Igiena Alimentaţiei

1.
Igiena alimentaţiei
2. Produs alimentar, sursă de retinol

a. [ ] Morcov;
b. [x] Caşcaval;
c. [ ] Tomate;
d. [ ] Ardei dulci;
e. [ ] Ceapă verde.
3. Măsuri de prim ajutor suspectatului de botulism

4. Sursa – [1] pag. 146, curs
a. [ ] Administrarea de antipiretice;
b. [ ] Administrarea de laxative;
c. [x] Administrarea serului antibotulinic polivalent;
d. [ ] Spălături gastrice;
e. [ ] Administrarea antibioticelor.
5. Amanitina se conţine în
a. [ ]Erburi sălbatice;
b. [ ] Neghină;
c. [x] Ciuperci otrăvitoare;
d. [ ] Cartof crescut;
e. [ ] Seminţele fructelor.
7. Toxicoza stafilococică este cauzată mai frecvent de

a. [ ] Salată din legume;
b. [ ] Produse din carne conservată;
c. [ ] Cofetărie cu cremă;
d. [ ] Ouă de raţe, gâşte;
e. [x] Produse lactate.
9. În profilaxia intoxicaţiilor alimentare primordială este
a. [ ] Păstrarea incorectă a produselor alimentare;
b. [ ] Nerespectarea termenilor de păstrare şi realizare;
c. [ ] Nerespectarea igienei individuale de către personalul blocului alimentar;
d. [x] Preîntâmpinarea contaminării produselor alimentare;
e. [ ] Pregătirea culinară incorectă a produselor alimentare .
11. Aciditatea laptelui se exprimă în

12. Sursa – [1] pag. 135, [2] pag. 39, curs
a. [ ] Mililitri de soluţie alcalină la titrarea probei de lapte;
b. [ ] Grade de aciditate;
c. [x] Grade Tёrner;
d. [ ] Mililitri de soluţie acidă la titrarea probei de lapte;
e.
[ ] Grade C.
13. Indice de apreciere a calităţii laptelui după STAS este

14. Sursa – [1] pag.134, [2] pag. 34, curs
a. [x] Proprietăţi organoleptice;
b. [ ] Cantitatea de proteine;
c. [ ] Cantitatea de vitamine;
d. [ ] Cantitatea de glucide;
e. [ ] Cantitatea de săruri minerale.
15. Laptele este pasteurizat prin

a. [x] Acţiunea to înalte (+80 oC) cu scop de distrugere a florei microbiene
vegetative;
b. [ ] Acţiunea to înalte cu scop de distrugere a florei microbiene sporulate (100oC);
c. [ ] Acţiunea to înalte cu scop de distrugere a virusurilor (100oC);
d. [ ] Acţiunea to înalte (100oC) cu scop de distrugere a florei microbiene vegetative
şi sporulate;
e. [ ] Acţiunea temperaturii scăzute.
17. Aciditatea laptelui proaspăt este

a. [ ] 15oT;
b. [x] 20oT;
c. [ ] 25oT;
d. [ ] 30oT;
e. [ ] 35oT.
19. Carnea de vită conţine proteine

a. [x] 13-18%;
b. [ ] 25-30%;
c. [ ] 30-35%;
d. [ ] 35-45%;
e. [ ] 45-50%.
21. Indicatori ai calităţii pâinii nu sunt (STAS)
22. Sursa – [2] pag. 43
a. b) [x] Procentul de glucide;
b. [ ] Umiditatea;
c. [ ] Aciditatea;
d. [ ] Porozitatea .
23. Laptele influenţează aciditatea gastrică
a. [ ]Proprietăţi organoleptice;
25. [ ] Sporeşte;
26. [ ] Nu influenţează;
27. [x] Reduce;
28. [ ] Ameliorează.
29. Conform căror indici se apreciază prospeţimea laptelui
a. [ ]Densitate;
b. [x] Aciditate;
c. [ ] Cantitatea de grăsimi;
d. [ ] Proba la amidon;
e. [ ] Proba la pasteurizare.
31. La cheltuielile de energie reglabile se referă cele pentru

a. [ ] Metabolismul bazal;
b. [x] Eforturi musculare;
c. [ ] Acţiunea dinamică specifică a alimentelor;
d. [ ] Menţinerea temperaturii corpului;
e. [ ] Eliminarea produselor catabolice.
33. Numiţi intoxicaţia alimentară cu cea mai scurtă perioadă de incubaţie

a. [ ] Botulismul;
b. [ ] Intoxicaţia cu ciuperci otrăvitoare;
c. [x] Intoxicaţiile stafilococice;
d. [ ] Toxiinfecţiile bacteriene;
e. [ ] Micotoxicozele.
35. Ouăle mai frecvent pot fi cauză a

