Igiena Muncii

Igiena muncii
174. Condiţiile de muncă se împart

Sursa – [1] pag.349, curs
a) [x] optime;
b) [x] admisibile;
c) [ ] nefavorabile;
d) [x] nocive;
e) [x] periculoase.
175. Scopul examenului medical la încadrarea în muncă este
Sursa – curs
a) [ ] Depistarea îmbolnăvirilor;
b) [x] Încadrarea fiecărei persoane în raport de capacităţile fizice, senzoriale şi
neuropsihice;
c) [ ] Tratarea bolilor depistate;
d) [ ] Monitorizarea condiţiilor de muncă şi a noxelor profesionale;
e) [ ] Recomandarea de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă .
176. Ce persoane trebuie supuse examenului medical la încadrarea în muncă (răspuns complet)
Sursa – [1] pag. 353, curs
a) [x] Orice persoană care se încadrează în muncă;
b) [ ] Persoanele expuse unor noxe profesionale;
c) [ ] Persoanele care au anumite boli;
d) [ ] Ucenici, elevi şi studenţi;
e) [ ] Persoane care au întrerupt munca mai mult de 10 zile.
177. Ce persoane trebuie supuse controlului medical periodic (răspuns complet)

a) [ ] Persoane expuse la noxe profesionale;
b) [ ] Bolnavi cronici şi deficienţi;
c) [x] Toate persoanele care desfăşoară activităţile profesionale;
d) [ ] Gravidele, adolescenţii şi vârstnicii;
e) [ ] Persoanele din sectorul alimentar.
178. Controlul medical periodic se efectuează

a) [ ] La 6 luni;
b) [ ] La un an;
c) [x] În funcţie de factorii de risc şi starea de sănătate a muncitorilor;
d) [ ] La 3 ani;
e) [ ] După gravitatea bolilor.
179. Măsuri de optimizare a procesului de muncă la activităţi intelectuale sunt

a) [x] Începerea treptată a lucrului şi menţinerea unui ritm optim a lui;
b) [ ] Executarea lucrului preponderent în prima jumătate a zilei;
c) [x] Respectarea unei anumite consecutivităţi a operaţiilor executate şi alternarea corectă
a lucrului cu odihna;
d) [ ] Folosirea ceaiului şi cafelei;
e) [x] O activitate sistematică, uniformă .
180. Care enunţuri sunt incorecte pentru caracteristica acţiunii prafului
a) [ ] Particulele de praf fine sunt mai nocive pentru organism decat cele mari;
b) [ ] Rolul patogen cel mai important il au particulele cu dimensiuni intre 0,2-10 microni;
c) [x] Praful proaspăt format are stabilitate mai mică în aer;
d) [ ] Praful care se depune mai rapid are rol patogen minor;
e) [ ] Cele mai pronunţate efecte ale pulberilor au loc la nivelul aparatului respirator.
181. Intoxicaţia cu CO e cauzată de

a) [x] Arderea incompletă a combustibilului;
b) [ ] Vârsta adultă;
c) [ ] Bolile care determină hipoxie tisulară;
d) [ ] Concentraţia CO2 in aer;
e) [ ] Presiunea atmosferică.
182. În patogenia intoxicaţiilor cu CO intervin

a) [ ] Inhibiţia enzimelor cu conţinut de Cu şi Zn;
b) [ ] Efecte asupra acizilor nucleici;
c) [ ] Formarea de methemoglobină;
d) [x] Formarea de carboxihemoglobină;
e) [ ] Inhibiţia citocromoxidazei.
183. În timpul lucrului la presiune crescută constantă, tulburările pot fi datorate

a) [ ] Formări de aeroemboli;
b) [ ] Decompresiuni rapide;
c) [x] Intoxicaţiei cu azot;
d) [ ] Distensiei gazelor intestinale;
e) [ ] Intoxicaţiei cu oxigen .
184. Toate toxicele industriale manifestă acţiune

a) [x] Generală;
b) [ ] Locală;
c) [ ] Selectivă;
d) [ ] Combinată;
e) [ ] Complexă.
185. Eliminarea plumbului din organism se face prin

