Igiena Totalizarea 3

IGIENA AERULUI
149. Definiţia corectă a climei este

Sursa – [1] pag. 24, curs
a) [x] Totalitatea factorilor fizici atmosferici şi telurici dintr-o regiune ce
condiţionează spaţiul vital al organismelor pe perioade lungi de timp;
b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici ce manifestă instabilitate într-o perioadă
scurtă de timp;
c) [ ] Totalitatea factorilor chimici ce manifestă o stabilitate în timp;
d) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-un spaţiu limitat;
e) [ ] Totalitatea factorilor fizici atmosferici n momentul dat.
150. Definiţia corectă a vremii este

a) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al atmosferei în decursul unui anotimp;
b) [x] Totalitatea factorilor fizici al atmosferei оn momentul dat;
c) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-o încăpere
d) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din încăperi;
e) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului ce manifestă stabilitate în timp.
151. Definiţia corectă a microclimatului este
a) [x] Totalitatea factorilor fizici (temperatură, umiditate, curenţi de aer) al aerului
dintr-un spaţiu limitat;
b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului din încăpere;
c) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din regiunea dată;
d) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului determinaţi în momentul dat;
e) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului şi telurici din regiunea dată.
152. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar
Sursa – [1] pag. 25, [17] pag. 187, curs
a) [x] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B;
b) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
c) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii scurte;
d) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii lungi;
e) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor luminoase.
153. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar
a) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor luminoase;
b) [x] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A;
c) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
d) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B;
e) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii .
154. Insolaţia e cauzată de acţiunea

a) [ ] Radiaţiilor infraroşii lungi;
b) [x] Radiaţiilor infraroşii scurte;
c) [ ] Radiaţiilor luminoase;
d) [ ] Radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
e) [ ] Radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A.
155. Acţiune bactericidă pronunţată posedă radiaţiile solare
a) [x] Ultraviolete – C;
b) [ ] Ultraviolete – A;
c) [ ] Ultraviolete – B;
d) [ ] Infraroşii scurte;
e) [ ] Infraroşii lungi.
156. Viaţa este imposibilă la un conţinut de oxigen în aer

a) [x] 7 – 8%;
b) [ ] 9 – 10%;
c) [ ] 11 – 12%;
d) [ ] 13 – 14%;
e) [ ] 15 – 16%.
157. Pierderea cunoştinţei şi moartea survin la sporirea cantităţii de CO2 în aer până la:
a) [x] 8 – 10%;
b) [ ] 5 – 7%;
c) [ ] 3 – 6%;
d) [ ] 2 – 4%;
e) [ ] 1 – 3%.
158. Roza frecvenţei vânturilor ne arată

a) [ ] Direcţia de mişcare a aerului;
b) [ ] Viteza de mişcare a aerului;
c) [x] Direcţia predominantă de mişcare a aerului într-o perioadă de timp;
d) [ ] Numărul de zile cu vânt;
e) [ ] Numărul de zile fără vânt.
159. Condiţionarea volumului de aer cercetat se face pentru

a) [x] A putea compara rezultatele analizei diferitor probe;
b) [ ] A facilita mersul analizei;
c) [ ] A neutraliza CO2 din proba recoltată;
d) [ ] A înlătura microorganismele din probele recoltate;
e) [ ] A facilita transportarea probei recoltate.
160. Cea mai mare influenţă asupra organismului uman o are stratul atmosferic
a) [ ] Stratosfera;
b) [x] Troposfera;
c) [ ] Termosfera;
d) [ ] Exosfera;
e) [ ] Heterosfera.
161. Ecranul de O3 se află în stratul atmosferei

Sursa – [17] pag.9, curs
a) [ ] Troposferă;
b) [x] Stratosferă;
c) [ ] Mezosferă;
d) [ ] Heterosferă;
e) [ ] Exosferă.
162. Definiţi umiditatea absolută a aerului

a) [ ] Densitatea vaporilor de apă necesară pentru saturaţia totală a aerului la to C dată;
b) [x] Cantitatea (grame) de vapori de apă prezenţi la momentul determinării în 1m3
de aer;
c) [ ] Densitatea vaporilor de apă ce satură aerul la to =0o C;
d) [ ] Diferenţa dintre cantitatea de vapori de apă la temperatura 37o C şi temperatura
în momentul determinării;
e) [ ] Punctul de rouă.
163. Vitezele mici (sub 1m/sec) de mişcare al aerului se determină cu

a) [ ] Anemometrul cu palete;
b) [x] Catatermometrul;
c) [ ] Anemometrul cu cupe;
d) [ ] Actinometrul;
e) [ ] Psihrometrul.
164. Cu temperatura efectivă se apreciază

a) [ ] Temperatura aerului din încăperi;
b) [ ] Temperatura aerului atmosferic;
c) [x] Acţiunea sumară a factorilor de microclimat asupra organismului;
d) [ ] Puterea de răcire a aerului;
e) [ ] Temperatura corpului.
165. Vitamina D este sintezată preponderent sub acţiunea radiaţiilor din grupul
a) [ ] Ultraviolete A;
b) [x] Ultraviolete B;
c) [ ] Ultraviolete C;
d) [ ] Infraroşii;
e) [ ] Luminoase.
166. Procesele ce au loc pe pământ influenţează starea stratului atmosferic

a) [ ] Ionosfera;
b) [x] Troposfera;
c) [ ] Mezosfera;
d) [ ] Stratosfera;
e) [ ] Exosfera .
167. Umiditatea relativă optimă a aerului din încăperile de locuit este

a) [ ] 20-40%;
b) [x] 40-60%;
c) [ ] 60-80%;
d) [ ] 80-90%;
e) [ ] 90-100%.
168. Dispozitiv pentru determinarea umidităţii aerului

a) [ ] Catatermometrul;
b) [ ] Barograful;
c) [x] Psihrometrul ;
d) [ ] Globtermometrul;
e) [ ] Actinometrul.
169. Radiaţia, – cale de cedare a căldurii de către organism, depinde în fond de unul din
factorii enumeraţi mai jos
0
a) [ ] T aerului;
b) [ ] Umiditatea aerului;
c) [x] T 0 obiectelor înconjurătoare;
d) [ ] Viteza de mişcare a aerului;
e) [ ] Roza vânturilor .
170. Temperatura efectivă se poate stabili măsurând

a) [ ] t C aerului şi temperatura radiantă;
o
b) [x] toC, umiditatea, viteza curenţilor de aer;

c) [ ] toC cutanată, umiditatea şi viteza curenţilor de aer;
d) [ ] toC radiantă, umiditatea şi viteza curenţilor de aer;
e) [ ] Umiditatea şi temperatura aerului
171. În aerul atmosferic se conţine CO2

a) [ ] 0,12-0,09%;
b) [ ] 0,08-0,07%;
c) [ ] 0,06-0,05%;
d) [x] 0,04-0,03%;
e) [ ] 0,03–0,01%.
172. Nivelul maxim de CO2 în aerul inspirat la care apar manifestări evidente la cei expuşi
a) [ ] 2-3%;
b) [x] 4-5%;
c) [ ] 6-7%;
d) [ ] 10%;
e) [ ] 15%.
173. Azotul atmosferic influenţează starea de sănătate prin

a) [ ] Concentraţia sa în aerul inspirat;
b) [ ] Concentraţia O2 din aerul inspirat;
c) [ ] Concentraţia sa din sângele venos;
d) [x] Presiunea atmosferică;
e) [ ] Umiditatea aerului.
174. Indicator sanitar de viciere a aerului din încăperi este

a) [ ] Poluanţi iritanţi;
b) [x] CO2;
c) [ ] NH3;
d) [ ] Poluanţi asfixianţi;
e) [ ] CO.
175. Transportul auto poluează aerul cu

a) [x] Monoxid de carbon;
b) [x] Oxizi de azot şi aldehide;
c) [x] Hidrocarburi policiclice aromatice;
d) [x] Plumb;
e) [ ] Hidrogen sulfurat.
176. Pentru dezinfecţia aerului din încăperi sunt folosite radiaţiile

a) [ ] Ultraviolete zona A ;
b) [ ] Ultraviolete zona B.;
c) [x] Ultraviolete zona C;
d) [ ] Infraroşii;
e) [ ] Luminoase .
177. Umiditatea relativă a aerului este

a) [ ] Diferenţa dintre umiditatea maximă şi cea absolută;
b) [x] Raportul dintre umiditatea absolută şi cea maximă;
c) [ ] Cantitatea vaporilor de apă, prezenţi la momentul dat în aer;
d) [ ] Cantitatea vaporilor de apă necesară pentru a satura aerul;
178. Microclimatul cald este determinat de următorii factori cu excepţia

Sursa –curs
a) [x] Radiaţie negativă;
b) [ ] Temperatura aerului crescută;
c) [ ] Umiditatea aerului crescută;
d) [ ] Mişcarea aerului scăzută;
e) [ ] Radiaţie pozitivă.
179. Radiaţia calorică pozitivă determină următoarele reacţii fiziologice, cu excepţia

a) [ ] Creşterea t C cutanate;
o
b) [ ] Creşterea frecvenţei şi amplitudinii respiratorii;

c) [x] Creşterea tensiunii arteriale;
d) [ ] Creşterea frecvenţei pulsului;
e) [ ] Creşterea to C corpului.
180. Dioxidul de carbon influenţează asupra organismului prin

a) [x] Concentraţia sa în aerul inspirat;
b) [ ] Modificarea presiunii atmosferice;
c) [ ] Scăderea concentraţiei azotului în aerul inspirat;
d) [ ] Concentraţia sa în aerul expirat;
e) [ ] Creşterea concentraţiei de SO2 în aer.
181. Ce dispozitive sunt folosite pentru determinarea vitezei de mişcare a aerului în