36. Sursa – [2] pag.133, curs
a. [ ] Toxicozei stafilococice;
b. [ ] Botulizmului;
c. [x] Salmonelozei;
d. [ ] Febrei tifoide;
e. [ ] Aflotoxicozei.
37. Pentru intoxicaţii alimentare nu e caracteristic

a. [ ] Apar de obicei subit;
b. [ ] Au o oarecare perioadă de incubaţie;
c. [ ] Sunt patologii necontagioase;
d. [x] Sunt patologii contagioase;
e. [ ] Se prezintă ca afecţiune în masă .
• cantitate mai mare de energie necesită digestia

a. [x] Proteinelor;
b. [ ] Lipidelor;
c. [ ] Glucidelor;
d. [ ] O alimentaţie mixtă;
e. [ ] O alimentaţie raţională.
40. 36. Amanitină nu se conţine în

a. [x]Ierburi sălbatice;
b. [x] Neghină;
c. [ ] Ciuperci otrăvitoare;
d. [x] Cartof crescut;
e. [x] Seminţele fructelor.
42. 37. Rolul biologic al glucidelor nedigerabile

a. [x] Modificarea timpului de tranzit intestinal (măresc ori încetinesc);
b. [x] Leagă cationi metalici;
c. [x] Absorb sau înglobează substanţele organice, produşii de secreţie şi
descompunere a tubului digestiv, microorganismele;
d. [x] Excesul poate favoriza sau agrava afecţiunile inflamatorii ale tubului digestiv;
e. [ ] Sunt surse de energie.
44. 38. Importanţa biologică a colesterolului

a. [x] Este precursor al bilei;
b. [x] Este precursor al ergocalciferolului;
c. [x] Este parte componentă al celulelor nervoase;
d. [ ] Întră în structura vaselor sangvine;
e. [ ] Intră în structura muşchilor striaţi.
46. 39. Nu sunt indici de apreciere a calităţii laptelui după STAS

a. [ ] Proprietăţi organoleptice;
b. [x] Cantitatea de proteine;
c. [x] Cantitatea de vitamine;
d. [x] Cantitatea de glucide;
e. [x] Cantitatea de săruri minerale.
48. 40. Care alimente nu sunt furnizoare de proteine biologic superioare

a. [x] Pâine;
b. [ ] Lapte;
c. [x] Legume;
d. [ ] Peşte;
e. [ ] Carne.
50. 41. Valoarea nutritivă a produselor alimentare se va aprecia după

a. [x] Conţinutul de proteine, lipide, glucide;
b. [ ] Proprietăţile organoleptice;
c. [x] Conţinutul de vitamine;
d. [ ] Inofensivitate;
e. [x] Conţinutul de săruri minerale.
52. 42. Valoarea nutritivă a produselor alimentare nu e determinată de

a. [ ] Conţinutul de proteine, lipide, glucide;
b. [x] Proprietăţile organoleptice;
c. [ ] Conţinutul de vitamine;
d. [x] Inofensivitate;
e. [ ] Conţinutul de săruri minerale.
54. 43. Valoarea nutritivă a fructelor şi legumelor e determinată de

a. [ ] Conţinutul sporit de proteine;
b. [ ] Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare;
c. [x] Conţinutul de săruri minerale;
d. [x] Conţinutul de vitamine;
e. [ ] Conţinutul de lipide.
56. 44. O alimentaţie echilibrată presupune
57. Sursa – [17] pag.212, [1] pag.110, curs
a. [x] Valoare energetică necesară a raţiei alimentare asigurată de consumul adecvat
al proteinelor, lipidelor şi glucidelor;
b. [ ] Corespunderea componenţei alimentelor statusului fermentativ al
organismului;
c. [x] Raport optim între substanţe nutritive şi substanţe biologic active;
d. [ ] Regim optim de alimentare;
e. [ ] Alimente calitative.
58. 45. Alimentaţia individuală poate fi apreciată după indicii

a. [x] Masa reală corespunde celei ideale;
b. [x] Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare;
c. [x] Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active din
raţia alimentară;
d. [ ] Calitatea produselor din raţia alimentară;
e. [ ] Regimul alimentaţiei.
60. 46. Alimentaţia individuală nu se va aprecia după indicii

a. [ ] Masa reală corespunde celei ideale;
b. [ ] Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare;
c. [ ] Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active din
raţia alimentară;
d. [x] Calitatea produselor din raţia alimentară;
e. [x] Regimul alimentaţiei.
62. 47. Celor expuşi la plumb nu se vor administra ca raţie curativ profilactivă
a. [x] Lapte degresat;
b. [x] Brânză de vaci;
c. [ ] Alimente - surse se pectină;
d. [x] Produse acidolactice;
e. [x] Ouă .
64. 55. Valoarea nutritivă a brânzei de vaci este determinată de