a) [x] Tub dijestiv;
b) [x] Rinichi;
c) [ ] Plămâni;
d) [ ] Tegumente;
e) [x] Mucoase.
186. Cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism în mediul de producere este
a) [ ] Intravenoasă;
b) [ ] Cutanată;
c) [ ] Subcutanată;
d) [x] Pulmonară;
e) [ ] Intraperitonială.
187. Plumbul se cumulează în organism prin

a) [ ] Cumulare funcţională;
b) [x] Cumulare materială;
c) [ ] Nu se cumulează;
d) [ ] Combinat;
e) [ ] Complex .
188. Noxele profesionale se clasifică în

a) [ ] mecanice;
b) [x] fizice;
c) [x] chimice;
d) [x] biologice ;
e) [x] psiho-fiziologice.
189. Intoxicaţiile profesionale apar mai frecvent la pătrunderea toxicelor prin

a) [ ] Tegumente;
b) [ ] Mucoase;
c) [ ] Tub digestiv;
d) [x] Plămâni;
e) [ ] Peritoneum.
190. Măsuri curativ-profilactice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

a) [ ] Ventilaţia locală;
b) [x] Examenele medicale;
c) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală;
d) [ ] Utilizarea inhalatoarelor;
e) [ ] Transportul pneumatic.
191. Măsurile de profilaxie a pneumoconiozelor

a) [x] Forarea umedă;
b) [x] Controlul concentraţiilor de pulberi în aerul mediului de producţie;
c) [x] Mijloacele de protecţie individuală;
d) [x] Controale medicale periodice;
e) [ ] Folosirea inhalatoarelor.
192. Gradul de pericol al prafului e determinat de
a) [x] Dimensiuni;
b) [x] Dispersie;
c) [x] Origine;
d) [x] Componenţă chimică;
e) [ ] Forma sursei de emanare.
193. Măsuri tehnologice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

a) [ ] Sistematizarea încăperilor de producere;
b) [x] Elaborarea ciclurilor tehnologice închise;
c) [ ] Ventilaţia locală;
d) [x] Ermetizarea proceselor de producere;
e) [x] Transportul pneumatic.
194. Ce este caracteristic pentru aerosolii de praf

a) [x] Precipitaţie slabă;
b) [ ] Rapid se precipită;
c) [ ] Sunt reţinuţi în căile respiratorii superioare;
d) [x] Pătrund până la alveole;
e) [ ] Se dizolvă în apă.
195. Muncitorii căror profesii sunt expuşi riscului de a face silicoză

a) [x] Foratorii;
b) [x] Detonatorii;
c) [ ] Mecanicii auto;
d) [x] Şlefuitorii;
e) [ ] Electricienii.
196. Măsuri de sistematizare în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

a) [x] Zonarea localităţilor;
b) [ ] Ermetizarea procesului de producere;
c) [x] Amenajarea spaţiilor verzi;
d) [x] Respectarea zonelor de protecţie sanitară;
e) [ ] Amenajarea ventilaţiei.
197. Măsuri sanitar-tehnice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

a) [ ] Respectarea zonelor de protecţie sanitară;
b) [x] Ventilaţia locală;
c) [x] Deriticarea umedă, cu aspiratoare;
d) [x] Instalarea mijloacelor de captare a deşeurilor;
e) [ ] Examenele medicale periodice.
198. Acţiunea prafului asupra organismului
a) [x] Iritantă;
b) [x] Alergizantă;
c) [x] Fibrozantă;
d) [ ] Statica;
e) [x] Cancerigenă.
199. Factorii determinanţi ai dezvoltării pneumoconiozelor

a) [x] Vechimea în muncă în condiţii caracteristice;
b) [x] Starea de sănătate a muncitorului angajat;
c) [x] Concentraţia pulberilor în aerul mediului de lucru;
d) [x] Caracterul muncii;
e) [ ] Vârsta muncitorului.
200. De ce depinde acţiunea nocivă a prafului asupra organismului

a) [x] de componenţa chimică;
b) [x] de gradul de solubilitate în apă;
c) [x] de dispersie;
d) [x] de structura şi forma particulelor;
e) [ ] de starea sursei de praf.
201. Unităţi de măsură a intensităţii a zgomotului sunt

a) [ ] Hertz;
b) [x] Decibel;
c) [ ] Erg/cm2 sec;
d) [ ] Pascal;
e) [x] Fon.
202. Proprietăţi fizice a zgomotului ce-i determină nocivitatea