încăperi
a) [ ] Actinometrul;
b) [ ] Anemometrul;
c) [x] Catatermometrul;
d) [ ] Psihrometrul;
e) [ ] Barograful.
182. Ce reprezintă procesele de termoreglare

a) [x] Menţinerea temperaturii stabile a corpului cu participarea mecanismelor
fiziologice de termogeneză şi termoliză;
b) [ ] Acomodarea temperaturii corpului la temperatura externă;
c) [ ] Cedarea intensă de căldură la acţiunea temperaturilor externe;
d) [ ] Intensificarea termogenezei;
e) [ ] Scăderea termogenezei.
183. Radiaţiile ultraviolete cu lungime de undă scurtă (grupul C) manifestă acţiune

a) [ ] Tonizantă generală;
b) [ ] Acţiune optimă;
c) [ ] Generatoare de vitamina D;
d) [x] Bactericida;
e) [ ] Termică.
184. Influenţa umidităţii scăzute a aerului asupra organismului

Sursa – [17] pag. 114, [2] pag.212, curs
a) [ ] Menţine constantă temperatura corpului;
b) [x] Măreşte termoliza prin evaporare;
c) [ ] Micşorează termoliza prin evaporare;
d) [ ] Măreşte termoliza prin convecţie;
e) [ ] Sporeşte termogeneza.
185. Ritmul nictemeral se formează sub acţiunea

a) [ ] Radiaţiilor ultraviolete C;
b) [ ] Radiaţiilor infraroşii lungi;
c) [ ] Radiaţiilor infraroşii scurte;
d) [x] Radiaţiilor luminoase;
e) [ ] Radiaţiilor ultraviolete B.
186. La scăderea temperaturii aerului (mai joasă de 15o C) metabolismul bazal

Sursa – [1] pag. 30-31, curs
a) [ ] Scade;
b) [x] Creşte;
c) [ ] Nu se modifică;
d) [ ] Oscilează în diapazon mare;
e) [ ] Oscilează în diapazon mic.
187. Numărul de aeroioni grei este mai mare în

a) [x] Oraşele mari industriale;
b) [ ] Localităţile rurale;
c) [ ] Pe malul mării;
d) [ ] Lângă cascade;
e) [ ] Lângă râuri curgătoare.
188. Aerul poluat conţine

a) [x] Mai mulţi ioni grei;
b) [ ] Mai mulţi ioni uşori;
c) [ ] Coeficientul unipolar este zero;
d) [ ] Conţine un număr mai mare de ioni uşori pozitivi;
e) [ ] Conţine un număr mai mare de ioni uşori negativi.
189. Pentru protecţia sanitară a aerului atmosferic se stabilesc zone

Sursa – curs
a) [ ] Una;
b) [ ] Două;
c) [ ] Trei;
d) [ ] Patru;
e) [x] Cinci.
190. Caracteristicile generale ale climei sunt

a) [x] Stabilitate în timp;
b) [ ] Instabilitate în timp;
c) [x] Modificările sunt posibile numai în perioade lungi de timp;
d) [ ] Modificările sunt posibile în decursul zilei;
e) [ ] Modificările sunt posibile în decursul anotimpului.
191. Suprafaţa Pământului se împarte în zonele climatice

a) [x] Zonele polare;
b) [x] Zona tropicală;
c) [x] Zonele temperate;
d) [ ] Zonele de climat nespecific;
e) [ ] Zonele de climat excitant.
192. După influenţa asupra organismului tipurile de climă se împart în

a) [x] Climat excitant;
b) [x] Climat indiferent ;
c) [x] Climat intermediar;
d) [ ] Climat marin;
e) [ ] Climat de stepă.
193. Adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase se manifestă prin

a) [x] Scăderea frecvenţei pulsului;
b) [x] Scăderea frecvenţei respiraţiei;
c) [x] Scăderea termogenezei;
d) [x] Diminuarea metabolismului bazal;
e) [ ] Accelerarea metabolismului bazal.
194. Adaptarea la condiţii climatice reci se manifestă prin

a) [x] Accelerarea metabolismului bazal;
b) [ ] Diminuarea metabolismului bazal;
c) [x] Sporirea termogenezei;
d) [x] Sporirea volumului de sânge circulant;
e) [ ] Diminuarea termogenezei.
195. Vremea se caracterizează prin

a) [x] Instabilitate mare în timp;
b) [ ] Stabilitate în timp;
c) [x] Modificări în decursul zilei;
d) [ ] Modificări în decursul anului;
e) [ ] Modificări în decursul a sute de ani.
196. Care enunţuri sunt corecte pentru definiţia aclimatizării

a) [x] Aclimatizarea este un proces social, biologic de adaptare activă a organismului
la condiţii climatice noi;
b) [ ] Aclimatizarea nu depinde de alimentaţie, condiţiile de muncă şi de trai;
c) [x] Procesul de aclimatizare decurge în 3 faze;
d) [x] Aclimatizarea poate fi înlesnită cu anumite măsuri curativ-profilactice;
e) [ ] Aclimatizarea poate fi numai favorabilă.
197. În faza iniţială de aclimatizare se produc

a) [x] Predomină procesele de inhibiţie a sistemului nervos central;
b) [ ] Predomină procesele de excitaţie a sistemului nervos central;
c) [x] Se suprasolicită centrul de termoreglare;
d) [x] Se modifică metabolismul bazal;
e) [x] Scade capacitatea de muncă.
198. Grupurile de metode folosite pentru determinarea acţiunii complexe a factorilor de

microclimat asupra organismului sunt
a) [x] Fizice;
b) [ ] Chimice;
c) [ ] Bacteriologice;
d) [x] Fiziologice;
e) [x] Psihologice.
199. Catatermometria este o metodă pentru determinarea

a) [x] Capacităţii de răcire a aerului;
b) [x] Vitezei de mişcare a aerului;
c) [ ] Temperaturii aerului;
d) [ ] Umidităţii relative a aerului;
e) [x] Acţiunii complexe a factorilor de microclimat .
200. Temperatura efectivă ne vorbeşte despre

a) [ ] Temperatura aerului;
b) [x] Efectul caloric produs de factorii microclimatici;
c) [ ] Umiditatea şi viteza de mişcare a aerului;
d) [x] Acţiunea sumară a factorilor de microclimat;
e) [ ] Acţiunea selectivă a temperaturii aerului.
201. Care dintre elementele enunţate determină temperatura rezultantă

a) [x] Temperatura aerului;
b) [x] Umiditatea aerului;
c) [x] Viteza de mişcare a aerului;
d) [ ] Presiunea atmosferică;
e) [x] Radiaţiile calorice.
202. Care enunţuri nu sunt corecte pentru caracteristica radiaţiilor ultraviolete
a) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C provoacă leziuni celulare;
b) [x] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C au efect stimulator pronunţat;
c) [x] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C sporesc rezistenţa organismului;
d) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul B accelerează procesele metabolice;
e) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul A formează pigmentul melanină.
203. Care enunţuri sunt corecte pentru aprecierea vicierii aerului

a) [x] Vicierea aerului se produce numai în spaţii închise;
b) [ ] Vicierea aerului se produce numai în aerul atmosferic;
c) [x] Vicierea aerului este rezultatul unor procese fiziologice;
d) [ ] Vicierea aerului este rezultatul unor activităţi economico-sociale;
e) [ ] Vicierea aerului se produce numai în spaţii ocupaţionale.
204. Surse artificiale de poluare a atmosferei sunt
a) [x] Transportul terestru, aerian;
b) [ ] Eroziunea solului;
c) [x] Procesele industriale;
d) [x] Procesele de ardere a combustibilului;
e) [ ] Erupţiile vulcanice.
205. Surse naturale de poluare a atmosferei sunt

a) [x] Transportul terestru, aerian;
b) [ ] Eroziunea solului;
c) [x] Procesele industriale;
d) [x] Procesele de ardere a combustibilului;
e) [ ] Erupţiile vulcanice.
206. Acţiuni indirecte a poluării atmosferei sunt

Sursa – [17] pag. 14-22, [1] pag. 39, curs
a) [x] Reducerea radiaţiilor solare luminoase;
b) [x] Distrugerea vegetaţiilor;
c) [ ] Apariţia cancerului;
d) [ ] Agravarea bolilor;
e) [x] Coroziunea metalelor.
207. Acţiuni directe a poluării atmosferei sunt

a) [ ] Reducerea radiaţiilor solare luminoase;
b) [ ] Distrugerea vegetaţiilor;
c) [x] Apariţia cancerului;
d) [x] Agravarea bolilor;
e) [ ] Coroziunea metalelor.
208. Măsuri legislative de protecţie ale aerului atmosferic nu sunt

Sursa, curs
a) [ ] Monitorizarea calităţii aerului atmosferic;
b) [ ] Respectarea CMA pentru poluanţii aerului atmosferic;
c) [x] Plantarea zonelor verzi;
d) [x] Perfecţionarea proceselor de ardere a combustibilului;
e) [x] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară.
209. Măsuri de planificare în protecţia aerului atmosferic sunt

Sursa –curs
a) [ ] Monitorizarea calităţii aerului atmosferic;
b) [ ] Respectarea CMA pentru poluanţii aerului atmosferic;
c) [x] Plantarea zonelor verzi;
d) [ ] Perfecţionarea proceselor de ardere;
e) [x] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară.
210. Măsuri tehnologice în protecţia aerului atmosferic sunt
a) [ ] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară;
b) [ ] Plantarea zonelor verzi;
c) [x] Recuperarea şi utilizarea reziduurilor menajere;
d) [x] Trecerea la procese tehnologice închise;
e) [x] Perfecţionarea proceselor de ardere.
211. Probele de aer din încăperile închise pentru analiza chimică pot fi recoltate prin
metodele
a) [x] De substituţie;
b) [x] De aspiraţie;
c) [x] De sedimentare;
d) [ ] De compresie;
e) [x] De vacuum .
212. Poluarea aerului cu bacterii poate fi cercetată prin metodele

a) [ ] De vacuum;
b) [x] De sedimentare;
c) [x] De filtrare;
d) [x] De aspiraţie pe suprafaţă;
e) [ ] De substituţie.
213. Temperatura aerului creşte odată cu altitudinea în straturile