65. Sursa – [1] pag. 135, [17] pag.288, curs
a. [x] Asimilarea bună;
b. [x] Conţinutul de proteine şi grăsimi cu valoare biologică superioară;
c. [ ] Conţinutul sporit de vitamina C;
d. [x] Conţinutul sporit de calciu;
e. [ ] Proprietăţi organoleptice.
66. 56. Numiţi proteinele laptelui

a. [x]Cazeină;
b. [x] Lactoalbumină;
c. [ ] Vitelină;
d. [x] Lactoglobulină;
e. [ ] Lecitină.
68. 57. Nu sunt proteine ale laptelui

a. [ ] Cazeină;
b. [ ] Lactoalbumină;
c. [x] Vitelină;
d. [ ] Lactoglobulină;
e. [x] Lecitină.
70. 58. Calitatea pâinii se determină conform următorilor indici cu excepţia unora
a. [ ] Organoleptici;
b. [ ] Porozitate;
c. [x] Permeabilitate pentru apă;
d. [x] Alcalinitate;
e. [ ] Aciditate.
72. 59. De ce depinde valoarea biologică a proteinelor

a. [ ] De conţinutul fosfoproteinelor;
b. [ ] De diversitatea aminoacizilor;
c. [x] De conţinutul aminoacizilor esenţiali;
d. [x] De raportul dintre aminoacizii esenţiali şi neesenţiali;
e. [ ] De conţinutul calciului.
74. 60. Valoarea biologică a lipidelor de origine vegetală e determinată de

a. [x] Asimilare bună;
b. [x] Valoare energetică mare;
c. [ ] Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare;
d. [ ] Conţinut mare de vitamine A şi D;
e. [x] Conţinut de acizi graşi nesaturaţi.
76. 61. Valoarea nutritivă a cartofului e determinată de

77. Sursa – [1] pag. 138, [17] pag.321, curs
a. [x]Conţinutul sporit de glucide;
b. [ ] Conţinutul de proteine complete (după conţinutul aminoacizilor);
c. [x] Asimilarea bună;
d. [x] Conţinutul sporit de potasiu;
e. [x] Conţinutul de vitamina C .
78. 62. Fibre alimentare conţin produsele:

a. [x] Crupele de popuşoi;
b. [ ] Cartofii;
c. [ ] Crupele de griş;
d. [x] Crupele de ovăs;
e. [x] Crupele de hrişcă.
80. 63. Nu sunt surse de fibre alimentare produsele
a. [ ] Crupele de popuşoi;
b. [x] Cartofii;
c. [x] Crupele de griş;
d. [ ] Crupele de ovăs;
e. [ ] Crupele de hrişcă.
82. 65. Ce este caracteristic pentru toxiinfecţia alimentară

a. [x] Debut acut;
b. [ ] Manifestare epidemică;
c. [ ] Contagiozitate;
d. [x] Boala este determinată de consumul alimentelor;
e. [ ] Manifestare tardivă.
84. 66. Toxicoze alimentare bacteriene sunt

a. [x] Stafilococice;
b. [ ] Streptococice;
c. [x] Botulismul;
d. [ ] Salmoneloza;
e. [ ] Fuzario-toxicoza.
86. 67. Toxicoze alimentare bacteriene nu sunt

a. [ ] Stafilococice;
b. [x] Streptococice;
c. [ ] Botulismul;
d. [x] Salmoneloza;
e. [x] Fuzarioza.
88. 68. Proprietăţi caracteristice enterotoxinei stafilococice

89. Sursa – [1] pag. 145-146, curs
a. [x] Rezistă fierberea;
b. [ ] Distrusă de to +80oC;
c. [x] Rezistă îngheţarea;
d. [x] Mediul alcalin este favorabil;
e. [ ] Mediul acid este favorabil.
90. 69. Enterotoxina stafilococică nu posedă caracteristicile

a. [ ] Rezistă fierberea;
b. [x] Distrusă de to +80oC;
c. [ ] Rezistă îngheţarea;
d. [ ] Mediul alcalin este favorabil;
e. [x] Mediul acid este favorabil.
92. 70. Botulismul actualmente e cauzat mai frecvent de

a. [ ] Jamboane;
b. [ ] Peşte roşu;
c. [ ] Semifabricate din carne;
d. [x] Conserve pregătite în condiţii casnice;
e. [ ] Produse uşor alterabile procurate din locuri neamenajate, interzise.
94. 74. Metodele de determinare a calităţii pâinii (după STAS)

a. [x] Proprietăţi organoleptice;
b. [x] Determinarea acidităţii;
c. [x] Determinarea porozităţii;
d. [x] Determinarea umidităţii;
e. [ ] Determinarea lipidelor.
96. 75. Valoarea nutritivă a produselor acidolactice e determinată de

a. [x] Asimilabilitate bună;
b. [ ] Conţinutul sporit de vitamina C;
c. [x] Conţinutul de calciu;
d. [x] Conţinutul de vitamine a grupei B;
e. [x] Conţinutul de fosfor.
98. 76. Carnea şi produsele ei sunt surse de săruri minerale

a. [ ]Calciu;
b. [ ] Potasiu;
c. [x] Fier;
d. [x] Fosfor;
e. [x] Magneziu.
100. 77. Calitatea cărnii se determină după următorii indici cu excepţia