Sursa – [1] pag.179-180, curs
a) [x] Intensitatea;
b) [ ] Vechimea în muncă cu zgomot;
c) [x] Stabilitatea in timp;
d) [x] Componenţa spectrală a frecvenţei;
e) [ ] Distanţa de la sursa de zgomot.
203. Definiţia zgomotului este

a) [x] Suprapunere dezordonată de sunete de diferită frecvenţă şi intensitate;
b) [x] Vibraţii mecanice cu frecvenţă de 16-20000 HZ;
c) [x] Succesiune de sunete cu o anumită frecvenţă;
d) [x] Orice sunet nedorit;
e) [ ] Vibraţii mecanice cu frecvente mai mari de 20000 Hz.
204. Factorii principali în dezvoltarea surdităţii profesionale sunt
a) [ ] Vârsta muncitorului;
b) [x] Expunerea îndelungată la zgomot intens;
c) [x] Caracteristicile fizice ale zgomotului;
d) [ ] Adaptarea organismului la agresiunea sonoră;
e) [ ] Sexul muncitorului.
205. Factorii de care depinde influenţa nocivă a zgomotului asupra organismului

a) [x] Perioada de expunere la zgomot;
b) [x] Intensitatea zgomotului;
c) [x] Frecvenţa zgomotului;
d) [ ] Receptivitatea organismului;
e) [ ] Adaptarea organismului.
206. Măsurile de combatere ale zgomotului

a) [x] Modificări tehnologice de reducere a zgomotului;
b) [x] Folosirea materialelor fonoabsorbante;
c) [ ] Fundamente şi dispozitive amortizatoare;
d) [x] Sistematizarea raţională a încăperilor de producere;
e) [x] Folosirea căştilor antifoane.
207. Boala de vibraţie se manifestă prin

a) [ ] Oboseală generală;
b) [x] Atonie vasculară;
c) [x] Scăderea sensibilităţii tactile;
d) [ ] Hipertenzie arterială;
e) [x] Hipotonie arterială.
208. Felurile de cumulare a toxicelor în organism

a) [x] Materială;
b) [x] Funcţională;
c) [ ] Uniformă;
d) [ ] Selectivă;
e) [ ] Combinată.
209. Indicii modificărilor stării funcţionale al sistemului nervos central în timpul lucrului sunt
a) [x] Memoria operativă;
b) [x] Concentraţia atenţiei;
c) [ ] Tremorul fiziologic;
d) [ ] Rezistenţa musculară;
e) [x] Perioada latentă a reacţiei videomotorii.
210. Ce acţiuni sunt caracteristice igienei muncii

a) [x] Examenul medical la încadrarea în muncă;
b) [x] Controlul medical periodic;
c) [x] Profilaxia bolilor profesionale şi a bolilor în relaţie cu profesia;
d) [x] Educaţia sanitară;
e) [ ] Tratamentul bolilor cardiovasculare.
211. Ce scop are controlul medical periodic

a) [ ] Depistarea noxelor profesionale;
b) [ ] Respectarea normelor de igienă a muncii;
c) [x] Stabilirea bilanţului stării de sănătate în relaţii cu condiţiile de muncă şi noxele
profesionale;
d) [x] Depistarea bolilor profesionale;
e) [x] Reevaluarea aptitudinilor pentru muncă.
212. Pentru oboseală nu este caracteristic