Sursa –curs
a) [ ] Troposferă;
b) [x] Stratosferă;
c) [ ] Mezosferă;
d) [x] Heterosferă;
e) [ ] Exosferă.
214. Termoliza prin evaporare se caracterizează

a) [ ] Reprezintă 45-50% din totalul pierderilor de căldură;
b) [x] Este dependentă de umiditate şi viteza curenţilor de aer;
c) [ ] Creşte în aerul viciat;
d) [x] Reprezintă 25-30% din totalul pierderilor de căldură;
e) [ ] Creşte în aerul umed.
215. Termoliza prin radiaţie se caracterizează

a) [x] Reprezintă 45-50% din totalul căldurii pierdute;
b) [ ] Este dependentă de umiditate şi viteza curenţilor de aer;
c) [x] Depinde de gradientul termic;
d) [ ] Creşte în aerul atmosferic poluat;
e) [ ] Creşte în aerul viciat.
216. Organismul reacţionează la suprarăcire prin
Sursa – [1] pag. 32, [17] pag. 210-218, curs
a) [x] Spasmul vaselor sanguine periferice;
b) [x] Scade rezistenţa organismului;
c) [x] Se reduce activitatea fagocitelor;
d) [ ] Creşte ventilaţia pulmonară;
e) [ ] Creşte temperatura corpului.
217. Temperatura efectivă este

a) [x] Senzaţia termică a organismului pus în diferite situaţii de microclimat;
b) [x] Complexul de factori fizici ai aerului în acţiune asupra organismului şi reacţia
de răspuns a organismului la acţiunea acestor factori;
c) [x] O metodă psihologică de apreciere a influenţei microclimatului asupra
organismului;
d) [ ] O metodă fizico-chimică de apreciere a influenţei microclimatului asupra
organismului;
e) [ ] Temperatura corpului în microclimat cald.
218. Efectele fiziologice ale CO2 asupra organismului

Sursa – [1] pag. 38, [17] pag. 13-14, curs
a) [x] Excită centrul respirator;
b) [x] Influenţează receptorii din vase;
c) [ ] Blochează hemoglobina sângelui – cu apariţia carboxihemoglobinei;
d) [x] Sporeşte afinitatea ţesuturilor la O2;
e) [ ] Diminuarea afinitatea ţesuturilor la O2 .
219. Sindromul de decompresiune se produce prin
a) [ ] Aflarea îndelungată la adâncimi mari;
b) [x] Dizolvarea N2 în ţesutul adipos şi nervos;
c) [x] Formarea emboliilor gazoase;
d) [x] Ridicarea bruscă la suprafaţă de la mari adâncimi;
e) [ ] Hipoxia ţesuturilor.
220. Indicatori sanitari de viciere a aerului din încăperi nu sunt:

a) [x] CO;
b) [ ] CO2;
c) [x] NH3;
d) [x] O3;
e) [x] SO2.
221. În vicierea aerului nu intervin factorii

a) [ ] Aerul expirat;
b) [ ] Volumul de aer necesar unei persoane;
c) [ ] Apa evaporată de la suprafaţa corpului;
d) [x] Raportul dintre concentraţia CO2 şi a O2;
e) [x] Concentraţia N2.
222. Temperatura aerului scade odată cu altitudinea în straturile atmosferei
Sursa –curs
a) [x] Troposferă;
b) [ ] Stratosferă;
c) [x] Mezosferă;
d) [ ] Heterosferă;
e) [ ] Termosferă.
223. Psihrometrele Assman şi August sunt folosite pentru determinarea

a) [ ] Vitezei mişcării aerului;
b) [x] Umidităţii aerului;
c) [x] to aerului;
d) [ ] Direcţiei curenţilor de aer;
e) [ ] Capacităţii de răcire a aerului.
224. Microclimatul cald este caracterizat prin

a) [x] Radiaţie pozitivă;
b) [x] Temperatura aerului crescută;
c) [x] Umiditatea aerului crescută;
d) [ ] Mişcarea aerului sporită;
e) [ ] Radiaţie negativă.
225. Microclimatul rece determină următoarele reacţii fiziologice

a) [x] Scăderea frecvenţei pulsului;
b) [x] Creşterea diurezei şi numărului de micţiuni;
c) [ ] Scăderea activităţii digestive;
d) [x] Creşterea tensiunii arteriale;
e) [ ] Tahicardie.
226. Metode de cercetare a influenţei microclimatului asupra organismului uman

a) [x] Determinarea temperaturii efective;
b) [ ] Determinarea temperaturii aerului;
c) [x] Determinarea temperaturii cutanate;
d) [x] Determinarea stării funcţionale a organismului;
e) [x] Determinarea temperaturii rezultante.
227. Termoliza se realizează prin următoarele mecanisme

Sursa – curs
a) [x] Evaporare - 25-30%;
b) [x] Radiaţie - 45-50%;
c) [x] Convecţie - 15-20%;
d) [x] Conducţie - 5%;
e) [ ] Termogeneză.
228. Termoreglarea organismului uman este de natură
Sursa – curs
a) [ ] Biologică;
b) [x] Chimică;
c) [ ] Mecanică;
d) [x] Fizică;
e) [ ] Socială.
229. Efectele produse de acţiunea oxizilor de azot sunt

a) [ ] Asfixiante;
b) [ ] Cancerigene;
c) [x] Iritante;
d) [x] Fibrozante;
e) [ ] Mutagene.
230. Poluarea aerului cu praf poate fi determinată prin metodele

a) [x]De sedimentare;
b) [x] Gravimetrică;
c) [ ] Biologică;
d) [ ] Mecanică;
e) [ ] De vacuum.
231. Pigmentaţia tegumentelor se produce prin

a) [ ] Acţiunea radiaţiei ultraviolete zona C;
b) [x] Transformarea promelaninei în melanină;
c) [ ] Acţiunea radiaţiei ultraviolete cu lungimea de undă 200-280nm;
d) [x] Acţiunea radiaţiei ultraviolete cu lungimea de undă 320-400nm;
e) [ ] Acţiunea radiaţiilor infraroşii.
232. Homosfera include straturile atmosferei

Sursa –curs
a) [x] Mezosfera;
b) [x] Stratosfera;
c) [x] Troposfera;
d) [ ] Termosfera;
e) [ ] Exosfera.
233. Troposfera influenţează în mod direct şi permanent asupra organismului uman prin
Sursa –curs
a) [x] Modificarea proprietăţilor fizice ale aerului, care influenţează procesul de
termoreglare;
b) [x] Modificarea elementelor, care întră în compoziţia chimică naturală ale aerului;
c) [x] Elementele străine de compoziţia chimică naturală a aerului, care produc
poluarea atmosferei;
d) [ ] Acţiunea undelor radioelectrice propagate aici;
e) [ ] Acţiunea stratului de O3 format în troposferă.
234. Factorii determinanţi ai microclimatului
a) [x] Temperatura aerului;
b) [x] Umiditatea aerului;
c) [x] Radiaţiile calorice;
d) [x] Mişcarea aerului;
e) [ ] Iluminatul.
235. Metodele de determinare a temperaturii efective

a) [x] Nomogramele de temperatură efectivă;
b) [x] Nomogramele de temperatură efectivă pe care vom deosebi zona de confort
termic şi linia de confort;
c) [x] Tabele speciale;
d) [ ] Metode fiziologice obiective;
e) [ ] Metode chimice.
236. Concentraţii admise a CO2 în încăperile spitaliceşti sunt

a) [ ] 0,03%;
b) [x] 0,05%;
c) [ ] 0,07%;
d) [ ] 0,1%;
e) [ ] 0,2%.
237. Patogenia bolii de cheson

a) [x] Saturaţia rapidă a sângelui şi ţesuturilor cu azot;
b) [x] Eliminarea azotului-gaz în ţesuturi şi sânge;
c) [x] Dereglarea hemodinamicii din cauza emboliei gazoase a vaselor;
d) [ ] Trecerea rapidă a azotului din sânge prin plămâni;
e) [ ] Dilatarea vaselor sangvine.
238. Acţiunea biologică a radiaţiilor solare luminoase

a) [x] Stimulează procesele metabolice în organism;
b) [x] Asigurară ritmul circadian;
c) [ ] Au efect dezinfectant;
d) [x] Asigură funcţia analizatorului optic;
e) [ ] Contribuie la sinteza de melanină.
239. Modificările în organismul uman expus la presiune atmosferică scăzută

a) [x] Hipoxie;
b) [ ] Methemoglobinemie;
c) [ ] Carboxihemoglobinemie;
d) [ ] Poliurie;
e) [x] Eritrocitoză.
240. Condiţii care contribuie la supraîncălzirea organismului

a) [x] Creşterea temperaturii obiectelor înconjurătoare;
b) [ ] Scăderea to obiectelor înconjurătoare;
c) [x] Creşterea umidităţii relative a aerului;
d) [ ] Scăderea umidităţii relative a aerului;
e) [x] Lipsa curenţilor de aer.
241. Cauzele apariţiei bolii de cheson

a) [ ] Expunere la presiune atmosferică joasă;
b) [x] Expunere la presiune atmosferică ridicată;
c) [ ] Presiune parţială de O2 redusă;
d) [x] Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică micşorată;
e) [ ] Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică ridicată.
242. Factorii ce nu determină microclimatul

a) [ ] Temperatura aerului;
b) [x] Iluminarea;
c) [ ] Mişcarea aerului;
d) [ ] Umiditatea aerului;
e) [x] Presiunea atmosferică.
243. Măsuri de protecţie a aerului atmosferic