101. Sursa – [1] pag. 130, curs
a. [ ] Organoleptici;
b. [ ] Bacteriologici;
c. [ ] Chimici;
d. [x] Aciditate;
e. [x] Porozitate.
102. 78. Insuficienţa fibrelor alimentare în alimentaţie poate fi cauză a

103. Sursa – [1] pag. 136, curs
a. [x] Aterosclerozei;
b. [ ] Hemeralopiei;
c. [ ] Bolii Kwashiorkor;
d. [x] Cancerului intestinului gros;
e. [x] Obezităţii.
104. 79. Rolul acizilor graşi polinesaturaţi este

105. Sursa – [1] pag. 119-120, curs
a. [x] Reduc nivelul colesterolului în sânge;
b. [x] Stimulează activitatea unor enzime;
c. [ ] Măresc nivelul colesterolului în sânge;
d. [x] Întră în structura lipidelor de construcţie;
e. [ ] Formează cu colesterolul esteri .
106. 80. Masa corporală influenţează metabolismul bazal
107. Sursa – [1] pag. 110, curs
a. [ ] Surplusul de masă accelerează metabolismul bazal;
b. [x] Surplusul de masă încetineşte metabolismul bazal;
c. [x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele cu musculatura bine
dezvoltată;
d. [x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele slabe;
e. [ ] Nu influenţează.
108. 81. Micotoxicozele sunt cauzate de

109. Sursa – [1] pag. 147, curs
a. [ ] B. perfrighens;
b. [x] Claviceps purpurea;
c. [x] Rhizopus;
d. [x] Aspergillus flavus;
e. [ ] Cl. botulinum.
110. 82. Micotoxicozele nu pot fi cauzate de

111. Sursa – [1] pag. 147, curs
a. [x] B. perfrighens;
b. [ ] Claviceps purpurea;
c. [ ] Rhizopus;
d. [ ] Aspergillus flavus;
e. [x] Cl. botulinum.
112. 83. Germeni patogeni-agenţi ai toxiinfecţiilor sunt

a. [ ] Stafilococul enterotoxigen;
b. [x] Cl. perfringens;
c. [x] E. Coli;
d. [ ] Salmonelele;
e. [ ] Cl. Botulinum.
114. 84. Toxiinfecţiile alimentare nu sunt cauzate de

115. Sursa – [1] pag. 143, curs
a. [x] Stafilococul enterotoxigen;
b. [ ] Cl. perfringens;
c. [ ] E. Coli;
d. [x] Salmonele;
e. [x] Cl. Botulinum.
116. 85. Caracteristic pentru botulism este

a. [ ] Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie (prăjituri,
torturi);
b. [x] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm;
c. [x] To corpului normală sau o hipotermie uşoară;
d. [x] Dereglarea actului de deglutiţie;
e. [ ] To corpului crescută.
118. 86. Pentru botulism nu e caracteristic
a. [x] Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie
(prăjituri, torturi);
b. [ ] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm;
c. [ ] To corpului normală sau o hipotermie uşoară;
d. [ ] Dereglarea actului de deglutiţii;
e. [x] To corpului crescută.
120. 87. Semiotica intoxicaţiei stafilococice

a. [ ] T C corpului creşte brusc;
o
b. [x] Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru;

c. [x] ToC corpului normală;
d. [x] Diaree extenuantă;
e. [ ] Constipaţi.
122. 88. Pentru toxicoza stafilococică nu e caracteristic

123. Sursa – [1] pag. 145, curs
a. [x] T C corpului creşte brusc;
o
b. [ ] Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru;

c. [ ] To C corpului normală;
d. [ ] Diaree extenuantă;
e. [x] Constipaţi.
124. 89. Principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene

125. Sursa – [1] pag. 145, curs
a. [x] Prevenirea pătrunderii germenilor patogeni în produsele alimentare;
b. [x] Prevenirea înmulţirii germenilor patogeni în produsele alimentare (to, termen
de întrebuinţare ş.a.);
c. [x] Distrugerea germenilor patogeni prin măsuri de preparare culinară;
d. [ ] Imunizarea populaţiei;
e. [x] Izolarea sursei de provocare a intoxicaţiilor.
126. 90. Particularităţile intoxicaţiilor alimentare