a) [ ] scăderea capacităţii de muncă;
b) [ ] Diminuarea atenţiei;
c) [ ] Creşterea timpului de latentă a reacţiilor motrice ;
d) [x] Ireversibilitate ;
e) [x] excitabilitate psihică crescută.
213. Care răspunsuri sunt incorecte în ce priveşte adaptarea funcţiei cardiace în efort
a) [ ] Creşterea debitului cardiac;
b) [ ] Creşterea frecvenţei cardiace;
c) [x] Scăderea volumului sistolic;
d) [x] Creşterea frecvenţei cardiace e un mecanism mai econom de adaptare decât creşterea
volumului sistolic;
e) [ ] Creşterea presiunii pulsatile.
214. Intoxicaţia cu oxid de carbon e posibilă

a) [x] La lucrul în cazangerii, secţii de turnare a metalului;
b) [ ] La folosirea vopselelor de ulei;
c) [ ] La lucrul cu benzina etilată;
d) [ ] La sinteza acidului sulfuric;
e) [x] În autobuse, la încercarea motorului.
215. Praful de producere poate cauza

a) [x] Dermatite, conjunctivite;
b) [x] Rinite, faringite;
c) [x] Astm bronşic;
d) [ ] Psoriaz;
e) [x] Pneumoconioze.
216. In tabloul oboselii cronice pot exista

a) [x] Astenie;
b) [x] Tulburări de somn;
c) [x] Tulburări psihoafective;
d) [x] Tulburări neurovegetative;
e) [ ] Boli ale aparatului locomotor.
217. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica pulberilor

a) [ ] Prin analiza gravimetrică a pulberilor, rezultatele se exprimă în număr particule/cm3
aer;
b) [ ] Prin analiza dispersometrică a pulberilor, rezultatele se exprimă în mg/m3 aer;
c) [x] Formula de praf serveşte la aprecierea numărului de particule cu diferite dimensiuni;
d) [x] Particulele cu dimensiunea sub 3 microni pătrund până în alveolele pulmonare;
e) [x] Pulberii cu un conţinut de SiO2 liber cristalin peste 10% au CMA variabilă.
218. Toxicitatea substanţei chimice depinde de

a) [x] Caracteristicile chimice şi fizico-chimice ale toxicului;
b) [x] Sensibilitatea organismului;
c) [x] Factorii mediului de muncă;
d) [ ] Asistenţa medicală;
e) [x] Factorii mediului ambiant.
219. Care enunţuri sunt corecte în ce priveşte hidrocarburile alifatice

Sursa - curs
a) [ ] Toxicitatea scade odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;
b) [x] Dau sindrom narcotic;
c) [x] Acţiunea narcotică devine mai intensă odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;
d) [ ] Dau iritaţie puternică a căilor respiratorii;
e) [ ] Influenţează selectiv.
220. Cele mai frecvente boli profesionale prin agenţi biologici se întâlnesc la
a) [ ] Personalul din industrie;
b) [x] Personalul din zootehnie;
c) [x] Personalul sanitar şi veterinar;
d) [ ] Mineri;
e) [ ] Personalul din transporturi care transportă unelte.
221. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii radiaţiilor infraroşii în mediul de
producere
a) [ ] Produc cancer cutanat;
b) [ ] Produc fotooftalmie;
c) [x] Produc cataractă;
d) [x] Produc arsuri cutanate;
e) [ ] Provoacă sindrom astenovegetativ.
222. Barotraumatismul urechii

a) [ ] Apare în timpul muncii în cheson;
b) [ ] Apare ca urmare a permeabilizării trompei lui Eustache;
c) [x] Se manifestă prin otalgii;
d) [x] Produce uneori rupturi de timpan;
e) [ ] Se previne prin decompresiune lentă.
223. Formele grave ale bolii de decompresiune la chesonieri sunt

a) [ ] Pielea marmorată;
b) [x] Aeroembolia cerebrală;
c) [x] Aeroembolia pulmonară;
d) [x] Aeroembolia coronariană;
e) [ ] Aeroembolia articulară.
224. Boala cronică de cheson se manifestă prin

a) [x] Algii;
b) [ ] Piele marmorată;
c) [ ] Colici abdominale;
d) [ ] Hipotensiune arterială;
e) [x] Artropatii.
225. Decompresiunea după lucrul la presiune crescută trebuie făcută cu următoarele precauţii
a) [ ] Să se facă iniţial mai lent apoi mai rapid;
b) [x] Să se respecte normele privind decompresiunea;
c) [x] Să se facă sub supraveghere medicală;
d) [ ] Să se instituie respiraţie artificială;
e) [ ] Să se facă rapid.
226. Pentru "boala de altitudine" sunt caracteristice