Sursa –curs
a) [ ] Măsuri administrative;
b) [x] Măsuri tehnologice;
c) [x] Măsuri legislative;
d) [ ] Măsuri organizatorice;
e) [x] Măsuri sanitar-tehnice.
244. Influenţa vitezei curenţilor de aer asupra organismului

a) [ ] Stimulează termoliza prin iradiere;
b) [x] Stimulează termoliza prin evaporare;
c) [x] Stimulează termoliza prin convecţie;
d) [ ] Duce la supraîncălzirea organismului;
e) [ ] Micşorează termogeneza.
245. De ce depinde intensitatea termolizei

Sursa –curs
a) [x] De temperatura aerului;
b) [x] De temperatura obiectelor înconjurătoare;
c) [x] De umiditatea aerului;
d) [x] De viteza curenţilor de aer;
e) [ ] De regimul alimentar.
246. Prin mediul aerian se pot transmite

a) [x] Scarlatina;
b) [x] Tuberculoza;
c) [ ] Dizenteria;
d) [ ] Poliomielita;
e) [x] Rujeola.
247. Poluarea aerului atmosferic se manifestă prin

a) [ ] Afecţiuni cardiovasculare;
b) [x] Intoxicaţii acute şi cronice;
c) [x] Scăderea rezistenţei organismului;
d) [ ] Patologii ale tubului digestiv;
e) [x] Acţiune cancerigenă.
248. Acţiunea radiaţiilor solare ultraviolete din zona A

a) [ ] Bactericidă;
b) [x] Formarea substanţelor histaminice;
c) [x] Stimularea proceselor metabolice;
d) [x] Stimularea proceselor de regenerare;
e) [ ] Sinteza vitaminei D.
249. Radiaţiile ultraviolete din spectrul C nu manifestă acţiune

a) [x] Sinteză de vitamină D;
b) [x] “De bronzare”;
c) [x] Stimulatoare generală;
d) [ ] Bactericidă;
e) [x] Termică.
250. De insuficienţă a radiaţiei ultraviolete suferă

a) [x] Locuitorii zonelor polare;
b) [x] Populaţia oraşelor industrializate;
c) [x] Minerii;
d) [ ] Populaţia rurală;
e) [ ] Sudorii.
251. Pentru profilaxia carenţei de radiaţii ultraviolete se utilizează

a) [ ] Lămpi BUV;
b) [x] Lămpi de eritem;
c) [x] Lămpi de cuarţ;
d) [ ] Lămpi luminiscente;
e) [ ] Becuri incandescente.
252. Radiaţia ultravioletă excesivă poate cauza

a) [x] Malformaţii;
b) [x] Cancer tegumentar;
c) [ ] Rahitism;
d) [x] Eritem;
e) [x] Edem al conjunctivei.
253. Şocul termic e cauzat de:

a) [ ] Acţiunea directă a radiaţiei solare asupra capului;
b) [x] Acţiunea îndelungată a temperaturilor înalte;
c) [x] Acumularea de căldură în organism;
d) [x] Tulburarea metabolismul termic;
e) [x] Devierea componenţei sanguine.
254. Şocul termic se manifestă prin

a) [x] Creşterea temperaturii corpului;
b) [x] Hipotonie;
c) [x] Convulsii;
d) [x] Pierderea cunoştinţei;
e) [ ] Hipertonie.
255. Primul ajutor medical la apariţia şocului termic prevede

a) [x] Înlăturarea în spaţiu răcoros;
b) [x] Baie răcoritoare;
c) [x] Băuturi reci;
d) [ ] Exerciţii fizice;
e) [ ] Îmbrăcăminte caldă.
256. La acţiunea temperaturilor scăzute apar

a) [x] Răcirea tegumentelor;
b) [x] Scăderea senzaţiei tactile;
c) [x] Adinamia;
d) [x] Somnolenţa;
e) [ ] Excitaţia.
257. Gradul de termoliză prin evaporare ni-l arată

a) [x] Umiditatea relativă a aerului;
b) [x] Deficitul de saturaţie;
c) [ ] Umiditatea absolută a aerului;
d) [ ] Umiditatea maximă a aerului;
258. Omul se poate afla în condiţii de presiune atmosferică scăzută

a) [x] În timpul zborului cu avionul;
b) [x] La aflarea în munţi;
c) [ ] La aflarea sub apă;
d) [ ] La aflarea în mine;
e) [ ] În locuinţă.
259. Adaptarea la presiune atmosferică scăzută se realizează prin

a) [x] La aflarea la altitudini;
b) [ ] La aflarea la nivelul mării;
c) [x] Prin călirea organismului;
d) [x] Prin aflarea în barocamere;
e) [x] Prin administrarea de vitamine.
260. Aerul se ionizează sub influenţa

a) [x] Descărcărilor electrice din atmosferă;
b) [x] Radiaţiilor cosmice;
c) [ ] Modificărilor chimice datorită vicierii aerului;
d) [x] Radiaţiilor ionizante din apă, sol, aer;
e) [x] Radiaţiilor Roentge.
261. Din grupul aeroionilor uşori fac parte

a) [x] Ionii aparte încărcaţi pozitiv;
b) [x] Moleculele ionizate de O2, N2, O3 încărcate pozitiv sau negativ;
c) [x] Ionii aparte încărcaţi negativ;
d) [ ] Ionii aderaţi la particulele de praf;
e) [ ] Ionii aderaţi la aerosoli.
262. Din grupul aeroionilor grei fac parte

a) [ ] Ionii aparte încărcaţi pozitiv;
b) [ ] Moleculele ionizate de O2, N2, O3 încărcate pozitiv sau negativ;
c) [ ] Ionii aparte încărcaţi negativ;
d) [x] Ionii aderaţi la particulele de praf;
e) [x] Ionii aderaţi la aerosoli.
263. Numărul de aeroioni uşori este mai mare în

a) [ ] Oraşele mari industriale;
b) [x] Localităţile rurale;
c) [x] Pe malul mării;
d) [x] Lângă cascade;
e) [x] Lângă râuri curgătoare.
264. Aeroionii negativi au acţiune

a) [x] Tonizantă;
b) [x] Stimulează metabolismul;
c) [x] Stimulează funcţia sistemului nervos central;
d) [ ] Reduc capacitatea de muncă;
e) [ ] De inhibiţie generală.
Igiena apei
265. Necesitatea fiziologică de apă în 24 ore a unui adult este de
Sursa –curs
a) [ ] 500ml – 1,l;
b) [ ] 1.0 – 1,51;
c) [x] 1.5 – 3,01;
d) [ ] 3.0 – 5,01;
e) [ ] 5,0-6,0 l.
266. Conţinutul sulfaţilor admişi de Normele sanitare în apa potabilă va fi nu mai mare de
a) [x] 250mg/l;
b) [ ] 500mg/l;
c) [ ] 750mg/l;
d) [ ] 1000mg/l;
e) [ ] 1500 mg/l.
267. Caria dentară poate apărea la conţinutul fluorului în apă

a) [x] 0,5 – 0,7mg/l;
b) [ ] 1,0 – 1,5mg/l;
c) [ ] 2,0 – 2,5mg/l;
d) [ ] 2,5 – 3,0mg/l;
e) [ ] 3,0-3,5 mg/l.
268. În formă de endemie hidrică infecţioasă se poate manifesta
;Sursa –curs
a) [ ] Febra tifoidă;
b) [x] Holera;
c) [ ] Leptospirozele;
d) [ ] Bruceloza;
e) [ ] Dizenterie.
269. Oxidabilitatea apei este

a) [ ] Cantitatea de O2 într-un litru de apă;
b) [x] Cantitatea de O2 consumată la oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de
apă;
c) [ ] Cantitatea de O2 consumată în 20 zile pentru oxidarea substanţelor organice dintr-
un litru de apă;
d) [ ] Cantitatea de oxigen consumată pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un
litru de apă în 5 zile;
e) [ ] Cantitatea de O2 în 10 litri de apă .
270. Prezenţa concomitentă în apă a NH3, nitriţilor, nitraţilor ne sugerează
a) [ ] O poluare recentă;
b) [x] O poluare permanentă;
c) [ ] Terminarea proceselor de autopurificare;
d) [ ] O poluare de scurtă durat;
e) [ ] Lipsa poluării.
271. Apa poluată cu plumb şi compuşii lui poate cauza
Sursa - curs
a) [x] Saturnism hidric;
c) [ ] Boala Minamata;
d) [ ] Carie dentară;
e) [ ] Fluoroză.
272. Conţinutul clorului rezidual liber în apă potabilă distribuită centralizat este
a) [ ] 0,1- 0,2mg.1;
b) [x] 0,5mg.1;
c) [ ] 1 -2mg.1;
d) [ ] 2 -3mg.1;
e) [ ] 3-4 mg/l.
273. Metodele de declorinare a apei

a) [ ] Filtrare lentă;
b) [ ] Coagulare;
c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na;
d) [ ] Tratare cu raze ultraviolete;
e) [ ] Tratare cu O3.
274. Duritatea generală a apei este condiţionată de
a) [x] Prezenţa tuturor cationilor din apă în afara de cationii metalelor alcaline;
b) [ ] Prezenţa în apă a cationilor metalelor alcaline;
c) [ ] Prezenţa bicarbonaţilor, carbonaţilor alcalini, hidrocarbonaţilor;
d) [ ] Prezenţa oxidului de calciu;
e) [ ] Prezenţa clorurilor .
275. Concentraţia maximă admisă de cloruri în apa potabilă

a) [ ] 100mg 1;
b) [x] 250mg 1;
c) [ ] 500mg 1;
d) [ ] 1500mg 1;
e) [ ] 2000 mg/l.
276. Guşa endemică e cauzată de

