Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ion 35-68
Mihaela 69-102 +
Cătălina 103-136 +
Maria 137-170+
Nicoleta 171-204
Ioana 205-238 +
Gicu 239-272
Mihai 273-306 +
Liuba 307-340 +
Elena 341-374 +
Luiza 374-400 +
A micrococii
B brucelele
C clostridiile
D micobacteriile
E toate enumerate mai sus
b)aminoacizi
c)lactobacterii
d)microelemente
e)micromolecule
Deja vedem dupa test
d) [ ] Sensibilă la ribavirina
Sau
Sau
a) [ ] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul
Sau
] Caliciviridae
[x] Flaviviridae
[ ] Hepadnaviridae
[ ] Hepeviridae
[ ] Picornaviridae
[ ] Caliciviridae
[ ] Flaviviridae
[ ] Hepadnaviridae
[ ] Papovaviridae
[x] Picornaviridae
[ ] Caliciviridae
[ ] Flaviviridae
[ ] Hepadnaviridae
[x] Hepeviridae
[ ] Picornaviridae
vindecare, portaj
Sau
Vaccinat
15 Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBe în serul pacientului: Multiplu
hepatită cronică
16 Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBs în serul pacientului: Multiplu
[ ]Perioada de vindecare
[ ]Perioada de reconvalescenta
A. Hialuronidaza
B. Fibrinolizina
C. Enterotoxina
D. Pilii
E. Plasmocoagulaza
a) [x] prostituatele
b) [x] narcomanii
c) [x] homosexualii
d) [ ] purtatorii de HBsAg
A. Urina
B. Materii fecale
C. Sânge
D. Bilă
E. Secreție rinofaringiană
Inhibare a hemaglutinării
[ ] S.sonnei
b) [ ] S.flexneri
c) [ ] S.newcastl
d) [x] S.dysenteriae
e) [ ] S.boydii
22 Enumerați cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C: Multiplu
a) [ ] Enterocolita acută
b) [ ] Disbioza
e) [x] Cronicizarea
a) Variola
b) Zona-Zoster
c) Citomegalie
d) Rubeola
e) Carcinom nasofaringean
sau
a) Variola
b) Varicela
c) Herpes genital
d) Mononucleoza infecţioasă
e) Rubeola
a) Vii atenuate
b) Inactivate complete
c) Chimice
d) Sintetice
e) Subunitare
Virusul citomegalic
[ ] reacţia imunoenzimatică
Produc inflamaţie asociată cu stare de şoc. (Spe A + cistein proteaza – implicate în fasciite
necrozante)
Bacterii (bastonaşe) de 1-8 µm x 0,3-0,8 µm, drepte sau puţin încurbate, cu extremităţile
rotunjite sau îngroşate, datorită granulaţiilor de volutină (corpii Babeş-Ernst). În frotiuri se
aranjează unghiular, sub forma caracterelor chinezeşti, cifre romane sau litere majuscule:
Y, M, N, V... (dat. Cord factor) Imobile, asporogene, necapsulate. Se colorează G+, pentru
evidenţierea granulaţiilor de volutină - Loeffler, Albert, Neisser
A. prezenţa sporului
B. prezenţa capsulei
[x] Toxigenă
diplococi ovoizi sau lanceolaţi, gram+, imobili, nesporogeni, capsulaţi [x] Coci lanceolaţi
[x] În frotiu se aranjează în perechi [x] Formează capsulă
stafilococi coagulazonegativi
10-20% din infecţiile acute ale tractului urinar, în special cistită la femei tinere.
Factori de patogenitate:
2. Toxine - Toxina pertussis (citotoxină de tip A-B). Poate fi fixată pe suprafaţa bacteriei
sau secretată în spaţiul extracelular. Acţionează asupra diferitor celule eucariote, mărind
concentraţia intracelulară de AMP ciclic (fragmentul A este o ADP ribosil transferază).
Provoacă hiperlimfocitoză, sensibilizare la histamină, hipersecreţie de insulină,
perturbarea activităţii fagocitelor.
- Endotoxina
A. Este un microb stric aerob
B. Este strict anaerob
C. Se cultivă pe medii speciale
D. Se cultivă pe medii uzuale
E. Nu fermentează glucidele
Febra de Malta, determinată de Brucella melitensis care infectează caprele și oile Morbus
Bang (boala Bang), determinată de Brucella abortus care infectează vitele
Septicemie
Agent al botulismului
Sau
c) sînt mobili
d) formează capsulă
Sau
b) proteoliză intensă
d) fermentarea lactozei
Sau
Sau
Sau
b) nu produce urează
c) coagulează laptele
e) lichefiază gelatina
---------------------------------------------------------------------
Bastonaş gram+ imobil, capsulat, sporogen (sporul oval sau rotund, central sau
subterminal, deformează celula bacteriană). Manifestă activitate proteolitică (digestia
cazeinei, producerea H2S, gelatinaza) şi zaharolitică cu producere abundentă de gaz.