127. Sursa – [1] pag. 145, curs
a. [x]Apar de obicei subit;
b. [x] Au o oarecare perioadă de incubaţie;
c. [x] Sunt patologii necontagioase;
d. [ ] Sunt patologii contagioase;
e. [x] Se prezintă ca afecţiune în masă.
128. Pâinea este sursă de următoriinutrienţi

a. [ ] Lipide;
b. [x] Proteine;
c. [x] Glucide;
d. [ ] Vitamine liposolubile;
e. [x] Vitamine hidrosolubile.
130. Pâinea nu este sursă de

a. [x]Lipide;
b. [ ] Proteine;
c. [ ] Glucide;
d. [x] Vitamine liposolubile;
e. [ ] Vitamine hidrosolubile.
132. De ce factori se va ţine cont la recomandarea alimentaţiei raţionale

133. Sursa – [1] pag. 110, curs
a. [x] Greutatea corpului;
b. [x] Vârstă;
c. [x] Condiţiile climatice;
d. [x] Sex;
e. [ ] Pofta de mâncare.
134. Importanţa biologică a acizilor graşi polienici

135. Sursa – [1] pag. 117, curs
a. [ ] Influenţează metabolismul glucidic;
b. [x] Înlesnesc eliminarea colesterolului din organism;
c. [x] Influenţează metabolismul vitaminelor hidrosolubile;
d. [x] Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi saturaţi;
e. [ ] Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P.
136. Produsele furnizoare de glucide

137. Sursa – [1] pag. 117, curs
a. [x] Fructele şi legumele;
b. [ ] Carnea şi derivatele ei;
c. [x] Laptele şi derivatele lui;
d. [x] Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi şi saturaţi;
e. [x] Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P.
138. Produsele furnizoare de proteine cu valoare biologică superioară

139. Sursa – [1] pag. 113, curs
a. [ ] Pâinea;
b. [x] Carnea şi derivatele ei;
c. [x] Laptele şi produsele lactate;
d. [ ] Fructele şi legumele;
e. [x] Ouăle.
140. Produselefurnizoare de glucide nedigerabile (fibre alimentare)

141. Sursa – [1] pag. 117, curs
a. [x] Fructe;
b. [x] Legume;
c. [ ] Carne;
d. [ ] Pâine albă;
e. [x] Pâine neagră.
142. 101. Patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS) sunt

143. Sursa – [1] pag. 139, curs
a. [x] Cauzate de hiperalimentaţie;
b. [x] Cauzate de subalimentaţie;
c. [x] Cauzate de insuficienţa unuia sau a mai multor trofine;
d. [ ] Intoxicaţiile alimentare;
e. [x] Cauzate de nerespectarea regimului alimentar.
144. 103. Toxiinfecţiile alimentare nu sunt provocate de

145. Sursa – [1] pag. 143, curs
a. [ ] E.Coli;
b. [x] Cl.Botulinum;
c. [x] Salonină;
d. [x] Amigdalină;
e. [ ] Cl.perfringhens.
146. 104. Indicii integrităţii laptelui sunt

a. [x] Densitatea;
b. [ ] Conţinutul de proteine;
c. [x] Conţinutul de lipide;
d. [ ] Aciditatea;
e. [ ] Conţinutul sărurilor minerale.
148. 105. Produsele furnizoare de caroteni sunt

149. Sursa – [1] pag. 120, curs
a. [ ] Carne;
b. [x] Ardei graşi;
c. [ ] Frişcă;
d. [x] Măcieş;
e. [x] Spanac.
150. 107. În corespundere cu funcţiile biologice substanţele nutritive sunt grupate în

151. Sursa – [1] pag. 121, curs
a. [x] Energogene;
b. [x] Preponderent plastice;
c. [ ] Apă;
d. [x] Substanţe catalitice;
e. [ ] Substanţe toxice.
152. 108. Substanţe nutritive cu funcţie energogenă sunt

153. Sursa – [1] pag. 110, curs
a. [ ] Sărurile minerale;
b. [ ] Vitaminele;
c. [x] Lipidele;
d. [x] Glucidele;
e. [ ] Proteinele.
154. 109. Substanţe nutritive cu funcţie preponderent plastică sunt

155. Sursa – [1] pag. 111, curs
a. [x] Sărurile mineral;
b. [ ] Vitaminele;;
c. [ ] Lipidele;
d. [ ] Glucidele;
e. [x] Proteinele.
156. 110. Substanţe nutritive cu efect catalitic sunt
157. Sursa – [1] pag. 112-113, curs
a. [ ] Proteinele;
b. [ ] Lipidele;
c. [ ] Glucidele;
d. [x] Vitaminele;
e. [x] Microelementele.
158. 111. În funcţie de importanţă substanţe nutritive esenţiale sunt