a) [x] Distensia volumului de gaze din organism;
b) [ ] Tulburări cardiace;
c) [ ] Turburări pulmonare;
d) [x] Senzaţie de urechi "înfundate";
e) [x] Hipoxie.
227. După consumul de energie muncile pot fi clasate în

a) [x] Fizice uşoare;
b) [x] Cu eforturi fizice medii;
c) [x] Cu eforturi fizice mari;
d) [x] Cu eforturi fizice foarte mari;
e) [ ] Cu eforturi fizice optimale.
228. Modificările funcţionale ale sistemului cardiovascular la activităţi fizice sunt

a) [x] Sporeşte frecvenţa pulsului;
b) [x] Creşte volumul sistolic;
c) [x] Creşte minut volumul cardiac;
d) [x] Creşte presiunea arterială sistolică;
e) [ ] Scade presiunea diferenţială.
229. La munci fizice grele în organism

a) [x] Sporeşte termogeneza;
b) [ ] Scade termogeneza;
c) [x] Creşte termoliza prin evaporare;
d) [x] Din organism se elimină săruri minerale, vitamine;
e) [x] Se accelerează metabolismul.
230. Modificările funcţionale apărute în organism la munca intelectuală sunt

a) [x] Sporeşte frecvenţa pulsului;
b) [ ] Sporeşte termogeneza;
c) [x] Creşte presiunea arterială;
d) [ ] Creşte termoliza prin iradiere;
e) [ ] Din organism se elimină sărurile minerale.
231. Oboseala se manifestă prin

a) [x] Micşorarea capacităţii de muncă;
b) [x] Senzaţie de epuizare;
c) [x] Cefalee;
d) [x] Insomnie;
e) [ ] Ireversibilitate după odihnă.
232. Surmenajul se caracterizează prin

a) [x] Apariţia şi acutizarea afecţiunilor cardiovasculare;
b) [ ] E reversibil după odihnă scurtă;
c) [x] E reversibil după odihnă îndelungată;
d) [x] E reversibil după tratament specific;
e) [x] Micşorarea rezistenţei organismului.
233. Plumbul se depozitează în

a) [x] Oase;
b) [ ] Creier;
c) [x] Dinţi;
d) [x] Păr;
e) [x] Unghii.
234. Factori ce ţin de substanţa la acţiunea toxicelor asupra organismului sunt

a) [ ] t aerului;
o
b) [x] Volatilitatea;
c) [x] Solubilitatea în apă;
d) [ ] Umiditatea aerului;
e) [x] Proprietăţile chimice.
235. Intoxicaţiile cu plumb se caracterizează prin

a) [x] Depunerea Pb în oase;
b) [x] Depunerea Pb în ficat;
c) [ ] Depunerea Pb în ţesutul nervos;
d) [ ] Este prezent permanent în sânge;
e) [ ] Depunerea Pb în muşchi.
236. De ce depinde caracterul acţiunii toxicelor industriale

a) [x] Structura chimică;
b) [x] Gradul de dispersie;
c) [x] Solubilitatea în apă;
d) [x] Căile de pătrundere;
e) [ ] Domeniul de utilizare.
237. Calea de pătrundere a toxicelor industriale influenţează

a) [x] Caracterul acţiunii toxicului;
b) [x] Gradul de toxicitate;
c) [ ] Concentraţia toxicului în aer;
d) [ ] Concentraţia toxicului în organe;
e) [ ] Concentraţia toxicului în sânge.
238. În neutralizarea toxicelor sunt implicate

a) [x] Ficatul;
b) [x] Rinichii;
c) [x] Creierul;
d) [ ] Oasele;
e) [ ] Muşchii striaţi.
239. Gradul de toxicitate a substanţelor chimice depinde de

a) [x] Proprietăţile fizice;
b) [x] Solubilitatea în lichide biologice;
c) [x] Gradul de volatilitate;
d) [x] Starea de agregare;
e) [ ] Concentraţia în ficat.
240. Căile de pătrundere a toxicelor industriale în organism sunt