Sursa – curs
a) [x] Insuficienţa iodului în regiunea dată;
b) [ ] Surplusul de fluor în apa potabilă;
c) [ ] Insuficienţa iodului în apa potabilă;
d) [ ] Excesul de iod în produse alimentare;
e) [ ] Insuficienţa de fluor în apa potabilă.
277. Indice chimic de poluare recentă a apei cu substanţe organice
a) [x] Amoniac;
b) [ ] Nitriţi;
c) [ ] Nitraţi;
d) [ ] Cloruri;
e) [ ] Sulfaţi.
278. Manifestarea endemică a patologiilor hidrice infecţioase are următoarele

caracteristici:
Sursa –curs
a) [ ] Caracter sezonier;
b) [ ] Afectează anumite categorii de vârstă;
c) [x] Atestă un număr redus de cazuri;
d) [ ] Prezenţa germenilor în sursa de apă;
e) [ ] Caracter exploziv.
279. Pentru recoltarea probelor de apă se foloseşte

a) [ ] Actinometrul;
b) [ ] Catatermometrul;
c) [x] Batometrul;
d) [ ] Barograful;
e) [ ] Anemometrul.
280. Conţinutul fluorului în apa potabilă conform Normelor sanitare este

a) [ ] 0,5-0,7 mg/l;
b) [x]1,5 mg/l;
c) [ ] 2,0-3,0 mg/l;
d) [ ] 2-5 mg/l;
e) [ ] 3–4 mg/l.
281. Cauzele dezvoltării guşei endemice

а) [ ] Consum de apă cu exces de iod;
b) [ ] Consum de produse alimentare cu exces de iod;
c) [ ] Consum de apă cu carenţă de iod;
d) [x] Consum de alimente cu carenţă de iod;
e) [ ] Consum de apă cu exces de fluor.
282. Apa poluată cu metil-mercur poate cauza

Sursa – curs
a) [ ] Saturnism hidric;
c) [x] Boala Minamata;
d) [ ] Carie dentară;
e) [ ] Fluoroză.
283. Siguranţa dezinfecţiei apei poate fi determinată după
a) [ ] Miros;
b) [ ] Gust;
c) [x] Clor rezidual;
d) [ ] Turbiditate;
e) [ ] Reziduu uscat.
284. Cauza apariţiei methemoglobinei hidrice la copii

Sursa –curs
a) [x] Folosirea apei cu cantităţi sporite de nitraţi;
b) [ ] Folosirea apei cu cantităţi sporite de sulfaţi;
c) [ ] Folosirea apei cu oxidabilitate sporită;
d) [ ] Folosirea apei cu concentraţii excesive de săruri de amoniu;
e) [ ] Folosirea apei cu cantităţi sporite de iod.
285. Cauza fluorozei

a) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mic de fluor;
b) [ ] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut redus de fluor (0,3-0,5 mg/l);
c) [x] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut de fluor mai mare 2,0 mg/l;
d) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mare de iod;
e) [ ] Consumarea apei cu conţinut redus de iod.
286. Nu sunt indici bacteriologici ai calităţii apei

a) [x] Indicele microbian;
b) [ ] E. Coli – 0;
c) [x] Indicele coli;
d) [x] Numărul total de germeni patogeni în 100 ml;
e) [ ] Enterococi-0.
287. Cea mai mare cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesităţile
Sursa –curs
a) [ ] Fiziologice;
b) [ ] Igienice;
c) [ ] În agricultură;
d) [x] Industriale;
e) [ ] Urbanistice.
288. Cea mai mică cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesitatea
Sursa –curs
a) [x] Fiziologică;
b) [ ] Igienică;
c) [ ] În agricultură;
d) [ ] Industrială;
e) [ ] Urbanistică.
289. Normativele igienice de consum al apei pentru o persoană/24 conform
recomandărilor OMS
Sursa –curs
a) [x] 100 l;
b) [ ] 150 l;
c) [ ] 200-130 l;
d) [ ] 210 l;
e) [ ] 40-60 l.
290. Regiuni biogeochimice sunt acelea unde

a) [ ] Microelementele sunt în exces în apa potabilă;
b) [ ] Microelementele sunt în deficienţă în apa potabilă;
c) [x] Microelementele sunt în exces sau deficienţă în sol, apa, alimente;
d) [ ] Microelementele sunt in exces in alimente;
e) [ ] Microelementele sunt în deficienţă în alimente.
291. Clorura de var proaspătă conţine clor activ (%)

a) [ ] 10;
b) [ ] 20;
c) [ ] 30;
d) [x] 35;
e) [ ] 45.
292. Pentru dezinfecţia apei poate fi folosită clorura de var cu activitatea clorului nu mai
mică de
a) [ ] 5%;
b) [ ] 10%;
c) [ ] 15%;
d) [ ] 20%;
e) [x] 25%.
293. Indicatori indezirabili ai calităţii apei sunt

a) [x] Amoniacul ;
b) [x] Clorurile.;
c) [x] Fierul;
d) [ ] Nitriţii;
e) [x] Sulfaţii .
294. Condiţii de potabilitate a apei conform Normelor Sanitare

a) [x] Condiţii chimice;
b) [x] Condiţii bacteriologice;
c) [x] Condiţii organoleptice;
d) [ ] Condiţii fizice;
e) [ ] Condiţii statice.
295. Patologiile infecţioase transmise prin intermediul apei
Sursa –curs
a) [x] Holera;
b) [x] Febra tifoidă;
c) [x] Salmonelozele;
d) [ ] Scarlatina;
e) [x] Lamblioza.
296. Prin intermediul apei se pot transmite boli cauzate de paraziţi

Sursa –curs
a) [x] Amibiază;
b) [x] Lamblioza;
c) [ ] Hepatita;
d) [x] Balantidioza;
e) [x] Trihomoniaza.
297. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei

a) [ ] Fluorizarea;
b) [x] Dezinfecţia;
c) [x] Limpezirea;
d) [ ] Deferizarea;
e) [x] Decolorarea.
298. Caracteristica apelor freatice

a) [x] Sunt transparente;
b) [x] Au debit mic;
c) [ ] Au compoziţie chimică stabilă;
d) [ ] Sunt bine protejate de poluare;
e) [ ] Au debit mare.
299. Autopurificarea apei se realizează prin următoarele procese

a) [x] Sedimentare;
b) [ ] Diluare;
c) [ ] Filtrare;
d) [x] Oxidare;
e) [x] Acţiunea bacteriofagilor.
300. Surse de poluare antropogenă a apelor de suprafaţă sunt

Sursa – [1] pag68, curs
a) [x] Apele menajere;
b) [x] Apele reziduale de la întreprinderi industriale;
c) [x] Scurgerea apelor meteorice ;
d) [ ] Compoziţia geochimică a solului;
e) [x] Circulaţia navală.
301. Profilaxia bolilor hidrice include
a) [x] Alegerea corectă a sursei de apă;
b) [x] Organizarea zonelor de protecţie sanitară;
c) [x] Standardizarea calităţii apei şi respectarea normelor igienice;
d) [x] Tratarea eficace a apei la staţiile de prelucrare;
e) [ ] Folosirea numai a surselor de apă de suprafaţă.
302. Indici de securitate epidemiologică pentru apa potabilă sunt

Sursa –curs
a) [ ] Numărul total de germeni – 100;
b) [ ] Numărul total de germeni – 300;
c) [x] Enterococi-0;
d) [ ] Indicele coli - 3 ;
e) [x] E. coli- 0.
303. Conţinutul sărurilor minerale din apă poate fi factor de risc pentru
a) [ ] Dizenterie;
b) [ ] Diabet;
c) [x] Urolitiază;
d) [x] Hipertonie;
e) [ ] Hepatită A.
304. Saturnismul hidric se manifestă prin

Sursa –curs
a) [ ] Intoxicaţii acute;
b) [x] Intoxicaţii cronice;
c) [ ] Simptoame specifice;
d) [x] Simptoame nespecifice;
e) [ ] Hipertonie .
305. Apa potabilă trebuie

a) [x] Să aibă proprietăţi organoleptice corespunzătoare;
b) [ ] Să nu conţină săruri minerale;
c) [x] Să fie inofensivă după componenţa chimică;
d) [x] Să fie inofensivă din punct de vedere epidemiologic;
e) [ ] Să nu conţină microelemente.
306. Concentraţiile substanţelor chimice din apa potabilă, inofensive pentru sănătate:
a) [ x] Amoniac - 0,5 mg/1;
b) [ ] Nitriţi - 0,002 mg/1;
c) [ ] Nitraţi - 45 mg/1;
d) [x] Substanţe organice (oxidabilitatea) – 5 mg/1;
e) [ ] Duritate – 5o (grade germane).
307. Condiţii fizice de potabilitate ale apei sunt

a) [x] Culoarea acceptabilă consumatorilor şi nici o schimbare anormală;
b) [x] Turbiditatea 5 UNT;
c) [ ] Nitraţii – 45mg/l;
d) [ ] Oxidabilitatea – 5 mg O2/l;
e) [ ] Nitriţii – 1 mg/l.
308. Sănătatea oamenilor poate fi afectată în cazurile când apa

a) [x] Nu este în cantităţi suficiente;
b) [x] Conţine germeni patogeni;
c) [ ] Conţine compuşi chimici toxici în concentraţii mai mici de CMA;
d) [x] Conţine compuşi chimici naturali în cantităţi sporite;
e) [x] Posedă proprietăţi organoleptice nefavorabile.
309. Mecanismul apariţiei cianozei infantile (methemoglobinemia)

a) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitraţi;
b) [ ] Conjugarea nitraţilor cu hemoglobină;
c) [x] Reducerea nitraţilor în nitriţi, şi conjugarea acestora cu hemoglobină;
d) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitriţi;
e) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de amoniac.
310. Factorii ce contribuie patologiile hidrice infecţioase sunt

a) [x] Contaminarea fecală a apei;
b) [x] Receptivitatea organismului;
c) [x] Viabilitatea microorganismelor în apă;
d) [ ] Perioada anului;
e) [ ] Durata contaminării .
311. Prin intermediul apei nu se transmit

Sursa –curs
a) [ ] Salmonelozele;
b) [ ] Febra tifoidă;
c) [ ] Hepatita virală A;
d) [x] Scarlatina;
e) [x] Hepatita virală B.
312. Metode de limpezire a apei

a) [ ] Defluorizare;
b) [x] Decantare;
c) [x] Filtrare;
d) [x] Coagulare;
e) [ ] Dezodorare.
313. Substanţele folosite pentru coagularea apei sunt

a) [ ] Clorul activ;
b) [x] Clorura de fier;
c) [x] Sulfatul de fier;
d) [x] Sulfatul de aluminiu;
e) [ ] Sulfatul de magneziu .
314. După care indici se va aprecia eficacitatea clorinării apei

a) [ ] Prezenţa florei patogene;
b) [x] Prezenţa enterecocilor ;
c) [ ] Coliformii totali;
d) [x] Prezenţa E. coli ;
e) [ ] Proprietăţile organoleptice.
315. Indicatori de poluare a apei cu substanţe organice din sursele deschise sunt
a) [ ] Cantitatea totală de săruri minerale;
b) [x] Conţinutul sărurilor de amoniu, nitriţi şi nitraţi;
c) [ ] Concentraţia fluorului şi iodului;
d) [x] Oxidabilitatea;
e) [x] Oxigenul dizolvat în apă.
316. Importanţa igienică a durităţii apei

a) [x] Diminuiază proprietăţile organoleptice;
b) [ ] Posedă acţiune toxică pronunţată;
c) [x] Crează dificultăţii în utilizarea ei în scop menajer;
d) [x] Favorizează apariţia unor boli cardiovasculare;
e) [x] Favorizează apariţia unor boli renale.
317. Indicatori de poluare organică a apei sunt

a) [x] NH3;
b) [x] Nitriţi;
c) [x] Nitraţi;
d) [x] Oxidabilitate;
e) [ ] Arseniu.
318. Factorii etiologici în producerea methemoglobinemiei hidrice nu sunt

a) [x] Excesul de nitriţi;
b) [ ] Excesul de nitraţi;
c) [x] Excesul de amoniac;
d) [x] Excesul de fluor;
e) [x] Duritatea sporită .
319. Manifestarea methemoglobinemiei hidrice

a) [x] Cianoză;
b) [x] Dispnee;
c) [ ] Erupţii hemoragice;
d) [x] Convulsii;
e) [x] Tahicardie .
320. Formele de manifestare a patologiilor hidrice infecţioase

Sursa –curs
a) [x] Epidemii;
b) [x] Endemii;
c) [ ] Endemii geochimice;
d) [x] Sporadice;
e) [ ] Micotoxicoze.
321. Caracteristici ale epidemiilor hidrice sunt

Sursa –curs
a) [x] Început exploziv;
b) [ ] Afectarea persoanelor de vârstă fragedă sau înaintată;
c) [ ] Apariţia epidemiilor în perioada rece a anului;
d) [x] Manifestarea epidemiei pe aria de alimentare cu apă;
e) [x] Încetarea bruscă a epidemiei după luarea măsurilor necesare la sursa de apă.
322. Boli virale transmise pe cale hidrică sunt

Sursa –curs
a) [ ] Febra tifoidă;
b) [x] Poliomielita;
c) [ ] Dizenteria;
d) [ ] Holera;
e) [x] Hepatita A .
323. In formă sporadică se pot manifesta patologiile hidrice infecţioase

Sursa –curs
a) [x] Tularemia;
b) [ ] Febra tifoidă;
c) [ ] Salmoneloza;
d) [ ] Holera;
e) [x] Diareea estivală.
324. Condiţii de dezinfecţie eficace a apei

a) [x] Alegerea corectă a dozei de clor;
b) [x] Respectarea duratei de contract a apei cu clorul;
c) [ ] Coagularea prealabilă a apei;
d) [ ] Filtrarea apei;
e) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor.
325. Metode de dezinfecţie a apei sunt

a) [ ] Coagularea ;
b) [x] Clorinarea;
c) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor;
d) [x] Ozonarea;
e) [x] Tratarea cu raze ultraviolete .
326. Metodele de clorinare a apei în scopuri de potabilitate

a) [ ] Clorinare cu doze mici;
b) [x] Clorinare cu doze normale;
c) [x] Hiperclorinare;
d) [x] Clorinare cu doze postcritice;
e) [x] Clorinare cu amonizare.
327. Componenţa chimică a apei poate fi cauză principală a

a) [ ] Febrei tifoide;
b) [ ] Leptospirozei;
c) [x] Fluorozei;
d) [x] Guşei endemice;
e) [x] Cariei dentare.
328. Apele de suprafaţă se deosebesc de cele interstratulare prin

a) [ ] Conţin mai multe săruri minerale;
b) [x] Conţin mai mult O2 dizolvat;
c) [x] Sunt mai poluate cu microorganisme;
d) [ ] Au o componenţă chimică stabilă;
e) [ ] Sunt limpezi.
329. Indicii de securitate epidemiologică pentru apa din fântâni sunt

Sursa –curs
a) [ ] Numărul total de germeni – 100;
b) [ ] Numărul total de germeni – 300;
c) [x] Enterococi - 0;
d) [ ] Indicele coli - 3;
e) [x] Eşerihia coli - 0.
330. Indicii bacteriologici ai calităţii apei sunt

a) [x] Eşerihia coli - 0;
b) [ ] Coli titru;
c) [ ] Numărul total de germeni;
d) [ ] Numărul ouălor de helminţi la 1 dm3 apă;
e) [x] Enterococi - 0.
331. Proprietăţi organoleptice ale apei sunt

a) [ ] Temperatura;
b) [x] Mirosul;
c) [ ] Transparenţa;
d) [ ] Duritatea;
e) [x] Culoarea.
332. Surse de apă folosite pentru aprovizionarea centralizată

a) [ ] Apele atmosferice;
b) [x] Sursele deschise;
c) [ ] Apele freatice;
d) [x] Apele interstratulare;
e) [ ] Apa desalinizată a mărilor.
333. Boli parazitare transmise prin apă

Sursa –curs
a) [x] Ascaridoza;
b) [ ] Leptospiroza;
c) [ ] Poliomielita;
d) [x] Difilobotrioza;
e) [x] Teniidoza.
334. Grupurile de indici ai calităţii apei conform Normelor sanitare

a) [x] Organoleptici;
b) [x] Chimici ;
c) [ ] Biologici;
d) [ ] Chimici antitoxici;
e) [x] Bacteriologici.
335. Caracteristica igienică a bazinelor deschise ca sursă de aprovizionare cu apă

a) [x] Culoare şi oxidabilitate pronunţată;
b) [ ] Mineralizare excesivă;
c) [ ] Siguranţă epidemiologică;
d) [x] Debit mare;
e) [x] Risc de poluare.
336. Patologii virale transmisibile prin apă nu sunt

Sursa –curs
a) [x] Holera;
b) [x] Dizenteria;
c) [ ] Hepatita A;
d) [ ] Poliomielita;
e) [x] Hepatita B .
337. În ce cazuri se aplică coagularea apei

a) [x] La coloraţie sporită;
b) [x] În caz de turbiditate sporită;
c) [ ] La duritate mare;
d) [ ] In caz de poluare bacteriană considerabilă;
e) [ ] În caz de poluare cu substanţe toxice.
338. Reducerea considerabilă a cantităţii de apă din organism contribuie

a) [x] Setea;
b) [x] Obnubilarea;
c) [x] Halucinaţii;
d) [ ] Creşterea temperaturii corpului;
e) [x] Moartea.
339. Compoziţia chimică a apei poate fi cauza

a) [x] Stărilor premorbide;
b) [x] Bolilor neinfecţioase nespecifice;
c) [x] Bolilor neinfecţioase specifice;
d) [ ] Bolilor infecţioase;
e) [x] Intoxicaţiilor cu substanţe chimice.
340. Folosirea indelungată a apei dure poate contribui

a) [x] Apariţia renolitiazelor;
b) [x] Apariţia colelitiazelor;
c) [x] Afecţiuni ale tubului digestiv;
d) [ ] Methemoglobinemie;
e) [ ] Fluoroză.
341. Eficienţa procesului de coagulare a apei depinde de

a) [x] Temperatura apei;
b) [ ] Oxidabilitatea apei;
c) [x] Turbiditatea apei;
d) [x] Prezenţa coloizilor;
e) [ ] Prezenţa amoniacului.
342. Eficienţa procesului de coagulare a apei nu va depinde de

a) [ ] Temperatura apei;
b) [x] Oxidabilitatea apei;
c) [ ] Turbiditatea apei;
d) [ ] Prezenţa coloizilor;
e) [x] Prezenţa amoniacului.
343. Metoda de tratare a apei va fi igienic adecvată când

a) [x] Va fi eficientă;
b) [x] Nu va altera proprietăţile organoleptice;
c) [x] În apă nu vor rămânea substanţe ce ar periclita sănătatea consumatorilor;
d) [x] Va fi economă, uşor de aplicat;
e) [ ] Va modifica duritatea apei.
344. Alegerea dozei de clor pentru dezinfectarea apei depinde de
a) [x] Particularităţile germenilor;
b) [ ] Duritatea apei;
c) [x] Activitatea preparatelor de clor;
d) [x] Mediul în care se desfăşoară procesul;
e) [ ] Cantitatea de cloruri.
345. Procesul de clorinare a apei este influenţat de

a) [x] Cantitatea de substanţe organice din apă;
b) [x] Temperatura apei;
c) [x] Timpul de contact;
d) [ ] Cantitatea de substanţe neorganice;
e) [ ] Cantitatea de sulfaţi.
346. Activitatea clorurii de var se reduce

a) [x] La lumină;
b) [ ] La întuneric;
c) [x] La păstrare îndelungată;
d) [ ] La temperaturi joase;
e) [x] La temperaturi înalte.
347. Clorura de var se păstrează

a) [ ] La lumină;
b) [x] La întuneric;
c) [x] La temperaturi joase;
d) [ ] La temperaturi crescute;
e) [x] Închisă ermetic.
348. Priorităţile dezinfecţiei apei prin ozonizare comparativ cu clorinarea

a) [x] Nu se modifică pH-ul apei;
b) [x] Se îmbunătăţeşte organoleptica;
c) [ ] Este o metodă ieftină;
d) [x] Este mai eficientă;
e) [x] Surplusul de Ozon se degajă rapid.
349. Metode fizice de dezinfecţie a apei sunt

a) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;
b) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;
c) [ ] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte;
d) [x] Tratarea cu radiaţii ionizante;
e) [x] Fierberea.
350. Metode fizice de dezinfecţie a apei nu sunt
a) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;
b) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;
c) [x] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte;
d) [ ] Tratarea cu radiaţii ionizante;
e) [ ] Fierberea.
351. Priorităţile dezinfecţiei apei cu radiaţii ultraviolete comparativ cu clorinarea sunt

a) [x] Acţionează asupra microorganismelor sporulate;
b) [x] Acţionează asupra virusurilor;
c) [x] Acţionează asupra ouălor de helminţi rezistente la alte tipuri de tratare;
d) [x] Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 1-2 min.;
e) [ ] Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 30-60 min.
352. Dezavantajele dezinfecţiei apei cu raze ultraviolete

a) [x] Trec numai prin apă limpede;
b) [ ] Trec prin apa tulbure;
c) [ ] Trec indiferent de turbiditate;
d) [ ] Trec prin apa colorată;
e) [x] Sărurile de fier diminuează efectul dezinfecţiei.
353. Dezinfecţia apei prin fierbere e cea mai eficientă din metodele fizice deoarece
a) [x] Se distrug toate formele vegetative de bacterii peste 3-5 min.;
b) [x] Se distrug toate formele sporulate de bacterii peste 30 min.;
c) [ ] Poate fi aplicată la apeducte;
d) [x] Este accesibilă;
e) [x] Se micşorează duritatea apei.
354. Dezavantaje ale dezinfecţiei apei prin fierbere sunt

a) [x] Evaporarea gazelor dizolvate;
b) [x] Alterarea gustului;
c) [ ] Nu se distrug formele sporulate ale bacteriilor;
d) [x] Nu poate fi aplicată la apeducte;
e) [x] Dezvoltarea rapidă a germenilor în apa fiartă.
355. Spitalele pot fi aprovizionate cu apă

a) [ ] Din fântâni;
b) [x] Din apeduct central;
c) [ ] Din fântâni şi apeduct;
d) [x] Prin amenajarea apeductului autonom;
e) [ ] Din râuri, lacuri.
356. Cerinţe igienice către calitatea apei folosite pentru prepararea soluţiilor injectabile
sunt
a) [x] Să fie apirogenă;
b) [ ] Cu oxidabilitate mare;
c) [x] Să fie testată la oxidabilitate;
d) [x] Să nu conţină germeni patogeni;
e) [x] Să nu conţină amoniac, nitriţi.
357. Pirogenia apei e condiţionată de

a) [x] Substanţe organice;
b) [ ] Oxidabilitatea mică;
c) [x] Germeni patogeni distruşi;
d) [x] Amoniac;
e) [ ] Săruri minerale .
358. Pentru eliminarea substanţelor organice din apă în condiţii de farmacii spitaliceşti se
pot folosi
a) [x] Permanganatul de potasiu;
b) [x] Alaunul de aluminiu şi potasiu;
c) [ ] Distilatoare obişnuite;
d) [x] Distilatoare speciale;
e) [ ] Carbonatul de sodiu.
359. Pentru ameliorarea proprietăţilor organoleptice şi corecţia compoziţiei chimice a apei

se folosesc metodele
a) [x] Dezodorarea;
b) [x] Demineralizarea;
c) [x] Deferizarea;
d) [ ] Dezinfecţia;
e) [x] Detoxicarea.
360. Pentru a proteja de poluare apa din fântâni

a) [ ] Se scoate cu găleata individuală;
b) [x] Se scoate cu găleata comună;
c) [x] Se scoate cu pompa;
d) [ ] Fântânile se alimentează din apele superficiale;
e) [x] În jurul fântânii se instalează un strat bătătorit de argilă.
361. Măsuri de prevenţie a bolilor hidrice sunt

a) [ ] Folosirea surselor de apă de suprafaţă;
b) [x] Selectarea raţională a sursei de apă;
c) [x] Crearea zonelor de protecţie sanitară pentru sursa de apă;
d) [x] Respectarea tehnologiei de tratare a apei;
e) [x] Standardizarea calităţii apei.
362. Multiplul necesar al schimbului de aer în încăperile de producere se calculează după
a) [ ] Dioxid de carbon;
b) [x] Concentraţia de substanţe toxice;
c) [ ] Oxigen;
d) [x] Cantitatea de pulberi;
e) [x] Valoarea temperaturii aerului.
363. Factori ce influenţează ventilaţia naturală al încăperilor sunt

a) [ ] Volumul încăperii;
b) [ ] Volumul necesar de ventilaţie;
c) [x] Diferenţa de temperatură dintre aerul încăperii şi cel exterior;
d) [ ] Componenţa chimică a aerului;
e) [x] Presiunea vântului.
364. Tipuri de ventilaţie artificială a încăperilor sunt

a) [ ] Prin curenţi de aer;
b) [x] De aspiraţie;
c) [x] De refulare;
d) [ ] Aeraţie;
e) [x] De aspiraţie – refulare .
365. Tipurile ventilaţiei de aspiraţie

a) [x] Generală;
b) [ ] Perdele aeriene;
c) [x] Locală;
d) [x] Nişe;
e) [x] Umbrele.
366. Cerinţe igienice faţă de încălzire sunt

a) [x] Să impurifice aerul cu produse de ardere a combustibilului;
b) [x] Să impurifice aerul cu gaze, praf rezultate de la arderea materialului ce
acoperă suprafeţele de încălzire;
c) [ ] Temperatura suprafeţei de încălzire va depăşi 90oC;
d) [ ] Temperatura suprafeţei de încălzire nu va fi mai mică de 95oC;
e) [ ] Să stimuleze termoliza prin evaporare
.
367. După purtătorul de căldură încălzirea centrală poate fi

a) [x] Cu apă;
b) [ ] Cu ulei;
c) [x] Cu aer;
d) [x] Cu aburi;
e) [ ] Cu gaze .
368. Sistemele termice locale vor corespunde cerinţelor

a) [ ] Să asigure o temperatură uniformă numai pe verticală;
b) [ ] Să asigure o temperatură uniformă numai pe orizontală;
c) [x] Să asigure o temperatură uniformă pe verticală şi orizontală;
d) [x] Să asigure o temperatură uniformă în decursul zilei de muncă;
e) [x] Suprafeţele încălzite să nu acumuleze praf .
369. Avantaje ale sistemului termic cu lambriuri sunt

a) [x] Confortul termic se menţine la o temperatură a aerului mai scăzută;
b) [x] Se exclude poluarea aerului;
c) [x] Căldura se repartizează uniform în încăpere;
d) [ ] Este stimulată termoliza prin iradiere;
e) [ ] Este stimulată termoliza prin evaporare.
370. Tipurile de ventilaţie conform principiului de acţiune:

Sursa -curs
a) [ ] naturală;
b) [ ] generală;
c) [x] de aspiraţie;
d) [x] de refulare;
e) [x] de refulare – aspiraţie.
371. Tipurile de ventilaţie artificială conform zonelor de acţiune:

Sursa -curs
a) [x] locală;
b) [x] generală;
c) [ ] de aspiraţie;
d) [ ] de refulare;
e) [x] mixtă.
372. Ventilaţia artificială poate fi:

Sursa - curs
a) [x] locală;
b) [x] generală;
c) [ ] organizată;
d) [ ] mixtă;
e) [ ] neorganizată.
373. Ventilaţia naturală organizată poate fi prin:

Sursa - curs
a) [ ] curenţi de aer;
b) [x] aeraţie;
c) [x] canale de extragere;
d) [ ] geam;
e) [ ] infiltraţie.
374. Ventilaţia naturală neorganizată poate fi prin:

Sursa -curs
a) [x] curenţi de aer;
b) [ ] aeraţie;
c) [ ] canale de extragere;
d) [x] geam;
e) [x] infiltraţie.
375. Ventilaţia artificială de refulare poate fi prin:

Sursa -curs
a) [x] duşuri de aer;
b) [ ] nişe;
c) [ ] umbrele;
d) [x] oaze aeriene;
e) [x] perdele de aer.
376. Ventilaţia artificială locală de aspiraţie poate fi prin:

Sursa -curs
a) [ ] duşuri de aer;
b) [x] nişe;
c) [x] umbrele;
d) [ ] oaze aeriene;
e) [x] aspiraţie la locul de muncă.
377. Ventilaţia artificială generală se realizează prin:

Sursa -curs
a) [ ] geam;
b) [ ] canale de extragere;
c) [x] aspiraţie;
d) [x] refulare;
e) [x] refulare – aspiraţie.
378. Factorii ce determină ventilaţia naturală:

Sursa- curs
a) [ ] deschiderea întâmplătoare a uşilor şi geamurilor;
b) [x] diferenţa de temperatură dintre aerul din exteriorul şi interiorul încăperii;
c) [x] presiunea vântului;
d) [ ] schimbul de aer prin porii materialelor de construcţie;
e) [x] diferenţa de presiune a „coloanei de aer” între nivelul inferior şi superior al
încăperii.
379. Avantajele ventilaţiei naturale:

Sursa -curs
a) [x] simplitatea montării;
b) [x] accesibilitate după cost;
c) [ ] schimbul de aer poate fi reglat;
d) [ ] rază de acţiune mare;
e) [x] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile.
380. Avantajele ventilaţiei artificiale:

Sursa-curs
a) [ ] accesibilitate după cost;
b) [x] schimbul de aer poate fi reglat, dirijat;
c) [ ] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile;
d) [x] rază de acţiune mare;
e) [x] captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie.
381. Avantajele ventilaţiei artificiale:

Sursa -curs
a) [x] debitul şi aspiraţia nu depind de temperatura şi viteza de mişcare a aerului;
b) [x] curăţarea aerului extras poluat, de praf, vapori, gaze;
c) [x] posibilitatea prelucrării aerului debitat încălzirea, umectarea, purificarea de
impurităţi mecanice);
d) [ ] accesibilitate după cost;
e) [ ] simplitatea montări.
382. Elementele sistemului de ventilaţie prin refulare:

Sursa- curs
a) [x] instalaţie de captare a aerului;
b) [x] camera de debitare a aerului în încăpere;
c) [ ] deschideri de extragere a aerului;
d) [x] reţea de conducte;
e) [ ] mina de extragere a aerului.
383. Elementele sistemului de ventilaţie prin aspiraţie:

Sursa -curs
a) [x] camera de aspiraţie cu ventilator;
b) [ ] camera de debitare a aerului în încăpere;
c) [x] deschideri de extragere a aerului;
d) [x] reţea de conducte;
e) [x] mina de extragere a aerului.
384. Prin intermediul ventilaţiei artificiale de aspiraţie:

Sursa -curs
a) [ ] aerul curat este debitat în încăperi prin instalaţii speciale;
b) [x] aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale;
c) [ ] aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale;
d) [x] aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalaţiilor mecanice;
e) [x] schimbul de aer este dirijat.
385. Prin intermediul ventilaţiei artificiale de refulare:

Sursa -curs
a) [x] aerul curat este debitat în încăperi prin instalaţii speciale;
b) [ ] aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale;
c) [x] aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale;
d) [ ] aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalaţiilor mecanice
e) [x] schimbul de aer este dirijat.
386. Destinaţia ventilaţiei artificiale locale prin aspiraţie:

Sursa -curs
a) [x] localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;
b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;
c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;
d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;
e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea.
387. Destinaţia ventilaţiei artificiale generale prin aspiraţie:

Sursa -curs
a) [ ] localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;
b) [x] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;
388. Destinaţia ventilaţiei artificiale locale prin refulare:

Sursa -curs
a) [ ] localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;
c) [x] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;
d) [x] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;
389. Destinaţia ventilaţiei artificiale generale prin refulare:

Sursa- curs
a) [ ] localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;
e) [x] debitarea aerului curat în toată încăperea.
390. Avantajele ventilaţiei de refulare - aspiraţie:

Sursa- curs
a) [x] prelucrarea necesară a aerului (încălzirea, umectarea, purificarea);
b) [ ] accesibilitate după cost;
c) [x] asigurarea schimbului forţat de aer în încăpere;
d) [x] calcularea cu precizie a cantităţii de aer debitat şi aspirat;
e) [x] posibilitatea dirijării direcţiei de mişcare a aerului.
391. Condiţionarea aerului:

Sursa -curs
a) [ ] este naturală şi artificială;
b) [x] este independentă de starea vremii sau anotimp;
c) [x] include crearea şi menţinerea unor condiţii anumite de temperatură, umiditate,
viteză de mişcare a aerului, puritate;
d) [ ] asigură captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie;
e) [ ] asigură predominarea refulării asupra aspiraţiei.
392. Balanţa de aer poate fi:

Sursa- curs
a) [x] pozitivă;
b) [ ] naturală;
c) [x] echilibrată;
d) [ ] artificială;
e) [x] negativă.
393. Alegerea sistemului de ventilaţie depinde de:

Sursa -curs
a) [ ] cost;
b) [x] destinaţia încăperii;
c) [x] volumul încăperii;
d) [x] caracterul noxelor emanate;
e) [x] cerinţele faţă de sistemele de ventilaţiе.
394. Criterii pentru calculul ventilaţiei în condiţii industriale pot fi:

Sursa- curs
a) [x] umiditatea aerului;
b) [x] temperatura aerului;
c) [ ] viteza de mişcare a aerului;
d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere;
e) [ ] bioxidul de carbon.
395. Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile sociale şi de locuit este:

Sursa curs
a) [ ] umiditatea aerului;
b) [ ] temperatura aerului;
d) [ ] substanţele chimice nocive din încăpere;
e) [x] bioxidul de carbon.
396. Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile de topire a metalului, cazangerii este:
Sursa- curs
a) [ ] umiditatea aerului;
397. Criterii pentru calculul ventilaţiei în spălătorii, băi, duşuri este:

Sursa -curs
a) [x] umiditatea aerului;
398. Metodele de apreciere a eficacităţii ventilaţiei:

Sursa- curs
a) [x] de laborator;
b) [x] de calcul;
c) [ ] de observaţie;
d) [ ] chestionare;
e) [ ] experimentului cronic.
399. Eficacitatea funcţionării ventilaţiei se apreciază în baza :

Sursa- curs
a) [x] calculării volumului real de ventilaţie;
b) [ ] determinării vitezei de mişcare a aerului;
c) [x] inspecţiei obiective a mediului aerian şi microclimatului;
d) [x] calculării multiplului schimbului de aer;
e) [x] inspecţiei sanitare a sistemului de ventilaţie şi regimului de exploatare.
400. Volumul necesar de ventilaţie:

Sursa- curs
a) [ ] este predominarea refulării asupra aspiraţiei;
b) [x] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră,
astfel ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis;
c) [x] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО2 să nu
depăşească nivelul admis ;
d) [ ] este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie
schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis;
e) [x] se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici.
401. Multiplul necesar de aer :

Sursa -curs
a) [ ] este predominarea refulării asupra aspiraţiei;
b) [ ] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră,
astfel ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis;
c) [ ] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО2 să nu
depăşească nivelul admis ;
d) [x] este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie
schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis;
e) [x] se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici.

Igiena Totalizarea 3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Igiena Totalizarea 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IGIENA AERULUI

149. Definiţia corectă a climei este

150. Definiţia corectă a vremii este

154. Insolaţia e cauzată de acţiunea

156. Viaţa este imposibilă la un conţinut de oxigen în aer

158. Roza frecvenţei vânturilor ne arată

159. Condiţionarea volumului de aer cercetat se face pentru

161. Ecranul de O3 se află în stratul atmosferei

162. Definiţi umiditatea absolută a aerului

163. Vitezele mici (sub 1m/sec) de mişcare al aerului se determină cu

164. Cu temperatura efectivă se apreciază

166. Procesele ce au loc pe pământ influenţează starea stratului atmosferic

167. Umiditatea relativă optimă a aerului din încăperile de locuit este

168. Dispozitiv pentru determinarea umidităţii aerului

170. Temperatura efectivă se poate stabili măsurând

b) [x] toC, umiditatea, viteza curenţilor de aer;

171. În aerul atmosferic se conţine CO2

173. Azotul atmosferic influenţează starea de sănătate prin

174. Indicator sanitar de viciere a aerului din încăperi este

175. Transportul auto poluează aerul cu

176. Pentru dezinfecţia aerului din încăperi sunt folosite radiaţiile

177. Umiditatea relativă a aerului este

178. Microclimatul cald este determinat de următorii factori cu excepţia

179. Radiaţia calorică pozitivă determină următoarele reacţii fiziologice, cu excepţia

b) [ ] Creşterea frecvenţei şi amplitudinii respiratorii;

180. Dioxidul de carbon influenţează asupra organismului prin

181. Ce dispozitive sunt folosite pentru determinarea vitezei de mişcare a aerului în

182. Ce reprezintă procesele de termoreglare

183. Radiaţiile ultraviolete cu lungime de undă scurtă (grupul C) manifestă acţiune

184. Influenţa umidităţii scăzute a aerului asupra organismului

185. Ritmul nictemeral se formează sub acţiunea

186. La scăderea temperaturii aerului (mai joasă de 15o C) metabolismul bazal

187. Numărul de aeroioni grei este mai mare în

188. Aerul poluat conţine

189. Pentru protecţia sanitară a aerului atmosferic se stabilesc zone

190. Caracteristicile generale ale climei sunt

191. Suprafaţa Pământului se împarte în zonele climatice

192. După influenţa asupra organismului tipurile de climă se împart în

193. Adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase se manifestă prin

194. Adaptarea la condiţii climatice reci se manifestă prin

195. Vremea se caracterizează prin

196. Care enunţuri sunt corecte pentru definiţia aclimatizării

197. În faza iniţială de aclimatizare se produc

198. Grupurile de metode folosite pentru determinarea acţiunii complexe a factorilor de

199. Catatermometria este o metodă pentru determinarea

200. Temperatura efectivă ne vorbeşte despre

201. Care dintre elementele enunţate determină temperatura rezultantă

203. Care enunţuri sunt corecte pentru aprecierea vicierii aerului

205. Surse naturale de poluare a atmosferei sunt

206. Acţiuni indirecte a poluării atmosferei sunt

207. Acţiuni directe a poluării atmosferei sunt

208. Măsuri legislative de protecţie ale aerului atmosferic nu sunt

209. Măsuri de planificare în protecţia aerului atmosferic sunt

212. Poluarea aerului cu bacterii poate fi cercetată prin metodele

213. Temperatura aerului creşte odată cu altitudinea în straturile

214. Termoliza prin evaporare se caracterizează

215. Termoliza prin radiaţie se caracterizează

217. Temperatura efectivă este

218. Efectele fiziologice ale CO2 asupra organismului

220. Indicatori sanitari de viciere a aerului din încăperi nu sunt:

221. În vicierea aerului nu intervin factorii

223. Psihrometrele Assman şi August sunt folosite pentru determinarea

224. Microclimatul cald este caracterizat prin