Bacterii (bastonaşe) de 1-8 µm x 0,3-0,8 µm, drepte sau puţin încurbate, cu extremităţile
rotunjite sau îngroşate, datorită granulaţiilor de volutină (corpii Babeş-Ernst). Imobile,
asporogene, necapsulate. Se colorează G+, pentru evidenţierea granulaţiilor de volutină -
Loeffler, Albert, Neisser În frotiuri se aranjează unghiular, sub forma caracterelor
chinezeşti, cifre romane sau litere majuscule: Y, M, N, V... (dat. Cord factor)
(Intrebarea anterioara)
e) [x] sînt microroganisme cu 10-30 spire regulate, strînse, puţin adînci, cu capetele
încîrligate sub forma literelor S şi C
sau
b) [ ] Sunt grampozitive
Sau
Cultura apare dupa 10-30 de zile de incubare, cresc la fundul eprubetei fara a modifica
semnificativ turbiditatea mediului, se cultiva la 28-30 C
Surse de infectii - porci, bovine, rozatoare, caini, urina, sânge, LCR (prima săptămână),
urină (din săptămâna II de boală), probe necroptice (secţiuni histologice renale, hepatice)
Faza septicemică (generalizată) – 7 zile- febră, frison, sindrom meningeal, Faza afebrilă
(1-3 zile), Faza organică (febră, sindrom meningeal, sindrom hepato-renal, sindrom
cardio-vascular-hemoragic, icter)
Examenul microscopic (fond negru, contrast de fază, coloraţia Giemsa sau impregnaţia
argentică a secţiunilor histologice), RIF; Examenul bacteriologic; Examenul biologic;
Tehnici PCR (detectarea ADN); Diagnosticul serologic (RHAI, RIFI, ELISA, RAL)
Sau
Sau
e) [x] Posedă 8-12 spire identice după înălţime şi la aceeaşi distanţă între ele
Sau
Sau
Genom ARN-monocatenar
sau
Sau
A. Incubaţia este de 10-14 zile urmatǎ de perioada prodromal ǎ cu febr ǎ rinoree, tuse
Sau
Sau
e) [ ] virusul rabic
A. Virusul poliomielitic
B. Virusul Coxsackie
C. ECHO virusuri
D. Virusul hepatitei C
E. Virusul hepatitei A
b) [ ] antigenul H (hemaglutinina)
c) [ ] antigenul N (neuraminidaza)
d) [ ] antigenul VP
e) [ ] antigenele nestructurale
A. Vaccin inactivat
B. Vaccin viu atenuat
C. Anatoxina tifo-paratifoidică
D. Vaccinul TABTe
E. Vaccinsubunitar din Ag Vi
A. Anatoxina difterică
B. Anatoxina difterică + tuberculina
C. Anatoxinele difterică + tetanică
D. Anatoxinele difterică + tetanică + pertusică
E. Anatoxinele difterică + tetanică + B. pertussis inactivate
A. Intermedius
B. Eltor
C. Gravis
D. Belfanti
E. Mitis
F. Intermedius
G. Eltor
H. Gravis
I. Belfanti
J. Mitis
P. Intermedius
Q. Eltor
R. Gravis
S. Belfanti
T. Mitis
b) [ ] eltor
c) [x] gravis
d) [x] belfanti
e) [x] mitis
Forme filamentoase
Actinomicete
Provoaca actinomicoze
Holera
A. Bastonașe gramnegative
B. Nu formează spori
C. Posedă capsulă polizaharidică
D. Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
E. Posedă un flagel polar
e) [ ] Sunt oxidazopozitive
Nu fermentează glucoza
!Posedă catalază
!Posedă nitratreductaza
Sunt imobile
Coci, gram negativi seamănă cu boabele de cafea; strict aerobi asociați în diplococi,
tetrade; imobili; carboxifili; catalazo și oxidazo pozitivi
Sau
Coc, gram negativ; asociați în diplococi, tetrade; imobil; carboxifil; catalazo și oxidazo pozitiv; are
fimbrii; exigent la cultivare; are tropism pentru uroepiteliu; fragil în mediul ambiant
A. Bastonașe gramnegative
B. Nu formează spori
bastonaşe uşor încurbate, sub formă de virgulă, necapsulate, nesporogene, mobili. Colonii
S sau S-R, rotunde, usor bombate, fin granulare, transparente cu nuanta albastruie la
iluminare directa, opace dupa 24h, cu reactia oxidazei+
109 Indicaţi caracteristicile virusului hepatitei virale B: Familia Hepadnaviridae; ADN virus; Multiplu
ADN circular bicatenar parțial, posedă 2 catene, are nucleocapsidă(cu Ag HBc și HBe) și
ADN polimerazăi
Este un virus foarte infecţios, riscul transmiterii în cursul unei înţep ǎturi accidentale este
crescutǎ, de aproximativ 30%
Antigenul HBs apare la 2-3 sǎptǎmâni de la infecţie, urmat la scurt timp de AgHBe
În 3-5 sǎptǎmâni apar primii anticorpi IgM anti HBc odatǎ cu debutul clinic al bolii
110 Indicati caracterul cresterii agentului patogen al antraxului in mediul de cultura lichid: Simplu
a) [ ] opacitate difuză
b) [ ] sediment aformic
d) [ ] peliculă la suprafaţă
a) [ ] toxicoinfecţii alimentare
b) [ ] infecţii holeriforme
c) [ ] gastroenterite infantile
112 Indicaţi ce determinăm cu ajutorul testelor biochimice primare în cadrul familiei Simplu
Enterobacteriaceae:
a) [ ] familiei
b) [x] genului
c) [ ] speciei
d) [ ] hemovariantei
e) [ ] biovariantei
113 Indicaţi ce determinăm cu ajutorul testelor biochimice secundare în cadrul familiei Multiplu
Enterobacteriaceae:
a) [ ] familiei
b) [ ] genului
c) [x] speciei
d) [ ] hemovariantelor
e) [x] biovariantelor
Posedă oxidază.
Sunt sporogene.
Sunt oxidazonegative.
Sau
!Produce catalază
Posedă oxidază
Creşte pe mediul cu citrat de sodiu
!Posedă lizindecarboxilază
Sau
!Decarboxilează lizina
c) [ ] Plăgi superficiale
a) [x] C.histolyticum
b) [x] C.perfringens
c) [ ] C.tetani
d) [ ] C.botulinum
e) [x] C.novyi
a) [ ] C.burneti
b) [x] C.perfringens
c) [ ] C.tetani
d) [ ] C.botulinum
e) [x] C.novyi
sau
a) [ ] C.burneti
b) [x] C.ramosum
c) [ ] C.diphtheriae
d) [ ] C.botulinum
e) [x] C.novyi
a) [ ] C. novyi
b) [ ] C.perfringens
c) [x] C.botulinum
d) [x] C.tetani
e) [ ] C.septicum
a) exotoxina
b) capsula
c) fimbrii de atasare
d) spori
e) leucocidina
Sau
a) [ ] exotoxina
b) [ ] capsula
d) [x] endotoxina
e) [ ] leucocidina
a) [ ] Oxidaza
b) [x] Plasmocoagulaza
c) [x] Hialuronidaza
d) [x] Fibrinolizina
e) [ ] Mucinaza
Sau
a) [x] Lecitinaza
b) [x] ADN-aza
c) [x] Lipaza
d) [ ] Factor edematogen
e) [x] Coagulaza
Sau
a) [x] Leucocidina
b) [x] Hemolizinele
c) [x] Exfoliatina
d) [x] Enterotoxina
e) [ ] Toxina eritrogenă
d) [ ] lipsa aglutininelor
e) [ ] deficienţe ale mecanismului de eliminare bacteriană
123 Indicaţi factorii ce stimulează creşterea şi multiplicarea micobacteriilor patogene pe medii Multiplu
de cultură:
d) lipsa aglutininelor
A. Capsula
B. Factor edematogen
C. Factor protector
D. Factor letal
F.Exotoxina
E. Endotoxina
a) [ ] Hialuronidaza
b) [ ] Fibrinolizina
c) [x] Enterotoxina
d) [x] Pilii comuni
e) [ ] Plasmocoagulaza
Sau
A. Pilii CFA
B. Endotoxina
C. Enterotoxina termolabilă
D. Enterotoxina termostabilă
E. Lecitinaza
-Endotoxina (LPZ)
A. Endotoxina
B. Exotoxina
C. Toxina eritrogena
D. Factorul edematogen
E. Sporul
a) [ ] Neurotoxine
b) [ ] Cord - factorul
c) [x] Toxina sindromului şocului toxic
d) [x] Enterotoxinele
e) [x] Proteina A
sau
A. proteinele fimbriilor
B. microcapsula
C. lecitinaza
D. citotoxina de tip A - B
E. toxina pertussis
sau
A. cistinaza
B. pertactina
C. hemaglutinina filamentoasă
D. toxina dermonecrotică
E. enzima glucaza
A. Toxina exfoliativă
B. Enterotoxina
C. Streptodornaza
D. Eritrotoxina
E. Streptolizina
131 Indicați familiile din care fac parte virusurile hepatitice: Multiplu
Picornaviridae,
Hepadnaviridae,
Flaviviridae,
Hepeviridae
a) [x] septicemică
b) [ ] convulsivă
c) [x] bubonică
d) [ ] paralitică
e) [x] pulmonară
a) gastroenterită;
b) purtător de bacterii;
c) nazofaringită;
d) meningită;
e) sepsisul.
A. Salmonella
B. Escherichia
C. Yersinia
D. !Vibrio
E. Shigella
a) Citrobacter
b) Leptospira
c) Klebsiella
d) Erwinia
e) Borrelia
!Hafnia
!Proteus
!Enterobacter
Salmonella
Shigella
Sau
Citrobacter
Enterobacter
Shigella
Proteus
Salmonella
Sau
a) Klebsiella
b) Yersinia
c) Salmonella
d) Morganella
e) Proteus
a) [ ] Yersinia
b) [x] Klebsiella
c) [x] Enterobacter
d) [ ] Salmonella
e) [ ] Shigella
a) Plesiomonas
b) Morganella
c) Aeromonas
d) Citrobacter
e) Pseudomonas
a) [ ] Vibrio
b) [x] Salmonella
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pseudomonas
e) [x] Shigella
140 Indicaţi genurile oxidazo-pozitive: Multiplu
a) [ ] Salmonella
b) [ ] Yersinia
c) [x] Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
A. Salmonella
B. Yersinia
C. Escherichia
D. Pseudomonas
E. Vibrio
a) [x] Yersinia
b) [ ] Klebsiella
c) [ ] Enterobacter
d) [x] Salmonella
e) [x] Shigella
Proteus
Escherichia
Enterobacter
!Salmonella
!Shigella
Sau
!a) Yersinia
b) Kluyvera
c) Citrobacter
d) Enterobacter
!e) Shigella
144 Indicaţi grupul de medii din care fac parte mediile Olkenitchi şi Kligler: Simplu
a) [ ] elective
b) [ ] de îmbogăţire
c) [ ] uzuale
e) [ ] lichide
B. Cultură vie
146 Indicaţi infecţia care evoluează în formă cutanată, bubonică, septică şi pulmonară: Simplu
a) [ ] antraxul
b) [ ] bruceloza
c) [x] pesta
d) [ ] tularemia
e) [ ] tuberculoza
147 Indicaţi maladia provocată de microorganismele din imagine (metoda simplă de colorare): Simplu
antrax
148 Indicaţi maladia provocată de microorganismele din imagine (tehnica Gram): Neisserii Simplu
N.meningitidis meningita
N.gonorrhoeae gonoreea
149 Indicaţi maladia provocată de microorganismele din imagine (tehnica Gram): Simplu
Bacilul antrax
Antrax pulmonar,cutanat,digestiv
150 Indicaţi maladia provocată de microorganismele din imagine (tehnica Gram): Simplu
Salmonella
151 Indicaţi maladia provocată de microorganismele din imagine (tehnica Gram): Simplu
Difterie
154 Indicaţi maladia provocată de microorganismul din imagine (tehnica Gram): Simplu
Infectii supurative
Septicemii si endocardite.
Manifestari digestive:
Streptococcus pyogenes,grupul A
Sfera ORL: rinite, faringite, angine eritematoase (risc de reumatism articular acut),
abcese periamigdaliene, adenite cervicale, sinusite, otite, mastoidite...
Septicemii
Febre tifo-paratifoide
Manifestări extra-digestive
156 Indicaţi maladia provocată de microorganismul din imagine (tehnica Gram): Simplu
Streptococcus pneumoniae
160 Indicaţi maladia provocată de microorganismul din imagine: toate intrebarile de mai jos Simplu
sunt in raspunsuri de mai sus
172 Indicaţi maladiile bacteriene care se transmit pe cale hidrică: tularemia, Multiplu
leptospiroza
177 Indicați maladiile transmise pe cale aerogenă: Bruceloza, Tulameria, Pesta, Multiplu
Gripa, Rubeola Rujeola, Oreion, Tuberculoza
b) [x] Russel
c) [x] Kligller
d) [x] Olkeniţki
e) [ ] Hiss
Kligler, Olkeniţki
a) [ ] Endo
b) [ ] Bulion biliat
c) [x] Bulion glucozat
d) [x] Geloză ser
e) [x] Geloză semilichidă
+ Endo
+ Levin
Bismut sulfit agar
+ Cu selenit acid de sodiu
Wilson-Blair
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] apa peptonata alcalina
c) [ ] mediu cu cazeina si carbune
d) [ ] bullion biliat
e) [x] mediu cu selenit acid de sodiu
188 Indicati mediul de imbogatire pentru vibrionii holerici: Simplu
a) [ ] Rappoport
b) [ ] Apă peptonată hiperclorurată
c) [x] Apă peptonată alcalină
d) [ ] Mediul Muller
e) [ ] Mediul cu selenit
A. !Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. !Serologică
E. Alergică
a) [ ] Mycobacterium leprae
b) [ ] Mycobacterium phlei
e) [ ] Mycobacterium mucogenicum
Sau
a) [ ] Mycobacterium leprae
b) [x] Mycobacterium vaccae
c) [ ] Mycobacterium bovis
d) [ ] Mycobacterium africanum
e) [ ] Mycobacterium tuberculosis
a) [ ] Mycobacterium leprae
b) [ ] Mycobacterium africanum
c) [x] Mycobacterium smegmatis
d) [ ] Mycobacterium bovis
e) [x] Mycobacterium abscessus
198 Indicați micobacteriile cu creștere rapidă: smegmatis, abscessus, vacae, simae, Multiplu
scrofulaceum
a) [ ] Streptococcus pyogenes
b) [ ] Mycobacterium tuberculosis
c) [x] Yersinia pseudotuberculosis
d) [x] Salmonella Enteritidis
e) [ ] Corynebacterium diphtheria
203 Indicaţi organele în care are loc multiplicarea salmonelelor în faza difuziei Multiplu
parenhimatoase:
Măduva osoasă +
Splină+
Ficat+
Plămâni +
FĂRĂ- Intestin,Encefal
204 Indicați patologia cauzată de E. coli enterotoxigenă: Simplu
!Infecţii holeriforme
Infecţii dizenteriforme
Enterocolite hemoragice
Infecţii similare salmonelozelor
Toxiinfecţii alimentare
Cel mai frecvent pigment este cel auriu (80%), urmat de pigmentul alb şi foarte rar cel
citrin
a) [ ] Persoanele bolnave
b) [x] Caprinele
c) [x] Bovinele
d) [x] Suinele
e) [ ] Ecvinele
a) [ ] Bolnavii de bruceloză
b) [x] Bovinele
c) [ ] Păsările de agrement
d) [x] Caprinele
e) [x] Porcinele
în funcţie de forma clinică: serozitate din leziunea cutanată sau conjunctivă, exsudat
faringean, punctat din ganglionul limfatic afectat, spută, sânge.
A. Materii fecale
B.! Urină
C.! Sânge
D.! LCR
E. Exsudate din articulaţii
sânge, LCR (prima săptămână), urină (din săptămâna II de boală), probe necroptice
(secţiuni histologice renale, hepatice)
Sange
LCR( saptam 1)
Urina( sapta, 2)
Probe necroptice( sectiuni histologice renale, hepatice)
1:200
a) [ ] sensibilitatea la fagi
b) [ ] tinctoriale
c) [ ] morfologice
d) [x] biochimice
e) [ ] serologice (ar trebui sa fie asta: dupa apartenenta la un antigen)
217 Indicaţi proprietăţile culturale caracteristice pentru agentul patogen al pestei: Multiplu
Sau poate fi
2.RPR
3.RHAI
4.RIFI
5.RIT
6.ELISA
222 Indicaţi sindroamele clinice caracteristice holerei: Multiplu
a) [x] enterita holerică
b) [x] gastroenterita holerică
c) [x] cholera algida
d) [ ] colita holerică
e) [x] cholera sicca
228 Indicaţi specia de shigelle care elaborează exotoxină cu acţiune neurotropă: Simplu
a) [ ] S.flexneri
b) [ ] S.sonnei
c) [x] S.dysentheriae
d) [ ] S.boydii
e) [ ] S.newcastl
229 Indicați specia de spirochete care are în calitate de vector păduchele: Simplu
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C.! B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
230 Indicați specia de spirochete care are în calitate de vectori căpușele: Simplu
A. T. pallidum
B.! B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
237 Indicaţi specificul aranjării vibrionilor holerici în micropreparatele din materii fecale: Simplu
a) [ ] cîte doi
b) [x] sub aspectul unui banc de peşte
c) [ ] în lanţuri
d) [ ] haotic
e) [ ] în grupuri sub aspect de ciorchine
*pescarusi in zbor !!! in grupuri neomogene( din grupa micro )
În lanţuri
Grupați în „ciorchine”
Diplobacterii
!Grupați în „bancuri de peşti”
Bacterii solitare
a) [ ] În lanţuri
b) [ ] În grup sub aspect de ciorchine
c) [ ] Diplobacterii
d) [x] Sub aspectul unui cârd de peşti
e) [ ] Bastonaşe solitare
a) [x] B. melitensis
b) [ ] B. pertussis
c) [x] B. abortus
d) [ ] B. bronhiseptica
e) [x] B suis
A. B. melitensis
B. B. Pertussis
C. B. abortus
D. B. cannis
E.B suis
B. abortus, B. canis, B. ceti, B. inopinata, B. melitensi, B. microti, B. neotomae, B. ovis, B.
papionis, B. pinnipedialis, B. suis, B. vulpis
gram-negativ gram-pozitiv
klebsiella pneumoniae
a) [ ] N. sicca
b) [x] N. gonorrhoeae
c) [ ] N. subflava
d) [ ] N. flavescens
e) [x] N. meningitidis
A. B. pertussis
B. B. parapertussis
C.. B. anthracis
D. B. Recurrentis
E. B. bronhiseptica
243 Indicaţi speciile de bacterii gramnegative: Multiplu
escherichia coli
vibrio cholera
salmonella
pseudomonas aeruginosa
klebsiella pneumonia
shigella
familia Enterobacteriaceae
Y. pestis
Genul Neisseria
S. Typhi
F.tularensis
Vibrionilor
L. interrogans
Вordetella pertussis
Genul Francisella
c) [ ] Salmonella typhi
d) [ ] Shigella flexneri
e) [ ] Pseudomonas aeruginosa
Escherichia fergusonii,
E.coli
Salmonella Enteritidis
N.gonorrhoe,N.meningitidis
Proteus mirabilis
Francisella tularensis
Pseudomonas aeruginosa
Moraxella catarrhalis
Bordetella pertussis
Yersinia pseudotuberculosis
c) [ ] Salmonella typhi
d) [ ] Shigella flexneri
e) [ ] Pseudomonas aeruginosa
!S. dysenteriae
!S. flexneri
!S. boydii
S. sonnei
S. Enteritidis
!S. boydii
S. bovis
!S. sonnei
S. salamae
!S. flexneri
Stafilococ
Streptococ
enterococ
clorstridium
a) [x] B.anthracis
b) [ ] B.neotomae
c) [ ] B.abortus
d) [x] C.septicum
e) [x] C.perfringens
(+botulinum, tetani,novyi)
a) [ ] AB
b) [x] AC
c) [ ] ABC
d) [ ] ABD
e) [ ] AD
a) [x] Gram
b) [x] Burri-Hinss
c) [x] Aujeszky
d) [ ] Ziehl-Neelsen
e) [ ] Neisser
256 Indicaţi testele biochimice de determinare a genului din familia Enterobacteriaceae: Multiplu
!Producerea ureazei
Fermentarea lactozei
Formarea indolului
257 Indicaţi testele biochimice de determinare a speciei din familia Enterobacteriaceae: Multiplu
!Formarea indolului
!Fermentarea glucidelor
!Identificarea serologică
C. Produce acetoină
259 Indicaţi testele de diferenţiere a genului Escherichia de genul Shigella: Fermentarea Multiplu
glucozei
Utilizarea malonatului de Na
Hidroliza ureei
Decarboxilarea lizinei(LDC)
Dezaminarea fenilalaninei(FAD)
Escherichia- lactozo+
Shigella- lactozo-
Utilizarea malonatului de Na
Hidroliza ureei
Decarboxilarea lizinei(LDC)
Dezaminarea fenilalaninei(FAD)
Producerea ureazei
testul voges-proskauer
262 Indicaţi testele de diferenţiere a genurilor din cadrul familiei Enterobacteriaceae: Multiplu
Motilitate
Urează
Fermentația lactozei
264 Indicaţi testele de identificare a speciilor din cadrul genurilor familiei Enterobacteriaceae: Multiplu
Seroidentificarea
Antibiograma
Colicinogenotipia
265 Indicaţi testele de identificare a speciilor din cadrul genurilor familiei Enterobacteriaceae: Multiplu
formarea indolului
fermentarea glucidelor
identificarea serologica
266 Indicaţi testele pozitive pentru Vibrio cholera biotipul eltor: Multiplu
d) [ ] sensibilitatea la bacteriofagul C
267 Indicaţi testele pozitive pentru Vibrio cholera biotipul eltor: Multiplu
b) [ ] sensibilitatea la bacteriofagul C
c) [ ] testul Voges-Proskauer
d) [ ] producerea de urează
c) Mobilitatea
272 Indicaţi testele prin care se confirmă diagnosticul de bruceloză cronică sau latentă: Multiplu
273 Indicaţi testele prin care se confirmă diagnosticul de bruceloză acută: Multiplu
Serologic
Bacteriologic
274 Indicati testele prin care se determina genurile din familia Enterobacteriaceae: Multiplu
275 Indicați testul biochimic primar pozitiv pentru genul Shigella: Simplu
a) [ ] testul la penicilină
b) [ ] testul la ampicilină
c) [x] testul la polimexină
d) [ ] testul la oxacilină
e) [ ] testul la ristomicină
Herpes simplex(uneori)
281 Indicaţi virusurile ce se transmit prin contact sexual: Multiplu
a) [x] virusul citomegalic
b) [ ] virusul rubeolic
c) [x] virusul herpes simplex tip II
d) [x] virusul hepatitei B
e) [ ] virusul rujeolic
enterovirusurile
rotavirusurile
arbovirusurile,
tulpinile neuropatogene de enterovirusuri si de virus rujeolos,
virusul rabic;
A. Imobilitatea
B. nepretenţios la mediile nutritive
C. are pigment
D scindează urea
E. posedă catalază
Limfocitele T CD4
b) [ ] Limfocitele T CD8
c) [ ] Epiteliul rinofaringean
d) [ ] Epiteliul urogenital
e) [ ] Enterocitele intestinului subţire
287 Numiţi componenţa vaccinului BCG: Simplu
a) Porcii
b) Raţele
c) Caii
d) Omul
e) Ovinele
291 Numiți virusurile în replicarea cărora etapa de provirus este obligatorie: Simplu
a) [ ] Orthomyxovirus
b) [ ] Paramyxovirus
c) [x] Retrovirus
d) [ ] Rhabdovirus
e) [ ] Enterovirus
SAU
Sau
A. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
B. Prin metoda Giemza se colorează în albastru violet
C. Se colorează grampozitiv D. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
E. Prin metoda Giemza se colorează în roz-pal
Herpesviridae
Hepadnaviridae
Papovaviridae
Adenoviridae
ALT SET
A. Vaccin viu atenuat Sabin nu poate produce ca reacţie adversă fenomenul de
reversie cu apariţia bolii
*B. Vaccinul viu atenuat Sabin se administrează pe cale orală
*C. Vaccinul inactivat Salk este injectabil şi se administrează intramuscular D. În
poliomielita paralitică lezarea nervilor motori este temporară
D. În poliomielita paralitică lezarea nervilor motori este temporară
*E. Sindromul postparalitic poate apărea la câţiva ani de la boala acută prin
deteriorarea funcţiei reziduale
297 Selectati mediile de cultură elective utilizate pentru cultivarea F. tularensis: Multiplu
McCoy
Francis
ALT SET
a) Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg
b) Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
c) Însămânţarea pe mediul Francis
d) Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou
e) Însămânţarea pe mediul McCoy
a) [ ] Coci sferici
b) [x] Coci lanceolaţi
c) [ ] În frotiu se aranjează în tetrade
d) [x] În frotiu se aranjează în perechi
e) [x] Formează capsulă
*gram+
*imobili,
*nesporogeni
301 Selectați afirmațiile corecte despreanticorpii anti-cardiolipinici: Multiplu
302 Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-oral: Multiplu
a) VHA
b) VHB
c) VHC
d) VHD
e) VHE
antigenele H (HA)
antigenele N (NA)
a) [x] vibrionii
b) [ ] clostridiile
c) [ ] micoplasmele
d) [ ] chlamidiile
e) [ ] rickettsiile
C. !Alimentar
D. Aerogen
!Bastonașe gramnegative
!Nu formează spori
Posedă capsulă polizaharidică
Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
!Posedă un flagel polar
c) Sensibilă la amantadina
d) Sensibilă la ribavirina
a) [x] Capsomeri
b) [x] Capsidă
c) [x] Supercapsidă
d) [ ] Endospori
e) [ ] Exospori
Sau
b) [ ] perete cellular
c) [ ] capsula
d) [x] supercapsida
e) [x] nucleocapsida
explicatii:
A. !Morfologice
B. !De cultură
C. Biochimice
D. !Structura antigenică
E. Toxigeneza
A. Morfologice
B. De cultură
C. Biochimice
D. Antigenice
E. De patogenitate
Bacterii fine și sperilate cu 10/30 spire stranse si regulate cu capetele îndoite în carlig
A sînt gram-negative
B prezintă spori ce nu depăşeşte diametrul celulei bacteriene
C prezintă spori ce depăşeşte diametrul celulei bacteriene
D prezintă granulaţii de volutină, care deformează celula
E sînt gram-pozitive
a) CPA
b) TCD4+ (Th)
c) TCD8+
d) Eritrocite
e) Prioni
] Adenovirusuri
[ ] Retrovirusuri
[ ] Enterovirusuri
[ ] V. hepatitic B
[x] V. hepatitic D
320 Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager: Simplu
a) Neuraminidaze
b) Fosfataze
c) Reverstranscriptaze
d) Dehidrogenaze
e) Polimeraze
a) RT
b) Mucunaza
c) Integraza
d) Proteaza ??????????????
e) Hialuronidaza
323 Selectați etapele examenului virusologic: Multiplu
Izolarea virusului
Identificarea virusului
A. TSST-1
B. Streptolizina S
C. Enterotoxina stafilococică
D. Toxina exfoliativă
E. Toxina eritrogenă
[x] Herpesviridae
[ ] Picornaviridae
[ ] Hepadnaviridae
[ ] Hepeviridae
[ ] Caliciviridae
A. Forma ulceroganglionara
B. Forma bubonica
C. Forma oculoganglionara
D. Forma tifoidica
E. Meningita tulatemica
Ulceroganglionară
Gangionară
Oculoganglionară
orofaringiană(anginoganglionară)
tifoidică(abdominală)
pneumonică
327 Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Inaba: Simplu
A. AB
B. !AC
C. ABC
D. ACD
E. ADE
328 Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Ogawa: Simplu
A. !AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ADE
329 Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Hykojima: Simplu
A. AB
B. AC
C. !ABC
D. ACD
E. ACE
a) gag
b) pol
c) taf
d) bac
e) env
Salmonella
Escherichia
Yersinia
!Vibrio
Shigella
A. Vibrio
B. !Salmonella
C. !Yersinia
D. Pseudomonas
E. !Shigella
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
!D. Ovinele
E. Omul
A. Bovinele
!B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
a) Variola
b) Herpes genital
!c) Varicela
d) Mononucleoza infecţioasă
336 Selectați investigația utilizată pentru depistarea (screening-ul) infecției HIV: Simplu
a) Ts
!b) Th
c) Tc
d) K
e) NK
A. Boala Lime
B. Tifosul recurent
C. Sifilisul
+ D. Leptospirozele
E. Borelioza
344 Selectați mediile slab selective utilizate pentru izolarea enterobacteriaceelor: Multiplu
Bulion cu selenit de Na
!Endo
!Levin
Ploskirev ???
Willson-Blair
345 Selectați mediile utilizate pentru izolarea N. meningitidis din LCR: Multiplu
[x] Geloza-sange
Selectați mediul pentru izolarea N. meningitidis din LCR: a) Levin b) Endo c) Kitt Tarozzi
d) geloza semilichidă alcalină e) geloza sânge
Selectați mediul pentru izolarea N. meningitidis din LCR: a) Muller b) geloza ser c) Sabouraud d)
Kitt Tarozzi e) Klauberg
a) [ ] Geloză hepatică
b) [x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
c) [ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof
d) [ ] Mediul Wilson-Blair
e) [ ] Bulionul biliat
347 Selectați metodele de colorare a frotiurilor pentru examenul microscopic al spirochetelor: Multiplu
Gram
!Giemsa
Ziehl-Neelsen
!Impregnare cu săruri de argint
Preparate „între lamă şi lamelă”
sau
a) Microscopia pe fond negru, contrast de fază
b) RIF
Sau
+ Romanovsky-Giemsa
+ Impregnare cu argint Fontana-Tribondeau
+ IF-directă
a) liza celulei
b) înmugurire
c) translocare
d) eflux
e) fuziune
(+exocitoza)
351 Selectați prelevatele examinate pentru diagnosticul microbiologic al sifilisului primar: Multiplu
A. !Punctat din ganglioni limfatici
B. Exsudat din elemente eruptive cutanate
C. Exsudat articular
D. !Serozitate din şancru
E. Lichid cefalorahidian
[ ] Vaccin inactivat
[ ] Ser hiperimun heterolog
[x] Imunoglobulină umană standardă
[x] Vaccin viu atenuat
[ ] Vacinul TABTe
354 Selectați reacţia utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de găină: Simplu
[ ] Precipitare
[ ] Inhibare a hemaglutinării
[ ] Bacterioliză
[x] Hemaglutinare
[ ] Coombs
355 Selectați reacțiile utilizate în serodiagnosticul bolii Lyme: Multiplu
A. RA
B. !ELISA
C. !RIF indirectă
D. !Western blot
E. Reacţia de imobilizare a borreliilor
· Staphylococcus aureus
· Streptococcus pyogenes
· Streptococcus pneumoniae
+ S. capitis;
+ S. lugdunensis
B.Sensibilitatea la penicilină
D.!Sensibilitatea la polimixină
1. Penicilină
2. Ristomicină
3. Eritromicină
4. Polimixină
5. Clandomicină
1. Bacteriofagul eltor
2. Bacteriofagul A
3. Bacteriofagul B
4. Bacteriofagul C
5. Bacteriofagul D
363 Selectaţi timpul necesar pentru dezvoltarea şi izolarea culturii pure de M. tuberculosis: A. Simplu
1 – 2 zile
B. 5 – 7 zile
C. 48 – 72 ore
!D. 4 – 6 săptămâni
E. 18 -24 ore
364 Selectați virusul care afectează limfocitele B, determinând apariția pe suprafața lor a Ag Simplu
Paul-Bunnell:
[x] HBV
[ ] HAV
[ ] HDV
[ ] HCV
[ ] HEV
HIV
virusul gripal
virusul rujeolei
Virusul hepatitei A
virusul hepatitei C
virusul hepatitei D
virusul hepatitei E
SARS-CoV-2
gripal/urlian
[ ] Virusul hepatitei B
[ ] Virusul hepatitei C
[x] Virusurile gripale
[x] Virusul urlian (oreion)
[ ] Virusul citomegalic
372 Selectați virusul genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular: Simplu
a) Virsul hepatitei A
b) Virusul rujeolos
c) Virusul gripal
d) Virusul HIV
e) Poliovirus
[ ] Herpes simplex 1
[x] Herpes simplex 2
[x] HIV
[ ] Hepatitei A
[x] Hepatitei B
a) [ ] Herpes simplex1
d) [ ] Hepatitei A
e) [x] Hepatitei B
Virusul gripal A
Virusul hepatitei C
HIV-1
a) Virusul gripal A
b) Virusul hepatitei C
c) H1V-1
376 Specificați markerii virusului HBV depistați în serul unei persoane infectate: Multiplu
a) [ ] Ag HBa
c) [ ] Ag HBd
f) [x] Ag HBs
d) [ ] ADN dublucatenar
a) [ ] Togavirusuri
b) [ ] Retrovirusuri
c) [ ] Adenovirusuri
d) [x] Prioni
e) [ ] Viroizi
a) [x] Togavirusuri
b) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Virusurile gripale
d) [ ] Virusul rujeolos
e) [ ] Retrovirusuri
] Virusul rabic
[ ] Virusul ECHO6
[ ] Poliovirusul
381 Selectați culturile de celule care pot fi subcultivate nelimitat in vitro: Simplu
a) [ ] Transplante de organ
b) [ ] Tulpini diploide
d) [ ] Culturi primare
e) [ ] Nici una din ele
382 Selectați culturile de celule care rezistă doar câteva pasaje/subcultivări: Simplu
a) [ ] Transplante de organ
c) [ ] Tulpini diploide
d) [ ] Linii celulare
383 Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN- Simplu
mesager:
e) [ ] Virusuri defective
a) taf
b) bac
c) env
d) zam
e) tox
387 Selectați metoda de eliberare a virusului HIV din celula gazdă: Simplu
a)Decapsidare
b) Fuziune
c) Diviziune simplă
d) Înmugurire
e) Viropexis
[ ] Posedă reverstranscriptază
[ ] Se transmite parenteral
a) [x] Herpesviridae
b) [ ] Picornaviridae
c) [x] Hepadnaviridae
d) [x] Papovaviridae
e) [x] Adenoviridae
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [ ] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
d) [x] Citomegalovirusul
a) [ ] Variola
b) [x] Zona-Zoster
c) [x] Citomegalie
d) [ ] Rubeola
a) [ ] gp 41
b) [x] p 24
c) [x] p 17
d) [x] p7
e) [ ] gp 120
a) [x] p 31
b) [ ] p 17
c) [x] p 9
d) [x] p66
e) [ ] p 120
-M(major)
-N(new)
-F
-G
-O(outliner)
a) Ag p24
b) ARN v
c) integraza
f) RT
g) hialuronidaza
398 Indicați modificările produce de virusuri la cultivarea lor pe culturi de celule: Multiplu
a) Efect citopatic : litic/citotoxic/formare de sincitii
e) Inhibitia metabolica
f) Interferenta
a) [x] H3N2
b) [ ] H1N4
c) [ ] H5N1
d) [ ] H7N1
e) [x] H2N2