a) [x] Respiratorie;
b) [x] Tub digestiv;
c) [x] Tegumente;
d) [ ] Intravenoasă;
e) [ ] Intraperitonială.
241. Acţiunea solvenţilor organici asupra organismului

a) [x] Efecte narcotice;
b) [x] Efecte alergizante;
c) [x] Inhibitorii asupra sistemului nervos;
d) [x] Efecte hepatotrope;
e) [ ] Afecţiuni ale tubului digestiv.
242. Controlul medical la persoanele expuse riscului silicogen are ca obiective principale
a) [ ] Depistarea unor boli asociate;
b) [x] Depistarea precoce a silicozei;
c) [x] Aplicarea de măsuri profilactice;
d) [ ] Creşterea productivităţii şi randamentului în muncă a bolnavilor;
e) [x] Prevenirea agravării silicozei.
243. Calea respiratoare e cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism pentru
că
a) [x] Hidrosolubilitatea toxicului favorizează absorbţia;
b) [x] Membrana alveolo-capilară e subţire şi uşor străbătută de toxice;
c) [ ] O parte din toxic e eliminat cu expiraţia ce urmează inspiraţiei;
d) [x] Suprafaţa de contact cu toxicul e mare;
e) [x] Toxicul pătrunde direct în sânge.
IGIENA MUNCII ÎN AGRICULTURĂ

Particularităţile muncii agricole:
244.
Sursa – curs
a) [x] Caracter sezonier;
b) [x] Efort fizic sporit;
c) [x] Prezenţa factorului biologic;
d) [ ] Regim de muncă raţional;
e) [x] Folosirea pesticidelor.
Ramurile muncii în gospodăria sătească:

245.
Sursa – curs
a) [x] Agricultura;
b) [x] Zootehnia;
c) [x] Prelucrarea primară a produselor de origine vegetală;
d) [x] Prelucrarea primară a produselor de origine animalieră;
e) [ ] Prelucrarea primară a produselor de origine sintetică.
Condiţiile de muncă în agricultură depind de:

246.
Sursa – curs
a) [x] Organizarea lucrului;
b) [x] Tehnologia prelucrării culturilor;
c) [x] Nivelul mecanizării;
d) [x] Utilajele tehnice folosite;
e) [ ] Sistematizarea încăperilor manageriale.
Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă a mecanizatorilor sânt:

247.
Sursa – curs
a) [x] Variaţiile de temperatura ale aerului;
b) [x] Pulberile;
c) [x] Degajările gazoase;
d) [x] Zgomotul şi vibraţia;
e) [ ] Iluminarea artificială permanentă.
Bolile profesionale caracteristice mecanizatorilor sânt:
248.
Sursa – curs
a) [x] Lumbago;
b) [x] Radiculita lombo-sacrală;
c) [x] Boala de vibraţie;
d) [x] Bronşita cronică;
e) [ ] Berilioza.
Măsurile de ameliorare a condiţiilor de muncă în agricultură sânt:

249.
Sursa – curs
a) [x] Utilizarea noilor pesticide mai puţin toxice;
b) [x] Perfecţionarea utilajului tehnico-agricol;
c) [x] Diminuarea nivelului zgomotului şi vibraţiei;
d) [x] Diminuarea nivelului de pulberi;
e) [ ] Construcţia cabinelor deschise.
Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în sere:

250.
Sursa – curs
a) [x] Umiditatea crescută a aerului;
b) [x] Viteza minimă a curenţilor de aer;
c) [ ] Viteza mare a curenţilor de aer;
d) [x] Poluarea aerului cu monoxid de carbon;
e) [x] Suprasolicitarea fizică şi neuropsihică.
Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în zootehnie:

251.
Sursa – curs
a) [x] Umiditatea crescută a aerului;
b) [x] Efort fizic sporit;
c) [x] Pulberile;
d) [x] Mirosul specific;
e) [ ] Folosirea pesticidelor.
Bolile profesionale în zootehnie sânt:

252.
Sursa – curs
a) [x] Neuromiozitele;
b) [x] Angioneurozele periferice;
c) [x] Boala Rosenbach;
d) [x] Bruceloza;
e) [ ] Hepatita virală A.
Factorii ce influenţează asupra condiţiilor de muncă la fabricile avicole:

253.
Sursa – curs
a) [x] Condiţiile meteorologice;
b) [x] Pulberile;
c) [х] Zgomotul;
d) [х] Impurificarea aerului cu microorganisme;
e) [ ] Vibraţia.