159. Sursa – [1] pag. 113, curs
a. [x]Aminoacizii esenţiali;
b. [ ] Lipidele;
c. [x] Acizii graşi polinesaturaţi;
d. [x] Vitaminele;
e. [x] Sărurile minerale.
160. 112. În funcţie de importanţă substanţe substituente sunt

161. Sursa – [1] pag. 112-113, curs
a. [x] Glucidele;
b. [x] Lipidele;
c. [ ] Vitaminele;
d. [ ] Sărurile minerale;
e. [ ] Aminoacizii esenţiali.
162. 113. Carenţa îndelungată de proteine alimentare condiţionează

163. Sursa – [1] pag. 113, curs
a. [x] Dereglarea sistemelor fermentative;
b. [x] Scăderea metabolismului bazal;
c. [x] Scăderea termogenezei;
d. d ) [x] Dereglări ale funcţiei sistemului endocrin;
e. [ ] Accelerarea metabolismului bazal.
164. 114. Surplusul de proteine în alimentaţie condiţionează

165. Sursa – [1] pag. 113, curs
a. [x] Dereglarea funcţiei ficatului;
b. [x] Dereglarea funcţiei rinichilor;
c. [x] Influenţează dezvoltarea microflorei intestinale;
d. [ ] Scăderea metabolismului bazal;
e. [x] Dereglarea funcţiei sistemului nervos.
166. 115. Subnutriţia reprezintă:

167. Sursa - curs
a. [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
b. [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe
nutritive;
c. [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
d. [x] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e. [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu
microorganisme .
168. 116. Hiperalimentaţia reprezintă:
169. Sursa -curs
a. [x] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
nutritive;
d. [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
microorganisme.
170. 117. Alimentaţia calitativ neadecvată reprezintă:

171. Sursa -curs
b. [x] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe
nutritive;
microorganisme.
172. 118. Alimentaţia neechilibrată reprezintă:

173. Sursa -curs
nutritive;
c. [x] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
174. 124. Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:

175. Sursa -curs
a. [x] guşaendemică;
b. [x] ateroscleroza;
c. [x] rahitismul;
d. [ ] diabet;
e. [x] avitaminozele.
176. 125.Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:

177. Sursa -curs
a. [x] cariadentară;
b. [ ] fluoroză;
c. [x] colelitiaza;
d. [x] anemiilenutriţionale;
e. [x] hipovitaminozele.
178. 126.Formele hiperalmentaţiei sunt:
179. Sursa -curs
a. [ ] secundară;
b. [x] absolută;
c. [ ] rahitismul;
d. [ ] primară;
e. [x] relativă.
180. 127. Intoxicaţiile alimentare reprezintă:
181. Sursa -curs
a. [ ] patologii cauzate de alimentaţia abundentă;
nutritive;
d. [ ] patologii cauzate de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e. [x] maladii acute, rar cronice, apărute în rezultatul utilizării alimentelor
contaminate masiv cu microorganisme de o anumită specie sau impurificate cu
substanţe toxice.
182. 128.Intoxicaţiile alimentare se clasifică în:

183. Sursa -curs
a. [x] de etiologie necunoscută;
b. [x] microbiene;
c. [ ] virale;
d. [x] nemicrobiene;
e. [ ] parazitare.
184. 129. Apariţia intoxicaţiilor alimentare bacteriene depinde de:

185. Sursa -curs
a. [x] particularităţile fizice ale alimentului;
b. [ ] ora consumării alimentelor;
c. [x] gradul de rezistenţă a organismului faţă de germeni;
d. [x] contaminarea masivă a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine;
e. [x] specia şi gradul de virulenţă a microorganismelor sau tulpinelor lor.
186. 130.Toxicozele alimentare pot apărea la consumul produselor ce conţin:

187. Sursa -curs
a. [x] toxine ale unui agent patogen specific;
b. [x] toxine ale bacilul botulinic ;
c. [x] toxine ale stafilococul;
d. [x] micotoxine;
e. [ ] germeni condiţionat patogeni.
188. 131. Toxicozele bacteriene pot apărea la consumul produselor ce conţin:

189. Sursa -curs
a. [x] toxine ale unui agent patogen specific;
b. [x] toxine ale bacilului botulinic;
c. [x] toxine stafilococice;
d. [ ] micotoxine;
e. [ ] germeni condiţionat patogeni.
190. 132.Toxiinfecţiile pot apărea la consumul produselor ce conţin:

191. Sursa -curs
a. [ ] toxine ale unui agent patogen specific;
b. [ ] toxine ale bacilului botulinic;
c. [ ] toxine stafilococice;
d. [ ] micotoxine;
e. [x] germeni condiţionat patogeni.
192. 133. Formele botulismului sunt:
193. Sursa -curs
a. [ ] bacterian;
b. [x] infantil;
c. [ ] infecţios;
d. [x] de plagă;
e. [x] alimentar.
194. 134. Simptome specificeale botulismului sunt:

195. Sursa -curs
a. [ ] artralgii;
b. [x] dereglări de vorbire;
c. [x] diplopie;
d. [x] dereglare a deglutiţiei;
e. [x] midriază.
196. 135. Alimentele pot fi contaminate cu stafilococi de către personalul cu:

197. Sursa -curs
a. [x] amigdalită;
b. [x] furuncul;
c. [x] plăgi purulente;
d. [ ] gastrită;
e. [x] panariciu.
198. 136. Purtători facultativi de stafilococ sunt:

199. Sursa -curs
a. [ ] personalul bolnav cu amigdalită;
b. [x] animalele cu mastită;
c. [ ] rozătoarele;
d. [ ] ţânţarii;
e. [ ] insectele.
200. 137.Numiţi formele micotoxicozelor:

201. Sursa -curs
a. [x] fuzariotoxicoza;
b. [x] ergotismul;
c. [ ] echinococoza;
d. [ ] balantidioza;
e. [x] aflotoxicoza.
202. 138 . Sursele de îmbolnăvire în toxicoinfecţii:

203. Sursa -curs
a. [ ] insectele;
b. [x] omul;
c. [x] animalele;
d. [ ] rozătoarele;
e. [ ] animalele cu sânge rece.
204. 139. Calea de transmitere a toxicoinfecţiilor:

205. Sursa -curs
a. [ ] fecală;
b. [x] alimentară;
c. [ ] transmisibilă;
d. [ ] transplacentară;
e. [ ] intestinală.
206. 140.Mecanismul de transmitere a toxiinfecţiilor:

207. Sursa -curs
a. [ ] transplacentar;
b. [ ] intestinal;
c. [x] fecalo - oral;
d. [ ] prin picături;
e. [ ] de contact.
208. 141. Numiţi intoxicaţiile alimentare nemicrobiene:

209. Sursa -curs
a. [x] cu cartofi încolţiţi;
b. [ ] cu ciuperci microscopice;
c. [x] cu ciuperci otrăvitoare;
d. [x] cu organele unor specii de peşte;
e. [x] cu pesticide.
210. 142.Numiţiintoxicaţiile alimentare de etiologie necunoscută:

211. Sursa -curs
a. [x] cu carne de prepeliţă;
b. [x] cu harbuz;
c. [x] cu unele specii de peşti, în unii ani;
d. [ ] cu cartofi încolţiţi;
e. [x] mioglobinuria alimentară paroxismală-toxică.
212. 143.Persoane cu risc crescut de a dezvolta intoxicaţii alimentare:

213. Sursa -curs
a. [x] copiii mici (sugari, preşcolari);
b. [ ] persoanele cu vârstă medie;
c. [x] persoane cu sistem imunitar compromis;
d. [x] femeile însărcinate;
e. [x] vârstnicii (frecvent peste 65 ani).
214. 144. Factorii responsabili de creşterea riscului de a dezvolta toxiinfecţii

alimentare sunt:
215. Sursa -curs
a. [x] persoane care lucrează în abatoare, pescării;
b. [x] consumul de carne, peşte sau pui infestat, scoici, melci sau moluşte
contaminate şi insuficient preparate termic;
c. [ ] fumatul;
d. [x] consumul unor alimente sau băuturi nepasteurizate;
e. [x] călătorii sau vacanţe în ţări în curs de dezvoltare.
216. 145. Direcţiile de bază în profilaxia botulismului:

217. Sursa -curs
a. [ ] respectarea CMA;
b. [x] prevenirea pătrunderii agentului declanşator pe materia primă;
c. [ ] depistarea surselor;
d. [x] prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi formării
toxinelor în conservele pregătite;
e. [x] sterilizarea corectă.
218. 146.Direcţiile de bază în profilaxia intoxicaţiilor stafilococice:
219. Sursa -curs
a. [ ] respectarea CMA;
b. [x] micşorarea numărului purtătorilor de stafilococ ce activează la întreprinderile
alimentare;
c. [x] depistarea surselor de contaminare a produselor alimentare;
d. [x] asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor
alimentare cu prevenirea formării toxinelor;
e. [x] întreruperea căilor de contaminare a produselor alimentare şi a bucatelor.
220. 147.Profilaxia micotoxicozelor:

221. Sursa -curs
a. a) [x] monitoringul igienic al nivelului de poluare a materiei prime şi
produselor alimentare;
b. [ ] prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi formării
toxinelor în conserve;
c. [ ] sterilizarea corectă;
d. [x] respectarea regulilor de păstrare a produselor alimentare, cerealelor şi a
nutreţurilor;
e. [x] lupta cu dăunătorii plantelor prin prelucrarea cuvenită a cerealelor.
222. 148.Profilaxia intoxicaţiilor cu pesticide:

223. Sursa -curs
a. [x] respectarea CMA;
b. [ ] asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor
alimentare cu prevenirea formării toxinelor;
c. [ ] depistarea surselor;
d. [x] controlul conţinutului de substanţe reziduale în produsele alimentare;
e. [x] utilizarea pesticidelor cu evidenţa caracteristicilor toxice.

Igiena Alimentaţiei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Igiena Alimentaţiei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

2. Produs alimentar, sursă de retinol

3. Măsuri de prim ajutor suspectatului de botulism

7. Toxicoza stafilococică este cauzată mai frecvent de

11. Aciditatea laptelui se exprimă în

13. Indice de apreciere a calităţii laptelui după STAS este

15. Laptele este pasteurizat prin

17. Aciditatea laptelui proaspăt este

19. Carnea de vită conţine proteine

31. La cheltuielile de energie reglabile se referă cele pentru

33. Numiţi intoxicaţia alimentară cu cea mai scurtă perioadă de incubaţie

35. Ouăle mai frecvent pot fi cauză a

37. Pentru intoxicaţii alimentare nu e caracteristic

• cantitate mai mare de energie necesită digestia

40. 36. Amanitină nu se conţine în

42. 37. Rolul biologic al glucidelor nedigerabile

44. 38. Importanţa biologică a colesterolului

46. 39. Nu sunt indici de apreciere a calităţii laptelui după STAS

48. 40. Care alimente nu sunt furnizoare de proteine biologic superioare

50. 41. Valoarea nutritivă a produselor alimentare se va aprecia după

52. 42. Valoarea nutritivă a produselor alimentare nu e determinată de

54. 43. Valoarea nutritivă a fructelor şi legumelor e determinată de

58. 45. Alimentaţia individuală poate fi apreciată după indicii

60. 46. Alimentaţia individuală nu se va aprecia după indicii

64. 55. Valoarea nutritivă a brânzei de vaci este determinată de

66. 56. Numiţi proteinele laptelui

68. 57. Nu sunt proteine ale laptelui

72. 59. De ce depinde valoarea biologică a proteinelor

74. 60. Valoarea biologică a lipidelor de origine vegetală e determinată de

76. 61. Valoarea nutritivă a cartofului e determinată de

78. 62. Fibre alimentare conţin produsele:

82. 65. Ce este caracteristic pentru toxiinfecţia alimentară

84. 66. Toxicoze alimentare bacteriene sunt

86. 67. Toxicoze alimentare bacteriene nu sunt

88. 68. Proprietăţi caracteristice enterotoxinei stafilococice

90. 69. Enterotoxina stafilococică nu posedă caracteristicile

92. 70. Botulismul actualmente e cauzat mai frecvent de

94. 74. Metodele de determinare a calităţii pâinii (după STAS)

96. 75. Valoarea nutritivă a produselor acidolactice e determinată de

98. 76. Carnea şi produsele ei sunt surse de săruri minerale

100. 77. Calitatea cărnii se determină după următorii indici cu excepţia

102. 78. Insuficienţa fibrelor alimentare în alimentaţie poate fi cauză a

104. 79. Rolul acizilor graşi polinesaturaţi este

108. 81. Micotoxicozele sunt cauzate de

110. 82. Micotoxicozele nu pot fi cauzate de

112. 83. Germeni patogeni-agenţi ai toxiinfecţiilor sunt

114. 84. Toxiinfecţiile alimentare nu sunt cauzate de

116. 85. Caracteristic pentru botulism este

120. 87. Semiotica intoxicaţiei stafilococice

b. [x] Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru;

122. 88. Pentru toxicoza stafilococică nu e caracteristic

b. [ ] Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru;

124. 89. Principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene

126. 90. Particularităţile intoxicaţiilor alimentare

128. Pâinea este sursă de următoriinutrienţi

130. Pâinea nu este sursă de

132. De ce factori se va ţine cont la recomandarea alimentaţiei raţionale

134. Importanţa biologică a acizilor graşi polienici

136. Produsele furnizoare de glucide

138. Produsele furnizoare de proteine cu valoare biologică superioară

140. Produselefurnizoare de glucide nedigerabile (fibre alimentare)

142. 101. Patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS) sunt

144. 103. Toxiinfecţiile alimentare nu sunt provocate de