Igiena Muncii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Igiena Muncii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Igiena muncii

174. Condiţiile de muncă se împart

177. Ce persoane trebuie supuse controlului medical periodic (răspuns complet)

178. Controlul medical periodic se efectuează

179. Măsuri de optimizare a procesului de muncă la activităţi intelectuale sunt

181. Intoxicaţia cu CO e cauzată de

182. În patogenia intoxicaţiilor cu CO intervin

183. În timpul lucrului la presiune crescută constantă, tulburările pot fi datorate

184. Toate toxicele industriale manifestă acţiune

185. Eliminarea plumbului din organism se face prin

187. Plumbul se cumulează în organism prin

188. Noxele profesionale se clasifică în

189. Intoxicaţiile profesionale apar mai frecvent la pătrunderea toxicelor prin

190. Măsuri curativ-profilactice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

191. Măsurile de profilaxie a pneumoconiozelor

193. Măsuri tehnologice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

194. Ce este caracteristic pentru aerosolii de praf

195. Muncitorii căror profesii sunt expuşi riscului de a face silicoză

196. Măsuri de sistematizare în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

197. Măsuri sanitar-tehnice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

199. Factorii determinanţi ai dezvoltării pneumoconiozelor

200. De ce depinde acţiunea nocivă a prafului asupra organismului

201. Unităţi de măsură a intensităţii a zgomotului sunt

202. Proprietăţi fizice a zgomotului ce-i determină nocivitatea

203. Definiţia zgomotului este

205. Factorii de care depinde influenţa nocivă a zgomotului asupra organismului

206. Măsurile de combatere ale zgomotului

207. Boala de vibraţie se manifestă prin

208. Felurile de cumulare a toxicelor în organism

210. Ce acţiuni sunt caracteristice igienei muncii

211. Ce scop are controlul medical periodic

212. Pentru oboseală nu este caracteristic

214. Intoxicaţia cu oxid de carbon e posibilă

215. Praful de producere poate cauza

216. In tabloul oboselii cronice pot exista

217. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica pulberilor

218. Toxicitatea substanţei chimice depinde de

219. Care enunţuri sunt corecte în ce priveşte hidrocarburile alifatice

222. Barotraumatismul urechii

223. Formele grave ale bolii de decompresiune la chesonieri sunt

224. Boala cronică de cheson se manifestă prin

226. Pentru "boala de altitudine" sunt caracteristice

227. După consumul de energie muncile pot fi clasate în

228. Modificările funcţionale ale sistemului cardiovascular la activităţi fizice sunt

229. La munci fizice grele în organism

230. Modificările funcţionale apărute în organism la munca intelectuală sunt

231. Oboseala se manifestă prin

232. Surmenajul se caracterizează prin

233. Plumbul se depozitează în

234. Factori ce ţin de substanţa la acţiunea toxicelor asupra organismului sunt

235. Intoxicaţiile cu plumb se caracterizează prin

236. De ce depinde caracterul acţiunii toxicelor industriale

237. Calea de pătrundere a toxicelor industriale influenţează

238. În neutralizarea toxicelor sunt implicate

239. Gradul de toxicitate a substanţelor chimice depinde de

240. Căile de pătrundere a toxicelor industriale în organism sunt

241. Acţiunea solvenţilor organici asupra organismului

IGIENA MUNCII ÎN AGRICULTURĂ

Ramurile muncii în gospodăria sătească:

Condiţiile de muncă în agricultură depind de:

Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă a mecanizatorilor sânt:

Măsurile de ameliorare a condiţiilor de muncă în agricultură sânt:

Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în sere: