Teste Totalizare Virusologie

COMPLEMENT SIMPLU
1. Numiți gazda naturală pentru virusul gripal C: omul

2. Selectați virusurile incluse în familia Picornaviridae: polio, coxsackie, eCHO
3. Alegeți reacția utilizată în diagnosticul serologic al virozelor: inhibare a hemaglutinarii
4. Selectați reacţia utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de
găină: hemaglutinare
5. Numiți particularitatea genomului virusului gripal: ARN monocatenar fragmantat
6. Selectați virusul hepatitic cu genom ADN:
7. Alegeți agenţii subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă: prioni
8. Selectați corpusculii virali defectivi, incapabili de replicare autonomă: virus hepatic D
9. Alegeți virusurile ce cauzează encefalite acute: togavirusuri
10. Selectați virusul genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular: Virusul Hiv
11. Selectați familia cărei aparține virusul Varicella-Zoster (VZV):
12. Selectați virusul ce provoacă mononucleoza infecțioasă:
13. Numiți celulele "ţintă" pentru virusul HIV: Limfocite T CD4
14. Selectați virusul cu proprietăți hemaglutinante: gripale
15. Numiți virusurile în replicarea cărora etapa de provirus este obligatorie: retrovirus
16. Selectați culturile de celule care pot fi subcultivate nelimitat in vitro: linii celulare
17. Selectați culturile de celule care pot rezista aproximativ 40-50 subcultivări: tulpini diploide
18. Selectați culturile de celule care rezistă doar câteva pasaje/subcultivări: culturi primare
19. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-mesager:
virusuri cu genom de sens -
20.Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager:
virusuri cu genom cu sens +
21. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei E:
22. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei A: picornaviridie
23. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei B:
24. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei C:
25. Indicați perioada de incubație pentru hepatita virală A:
26. Indicați perioada de incubație pentru hepatita virală B:
27. Selectați limfocitele ce servesc ca țintă pentru virusuli HIV: Th
28. Selectați receptorul celular la care aderă virusul HIV: CD4
29. Selectați denumirea unității structurale a unui virus:
30. Alegeți denumirea pentru un virus/genomul viral integrat în cromozomul celulei gazdă:
profag
31. Selectați metoda de eliberare a virusurilor din celula gazdă: liza celulei
32. Selectați metoda de eliberare a virusurilor din celula gazdă: inmugurire
33. Selectati antigenul de suprafata al virusului HIV:
34. Selectati antigenul transmembranar al virusului HIV:
35. Indicați tipul genomului virusurilor herpetice:
36. Selectati gena specifică genomului HIV:
37. Ataşarea virusului HIV la celula-gazdă se realizeaza prin intermediul:
38. Selectați investigația utilizată pentru depistarea (screening-ul) infecției HIV:
39.Selectați metoda de eliberare a virusului HIV din celula gazdă:
40. Selectați virusul care afectează limfocitele B, determinând apariția pe suprafața lor a Ag
Paul-Bunnell:
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Selectați antigenele specifice de tip (A, B, C) ale virusurilor gripale:

2. Selectați echipamentul enzimatic al virionilor:
3. Selectați antigenele specifice de subtip ale virusului gripal A: (serotip !) : Antigenele H,
Antigenele N
4. Alegeți caracterele specifice virusului gripal A: suporta variatii antigenice minore: sensibila la
amantidina: suporta variatii antigenice majore
5. Enumerați tipurile de vaccinuri gripale: vii atenuate; inactivate complete; subunitare
6. Selectați caracterele specifice virusului gripal tipul A: sursa infetiei sunt diverse specii
animale si pasari; include mai multe serotipuri; formeaza imunitate specifica
serovarianta
7. Selectați caracterele specifice virusului gripal tipul B:
8. Selectați caracterele specifice virusului rabic: cauzeaza encefalita acuta; se multiplica
predominant in cornul Ammon; se multiplica in epiteliul glandelor salivare; se mai numeste virus
de strada
9. Selectați caracterele specifice virusului parotiditei epidemice:
10. Selectați afirmațiile adevărate despre corpusculii Babeş-Negri: apar in neuronii din cornul
Ammon ; sunt incluzii citoplasmatice
11. Selectați caracterele specifice virusului hepatitei A: se transmite prirn mecanismul fecalo-
oral; in majoritatea cazurilor infectia evolueaza asimptomatic
12. Selectați caracterele specifice virusului rubeolic: se contracteaza pe cale respiratorie;
se transmite pe cale verticala: cauzeaza malformatii congenitale
13. Precizați familiile de virusuri cu rol în oncogeneză
14. Precizați familiile de virusuri cu genom ADN cu rol în oncogeneză
herpesviridae; hepadnaviridae; papovaviridae; adenoviridae
15. Enumerați virusurile cu caracter oncogen din familia Herpesviridae: Virusul herpes simplex
2; virusul Epsein-Barr; virusul citomegalic
16. Selectați caracteristici ale virusului HIV: are genom ARN monocatenar; contine
reverstranscriptaza; determina sindormul imunodeficientei dobandite
17. Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-oral:
18. Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de infectare:
19. Selectați virusurile care se transmit pe cale sexuală:Herpes simplex 2; HIV; Hepatita B
20. Selectați virusurile care pot fi transmise pe cale verticală: VHB; VHD
21.Enumerați cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C: ciroxs hepatica; cancer
al ficatului; cronicizare
22. Specificați markerii virusului HBV depistați in serul unei persoane infectate:
23. Indicați familiile din care fac parte virusurile hepatitice:
24. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBs în serul pacientului:
25. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBe în serul pacientului:
26. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBs în serul pacientului:
27. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral IgG anti-HBc în serul pacientului:
28. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBe în serul pacientului:
29. Enumerați virusurile din familia Paramyxoviridae:
30. Selectați preparate biologice utilizate în profilaxia şi tratamentul rujeolei:imunoglobulina
umana standarda; vaccin viu atenuat
31. Enumerați infecțiile provocate de virusurile herpetice: varicela; herpes
genital; mononucleoza infectioasa
32. Selectați patologiile cauzate de virusurile herpetice Zona-zoster; citomegalie; carcinom
nasofaringian
33. Selectați infecțiile cauzate de virusul herpetic tip 3 (VZV): varicela; herpes zoster
34. Selectati enzimele specifice virusului HIV:
35. Selectati gene structurale specifice genomului HIV:
36. Gena gag prezenta la HIV codeaza :
37. Gena pol prezenta la HIV codeaza:
38. Selectati grupele genomice ale HIV-1:
39. Selectati celulele tinta si rezervorul celular pentru HIV:
40. Un test molecular-genetic pentru infectia HIV este utilizat pentru:
41. Selectati expresiile corecte despre Ag p24 al virusului HIV:
42. Replicarea HIV este detectată prin evidenţierea:
43. Selectați caracterele specifice virusurilor:
44. Pentru cultivarea virusurilor în laborator pot fi utilizate:
45. Selectați etapele examenului virusologic:
46. Indicați modificările produce de virusuri la cultivarea lor pe culturi de celule:
47. Selectați proprietățile neuraminidazei virusului gripal tipul A:
48. Selectați proprietățile hemaglutininei virusului gripal tipul A:
49. Indicați subtipurile umane ale virusului gripal tipul A:
50. Selectați virusurile ce manifestă variabilitate antigenică pronunțată:
51. Selectați hepatitele virale cu mecanismul de transmitere fecal-oral: VHA; VHE
52. Selectați hepatitele virale cu mecanismul de transmitere parenteral: VHB; VHC; VHD
53. Selectați virusurile hepatitice cu genom ARN: VHA; VHC; VHD; VHE
54. Indicați markerii virali serici ai hepatitei virale B acute:
55. Selectați virusurile din familia Herpesviridae:
56. Indicați celulele-țintă pentru virusul Epstein-Barr (EBV):
57. Indicați celulele-țintă pentru virusul citomegalic (CMV):
58. Selectați categoriile taxonomive ale virusurilor HIV:
59. Indicați proprietățile morfo-structurale ale virusurilor HIV:
60. Indicați mecanismele distrugerii limfocitelot TCD4 în cursul infecției cu HIV:
Complement simplu
1. Precizați caracterul morfotinctorial al T. pallidum : bacterie fină,

helicoidală , capetele ascuţite, mobila,8-14 spire , miscari flexie ,
insurubate , translatie, gram - nu se coloreaza dupa Gram .
Evidentierea - preparate native (microscopul cu fond negru , contrast
de faza ), Romanovsky-Giemsa – roz-pal, Impregnare cu săruri de
argint ( negre-brune pe fondul galben) , Frotiuri Burri – necolorate pe
fondul negru
2. Precizați caracterul morfotinctorial al B. recurrentis: agentul cauzal –
febra recurenta epidemica, Vectorul –Pediculus humanus
Contaminare- lichid celomic . transmisa prin paduche . Sursa infectiei –
omul bolnav Poarta de intrare – tegument lezat , conjunctiva
3. Precizați caracterul morfotinctorial al L. interrogans spirochet aerob,
gram - transmis oamenilor prin contactul cu urina animală infectată, fie
direct, fie în apă , membru a genului Leptospira . prin metoda Giemsa –
roz pal, sunt bacterii spiralate cu cu 18 spire subtire si dese , capete
indoiate , sub forma de cirlig ( cu ajutorul careia traverseaza tesuturile
intacte ), strict aerobe , gram - , necapsulate , nesporulate
4. Indicați specia de spirochete care posedă multiple
serovariante: L .interrogans
5. Indicați specia de spirochete care are în calitate de vectori căpușele:
B. recurrentis - febra recurenta , – Borrelia burgdorferi, B.duttoni,
B.hispanica, B.persica, B.burgdorferi, B.turicatae, B.hermsii
6. Indicați specia de spirochete care are în calitate de vector
păduchele: Borrelia , B. recurrentis
7. Indicați specia de spirochete care se cultivă la 28-30 C: Leptospirele –
L .interrogans
8. Indicați specia de spirochete care nu poate fi cultivată pe medii de
cultură in vitro: Treptonema ( poate fi T .pallidum , refringens ,
endemicum, orale, endemicum, carateum, partenue, phagedenis etc. )
9. Selectați maladia care poate fi transmisă pe cale alimentară:
Leptospirozele E. coli , S.sonnei, S.flexneri, S.dysenteriae , Shigella,
Vibrionii halofili- ex : parahaemolyticus, alginolyticus, anguillarum,
vulnificus ,metschnikovii
10. Precizați prelevatul în care poate fi depistată microscopic B.
recurrentis: sânge, LCR
11. Selectați reacția serologică ce permite identificarea serovariantelor
de leptospire: RAL , RIF, coloratia Giemsa , microscop cu fond
negru , constrast de faza ? ,
12. Selectați reacția utilizată pentru seroidentificarea leptospirelor: RFC ,
impregnare argentica Fontana –Tribondeu?
13. Selectaţi maladia provocată de microorganismul din imagine:
14. Selectaţi afirmaţia corectă:
15. Selectaţi speca microbiană reprezentată în imagine (frotiu Gram)
16. Selectati reacţia alergică intradermică utilizata În
diagnosticul brucelozei: Burnet
17. Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV
în: Bruceloza
18. Alegeti mediul electiv pentru cultivarea brucelelor: mediu de cultura
special cu extrat de ficat (bullion hepatic ) , geloza D, geloza cu
imbogatire eritritol, prin polimixina, bacitracina, ciclohexidina
19. Hemocultura în diagnosticul brucelozei se obţine timp de: 4-6/ 5
saptamani
20. Selectati habitatul natural al B. melitensis: caprine , ovine
21. Brucelele sunt bacterii: gram -, imobile, nesporogene, aerobi,
carboxifili, catalazo + , oxidazo + / - , ureazo+ , nu produc
acid
,intracelulare , produc endotoxina, aspect de bastonase sau coci
22. Selectati reactia serologica indicata pentru diagnosticul brucelozei:
Wright , Huddleson , reac.de aglutinare pe lama sau tuburi , reactia
Coombs, reac. de fixare a complementului imunofluorescenta
indirecta
23. Selectati specia de brucele carboxifile: B. abortus ,N. gonorrhoeae,
N.meningitidis
24. Selectati mediul de cultură electiv pentru cultivarea F. tularensis:
m.Francis , m. Mc Coy, geloza ciocolata
m.Francis , m. Mc Coy, geloza ciocolata
26. Selectati metoda de preferinţă în diagnosticul tularemiei
accesibila pentru majoritatea laboratoarelor: bacteriologica ,
ElISA, Intradermoreactia cu tularina, serodiagnosticul cu
detectarea Ac
27. În serodiagnosticul tularemiei se foloseşte reacţia: de aglutinare,
Reacţia de hemaglutinare indirectă
28. În diagnosticul tularemiei titrul semnificativ diagnostic al anticorpilor
în RA este: 1:80
29. Selectati infectia predominant forma ulcero-ganglionară: Tularemia
30. Indicaţi caracteristicile reprezentanţilor din Genul Francisella :
Cocobacteri mici, gram - , imobila asporogena , oxidazo -, catalazo +,
strict aerob, pentru crestere necesita cistina si cisteina , produc H2S, nu
produc gaz , este pleomorfa, , tulpinile virulente poseda capsula, nu se
cultiva pe medii uzuale ,in aerobioza , 35-37 grade , peste 2-4
saptamini apar colonii S, mici , albe-cenusii , mucoide, magini regulate
, suprafata lucioasa . Pentru izolare – mediul Francis ( geloza+ singe de
iepure + cisteina + gluzoza), m. Mc Coy (cu galbenus de ou ), geloza
ciocolata .
31. Selectati preparatul biologic utilizat pentru profilaxia specifica a
tularemiei: vaccin viu atenuat asigură imunitatea pe durata 5-7 ani,
suspensie de hematii stabilizate cu antigen F. Tularesis sau
imunoglobuline antitularemice , suspensie omorâtă de F. Tularensis cu
2 miliarde de germeni/ ml pt reactii de aglutinare
32. Selectati factorul de patogenitate specific pentru F.tularensis: Pili tipul
IV, sistemul de secretie tipul IV, Capsula, Endotoxina LPZ ,
capacitatea de penetrare in macrofage
33. Formează spori în mediul exterior şi capsulă în organismul infectat :
B. anthracis
34. B. anthracis face parte din familia: Bacillaceae
35. Toxina B. anthracis posedă efect: EF – produce edemul, LF – respons
de efecte letale (reacție inflamatoare, necroză, șoc septic ) PA - fixarea
toxinei pe receptorii celulelor sensibile și pătrunderea ei în celulă,
induce sinteza Ac antitoxici protectori
36. Fixarea toxinei B. anthracis de celulele eucariote se realizează prin:
antigen protector
Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B.
anthracis pe mediu de cultură cu: mediu cu 0,5-1 UI de penicilina
36. Cea mai frecventă formă clinică a antraxului este: cutanat ( pustula
maligna )
37. În frotiuri preparate din prelevate de la pacient şi colorate Gram,
pentru B. anthracis este caracteristic: bacilli mari cu morfologia
caracteristica , izolati sau in lanturi scurte , sporii sunt rareori prezenti,
gram + , capsulati, nesporulati ,
38. În frotiuri preparate din cultură pură şi colorate Gram, pentru B.
anthracis este caracteristic: bacilli mari cu morfologia caracteristica ,
izolati sau in lanturi scurte , sporii sunt rareori prezenti, gram + ,
sporulati , capsulati.
39. Selectati factorul de patogenitate specific pentru B.
anthracis: Capsula ( formarea are loc in vivo, vitro, medii cu ser si
atmosfera 5% CO2), Exotoxina antraxului codifica plasmidic ( Px01)
40. Sporogeneza este caracteristică pentru: B. anthracis
41. Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate
(cap de meduză): B. anthracis
42. Reacţia de precipitare inelară se efectuează în diagnosticul: Antraxului
43. Parazitează la diverse specii de rozătoare în focare naturale şi
se cultivă la temperaturi joase (26 – 280): Y. pestis
44. Se manifestă preponderent forma bubonică sau pulmonară în:
Y. pestis
45. Y. pestis aparţine familiei: Enterobacteriaceae
46. Agentul pestei aparţine genului: Yersinia
47. Y. pestis în frotiuri-amprente colorate Gram reprezintă: bacterii Gram
negative , ovoide, coloratie bipolara , dispusi izolat sau perechi
48. Temperatura optimală de creştere a Y. pestis este: 26 – 280
49. Formează colonii mari, cu centrul opac, periferia transparentă
şi margini ondulate: B. anthracis /B .pertussis
50. Selectati factorul de patogenitate specific pentru Y. pestis : Proteina
Icr, V, W, Yops, F-1 , coagulaza si activatorul plasminogenului,
fibrinolizina , exotoxina A si B, endotoxina
51. Indicați patologia cauzată mai frecvent de S.
saprophyticus: Cistită la femei tinere active sexual
52. Selectați mediu de cultură utilizat pentru izolarea S. aureus: Geloză
hiperclorurată cu lapte şi ou
53. Indicați specia de bacterii care posedă proteina A: S. aureus
54. Selectați specia de bacterii care formează colonii S, bombate,
opace, pigmentate pe medii speciale: S. aureus
55. Selectați specia de bacterii care produce toxină exfoliativă:
Stafilococus Aureus
56. Indicați specia de bacterii care este un important indicator
microbiologic al contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene: S,
aureus S.pneumoniae – e mai corect
57. Indicați acțiunea streptolizinelor: poseda efect antifagocitar , rup
membranele biologice si elibereaza enzimele lizozomale au actiune
hemolitica , streptolizina O – actiune leucotoxica , cardiotoxica ,
antigenica ; streptolizina S- determina beta-hemoliza pe placile cu
geloza singe, act. Citolitica + leucotoxica
58. Indicați acțiunea streptokinazei: fibrinolizina , actiune fibrinolitica
59. Indicați acțiunea eritrotoxinei elaborate de S. pyogenes: determina
eritemul scarlatinos (tegumentelor)
60. Selectați bacteria care formează colonii β- hemolitice, mici,
transparente pe geloză-sânge: streptococcus pyogenes
61. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor
beta-hemolitici: Hemoliză clară, completă, cu periferia bine definită
alfa-hemolitici: Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, periferia slab
conturată
63. Indicați factorul de patogenitate al S. pyogenes implicat în etiologia
scarlatinei: eritrotoxina
64. Leziunile articulare și cardiace post-streptococice sunt provocate de :
streptococcus pyogenes sau proteina M, actiunea streptolizinei ,
depozite de complexe imune (RHS – III), interactiunea auto AC si anti
streptococci cu autoantigene din miofibrile
65. Indicați cea mai utilă investigație pentru diagnosticul unei faringite
streptococice: examen serologic , reacţii de latexaglutinare, “reactia de
umflare a capsulei”
66. Indicați cea mai utilă investigație pentru diagnosticul unei faringite
streptococice: examenul bacteriologic, identificare AND prin tehnici de
biologie moleculara , examen microscopic-orientativ ( gram, RIF )
67. Indicați investigația utilă în diagnosticul reumatismului: Determinarea
antihialuronidazei, Determinarea antistreptolizinei O, Determinarea
proteinei C reactive
68. Există vaccin eficient pentru prevenirea infecțiilor cauzate de:
69. Indicați factorul de patogenitate ce determină simptomele în scarlatină :
exotoxine bacteriene , toxina eritrogena
70. Selectați cocii piogeni:Familia Staphyloccaceae : staphylococcus ,
gammela , micrococcus, salinicoccus ; Familia Streptococaceae :
streptocoocus , lactococus ; Familia Neisseriaceae : neisseria
71. Indicați, care factori de patogenitate sunt caracteristici pentru N.
gonorrhoeae: Adezinele, slgA- protease, proteinele ME, endotoxina ,
sitem. de capatare Fe, capsula, fimbrii, fimbrii cu atasare de epiteliu
72. Selectați mediul pentru izolarea N. meningitidis din LCR: Geloză ser la
370C ?, geloză-sânge, geloză-ciocolată, mediul Mueller – Hinton,
bulion glucozat, geloza ser/ semilichida
73. Selectați mediul pentru izolarea N. meningitidis din LCR:
74. Indicați principala metodă de diagnostic de laborator în gonoreea acută:
examenul microscopic (coloratie Gram, albastru de metilen, RIF );
75. Indicați calea de transmitere a Neisseria gonorrhoeae: la maturi
exclusiv prin contact sexual, la nou-născut – la trecerea prin canalul de
naştere al mamei bolnave
76. Indicați calea de transmitere a Neisseria meningitides: aerogen, prin
picături Pflugge, prin obiecte contaminate
77. Indicași ce infecții cauzează Neisseria gonorrhoeae: gonoree, barbati –
uretrita , prostatita , orhita , epididimita , femei- cervicita, uretrita,
salpingita bartolinita , ovarita , endometrita , peritonita ; faringita ,
proctatita, artrite, leziuni cutanate, septicemii, endocardite , meningite ,
conjunctivita
78. Numiţi caracteristica microorganismelor din genul Corynebacterium:
prezenta in PC a acidului mezo-diaminopimelic, acidului mezo-
diaminopimelic
79. Numiţi factorul de patogenitate al C. diphtheriae: toxina difterica ,
Exotoxină tipică- actiune asupra micocardului + suprarenale
80. Indicati mediul utilizat pentru izolarea culturii pure de C. diphtheriae:
Mediul Clauberg , Mediul Tinsdale, Mediul Bucin
81. Indicati preparatul biologic pentru tratamentul specific al difteriei:
Quinvaxem – pentavaccin (DTP-HepB-Hib , Seroterapie precoce (ser
antitoxic antidifteric, Ig omoloage ). Antibioterapie (macrolide,
tetracicline, cloramfenicol, aminozide, beta-lactamine) ,toxina difterica
purificata, antitoxina difterica+ tetanică
82. Numiţi specia din genul Corynebacterium - Difteria (biovaruri gravis,
mitis, intermedius). Afecteaza accidental omul - C.pseudotuberculosis
, C ulcerans, C. Xerosis, C. Jeikeium
83. Numiţi particularitatea morfobiologică a C. diphtheriae – bastonase
gram positive dispuse in palisade , drepte sau puţin încurbate, se
aranjează unghiular, anaeroba ,exigenta, Imobile, asporogene,
necapsulate , Se colorează G+, pentru evidenţierea granulaţiilor de
volutină - Loeffler, Albert, Neisser
84. Alegeţi denumirea corectă a biovariantei C. diphtheriae: gravis , mitis ,
intermedius
85. Alegeţi metoda CERT aplicată în diagnosticul de laborator al
difteriei: Schick (in vivo): i/dermic 0,1 ml toxina -48 h ? RHAI,
ELISA Examenul bacteriologic (izolarea, identificarea culturii pure).
Studierea toxigenezei – obligator. Se efectuează prin RN cu ser
antitoxic in vivo (cobai), in vitro (RP Elek, Ouchterlony), sau
depistarea genei Tox în prelevat sau în cultura pură prin PCR
86. Numiţi sursa de infecţie la difterie: bolnavul cu difterie şi purtătorii
sănătoşi de germeni (colonizează rinofaringele , tegumentul,
conjuctiva)
87. Numiţi prelevatul de la bolnav, prelevat in diagnosticul de laborator
al difteriei: membrana falsă, tampoane de la periferia ,
membranelor, tampoane cutanate, conjunctivale, nazofaringiane,
faringian, LCR, puroi de pe amigdale, secretii nazo-faringiene
88. Numiţi infecţia, cauzată de M. tuberculosis: Tuberculoza, granulom
tuberculos , sau tuberculom
89. Numiţi timpul necesar pentru dezvoltarea şi izolarea culturii pure de
de M. tuberculosis – 2-2,5 luni , examen rapid 3-21 zile sau 3-7 zile /
sau 2 ori mai multe saptamini
90. Ce se poate afirma despre viteza de creştere a М. tuberculosis? Creste
semnificativ la anumite virste (0-6 ani , pubertate , batrini ) , sub infl.
factorilor de mediu ( alcolis , carente anergizante , nutritive) pe fond
de boli ( diabet , silicoza ) ; micobacteriile patogene cresc lent
perioada de generatie 20 h , iar coloniile apara peste 2-4 sapt.
91. Numiţi condiţia indispensabilă în diagnosticul de laborator a
tuberculozei: exigenta la cultivare , toate mediile au la baza ou
coagulat, izolarea probelor, omogenizarea si decontaminarea probelor
92. Numiţi chimioterapicele, care se utilizează în tratamentul
tuberculozei: chimioterapice care inhiba sinteza acizilor micolici(
izoniazida, pirazinamida , etambutolul, etionamida ) – prim linie ,
linia 2- fluorochinolonele
93. Numiţi particularitatea agentului patogen al tuberculozei strict umana
,strict aerob , sensibila la caldura , lumina , raze UV;X , putin
sensibila la acizi, baze , foarte sensibila la alcool de 70 %
Cord factor ( sulfo –lipid ) perturba respiratia mitocondrii, induce
cultivarea in corzi a M. tbc ; acizii micolici – protejeaza
micobacteriil.extra de complementul din ser , conditioneaza transf,
macrofagele in cel. Epitelioide + cel. Langhans; Polizaharidele –
formarea Ac serici, support a imunitatii celulare + hipersensibilitatea
tardiva
94. Numiţi mediul nutritiv pentru cultivarea M. tuberculozis: mediu
Popescu , Finn , mediul Lowenstein – Jensen , mediul gama
Middlebrook
95. Numiţi mediul nutritiv pentru izolarea culturii pure de М.
tuberculosis: Lowenstein- Jensen
96. Numiţi antibioticul, utilizat în tratamentul tuberculozei:rifampicina ,
streptomicina , kenamicina , D- cicloserina ( antibiotic noi-
delamanid, bedaquiline), Fluorochinolone
97. Numiţi caracterul specific pentru Вordetella pertussis:formeaza
colonii S mici , bombate lucioase cu aspect de picatura de mercur
agentul tusei convulsive, gram -, asporogen, imobil ,strict aerob ,
pretentioase la cultivare, medii - Bordet-Gengou, Geloză cu cazeină şi
cărbune, Kuzneţov, colonii S lucioase , bombate – astept picatura de
mercur, forme R – avirulente forma IV, oxidaza + , ureaza -,
reductaza -, nu ferementeaza glucidele.
98. Numiţi caracterul propriu Вordetella pertussis: manifestă tropism
pentru mucoasa căilor respiratorii: faringe, trahee, bronşii, bronhiole,
chiar alveole
99. Numiţi caracterul propriu Вordetella pertussis:
100. Numiţi prelevatul recoltat de la pacient cu tusea convulsivă: lavaj
bronsic, mucozităţi nasofaringiene sau bronşice( recoltate cit mai
precoce ) sputa , picaturi Flugge
101. Numiţi biopreparatul utilizat în profilaxia specifică al tusei
convulsive: imunizarare artificiala obligatorie cu Vaccinul ADTP,
Vaccinul acelular, Vaccinul multicomponent acelular,
Imunoglobulină umană antipertussis
102. Confirmaţi aspectul coloniilor В. pertussis pe mediile solide: colonii
S, mici, bombate , lucioase, cu aspect de picatura de mercur ,
hemolitice, (faza I ) , colonii R- avirulente , faza IV
103. Numiţi specia agentului cauzal al tusei convulsive: Bordetella
pertussis
104. Numiţi proprietatea morfobiologică al agentului cauzal al tusei
convulsive: gram - , asporogene , immobile ,formeaza microcapsula
strict aerobe, foarte pretentioase la cultivare , in frotiu se dispun
separate, perechi sau lanturi scurte
105. Fermentarea activă a glucidelor pînă la acid + gaz, coagularea laptelui
de turnesol, sînt caracteristice pentru: C. perfringens
106. Indicati genul la care se referă agentul patogen al botulismului:
Clostridium botulinum
107. Indicaţi mecanismul de transmitere a botulismului: alimentar (
conserve , cirnaat , peste )
108. Indicaţi caracterul cresterii C.botulinum în mediul KittTarrozzi:
opacitate cu formate de mai departe a sedimentului
109. Indicaţi caracterele morfobiologice al agentului cauzal al
botulismului: non –invazive,sporogene ,mobile , gram +, aspect de
racheta de tenis – sporul ovoid subterminal, termorezistent, inhiba
secretia de acetilcolina , scindeaza proteinele+ glucidele si formeaza
gaz si acizi
110. Indicaţi speciile care pot determina toxiinfecţii alimentare:
Salmonele digestive (S.Paratyphi A, S. Paratyphi B, Anatum, Dubliu,
Derbi , Enteritidis ) C.botulinum, C. Perfringens, S. aureus,
Escherichia coli, S. aureus , C.prefringens
111. Indicaţi microorganismele anaerobe: C. perfringens, C.septicum,
C.novyi, C.histolyticum, C.tetani , C.botulinum, C.difficile- agentul
colitei pseudomembranoase
112. Clostridiile se caracterizează prin: provoaca infectii necontagioase
sunt bacili gram +, mobile, catalazo -, anaeorobi, energia e obtinut.
Prin fermentare, principalul habitat solul
113. Indicați patologia cauzată de E. coli enteroinvazivă: infectii
dizentiriforme , sindrom dezenteric
114. Indicați patologia cauzată de E. coli enterotoxigenă: infectii
holeriforme
115. Indicați patologia cauzată de E. coli enteroagregativă: enterocolite
forme usoare
116. Indicați patologia cauzată de E. coli enteropatogenă: enterocolite la
copii
117. Indicați patologia cauzată de E. coli enterohemoragică: enterocolite
hemoragice
118. Selectați coloniile formate de E. coli pe suprafaţa mediului Levin:
Forma S de culoare albastru-închis
119. Selectați coloniile formate de E. coli pe suprafaţa mediului Endo:
rosu cu luciu metalic
120. Selectați modificările produse de E. coli pe mediul Kligler: glucoza,
lactoza -- , AG; H2S
121. Indicați factorul de patogenitate al E. coli, agent al sindromului
holeriform: Enterotoxina termolabila si termostabila
122. Selectați serul imun utilizat pentru seroidentificarea culturilor
de escherichii patogene: OKA
123. Selectați caracterul specific pentru E. coli: fermenteaza glucoza cu
formare de acid , nu poseda oxidaza
124. Selectați caracterul specific pentru E. coli: este indicator al impuritatii
fecale , manifesta activitate antagonista fata de alte bacterii
125. Selectați preparatul biologic utilizat în tratamentul colienteritelor
cauzate de E. coli: eubiotice – lactobacterina
126. Selectați antigenul utilizat în serodiagnosticul
escherichiozelor: antigenul O K
127. Selectați specia ce aparține genului Shigella: S. boydii
128. Selectați specia de Shigella cu cele mai multe serovariante: S. boydii,
flexneri
129. Selectați specia de Shigella care nu posedă serovariante: S. sonnei
130. Selectați specia de Shigella care elaborează exotoxină cu
acţiune neurotropă: S. dysenteriae
131. Selectați specia de Shigella manitol-negativă: s. dysenteriae
132. Indicați testul biochimic primar pozitiv pentru genul Shigella:proba
cu rosu de metil (MR+ ) scindeaza glucoza pina la acizi
133. Selectați coloniile formate de Shigellape mediul Ploskirev: mici ,
netede transparente , incolore ( ( tipul S -2-3 mm , opace incolore )
134. Selectați coloniile formate de Shigella pe mediul Levin: mici, netede ,
transparente , incolore ( de dimensiuni medii , incolore,
semitransparente )
135. Indicați modificările cauzate de Shigella pe mediul Kligler:
lactoza/zaharoza -, glucoza A, ureea -, H2S -- ( sau Glucoza – A,
Hidrogen sulfurat--, Lactoza -- )
136. Indicați mediul de îmbogăţire a shigelelor din materii fecale: mediu
cu selenit acid de sodiu
137. Invazia celulelor epitelialede către shigele este asigurată
de: neuramidaza , sau Proteinele Ipa,
138. Precizați forma clinică de dizenterie în care este
indicată vaccinoterapia: forme cornice
139. Indicați preparatul biologic utilizat în terapia dizenteriei
cronice: vaccine inactiv
140. Indicați preparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a
dizenteriei: vaccine ribosomal ,inactive- curative , atenuat ,
bacteriofagi dizenterici
141. Alegeți prelevatul examinat în prima săptămână de boală la
bolnavii suspecți de febră tifoidă: singe
142. Indicaţi structura antigenică a S.Typhi: O 1, 9, 12, Vi Hd
143. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi B: O1, 4, 5, 12, H b, H 1,2
144. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi A. O 1, 2, 12 , H a
145. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în
săptămâna a doua de boală: Reactia Widal cu antigen O, H ,
Urocultura
săptămâna a treia de boală: coprocultura
147. Indicați titrul diagnostic al reacţiei Widal: 1:200
148. Indicați titrul diagnostic al reacţiei de Vi - aglutinare la purtătorii
cronici de S. Typhi: 1:40
149. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul Levin: De
dimensiuni medii, incolore , semitransparente
150. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul cu sulfit de
bismut: bombate , lucioase , culoare neagra
151. Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura de
S. Typhi: Glucoza – A; lactoza, zaharoza- , H2S -
S.Paratyphi B: Glucoza – AG; lactoza, zaharoza - ; H2S-
153. Indicați prteparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a
febrelor tifo-paratifoide: vaccin TABT e , monovaccin imbogatit
cu Vi- antigen, bivvaccin , chimic contra tifo paratifoide
154. Precizați caracterul specific vibrionului holeric: mobilitatea e
asigurata de un flagel dispus polar , Se cultivă pe medii
hiperclorurată cu lapte si ou
155. Selectați genul care reuneşte specii oxidazopozitive: vibrio
156. Indicați specia de bacterii care apaţine grupului fermentativ Heiberg
I: V. cholerae O1- antigenul A si B; Z+, Manozo+, arabinozo- (ZAM
157. Indicați modificările mediul de acumulare cu lactoză și zaharoză
cauzate de cultura de V. cholerae: Lactzo - --, Zaharoza - A
158. Alegeți mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae: TCBS+ BSA
159. Selectați coloniile formate de V. cholerae pe geloză alcalină:
Colonii mici, rotunde, cu suprafaţa netedă, transparente, margini
refulate / colonii netede , marginile regulate , de culoare galbena
160. Selectați coloniile formate de V. cholerae mediul TCBS: Colonii
galbene mari, pe un mediu verde-albastru
161. V. choleraeEl Tor aglutinează eritrocitele de: gaina
162. V. cholerae El Torhemolizează eritrocitele de : berbec
163. Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează
după sensibilitatea la : Polimixina
164. V. cholerae cholerae (clasic) este sensibil la: Bacteriofagul C
165. Doza infectantă pentru om a V. choleraeO1este de ordinul: 10 9 vibrioni
166. Agent etiologic al toxiinfecţiilor alimentare poate fi: vibrionii NAG, v
parahemolyticus
167. Indicați titrul diagnostic al anticorpilor aglutinanţi antiV.cholerae:
1:80
168. Selectați titrul diagnostic al anticorpilor vibriocizi antiV.cholerae:10
la putera 5
169. Indicați antigenul comun pentru toate tulpinile deVibrio cholerae:
Ag H
170. Alegeți vaccinul utilizat în profilaxia specifică a holerei: Vaccin
chimic polizaharidic , vaccin inactiv , Holerog ten- anatoxina
171. Precizați durata imunităţii postvaccinale după administrarea
anatoxinei holerice: 3-6 luni
172. Indicati mediul de imbogatire pentru vibrionii holerici:
Apa peptonata ph alcalin 8,6-9, se cultiva pe medii alcaline
173. Enterotoxina TL a V.cholerae la nivelul enterocitelor activează:
Adenilatciclaza din MB enterocitelor
A. Precizați etapa inițială în evoluţia clinică a holerei: Enterita holerică
174.174.
175. Indicați reacția serologică utilizată în diagnosticul rapid al holerei
Imobilizarea şi aglutinarea viribronilor cu ser anti-O1 , imobilizarea
cu bacteriofagi ,, C,, și ,, ET,, ; RIF
176. Indicați reacția serologică utilizată în diagnosticul rapid al
holerei: Reacția de vibrioliză , RA
177. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1
serovar Ogawa: A, B
178. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae
O1 serovar Inaba: A, C
O1 serovar Hykojima: A , B , C
180. În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu
holeră vibrionii holerici sunt aranjaţi: Sub aspectul unui cârd
de peşti
181. Indicați mecanismul de transmitere al agentului holerei: fecalo-oral
182. Mobilitatea V. cholerae se determină: in preparate native ,
Diagnostic Rapid - preparate native – bacterii mobile, grupate în
“bancuri de peşti Preparatul intre lama si lama – indentificarea
vibrionii mobili
183. Precizați aspectul culturii de V. cholerae în mediu lichid: cu apa –
peptonata alcalina – peste 3-6 h apare opalescentă , mai putin intense,
Peliculă (văl) fină cu nuanţă albăstruie
184. Rata izolării V. cholerae creşte dacă se utilizează medii de cultură
cu pH-ul: alcalin ( 9.0)
185. Selectați mediul de cultură înalt selectiv utilizat pentru izolarea
enterobacteriaceelor: Wilson – Blaire ( caracteristic pt Salmonella –
Shigella)
186. E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii, CU
EXCEPŢIA: cu exceptia Ploskirev , dar creste pe mediul ENDO
; Levin , Mac Conkey
A. Numiți testul utilizat pentru determinarea acetoinei: Testul Voges-
Proskauer
187. Indicați metoda utilizată pentru studierea mobilității
enterobacteriaceelor: teste primare - în geloză semilichidă
188. Numiți gazda naturală pentru virusul gripal C: om (porc , ciine )
189. Selectați virusurile incluse în familia Picornaviridae: Rhinovirusuri ,
Enterovirusuri, Virusuri ARN, virusul hepatitic A ,
Polio , Coxsackie , ECHO .
190. Alegeți reacția utilizată în diagnosticul serologic al virozelor:
inhibarea hemaglutinare ; reactii serologice specifice sunt:
RIHA/RIHAad, RN, RLA, ELISA, RIF
191. Selectați reacţia utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou
embrionat de găină: reactia de hemaglutinare RHA
192. Numiți particularitatea genomului virusului gripal ARN monocatenar
fragmentat
193. Selectați virusul hepatitic cu genom ADN: virusul hepatitei B
194. 7. Alegeți agenţii subvirali ce cauzează boli neurologice cu
evoluţie lentă: prioni
195. Selectați corpusculii virali defectivi, incapabili de replicare
autonomă: virusul hepatic D
196. Alegeți virusurile ce cauzează encefalite acute: Togavirusuri
197. Selectați virusul genomul cărui se poate integra în ADNul celular:
Virusul HIV
familia Herpesviridae , virusul hepatic D
199. Selectați virusul ce provoacă mononucleoza infecțioasă: Virusul
Epstein- Barr
200. Numiți celulele "ţintă" pentru virusul HIV: Limfocitele TCD4+
201. Selectați virusul cu proprietăți hemaglutinante: gripal / urlian
Influenzavirus A , B, C, D ( bovine)
202. Numiți virusurile în replicarea cărora etapa de provirus
este obligatorie: Retrovirusuri
Virusurile Lentivirus HIV/ SIV; Alpharetrovirus, Betaretrovirus,
Gammaretrovirus, Deltaretrovirus, Epsilonretrovirus
203. Selectați culturile de celule care pot fi subcultivate nelimitat in vitro:
Linii celulare , obtinute din tesut tumoral
204. Selectați culturile de celule care pot rezista aproximativ 40-50
subcultivări: Tulpini/ culture diploid ,obtinute din tes.embrionar(
MRS5, fibroblaste umane).
205. Selectați culturile de celule care rezistă doar câteva
pasaje/subcultivări: Culturi primare
206. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate realiza
funcţia de ARN-mesager: Virusuri cu genom de sens -
207. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia
de ARN-mesager: Virusuri cu genom sens +
208. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei E: Heperviridae
209. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei A: Picornaviridae
210. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei B: Hepadnaviridae
211. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei C: Flaviviridae
212. Indicați perioada de incubație pentru hepatita virală A: 15-40 zile(30
zile )
213. Indicați perioada de incubație pentru hepatita virală B: )60-180 zile
(10 saptamini)
215. Selectați limfocitele ce servesc ca țintă pentru virusuli
HIV: LTc , macrofagele , microglia
pentru hepatita A , E – capsomerele, Hepatita B, C – glicoproteina
virala cu anvelopa
217. . Selectați denumirea unității structurale a unui virus: virion
218. Alegeți denumirea pentru un virus/genomul viral integrat în
cromozomul celulei gazdă: provirus
219. Selectați metoda de eliberare a virusurilor din celula
gazdă: înmugurire , exocitoză
221. Selectati antigenul de suprafata al virusului HIV: gp 120 asigura
fixarea de CD4 si coreceptori
222. Selectati antigenul transmembranar al virusului HIV: gp 41 - ,
transmembranară, legată de gp120 responsabilă de fuziunea
supercapsidei cu memb. celulara
223. Indicați tipul genomului virusurilor herpetice: genomul viral –
ADNd.c.
224. Selectati gena specifică genomului HIV: gag, pol , env ,
reglatoare - tat, rev, nef, vif, vpr şi vpu
gp 120 de receptorul cellular CD4
226. Selectați investigația utilizată pentru depistarea (screening-
ul) infecției HIV: teste rapide de diagnostic de generația III
(imunocromatografice)
227. Selectați metoda de eliberare a virusului HIV din celula gazdă:
Decapsidare
228. Selectați virusul care afectează limfocitele B, determinând apariția pe
suprafața lor a Ag Paul-Bunnell: Epstein – Beer ( EBV)
Complement multiplu
1. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru
diagnosticul etiologic al sifilisului secundar: serozitatea din
leziunile primare sau secundare , ser sanguin ,
LCR,punctii din ganglioni limfatici, Exudatul din
elementele eruptive cutanate sau mucoase- s. secundar
2. Selectați metodele de colorare a frotiurilor pentru examenul
microscopic al spirochetelor: Impregnare argentică ,,
Fontana - Tribondeau, coloraţia Giemnsa, RIF, contrast de
faza Microscopia pe fond negru( intre lama si lamela) ,
Frotiuri Burri-necolorate pe fond negru
3. Selectați subspeciile de T. pallidum: T.pallidum pallidum
(agentul sifilisului), endemicum (agentul bejelului, sifilis
endemic), carateum (agentul pintei/carate), T. pertenue
(agentul pianului), Mai sunt ?? tip comensale: orale
(T.denticola, T.orale) si genitale (T.denticola, T.orale)
4. Indicați maladiile care NU pot fi transmise prin
vectori: Sifilisul , Leptospirozele
5. Indicați particularitățile clinice ale sifilisului primar:leziunile
sunt superficiale , se vindeca spontan, fara cicatrice, la
sfirsitul stadiului reactiile serologice- se pozitiveaza, la
poarta de intrare apare şancrul sifilitic: ulceraţie culoare
rosie , tare care dupa 1 sapt. Se insoteste cu adenita satelita
6. În structura antigenică a T. pallidum se determină: haptene
lipidice( antigen cardiolipinic , Ag nespecific, difosfatidil
glicerol) , antigen proteic( de grup – obt. Din tulp. Reiter) ,
Peptide si glicopeptide ( din MB esterna specifice pallidum )
7. Selectați afirmațiile corecte despre anticorpii anti-
cardiolipinici: Se determină în reacţii serologice cu
cardiolipină,cu Ag nespecific/teste non-treptonemice,
dispar primii dupa vindecarea sifilisului ; prezenti la
persoanele cu sindrom antifosfolipidic (Hughes) hepatita C,
malarie, boala Lyme, sifilis, infectie HIV, leucemii, tumori
solide , recunosc drept tinta antigenica β2 glicoproteina-I-
are efect procoagulant, se foloseste testul de aglutinare
VDRL, IgG mai mare
8. Selectați prelevatele examinate pentru diagnosticul
microbiologic al sifilisului primar: serozitatea din leziunile
primare ,punctii din gang limfatici ,ser sanguin , LCR
serozitate din sancrul , exudat din elementele eruptive
cutanate , mucoase ,genitale
9. Indicați metodele diagnosticului microbiologic al sifilisului:
Examen microscopic, microscopia pe fond negru ,
contrast de faza , RIF, coloratia Giemsa , impregnare
argentica Microseroreacţia cu antigenul cardiolipinic,
Reacţia de fixare a complementului Wassermann,
Neutralizarea de imobilizare a treponemelor, Western Blot ,
ELISA, RPR (rapid plasma reagin), TPHA - reactia de
hemaglutinare
10. Indicați reacţiile serologice pentru detectarea anticorpilor
nespecifici (teste non-treponemice,cu Ag cardiolipinice) :
testul de floculare VDRL, RPR, MRS = ag cardiolopinici;
reactia de fixare a complementului (RFC ), reactia de
hemaglutinare indirecta ( RHAI ) , r. de imunofluoresc.(
RIFI) , r. de imobilizare a treptonemellor (RIT , ELISA),
Western blot , PCR = reactii cu antigeni treptonemici
11. Indicați reacţiile serologice de confirmare a sifilisului (teste

treponemice, cu Ag specifice): Confirmare prin Western
Blot (IgM si/sau IgG), sau dupa caz ELISA , VDRL, TPHA
(reactive de hemaglutinare ) RPR (rapid plasma reagin)
12. In boala Lyme preponderant sunt afectate : apartul
locomotor, SNC, sis. cardiovascular
13. Selectați reacțiile utilizate în serodiagnosticul bolii
Lyme: RIFI, ELISA, Western-blot ( AIE, IFA )
14. Selectați sursele de infecţie în leptospiroze: rozatoarele
salbatice, accidental-rozătoarele peridomestice animalele
domestice (porci, câini, cai , bovine) – (elimina leptospirele
cu urina)
15. Indicați prelevatele utilizate pentru diagnosticul de
laborator al leptospirozelor: sânge, LCR ( I- saptamana),
urină ( II – sapt.) , probe necroptice (secţiuni histologice
renale , hepatice)
16. Selectați căile de transmitere a leptospirelor la om:
Alimentar (alimente şi apa contaminată), Contact direct
cu animalele, Contact indirect (cu apa contaminata,
scaldat )
17. Selectați fazele de evoluție a leptospirozelor: I – faza
septicemica (generalizata )- 7 zile febră, frison, sindrom
meningeal, II - faza afebrila( 1-3 zile) , III – faza organica (
(febră, sindrom meningeal , sindrom hepato-renal, sindrom
cardiovascular –hemoragic icter ) determina ischemie si
hemoragii.
18. Selectați metodele utilizate în diagnosticul microbiologic al
leptospirozelor: examenul microscopic, bacteriologic,
biologic, serologic
19. Precizați caracterele de cultură ale leptospirelor: medii
lichide cu saruri anorganice (mediile Korthof, Stuart),
aerobioza , 28-30 grade C, se multiplica in 3-10 zile fara a
tulbura mediul- cresc la fundul eprubetei
20. Selectați caracterele utile pentru identificarea leptospirelor:
morfologice , de cultura, structurei antigenice , bacterii
fine şi spiralate, cu 10-30 spire regulate , capete indoiete c
cirligul, aspect de S, C , miscarile- insurubare, examinate la
microscop cu fond negru sau contrast de faza , coloratia
Giemsa – roz pal
21. Indicați reacțiile utilizate în serodiagnosticul leptospirozelor:
Reacţii cu specificitate de gen (RHAI, RIFI , ELISA),
Reacţii cu specificitate de tip -RAL (Reacţia de aglutinare-
liză), RFC
22. Precizați caracterele morfotinctoriale ale L. interrogans:
Poseda pina la 18 spire mici , compacte , dispuse una de
alta , Prin metoda Giemsa se coloreaza roz –pal
patogenă pentru om şi animale, cea mai frecventa implicata
in patologia umana , bacterii fine şi spiralate, cu 10-30 spire
regulate , capete indoiete c cirligul, aspect de S, C ,
miscarile- insurubare, examinate la microscop cu fond negru
sau contrast de faza, persista timp indelungat (cca 42 zile)
23. În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:
Wright Huddleson, de aglutinare pe lama sau in tuburi ,
reactia Coombs, reactie de fixare a complementului,
imunofluorescenta indirecta, ELISA, I.d.r. Burnet pozitivă
24. În structura antigenică a brucelelor se conţin următoarele
complexe antigenice: complexul major A si M, Vi - ???
25. Genul Brucella reuneşte următoarele specii:B. melitensis,
B.avortus, B.suis , B.ovis, B. neotomae, , B. canis, B.
rangiferi
26. Indicaţi sursa de infecţie în bruceloză: animalele ( caprine
,ovine, bovine, porcine ,suise, oaia ,ciinele), aerogen ,
consum de lapte , digestive , percutanata
27. Surse de infecţie în bruceloză pot fi: ingrijitorii de animale ,
perosnalul veterinar, alimentele – consumul de lapte
nepasterizat
28. Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele
căi: percutanata, conjunctivala, respiratorie , digestive
29. În evoluţia brucelozei se pot constata diverse sindroame
clinice:septicemie , afectarea sis. reticulo-endotelial ,
afectarea sis. locomotor limfadenite, artrite , poliartrite ,
bursite , artralgii, meningoencefalita, nevrite, radiculite,
orhita , epididimita, ovarita , salpingita, endometrite, icter ,
pielonefrita
30. Prelevatele recoltate pentru izolarea brucelelor:exudat
articular, urina, hemocultura (singele) , medocultura, biopsiii
ganglionare, LCR, exudat articular, bila, urina ,puroi
31. Pentru izolarea brucelelor se pot utiliza următoarele medii ce
cultură: special cu extract de ficat , geloza D, geloza
imbogatita cu eritritol, ( geloza hepatica/ bullion hepatic,
geloza singe ?)
32. Selectati preparatele biologice utilizate pentru profilaxia si
tratamentul specific al brucelozei- tratament cu antibiotice
tetraciclina , rimfampicina , streptomicina ,doxiciclina,
trimetroprim. Profilaxia - igiena,echipament de protective ,
vaccine anti –Brucella omorit (curative )sau viu atenuat
(profilactic) , seruri imune monospecifice A si M anti-
Brucella, suspensie eritrocitara sensibilizata , Antigen
Huddleson
33. Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:
inocularea prelevatelor la animale, experimentale (şoareci,
cobai), la necropsii se studiaza frotiu-amprente din org
afectate ( RIF , Giemsa) , se insaminteaza pe mediul(
Francis, Mc Coy), tulpinele izolate sunt identificate prin (
RA cu seruri anti –F tularensis)
34. Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele
prelevate: serozitate din leziunea cutanată, conjunctiva,
exsudat faringean, punctat din ganglionul limfatic
afectat, spută, sânge, aspirat din bubon tularemic
35. Forme clinice caracteristice în tularemie sunt: ganglionara ,
oculoganglionara, orofaringiana , tifoidica( abdominala),
pneumonica, glandulara
36. În tularemie se disting următoarele forme clinice:
oculoganglionara, orofaringiana ,
tifoidica( abdominala), ganglionara, pneumonica,
glandulara
37. Tularemia se transmite la om pe următoarele căi: Contact cu
animale infectate, rozatoare , cadavre , cu apa contaminată
(lacuri, bazine, aerogen prin inhalare ( vinatori) , alimentar
prin consum apa +alimente infectate , intepaturi artropodelor
hematofage , prin vectori
38. Francisella tularensis are următoarele biovariante: ( 4 ) –
tularensis tularensis ( tip A frt virulenta), holarctica ( tip
B –mai putin virulenta), mediasiatica , novicida ( virulenta
redusa)
39. Selectati afirmatiile corecte:
40. Selectati afirmatii incorecte:
41. Selectati formele clinice specifice tularemiei:
oculoganglionara, orofaringiana ,
tifoidica( abdominala), pneumonica , ganglionara ,
glandulara
42. Selectati mediile speciale pentru cultivarea
F.tularensis: mediu Francis, Mc Coy, geloza ciocolata
43. B. anthracis se caracterizează prin următoarele: Bacil mare
cu extremităţile drepte, gram + , imobili , formeaza capsula
polipetidica , lanturi scurte , in cultura- lanturi lungi ( ,,
tulpina de bambus ,, ) , spor ovoid pozitia centrala- nu
deformeaza celula, nu este exigent nutritiv, anaerob, temper
- 35-37 grade . pH 7-7.4 , colonii ( cap de meduza, coama de
leu)
44. Pentru depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de
colorare: Gram,Burri – Hins, Aujeszky , albastru de
metilen , RIF,
45. B. anthracis se caracterizează prin următorii factori de
patogenitate: Capsula din acidul poli-D-glutamic , exotoxina
(din 3 componente: EF edematogen, LF letal, PA antigen
protector)
46. În raport cu poarta de intrare se întâlnesc formele clinice de
antrax: cutanat- pustula maligna, pulmonar- pneumonie cu
edem, digestiv – enterocolita ulceroasa
47. În mediile de cultură B. anthracis creşte formând: colonii R ,
mari , neregulate , opace , plate , uscate , rugoase ( cap de
medusa, sau coama de cal ) ; pe geloza ser – colonii S , In
bulion formeaza sediment sub aspectul unui glomerul de
vată
48. În profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează:
Depistarea şi izolarea animalelor bolnave, vaccinarea
animalelor , imunizarea personalului cu vaccin viu atenuat ,
inactiv , acelular TRATAMENT- antibiotice ( penicile ,
cefalosporine, fluorochinolone) , Ig heteroloaga Anti-b
anthracis , anticorpi monoclonali ; Anatoxina,
49. Identificati afirmatiile false:
50. Identificati afirmatiile adevarate
51. Selectati afirmatiile adevarate:
53. Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
intepatura , aerogen , picaturi Flugge, sol contaminat , per
cutanat , prin intermediul puricelor
54. Prin înţepătura păduchilor : yesesia pestis, are loc
transmiterea tifosului exantematic endemic ;
55. Pesta evoluează în următoarele forme clinice: vezicule –
pustula, limfadenita hemoragica ( bubon pestos), septicemie,
expectoratii sanguinolente
56. În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se
prelevă: punctat din bubon, spută, sânge, exudat cutanat,
puroi, probe necroptice
57. În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele:
bacterioscopica, biologica, bacteriologica
58. În profilaxia şi tratamentul specific al pestei se utilizează:
izolarea bolnavilor , Persoanele de contact -6 zile
TRATAMENT – antibiotice (streptomicină, gentamicină,
doxiciclină, cloramfenicol ) , ser antipestos fluorescent, ser
antipestos (F1) aglutinat, bacteriofag antipestos, suspensii
omorite de Y.pestis , Ig , vaccin viu atenuat , eritrocite
sensibilizate cu fractiunea antigenica F1
60. Selectați speciile de stafilococi coagulazonegativi: SNC -
S.epidermidis, S. saprophyticus, S.capitis, S.haemolyticus,
S.hominis, S.lugdunensis
61. Indicați afirmațiile corecte despre proteina A
stafilococică: asigura fixarea Fc al IgG, impiedica
opsonizarea si fagocitoza , se leaga de un peptid present la
nivelul endoteliului lezat
62. Indicați patologiile cauzate de S. epidermidis: de org.
nasocromiale : endocardite, endoftalmii, peritonite la
pacienţi cu dializă peritoneala, bacterimi , inf. de plaga ,
blefarite
63. Selectați afirmațiile adevărate despre stafilococi: coci
gram+, Imobili, nesporogeni, formează microcapsule,
glicocalix , anaerobi , cresc pe medii uzule ( geloza salina,
mediu Chapman , geloza singe ) , aranjati in ciorchine ,
sferici , Se coloreaza in – violet dupa coloratia Gram
64. Indicați prelevatele examinate în funcţie de tipul infecţiei
stafilococice: puroi , singe , LCR, sputa , reclat uterin, urina ,
fecale
65. Indicați factori de patogenitate caracteristici pentru S.
aureus: peptidoglicanul , acizii lipoteichoici , proteina A,
microcapsule , adezinele , hemolizinele ( alfa , beta , gama),
leucocidina , exfoliantinele / epidermolizinaA si B,
Enterotoxinele ( A, B,C1,C2,C3 , D, E, H, G ,I ) toxina 1
sindromului socului toxic , coagulaza libera , coagulaza
legata , stafilokinaza( fibrinolizina ) , Enzime de
patogenitate ( hialuronidaza , protease, lipase , lecitinaza,
ADN-aze, fosfataze) , pigmentul stafiloxantin
aureus:
aureus:
aureus:
69. Indicați testele cu valoare semnificativă în identificarea
tulpinilor de stafilococi: Gram , RIF, depistarea coagulazei
legate ( clumping factor ), coagulaza libera, determinarea
lecitinazei, determinarea hemolizinei , examinarea seruri
sanguine , RHAI ,ELISA, latex aglitinare
70. Indicați factorii de patogenitate ai S. pyogenes: capsula,
proteina M, F, acizii lipoteicholici, fimbriile, streptolizinele
O, S, toxine eritrogene (pirogene)A,B,C, Enzime patogene:
hialuronidaza streptokinaza, streptodornaza B (ADN-aza)
,lipoproteaza
71. Selectați serogrupele din care fac parte streptococii mai
virulenți: B si C ; beta hemolitici A,B,C,F,G, - S.pyogenes ,
S. agalactiae, S.pneumoniae ; S. orali - S.mitis, S.salivarius,
S.mutans ; S. Fecali - S.bovis, S.equinus , S. lactici;
72. După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:
Streptococi piogeni , orali , fecali, lactici
73. Selectați antigenele din structura streptococilor: 20 gp.
serologice ( A-H, K-W) , ( polizaharide cu specificitate de
grup, proteice cu specificitate de serovarianta )
74. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge divizează streptococii în
următoarele grupe: alfa- hemolitici, beta-hemolitici, gamma-
hemolitici
75. Indicați investigațiile utilizate în diagnosticul infecțiilor
post-streptococice: testul ASLO ( determinarea
antistreptolizinei ), determinarea anhialuronidazei
76. Selectați particularitățile Streptococcus pneumoniae:
diplococi ovoizi / laceolati , gram+,imobili , nesporogeni,
capsulati ; HABITAT- mucoasa tractului respirator superios,
se cultiva pe medii elective – geloza singe, ser, bulion –ser )
pH optimal 7.8 ,
Sensibili la optochina ,hidroliza inulinei, patogenitatea
pneumococilorr pt soarece, liza culturii de pneumococi in
prezenta sarurilor biliare
77. Indicați patologiile cauzate de S. pneumoniae: inf.
respiratorii (pneumonie franca lobara, bronsite , otite,
sinusite, mastoidites, bronhopneumonie) ; meningita ,
bacteriemie ( cu artrite , peritonita , pericardita,
endocardita)
78. Selectați afirmațiile adevărate despre Streptococcus
pneumoniae: Sursa - purtatorii sanatosi (nasofaringieni) sau
bolnavi ; Calea de trasmitere – aerogena; Tulpini
encapsulate formeaza colonii R, sesibilitate la optochina,
hidroliza insulinei , casulat, patogenitatea pneumococilor
p/u soareci, liza culturii de pneumococci in prezenta
sarurilor biliare
79. Indicați bolile post-streptococice: reumatismul
cardioarticular acut, glomerulonefrita acuta, eritemul nodos,
coreea
80. Selectați infecţiile determinate de S. pyogenes: rinite ,
faringite , angine eritematoase , abcese periamigdaliene,
adenite cervicale , sinusite , otite , mastoidite , Inf.
cutanate/subcutanate – erizipel , impetigo, celulita , fasciita
necrozata , mionecroza, eritem nodos , inf. a plagilor si
arsurilor
81. Selectați infecţiile cauzate de streptococi: Infectii localizate:
angina streptococica, pneumoniile, impetigo; Infectii
invazive: erizipelul, fasceita necrozanta, febra puerperala,
septicemia, Infectii toxigene: scarlatina, sindromul socului
septic
82. Selectați factorii de patogenitate caracteristici pentru S.
pyogenes: Capsula , proteina M, Fimbriile, Hialuronidaza ,
Streptokinaza , Streptodornaza , Streptolizina O,S,
Eritrotoxina
pyogenes:
84. Selectați exotoxinele cu activitate de superantigen: toxine
eritrogene ( pirogene ) A,B- codificare de profagi ,C-
cromozom ( Spe A + cistein proteaza –implicate in fasciite
necrozate ), TSST- 1 ( toxina socului stafilococus),
enterotoxinele
85. Indicati localizarea agentului patogen in meningococcemia
cronica: pericard , articulatii ; epiteliul rinofaringelui –
dupa bacteria trece submucoasă şi apoi în circulaţia sanguină
86. Indicați metodele prin care se examineaza LCR recoltat in
meningite meningococice: Bacterioscopic, Bacteriologic,
Citologic, Biochimic
87. Selectati tipul de maladie la care se referă Neisseria
gonorrhoeae:gonoreea cu transmitere sexuala; vulvovaginite
, faringite , endocardita, meningite, proctita gonococica, la
barbate – uretrite cu periuretrita prostatita, orhita,
epididimita , femei – cervicita, uretrita, bartolinita,
salpingita, ovarita, endometrita , peritonita
88. Indicați condițiile de cultivare a m/o Neisseria
gonorrhoeae: exigent de cultivare – medii cu ser sangvin,
extract de drojdii, lichid ascetic (mediul HYL, Thayer-
Martin, geloză- ciocolată), cresc la 35-36 C în atmosferă
umede cu 5-10 % Co2 , tropism pentru uroepiteliu
89. Indicați preparatele utilizate pentru prevenirea specifică a
meningitei: vaccine polizaharidic antimeningococic
monovalent sau polivalent ( A, C , Y, W ), vaccine combinat
Chimioprofilaxia (rifampicină, ciprofloxacină, ceftriaxon)
90. Indicați formele nosologice ale infecției meningococice :
Meningita, meningococemie, meningoencefalita
91. Indicați pentru ce este utilizat vaccinul gonococic: formele
cronice de gonoree
92. Indicați materialul examinat în suspectarea gonoreei:
Barbat- secretii uretrale , Femei- secretii uretrale, vaginale.
Continut din leziuni cutanate , exudat articular ,
nasofaringean, sânge, puroi din conjunctivita , LCR, tampon
rectal
93. Enumeraţi proprietăţile caracteristice agentului cauzal al
difteriei: toxicoinfectie acuta , caracterizata prin angina
pseudo-membranoasa , cu efecte toxice ( miocardita ,
polineurita , nefroza ) , provocata – de mi/o din
Corynebacterium, familia Corynebacteriaceae, reuneste mi/o
care are in PC - acidului mezo-diaminopimelic , acizilor
micolici cu catenă scurtă ,sunt bacili gram + , dispusi in
unghi ,imobile, neacidoresitenti , fara spor , anerobi ,
94. Numiţi testele biochimice utilizate în identificarea
biovariantelor C.diphtheriae: testul cistinazei+ (Pizu),
fosfatazei , fermentarea zaharurilor , testul hemolizei, testul
ureaza – (testul Zaks)
95. Numiţi componentele mediului Klauberg: geloză-sânge
cu telurit de potasiu
96. Numiţi metodele de colorare a frotiurilor din prelevatele
bolnavului de difterie: Gram , Leoffler , Neisser , Albert ,
microscopia cu imunofluorescenta
97. Numiţi biopreparatele, utilizate in profilaxia specifică a
difteriei: vaccin DT, DTP, HepB+DTP+Hib, Quinvaxem –
pentavaccin (DTP-HepB-Hib) , vaccin sintetic antidifteric,
ser antidifteric hiperimun heterolog, Ig umane hiperimune ;
98. Numiţi caracterele C. diphtheriaе, utilizate în identificarea
microbiologică: genei Tox , titru de antoxine , bacilli
difterici, tulpini toxigene/netoxigene,
99. Numiţi metodele de determinare a toxigenezei C.
diphtheriaе: RN cu ser antitoxic in vitro (RP Elek), in vivo
(cobai, iepuri), în cultura pură/ prelevat prin PCR,
100. Numiţi caracteristicile exotoxinei difterice: origine proteica ,
secretata de tulpinile lizogene (fagi beta, purtători ai genei
Tox ) în prezenţa unor cantităţi reduse de Fe, toxina
hidrolizeaza NAD – stopeaza sinteza proteica , actiune
asupra - SNC, cord, rinichi, suprarenale . trasformarea –
anatoxina utilizar in vaccinare
101. Numiţi biopreparatele utilizate în terapia specifică a
difteriei: Antibioterapie (macrolide, tetracicline,
cloramfenicol, aminozide, beta-lactamine) , ser antitoxic,
antidifteric, Ig umana hiperimuna antidifteric, vaccin ADTP,
Ig omoloage, toxina purificata difterica , anatoxina
difterica+ tetanica
102. Numiţi infecţiile, care NU pot fi provocate de
microoganismul М. tuberculosis: M tuberculosis – provoaca
tuberculoza – rsp e restul
103. Numiţi metodele de bază (de confirmare) în diagnosticul de
laborator a tuberculozei: coloratia Ziehl – Neelsen , coloratia
fluorocromi (auramina sau amestec auramina+ rodamina ,
metoda dilutiilor in mediul solid , metoda concentratiei
absolute , metoda MB/BacT, inocularea cobai (m.biologica),
PCR, reacţia Mantoux, PCR, Examenul bacteriologic clasic
, metoda biologica, examen microscopic
104. Numiţi speciile genului Micobacterium, care pot cauza
tuberculoza: M. tuberculosis, M. africanum, M.bovis , M.
canetti la om poate cauza accidental asemanatoare
tuberculozei- M . fortuitum, chelonae, marinum, ulcerans
105. Numiţi caracterele proprii genului Mycobacterium:
Bastonaşe G+ drepte sau uşor încurbate, sunt bacili cu inlis
ceros , care le comfera acido-rezistenta, necapsulate,
asporogene, imobile , ataza zaharurile oxidativ , Peretele
Cel.- acizi micolici+ lipoarabinomanan
106. Diagnoza de tuberculoză este confirmată, dacă:a fost infectat
cu micobacterii - diametrul reactiei >10 mm, se apreciază
scăderea concentraţiei oxigenului din mediu odata cu
multiplicarea bacteriilor, bacilii produc o catalaza
termosensibila, depistarea bacili acido-rezistenti
107. Numiţi modalitatăţile de utilizare a probei Mantoux: Se
cercetează starea de hipersensibilitate cutanată la
tuberculină, se injecteaza 2; 5 sau 10 UI de tuberculină în
volum de 0,1 ml, peste 72 h = reactia + (printr-o induraţie şi
congestie cu diametrul superior sau egal cu 5 mm)
108. Numiţi tipurile de coloraţie a frotiurilor din cultura C.
diphtheriae pentru microscopierea la microscopul optic:
Ziehl-Neelsen (bastonaşe purpurii izolate), cu fluorocromi
(auramină)- bastonase galbene pe fond negru
109. Numiţi caracterele specifice micobacteriilor: Bastonase G+

drepte sau usor incurbate, necapsulate, asporogene,
immobile Peretele celular este bogat in acizi grasi cu catena
lunga - acizi micolici si un complex lipopolizaharidic -
lipoarabinomannan (LAM), care se extinde de la MCP pana
la suprafata cel. Acesti compusi determina acido-
alcoolorezistenta la colorarea Ziehl-Neelsen
110. Indicaţi mecanismele de transmitere al agentului pathogen
al tuberculozei: cale aeriana (picături, praf) , obiecte,
alimente, miini contaminate
111. Numiţi formele clinice ale tuberculozei: granuloma
tuberculos, sancru de inoculare , limfagita, adenita satelita ,
formarea cavernei (tuberculoza miliara), hemoptizie ,
meningeană, osteo-articulară, uro-genitală
112. Numiţi perioadele tusei convulsive când bolnavul este
maxim contagios: perioasa catarala ( II) – 3-15 zile , foarte
contagioasa , tusa seaca ,ronoree ; Perioasa convulsive
(paroxistica ) – 2-4 sapt. tusa epuizata ,voma ,convulsii ,
cianoza
113. Numiţi mediile pentru cultivarea şi izolarea culturii pure de
В. pertussis: mediul Bordet-Gengou, geloză-cazeină-sânge-
cărbune activat , Kuznetov ( agar Mac Conkey)
114. Numiţi proprietăţile morfobiologice al agentului cauzal al
tusei convulsive: Cocobacterii G-, asporogene, imobile,
formează microcapsula, în frotiu se dispun separat ,
perechi sau lanţuri scurte, strict aerobe, foarte pretenţioase
la cultivare
115. Numiţi factorii de patogenitate a B. pertussis: Hemaglutinina
filamentoasa , Aglutinogene, Pertactina , Subunitatea B a
toxinei pertusice , toxina pertusiss(citotoxina A, B ),
adenilat-ciclaza-hemolizina , toxina dermonecrotica,
citotraheala, endotoxina
116. Numiţi factorii de patogenitate a B. pertussis:
117. Numiţi perioadele tusei convulsive: 1- Perioada de incubaţie
2- Perioada catarală 3- Perioada convulsivă 4 - Perioada de
convalescenţă
118. Numiţi biopreparatele pentru profilaxia specifică al tusei
convulsive: Vaccinul ADTP, Vaccinul acelular (contine
anatoxina pertussis, hemaglutinina filamentoasa ), Vaccinul
multicomponent acelular ( anatoxina pertussis,
hemaglutinina filamentoasă, pertactina+2 tipuri fimbrii ),
Ig umana antipertussis .
119. Numiţi speciile genului Bordetella: S . pertusiss,
bronchiseptica, parapertussis, avium
120. Numiţi toxinele B. pertussis: toxina pertusiss, Adenilat-
ciclaza-hemolizină, Toxina dermonecrotică, Toxina
citotraheală, Endotoxina
121. Numiţi toxinele B. pertussis:
122. Indicaţi circumstanţele de dezvoltare a infecţiilor
clostridiene:plagi impurificate cu bacterii aerobe, plagi
operatorii, profunde cu necroza, plagi in cond. De tulburari
circulatorii, prezente in sol , gratie sporilor termorezistenti,
aparitia prin praf, apa, rezistenta scazuta a org. , stare de
imunosupresie , hipoxii tisulare (ateroscleroză, necroză,
tumoare malignă, corp străin)
123. C.tetani se caracterizează prin: sunt mobile cu cili
peritriche, produc exotoxina puternica, formeaza spori
dispusi terminal care deformeaza celula , clostridia
toxinogene non-invazive , apar in fecalele animalelor, sporul
rezistent decenii, gram + inert biochimmic, bastonaş mobil,
cu flageli peritrichi , porti de intrare- tegument , mucoase ,
plagi , arsuri , ulcere , droguri i/v ) , habitat- sol ape,praf ,
inst animalele ,omului. Ataca sinapsa neuronii cailor de
inhibitie , motoneuron . Incubatia 6-15 zile . moarte- asfixie
+stop cardiac.
124. Caracteristic pentru C.perfringens este: coaguleaza laptele,
capsulat , sporulat , mobil; lichifiaza gelantina, colonii au
aspect de discuri sau corpusculi lenticulari
125. Sporogeneza este caracteristică pentru urmatorii agenţi:
C. tetani , C.perfringens , C.botulinum , antrax
126. Caracteristic pentru C.tetani este: poseda activitate
hemolitica, este foarte rezistent la factorii mediului ;
127. La un pacient cu plagă contaminată, profilaxia specifică a
tetanosului se face prin administrarea de: prelucrarea
corectă, anatoxină,ser imun antitoxic , Ig tetanica
128. În patogenia tetanosului sînt implicaţi factorii: toxina

tetanolizina , tetanospasmina (contracturi ai m. striati)
129. Indicaţi metodele de izolare a microorganismelor anaerobe:
Zeisser, Weinberg , se izoleaza pe m. geloza singe,
galbenus ou , se urmareste aspectul coloniilor , se identidica
dupa forma pozitie, prezenta , antibiograma, in vitro
130. Indicaţi clostridiile histotoxice şi invazive: C. perfringens ,
C. novyi, C.septicum, C.hystoliticum
131. Indicaţi agentul care pătrunde prin plaga ombelicală: tetanus
, posibil- gonoreea ( canalul de nastere al mamei), C.
perfringens , C.tetani
132. Indicaţi clostridiile toxigene noninvazive: C. tetani , C.
botulinum
133. Indicaţi simptomele caracteristice a botulismului: paralizii
nervilor nr cranieni- diplopie , ptoza palpebrala, midriaza ,
disfagie , dizartrie , senzatie sete; dereglari digestive:
nausea, voma , contipatie; lipsa febrei + deregl. Cardiace ;
paralizia
m. respiratori
134. Indicaţi afirmaţiile corecte:
135. Selectați genurile care reunesc specii oxidazopozitive:
Neisseria , Pseudomonas, Vibrio
136. Selectați genurile care reunesc specii oxidazonegative:
Salmonella , Shigell , Yersinia
137. Selectați testele cheie ale familiei Enterobacteriacea: bacterii
gram - , nesporogene , mobile- peritriche / immobile,
anaerobe, fermenteaza glucoza pina la acid (A) sau acid si
gaz (AG) , catalazo +, oxidazo - , reduc nitratii in nitriti
138. În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele
biochimice: utilizarea citratului de sodiu , teste cu rosu de
metil (MR)
139. În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele
biochimice : formarea indolului , ferementarea glucidelor
,identificarea serologica, antibioticograma
140. Selectați mediile de cultură utilizate în procesul de
imbogățire, izolare şi identificare a enterobacteriilor: mediu
Kauffman , Muller, bullion selenit ( imbogatire) , izolare –
m.endo, Levin, Ploskirev, SS, MacConkey , Wilson –Blair
cu sulfit de Bi
141. Indicați infecțiile cauzate de E. coli patogene: infecţii

holeriforme , dizenteriforme , toxicoinfectii alimentare ,
colienterite la copii
142. Selectați categoriile patogene de E. coli: EPEC, EIEC, ETEC
143. Selectați categoriile patogene de E. coli: EPEC , EHEC,
EAEC
144. Alegeți fenotipurile patogene de E. coli: diareigene ,
uropatogene , bacteriemice
145. Indicați cum modificăE. coli mediul Kligler: glucoza – AG,
lactaza zaharazo – AG, hydrogen sulfurat -
146. Selectați factori de patogenitateai escherichiilor
enterotoxigene: Enterotoxina , pilii comuni
147. Selectați caracterele biochimice ale E. coli: produce indol ,
creste pe medii cu citrat de sodiu , ferementeaza glucidele cu
formare de acid, poseda lizindecarboxilaza , ferementeaza
lactoza pina la acid si gaz
148. Selectați caracterele biochimice ale E. coli: fermenteaza cu
acid si gaz lactoza , produce indol , decarboxileaza lizina ,
poseda catalaza
149. Despre E. coli se poate afirma: Este component permanent al
microflorei normale a intestinului gros , serveşte ca un
indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului ,
Este antagonist al microflorei patogene, se intilnesc variante
lactazonegative
150. Despre E. coli se poate afirma: Face parte din flora normală a
intestinului , Participa la sinteza vitaminelor B,E,K , Cazuzeaza
toxicoinfectii alimentare
151. Selectați speciile din genul Shigella: S. boydii, S.sonnei,
S. flexneri
152. Indicati speciile de shigele care poseda mai multe
serovariante: S. dysenteriae, S. flexneri. S.boydii
153. Indicați mediile utilizate pentru cultivarea shigelelor: Endo ,
Levin , cu selenit acid de sodiu
154. Shigelele modifică mediul Kligler după cum urmează: Panta
rosie, fund galben, lactoza/zaharoza -, glucoza A, ureea -,
H2S -
155. Precizați aspectul materiilor fecale la bolnavii de dizenterie:
mucopurulent , sangvinolent , consistenta lichida
156. Selectați shigelele manitolpozitive: s. flexneri , s.boydii,
s.sonnei
157. Indicați factorii de patogenitate ai shigelelor: Neuraminidaza
, Endotoxinele , Factorii de penetratie (sis. de secretie,
adezinele, exotoxinele SLT )
158. Selectați preparatele biologice care pot fi utilizate în
profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei: Vaccin
omorit , vaccin inactiv curativ, bacteriofag dizenteric ,
vaccine ribozomal
159. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul

de laborator al febrelor tifoparatifoide: Singe , urina , bila ,
maduva osoasa
160. Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali

aifebrelor tifo-paratifoide: O1, 9, 12, Vi , Hd ; O1 4,5,12 , H a ;
O1 4,5,12, Nb H 1,2
161. Selectați reacţiile utilizate în diagnosticul serologic al
febrelor tifo-paratifoide: Reactia veli –felix , Reactia Widal ,
Reactia indirecta de hemaglutinare
162. Indicați serurile imune utilizate pentru identificarea
serologică a salmonelelor: Serul polivalent ABCDE, Serurile
monovalente O2, O4, O9 , Serurile monovalente H
163. Selectați preparatele biologice utile în profilaxia febrelor
tifo-paratifoide: vaccine inactivate , vacinuri vii attenuate ,
vaccinul TABTe , vaccine chimic imbogatire cu Vi-
antigen
164. Selectați caracterele studiate pentru identificarea
salmonelelor: studierea caracterelor biochimice , de cultura
,serologice
165. Selectați caracterele biochimice specifice pentru S. Typhi:
Fermentarea glucozei, manitolului, maltozei cu formare
de acid , capacitate de decarboxilare a lizinei , poseda cili
peritrichi
166. Selectați caracterele biochimice specifice pentruS. Paratyphi
A: Fermentează glucoza, manitolul, maltoza cu formare de acid şi
gaz , Nu produc acetilmetilcarbinol (reactia VP negativa ) ,
reactia cu rosu de metil pozitiva
B: Produc hidrogen sulfurat , sunt oxidazonegative ,
scindeaza glucoza pina la acid si gaz
168. Selectați factorii de patogenitateai salmonelelor: Adezivitate
la enterocite , Antigenul Vi , Enterotoxine termolabile ,
system de secretie, citotoxine, endotoxine ,
169. În patogeneza febrelor tifoparatifoide se disting
următoarele faze: bacteriemie , Difuzie parenchimatoasa ,
alergica
170. Fenomenelede sensibilizare de tip IV în febrele
tifoparatifoide se pot manifesta prin: Ulcerarea plăcilor Peyer
cu hemoragii, Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforatii intestinale
171. Endotoxemia în febrele tifoparatifoide determină: febra 38 -
40 Grade , stare tifica, colaps cardio-vascular
172. Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase
are loc în: ficat , splina , maduva osoasa , (plamini)
173. Indicați modificările produse de V. cholerae în mediul
cu lactoză și zaharoză: Lactoza - , Zaharoza - A
174. Indicați glucidele care permit clasificarea vibrionilor în
grupuri Heiberg: Manozei + , Zaharozei + , Arabinozei (nu
fermenteaza )
175. Selectați mediile utilizate pentru cultivarea V.
cholerae: TBCS , geloza alcalina , apa peptonata
alcalina
176. Selectați mediile utilizate pentru izolarea culturii pure de V.
cholerae: TCBS , geloza alcalina
177. V. cholerae El-Tor aglutinează sau hemolizează eritrocitele
de: Berbec , Gaina
178. Selectați testeleutilizate pentru diferenţierea biovariantelor
deV. cholerae: Producerea acetilmetilcarbinolului (Voges-
Proskaur ) , Atitudinea fata de polimixina , Aglutinarea
eritrocitelor de gaina
179. Indicați testelecaracteristice pentru biovarul V. cholerae
cholerae (clasic): Aglutinarea eritrocitelor de găina , Hemoliza
eritrocitelor de berbec, Reacţia Voges – Proskauer , Sensibilitatea
la bacteriofagul C
180. Indicați testelecaracteristice pentru biovarul V. cholerae El
Tor: Producerea acetilmetilcarbinolului (Voges-Proskauer),
Atitudinea faţă de polimixina, Aglutinarea eritrocitelor de găină,
hemolizeaza eritrocitele de berbec, este sensibil la bacteriofagul
El Tor
181. Indicați preparatele biologice utilizate în profilaxia specifică
a holerei: vacciin inactiv , vaccine chimic polizaharidic
182. Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarulV.
cholerae Ogawa: Antigenul A, B, H
cholerae Inaba: Antigenul A , C, H
cholerae Hykojima: Antigenul A, B, C, H
185. Selectați reacțiile serologice utilizate în diagnosticul rapid al
holerei: reacţia de imobilizare a vibrionilor +reactia de
microaglutinare, reacţia de imunofluorescenţă directă
186. Precizați etapele din evoluţia clinică a holerei: enterita
holecica, holera algida, gastroenterita holerica
187. Indicați mecanismele implicate în patogeneza holerei:
Activarea adenilatciclazei cu acumularea AMF- ciclic în exces ,
Eliberarea masiva a apei si a ionilor de cl din organism prin
enterocite ,
Blocarea reabsorbtiei ionilor de Na din lumenul intestinal
189. Selectați caracterele morfo-tinctoriale ale vibrionilor:
bastonaşe uşor încurbate, sub formă de virgulă, necapsulate,
nesporogene, mobili. Colonii S sau S-R, rotunde, usor
bombate, fin granulare, transparente cu nuanta albastruie la
iluminare directa, opace dupa 24hD
190. Selectați caractere cheiepentru bacteriile din familia
Enterobacteriaceae: Fermenteaza glucoza cu formare de
acid sau acid si gaz , sunt catalazo+ ; poseda nitratreductaza,
sunt bacterii gram – asporulate , immobile,
191. Selectați caractere cheie pentru bacteriile din familia
Enterobacteriaceae : Posedă nitratreductaza, Sunt imobile
192. Mediul multitest Kligler este utilizat cu scopul de: la
enterobacterii se determină enzima tiosulfatreductaz, Test
primar(identificarea genurilor) producerea de H2S in mediul
multitest
193. Selectați grupurile de medii utilizate în diagnosticul de laborator al
enterobacteriozelor:de imbogatire , selective (diferential diagnotice ) ,
multitest , de transport
- Selectați mediile multitest: De acumulare şi identificare
preliminară, Russel, Kligler, Olkenitki
194. Selectați mediile slab selective utilizate pentru izolarea
enterobacteriaceelor: Endo , Levin , Mac conkey
195. Indicați genurile patogene din familia Enterobacteriaceae: Yersinia
,Salmonella, Shigella
196. Indicați genurile condiţionat-patogene din familia
Enterobacteriaceae: Klebsiella , Enterobacter , proteus , hafnia
197. Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
flagelar, proteic, termolabil, inactiv la alcool , rezistent - formol
198. Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
termolabil , rezista la alcool , sesibil –formol
flagelar, proteic , termolabil, inactive la alcool , rezisten formol
201. Selectați factorii de patogenitateai EPEC: Pilii ca factori de adeziune, o
proteina de membrane ca factor de adeziune , o toxina shiga- like
202. Selectați factorii de patogenitate ai EHEC: determina diaree
hemoragica, cauzeaza sindromul uremic hemolitic,
elaboreaza o citotoxina cu effect letal asupra enterocitelor ,
elaboreaza toxine shiga –like
203. Alegeți particularităţile ETEC: pilii fac o adeziune , enterotoxina
termolabila care activeaza adinilatciclaza , enterotoxina termostabila
care activeaza guanilatciclaza
204. Alegeți particularităţile EAggEC: factorii adezivi sunt codificati
plasmidic , elaboreaza citotoxine , predomina in septicemiile
neonatale, predomina in etiologia meningitelor neonatale, identic
cu polisialozilglicolipidele cerebrale a nou - nascutilor
205. Selectați particularitățile antigenului K1 al E. coli: superficial,
capsular, termovariabil. Maschează Ag O, determina
inaglutinabilitate cu seruri anti-O II – variant : este identic cu
polisialozilglicolipidele cerebrale la nou-născuti , Predomină în
etiologia meningitelor neonatale , Predomină în etiologia
septicemiilor neonatale
206. Dizenteria se manifestă prin următoarele simptome clinice: febra ,
enterita acuta , colita acuta , tenesme
207. Sursele infecţiei în dizenterie pot fi: omul bolnav , purtatorii sanatosi ,
reconvalescent
Ag interne NP şi M
209. Selectați echipamentul enzimatic al virionilor: Neuramidaze ,
Revestrascriptaza , Polimeraza, Replicaza
210. Selectați antigenele specifice de subtip ale virusului gripal A: H și N
211. Indicaţi afirmaţiile corecte ??
212. Alegeți caracterele specifice virusului gripal A: sursa de infecție
omul, pasările , animalele. Include mai multe serotipuri , formează
imunitate sfecifică de serovarinată
213. Enumerați tipurile de vaccinuri gripale: vii attenuate , inactive
complete , subunitare
214. Selectați caracterele specifice virusului gripal tipul A: sensibilă la
amantadine , suportă variații antigenice minore si majore
Selectați caracterele specifice virusului gripal tipul B: sursa este omul
( foci), poate provoca epidemii regionale, locale ., ag de tip intern NP si M
215.215.
216. Selectați caracterele specifice virusului rabic: cauzeaza encefalită
acuta, se multiplica in cornul Ammon, in epiteliul glandelor
salivare, virus de strada; este utilizat ca tulpina vaccinala rabiei lui
Pasteur Incubatia fixa de 5-7 zile, se transmite pe cale
intracerebrala, este utilizat ca tulpina vaccinală
produsa ( determinat ) de virusul urlian , transmiterea pec ale
respiratorie . Se manifesta prin afectarea gd. Salivare si SNC,
perioasa de incubatie 14-21 zile,sursa de infectie este exclusive
omul,vurusul nu are forme serologice, se cultiva pe embriou de
gaina
218. Selectați afirmațiile adevărate despre corpusculii BabeşNegri: se
depisteaza in neuronii din coarul Ammon , sint incluzii
citoplasmatice, se indentifica la rabie
219. Selectați caracterele specifice virusului hepatitei A: Se transmite prin
mecanismul fecalo-oral, În majoritatea cazurilor infecţia evoluează
asimptomatic
220. . Selectați caracterele specifice virusului rubeolic: se contactează pe
cale respiratorie , se transmite pe cale verticală, cauzează malformatii
congenitale
222. Precizați familiile de virusuri cu rol în oncogeneză- Virusul hepes
simplex 2, virusul Epstein-Barr, Virusul citomegalic
223. Precizați familiile de virusuri cu genom ADN cu rol în oncogeneză -
Herpesviridae , Hepadnaviridae , Papovaviridae , /adenoviridae
224. Enumerați virusurile cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
Virusul Herpes Simplex 2, 1 Virusul Epsein –Barr, Virusul
citomegalic
225. Selectați caracteristici ale virusului HIV: genom ARN monocatenar,
contine reverstranscriptaza , determina sindromul imunodeficienței
dobândite
226. Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de
infectare fecalo-oral: VHA, VHE
227. Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral
de infectare: VHB, VHC, VHD
228. Selectați virusurile care se transmit pe cale sexuală: Herpes simplex 2
, HIV, Hepatita B
229. Selectați virusurile care pot fi transmise pe cale verticală: VHB, VHD
230. Enumerați cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C: ciroza
, carcinoma hepatocellular, cancer
231. Specificați markerii virusului HBV depistați in serul unei
persoane infectate: Ag HBs, Anti HBs, Anti HBc, Anti HBe
Picornaviridae (A), Hepadnaviridae (B ) , Flaviviridae (C) ,
Calicuviridae (E)
233. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBs în serul
pacientului: Perioada de stare a bolii , iar daca e peste 1 an – ne indica
hepatita cronica sau un portaj asimtomatic
234. Indicaţi afirmaţiile corecte: ???
235. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag
HBe în serul pacientului: cronicizarea procesului , un potential crescut
de infectare a singelui , secretiiilor
236. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBs în
serul pacientului: infectie acuta cu replicare activă a virusului
237. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral IgG anti-HBc în
serul pacientului: servesc ca marker serologic pe parcursul primelor
1-2 luni de boala , hepatita B
238. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBe în
serul pacientului: hepatita B
239. Enumerați virusurile din familia Paramyxoviridae: Paragripal ,
Urlian , Rujeolic, Pneumovirusul (virusul respirator sincitial )
240. Selectați preparate biologice utilizate în profilaxia şi
tratamentul rujeolei: exudat nazofaringian , singe, urina ,
materii fecale
241. Enumerați infecțiile provocate de virusurile herpetice: Infecţia cu
HSV -1, cu HSV -2, VZV, cu CMV, HHV 6, HHV 7, HHV 8,
Infecţie congenitală, Infecţie recurentă, mononucleoza
infectioasa
242. Selectați patologiile cauzate de virusurile herpetice - Herpes labial
,genital ,neonatal, Herpes nazal, Gingivostomatită, Kerato
conjunctivită, Eczema herpeticum, Panarițiu herpetic, meningite ,
infecţie congenitală, cancer de col uterin , zoster oftalmic,
encefalomielită .rujeola infantila, sarcom kaposi, limfomul primar ,
mononucleoza infectioasa , limfom Burkit
243. Selectați infecțiile cauzate de virusul herpetic tip 3
(VZV): Infecţia primară – varicela, Urmează faza de viremie
primară, cu durata de 10-11 zile şi cu afectarea sistemului reticulo-endotelial.
urmează viremia secundară cu răspândirea şi multiplicarea virusului în
tegument, conjunctivă, tractul respirator, Zoster oftalmic, motor,
encefalomielita,herpes zoster
244. Selectati enzimele specifice virusului HIV: reverstranscriptaza- cu

functie și de ribonucleaza, integraza (p31)
245. Selectati gene structurale specifice genomului HIV: gag, pol, env
246. Gena gag prezenta la HIV codeaza : proteinele asociate nucleoidului
(p24, p7 şi p17)
247. Gena pol prezenta la HIV codeaza: 3 enzime: reverstranscriptaza
RT (p66), integraza (p31), proteaza (p9)
248. Selectati grupele genomice ale HIV-1: M (main, major), O (outlier) şi
N (new)
249. Selectati celulele tinta si rezervorul celular pentru HIV: Limfocitele
CD4+ (Th), CPA: monocite/macrofage tisulare, celulele microgliei
detectarea calitativa a ARN, determinarea incarcaturii virale
Metoda GeneXpert este o metodă molecular genetică, complet
automatizată, real-time ce detecteaza :Xpert HIV-1 Viral Load -
încărcătura virala HIV 1, Xpert® HIV-1 Qual - acizii nucleici totali
(ADN , ARN) se va utiliza și pentru confirmarea infecției cu HIV 1 a
nou nascutilor de la mame HIV infectate
251. Selectati expresiile corecte despre Ag p24 al virusului HIV: marker
direct al infecţiei HIV) prin tehnici ELISA, poate detectat în primo-
infecţie până la seroconversie (fereastra serologica), reapare în
momentul evoluţiei spre SIDA
252. Replicarea HIV este detectată prin evidenţierea: Ag p24, RT, ARNv
253. Selectați caracterele specifice virusurilor: structuri acelulare cu
potenţial infecţios,dimensiuni 20-400 nm , lipsite de metabolism
propriu, lipsite de metabolism propriu, nu se divid , nu pot fi
cultivate pe medii artificiale , rezistente la antibiotice
254. Indicaţi afirmaţiile corecte:??
255. Pentru cultivarea virusurilor în laborator pot fi utilizate: culture de
cellule , ou embrionat de gaina , animale de laborator
256. Selectați etapele examenului virusologic: Izolarea în oul embrionat
de găină de 10-11 zile sau culturi de celule (MDCK) , Indicarea
virusului – activitate hemaglutinantă faţă de eritrocite de cobai,
găină, curcan a lichidului amniotic şi alantoic, hemadsorbţia lor pe
cultura de celule. - Identificarea – RIF, RIHA, RIHAds, RN
36. Indicați modificările produce de virusuri la cultivarea lor pe culturi de
celule: ECP (efect citopatic)– modificări degenerative şi distrugere
celulară, rezultat al multiplicării virale (rotunjire sau retracţie
celulară, citoliză, apariţia vacuolelor sau granulelor în citoplasmă,
picnoza nucleului, fuziunea membranelor, etc)
Neuraminidaza N1 – N11 - mai frecvente în patologia umană: N1,
N2 Tetramer, polipeptid unic . Functii : Clivează legătura dintre acidul
sialic şi glucidul alăturat (tratarea celulelor cu neuraminidază impiedică
infecţia celulei cu virus) ajuta în prevenirea superinfecției celulelor deja
infectate, poate inactiva receptorii mucoproteici solubili din secrețiile
respiratorii, asigura detaşarea virionilor înmuguriţi prin eliminarea acidului
sialic
Hemaglutinina H1 – H18 - implicate în patologia umană: H1, H2,
H3 Trimer compus din 2 polipeptide HA1+ 2 - fixarea specifică a
virionilor la receptori glicopeptidici membranari, hematii determinind
hemaglutinarea , HA2 - fuziunea supercapsidei cu membrane celulei
gazde anticorpii anti HA : inhiba fixarea virusului de celula gazda,
inhiba hemagutinarea
Indicați subtipurile umane ale virusului gripal tipul A:
H1N1
H2N2 (Asian)
H3N2 (Hong-Kong)
H1N1
H3N2
259.259.
260. Indicaţi afirmaţiile corecte ???
Virusul A+ B
263. Selectați hepatitele virale cu mecanismul de transmitere fecal-oral:
Hepatitele A, E
264. Selectați hepatitele virale cu mecanismul de transmitere
parenteral: Hepatitele B,C,D,G
265. Selectați virusurile hepatitice cu genom ARN: Virusul hepatitei A
,D,G si E
Indicați markerii virali serici ai hepatitei virale B acute:Ag HBs, Ag HBe

Subfamilia Alphaherpesvirinae
genul Simplexvirus (HSV-1, HSV-2)
genul Varicellovirus (VZV)
Subfamilia Betaherpesvirinae
genul Cytomegalovirus (CMV )
genul Roseolovirus (HHV-6/7)
Subfamilia Gammaherpesvirinae
genul Lymphocryptovirus (EBV)
genul Rhadinovirus (HHV-8)

limfocit B,cel epiteliul oro –rinofaringelui
Indicați celulele-țintă pentru virusul citomegalic (CMV): macrofagele, celulele
endoteliale, limfocitele T şi B, celulele-suşă din măduva osoasă, celulele
epiteliale ale canalelor glandulare
268. Selectați categoriile taxonomive ale virusurilor HIV: Familia
Retroviridae, Subfamilia Lentivirinae (HIV 1 şi 2), Genul
Lentivirus
269. 270.Indicați proprietățile morfo-structurale ale virusurilor HIV:
Dimensiuni – 80-130 nm Formă – sferică Genom – două molecule de
ARN+, capacitate de integrare în nucleu sub formă de ADN proviral
Enzime – reverstranscriptaza, integraza, proteaza , 2 molecule ARNt de
origine celulară (câte una pentru fiecare copie a genomului, utilizate în
calitate de primer pentru RT) , Capsidă – icosaedrică , Supercapsidă –
derivată din MCP, lipidică cu GP virale înserate , Ciclul replicativ este
identic
271. Indicați mecanismele distrugerii limfocitelot TCD4 în cursul infecției cu HIV: Liza
directă a celulelor infectate (ECP) , Limfocitele T CD8 (LTc) elimină limfocitele
T CD4 infectate , Apoptoză în urma stimulării antigenice a celulelor care au
fost în contact cu Ag HIV,
Limfocitele infectate, acoperite cu gp120 pot provoca fixarea, fuziunea şi
moartea limfocitelor neinfectate (formarea sincitiilor)
Hiperstimulare celulară cu dezvoltarea anergiei celulare
1. Selectati virusul hepatic cu genom And: HBV

2. Selectati virusul genomului carui se poate integra in AND-ul cellular :
virusul HIV
3. Selectati familia carei apartine virusul VARICELA Zoster –
Herpesviridae
4. Selectati virusul care provoaca mononucleoza infectioasa : virusul
epteiner- bear
5. Selectati virusul cu proprietati de hemaglutinare : Virusurile gripale
6. Alegeti carei familie virusul hepatittei E : Hepeviridae
7. Selectati metoda de eliberarea a virusului din celula : Exocitoza
8. Selectati antigenul transmembranar al virusului HIV : gp 41
9. Selectati investigatia utilizata pentru depistarea ( sreening ) infectiei HIV
: teste imumocromatografice rapide
10. Selectati caracteristicele specifice virusului gripal A : suporta variatii
antigenice minore , sensibila la amantadine , suporta variatii
antigenice majore .
11. Selectati caracteristicele specific virusului poliomelitic epidemic : ??
12. Selectati caracteristicele specific virusului gripal A : se trasnmite fecala
oral , in majoritatea cazurilor infectia evolueaza asimtomatic
13. Enumerati virusurile cu character oncogene din familia Herpesviridae :
herpes simplex 2, cytomegalic, epsein- bar , + herpes simplex 1
14. Specificati markerii virusului HBV in serul unei personae infectate : Ag
HBs , Anti HBs, Anti HBc, Anti HB e
15. Gena env prezenta la HIV codeaza : gp 160, gp 120 , gp 41
16. Selectati caracteristici ale virusului rabic fix :incubatia fixa 5-7 zile, se
transmite numai pec ale intracerebrala , este utilizat ca tulpina
vaccinala
17. Enumerati simtomele specific pentru rubeola : exantem micromolecular
, inflamatie a aganglionilor limfatici ociipitali , manifestari catarale
respiratorii , anomaliii fetale .
18. Indicati testele biochimice pentru diagnosticul hepatitelor virale : ALT ,
AST,concentratia bilirubinei in singe si urina .
19. Selectati preparatele biologice utilizate in profilaxia si
tratamentul rujeolei :imunoglobulina umana , vaccine viu
atenuat
20. Selectati denumirea virusului ARN care nu poate realiza functia de ARN
mesanger- virus cu genom in sens -
1. Numiti particularitatea genomului viral – ARN monocatenar
fragmentat
2. Alegeti virusuri ce cauzeaza encefalite acute – Togavirusuri
3. Selectati metoda de sterilizare a mediilor de cultura utilizate
pentru cresterea culturilor … - Filtrare
4. Selectati denumirea culturilor de cellule cu cultivare limitata in aprox. 50
pasaje - Tulpini Diplococi
5. Alegeti carei familii apartine hepatitei virale B - Hepadnaviridae
6. Selectati Ag de suprafata a virusului HIV – gp 120
7. Testele serologice ale generatiei a IV –a detecteaza : AC si Ag p24
8. Selectati metoda de eliberare a virusurilor din celula gazda : Liza celulei
9. Selectati denumirea virusurilor ARN-ul care poate realiza si functia
de ARN- m : virusul cu genom de sens +
10. Selectati denumirea pentru particular virala infectata :Virion
11. Selectati antigenele specific de serotip ale virusului gripal A : Antigenele
A, H
12. Enumerati tipurile de vaccini gripate :vii atenuat , inactive
complete , subunitate
13. Selectati caracteristice ale virusului gripl de tip C : include un serotip ,
sursa infectiei este in exclusivitate omul , poseda genotip fragmentat
14. Selectati caracteristicile virusului rubeoli : se contracteaza pec
ale respiratory , se trasmite vertical, cuzeaza malformatii
congenitale
15. Selectati caracateristicile virusului HIV : Are genom ARN
monocatenar, contine reverstrascriptaza , determina sindromul
imunodeficientei dobindite
16. Selectati virusuri care se transmite pec ale sexuala : HIV , hepatita B
, Herpes simplex 2
17. Enumerati cele mai frecvente consecinte ale hepatitei virale C : ciroza
hepatica , cancer a ficatului , cronicizarea
18. Specificati markerii epidemiologici depistaati in ser p/u confirmarea
hepatitei virale : Anti- HBs , Anti- HBc , Anti HBe
19. Alegeti ce poate sa indice prezenta markerului epidemiologic Ig G – HBc
in ser pacientului – hepatita virala acuta perioada de stare , purtator ,
hepatita virala acuta perioada de vindecare
20. Selectati gene specific genomului HIV : gag , pol , env
COMPLEMENT SIMPLU
1. Numiți gazda naturală pentru virusul gripal C: omul

2. Selectați virusurile incluse în familia Picornaviridae: polio, coxsackie, eCHO
3. Alegeți reacția utilizată în diagnosticul serologic al virozelor: inhibare a hemaglutinarii
4. Selectați reacţia utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de
găină: hemaglutinare
5. Numiți particularitatea genomului virusului gripal: ARN monocatenar fragmantat
7. Alegeți agenţii subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă: prioni
8. Selectați corpusculii virali defectivi, incapabili de replicare autonomă: virus hepatic D
9. Alegeți virusurile ce cauzează encefalite acute: togavirusuri
10. Selectați virusul genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular: Virusul Hiv
13. Numiți celulele "ţintă" pentru virusul HIV: Limfocite T CD4
14. Selectați virusul cu proprietăți hemaglutinante: gripale
15. Numiți virusurile în replicarea cărora etapa de provirus este obligatorie: retrovirus
16. Selectați culturile de celule care pot fi subcultivate nelimitat in vitro: linii celulare
17. Selectați culturile de celule care pot rezista aproximativ 40-50 subcultivări: tulpini diploide
18. Selectați culturile de celule care rezistă doar câteva pasaje/subcultivări: culturi primare
19. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-mesager:
virusuri cu genom de sens -
20.Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager:
virusuri cu genom cu sens +
22. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei A: picornaviridie
27. Selectați limfocitele ce servesc ca țintă pentru virusuli HIV: Th
profag
32. Selectați metoda de eliberare a virusurilor din celula gazdă: inmugurire
39.Selectați metoda de eliberare a virusului HIV din celula gazdă:
40. Selectați virusul care afectează limfocitele B, determinând apariția pe suprafața lor a Ag
Paul-Bunnell:
COMPLEMENT MULTIPLU

3. Selectați antigenele specifice de subtip ale virusului gripal A: (serotip !) : Antigenele H,
Antigenele N
4. Alegeți caracterele specifice virusului gripal A: suporta variatii antigenice minore: sensibila la
amantidina: suporta variatii antigenice majore
5. Enumerați tipurile de vaccinuri gripale: vii atenuate; inactivate complete; subunitare
6. Selectați caracterele specifice virusului gripal tipul A: sursa infetiei sunt diverse specii
animale si pasari; include mai multe serotipuri; formeaza imunitate specifica
serovarianta
8. Selectați caracterele specifice virusului rabic: cauzeaza encefalita acuta; se multiplica
predominant in cornul Ammon; se multiplica in epiteliul glandelor salivare; se mai numeste virus
de strada
10. Selectați afirmațiile adevărate despre corpusculii Babeş-Negri: apar in neuronii din cornul
Ammon ; sunt incluzii citoplasmatice
11. Selectați caracterele specifice virusului hepatitei A: se transmite prirn mecanismul fecalo-
oral; in majoritatea cazurilor infectia evolueaza asimptomatic
12. Selectați caracterele specifice virusului rubeolic: se contracteaza pe cale respiratorie;
se transmite pe cale verticala: cauzeaza malformatii congenitale
herpesviridae; hepadnaviridae; papovaviridae; adenoviridae
15. Enumerați virusurile cu caracter oncogen din familia Herpesviridae: Virusul herpes simplex
2; virusul Epsein-Barr; virusul citomegalic
16. Selectați caracteristici ale virusului HIV: are genom ARN monocatenar; contine
reverstranscriptaza; determina sindormul imunodeficientei dobandite
19. Selectați virusurile care se transmit pe cale sexuală:Herpes simplex 2; HIV; Hepatita B
20. Selectați virusurile care pot fi transmise pe cale verticală: VHB; VHD
21.Enumerați cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C: ciroxs hepatica; cancer
al ficatului; cronicizare
30. Selectați preparate biologice utilizate în profilaxia şi tratamentul rujeolei:imunoglobulina
umana standarda; vaccin viu atenuat
31. Enumerați infecțiile provocate de virusurile herpetice: varicela; herpes
genital; mononucleoza infectioasa
32. Selectați patologiile cauzate de virusurile herpetice Zona-zoster; citomegalie; carcinom
nasofaringian
33. Selectați infecțiile cauzate de virusul herpetic tip 3 (VZV): varicela; herpes zoster
51. Selectați hepatitele virale cu mecanismul de transmitere fecal-oral: VHA; VHE
52. Selectați hepatitele virale cu mecanismul de transmitere parenteral: VHB; VHC; VHD
53. Selectați virusurile hepatitice cu genom ARN: VHA; VHC; VHD; VHE
Complement simplu
1. Precizați caracterul morfotinctorial al T. pallidum :

Prin metoda Giemsa se coloreaza in roz-pal
2. Precizați caracterul morfotinctorial al B. recurrentis:
-Contine 4-8spire mari, neregulate
-Prin metoda Giemsa se coloreaza in albastru-violet
3. Precizați caracterul morfotinctorial al L. interrogans:
-Poseda pana la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
4. Indicați specia de spirochete care posedă multiple serovariante:
L.Interrogans
-B.burgdorferi
6. Indicați specia de spirochete care are în calitate de vector păduchele:
-B.recurrentis
7. Indicați specia de spirochete care se cultivă la 28-30 C:
L.interrogans
8. Indicați specia de spirochete care nu poate fi cultivată pe medii de cultură in vitro:
T.pallidum
Leptospirozele
10. Precizați prelevatul în care poate fi depistată microscopic B. recurrentis:
-Sange in perioadele febrile
11. Selectați reacția serologică ce permite identificarea serovariantelor de leptospire:
RFC
12. Selectați reacția utilizată pentru seroidentificarea leptospirelor:
RAL
16. Hemocultura în diagnosticul brucelozei se obţine timp de:
4-6 saptamani
17. Brucelele sunt bacterii:
bacterii Gram-negative, aerobe, capsulate, sub formă de bastonașe sau coci
-WRIGHT
-HUDDLESON
19. Selectati specia de brucele carboxifile:
Brucella aborus
20. Selectati metoda de preferinţă în diagnosticul tularemiei accesibila pentru majoritatea
laboratoarelor:
-Bacteriologica
21. Indicaţi caracteristicile reprezentanţilor din Genul Francisella

F.tularensis reprezintă o cocobacterie foarte mică (0.2-0.5 µm x 0.7-1.0 µm), gram-negativă,
uneori se colorează mai intens la poli, pleomorfă, imobilă, asporogenă, tulpinile virulente
posedă capsulă. .Cultivă la 35 - 37 grade, în aerobioză. Peste 2-4 zile apar colonii S, mici (1 - 2
mm în diametru), albe-cenuşii, mucoide, cu marginile regulate şi suprafaţa lucioasă.
22. Selectati preparatul biologic utilizat pentru profilaxia specifica a tularemiei:
ciprofloxacină /doxiciclină.
23. Selectati factorul de patogenitate specific pentru F.tularensis:
Capacitatea de a penetra în macrofage, supravieţuind şi multiplicându-se în interiorul celulelor
până la moartea lor (parazitism facultativ intracelular)
Pili tipul IV
Sistem de secreție tipul VI
Capsula (rol protector)
2
Endotoxina (LPZ)
24. Formează spori în mediul exterior şi capsulă în organismul infectat

B. Anthracis
25. B. anthracis face parte din familia:
Bacillaceae
26. Toxina B. anthracis posedă efect:
Edematogen
Antigenul protector
Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B. anthracis pe mediu de cultură cu:
Penicilina
27. Cea mai frecventă formă clinică a antraxului este:
Antraxul cutanat
28. În frotiuri preparate din prelevate de la pacient şi colorate Gram, pentru B. anthracis este
caracteristic:
Streptobacili nesporulati, capsulati, grampozitivi
29. În frotiuri preparate din cultură pură şi colorate Gram, pentru B. anthracis este caracteristic:
Streptobacili sporulati, grampozitivi
30. Selectati factorul de patogenitate specific pentru B. anthracis:
Exotoxina antraxului, capsula din acidul D-glutamagtic
31. Sporogeneza este caracteristică pentru:
B.Anthracis
32. Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de meduză):
B.Anthracis
33. Reacţia de precipitare inelară se efectuează în diagnosticul:
Antraxul
34. Parazitează la diverse specii de rozătoare în focare naturale şi se cultivă la temperaturi joase (26 –
280):
Y.Pestis
Pesta
36. Y. pestis aparţine familiei:
Enterobacteriaceae
37. Agentul pestei aparţine genului:
Yersinia
38. Y. pestis în frotiuri-amprente colorate Gram reprezintă:

yersiniile reprezintă bastonașe drepte, uneori coco-bacterii Gram negative, uneori colorate bipolar,
acapsulate, asporulate, imobile la 37C.
39. Temperatura optimală de creştere a Y. pestis este:

25-28 C.
40. Formează colonii mari, cu centrul opac, periferia transparentă şi margini ondulate:
Adevarat
41. Selectati factorul de patogenitate specific pentru Y. Pestis

Proteina lcr
Proteinele V si W
Proteinele Yops
Antigenul F-1
Coagulaza si activatorul de plasminogen
42. Indicați patologia cauzată mai frecvent de S. saprophyticus:

10-20% din infecţiile acute ale tractului urinar, în special cistită la femei tinere.
3
43. Selectați mediu de cultură utilizat pentru izolarea S. aureus:
Geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
44. Indicați specia de bacterii care posedă proteina A:

S. aureus
45. Selectați specia de bacterii care formează colonii S, bombate, opace, pigmentate pe
medii speciale:
S.aureus

S. aureus
47. Indicați specia de bacterii care este un important indicator microbiologic al contaminării
aerului cu secreţii rinofaringiene:
S. aureus
48. Indicați acțiunea streptolizinelor:

Streptolizinele O (oxigen-labilă) şi S (oxigen-stabilă). Sunt toxine citolitice. SLO manifestă efect
cardiotoxic, hemolitic. Inhibă chimiotaxisul PMN şi reduce activitatea celulelor
imunocompetente.
Induce formarea Ac neutralizanţi – antistreptolizine O (ASLO).
49. Indicați acțiunea streptokinazei:

Facilitează diseminarea rapidă în ţesuturi (caracteristic pentru S. pyogenes)
50. Indicați acțiunea eritrotoxinei elaborate de S. pyogenes:

Produc inflamaţie asociată cu stare de şoc. (Spe A + cistein proteaza – implicate în fasciite
necrozante)
51. Selectați bacteria care formează colonii β- hemolitice, mici, transparente pe geloză-sânge:
Streptococcus pyogenes
52. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor beta-hemolitici:

hemoliză completă, zonă clară în jurul coloniilor
53. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor alfa-hemolitici:

determină oxidarea hemoglobinei - hemoliză incompletă, zonă verzuie în jurul coloniilor
54. Indicați factorul de patogenitate al S. pyogenes implicat în etiologia scarlatinei:

Toxinele eritrogene (pirogene) A, B şi C (A si C sunt codificate de profagi, B – cromozom).

RAA (reumatismul articular acut), mai frecvent la copii de vârstă şcolară. Apare după infecţii
faringiene repetate şi este determinată de acţiunea directă a streptolizinei, depozite de complexe
imune (RHS III), precum şi prin interacţiunea autoAc şi Ac anti-streptococici cu autoantigene din
miofibrile, valve cardice şi sinoviale (RHS II).
56. Indicați cea mai utilă investigație pentru diagnosticul unei faringite streptococice:
Examenul bacteriologic (de bază)
Identificarea și diferenţierea streptococilor se efectuează serologic, de asemenea în baza criteriilor
Sherman:
58. Indicați investigația utilă în diagnosticul reumatismului:

4
Determinarea antihialuronidazei
Determinarea antistreptolizinei O
Determinarea proteinei C reactive

Stafilococi (S.aureus, S.intermedius, S.pseudintermedius, S.hyicus, S.schleiferi, S.delphini,
S.lutrae
S.epidermidis, S. saprophyticus, S.capitis, S.haemolyticus, S.hominis, S.lugdunensis, etc. )

Toxinele eritrogene (pirogene) A, B şi C
61. Selectați cocii piogeni:

S.pyogenes, S.agalactiae, S.pneumoniae
62. Indicați, care factori de patogenitate sunt caracteristici pentru N. gonorrhoeae:

coc gram-negativ,
cu diametrul de 0.6 - 1.0 µm, uzual observat în perechi cu suprafeţele concave alăturat
imobil
posedă capsula
poseda fimbrii (În funcţie de prezenţa fimbriilor se cunosc patru tipuri de N. gonorrhoeae : T1,
T2, T3, T4)
lungimea de câţiva micrometri.
[x] Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2

[x] Fermentează numai glucoza
[x] Este implicat în etiologia blenoreei

[x] Bulion glucozat
[x] Geloză ser
[x] Geloză semilichidă

[x] Bulion glucozat
[x] Geloză ser
65. Indicați principala metodă de diagnostic de laborator în gonoreea

acută: Examenul microscopic (elocvent doar în cazul uretritelor acute la
bărbaţi). Examenul bacteriologic (este obligator în forme asimptomatice sau
cronice)
Depistarea directă a N. gonorrhoeae în prelevate poate fi realizată prin tehnici ELISA sau RIF
66. Indicați calea de transmitere a Neisseria gonorrhoeae:

– la maturi exclusiv prin contact sexual;
- la nou-născut – la trecerea prin canalul de naştere al mamei bolnave
67. Indicați calea de transmitere a Neisseria meningitides:

aerogen,
prin picături Pflugge,
prin obiecte contaminate (jucării…) - exceptional
68. Indicași ce infecții cauzează Neisseria gonorrhoeae:

La barbati: Uretrita (secreţie uretrală alb – galbuie, durere şi usturime la mictiune,
dizurie) Prostatita
5
Orhita
Epididimita
La femei: Cervicita (cu sau fără leucoree) – forma cea mai
frecventă Uretrita
Bartolinita
Salpingita (pericol de sterilitate, graviditate extrauterină)
Ovarita
Endometrita
Peritonita
Alte forme clinice:
- Faringita şi proctita gonococică
- Diseminarea infecţiei gonococice (1-3%) determină artrite, leziuni cutanate, septicemii,
endocardite, meningite.
- Tulpinile de N. gonorrhoeae care cauzeaza infecţii diseminate sunt uzual rezistente
la complement şi la reacţia bactericidă a serului.
- La nou-născut conjunctivita purulentă cu extinderea rapidă a infecţiei la globul ocular
(ophtalmia neonatorum) poate fi urmare a contaminării la trecerea prin canalul de
naştere

Prezenţa în compoziţia peretelui celular a:
- acidului mezo-diaminopimelic
- acizilor micolici cu catenă scurtă (22-38 atomi de C)
70. Numiţi factorul de patogenitate al C. diphtheriae:

Toxina difterică

Geloză-sânge cu telurit de K

Seroterapie precoce (ser antitoxic antidifteric, Ig).
73. Numiţi specia din genul Corynebacterium

C.diphtheriae
Specii comensale (specii pseudodifterice, difteroizi): C.xerosis, C.jeikeium,
C.pseudodiphthericum)
74. Numiţi particularitatea morfobiologică a C. Diphtheriae

- Bacterii (bastonaşe) de 1-8 µm x 0,3-0,8 µm, drepte sau puţin încurbate, cu
extremităţile rotunjite sau îngroşate, datorită granulaţiilor de volutină (corpii Babeş-
Ernst).
- Imobile,
- asporogene,
- necapsulate.
- Se colorează G+, pentru evidenţierea granulaţiilor de volutină - Loeffler, Albert, Neisser
- În frotiuri se aranjează unghiular, sub forma caracterelor chinezeşti, cifre romane sau
litere majuscule: Y, M, N, V... (dat. Cord factor)
75. Alegeţi denumirea corectă a biovariantei C. diphtheriae:

C.diphtheriae (biovaruri gravis, mitis, intermedius).
76. Alegeţi metoda CERT aplicată în diagnosticul de laborator al difteriei:

Testul Schick
77. Numiţi sursa de infecţie la difterie:

bolnavul cu difterie
purtătorii sănătoşi de germeni (colonizează rinofaringele, rareori tegumentul sau conjunctiva).
6
78. Numiţi prelevatul de la bolnav, prelevat in diagnosticul de laborator al difteriei:

în funcţie de forma clinică, (membrana falsă, tampoane de la periferia membranelor, tampoane
cutanate, conjunctivale, etc),
79. Numiţi infecţia, cauzată de M. tuberculosis:

Tuberculoza
80. Numiţi timpul necesar pentru dezvoltarea şi izolarea culturii pure de de M. Tuberculosis
2-4 saptamani
81. Ce se poate afirma despre viteza de creştere a М. tuberculosis?

Micobacteriile patogene cresc lent (perioada de generaţie – 20 ore), la 37°C, pH 6,8-7,0.
82. Numiţi condiţia indispensabilă în diagnosticul de laborator a tuberculozei:

83. Numiţi chimioterapicele, care se utilizează în tratamentul tuberculozei:
Izoniazida, Pirazinamida, Etambutolul, Etionamida) – de prima linie
84. Numiţi particularitatea agentului patogen al tuberculozei
Este o bacterie patogenă strict umană, responsabilă de tuberculoză. \
Este sensibilă la căldură, lumină solară directă, raze UV sau X.
Rezistentă la frig sau desicare.
Este puţin sensibilă la acizi, baze (se utilizează în decontaminarea prelevatelor) sau detergenţi şi
foarte sensibilă la soluţia de alcool de 70°.
Tulpina M.tuberculosis genotipurile Beijing și Ural – foarte virulente, rezistente la preparate
antituberculoase
85. Numiţi mediul nutritiv pentru cultivarea M. tuberculozis:
M. tuberculosis este o bacterie strict aerobă, foarte exigentă la cultivare.
86. Numiţi mediul nutritiv pentru izolarea culturii pure de М. tuberculosis:
Toate mediile de izolare au la bază ou coagulat. Mediul de referinţă – Lowenstein-Jensen (ou,
glicerină, asparagină, verde de briliant).
Alte medii solide – Popescu (acid glutamic în locul asparaginei), Finn (glutamat de Na).
87. Numiţi antibioticul, utilizat în tratamentul tuberculozei:
Antibiotice cu spectru larg: rifampicină, streptomicină, kanamicină, D-cicloserină
Antibiotice noi - Bedaquiline, Delamanid
88. Numiţi caracterul specific pentru Вordetella pertussis:
Cocobacterii G-, asporogene, imobile, formează microcapsulă, în frotiu se dispun separat, în
perechi sau lanţuri scurte. Reprezintă mi/o strict aerobe, foarte pretenţioase la cultivare.
Medii speciale de izolare:
- mediul Bordet-Gengou (geloză-sânge cu amidon şi glicerină)
-geloză-cazeină-sânge-cărbune activat
Mediul de transport Kuzneţov (soluţie tampon fosfat, 0,5% agar-agar, 0,2% cărbune activat)
B.pertussis manifestă activitate biochimică redusă: oxidaza+, nu fermentează glucidele, ureaza-,
nitrat-reductaza- .
nitrat-reductaza- .
7
nitrat-reductaza- .
91. Numiţi prelevatul recoltat de la pacient cu tusea convulsivă:
mucozităţi nasofaringiene sau bronşice, recoltate cât mai precoce.
92. Numiţi biopreparatul utilizat în profilaxia specifică al tusei convulsive:
Vaccinul ADTP. Componentul antipertusic este reprezentat de o suspensie de bordetele de faza I,
adsorbite pe adjuvant.
Vaccinul acelular conţine unele componente bacteriene (anatoxina pertussis, hemaglutinina
filamentoasă). Este mai bine tolerat, dar mai puţin eficace.
Vaccinul multicomponent acelular conţine anatoxina pertussis, hemaglutinina filamentoasă,
pertactina şi 2 tipuri de fimbrii
93. Confirmaţi aspectul coloniilor В. pertussis pe mediile solide:
Peste 3-5 zile de incubare în atmosferă umedă la 37° C apar colonii S mici, bombate, lucioase, cu
aspect de picături de mercur, hemolitice (corespund bacteriilor virulente – faza I), forme R –
avirulente, faza IV.
94. Numiţi specia agentului cauzal al tusei convulsive:
Bordetella pertussis (agentul tusei convulsive)
95. Numiţi proprietatea morfobiologică al agentului cauzal al tusei convulsive:
perechi sau lanţuri scurte.
Reprezintă mi/o strict aerobe, foarte pretenţioase la cultivare.
96. Fermentarea activă a glucidelor pînă la acid + gaz, coagularea laptelui de turnesol,
sînt caracteristice pentru:
98. Indicaţi mecanismul de transmitere a botulismului:
Alimentar
99. Indicaţi caracterul cresterii C.botulinum în mediul Kitt-Tarrozzi:
100.Indicaţi caracterele morfobiologice al agentului cauzal al botulismului:
Toxina toxigena noninvaziva
Se întâlnește în sol, ape, uneori intestinul unor mamifere (cai, bovine, om).
Caractere morfotinctoriale – bastonaş mobil, sporogen, gram+. Sporul este ovoid, subterminal
(aspect de rachetă de tenis), termorezistent, distrus la 120 grade – 15 minute (autoclavare).
C.botulinum scindează proteinele şi glucidele cu formare de gaze şi acizi (acetic, butiric, lactic,
etc).
Factori de patogenitate – toxina botulinică serotipuri A,B,C,D,E,F,G. Este de natură proteică,
antigenică, specifică de tip. Doza letală pentru om – 1μg. Stabilă în mediu acid şi la acţiunea
enzimelor digestive. Poate fi distrusă prin încălzire 15 min la 80 grade sau 10 min la 100 grade.
101.Indicaţi speciile care pot determina toxiinfecţii alimentare:
E.coli, E.blattae, E.fergusonii, E.vulneris, E.hermanii
Shigella dysenteriae, Shigella flexneri, Shigella boydii, Shigella sonnei
102.Indicaţi microorganismele anaerobe:
C. perfringens, C.septicum, C.novyi (oedematiens), C.histolyticum – agenţii gangrenei gazoase
C.tetani – agentul tetanosului
C.botulinum – agentul botulismului
C.difficile – agentul colitei pseudomembranoase
103.Clostridiile se caracterizează prin:
Bacili gram+. Majoriatatea speciilor sunt mobile cu flageli peritrihe. Produc endospore, ovali
sferici, careuzual deformeaza celula. Catalazo-, anaerobi. Unele specii ataca zaharurile
fermentative, altele sunt azaharolitice.
8
104. Indicați patologia cauzată de E. coli enteroinvazivă:
sindrom dizenteric
105. Indicați patologia cauzată de E. coli enterotoxigenă:
sindrom holeriform.
106. Indicați patologia cauzată de E. coli enteroagregativă:
diaree persistentă
107. Indicați patologia cauzată de E. coli enteropatogenă:
gastro-enterite infantile (infecţii salmoneliforme).
108. Indicați patologia cauzată de E. coli enterohemoragică:
colite hemoragice cu sindrom uremic-hemolitic
Compoziţia: bază nutritivă, lactoză, indicator
Coloniile L+ : colorate; Coloniile L- : incolore (frecvent flora patogenă)
110.Selectați coloniile formate de E. coli pe suprafaţa mediului Endo:
111.Selectați modificările produse de E. coli pe mediul Kligler:
112.Indicați factorul de patogenitate al E. coli, agent al sindromului holeriform:
Adeziunea la enterocitele intestinului subţire este asigurată de pili (CFA “colonization factor
antigen” sau CSF “coli surface factors”). Elaborează toxine – enterotoxine LT şi/sau ST
(codificate plasmidic).
113.Selectați serul imun utilizat pentru seroidentificarea culturilor de escherichii
patogene: 114. Selectați caracterul specific pentru E. coli:
115.Selectați caracterul specific pentru E. coli:
116.Selectați preparatul biologic utilizat în tratamentul colienteritelor cauzate de E. coli:
117.Selectați antigenul utilizat în serodiagnosticul escherichiozelor:
118. Selectați specia ce aparține genului
Shigella: A – Shigella dysenteriae
B – Shigella flexneri
C – Shigella boydii
D – Shigella sonnei
119.Selectați specia de Shigella cu cele mai multe serovariante:
Shigella boydii
120.Selectați specia de Shigella care nu posedă serovariante:
Shigella sonnei
121.Selectați specia de Shigella care elaborează exotoxină cu acţiune neurotropă:
Shigella dysenteriae
122.Selectați specia de Shigella manitol-negativă:
123.Indicați testul biochimic primar pozitiv pentru genul Shigella:
scindează glucoza pana la acizi (testul MR+), celelalte teste primare sunt negative.
124.Selectați coloniile formate de Shigella pe mediul Ploskirev:
125. Selectați coloniile formate de Shigella pe mediul Levin:
126.Indicați modificările cauzate de Shigella pe mediul Kligler:
Lactazo-, de tip S/R
127.Indicați mediul de îmbogăţire a shigelelor din materii fecale:
Bulion selenit
128.Invazia celulelor epitelialede către shigele este asigurată de:
Proteine Ipa
129. Precizați forma clinică de dizenterie în care este indicată vaccinoterapia: cronică
130. Indicați preparatul biologic utilizat în terapia dizenteriei cronice: antibiotice
(tetraciclină, ampicilina, etc), trimetoprim, sulfamide, eubiotice, bacteriofagi, vaccin inactivat
(dizenteria cronică)
131. Indicați preparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a dizenteriei: vaccinuri
ribosomale, inactivate, atenuate (imunitate de scurtă durată)
132. Alegeți prelevatul examinat în prima săptămână de boală la bolnavii suspecți de febră
tifoidă: sânge (perioada febrilă, în special I săptămână de boală)
9
133. Indicaţi structura antigenică a S.Typhi: Ag Vi (K), S. Typhi – O9,12:Hd:Vi+ /
O9,12:Hd:Vi-
134. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi B: Serovar difazic: O1,4,12:HbH1,2
(S.Paratyphi B)
135. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi A. Serovar monofazic: O1,2,12:Ha
(S.Paratyphi A)
136. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a doua de
boală: urină (începând cu a II săptămână), exsudat din rozeole, ser sangvin (din ziua a 7-ea), bilă,
măduvă osoasă
137. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a treia de boală:
materii fecale (II-III săptămână de boală),
138. Indicați titrul diagnostic al reacţiei Widal: Titrul diagnostic 1/200 sau creşterea
în dinamică a titrului
139. Indicați titrul diagnostic al reacţiei de Vi - aglutinare la purtătorii cronici de S. Typhi:
Titrul diagnostic - 1/40
140. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul Levin: colonii S, lactozo -
141. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul cu sulfit de bismut:
colonii negre
142. Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura de S. Typhi: Kligler
(glucoza A/AG, lactoza-, H2S+, ureaza-) !!! S.Typhi – citrat-, H2S-, scindează glucoza până la
acid;
143. Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura de S.Paratyphi B:
Kligler (glucoza A/AG, lactoza-, H2S+, ureaza-)
144. Indicați prteparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a febrelor tifo-paratifoide:
vaccinarea selectivă (zone endemice, militari, personal medical, etc), Vaccin chimic TABTe ,
Vaccin antitifoidic inactivat, Vaccin atenuat Ty21a (administrare orală, imunitate locală sIgA),
contraindicat gravidelor, copiilor, imunodeprimaţilor, - Vaccin subunitar din Ag Vi (areactogen,
imunitate 3-5 ani)
145. Precizați caracterul specific vibrionului holeric: bastonaşe G-, drepte sau încurbate,
mobile, reduc nitraţii în nitriţi, fermentează glucoza, oxidaza+, catalaza+ polimorfe, 2-3 µm / 0,5-
0,8 µm, nesporogene, necapsulate, mobile monotriche (flagel polar unic)
146. Selectați genul care reuneşte specii oxidazopozitive: Vibrio
147. Indicați specia de bacterii care apaţine grupului fermentativ Heiberg I: V.cholerae
148. Indicați modificările mediul de acumulare cu lactoză și zaharoză cauzate de cultura de V.
cholerae: pe mediul cu lactoză şi zaharoză pentru acumularea culturii pure şi diferenţiere primară.
Mediul TCBS (tiosulfat-citrat-bilă-zaharoză) – peste 12 ore – colonii S, opace, galbene
(fermentarea zaharozei). Lactoza -.
În examenul bacteriologic: peste 12 ore se examinează coloniile de pe GA(geoza alcalina) I sau
TCBS. Coloniile suspecte (plate şi transparente cu nuanţă albăstruie pe GA, galbene pe TCBS)
sunt expuse diagnosticului rapid (5 teste), apoi repicate pe mediul cu lactoză şi zaharoză pentru
acumularea culturii pure şi diferenţiere primară. AP II poate fi utilizată pentru efectuarea testelor
rapide şi însămânţare pe GA III.
Culturile lactoza-/zaharoza+ sunt identificate morfologic, cultural, biochimic, serologic (cu ser
O1 sau RO (colonii atipice), apoi cu seruri monospecifice Ogawa şi Inaba). Se efectuează
fagoidentificarea şi diferenţierea biovariantelor
149. Alegeți mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae: Mediul TCBS (tiosulfat-citrat-bilă-
zaharoză)
150. Selectați coloniile formate de V. cholerae pe geloză alcalină: colonii S (R atipice),
plate, transparente, cu nuanţă albăstruie
151. Selectați coloniile formate de V. cholerae mediul TCBS: colonii S, opace, galbene
(fermentarea zaharozei)
152. V. choleraeEl Tor aglutinează eritrocitele de: găină
153. V. cholerae El Tor hemolizează eritrocitele de : berbec
10
154. Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea la : bacteriofagi
155. V. cholerae cholerae (clasic) este sensibil la: bacteriofagi

156. Doza infectantă pentru om a V. choleraeO1este de ordinul: Doza infectantă – 109 - 1011
UFC (104 pentru persoane cu hipoaciditate gastrică)
157. Agent etiologic al toxiinfecţiilor alimentare poate fi: V. parahaemolyticus, V. vulnificus,
V. alginolyticus
158. Indicați titrul diagnostic al anticorpilor aglutinanţi anti-V.cholerae: titrul diagnostic 1/80
159. Selectați titrul diagnostic al anticorpilor vibriocizi anti-V.cholerae: Titrul diagnostic
– 10(-4)
160. Indicați antigenul comun pentru toate tulpinile deVibrio cholerae: Ag H,
proteic, termolabil, comun pentru V.cholerae
161. Alegeți vaccinul utilizat în profilaxia specifică a holerei: Vaccinarea (vaccin viu, vaccin
inactivat, vaccin subunitar, holeragen-anatoxină)
162. Precizați durata imunităţii postvaccinale după administrarea anatoxinei holerice: ??? (2
ani)
163. Indicati mediul de imbogatire pentru vibrionii holerici: Apa peptonată alcalină (AP) - pH
8,6
164. EnterotoxinaTL a V.choleraela nivelul enterocitelor activează: Enterotoxina (toxina
holerică, holeragen), constituită din 2 subunităţi A (A1, A2) şi 5 subunităţi B. Codificată de
genele ctxAB ale unui bacteriofag filamentos CTXφ . Subunităţile B servesc la fixarea pe
receptorul gangliozidic GM1 de pe membrana enterocitului. Urmează modificarea
conformaţională a toxinei cu crearea unui canal hidrofil prin care subunitatea A pătrunde în
celulă. Catena A1, manifestând activitate ADP -ribozilantă, activează adenilat-ciclaza
membranară, ce duce la creşterea concentraţiei de cAMP intracelular. Rezultă inhibiţia
absorbţiei bicarbonatului şi hipersecreţia cloridului. Apa şi electroliţii (Na+ K+ Cl- HCO3-) se
acumulează în lumenul intestinal. Rezultă deshidratare extracelulară intensă cu
hemoconcentraţie, hipokaliemie, şoc hipovolemic şi acidoză metabolică
165. Precizați etapa inițială în evoluţia clinică a holerei: I - Perioada de incubaţie (2-5 zile)
166. Indicați reacția serologică utilizată în diagnosticul rapid al holerei: RA, RHAI, R de
vibrioliză, ELISA. Examenul bacteriologic (de bază):
-Prelevatele se însămânţează în AP I (îmbogăţire) şi GA I / TCBS (izolarea culturii pure) –
termostat, 37 grade C
-Peste 6 ore se examinează cultura din AP (văl la suprafaţă?), utilizată pentru diagnosticul rapid,
apoi se reînsămânţează pe AP II şi GA II.
vibrioliză, ELISA
168. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Ogawa: A,B
169. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Inaba: A,C
170. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar
Hykojima: A,B,C
171. În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici
sunt aranjaţi: bacterii mobile, grupate în “bancuri de peşti”
172. Indicați mecanismul de transmitere al agentului holerei: fecal-oral
173. Mobilitatea V. cholerae se determină: diagnostic pozitiv (prezența holerei)
174. Precizați aspectul culturii de V. cholerae în mediu lichid: plate şi transparente cu
nuanţă albăstruie pe GA, galbene pe TCBS, cultura din AP (văl la suprafaţă)
11
175. Rata izolării V. cholerae creşte dacă se utilizează medii de cultură cu pH-ul: 8,6
176. Selectați mediul de cultură înalt selectiv utilizat pentru
izolarea enterobacteriaceelor:
177. E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii, CU EXCEPŢIA:
178. Numiți testul utilizat pentru determinarea acetoinei:
179. Indicați metoda utilizată pentru studierea mobilității enterobacteriaceelor:
180. Numiți gazda naturală pentru virusul gripal C:
omul
181. Selectați virusurile incluse în familia Picornaviridae:
virusul hepatitei A; sau polio, hepatita A, ECHO, Coxsakie
Inhibare a hemaglutinării
183. Selectați reacţia utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat

de găină:
Hemaglutinare
184. Numiți particularitatea genomului virusului gripal:
ARN monocatenar fragmentat
Virusul Hepatitei B
186. 7. Alegeți agenţii subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
prioni
187. Selectați corpusculii virali defectivi, incapabili de replicare autonomă:
Virusul hepatitic D
188. Alegeți virusurile ce cauzează encefalite acute:
togavirusuri
189. Selectați virusul genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
Virusul HIV
Familia Herpesviridae, Subfamilia Alphaherpesvirinae
Epstein Barr
192. Numiți celulele "ţintă" pentru virusul HIV:
Limfocitele T CD4
193. Selectați virusul cu proprietăți hemaglutinante:
virusul gripal
194. Numiți virusurile în replicarea cărora etapa de provirus este obligatorie:
Retrovirus
Linii celulare
196. Selectați culturile de celule care pot rezista aproximativ 40-50 subcultivări:
Tulpini diploide
197. Selectați culturile de celule care rezistă doar câteva pasaje/subcultivări:
Culturi primare
198. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de
ARN- mesager:
Virusuri cu genom de sens -
199. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager:
Virusuri cu genom de sens plus

Hepeviridae
201. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei A:
Picornaviridae
Hepadnaviridae
12
Flaviviridae
30 zile(15-50zile)
30-180 zile( 10 săptămâni)
206. Selectați limfocitele ce servesc ca țintă pentru virusuli HIV:
Th
207. Selectați receptorul celular la care aderă virusul HIV:
CD4
virion
provirus
210. Selectați metoda de eliberare a virusurilor din celula gazdă:

\inmugurire
exocitoza
Gp120
Gp41
ADN
gena gag, pol, env
Gp41
teste imunocromato-grafice

inmugurire
219. Selectați virusul care afectează limfocitele B, determinând apariția pe suprafața lor
a Ag Paul-Bunnell:
Epstein Bar
Complement multiplu
1. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul etiologic al sifilisului secundar:
serozitatea din leziunile primare sau secundare(manifestări cutanate -rozeole, sifilide erozive,
etc, manifestări mucoase -plăci mucoase), puncţii din ganglioni limfatici, serul sangvin, LCR
2. Selectați metodele de colorare a frotiurilor pentru examenul microscopic al spirochetelor:
Microscopia pe fond negru, contrast de fază; RIF; Impregnare argentică, coloraţia
Giemsa.
3. Selectați subspeciile de T. pallidum: T.pallidum pallidum, T.pallidum endemicum, T.pallidum
carateum
4. Indicați maladiile care NU pot fi transmise prin vectori: (cu excepția spirochetozelor- sifilis,
bejel, pinte/carate, pian)
5. Indicați particularitățile clinice ale sifilisului primar: la poarta de intrare apare şancrul sifilitic:
ulceraţie cu baza indurată, nedureros, bogat în treponeme (99% localizare genitală şi anală, 1% -
bucală)., Adenopatie satelită, Vindecare spontană a şancrului (imunitatea locală)
6. În structura antigenică a T. pallidum se determină: Haptene lipidice (antigen cardiolipinic /
cardiolipin, Ag nespecific) – fosfolipid (difosfatidil glicerol) prezent la treponeme patogene
şi
13
ţesuturi ale mamiferelor (antigen extras din cord bovin); Antigen proteic, de grup, comun
treponemelor patogene şi nepatogene (obţinut din tulpina Reiter a T.phagedenis); Peptide şi
glicopeptide din membrana externă, specifice T.pallidum (obţinute din tulpina Nichols a
T.pallidum)
7. Selectați afirmațiile corecte despre anticorpii anti-cardiolipinici: Haptene lipidice (antigen
cardiolipinic / cardiolipin, Ag nespecific) – fosfolipid (difosfatidil glicerol) prezent la
treponeme patogene şi ţesuturi ale mamiferelor (antigen extras din cord bovin); Examenul
serologic (sifilis secundar, terţiar)- Reacţii nespecifice (cu Ag cardiolipinice); Reacţia VDRL
(Veneral Disease Research Laboratory) - reacţie de precipitare- ieftină, facilă, specificitate
redusă; Reacţii fals pozitive: viroze, colagenoze, paludism, ciroze, reumatism, graviditate, etc.
8. Selectați prelevatele examinate pentru diagnosticul microbiologic al sifilisului primar:
serozitatea din leziunile primare(tegumentul lezat, mucoasa genitală, bucală, anală)- șancru,
puncţii din ganglioni limfatici, serul sangvin, LCR
9. Indicați metodele diagnosticului microbiologic al sifilisului: Examenul microscopic
(Microscopia pe fond negru, contrast de fază; RIF; Impregnare argentică, coloraţia
Giemsa); Examenul serologic (sifilis secundar, terţiar):
I Reacţii nespecifice (cu Ag cardiolipinice)
- Reacţia VDRL (Veneral Disease Research Laboratory) - reacţie de precipitare, Ieftină,
facilă, specificitate redusă, Reacţii fals pozitive: viroze, colagenoze, paludism, ciroze,
reumatism, graviditate, etc.
- RPR (rapid plasma reagin)
- MRS (microreactia la sifilis)
II Reacţii specifice (cu Ag treponemice)
-RHAI (TPHA) (Ag – lizat din tulpina Nichols fixat pe hematii)
-RIFI (FTA-ABS) (Ag – suspensie de T.pallidum fixată pe lamă)
-RIT (testul Nelson, de imobilizare) (Ag – tulpina Nichols a T.pallidum)
-RIE (ELISA)
-Western blot
-PCR (detectarea ADN) în LCR, lichidul amniotic, ţesut
10. Indicați reacţiile serologice pentru detectarea anticorpilor nespecifici (teste non-
treponemice,cu Ag cardiolipinice) : Reacţia VDRL, RPR, MRS
11. Indicați reacţiile serologice de confirmare a sifilisului (teste treponemice, cu Ag
specifice):RHAI, RIFI, RIT, RIE (ELISA), PCR, Western blot
12. În boala Lyme preponderent sunt afectate: pielea, articulațiile, inima, encefalul
13. Selectați reacțiile utilizate în serodiagnosticul bolii Lyme: RIFI, ELISA, Western-blot
14. Selectați sursele de infecţie în leptospiroze: rozătoarele sălbatice, accidental-rozătoarele
peridomestice sau animalele domestice (porci, câini, cai, bovine) – (elimina leptospirele cu
urina (tubii contorţi proximali renali))
15. Indicați prelevatele utilizate pentru diagnosticul de laborator al leptospirozelor: sânge, LCR
(prima săptămână), urină (din săptămâna II de boală), probe necroptice (secţiuni histologice
renale, hepatice)
16. Selectați căile de transmitere a leptospirelor la om: Alimentar (alimente şi apa contaminată),
Contact direct cu animalele infectate , Contact indirect (cu apa contaminată)
17. Selectați fazele de evoluție a leptospirozelor: Faza septicemică (generalizată) – 7 zile- febră,
frison, sindrom meningeal, Faza afebrilă (1-3 zile), Faza organică (febră, sindrom meningeal,
sindrom hepato-renal, sindrom cardio-vascular-hemoragic, icter)
18. Selectați metodele utilizate în diagnosticul microbiologic al leptospirozelor: Examenul
microscopic (fond negru, contrast de fază, coloraţia Giemsa sau impregnaţia argentică a
secţiunilor histologice), RIF; Examenul bacteriologic; Examenul biologic; Tehnici
PCR (detectarea ADN); Diagnosticul serologic (RHAI, RIFI, ELISA, RAL)
19. Precizați caracterele de cultură ale leptospirelor: Medii lichide cu săruri anorganice tamponate
cu fosfaţi şi îmbogăţite cu ser de iepure (mediile Korthof, Stuart, s.a.), medii semisintetice;
Aerobioză; 28-30 grade C (Leptospirele se multiplică în 3-10 zile (până la o lună) fără a tulbura
mediul)
20. Selectați caracterele utile pentru identificarea leptospirelor: Caractere morfologice – bacterii fine
şi spiralate, cu 10-30 spire strânse şi regulate, cu capetele îndoite în cârlig (aspect de S, C, ?).;
14
Realizează mişcări de înşurubare, flexie şi translaţie. Pot fi examinate la microscopul cu fond
negru sau cu contrast de fază. Coloraţia Giemsa – roz-pal
21. Indicați reacțiile utilizate în serodiagnosticul leptospirozelor: RHAI, RIFI, ELISA, RAL
22. Precizați caracterele morfotinctoriale ale L. interrogans: Pot fi examinate la microscopul cu
fond negru sau cu contrast de fază. Coloraţia Giemsa – roz-pal
24. În structura antigenică a brucelelor se conţin următoarele complexe antigenice:
25. Genul Brucella reuneşte următoarele specii: B. abortus, B. canis, B. ceti, B. inopinata, B. melitensi,
B. microti, B. neotomae, B. ovis, B. papionis, B. pinnipedialis, B. suis, B. vulpis
26. Indicaţi sursa de infecţie în bruceloză:
27. Surse de infecţie în bruceloză pot fi:
28. Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi: transmitere aerogenă, alimentară,
prin contact direct
29. În evoluţia brucelozei se pot constata diverse sindroame clinice:
30. Prelevatele recoltate pentru izolarea brucelelor:
31. Pentru izolarea brucelelor se pot utiliza următoarele medii ce cultură:
32. Selectati preparatele biologice utilizate pentru profilaxia si tratamentul specific al brucelozei;
33. Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin: bacteria nu poate fi cultivată pe medii uzuale.
Pentru izolare se utilizează medii îmbogăţite: mediul Francis (geloză + sânge de iepure + cisteină
+ glucoză), Mediul McCoy (cu gălbenuş de ou), Geloză-ciocolată
34. Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate: în funcţie de forma clinică:
serozitate din leziunea cutanată sau conjunctivă, exsudat faringean, punctat din ganglionul
limfatic afectat, spută, sânge
35. Forme clinice caracteristice în tularemie sunt: Forma ulceroganglionară, Forma ganglionară, Forma
oculoganglionară, Forma orofaringeană (angino-ganglionară), Forma tifoidică (abdominală),
Forma pneumonică.
36. În tularemie se disting următoarele forme clinice: Forma ulceroganglionară, Forma
ganglionară, Forma oculoganglionară, Forma orofaringeană (angino-ganglionară), Forma
tifoidică (abdominală), Forma pneumonică.
37. Tularemia se transmite la om pe următoarele căi: Contact cu animale infectate, cadavre sau cu apa
contaminată (lacuri, bazine, etc), Aerogen prin inhalare (vânători...), Alimentar, prin consum de
apă sau alimente infectate, Înţepătura artropodelor hematofage
38. Francisella tularensis are următoarele biovariante: F.tularensis tularensis (nearctica), F.
tularensis holarctica (palearctica), F. tularensis mediasiatica, F. tularensis novicida
41. Selectati formele clinice specifice tularemiei: Forma ulceroganglionară, Forma ganglionară,
Forma oculoganglionară, Forma orofaringeană (angino-ganglionară), Forma tifoidică
(abdominală), Forma pneumonică.
42. Selectati mediile speciale pentru cultivarea F.tularensis: mediul Francis (geloză + sânge de iepure
+ cisteină + glucoză), Mediul McCoy (cu gălbenuş de ou), Geloză-ciocolată
43. B. anthracis se caracterizează prin următoarele: Bacil mare (5-6 µm x 1 µm), cu extremităţile drepte
(tăiate), gram-pozitiv, imobil (antracoizii sunt mobili), în produse patologice se prezintă sub formă
de lanţuri scurte, iar în cultură – lanţuri lungi (“tulpină de bambus”). Tulpinile virulente formează
capsulă polipeptidică (acidul D-glutamic).Sporul este ovoid, în poziţie centrală, nu deformează
celula. Sporogeneza are loc în cultură, în sol şi în ţesuturi şi exsudate din animale moarte (în
prezenţa oxigenului), dar nu în sânge sau ţesuturi de animale vii. B.anthracis nu este exigent
nutritiv, cultivă pe medii uzuale. Facultativ-anaerob, t optimă – 35-37 grade, pH 7-7,4.Peste 24 ore
de incubare formează colonii R, mari, cu contur neregulat, opace, plate, uscate, rugoase (“coamă de
leu”, “cap de meduză”). Nehemolitice pe geloză-sânge (antracoizii sunt hemolitici). Pe geloză-ser,
în exces de CO2, formează colonii S (producerea capsulei). Pe mediu cu 0,5-1 UI de penicilină
B.anthracis formează lanţuri din forme globulare - “colier de perle” (proprietate absentă la
antracoizi). În bulion peptonat formează flocoane la fundul eprubetei, cu supernatantul clar.
B.anthracis este sensibil la fagul gamma.!!!
44. Pentru depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare: Examenul microscopic direct. În
frotiuri pregătite din prelevate şi colorate Gram sau cu albastru de metilen se observă bacili mari cu
morfologia caracteristică, izolaţi sau în lanţuri scurte. Sporii sunt rareori prezenţi., RIF.
15
45. B. anthracis se caracterizează prin următorii factori de patogenitate: Capsula polipeptidică,
codificătă de plasmida pX02.; Exotoxina antraxului, codificată plasmidic (pX01)- din 3 componente
(Factorul I, edematogen (EF), care este o adenilat-ciclază; Factorul III, letal (LF), responsabil de
efectele letale ale toxinei anthrax; Factorul II, antigen protector (PA))
46. În raport cu poarta de intrare se întâlnesc formele clinice de antrax: cutanat, pulmonar, digestiv
47. În mediile de cultură B. anthracis creşte formând: Peste 24 ore de incubare formează colonii R,
mari, cu contur neregulat, opace, plate, uscate, rugoase (“coamă de leu”, “cap de meduză”).
Nehemolitice pe geloză-sânge (antracoizii sunt hemolitici). Pe geloză-ser, în exces de CO2,
formează colonii S (producerea capsulei). Pe mediu cu 0,5-1 UI de penicilină B.anthracis formează
lanţuri din forme globulare - “colier de perle” (proprietate absentă la antracoizi). În bulion peptonat
formează flocoane la fundul eprubetei, cu supernatantul clar.
48. În profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează: Antibiotice (peniciline, cefalosporine,
fluorochinolone), Imunoglobulina antiantrax, Imunizarea personalului expus cu vaccin viu atenuat,
vaccin acelular (elaborat din tulpini acapsulate avirulente, conținând proteina PA).
53. Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi: Rozătoarele sălbatice constituie rezervorul
natural al maladiei. Yersinia este în principal vehiculată de un șobolan, Rattus rattus, care o
transmite la om prin intermediul puricilor infectați (Xenopsylla cheopsis, Nosopsyllus fasciatus).
Foarte rar omul se infectează prin muşcătura şobolanului infectat sau consumându-l. Iepurii și
carnivorele pot infecta omul prin contact direct sau mușcătura animalului infectat.În epidemii
transmiterea se poate efectua interuman pe cale aerogenă.
54. Pesta evoluează în următoarele forme clinice: bubon pestos, septicemie, pesta pulmonară secundară,
pesta pulmonară primară
55. În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă: punctat din bubon, spută, sânge.
Toate prelevatele de la o persoană infectată sunt foarte contagioase și manipularea lor cere
măsuri speciale de precauție.
1. Examenul microscopic al punctatului din bubon colorat Gram sau Giemsa
2. Examenul bacteriologic (izolarea culturii pure cu identificarea ei ulterioară) este o investigație
de bază.
3. Depistarea rapidă a antigenelor F1.
[x] Bacterioscopică
[x] Biologică
[x] Bacteriologică

Tratamentul pestei
Antibiotice (streptomicină, gentamicină, doxiciclină, cloramfenicol)
Profilaxia pestei
- Izolarea bolnavilor
- Persoanele de contact – carantină 6 zile
59. Selectați speciile de stafilococi coagulazonegativi:

S.epidermidis,
S. saprophyticus,
S.capitis,
S.haemolyticus,
S.hominis,
S.lugdunensis
60. Indicați afirmațiile corecte despre proteina A stafilococică:

16
asigură fixarea Fc al IgG,
împiedică opsonizarea şi
fagocitoza
Se leagă de un peptid prezent la nivelul endoteliului lezat.
[x] Apără de fagocitoză

[x] Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G
[x] Participă în reacţia de Co-aglutinare
61. Indicați patologiile cauzate de S. epidermidis:

endocardite,
endoftalmii,
peritonite la pacienţi cu dializă peritoneală,
bacteriemii,
infecţie de plagă
62. Selectați afirmațiile adevărate despre stafilococi:
63. Indicați prelevatele examinate în funcţie de tipul infecţiei stafilococice:

puroi,
urină,
sânge,
LCR
64. Indicați factori de patogenitate caracteristici pentru S. aureus:

1. Factori structurali:
 Peptidoglicanul  adezine (“Clumping factor”, proteina
 acizii lipoteichoici fixatoare de fibrinogen. Proteine fixatoare
 proteina A de fibronectină şi laminină. Proteina
 microcapsula fixatoare de colagen. Proteina A.)
2. Toxine
 Alpha-toxina  Enterotoxine: A, B, C1, C2, C3,
 Beta-toxina D, E, H, G, I.
 Gamma şi delta-toxine  Toxina sindromului şocului toxic
 Leucocidina stafilococic (TSST-1)
 Exfoliatine/epidermolizine A
3. Coagulazele
 Coagulaza liberă
 Coagulaza legată (clumping factor)
4. Stafilokinaza (fibrinolizina)
5. Enzime de patogenitate:
 Hialuronidaza,
 proteaze,
 lipaze (inclusiv lecitinaza),
 ADN-aze,
 fosfataze
6. Pigmentul stafiloxantin
65. Indicați factori de patogenitate caracteristici pentru S. aureus: (64)
68. Indicați testele cu valoare semnificativă în identificarea tulpinilor de stafilococi:

[x] Determinarea coagulazei libere
[x] Determinarea coagulazei legate
[x] Determinarea lecitinazei
[x] Determinarea hemolizinei
69. Indicați factorii de patogenitate ai S. pyogenes:

1. Factori de structură
Capsula
Proteina M,
Acizii lipoteichoici
Proteina F
2. Toxine
Streptolizinele O
Toxinele eritrogene
3. Enzime de patogenitate: hialuronidaza, streptodornaza B (ADNaza), lipoproteaza,

streptokinaza (fibrinolizina).
70. Selectați serogrupele din care fac parte streptococii mai virulenți:
 Streptococi piogeni, virulenţi, (aparţin grupurilor A, B, C, F, G) – S.pyogenes, S.agalactiae,
S.pneumoniae
 Streptococi orali, comensali, S.mitis, S.salivarius, S.mutans...
 Streptococi fecali, specii comensale / condiţionat patogene ale tractului digestiv uman şi animal
– S.bovis, S.equinus...
 Streptococi lactici, reprezintă flora laptelui şi a produselor lactate

 Streptococi piogeni, virulenţi, beta-hemolitici (aparţin grupurilor A, B, C, F, G) –
 Streptococi orali, comensali, nehemolitici sau alpha-hemolitici, negrupabili
după Lancefield – S.mitis, S.salivarius, S.mutans...
 Streptococi fecali, specii comensale / condiţionat patogene ale tractului digestiv uman
şi animal – S.bovis, S.equinus...
72. Selectați antigenele din structura streptococilor:
73. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge divizează streptococii în următoarele grupe:

 Streptococi alpha-hemolitici (determină oxidarea hemoglobinei - hemoliză
incompletă, zonă verzuie în jurul coloniilor)
 Streptococi beta-hemolitici (hemoliză completă, zonă clară în jurul coloniilor)
 Streptococi nehemolitici (gamma-hemoliză)
74. Indicați investigațiile utilizate în diagnosticul infecțiilor post-streptococice:

18
diplococi ovoizi sau lanceolaţi,
gram+,
imobili,
nesporogeni,
capsulaţi
[x] Coci lanceolaţi
[x] În frotiu se aranjează în perechi
[x] Formează capsulă
76. Indicați patologiile cauzate de S. pneumoniae:

 Infecţii respiratorii: pneumonia francă lobară acută, bronho-pneumonie, bronşită, otite,
sinusite, mastoidite.
 Meningită (în special la copii)
 Bacteriemie cu artrite, peritonită, pericardită, endocardită.
77. Selectați afirmațiile adevărate despre Streptococcus pneumoniae:
78. Indicați bolile post-streptococice:

- RAA (reumatismul articular acut), mai frecvent la copii de vârstă şcolară. Apare după infecţii
- Glomerulonefrita acută (GNA)
Maladie a copilului de vârstă preşcolară. Survine după 10-20 zile de la o infecţie cutanată, mai rar
faringeană. Se caracterizează prin perturbarea funcţiei renale, edem şi hipertensiune arterială.
Patogeneză: efect toxic direct, reacţii autoimune, bazate pe asemănarea unor Ag streptococice din
MCP şi membrana bazală glomerulară (RHS II şi III), persistenţa formelor L.
- Coreea (infecţie a SNC prin RHS II)
79. Selectați infecţiile determinate de S. pyogenes:

- Scarlatina
- Sindromul şocului toxic streptococic
- Septicemie
- Sfera ORL: rinite, faringite, angine eritematoase (risc de reumatism articular acut),
abcese periamigdaliene, adenite cervicale, sinusite, otite, mastoidite...
- Infecţii cutanate şi subcutanate: erizipel, impetigo, celulită, fasciită necrozantă,
mionecroză (sindromul Meleney), eritemul nodos, infecţii ale plăgilor şi
arsurilor
80. Selectați infecţiile cauzate de streptococi:

S. pyogenes:
- Scarlatina
- Septicemie
mionecroză (sindromul Meleney), eritemul nodos, infecţii ale plăgilor şi arsurilor
S.pneumoniae
- Infecţii respiratorii: pneumonia francă lobară acută, bronho-pneumonie, bronşită, otite,
- Meningită (în special la copii)
- Bacteriemie cu artrite, peritonită, pericardită, endocardită.

pyogenes: Factori de structură
19
Capsula
Proteina M,
Proteina F
Toxine
Streptolizinele O
Toxinele eritrogene
Enzime de patogenitate: hialuronidaza, streptodornaza B (ADNaza), lipoproteaza, streptokinaza

(fibrinolizina).

Capsula
Proteina M,
Proteina F
Toxine
Streptolizinele O
Toxinele eritrogene

(fibrinolizina).
83. Selectați exotoxinele cu activitate de superantigen:

Enterotoxinele, TSST-1
84. Indicati localizarea agentului patogen in meningococcemia cronica:

- Ag polizaharidice capsulare permit caracterizarea a 13 serogrupe: A, B, C, D, X, Y, Z, 29E,
W135, H, I, K și L. Mai frecvent intâlnite sunt serogrupele A, B, C, Y şi W135.
- Ag proteice din membrana externă (cinci proteine majore) permit distincţia tipurilor serologice
- Ag lipo-oligozaharidice (serotipuri)
85. Indicați metodele prin care se examineaza LCR recoltat in meningite meningococice:
- Frotiuri colorate cu albastru de metilen sau Gram:
- RIF
- Sedimentul din LCR
- Decelarea directă în sânge şi LCR a antigenelor polizaharidice capsulare,
86. Selectati tipul de maladie la care se referă Neisseria gonorrhoeae:
87. Indicați condițiile de cultivare a m/o Neisseria gonorrhoeae:

Pentru izolarea lui se utilizează medii îmbogăţite cu ser sangvin, extract de drojdii, lichid ascitic, etc
(mediul HYL, Thayer-Martin, geloză-ciocolată).
Culturile cresc la 35-36 C în atmosferă umedă cu 5-10 % CO2.
Peste 24-48 ore apar colonii mici (0,5-1mm), netede, translucide.
88. Indicați preparatele utilizate pentru prevenirea specifică a meningitei:

imunizare activă cu vaccin polizaharidic antimeningococic monovalent sau polivalent (A, C, Y, W),
89. Indicați formele nosologice ale infecției meningococice:

rinofaringita
20
septicemia
Meningita cerebrospinală epidemică
Alte forme: infecţii bronhopulmonare, endocardite, pericardite, osteomielite, artrite (determinate de
formarea de complexe imune), conjunctivite, angine.
90. Indicați pentru ce este utilizat vaccinul gonococic:

În formele cronice de gonoree

La bărbaţi - secreţiile uretrale
La femei - secreţiile uretrale, vaginale, din endocol sau orificiile glandelor vulvare
Pot fi examinate conţinutul leziunilor cutanate, exsudatul articular, nasofaringean, sânge, puroi din
conjunctivă, LCR, tampon rectal.
92. Enumeraţi proprietăţile caracteristice agentului cauzal al difteriei:

Ernst).
- În frotiuri se aranjează unghiular, sub forma caracterelor chinezeşti, cifre romane sau litere
majuscule: Y, M, N, V... (dat. Cord factor)
- Imobile,
- asporogene,
- necapsulate.
93. Numiţi testele biochimice utilizate în identificarea biovariantelor C.diphtheriae:
94. Numiţi componentele mediului Klauberg:

geloză-sânge cu telurit de potasiu
95. Numiţi metodele de colorare a frotiurilor din prelevatele bolnavului de difterie:

Mediul Clauberg (geloză-sânge cu telurit de potasiu). C.diphtheriae gravis: colonii R, mari,
negre (reducerea teluritului în teluriu), crenelate, aspect de “floare de margaretă”,
nehemolitice; mitis: colonii S, mijlocii, negre, bombate, cu zonă de hemoliză
Mediul Tinsdale (geloză-ser-cistină-telurit de potasiu-tiosulfat) - colonii negre cu halou brun
Mediul Bucin (geloză-sânge cu hinozol) – colonii albastre
96. Numiţi biopreparatele, utilizate in profilaxia specifică a difteriei:

Există vaccinuri asociate: DT, DTP, HepB+DTP+Hib.
Quinvaxem – pentavaccin (DTP-HepB-Hib)
97. Numiţi caracterele C. diphtheriaе, utilizate în identificarea microbiologică:

- Bacterii (bastonaşe) de 1-8 µm x 0,3-0,8 µm, drepte sau puţin încurbate, cu extremităţile
rotunjite sau îngroşate, datorită granulaţiilor de volutină (corpii Babeş-Ernst).
- Imobile,
- asporogene,
- necapsulate.
98. Numiţi metodele de determinare a toxigenezei C. diphtheriaе:
99. Numiţi caracteristicile exotoxinei difterice:

[x] Sunt de natură proteică
[x] Se inactivează la temperaturi înalte
[x] Au o putere toxică foarte pronunţată
[x] Pot fi transformate în anatoxine
21
Toxina acționează la poarta de intrare și difuzează în organism perturbând funcţionarea diferitor
organe (în special SNC, cord, rinichi, suprarenale), cauzând distrofii.
100. Numiţi biopreparatele utilizate în terapia specifică a difteriei:

Antibioterapie (macrolide, tetracicline, cloramfenicol, aminozide, beta-lactamine).
Tratament simptomatic
101. Numiţi infecţiile, care NU pot fi provocate de microoganismul М. tuberculosis:

Examenul microscopic
Examenul bacteriologic
Metoda biologică
PCR
Intradermoreacţia la tuberculină (reacţia Mantoux).
102. Numiţi speciile genului Micobacterium, care pot cauza tuberculoza:

M.tuberculosis,
M.bovis,
M.africanum,
M.canetti

Bastonaşe G+ drepte sau uşor încurbate, necapsulate, asporogene, imobile.
104. Diagnoza de tuberculoză este confirmată, dacă:
105. Numiţi modalitatăţile de utilizare a probei Mantoux:

Se cercetează starea de hipersensibilitate cutanată la tuberculină. Tuberculina reprezintă
un filtrat proteic dintr-o cultură bulionică autoclavată de M.tuberculosis.
- Pe faţa anterioară a antebraţului se injectează i/dermic 2; 5 sau 10 UI de tuberculină
în volum de 0,1 ml. Lectura peste 72 ore.
- Reacţia pozitivă se manifestă printr-o induraţie şi congestie cu diametrul superior sau
egal cu 5 mm. Interpretarea se efectuează în funcţie de contextul clinic
Reacţia + indică că subiectul a fost infectat cu micobacterii (primoinfecţie), a fost
vaccinat cu BCG sau este bolnav de tuberculoză (în acest caz diametrul depăşeşte 10
mm).
Reacţia - exclude diagnosticul de tuberculoză şi indică receptivitatea individului la
tuberculoză.
106. Numiţi tipurile de coloraţie a frotiurilor din cultura C. diphtheriae

pentru microscopierea la microscopul optic:
107. Numiţi caracterele specifice micobacteriilor:

108. Indicaţi mecanismele de transmitere al agentului pathogen al tuberculozei:

- pe cale aeriană (picături, praf).
- Rareori este posibilă contaminarea prin obiecte, alimente (lapte nepasteurizat) sau
mâini contaminate.
- Sursa de infecţie – omul bolnav cu TB pulmonară bacilară (M.tuberculosis,
M.africanum) sau bovinele bolnave (M.bovis)
109. Numiţi formele clinice ale tuberculozei:

Tuberculoza primară manifestă necomplicată.
Tuberculoza primară cu complicaţii.
Tuberculoza secundară
22
Alte forme clinice de tuberculoză: ganglionară, meningeană, osteo-articulară, uro-genitală.
110. Numiţi perioadele tusei convulsive când bolnavul este maxim contagios:
- Perioada de incubaţie (3-15 zile)
- Perioada catarală, foarte contagioasă. Caracterizată prin tuse seacă, rinoree (3-14 zile)
- Perioada convulsivă (paroxistică). Accese de tuse spasmodică, epuizantă, asociată
cu cianoză, vomă, convulsii. (2-4 săptămâni)
- Perioada de convalescenţă (2-4 săptămâni)
111. Numiţi mediile pentru cultivarea şi izolarea culturii pure de В. pertussis:

Perioada de incubaţie (3-15 zile)
Perioada catarală, foarte contagioasă. Caracterizată prin tuse seacă, rinoree (3-14 zile)
Perioada convulsivă (paroxistică). Accese de tuse spasmodică, epuizantă, asociată cu cianoză,
vomă, convulsii. (2-4 săptămâni)
Perioada de convalescenţă (2-4 săptămâni)

mediul Bordet-Gengou (geloză-sânge cu amidon şi glicerină)
geloză-cazeină-sânge-cărbune activat
114. Numiţi proprietăţile morfobiologice al agentului cauzal al tusei convulsive:
Adezine: Hemaglutinina filamentoasă, Aglutinogene, Pertactina
Subunitatea B a toxinei pertusice.
Toxine : Toxina pertussis, Adenilat-ciclaza-hemolizină, Toxina
Dermonecrotică, Toxina citotraheală, Endotoxina
117. Numiţi perioadele tusei convulsive:
118. Numiţi biopreparatele pentru profilaxia specifică al tusei convulsive:
119. Numiţi speciile genului Bordetella:
Bordetella parapertussis (agentul parapertusei)
Bordetella bronhiseptica (pneumonii,
bacteriemii) Bordetella avium
Bordetella holmensii (izolată din hemoculturi)
Bordetella hinzii (izolată din prelevate respiratorii)
Bordetella trematum (infecţii cutanate şi auriculare)
Toxina pertussis
23
Adenilat-ciclaza-hemolizină
Toxina dermonecrotică
Toxina citotraheală
Endotoxina
Toxina pertussis
Endotoxina
122. Indicaţi circumstanţele de dezvoltare a infecţiilor clostridiene:
123. C.tetani se caracterizează prin:
Caractere morfotinctoriale – bastonaş mobil, cu flageli peritrichi, sporogen. Sporul rotund este
plasat terminal (bastonaş de tobă). Gram+. Inert biochimic.
Rezistenţa – forma vegetativă este sensibilă, sporul supravieţuieşte în sol decenii
124. Caracteristic pentru C.perfringens este:
bastonaş gram+ imobil, capsulat, sporogen (sporul oval sau rotund, central sau subterminal,
deformează celula bacteriană).
Medii de cultură: Kitt-Tarrozzi regenerat, bulion tioglicolic, geloză-sânge glucozată, geloză cu
gălbenuş de ou şi lactoză, mediul Wilson-Blair
Colonii – C.perfringens – lenticulare, hemolitice; pe mediu cu galbenus de ou coloniile sunt
inconjurate cu un halou opac (lecitinaza); în mediul Wilson-Blair – colonii negre (H2S);
clostridiile mobile – colonii R. 37 grade, 24 ore
Manifestă activitate proteolitică (digestia cazeinei, producerea H2S, gelatinaza) şi zaharolitică cu
producere abundentă de gaz.

126. Caracteristic pentru C.tetani este:
Rezistenţa – forma vegetativă este sensibilă, sporul supravieţuieşte în sol decenii.
127. La un pacient cu plagă contaminată, profilaxia specifică a tetanosului se face prin

administrarea de:
Imunizarea activă cu anatoxină tetanică (conform calendarului vaccinării – ADTP, ADT, AT)
În caz de plagă: prelucrarea corectă, anatoxină, ser imun antitoxic
128. În patogenia tetanosului sînt implicaţi factorii:
Toxina tetanică
 Tetanolizina – hemoliză
 Tetanospasmina – contracturi ai muşchilor striaţi.
130. Indicaţi clostridiile histotoxice şi invazive:
C. perfrighens, C. Novyi, C. Septicum, C. histolycticum
131. Indicaţi agentul care pătrunde prin plaga ombelicală:
C. perfrighens
132. Indicaţi clostridiile toxigene noninvazive:
C. tetani, C. botulinum
133. Indicaţi simptomele caracteristice a
botulismului: 134. Indicaţi afirmaţiile corecte:
137. Selectați testele cheie ale familiei Enterobacteriacea:
Bacterii (bastonaşe) gramnegative
Nesporogene
Mobile-peritriche sau imobile
Facultativ-anaerobe
Fermentează glucoza până la acid (A) sau acid și gaz (AG)
24
Catalazo-pozitive
Oxidazo-negative
Reduc nitraţii în nitriţi
138. În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele biochimice:
PRIMARE
Utilizarea citratului de Na (mediul Simmons)
Utilizarea malonatului de Na
Hidroliza ureei (testul Preus)
Decarboxilarea lizinei (LDC)
Dezaminarea fenilalaninei (FAD) cu formare de acid fenilpiruvic
Producere de H2S în mediul multitest (ex.: Kligler)
Fermentarea glucozei până la acizi (testul MR - metil rosu)
Fermentarea glucozei până la acetoină / acetilmeticarbinol (testul VP – Voges Proskauer)
Mobilitatea (în geloză semilichidă
139. În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele biochimice:
SECUNDARE
Teste biochimice (fermentarea glucidelor, decarboxilarea aminoacizilor (arginină, ornitină),
producerea indolului, etc)
Fagoidentificarea şi lizotipia
Seroidentificarea
Antibiograma
Colicinogenotipia
140. Selectați mediile de cultură utilizate în procesul de imbogățire, izolare şi identificare a
enterobacteriilor:
De îmbogăţire a bacteriilor patogene: Kauffman, Muller, bulion selenit, etc
De izolare a culturii pure:
ENDO, LEVIN, PLOSKIREV, SS, MacConkey
Mediul Wilson-Blair cu sulfit de Bi
II. De acumulare şi identificare preliminară
Kligler, Olkeniţki
III. De identificare finală (medii cu citrat de Na, malonat de Na, şirul Hiss, medii cu aminoacizi,
gelatina, etc)
141. Indicați infecțiile cauzate de E. coli
patogene: de gastro-enterite infantile (infecţii
salmoneliforme) sindrom dizenteric (infectie
dizenteriforma “diareea călătorului”, sindrom
holeriform.
diaree persistentă
sindroame diareice.
infectie intestinala acuta.
142. Selectați categoriile patogene de E. coli:
Shigella, Salmonella, Yersinia pestis
144. Alegeți fenotipurile patogene de E. coli:
145. Indicați cum modificăE. coli mediul Kligler:
146. Selectați factori de patogenitateai escherichiilor enterotoxigene:
pili (CFA “colonization factor antigen” sau CSF “coli surface factors”).
toxine – enterotoxine LT şi/sau ST (codificate plasmidic).
147. Selectați caracterele biochimice ale E. coli:
(colonii colorate pe medii DD de izolare), fermentează glucoza cu formare de AG.
Teste primare: MR +, mobilitate +, LDC+, celelalte teste sunt negative
149. Despre E. coli se poate afirma:

25
151. Selectați speciile din genul Shigella:
Shigella dysenteriae , Shigella flexneri
Shigella boydii, Shigella sonnei
152. Indicati speciile de shigele care poseda mai multe serovariante:
Shigella dysenteriae, Shigella flexneri, Shigella boydii
153. Indicați mediile utilizate pentru cultivarea shigelelor:
medii DD (Endo, Levin, Ploskirev, SS)
154. Shigelele modifică mediul Kligler după cum urmează:
Coloniile lactozo-negative sunt repicate pe mediile Olkeniţki, Kligler pentru acumularea culturii
pure şi identificare preliminară (lactoza/zaharoza -, glucoza A, H2S -)
apariţia mucusului, puroiului şi sângelui în materiile fecale.
156. Selectați shigelele manitolpozitive:
Shigella flexneri, Shigella boydii, Shigella sonnei
157. Indicați factorii de patogenitate ai shigelelor:
Factori de adeziune la mucoasa colonului (fimbrii, LPZ)
Sistem de secretie tipul III (“seringa”)
Microcapsula (antifagocitar)
Factori de penetrare şi multiplicare intracelulară
Toxine: Toxina Shiga, Citotoxine, Endotoxina
158. Selectați preparatele biologice care pot fi utilizate în profilaxia şi tratamentul specific al
dizenteriei:
Profilaxie: vaccinuri ribosomale, inactivate, atenuate (imunitate de scurtă durată)
Tratament: antibiotice (tetraciclină, ampicilina, etc), trimetoprim, sulfamide, eubiotice, bacteriofagi,
vaccin inactivat (dizenteria cronică)
159. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul de laborator al febrelor tifo-
paratifoide:
sânge (perioada febrilă, în special I săptămână de boală), urină (începând cu a II săptămână),
materii fecale (II-III săptămână de boală), exsudat din rozeole, ser sangvin (din ziua a 7-ea), bilă,
măduvă osoasă
160. Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo-paratifoide:
161. Selectați reacţiile utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide:
RA Widal, RA modificarea Felix, RHAI, ELISA
162. Indicați serurile imune utilizate pentru identificarea serologică a salmonelelor:
163. Selectați preparatele biologice utile în profilaxia febrelor tifo-paratifoide:
164. Selectați caracterele studiate pentru identificarea salmonelelor:
Teste primare: utilizează citratul de Na, produc H 2S, MR+, LDC+, mobilitate+, celelalte teste –
negative.
Teste secundare: scindează glucidele A/AG, indol-, ornitindecarboxilaza+, etc
EXCEPŢIE: S.Typhi – citrat-, H2S-, scindează glucoza până la acid;
166. Selectați caracterele biochimice specifice pentruS. Paratyphi B:

-Produce hidrogen sulfurat
-Este oxidazonegativa
-Scindeaza glucoza până la acid și gaz
167. Selectați factorii de patogenitateai salmonelelor:

-Adezine
-Sistem de secretie
-Citoxine
-Endotoxiina
-macrofage, celule epiteliale
-enterotoxine
26
-siderofori
-Ag Vi
168. În patogeneza febrelor tifoparatifoide se disting următoarele faze:

-bacteriemie
-difuzie parenchimatoasa
-Alergica
169. Fenomenelede sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot manifesta prin:
-Ulcerarea plagilor Peyer cu hemoragii
-Ulcerarea placilor Peyer cu perforatii intestinale
-necroza,ulceratii
170. Endotoxemia în febrele tifoparatifoide determină:
-febra 38-40
-stare de tifos
-colaps cardio-vascular
171. Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în:

Bacteriile sunt fixate în organele SRE şi se multiplică în ficat, splină, măduvă osoasă, ţesut
limfoid, etc. Din această perioadă începe eliminarea salmonelelor cu saliva, materiile fecale,
urina, bila, etc.
172. Indicați modificările produse de V. cholerae în mediul cu lactoză și zaharoză:
-Zaharoza A
-Lactoza ,,-,,
173. Indicați glucidele care permit clasificarea vibrionilor în grupuri Heiberg:
-Manoza
-Zahatoza
-Arabinoza
174. Selectați mediile utilizate pentru cultivarea V. cholerae:
-Geloza alcalina
-Apa peptonata alcalina
-TCBS
175. Selectați mediile utilizate pentru izolarea culturii pure de V. cholerae:
-TCBS
-Geloza alcalina
176. V. cholerae El-Tor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de:
-berbec
-gaina
177. Selectați testeleutilizate pentru diferenţierea biovariantelor deV. cholerae:

-Sensibilitate la bacteriofagi
-Producerea acetoinei (test Voges-Proskauer)
-Sensibilitate la polimixina
-Aglutinarea eritrocitelor de gaina
178. Indicați testelecaracteristice pentru biovarul V. cholerae cholerae (clasic):

-Nu aglutineaza eritrocitele de gaina
-Nu priduce acetoina
Este sensibil la bacteriofagul C
-Este sensibil la bacteriofagul El Tor
179. Indicați testelecaracteristice pentru biovarul V. cholerae El Tor:
-Aglutinează eritrocitele de găină
-Hemolizează eritrocitele de berbec C.
-Produce acetoină
180. Indicați preparatele biologice utilizate în profilaxia specifică a holerei:
-Vaccin viu
-Vaccin inactivat
27
-Vaccin subunitar
-Anatoxină-holeragen
181. Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarulV. cholerae Ogawa:
Fracția antigenică A
Fracția antigenică B
182. Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarulV. cholerae Inaba:
Fracția antigenică C
183. Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarulV. cholerae Hykojima:
184. Selectați reacțiile serologice utilizate în diagnosticul rapid al holerei:
-Reacţia de imunofluorescenţă
-Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul anti-O1
-Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag C si ET
-Frotiu Gram
-Studierea mobilitatii
185. Precizați etapele din evoluţia clinică a holerei:
-Perioada de incubatie
-Enterita hilerica
-gastro-enterita
-Activarea adenilatciclazei cu producere masivă de cAMP
.-Dereglarea proceselor de absorbție intestinală

Bastonaşe G-, încurbate, polimorfe, 2-3 µm / 0,5-0,8 µm,
nesporogene,
necapsulate,
mobile monotriche (flagel polar unic)
189. Selectați caractere cheiepentru bacteriile din familia Enterobacteriaceae:
Fermentează glucoza cu formare de acid sau acid şi gaz
Posedă catalază E.
Nu posedă oxidază
Nesporogene
Mobile-peritriche sau
imobile Facultativ-anaerobe
190. Selectați caractere cheie pentru bacteriile din familia Enterobacteriaceae
Nesporogene
Fermentează glucoza până la acid (A) sau acid și gaz
(AG) Catalazo-pozitive
Oxidazo-negative
191. Mediul multitest Kligler este utilizat cu scopul de:

-De acumulare culturii pure
identificare preliminară (medii multitest)
192. Selectați grupurile de medii utilizate în diagnosticul de laborator al enterobacteriozelor:

De îmbogăţire
28
Diferenţial diagnostice
Multitest E.
De transport
193. Selectați mediile multitest:
Russel C.
Kligller
Olkeniţki
194. Selectați mediile slab selective utilizate pentru izolarea enterobacteriaceelor:
Endo
Levin
-Ploschirev
195. Indicați genurile patogene din familia Enterobacteriaceae:
Genurile Shigella,
Salmonella,
Yersinia,
unele variante ale genului Escherichia;
196. Indicați genurile condiţionat-patogene din familia Enterobacteriaceae:
Enterobacterii condiţionat patogene:
genurile Escherichia, Citrobacter, Enterobacter, Hafnia, Klebsiella, Morganella,
Proteus, Providencia, Serratia, Edwardsiella, etc.

flagelar, proteic, termolabil şi inactivat de alcool, rezistent la formol.

-de perete, LPZ, termostabil şi rezistent la alcool, sensibil la formol.
-determina inaglutinabilitate cu seruri anti-O. Variante – L, A, B la E.coli, Vi – la Salmonella
şi Citrobacter

şi Citrobacter
201. Selectați factorii de patogenitateai EPEC:

Posedă afinitate pentru mucoasa uro-genitală (fimbrii tipul 1 sau P (pyelonephritis-
associated pili), Ag O şi K specifice, hemolizine, etc ).
202. Selectați factorii de patogenitate ai ETEC:

Pilii CFA
Enterotoxina termolabilă
Enterotoxina termostabilă
203. Alegeți particularităţile EHEC:

Determină diaree hemoragică
Cauzează sindromul uremic
hemolitic Elaborează toxine shiga-
like
Responsabile de colite hemoragice cu sindrom uremic-hemolitic (anemie hemolitică +
trombocitopenie + insuficienţă renală)
Sursa - animale (bovine) colonizate cu tulpini EHEC.
Doza infectanta - <100 bacterii
-Aderă prin intermediul unor pili Lpf (long polar fimbriae) şi a proteinei din --ME intimina, determinând
colonizarea şi procesul “adeziune si stergere”→ diaree
-Prin sisteme de secreţie injectează intracelular multiple proteine, inclusiv citotoxine care alterează
citoscheletul şi sunt capabile de difuzie în organism (“Shiga-like” toxine – SLT 1 şi SLT 2). Receptori
29
specifici sunt pe enterocite, celule endoteliale si celulele epiteliului renal (inflamatie, distrofie,
hemoragii).
Produc frecvent hemolizină (codificata plasmidic).
204. Alegeți particularităţile EAggEC:

-Stimulează producerea mucusului cu formarea unui biofilm
-Elaborează 2 exotoxine
-Determină diaree persistentă
Cu ajutorul unor adezine AAF (aggregativeadherence fimbriae) aderă la suprafata
intestinului subtire. Urmeaza stimularea secretiei mucusului, cu formarea unui biofilm, ce
protejeaza bacteriile de antibiotice si fagocitoza.
EAEC produc 2 toxine – toxina enteroagregativa termostabila (induce secretia lichidelor),
unele tulpini produc si SLT.
Provoacă diaree persistentă (peste 14 zile) la copii si adulti cu imunosupresie (HIV/SIDA).
Aderă agregativ la suprafaţa culturilor de celule
205. Selectați particularitățile antigenului K1 al E. coli:

Este identic cu polisialozilglicopeptidele cerebrale la nou-născuţi
Predomină în etiologia meningitelor neonatale D
Predomină în etiologia septicemiilor neonatale
206. Dizenteria se manifestă prin următoarele simptome clinice:
Febră
Colită acută
Tenesme
207. Sursele infecţiei în dizenterie pot fi:
Omul bolnav
-purtatori sanatosi
antigenul NP (nucleoproteina)
antigenul M ( matrix )

neuraminidaze
Reverstranscriptaze
polimeraze
210. Selectați antigenele specifice de subtip ale virusului gripal A:

antigenele H
antigenele N
211. Indicaţi afirmaţiile corecte

212. Alegeți caracterele specifice virusului gripal A:
formează imunitate specifică de serovariantă
sursă de infecţie este omul şi diverse specii de animale şi păsări
include mai multe variante serologice
213. Enumerați tipurile de vaccinuri gripale:
vii atenuate
inactivate complete
subunitare
214. Selectați caracterele specifice virusului gripal tipul A:

suportă variaţii antigenice minore
sensibilă la amantadina
suportă variaţii antigenice majore

sunt prezente doar la om
30
nu există subtipuri distincte
216. Selectați caracterele specifice virusului rabic:

incubaţia fixă 5-7 zile
se transmite numai pe cale intracerebrală
este utilizat ca tulpină vaccinală
sau
Cauzează encefalită acută

se multiplică predominant în cornul Ammon
Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
Se mai numeşte virus de stradă
217. Selectați caracterele specifice virusului parotiditei

epidemice: se manifestă prin afectarea glandelor salivare şi
SNC perioada de incubaţie 14-21 zile
este determinata de virusul urlian
sursa de infecţie este exclusiv omul
virusul nu are variante serologice
virusul se cultivă pe ou embrionat de gaină
218. Selectați afirmațiile adevărate despre corpusculii Babeş-Negri:

se depistează în neuronii din cornul Ammon
sunt incluzii citoplasmatice
219. Selectați caracterele specifice virusului hepatitei A:

Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
220. Selectați caracterele specifice virusului rubeolic:

Se contractează pe cale respiratorie
Se transmite pe cale verticală
Cauzează malformaţii congenitale
Sau Rubeola este:
Exantem micromacular
Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali
Manifestări catarale respiratorii
Anomalii fetale

Virusul herpes simplex 2
Virusul Epstein - Barr
Virusul citomegalic

Herpesviridae
Hepadnaviridae
Papovaviridae
Adenoviridae

Virusul citomegalic
224. Selectați caracteristici ale virusului HIV:

Are genom ARN monocatenar
31
Conţine reverstranscriptază
Determină sindromul imunodeficienţei dobândite

VHA
VHE

VHB
VHC
VHD
227. Selectați virusurile care se transmit pe cale sexuală:

Herpes simplex 2
HIV
Hepatitei B
228. Selectați virusurile care pot fi transmise pe cale verticală:

VHB,
VHD,
virusul rubeolic,
herpesvirus2,
herpesvirus congenital
229. Enumerați cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C:

ciroza hepatică,
cancer al ficatului,
cronicizare
AntiHBs,
AntiHBc,
AntiHBe
AgHbs

Picornaviridae,
Hepadnaviridae,
Flaviviridae,
Hepeviridae
hepatita acută(perioada de stare),
hepatită cronică persistentă(portaj)

hepatita acuta(perioada de stare),
hepatită cronică
vindecare,
vaccinat
hepatită fulminantă,
hepatita cronică activă,
heptită cronica
persistentă,
32
portaj,
vindecare
vindecare,
portaj

virusurile paragripale 1,2,3,4,
virusul urlian(parotiditei
epidemice), virusul rujeolei,
virusul respirator sincițial
239. Selectați preparate biologice utilizate în profilaxia şi tratamentul rujeolei:

Imunoglobulină umană standardă
Vaccin viu atenuat
240. Enumerați infecțiile provocate de virusurile herpetice:

varicela,
Herpes genital
Mononucleoza infecţioasă
241. Selectați patologiile cauzate de virusurile herpetice

Zona-Zoster
Citomegalie
Carcinom nasofaringean
242. Selectați infecțiile cauzate de virusul herpetic tip 3 (VZV):

varicela
herpes zoster

reverstranscriptaza, integraza

gag,pol,env

codifică o poliproteina-precursor, clivata ulterior de catreproteaza virala in proteinele
structurale interne (p24, p7 şi p17

ReversTranscriptaza (p66), integraza (p31), proteaza (p9)

M(main,major), O(outlier), N(new)

Limfocite Th, monocite, macrofage tisulare, celulele microgliei, celulele dendritice

confirmarea diagnostic HIV,
confirmare diagnostic HIV-1 la nou-născuți cu mame infectate

marker direct al infecţiei HIV,
33
Poate fi detectat în primo-infecţie până la seroconversie (fereastra serologica),
Ag p24 reapare în momentul evoluţiei spre SIDA

Prezenţa ARNv în ser denotă replicarea constantă a virusului.
+ prezenta Ag24, RT

ADN/ARN dispus central, in nucleoproteida
capsida, compusa din capsomere
supracapsida
dimensiune mica
dependente de cel vii
nu au aparat propriu de sinteza a proteinelor, mitocondrii
nu se pot replica in lipsa cel gazda
str acelulare cu potential infectios
reizstenta naturala la antibiotice
nu pot fi cultivate pe medii artificiale

- substraturi celulare: din cel embrionate, cel de rinichi de maimuta/caine/cobai, cel
canceroase
- oua embrionate: de gaina de regula
- animale de lab

izolarea virusului
evidentierea (indicarea) reproducerii virale
identificarea virusului

- efect citopatic : litic/citotoxic/formare de sincitii
- formare de plaje (folosit in clonarea virusurilor)
- incluzii virale (puse in evidenta prin cooratii)
- hemadsorbtia si activitate hemaglutinanta (la virusurile gripale/paragripale care
au hematinine pe membrana cel-fixarea hematiilor la cultura)
- inhibitia metabolica
- interferenta
- transformarea celulara (virusurile oncogene)

Neuraminidaza (NA, N) N1 – N11
Tetramer, polipeptid unic
Funcţii :
Clivează legătura dintre acidul sialic şi glucidul alăturat
Ajută în prevenirea superinfecției celulelor deja infectate
Poate inactiva receptorii mucoproteici solubili din secrețiile respiratorii
Asigură detaşarea virionilor înmuguriţi prin eliminarea acidului sialic din receptorii celulari
Anticorpii anti-NA limitează diseminarea virionilor

Hemaglutinina (HA, H) H1 – H18
Trimer compus din 2 polipeptide HA1 şi HA2
HA1 – fixarea specifică a virionilor la receptori glicopeptidici membranari (inclusiv de pe
hematii, determinând hemaglutinarea), ce conţin acid N-acetilneuraminic/acid sialic
HA2 – fuziunea supercapsidei cu membrana celulei-gazdă
34

H1, H2, H3 şi N1, N2 (H1N1; H2N2; H3N2)

virusul gripal A
virusul hepatitei C (HCV)
HIV1

Hepatita A
Hepatita E
263. Selectați hepatitele virale cu mecanismul de transmitere parenteral:

Hepatitele B, C,D
264. Selectați virusurile hepatitice cu genom ARN:

A,C,D,E

Ag HBs
Ag HBc Ag Hbe

Cytomegalovirus
Simplexvirus (HSV-1, HSV-2)
Varicellovirus (VZV)
Roseolovirus (HHV-6/7)

limfocitele B şi celulele epiteliale ale oro- şi rinofaringelui.

macrofagele,
Leucocitele,
celulele
endoteliale,
limfocitele T şi B,
celulele-suşă din măduva osoasă,
celulele epiteliale ale canalelor glandulare

- familia Retroviridae
- subfamilia Orthovirinae –genurile Alpharetrovirus, Betaretrovirus, Gammaretrovirus,
Deltaretrovirus, Epsilonretrovirus (induc tumori şi leucemii), Lentivirus (virusul HIV,
SIV)
- subfamilia Spumaretrovirinae -Genul: Spumavirus (nepatogeni)

- 2 catene ARN+ identice, nu se utilizeaza ca ARNm
- reverstranscriptaza RT p66 cu functie de ribonucleaza
- integraza p31
- capsida trunchi de con, din 2 proteine, p24-CA, majora si p7-NP,minora
supercapsida cu 2 GP virale (120 si 41)
proteina p17 care captuseste stratul intern al supercapsidei
nucleoid (p27, p7, p17)
forma sferica
dimensiuni 80-130 nm
35

Liza directă a celulelor infectate (ECP)
Limfocitele T CD8 (LTc) elimină limfocitele T CD4 infectate
Apoptoză în urma stimulării antigenice a celulelor care au fost în contact cu Ag HIV
Limfocitele infectate, acoperite cu gp120 pot provoca fixarea, fuziunea şi moartea
limfocitelor neinfectate (formarea sincitiilor)
Complement simplu

bacterie fină, helicoidală, cu 8-14 spire regulate şi capetele ascuţite, mobilă cu
mişcări de flexie, înşurubare şi translaţie. Gram -
Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal

Bacteriile din genul Borrelia sunt gram-negative, spiralate, formate dintr-un
număr redus de spire largi (3-20), groase, mobile, necapsulate, nesporulate,
pretenţioase nutritiv, cu creştere lentă, anaerobe sau microaerofile, Conţin 4-8
spire mari, neregulate
Prin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet

Sunt bacterii spiralate (cu 18 spire foarte subţiri şi dese), cu unul sau ambele
capete îndoite sub formă de cârlig (cu ajutorul cărora traversează ţesuturile
intacte), mobile, strict aerobe, gram-negative, necapsulate, nesporulate. Prin
metoda giemsa roz pal
serovariante: Genul Leptospira 260 de serovariante
L. interrogans
B.duttoni, B.hispanica, B.persica, B.burgdorferi, B.turicatae,
B.hermsii
B. recurrentis
7. Indicați specia de spirochete care se cultivă la 28-30
C: Genul Leptospira
L. interrogans
8. Indicați specia de spirochete care nu poate fi cultivată pe medii de cultură
in vitro:
T.pallidum
9. Selectați maladia care poate fi transmisă pe cale
alimentară: leprospirozele
recurrentis: Sânge in perioada febrilă
de leptospire:
RAL
12. Selectați reacția utilizată pentru seroidentificarea
leptospirelor: RFC
15. Selectaţi specia microbiană reprezentată în imagine (frotiu Gram)
diagnosticul brucelozei:
tIntradermo reacţia Burnet
17. Intradermo reacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV
în: brucelozei
18. Alegeti mediul electiv pentru cultivarea
brucelelor: Bulion hepatic
19. Hemocultura în diagnosticul brucelozei se obţine timp
de: 4- 6 săptămâni
20. Selectati habitatul natural al B. melitensis:
Ovinele
Gram-negative, aerobe, capsulate, care apar la microscop sub formă de
bastonașe sau coci (cocobacili)
22. Selectati reactia serologica indicata pentru diagnosticul
brucelozei: Wright
Huddleson
neisserii “pretenţioase” : N. gonorrhoeae şi N.meningitidis ( specii
patogene)
24. Selectati mediul de cultură electiv pentru cultivarea F.
tularensis: McCoy

tularensis: Francis
accesibila pentru majoritatea laboratoarelor:
Bacteriologică
27. În serodiagnosticul tularemiei se foloseşte
reacţia: De aglutinare
28. În diagnosticul tularemiei titrul semnificativ diagnostic
al anticorpilor în RA este:
1 : 80
29. Selectati infectia predominant forma ulcero-
ganglionară.. Tularemia
30. Indicaţi caracteristicile reprezentanţilor din Genul
Francisella Reprezintă o cocobacterie foarte mică (0.2-0.5 µm x 0.7-1.0
µm), gram- negativă, uneori se colorează mai intens la poli, pleomorfă,
imobilă, asporogenă, tulpinile virulente posedă capsulă.
Caractere de cultură: bacteria nu poate fi cultivată pe medii uzuale. Pentru
izolare se utilizează medii îmbogăţite: mediul Francis (geloză + sânge de
iepure + cisteină + glucoză); mediul McCoy (cu gălbenuş de ou); geloză-
ciocolată
Cultivă la 35 - 37 grade, în aerobioză. Peste 2-4 zile apar colonii S, mici (1 - 2
mm în diametru), albe-cenuşii, mucoide, cu marginile regulate şi suprafaţa
lucioasă.
31. Selectati preparatul biologic utilizat pentru profilaxia specifica
a tularemiei:
1. suspensie omorâtă de F. tularensis cu 2 miliarde germeni/ml
pentru reacții de aglutinare
2. suspensie de hematii stabilizate cu antigen F. tularensis
sau imunoglobuline antitularemice
3. vaccin viu atenuat anti-F.tularensis
este un organism facultativ intracelular, principalii factori de patogenitate
sunt substanța capsulară de supra- și endotoxină
B. anthracis
Bacillaceae
Edematogen
Letal
Antigenul protector
35. Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B.
anthracis pe mediu de cultură cu:
Penicilină
36. Cea mai frecventă formă clinică a antraxului
este: Antraxul cutanat
37. În frotiuri preparate din prelevate de la pacient şi colorate
Gram, pentru B. anthracis este caracteristic:
Streptobacili nesporulaţi, capsulaţi, grampozitivi
38. În frotiuri preparate din cultură pură şi colorate Gram, pentru

B. anthracis este caracteristic:
Streptobacili sporulați, grampozitivi
anthracis: Exotoxina antraxului, codificată plasmidic (pX01). ????
B. anthracis
41. Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini
neregulate (cap de meduză):
B. anthracis
42. Reacţia de precipitare inelară se efectuează în
diagnosticul: Antraxului
se cultivă la temperaturi joase (26 – 280):
Y. pestis
Y. pestis
45. Y. pestis aparţine
familiei: Enterobacteriaceae
46.Agentul pestei aparţine genului:
Yersinia
47.Y. pestis în frotiuri-amprente colorate Gram reprezintă:
Bastonașe ovoide, gramnegative, colorate bipolar
48. Temperatura optimală de creştere a Y. pestis
este: 26-28 grade celcius
şi margini ondulate:
B. pertussis
50. Selectati factorul de patogenitate specific pentru Y.

pestis Fracțiunile antigenice de înveliș F1, V, W
proteine de
membrană exotoxinee
A și B endotoxina
pesticine
???????????????????????
52. Selectați mediu de cultură utilizat pentru izolarea S.
aureus: Geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
S. aureus
opace, pigmentate pe medii speciale:
S. aureus
S. aureus
56. Indicați specia de bacterii care este un important
indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii
rinofaringiene:
S. aureus
57. Indicați acțiunea
streptolizinelor: Posedă efect
antifagocitar
Posedă acţiune fibrinolitic
59. Indicați acțiunea eritrotoxinei elaborate de S.
pyogenes: Determină eritemul tegumentelor
60. Selectați bacteria care formează colonii β- hemolitice,
mici, transparente pe geloză-sânge:
S. pyogenes
61. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge,
caracteristic streptococilor beta-hemolitici:
Hemoliză clară, completă, cu periferia bine definită
caracteristic streptococilor alfa-hemolitici:
Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, periferia slab conturată
63. Indicați factorul de patogenitate al S. pyogenes implicat în
etiologia scarlatinei:
Eritotoxina
64. Leziunile articulare și cardiace post-streptococice sunt provocate de
: Apare după infecţii faringiene şi este determinată de acţiunea directă a
streptolizinei, depozite de complexe imune (RHS III), precum şi prin
interacţiunea autoAc şi al Ac anti-streptococici cu autoantigene din
miofibrile, valvule cardice şi sinoviale (RHS II).
65. Indicați cea mai utilă investigație pentru diagnosticul unei
faringite streptococice:
1. Diagnosticul direct
- Examenul microscopic (frotiu Gram – orientativ, RIF)
- Examenul bacteriologic (de bază)
- Detectarea serologică a Ag specifice (Ag capsulare pot fi identificate în
reacţii de latexaglutinare, “reactia de umflare a capsulei” cu Ac
specifici).
- Identificarea ADN prin tehnici de biologie moleculară
2. Diagnosticul indirect (util în infecţii post-streptococice)
- Evidenţierea Ac ASLO în cazul RAA (titru diagnostic > 200 UA/ml)
- Ac antistreptodornază B (titru diagnostic > 240 UA/ml) + ASLO în
cazul GNA
- Dozarea Ac anti-hialuronidază (titru diagnostic > 350 UA/ml) şi
anti- streptokinază (titru diagnostic > 160 UA/ml)

specifici).
cazul GNA
anti- streptokinază (titru diagnostic > 160 UA/ml
67. Indicați investigația utilă în diagnosticul

reumatismului: Determinarea antihialuronidazei
Determinarea antistreptolizinei O (ASLO)
69. Indicați factorul de patogenitate ce determină simptomele

în scarlatină:
Toxina eritrogenă?????
70. Selectați cocii
piogeni: Familia
Staphylococcaceae
Genuri: Staphylococcus; Gamella; Macrococcus; Salinicoccus
Familia Streptococcaceae
Genuri: Streptococcus;
Lactococcus Familia Neisseriaceae
Genul: Neisseria
71. Indicați, care factori de patogenitate sunt caracteristici pentru

N. gonorrhoeae:
Fimbrii
Fimbrii de ataşare la
epiteliu sIgA-proteaza
Endotoxina
72.Selectați mediul pentru izolarea N. meningitidis din LCR:

Cresc pe geloză ser la 370C
Bulion glucozat
Geloză ser
Geloză semilichidă
73. Selectați mediul pentru izolarea N. meningitidis din
LCR: Geloză-sânge
Bulion glucozat
Geloză ser
74. Indicați principala metodă de diagnostic de laborator în
gonoreea acută:
2. Examenul bacteriologic (este obligator în forme asimptomatice
sau cronice)
3. Depistarea directă a N. gonorrhoeae în prelevate poate fi realizată
prin tehnici ELISA sau RIF
4. Detectarea acizilor nucleici prin hibridare sau amplificare
genică 5.Examenul serologic (serodiagnosticul) - RFC
75. Indicați calea de transmitere a Neisseria

gonorrhoeae: cale sexuală
aerogen, prin picături Pflugge, prin obiecte contaminate (jucării…) -
exceptional
77. Indica și ce infecții cauzează Neisseria

gonorrhoeae: Gonoree
78. Numiţi caracteristica microorganismelor din

genul Corynebacterium:
Caractere morfotinctoriale ale C.diphtheriae
Bacterii (bastonaşe) drepte sau puţin încurbate, cu extremităţile rotunjite
sau îngroşate (aspect de halteră sau de măciucă). În frotiuri se aranjează
ungiular, în palisade sau sub forma caracterelor chinezeşti, cifre romane
sau litere majuscule: Y, M, N, V... Imobile, asporogene, necapsulate.
Se colorează G+, pentru evidenţierea granulaţiilor de volutină - Loeffler,
Neisser.
Caractere de cultură şi biochimice
C.diphtheriae este o specie facultativ anaerobă, posedă catalază, citocromi
a,b,c, oxidazo-.
Temperatura optimă de cultivare 37°C, pH 7,4.
79. Numiţi factorul de patogenitate al C.

diphtheriae: Toxina difterică( Exotoxina)
80. Indicati mediul utilizat pentru izolarea culturii pure de
C. diphtheriae:
!!!!! Mediul Clauberg (geloză-sânge cu telurit de potasiu)
Mediul Tinsdale (geloză-ser-cistină-telurit de potasiu-tiosulfat)
Mediul Bucin (geloză-sânge cu hinozol)
Imunoglobuline omoloage
ser antitoxic heterogen
toxină difterică purificată
antitoxină difterică+tetanică
Specie patogenă: C.diphtheriae (biovaruri gravis, mitis, intermedius)
Specii comensale (specii pseudodifterice, difteroizi): C.xerosis,
C.pseudodiphthericum, C.jeikeium, etc
83. Numiţi particularitatea morfobiologică a C.

diphtheriae Bastonașe grampozitive dispuse in palisade
84. Alegeţi denumirea corectă a biovariantei C.

diphtheriae: Gravis
Mitis
Intermedius
85. Alegeţi metoda CERT aplicată în diagnosticul de laborator
al difteriei:
Examenul bacteriologic (izolarea, identificarea culturii pure). Studierea
toxigenezei – obligator. Se efectuează prin RN cu ser antitoxic in vivo
(cobai), in vitro (RP Elek, Ouchterlony), sau depistarea genei Tox în
prelevat sau în cultura pură prin PCR
bolnavul cu difterie şi purtătorii sănătoşi de germeni (colonizează
rinofaringele, rareori tegumentul sau conjunctiva).
87. Numiţi prelevatul de la bolnav, prelevat in diagnosticul de
laborator al difteriei:
in dependență de forma
clinică LCR
puroi de pe amigdale
sereții nazo-farnigiane
Tuberculoza
89. Numiţi timpul necesar pentru dezvoltarea şi izolarea culturii pure
de de M. tuberculosis
În funcţie de viteza de creştere, se clasifică în specii cu creştere rapidă (3-7
zile) şi specii cu creştere lentă (2 sau mai multe săptămâni). ????????????
90. Ce se poate afirma despre viteza de creştere a М.
tuberculosis? microbacteriile patogene cresc lent perioada de
generatie 20 de ore iar coloniile apar peste 2-4 săptămâni
91. Numiţi condiţia indispensabilă în diagnosticul de laborator
a tuberculozei:
Omogenizare și Decontaminarea probelor ?????????????????
izolarea probelor
92. Numiţi chimioterapicele, care se utilizează în
tratamentul tuberculozei:
Chimioterapice care inhibă sinteza acizilor micolici (Izoniazida,
Pirazinamida, Etambutolul, Etionamida)
Lipidele constituie 20-45% din masa celulei. Sunt reprezentate de
acizi micolici şi ceruri (condiţionează transformarea macrofagelor în
celule epitelioide şi celule gigante Langhans).
Cord-factorul (sulfo-lipid) perturba respiraţia în mitocondrii, induce
cultivarea în corzi (cosiţe) a M.tbc.
Acizii micolici. Previn distrugerea micobacteriilor în macrofage, protejează
micobacteriile extracelulare de complementul din ser. Condiţionează
transformarea macrofagelor în celule epitelioide şi celule gigante Langhans.
Polizaharidele joacă un rol important în formarea Ac serici, conferind
specificitatea imunologică.Proteinele reprezintă suportul imunităţii celulare
şi a hipersensibilităţii tardive.
Cultivă numai pe medii complexe, specifice, cum este mediul Löwenstein-
Jensen sau mediile din gama Middlebrook
95. Numiţi mediul nutritiv pentru izolarea culturii pure de
М. tuberculosis:

Antibiotice cu spectru larg: rifampicină, streptomicină,
kanamicină; Fluorochinolone;
Formează colinii S mici bombate lucioase cu aspect de picături de
mercur
98. Numiţi caracterul propriu Вordetella

pertussis: Tropism pentru mucoasa căilor
respiratorii

respiratorii
100. Numiţi prelevatul recoltat de la pacient cu tusea

convulsivă: mucozităţi nasofaringiene sau bronşice, recoltate cât
mai precoce.
101. Numiţi biopreparatul utilizat în profilaxia specifică al
tusei convulsive:
Imunizarea artificială obligatorie cu vaccin ADTP.
apar colonii S mici, bombate, lucioase, cu aspect de picături de mercur,
hemolitice (corespund bacteriilor virulente – faza I), forme R – avirulente,
faza IV.
103. Numiţi specia agentului cauzal al tusei

convulsive: Bordetella pertussis
104. Numiţi proprietatea morfobiologică al agentului cauzal al

tusei convulsive:
Cocobacterii asporagene imobile, formează microcapsule, strict
aerobe, în frotiu se dispun separat în perechi sau lanțuri scurte
105. Fermentarea activă a glucidelor pînă la acid + gaz,

coagularea laptelui de turnesol, sînt caracteristice pentru:
C. perfringens
106. Indicati genul la care se referă agentul patogen al
botulismului: Clostridium

Alimentar (alimente conservate în condiții casnice, conserve de fructe
și legume, pește sărat sau afumat)
109. Indicaţi caracterele morfobiologice al agentului cauzal

al botulismului:
bastonaș, mobil, sporogen, Gram +, spor ovoid, subterminal,
termorezistent

Salmonele digestive (S.Paratyphi A, S. Paratyphi B, Anatum,
Dubliu, Derbi, Enteritidis)
111. Indicaţi microorganismele anaerobe:

C. perfringens, C.septicum, C.novyi (oedematiens), C.histolyticum –
agenţii gangrenei gazoase
C.botulinum – agentul
botulismului
112. Clostridiile se caracterizează prin:

Provoacă infecții specifice
necontagioase
113. Indicați patologia cauzată de E. coli
enteroinvazivă: Infecții dizenteriforme
Sindrom dezenteric

Infecții holeriforme
Enterocolite forme ușore
116. Indicați patologia cauzată de E. coli enteropatogenă: enterocolite
la copii
Enterocolită hemoragică
118. Selectați coloniile formate de E. coli pe suprafaţa mediului
Levin: Forma S de culoare albastru-închis
Endo: Roșii cu luciu metalic
120. Selectați modificările produse de E. coli pe mediul
Kligler: Glucoza, lactoza– AG; H2S -
121. Indicați factorul de patogenitate al E. coli, agent al
sindromului holeriform: Enterotoxina termolabilă și termostabilă
123. Selectați caracterul specific pentru E. coli: nu posedă
oxidază, fermentează glucoza cu foemare de acid
124. Selectați caracterul specific pentru E. coli: Manifestă activitate
antagonistă față de alte bacterii Este indicator microbiologic al
impurificării fecale.
125. Selectați preparatul biologic utilizat în tratamentul
colienteritelor cauzate de E. coli: Eubiotice- lactobacterina
escherichiozelor: K, O, Vi
127. Selectați specia ce aparține genului Shigella: S. boydii, S. sonnei,
S. flexneri
128. Selectați specia de Shigella cu cele mai multe serovariante: S. boydii
si flexneri (trebuie de verificat mai exact)
131. Selectați specia de Shigella manitol-negativă: S. dysenteriae
132. Indicați testul biochimic primar pozitiv pentru genul Shigella:
Proba cu roșu de metil (MR)
133. Selectați coloniile formate de Shigellape mediul Ploskirev: Mici,
netede, transparente, incolore (tipul S 2-3mm,opace incolore)
Mici, netede, transparente, incolore (de dimensiuni medii incolore
semitranspaente)
135. Indicați modificările cauzate de Shigella pe mediul
Kligler: Glucoza- A
Hidrogen sulfurat- --
Lactoză- --
136. Indicați mediul de îmbogăţire a shigelelor din materii fecale:
Mediul cu selenit acid de sodiu
137. Invazia celulelor epiteliale de către shigele este asigurată
de: Proteine lpa
indicată vaccinoterapia:
Forme cronice
cronice: Vaccin inactivat
140. Indicați preparatul biologic utilizat în profilaxia specifică
a dizenteriei:
Vaccin inactivat curativ
vaccin ribosomal
bacteriofagi dizenterici (unul din ele)
bolnavii suspecți de febră tifoidă: Sânge
142. Indicaţi structura antigenică a S.Typhi: O 1, 9, 12; Vi; Hd
143. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi B: O 1, 4, 5, 12, Hb, H 1,
2
144. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi A: O 1, 2, 12, H a
săptămâna a doua de boală: Reacția Widal cu antigen O și H,
Urocultura
săptămâna a treia de boală: Coprocultura
148. Indicați titrul diagnostic al reacţiei de Vi - aglutinare la
purtătorii cronici de S. Typhi:
1:40
149. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul
Levin: De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
150. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul cu sulfit
de bismut: Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
S. Typhi:
Glucoza – A; lactoza - ; H2S -
152. Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura
de S.Paratyphi B:
Glucoza – AG; lactoza, zaharoza - ; H2 S +
febrelor tifo-paratifoide: Vaccin TABTe
154. Precizați caracterul specific vibrionului holeric:
Mobilitatea este asigurată de un flagel dispus
polar
155. Selectați genul care reuneşte specii
oxidazopozitive: Vibrio
156. Indicați specia de bacterii care apaţine grupului fermentativ
Heiberg I: V. cholerae
157. Indicați modificările mediul de acumulare cu lactoză și
zaharoză cauzate de cultura de V. cholerae:
Zaharoza - A
Lactoză -
“--”
158. Alegeți mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae: TCBS
Colonii netede, cu margini regulate, de culoare galbenă
160. Selectați coloniile formate de V. cholerae mediul
TCBS: Colonii galbene mari, pe un mediu verde-albastru
162. V. cholerae El Torhemolizează eritrocitele de : Berbec
după sensibilitatea la : Polimixină
165. Doza infectantă pentru om a V. choleraeO1este de ordinul: 10 9
vibrioni
166. Agent etiologic al toxiinfecţiilor alimentare poate
fi: Vibrionii NAG
V. parahaemolyticus
167. Indicați titrul diagnostic al anticorpilor aglutinanţi anti-
V.cholerae 1 : 80
168. Selectați titrul diagnostic al anticorpilor vibriocizi anti-
V.cholerae: 10 la -5?????
169. Indicați antigenul comun pentru toate tulpinile deVibrio
cholerae: Ag. O
170. Alegeți vaccinul utilizat în profilaxia specifică a
holerei: Vaccin inactivat
Holerog ten – anatoxină
171. Precizați durata imunităţii postvaccinale după
administrarea anatoxinei holerice:
3-6 luni
172. Indicati mediul de imbogatire pentru vibrionii
holerici: Apa peptonată alcalină (AP) - pH 8,6
Se cultivă pe medii alcaline
173. EnterotoxinaTL a V.choleraela nivelul enterocitelor
activează: Adenilatciclaza
174. Precizați etapa inițială în evoluţia clinică a
holerei: Enterita holerică
holerei: Reacţia de imobilizare
Reacţia de imunofluorescenţă directă
Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul O1
Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific
Reacţia de imunofluorescenţă directă*
Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific *

O1 serovar Ogawa: AB
O1 serovar Inaba: AC
O1 serovar Hykojima: ABC
holeră vibrionii holerici sunt aranjaţi:
Sub aspectul unui cârd de peşti
181. Indicați mecanismul de transmitere al agentului
holerei: Fecalo-oral
182. Mobilitatea V. cholerae se determină:
În preparatele native
183. Precizați aspectul culturii de V. cholerae în mediu
lichid: Peliculă (văl) fină cu nuanţă albăstruie.
cu pH-ul:
9,0
Wilson-Blair
186. E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii,
CU EXCEPŢIA: Ploskirev

Voges-Proskauer
188. Indicați metoda utilizată pentru studierea
mobilității enterobacteriaceelor:
În geloză semilichidă
189. Numiți gazda naturală pentru virusul gripal
C: omul
virusul hepatitei A; poate fi variant---polio, hepatita A, ECHO, Coxsakie

virozelor: reactii serologice specifice sunt: RIHA/RIHAad, RN, RLA,

ELISA, RIF; Inhibare a hemaglutinării
192. Selectați reacţia utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în
ou embrionat de găină:
RHA
193. Numiți particularitatea genomului virusului
gripal: ARN monocatenar fragmentat
194. Selectați virusul hepatitic cu genom
ADN: virusul hepatitei B
195. Alegeți agenţii subvirali ce cauzează boli neurologice cu
evoluţie lentă:
Prionii
196. Selectați corpusculii virali defectivi, incapabili de
replicare autonomă:
Virusul Hepatic D
197. Alegeți virusurile ce cauzează encefalite
acute: Togavirusuri
198. Selectați virusul genomul cărui se poate integra în ADN-ul
celular: Virusul HIV
199. Selectați familia cărei aparține virusul Varicella-Zoster
(VZV): Virusul hepatic D
200. Selectați virusul ce provoacă mononucleoza
infecțioasă: Virusul Epstein-Barr (EBV)
- Limfocite TCD4+ (Th) (99% de replicare, ECP-sinciţii);
- CPA: monocite/macrofage tisulare (replicare slabă, ECP minim),
- Celulele dendritice (prezente în timus, tegument, mucoase,
organe limfoide, SNC şi sânge perif.).
202. Selectați virusul cu proprietăți
hemaglutinante: gripal/urlian
Influenzavirus A (virusul gripal A
Influenzavirus B (virusul gripal B)
Influenzavirus C (virusul gripal C)
Influenzavirus D (virusul gripei bovine, izolat)

este obligatorie:
Retroviridae
Virusurile Lentivirus HIV/ SIV
Alpharetrovirus, Betaretrovirus, Gammaretrovirus, Deltaretrovirus,
Epsilonretrovirus (induc tumori şi leucemii), Lentivirus (virusul HIV, SIV)
?
204. Selectați culturile de celule care pot fi subcultivate nelimitat in
vitro: Linii continui de celule. Obţinute din ţesut tumoral.
205. Selectați culturile de celule care pot rezista aproximativ 40-
50 subcultivări:
Culturi diploide. Obţinute din ţesut embrionar (MRS5, fibroblaste umane).
206. Selectați culturile de celule care rezistă doar
câteva pasaje/subcultivări:
Culturi primare (primar tripsinizate). Sunt obţinute din ţesuturi adulte sau
embrionare de origine animală sau umană
207. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate
realiza funcţia de ARN-mesager:
Virusuri ARN- : Rhabdoviridae, Paramyxoviridae, Orthomyxoviridae,
Bunyaviridae, Arenaviridae, Filoviridae;
Orthomyxoviridae: Influenzavirus A (virusul gripal A), Influenzavirus B
(virusul gripal B), Influenzavirus C (virusul gripal C), Influenzavirus D
(virusul gripei bovine, izolat)
PARAMYXOVIRINAE (genurile Paramyxovirus, Rubulavirus,
Morbillivirus)
PNEUMOVIRINAE (genurile Pneumovirus, Metapneumovirus)
Deltavirus
208. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi

funcţia de ARN-mesager:
Virusuri ARN+: Picornaviridae, Caliciviridae, Togaviridae, Flaviviridae,
Coronaviridae, Retroviridae
HIV-1
Picornaviridae
Hepeviridae
Flaviviridae
209. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei
E: fam. Hepeviridae
A: fam. Picornaviridae
B: fam. Hepadnaviridae

C: fam. Flaviviridae
213. Indicați perioada de incubație pentru hepatita virală
A: 30 zile(15-50zile)
B: 30-180 zile( 10 săptămâni)
HIV: Th
216. Selectați receptorul celular la care aderă virusul
HIV: CD4
217. Selectați denumirea unității structurale a unui
virus: Virion
cromozomul celulei gazdă:
provirus( HIV și HBV )
gazdă: înmugurire, Exocitoza
gazdă: Liza celulei
221. Selectati antigenul de suprafata al virusului HIV: Gp 120
222. Selectati antigenul transmembranar al virusului HIV: Gp41
223. Indicați tipul genomului virusurilor herpetice: ANDd.c
224. Selectati gena specifică genomului
HIV: gena gag/ pol? secvenţe repetitive LTR
225. Ataşarea virusului HIV la celula-gazdă se realizeaza

prin intermediul:
prin legarea gp120 de receptorul celular CD4.

ul) infecției HIV:
teste rapide de diagnostic de generația III (imunocromatografice)
227. Selectați metoda de eliberare a virusului HIV din celula
gazdă: Decapsidarea
228. Selectați virusul care afectează limfocitele B, determinând apariția
pe suprafața lor a Ag Paul-Bunnell:
Epstein-Barr(EBV)
Complement multiplu
1. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul etiologic

al sifilisului secundar:
serozitatea din leziunile primare sau secundare, puncţii din ganglioni limfatici,
serul sangvin, LCR
2. Selectați metodele de colorare a frotiurilor pentru examenul microscopic
al spirochetelor:
- preparate native (microscopul cu fond negru, contrast de fază)
- Nu se colorează după Gram
- Romanovsky-Giemsa – roz-pal
- Impregnare cu săruri de argint (filamente negre-brune pe fondul galben)
- Frotiuri Burri – necolorate pe fondul negru
3. Selectați subspeciile de T. pallidum:
T.pallidum pallidum (agentul sifilisului)
T.pallidum endemicum (agentul bejelului, sifilis endemic nevenerian – leziuni
cutanate)
T.pallidum carateum (agentul pintei/carate, neveneriană, America Centrală şi
de Sud)
4. Indicați maladiilecare NU pot fi transmise prin
vectori: sifilisul
leptospirozele
5. Indicați particularitățile clinice ale sifilisului
primar: Sifilisul primar (4-6 săptămâni)
– la poarta de intrare apare şancrul sifilitic: ulceraţie cu baza îndurată,
nedureros, bogat în treponeme (99% localizare genitală şi anală, 1% -
bucală).
Adenopatie satelită
Vindecare spontană a şancrului (imunitatea locală)
6. În structura antigenică a T. pallidum se
determină: Proteic de grup
Proteic şi polizaharidic specifici
7. Selectați afirmațiile corecte despreanticorpii anti-
cardiolipinici: Se determină în reacţii serologice cu cardiolipină
Dispar primii după vindecarea sifilisului
8. Selectați prelevatele examinate pentru diagnosticul microbiologic
al sifilisului primar:
serozitatea din leziunile primare sau secundare, puncţii din ganglioni
limfatici, serul sangvin, LCR
9. Indicați metodele diagnosticului microbiologic al
sifilisului: Examenul microscopic
Microscopia pe fond negru, contrast de fază
RIF
Impregnare argentică, coloraţia Giemsa
10. Indicați reacţiile serologice pentru detectarea anticorpilor nespecifici
(teste non-treponemice,cu Ag cardiolipinice) :
Examenul serologic (sifilis secundar, terţiar)
Reacţia VDRL (Veneral Disease Research Laboratory) - reacţie de
precipitare
Ieftină, facilă, specificitate redusă
Reacţii fals pozitive: viroze, colagenoze, paludism, ciroze, reumatism,
graviditate, etc.
treponemice, cu Ag specifice):
Reacţii specifice (cu Ag treponemice)
RHAI (TPHA) (Ag – lizat din tulpina Nichols fixat pe hematii)
RIFI (FTA-ABS) (Ag – suspensie de T.pallidum fixată pe lamă)
RIT (testul Nelson, de imobilizare) (Ag – tulpina Nichols a T.pallidum)
RIE (ELISA)
Western blot
PCR (detectarea ADN) în LCR, lichidul amniotic, ţesut
12. În boala Lyme preponderent sunt
afectate: aparatul locomotor
sistemul nervos central
sistemul cardiovascular
Lyme: RIF indirect
AIE
IFA
14. Selectați surselede infecţie în leptospiroze:
porci, câini, cai, bovine, rozătoare
15. Indicați prelevatele utilizate pentru diagnosticul de laborator
al leptospirozelor:
Prelevate: sânge, LCR (prima săptămână), urină (din săptămâna II de boală),
probe necroptice (secţiuni histologice renale, hepatice)

Căile de transmitere:
Alimentar (alimente şi apa contaminată)
Contact direct cu animalele infectate
Contact indirect (cu apa contaminată)(scăldat)
Apei contaminate
Scăldatului
Alimentară
17. Selectați fazele de evoluție a leptospirozelor:
1. Faza septicemică (generalizată) – 7 zile
- febră, frison, sindrom meningeal
2. Faza afebrilă (1-3 zile)
3. Faza organică (febră, sindrom meningeal, sindrom hepato-renal, sindrom
cardio-vascular-hemoragic, icter) – afecteaza endoteliul in tesuturile
infectate, determinand ischemie si hemoragii
18. Selectați metodele utilizate în diagnosticul microbiologic
al leptospirozelor:
bacteriologic
biologic
serologic
19. Precizați caracterele de cultură ale leptospirelor:
Medii lichide cu săruri anorganice tamponate cu fosfaţi şi îmbogăţite cu ser
de iepure (mediile Korthof, Stuart, s.a.), medii semisintetice
Aerobioză
28-30 grade C
Leptospirele se multiplică în 3-10 zile (până la o lună)
cresc la fundul eprubetei fără a tulbura mediul
20. Selectați caracterele utile pentru identificarea
leptospirelor: morfologice
de cultură
strucruei
antigenice
21. Indicați reacțiile utilizate în serodiagnosticul
leptospirozelor: RAL, RFC, RHAI RIFI ELISA
Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
prin metoda Giemsa se colorează roz pal
23. În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează
reacţiile: Wright Huddelson
complexe antigenice:
Vi, M, A
25. Genul Brucella reuneşte următoarele specii:
B. melitensis
B. abortus
B. suis
Carpinele, bovinele,
suinele Aerogen
Consum de lapte contaminat
Contact cu animalele
bolnave Carpinele
Bovinele
Suinele
Digestivă
Percutană
Carpinele și ovinele, porcinele, bovinele
căi: Aerogen
bolnave
Respiratorie.
Digestivă
Percutană

clinice: Septicemie
Afectarea sistemului reticuloendotelial( limfadenite) cu febră ondulantă
Afectarea sistemului locomotor( artrite, bursite, artralgii)
Sânge
Exsudat articular,
urină Urină
Biopsii Ganglionare
Geloză hepatică
bulion hepatic
Geloză sânge
tratamentul specific al brucelozei;
Antigen Huddleson suspensie de Brucella omorâtă și colorată cu 20 miliarde
germeni/ ml
Antigen Wright suspensie de Brucella omorâtă cu 20 miliarde germeni/ ml
suspensie eritrocitară sensibilizată cu antigen brucelozic
seruri imune monospecifice A și M anti-Brucella
Bacteriofag anti-Brucella Tb
vaccin anti-Brucella omorât (curativ) sau viu atenuat (profilactic)
33.Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:

Însămânţarea pe mediul Francis
Însămânţarea pe mediul McCoy
34. Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate:
Aspirat din bubonul
tularemic spută
sânge pentru hemoculturi
35. Forme clinice caracteristice în tularemie sunt:
Sunt cunoscute 6 forme clinice: ulceroglandulară, glandulară, oculoglandulară,
orofaringiană, pneumonică, tifoidală (septicemică)
36. În tularemie se disting următoarele forme
clinice: tularemie uloceroglandulară
tularemia glandulară
tularemia oculoglandulară
tularemia orofringiană
tularemia pneumonică
tularemia tifoidală
37. Tularemia se transmite la om pe următoarele

căi: Prin vectori (căpuşe, tăuni, ţânţari)
Prin contact direct cu rozătoarele
bolnave Pe cale digestiva
Pe cale aerogena
38. Francisella tularensis are următoarele

biovariante: F.tularensis tularensis (nearctica)
F.tularensis novicida
F.tularensis holarctica
F.tularensis media
tularemie
uloceroglandulară
42. Selectati mediile speciale pentru cultivarea F.tularensis:

mediul Francis (geloză + sânge de iepure + cisteină +
glucoză); mediul McCoy (cu gălbenuş de ou);
geloză-ciocolată
43. B. anthracis se caracterizează prin
următoarele: În organism formează capsulă
polipeptidică
Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
Este imobil
colorare: Burri-Hins
Aujeszky
Gram
patogenitate: exotoxina
capsula polipeptidică

antrax: Cutanată, Pulmonară, Intestinală
47.În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:
Colonii mari, plate, rugoase, opace, cu margini
neregulate
În bulion formează sediment sub aspectul unui glomerul de vată
48. În profilaxia şi tratamentul antraxului se

utilizează: Antraxina
Vaccin viu atenuat
Imunoglobulina heteroloaga Anti-b.anthracis


Prin intermediul
puricilor; Aerogen;
Percutan.
54. Prin înţepătura păduchilor
B. recurrentis
ARE LOC CONTRACTAREA PESTEI
55. Pesta evoluează în următoarele forme clinice:
Bubonica
Pulmonara
Septicemică
prelevă: Aspirat de bubon,
Sange pentru
hemocultura Sputa
57. În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează
metodele: Bacterioscopica, Biologica, Bacteriologica
58. În profilaxia şi tratamentul specific al pestei se

utilizează: ser antipestos fluorescent
ser antipestos (F1) agutinat
bacteriofag antipestos
suspensii omorâte de
Y.pestis
eritrocite senibilizate cu fracțiune antigenică F1 pentru serdiagnostic
imunoglobuline antipestoasa
vaccin viu atenuat antipestos

S. epidermidis;
S. saprophyticus;
S. capitis;
S. haemolyticus;
S. hominis;
S. lugdunensis

stafilococică: Asigura fixarea Fc al IgG;
Impiedica opsonizarea si fagocitoza;
Se leaga de un peptid prezent la nivelul endoteliului lezat

Determina infectii asociate cu un corp strain - proteze, catetere,sonde de
intubare, stimulatori cardiaci, etc;
Determina infectii de origine nosocomiala: endocardite, endoftalmii,
peritonite la pacienti cu dializa peritoneala, bacteriemii, infectie de plaga
Bacteriemii de
cateter Blefarite
63. Selectați afirmațiile adevărate despre
stafilococi: Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
Se colorează în violet după colorația Gram
Nu formează spori şi sunt imobili
Sunt coci sferici, aranjați în
grămezi Sunt grampozitivi
Se colorează grampozitiv
stafilococice: Puroi;
Urina;
Sange;
LCR.

Factori structurali: peptidoglicanul, acizii lipoteichoici, proteina
A, microcapsula, adezine;
Toxine: alpha-toxina, beta-toxina, gama si delta toxine, leucocidina, exfoliatine,
enterotoxine ( A, B, C1, C2, D, E, H, G, I), toxina-1 a sindromului socului
stafilococic (TSST-1);
Coagulazele: coagulaza libera, coagulaza legata (clumping factor);
Stafilokinaza (fibrinolizina);
Enzime de patogenitate: hialuronidaza, alte enzime (proteaze, lipaze, ADN-aze,
fosfataze, etc;
pigmentul stafiloxantin.

aureus: Plasmocoagulaza
Hialuronidaza
Fibrinolizina

aureus: Lecitinaza
ADN_aza
LIpaza
Fosfataza
Leucocidina
Hemolizinele
Exfoliatina
Enterotoxina
aureus: Toxina sindromului socului toxic
Enterotoxinele
Proteina A
69. Indicați testele cu valoare semnificativă în identificarea tulpinilor

de stafilococi:
Determinarea coagulazei libere;
Determinarea coagulazei legate;
Determinarea lecitinazei;
Determinarea hemolizinei.

Componente endogene: capsula, proteinele de suprafata (M, R, T);
Componente exogene: toxinele eritrogene A, B si C (speA, speB si speC),
streptolizinile O si S, SLO, streptokinaza, streptodornazele, hyaluronidaza.

virulenți: B si C.
72. După habitat şi patogenitate streptococii se împart

în: Streptococi piogeni;
Streptococi orali;
streptococi fecali;
streptococi lactici.

Polozaharide cu specificitate de grup;
Proteice cu specificitate de serovarianta.

următoarele grupe:
Alpha-hemolitici(hemoliza
incompleta); beta-hemolitici(hemoliza
completa); gamma-hemolitici
(nehemolitici).
75. Indicați investigațiile utilizate în diagnosticul infecțiilor post-

streptococice: Determinarea antihialuronidazei

Diplococi ovoizi sau lanceolati, gram+, imobili, nesporogeni, capsulati;
Tulpinile necapsulate formeaza colonii R.
Sensibilitate la optochina;
Liza culturii de pneumococi in prezenta sarurilor biliare;
Patogenitatea pneumococilor pentru soarece;
Prezenta capsului;
Hidroliza inulinei.

Infectii respiratorii: pneumonia franca lobara acuta, bronho-pneumonie,
bronsita, otite, sinusite, mastoidite;
Meningita (la copii);
Bacteriemie cu artrite, peritonita, pericardita, endocardita.

Diplococi ovoizi sau lanceolati, gram+, imobili, nesporogeni,
capsulati; Tulpinile necapsulate formeaza colonii R.
Prezenta capsului;
Hidroliza inulinei.

RAA (reumatismul articular
acut); Glomerulonefrita acuta
(GNA); Coreea.

Infectii ale mucoaselor: rinite, faringite, angine eritematoase, abcese
periamigdaliene, adenite cervicale, sinusite, otite, mastoidite;
Infectii cutanate si subcutanate: erizipel, impetigo, celulita, fasciita necrozanta,
mionecroza, eritemul nodos, infectii ale plagilor si arsurilor;
Scarlatina;
Sindromul socului toxic
streptococic; Septicemie;
Alte infectii: endometrita, pneumonie

Infectii localizate: angina streptococica, pneumoniile, impetigo;
Infectii invazive: erizipelul, fasceita necrozanta, febra puerperala, septicemia.
Infectii toxigene: scarlatina, sindromul socului septic.
pyogenes: Capsula;
Proteina M;
Fimbriile;
Hialuronidaza;
Streptokinaza;
Streptodornaza.

pyogenes: Streptolizina O;
Streptolizina S;
Eritrotoxina.

Eritrotoxina A, B si C.

cronica: în pericard
în articulații
meningite meningococice:
biochimică
bacteriologică
bacterioscopică
citologică

culturile trebuie incubate la 24-28 de ora la 37 de grade în atosferă cu 5-10%
CO2 și umiditate crescută asigurată prin exsicatorul sau borcanul de încubare
a unui vas cu apă sau hârtie de filtru umectată
medii speciale îmbogățite cu ser

Vaccin polizaharidic antimeningococic monovalent sau polivalent (A, C, Y,
W); Vaccin combinat.
90. Indicați formele nosologice ale infecției

meningococice: Meningită, meningococemie,
meningoencefalită
Vaccin omăorât antigonococic pentru terapie in formele cronice ale infecției
92. Indicați materialul examinat în suspectarea
gonoreei: secteții vulvovaginale
exsudat nasofaringian
tampon rectal
exsudat
endocervical???
exsudat conjunctival???
puroi uretral
Corynebacterium diphteriae, agentul etiologic al difteriei. Acesta este încadrat

în grupul Corynebacterium diphteriae, ai cărui membrii (C. diphteriae, C.
ulcerans şi C. pseudotuberculosis), se diferenţiază de alte specii ale genului prin
capacitatea lor de a produce exotoxine, precum şi prin particularităţi de
structură ale peretelui celular
sunt bacili grampozitivi, cu granule metacromatice, măciunați, dispuși în
unghiuri și palisade. Imobili, nesporulați neacidorezistenți.
94. Numiţi testele biochimice utilizate în identificarea biovariantelor

C.diphtheriae:
Proteolitică: Ureaza- (testul Zaks), cistinaza+ (testul Pizu), indol-. Zaharolitică:
Gravis: glucoza+, amidon+, zaharoza-; Mitis: glucoza+, amidon-, zaharoza-. Se
disting 22 lizotipuri de C.diphtheriae şi multiple serogrupuri (antigen O
polizaharidic) şi serovaruri (antigen K proteic).

Mediul Klauberg geloză-sânge cu telurit de K
96. Numiţi metodele de colorare a frotiurilor din prelevatele bolnavului
de difterie:
se colorează G+ pe evidențierea granulațiilor de volutină Loeffler, Neisser

Ig umane hiperimune
antidifterice vaccin ADTP
ser antidifteric hiperimun heterolog
Anatoxina difterică
Anatoxinele difterică + tetanică
Anatoxinele difterică + tetanică + pertusică

microbiologică: Se identifică izolatele prin:
a) Studiul caracterelor microscopice pe frotiu colorat Neisser şi Gram.
Bacilii difterici au morfologia tipică de bacili corineformi cu numeroase
granule de volutină dispuse polarc numai in cultura pe mediul Loeffler sau
in falsa membrană.
b) Studiul caracterelor de cultură pe mediile cu telurit de potasiu coroborat cu
activitatea biochimică permite identificarea celor 3 biovaruri de C.
diphtheriae
c) Studiul caracterelor biochimice:
● Testul cistinazei (Pizu). Hidrogenul sulfurat eliberat din cistină sub
acțiunea cistinazei produse de bacilii difterici reacționează cu acetatul
de plumb şi formează sulfură deplumb neagră. Izolatele sunt
însămânțate prin intepare in coloană de geloză-ser cu cistină și acetat
de plumb. Innegrirea traiectului de insămânțare cu halou cafeniu
după incubare peste noapte semnifică un test pozitiv. Cistinază produc
numai bacilii difterici şi C. ulcerans.Restul bacililor difterimorfi dau
testul negativ,
● Testul ureazei este negativ pentru bacilii difterici şi variabil la
speciile difterimorfe.
● Testul fosfatazei este negativ pentru C. diphtheriae şi variabil cu
specia de bacili difterimorfi.
● Fermentarea zaharurilor (glucoză, maltoză, zaharoză etc.) și
polizaharidelor (dextrină, amidon) diferenţiază nu numai speciile de
corinebacterii, ci și biovarurile bacilului difteric .
● Testul hemolizei este pozitiv pentru biovarul mitis al bacililor difterici.
d) Structura antigenică. Reacții de aglutinare cu seruri polivalente şi
monospecifice identifică bacilii difterici şi serovarurile lor, care pot fi
folosite ca markeri epidemiologici.
e) Lizotiparea tulpinilor toxigenc şi netoxigene de bacili difterici este
necesară in scopuri epidemiologice: stabilirea tulpinilor epidemigene
circulante,
investigații in focarele de difterie.
f) Testul toxigenezei finalizează identificarea tulpinilor de C.
diphtheriae izolate de la bolnavi sau de la purtători, pentru că numai
acestea sunt patogene.
● Testul de toxigeneză in vitro (testul Eleck) - Tulpinile toxigene
dau testul pozitiv in 24-48 ore (rarcori după 72—120 ore).
● Testul de toxigeneză in vivo este un test de neutralizare efectuat pe
cobai sau iepuri. Se inoculează cultura de 24 ore in bulion sau
suspensie in bulion a culturii de pe mediul Loeffler.

Testul de toxigeneza in vitro (testul Eleck) - Tulpinile toxigene dau testul
pozitiv in 24-48 ore (rareori după 72—120 ore).
Testul de toxigeneza in vivo este un test de neutralizare efectuat pe cobai sau
iepuri. Se inoculează cultura de 24 ore în bulion sau suspensie în bulion a
culturii de pe mediul Loeffler.

Toxina difterică - origine proteică, secretată de tulpinile lizogene (profagi
Tox+), în prezenţa unor cantităţi reduse de Fe. Exotoxină tipică (fragmente
polipeptidice A şi B). Mecanismul de acţiune - stoparea sintezei proteice
prin inactivarea factorului de elongare EF-2 (activitate de ADP-
riboziltransferază). Conduce la moartea celulei afectate. Toxina difuzează
în organism perturbând funcţionarea diferitor organe (SNC, cord, rinichi).
Poate fi transformată în anatoxină, utilizată în vaccinare.

Ig umane hiperimune
Ser antitoxic heterolog
Toxină difterică purificată
Anatoxinele difterică+tetanică
102. Numiţi infecţiile, care NU pot fi provocate de microoganismul

М. tuberculosis:
М. tuberculosis provoaca tuberculoza (resttul dar nu sunt provocar ede aceast
microorganism)
103. Numiţi metodele de bază (de confirmare) în diagnosticul

de laborator a tuberculozei:
clasic/rapid Metoda biologica
PCR
Intradermoreactia la tuberculina
104. Numiţi speciile genului Micobacterium, care pot
cauza tuberculoza:
M. tuberculosis,
M. bovis,
M. africanum,
M. microti; toate acestea provoacă tuberculoză
M. canetti
M. caprae
M. pinnipedii

micobacteriile sunt bacili cu înveliș ceros, care le conferă acidorezistență.
Nesporulați și imobil. Strict aerobi, atacă zaharurile oxidativ
108. Numiţi tipurile de coloraţie a frotiurilor din cultura

C. diphtheriae pentru microscopierea la microscopul optic:
Studiul caracterelor microscopice pe frotiu colorat Neisser şi Gram. Bacilii
difterici au morfologia tipică de bacili corineformi cu numeroase granule de
volutină dispuse polarc numai in cultura pe mediul Loeffler sau in falsa
membrană.
Bastonase G+ drepte sau usor incurbate, necapsulate, asporogene, imobile;
Peretele celular este bogat in acizi grasi cu catena lunga - acizi micolici si un
complex lipopolizaharidic - lipoarabinomannan (LAM), care se extinde de la
MCP pana la suprafata celulei.
Acesti compusi determina acido-alcoolorezistenta la colorarea Ziehl-Neelsen.

al tuberculozei:
prin aer - de la persoane care sufera forme active de TBC tusesc, stranuta sau
elimina sputa in aer (picaturi Pfluger), praf;
!!! contaminare prin obiecte, alimente (lapte nepasteurizat) sau maini
contaminate - rar

Primoinfectia tuberculoasa si tuberculoza
latenta; Tuberculoza primara manifesta
necomplicata; Tuberculoza primara cu
complicatii; Tuberculoza secundara;
Alte forme clinice de tuberculoza: ganglionara, meningeana, osteo-
articulara, uro-genitala.

maxim contagios:
Perioada catarala (3-14 zile)

В. pertussis:
Bordet-Gengou şi agarul cu sânge şi cărbune
geloză-sânge sau agar Mac Conkey( care sunt mai puțin pretențioase)

tusei convulsive:
Sunt cocobacili gram-negativi, aşezaţi predominant izolat, în perechi sau
rareori în lanţuri scurte, imobili sau mobili cu flageli peritrichi.
Germenii acestui gen sunt nesporulaţi, strict aerobi, cu exigenţe nutritive
diferite în funcţie de specie şi relativ inerţi metabolic.
115. Numiţi factorii de patogenitate a B.
pertussis: Hemaglutinina filamentoasă
Toxina pertussi
Adenilat ciclaza calmodulin
O demotoxină necrotică
O hemolizină
Toxina pertussi
O hemolizină

1. Stadiul cataral
2. Stadiul paroxistic
3. Stadiul de convalescenţă
118. Numiţi biopreparatele pentru profilaxia specifică al
tusei convulsive:
trivaccinul anti– diftero-tetano-pertussis (Vaccin DTP)
1. Vaccinarea primară cu 3 doze de un vaccin combinat cu
componentul pertusis Pw (celular) sau Pa (acelular): la 2, 4, 6 luni.
2. Revaccinarea cu o doză de un vaccin combinat cu componentul
pertusis Pw sau Pa la 22 - 24 luni sau peste 16-18 luni după
vaccinarea primară, cu 3 doze de vaccin cu componentul pertusis Pw
sau Pa pînă la atingerea vîrstei de 4 ani.
3. În situații de risc de infectare și transmiterii pertusei, pentru copii cu
vîrsta de peste 4 ani, care n-au fost anterior vaccinați antipertusis și
adulți, poate fi recomandată imunizarea prin administrarea unei
doze de vaccin TdPa
B. pertussis
B. parapertussis
B. bronchiseptica
B. avium
B. hinzii
B. holmesii
B ansorpii
B. trematum
Toxina pertussis
Adenilat-ciclaza-hemolizina
Toxina dermonecrotica
Toxina citotraheala
Endotoxia

clostridiene: plăgi impurificate cu bacterii aerobe și facultativ anaerobe
plăgi în condiții de tulburări circulatorii
plăgi profunde cu necroză tisulară
plăgi operatorii

sunt mobilii cu cili peritrichi
produce exotoxină puternică
formează spori dispuși terminal care deformează celula
Coagulează laptele
capsulat, sporulat, mobil
lichifiază gelatina
colonii au aspect de discuri sau cropusculi lenticulari
B. anthracis
C.tetani
C.perfringens
posedă activitate hemolitică
este foarte rezistent la factorii de mediu
127. La un pacient cu plagă contaminată, profilaxia specifică

a tetanosului se face prin administrarea de:
antitoxina tetanică
imunoglobulina tetanică
128. În patogenia tetanosului sînt implicaţi
factorii: tetanolizina
tetanospasmina
Zeisser
weinberg
130. Indicaţi clostridiile histotoxice şi
invazive: C.histolyticum
C.novyi
C.perfringens
131. Indicaţi agentul care pătrunde prin plaga

ombelicală: C.perfringens
C. tetani
Tetanosul
C. tetani
C. botulinum
botulismului: midriaza
diplopia
pareza valului palatin
absența febrei
păstrarea stării de
conștiență progresia
paraliziilor
135. Selectați genurile care reunesc specii

oxidazopozitive: neisseria
pseudomonas
vibrio
oxidazonegative: salmonella
yersinia
shigell
137. Selectați testele cheie ale familiei
Enterobacteriacea: bacterii gramnegative
nesporogene
mobile- peritriche sau
imobile facultativ anaerobe
fermentează glucoza până la acid sau acid și gaz
catalazo pozitive
oxidazo negative
reduc nitrații în
nitriți
138. În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin
testele biochimice:
utilizarea citratului de
sodiu teste cu roșu de metil
(MR)
139. În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin
testele biochimice:
formarea indolului
fermentarea glucidelor
identificarea
serologică
antibioticograma

imbogățire, izolare şi identificare a enterobacteriilor:
Mediul Levin
Mediul Kligler
Mediul cu selenit de sodiu

patogene: infecții holeriforme
infecții dizenteriforme
toxicoinfecții
alimentare colienterite
la copii
142. Selectați categoriile patogene de E.

coli: EPEC
ETEC
EIEC
coli: EPEC
EHEC
EAEC
144. Alegeți fenotipurile patogene de E.
coli: uropatogene
bacteriemice
diareigene
Glucoza- AG
hidrogen sulfurat --
enterotoxigene: enterotoxina
pilii comuni
147. Selectați caracterele biochimice ale E.
coli: fermentează lactoza pana la acid si gaz
decarboxilează lizina
Creşte pe mediul cu citrat de sodiu
Fermentează glucidele cu formare de acid
Posedă lizindecarboxilază
coli: produce catalază
posedă lizindecarboxilază
fermentează glucoza cu formare de acid si gaz
este component permanent al microflorei normale a intestinului gros
este un indicator microbiologic al impurificării feca a mediului
este antagonist al microflorei patogene
face parte din flora normală a intestinului
se intâlnesc în variante lectozonegative
participă la sinteza vitaminelor B E K
cauzează toxiinfecții alimentere
S. boydii
S. sonnei
S. flexneri
S. dysenteriae
S. flexneri
S. boydii
Endo
levin
154. Shigelele modifică mediul Kligler după cum
urmează: Glucoza- A
Lactoză- --
pantă roșie fund galben
155. Precizați aspectul materiilor fecale la bolnavii de

dizenterie: mucopurulent
sangvinolent
S. boydii
S. sonnei
S. flexneri
157. Indicați factorii de patogenitate ai
shigelelor: sisteme de secreție
exotoxinele
SLT adezinele
neuromidaza endotoxinele factorii de penetrație hemolizine
158. Selectați preparatele biologice care pot fi utilizate în profilaxia
şi tratamentul specific al dizenteriei:
Vaccin ribosomal
Bacteriofag dizenteric???
de laborator al febrelor tifo-paratifoide:
urină
sânge
măduva osoasă
bilă
160. Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai
fibrelor tifo-paratifoide:
O1 9, 12 Hd, Vi
O1 4, 5, Hb, 1,2
O1, 4, 5, 12, H b, H 1, 2
161. Selectați reacţiile utilizate în diagnosticul serologic al febrelor
tifo- paratifoide:
Reacţia Veil-Felix
Reacţia Widal
Reacţia indirectă de hemaglutinare ?
162. Indicați serurile imune utilizate pentru identificarea serologică
a salmonelelor:
Serul polivalent ABCDE
Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a
tifo- paratifoide:
Vaccinul TABTe
Vaccinsubunitar din Ag
Vi
Vaccin viu atenuat
Vaccin inactivat
165. Selectați caracterele biochimice specifice pentru S.

Typhi: Fermentarea glucozei, manitolului, maltozei cu formare de
acid Capacitatea de decarboxilare a lizinei
A: reacția cu roșu metil pozitivă
nu produce acetilmetilcarbinol (reacția VP negativă)
fermentează glucoza cu formare de acid și gaz
este oxidazonegativă
produce hidrogen silfat
scindează glucoza până la acid și gaz
168. Selectați factorii de patogenitateai
salmonelelor: adezine
sisteme de secteție
citotoxine
endotoxine
enterotoxine termolabile
antigenul Vi
Alergică
difuzie parenchimatoasă
bacteriemie
170. Fenomenelede sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide
se pot manifesta prin:
ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
ulcerarea plăcilor Peyer cu perforații intestinale
171. Endotoxemia în febrele tifoparatifoide
determină: febră 38-40 grade celsius
stare de tifos
colaps cardio-vascular
172. Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are
loc în:
splină
ficat
măduva osoasă
173. Indicați modificările produse de V. cholerae în mediul cu
lactoză și zaharoză:
lactoza - --
zaharoza- A
grupuri Heiberg:
manoză
arabinoză
zaharoză
cholerae: geloză alcalină
apă peptonată acalină
176. Selectați mediile utilizate pentru izolarea culturii pure de
V. cholerae:
TCBS
geloză alcalină
de: berbec
gaină
deV. cholerae:
Producerea acetilmetilcarbinolului (Voges-Proskauer)
Atitudinea faţă de polimixină
Aglutinarea eritrocitelor de găină
cholerae (clasic):
Hemoliza eritrocitelor de berbec
Reacţia Voges - Proskauer
Sensibilitatea la bacteriofagul C
Tor: produce acetoină
aglutineaza eritrocitele de găină
hemolizeaza eritrocitele de berbec
este sensibil la bacteriofagul El
Tor Atitudinea faţă de polimixină
a holerei:
vaccin inactivat
vaccin chimic polizaharidic
cholerae Ogawa:
fracția antigenică
A fracția
antigenică B
cholerae Inaba:
fracția antigenică C
fracția antigenică A
cholerae Hykojima:
C fracția
antigenică A
fracția antigenică B
185. Selectați reacțiile serologice utilizate în diagnosticul rapid
al holerei:
reacţia de imobilizare a vibrionilor +reactia de microaglutinare
reacţia de imunofluorescenţă directă
186. Precizați etapele din evoluţia clinică a

holerei: gastroenterită holerică
enterită
holerică holeră
algidă
187. Indicați mecanismele implicate în patogeneza
holerei: Activarea adenilatciclazei cu acumularea AMF- ciclic în
exces
Eliberarea masivă a apei şi a ionilor de Cl din organism prin enterocite
Blocarea readsorbţiei ionilor de Na din lumenul intestinal
bastonaşe uşor încurbate, sub formă de virgulă, necapsulate, nesporogene,
mobili. Colonii S sau S-R, rotunde, usor bombate, fin granulare, transparente
cu nuanta albastruie la iluminare directa, opace dupa 24h, cu reactia
oxidazei+?
190. Selectați caractere cheie pentru bacteriile din
familia Enterobacteriaceae
sunt bacterii gramnegative
asporulare posedă nitratreductaza
sunt catalazopozitive

sunt imobile
fermentează glocoza până la acid și gaz
la enterobacterii se determină enzima tiosulfatreductaza Test
primar(identificarea genurilor) producerea de H2S in mediul multitest
193. Selectați grupurile de medii utilizate în diagnosticul de laborator
al enterobacteriozelor:
de îmbogățire
multitest
de transport
diferențial diagnostice(selective)
De acumulare şi identificare preliminară - Russel, Kligler (glucoză,
lactoză, săruri de Fe, indicator) - Olkeniţki (glucoză, lactoză, zaharoză,
uree, săruri de Fe, indicator)
195. Selectați mediile slab selective utilizate pentru
Endo
Levine + Mac Conkey
196. Indicați genurile patogene din familia
Enterobacteriaceae: Salmonella
Shigella
Yersinia
Enterobacteriaceae: proteus
hafnia
enterobacter
Klebsiella
antigenii flagelari, sunt proteici, termolabili, distruși de alcool, dar
prezervați prin formol. Au specificitate de tip. Cu anticorpi
omologi formează aglutinate floconoase
Antigenii somatici, sunt partea cea mai distală a LPZ, formată din
unități monozaharidice repetate. Are specificitatede grup, este
termostbil, distrus prin formol, dar prezervat prin alcool. Cu
anticorpii omologi aglutinează granular și lent
EPEC: Pilii ca factori de adeziune
O proteină de membrană ca factor de adeziune
O toxină shiga – like
203. Selectați factorii de patogenitate ai
ETEC: enterotoxina termostabila
enterotoxina termolabilă
pilii ca factor de adeziune
204. Alegeți particularităţile
EHEC: cauzează sindromul uremic
hemolitic deterimă diaree
hemoragică
elabirează toxine shiga-like
EAggEC: elaborează citotoxine
factorii adezicvi sunt codificați plasmidic
Este identic cu polisialozilglicolipidele cerebrale la nou-născuţi
Predomină în etiologia meningitelor neonatale
207. Dizenteria se manifestă prin următoarele simptome
clinice: Febră
Enterită acută
Colită acută
Tenesme
208. Sursele infecţiei în dizenterie pot
fi: Omul bolnav
Purtătorii sănătoşi
Reconvalescent
209. Selectați antigenele specifice de tip (A, B, C) ale virusurilor
gripale: Ag interne N P şi M
210. Selectați echipamentul enzimatic al
virionilor: Neuraminidaze
Reverstranscriptaze
Polimeraze
211. Selectați antigenele specifice de subtip ale virusului gripal
A: Antigenele H
Antigenele N
213. Alegeți caracterele specifice virusului gripal

A: Suportă variaţii antigenice minore
Sensibilă la amantadina
Suportă variaţii antigenice majore
214. Enumerați tipurile de vaccinuri
gripale: Vii atenuate
Inactivate complete
Subunitare
Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi
păsări
Include mai multe serotipuri
Formează imunitate specifică de serovariantă
- sunt prezente doar la om
- nu există subtipuri distincte
- incubaţia de la 20-30de zile la un an zile
- se transmite numai pe direct la cintact cu saliva animalului bolnav
se raspandeste desiminat centriped
- este utilizat ca tulpină vaccinală rabies lui Pasteur sau
fixată se mai numește virus de stradă
se multiplică în epiteliul glandelor salivare
se multiplica ăredominant in cornul lui Ammon
cauzează encefalită acută
- se manifestă prin afectarea glandelor salivare şi SNC
- perioada de incubaţie 14-21 zile
- este determinata de virusul urlian
- sursa de infecţie este exclusiv omul
- virusul nu are variante serologice
- virusul se cultivă pe ou embrionat de gaină

- se depistează în neuronii din cornul Ammon
- sunt incluzii
citoplasmaticeâ Se
indentifuca la rabie
- se transmite prin mecanismul fecalo-oral
- în majoritatea cazurilor infecţia evoluează asymptomatic
- Se contractează pe cale respiratorie
- Se transmite pe cale verticală
- Cauzează malformaţii congenitale
- Virusul herpes simplex 2
- Virusul Epstein - Barr
- Virusul citomegalic
223. Precizați familiile de virusuri cu genom ADN cu rol în
oncogeneză Herpesviridae, Hepadnoviridae, Papovaviridae,
Adenoviridae

- Are genom ARN monocatenar
- Conține reverstranscriptază
- Determină sindromul imunodeficienței dobândite
226. Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul

de infectare fecalo-oral:
VHA, VHE
227. Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu

mecanismul parenteral de infectare:
VHC, VHB, VHD
- Herpesului simplex2
- Imunodeficienței dobândite
- Hepatitic B
229. Selectați virusurile care pot fi transmise pe cale
verticală: virusurile hepatitelor ( VHB, VHD)
· Insuficiența hepatică
· Ciroza hepatică
· Cancer hepatic
· Cronicizarea
persoane infectate:
· Ag HBs, de suprafaţă. Posedă determinanţi de grup (a) şi de tip (d/y
şi w/r). Serotipuri ale Ag HBs : ayw, ayr, adw, adr. Anticorpii anti-HBs au
rol protector.
· Ag HBc, din NC, nu este detectabil în ser, doar în
nucleul hepatocitelor infectate.
· Ag HBe, solubil, component al NC. Prezent în ser şi martor
de infecţiozitate (replicare virală).
· ADN polimeraza (cu activitate de reverstranscriptază și
ribonuclează H)
Ag suscită sinteza Ac anti-HBs, anti-HBc, anti-HBe, anti-ADN
polimerază. Anti- HBe, Anti-HBc, Anti-HBs, Ag HBs
· Virusul hepatitei A – HAV- (fam. Picornaviridae)
· Virusul hepatitei B – HBV- (fam. Hepadnaviridae)
· Virusul hepatitei C – HCV- (fam. Flaviviridae)
· Virusul hepatitei D – HDV - (neclasificat)
· Virusul hepatitei E – HEV - (fam. Hepeviridae)
· Virusul hepatitei G – HGV? – GB virus C
233. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBs în

serul pacientului:
· Hepatita virală B acută (perioada de stare)
· Hepatită cronică (activă/persistentă)
· Purtător
235. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBe în

serul pacientului:
· Hepatită cronică (activă)
236. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBs
în serul pacientului:
· Hepatita virală B acută (perioada de vindecare)
· Vaccinat
serul pacientului:
· Purtător
238. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBe
- Ac anti-HBe apar după încetarea replicării virale, odata cu
dispariţia Ag HBe. Marker de pronostic favorabil
- Hepatită cronică persistentă (Ag HBs, Ac anti-HBe, anti-HBc)
- purtător cronic de Ag HBs
Hepatită virală acutp perioada de vindecare
- Diagnosticul hepatitei B:
Depistarea Ag HBs, Ag HBe, Ac anti-HBc, anti-HBs, anti-HBe, anti-
polimerază în ser; Ag HBc – în hepatocyte
- Hepatită acută
239. Enumerați virusurile din familia

Paramyxoviridae: Subfamilia: Paramyxovirinae.
Genul Paramyxovirus (Virusul paragripal 1 ,virusul paragripal 2 ),
Genul Rubulavirus (Virusul paragripal 2,Virusul paragripal 4
,virusul parotiditei epidemice) ,
Genul Morbilivirus (Virusul rujeolei
); Subfamilia: Pneumovirinae,
Genul Pneumovirus (Virusul respirator sincitial) , Genul Metapneumovirus
tratamentul rujeolei:
Imunoglobulină umană
standardă Vaccin viu atenuat

Infectia cu HSV 1, HSV 2 (herpes simplex virus) , Varicela zoster (VVZ) ,
Virusul Epstein-Barr (EBV), Virusul citomegali(CMV)
242. Selectați patologiile cauzate de virusurile

herpetice Herpes oral sau /și genital
Mononucleoză infecțioasă, limfomul Burkitt, PTLD
Rujeola infantilă
Sarcomul Kaposi, limfomul primar

(VZV): l Varicela
l zoster oftalmic, zoster motor, encefalomielita.
l Zona, herpes zoster

- reverstranscriptaza (RT, p66) - cu functie si de ribonucleaza,
integraza (p31)
-Gena pol (polimerase), codifică 3 enzime: RT (p66), integraza (p31),

proteaza (p9)
- gena gag
- gena pol
- gena env (codifică o proteină precursor gp160, clivată ulterior în gp41
şi gp120 de catre o proteaza a celulei-gazda)
- Gene regulatoare tat, rev, nef, vif, vpr şi vpu

o poliproteina-precursor, clivata ulterior de catre proteaza virala in
proteinele structurale interne (p24, p7 şi p17)
3 enzime: RT (p66), integraza (p31), proteaza (p9)
•M (main, major)
•O (outlier)
•N (new)
- Limfocite TCD4+ (Th) (99% de replicare, ECP - sinciţii)
- CPA: monocite/macrofage tisulare, celulele microgliei (replicare
redusă, ECP minim). Celulele dendritice (prezente în timus, tegument,
mucoase, organe limfoide, SNC şi sânge perif.) au rol de vector şi
rezervor de virus (adsorb HIV la suprafaţa lor şi-l transportă în organele
limfoide, unde el este prezentat celulelor CD4+ în care se replică).
250. Un test molecular-genetic pentru infectia HIV este utilizat

pentru: Detectarea calitativă a ARN
Determinarea încărcăturii virale(cantitatea de ARN viral

-Detectarea Ag p24 (marker direct al infecţiei HIV) prin tehnici ELISA.
-Poate fi detectat în primo-infecţie până la seroconversie (fereastra
serologica).
-Ag p24 reapare în momentul evoluţiei spre SIDA. -este codificate de
gena gag
- Antigenul p24, se găseşte în serul persoanei infectate
- Antigenul p24 se detectează infecţiile recente înaintea
apariţiei anticorpilor
- Antigenul p24 dispare odata cu apariţia anticorpilor p24
- Anticorpii p24, apar la 3- 12 săptămâni de la infecţie
Detectarea ARN-lui plasmatic sau ADNv prin teste de amplificare

genică (7-10 zile dupa infectare).

Determinarea şarjei virale este utilizata pentru monitorizarea unui pacient
infectat
Reprezintă structuri acelulare cu potenţial
infecţios;
- Dimensiuni de rangul nm (20-400 nm)
- Genomul viral este constituit dintr-un singur tip de AN (ADN
sau ARN);
- Sunt lipsite de metabolism propriu, fiind paraziţi
obligaţi intracelulari;
- Nu cresc şi nu se divid, se reproduc în celule vii;
- Nu pot fi cultivate pe medii artificiale;
- Rezistenţă naturală la antibiotice.
sistemele de cultivare: culturi de celule, ou embrionat de găină cu vârsta
de 5-13 zile, animale de laborator
- Izolarea virusului
- Evidenţierea (indicarea) reproducerii virale
- Identificarea virusului
257. Indicați modificările produce de virusuri la cultivarea lor pe
culturi de celule:
ECP (efect citopatic)– modificări degenerative şi distrugere celulară,

rezultat al multiplicării virale (rotunjire sau retracţie celulară, citoliză,
apariţia vacuolelor sau granulelor în citoplasmă, picnoza nucleului,
fuziunea membranelor, etc)

N2
Tetramer, polipeptid
unic Funcţii :
1. Clivează legătura dintre acidul sialic şi glucidul alăturat
(tratarea celulelor cu neuraminidază impiedică infecţia celulei cu
virus)
2. Ajută în prevenirea superinfecției celulelor deja infectate
3. Poate inactiva receptorii mucoproteici solubili din
secrețiile respiratorii
4. Asigură detaşarea virionilor înmuguriţi prin eliminarea
acidului sialic din receptorii celulari
H3, Trimer compus din 2 polipeptide HA1 şi HA2
- HA1 – fixarea specifică a virionilor la receptori
glicopeptidici membranari (inclusiv de pe hematii,
determinând hemaglutinarea), ce conţin acid N-
acetilneuraminic/acid sialic
- HA2 – fuziunea supercapsidei cu membrana celulei-
gazdă Anticorpii anti-HA:
Inhibă fixarea virusului pe celula-ţintă
Inhibă hemaglutinarea
260. Indicați subtipurile umane ale virusului gripal tipul
A: H1N1; H2N2; H3N2;
262. Selectați virusurile ce manifestă variabilitate antigenică
pronunțată: Virusul gripal A; Virusul gripal B.
263. Selectați hepatitele virale cu mecanismul de transmitere fecal-
oral: Virusul hepatic A;
Virusul hepatic E.
Selectați hepatitele virale cu mecanismul de transmitere parenteral:
- Virusul hepatic B;
- Virusul hepatic C;
- Virusul hepatic D.

- Virusul hepatitei D;
- Virusul hepatic E;
HVC, HEV, HDV, HAV
265. Indicați markerii virali serici ai hepatitei virale B
acute: Ag HBs; Ag HBe.
- alfaHerpesviridae: Herpes simplex 1, Herpes simplex 2,
Varicelo- Zosterian (VZV);
- betaHerpesviridae: Virusul Citomegalic (CMV), Virusul Herpetic Uman
6 (HH6), Virusul Herpetic uman 7 (HHV7);
- gamaHerpesviridae: Virusul Epstein-Barr (EBV), Virusul Herpetic
Uman 8 (HH8).
- Limfocitele B
- Celulele epiteliale ale oro- şi rinofaringelui.
- macrofagele,
- leucocitele,
- celulele endoteliale,
- limfocitele T şi B
- celulele-suşă din măduva osoasă,
- celulele epiteliale ale canalelor glandulare
- Familia Retroviridae
- Subfamilia Lentivirinae (HIV 1 şi 2)
- Genul Lentivirus
- Dimensiuni – 80-130 nm
- Formă – sferică
- Genom – două molecule de ARN+, capacitate de integrare în nucleu
sub formă de ADN proviral
- Enzime – reverstranscriptaza, integraza, proteaza
- 2 molecule ARNt de origine celulară (câte una pentru fiecare copie
a genomului, utilizate în calitate de primer pentru RT)
- Capsidă – icosaedrică
- Supercapsidă – derivată din MCP, lipidică cu GP virale înserate
- Ciclul replicativ este identic
271. Indicați mecanismele distrugerii limfocitelot TCD4 în cursul
infecției cu HIV:
- Liza directă a celulelor infectate (ECP)
- Limfocitele T CD8 (LTc) elimină limfocitele T CD4 infectate
- Apoptoză în urma stimulării antigenice a celulelor care au fost
în contact cu Ag HIV
- Limfocitele infectate, acoperite cu gp120 pot provoca fixarea, fuziunea
şi moartea limfocitelor neinfectate (formarea sincitiilor)
- Hiperstimulare celulară cu dezvoltarea anergiei
celulare citoliza directă indusă de HIV
Tehnica : Gram+
Maladia: difterie
NB! Se formeaza unghiuri
Tehnica colorare:Gram Morfologie
: filamentoase Agent patogen :
actinomycozele
Tehnica colorare:Gram
Agent patogen: Meningococi, diplococci,
Morfologie: coci
Maladia: Gonoree , Meningita
Tehnica :Gram
Agent patogen: Streptobacil
Maladie: Antrax
Tehnica: Zeih-Nillson
Agent patogen: Micobacterii
Maladia :Lepra
Tehnica de colorare: Impregnarea argentica
Morfologie : Spiralate(capete forma de c)
Agent patogen : Spyrochete
Maladia: Leptospire , Leptospiroza
Treponeme
Gravis- forma de scoica
Mitis- nu are halou in jur
Intermedius – halou transparent in jur

Tehnica :Gram
Maladie: Pneumonie streptococica
Morfologie: coci lanceolate
Coloratia :Gram
Agent patogen : Streptococul pneumoniei
Frotiu din sputa dint-un caz de pneumoniae lobara.
Boreile
Forma spiralata
E testul
Tip de colonii: M – Mucoase

Tip colonii: Bombate sferice – S
Imunoglobulina IGA-Dimer
A)-glucoza gaz-
Lactoza- HS +
B)glucoza gaz+
Lactoza- HS+
C) glucoza gaz-
Lactoza- HS-
D) glucoza gaz-
Lactoza- HS-
E) glucoza gaz-
Lactoza+ HS-
Tehnica de colorare: sau Neiser sau Albert
Maladia:DIfterie
Lofotrihi
Tehnica Gold
Indicaţi tehnica de însămînţare:
clasică
Tehnica : Trigonschi
Mucopenicilium Stafilococi Penicilium
Aspirgilius – (spori inafara) Bastonase (diplococci)

Stc.pneumoniae-cultura de sange.
Fig Stc.pneumoniae .Pete mucoide in agar de sange aratand alfa hemoliza (zona verde inconjurand
coloniile).Observati zona de inhibitie din jurul discului cu hartie de filtru impregnata cu optochin.
Stc.
Viridans nu sunt inhibati de optochin.
Indicaţi tipul de colonii:

de tip R de
tip S de
tip M de
tip C de
tip D
1. Coloratia Gramm
2. Streptobacil
3. Agentul pathogen al antraxului
4. Spor central
1. Anaerostat
1. Aspergilius
1. Colonii M
1. Lofotrichi
1. Peritrichi
1. Reactia inelara
2. Precipitat in mediul lichid
1. Col. Ziehl Nielson

1. Gramm – (negative)
1. Gramm + (positive)
1. Met. De insamintare Clasica
1. Monotrichi
1. Tehnica de insamintare Gauld
9. Metoda biologica
1. Metoda diferimetrica
1. Diplobacili
1. Autoclav
1. Lofotrichi
1. Ig M (pentamer)
1. Reactie de precipitare in gel (tehnica auhteroni)

1. Mucor
1. Stafilococi
2. Gram +
3. Ag pathogen al infectiilor stafilococice
1. Penicilium
1. Metoda Drigalschi
1. Picatura suspendata
1. Streptococi
2. Gramm +
1. Neisserii
2. Gramm –
3. Diplococ
4. Ag pathogen al infectiilor meningo/ gonococice
1. Coloratia Albert
2. Corinebacterium Difteriae
3. Ag pathogen al Difteriei
4. Granulatii de voutina
1. Sporul subterminal
2. Ag pathogen al botulismului
1. Stafilococi
2. Vibrioni
1. Amfitrichi
1. Tehnica Imunofluorescenta
1. Ig A (dimer)
1. Mediu geloza singe
2. Tip hemoliza β
1. L-
2. H2S +
3. Glucoza A G
1. L-
2. H2S –
3. Glucoza AG
1. Geloza hipersalina cu galbenus de ou
2. Lecitinaza +
1. Metoda dilutiilor succesive
1. Test mobilitatea
1. t. Leoffler
1. Colonii tip S
1. R. de aglutinare pe lama
1. Spor terminal
2. Ag pathogen al Tetanosului
1. Test Elisa
2. Test indirect
1. Fimbrii/ Pili
2. Capsula
3. Membrana citoplasmatica (mezozom)
4. Nucleoid (AND)
5. Plasmida
6. (nu trebuie)
7. Flagel
8. Citoplasma
9. (nu trebuie)
10. Perete celular
1. Capsula
2. Nucleoid
3. Ribozom (nu trebuie)
4. Microcapsula
5. Perete cellular
6. Membrana citoplasmatica
7. Corp bazal (nu trebuie)
8. Flagel
9. Polisoma (nu trebuie)
10. Granula (nu trebuie)
11. Mezozom
1. Coloratia Burri-Hins
1. Leoffler
1. Forme filamentoase
2. Actinomicete
3. Provoaca actinomicoze
4. Gramm +
1. Enterobacterii
2. Ag pathogen al salmonelozei, dizinteriei,
escherihiozei…
1. Reactia imunoenzimatica
2. Reactia imunoblot
1. Testul Elisa
1. Infectie Virala
2. De ordin nanometru
3. Virusuri
1. Vibrioni
2. Gramm -
1. Treponeme
1. Fagotipajul (r. Fisher)
1. E. coli
1. Testul E
1. Borelioza
2. Tifos recurent
1. Candidoza orala
1. Impregnare argentica
2. Treponeme
1. Coci lanceolate
2. Streptococus Pneumoniae
1. Infectie virala
1. Neisserii
2. Diplococi
1. Virus Herpes Simplex

1. Neisserii
2. Diplococi
1. Leptospire
1. Forma Gravis
1. Mycobacterium Leprae
2. Ag pathogen al Leprei
1. Gramm
2. C. diphteriae
1. Fiurt
1. Mediu Endo
2. L+
3. Met. Diferential diag.
1. Intermedius
1. Coci lanceolate
2. St. pneumoniae
1. Elisa
2. Indirect
1. Leptospire
1. Coci Lanceolati
1. Otto
Compliment simplu
1. Selectati habitatul natural al B. bovis:
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
2. Selectati habitatul natural al B. suis:

A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
3. Selectati reacţia alergică intradermică utilizata În diagnosticul brucelozei:
A. Dick
B. Schultz-Charlton
C. Schick
D. Burnet
E. M antoux
4. Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:
A. Scarlatină
B. Bruceloză
C. Tuberculoză
D. Dizenterie
E. Tusea convulsivă
5. Alegeti mediul electiv pentru cultivarea brucelelor:
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Francis
E. Mc Koy
A. 18 – 24 ore
B. 48 – 72 ore
C. 5 – 7 zile
D. 2 – 3 săptămâni
E. 4- 6 săptămâni
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
A. Gram pozitive
B. Produc endotoxina
C. C.Mobile
D. Strict anaerobe
E. Sporulate.
A. RP inelara
B. Reactia Huddleson
C. Reactia latexaglutinare
D. Reactie de imobilizare
E. Reactia de floculare
A. B.suis
B. B. melitensis
C. B. bovis
D. B. canis
E. B. ovis
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Geloză-sânge
E. McCoy
12 Selectati mediul de cultură electiv pentru cultivarea F. tularensis:
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Geloză-sânge
E. Francis
laboratoarelor:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
14. În serodiagnosticul tularemiei se foloseşte reacţia:
A. Widal
B. De aglutinare
C. De tip Huddleson
D. Hemaglutinare
E. Inhibare a hemaglutinării
15. În diagnosticul tularemiei titrul semnificativ diagnostic al anticorpilor în RA este:
A. 1 : 10
B. 1 : 80
C. 1 : 160
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
16. Selectati infectia predominant forma ulcero-ganglionară..
A. Bruceloza
B. Tularemia
C. Antraxul
D. Leptospirozele
E. Infecţii stafilococice
17. Genul Francisella reuneste specii;
A. Gram pozitive
B. Mobile
C. Oxidazopozitive
D. Catalazopozitive
E. Sporulate
A. Tulatina
B. Vaccin viu atenuat anti- F. tularensis
C. Bacteriofag antitularemic
D. Vaccin omorat
E. Ser antitulaemic.
A. Endotoxina
B. Exotoxina
C. Toxina eritrogena
D. Factorul edematogen
E. Sporul
A. A S. pyogenes
B. B.B. anthracis
C. C.M. tuberculosis
D. D.B. abortus
E. E.Y. pestis
A. Clostridiaceae
B. Bacillaceae
C. Enterobacteriaceae
D. Bacteroidaceae
E. Streptobacillaceae
A. Antifagocitar
B. Anticomplement
C. Eritrogen
D. Edematogen
E. Exfoliativ
A. Antifagocitar
B. Anticomplement
C. Eritrogen
D. Exfoliativ
E. Letal
A. Antigenul protector
B. Antigenul polizaharidic
C. Fimbrii
D. Glicocalix
E. Antigenul O somatic
25. Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B. anthracis pe mediu de
cultură cu:
A. Ristomicină
B. Nistatină
C. Polimixină
D. Penicilină
E. Vancomicină
A. Antraxul pulmonar
B. Antraxul cutanat
C. Antraxul digestiv
D. Meningoencefalita cărbunoasă
E. Forma bubonică
27. În frotiuri preparate din prelevate de la pacient şi colorate Gram, pentru B. anthracis
este caracteristic:
A. Streptobacterii nesporulate, acapsulate, gramnegative
B. Streptobacterii nesporulate, capsulate, gramnegative
C. Streptobacili nesporulaţi, capsulaţi, grampozitivi
D. Streptobacili sporulați, grampozitivi
E. Streptobacili sporulați, gramnegativi
28. În frotiuri preparate din cultură pură şi colorate Gram, pentru B. anthracis este
caracteristic:
D. Streptob.acili sporulați, grampozitivi
A. Toxina eritrogena
B. Enterotoxine
C. Capsula
D. Endotoxine
E. Streptolozina O
A. N. meningitidis
B. B. anthracis
C. B. melitensis
D. F. tularensis
E. C. diphtheriae
31. Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap
de meduză):
A. S. aureus
B. B. anthracis
C. N. meningitidis
D. Y. pestis
E. S. pneumoniae
A. Brucelozei
B. Pestei
C. Antraxului
D. Scarlatinei
E. Febrei recurente
33. Parazitează la diverse specii de rozătoare în focare naturale şi se cultivă la
temperaturi joase (26 – 280):
A. B. anthracis
B. Y. pestis
C. B. pertussis
D. B. melitensis
E. F. tularensis
A. Bruceloză
B. Tularemie
C. Antrax
D. Pestă
E. Febra recurentă
A. Clostridiaceae
B. Bacillaceae
D. Bacteroidaceae
A. Escherichia
B. Bacillus
C. Francisella
D. Yersinia
E. E Fusobacterium
A. Streptococi gramnegativi
B. Streptobacili grampozitivi
C. Bastonaşe scurte, aranjate solitar, gramnegative
D. Bastonașe ovoide, gramnegative, colorate bipolar
E. Bastonaşe cu granulaţii de volutină bipolare, grampozitive
A. 10 – 120C
B. Temperatura camerei
C. 26 – 280C
D. 370C
E. 430C
A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. pertussis
E. S. Pneumoniae
40. Selectati factorul de patogenitate specific pentru Y. pestis
A. Sporii
B. Capsula
C. Toxina exfoliativa

A. Furuncule, abcese
B. Cistită la femei tinere
C. Intoxicaţii alimentare
D. Foliculite
E. Impetigo
A. Geloză hepatică
B. Geloză hiperclorurată cu gălbenuș de ou
C. Mediul lichid cu glicerină şi cartof
D. Mediul Wilson-Blair
E. Bulionul biliat
43. S. aureus colonizează mai frecvent:
A. Cavitatea nazală
B. Conjunctiva
C. Laringele
D. Jejunul
E. Toate de mai sus
A. S. aureus
B. S. agalactiae
C. B. anthracis
D. S. saprophyticus
E. S. pneumoniae
medii speciale:
A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. anthracis
E. S. pneumoniae
A. S. epidermidis
B. S. aureus
C. S. pyogenes
D. S. pneumoniae
E. C. diphtheriae
47. . Indicați specia de bacterii care este un important indicator microbiologic al
contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
A. S. aureus
B. S. pneumoniae
C. C. diphtheriae
D. M. tuberculosis
E. E. coli
A. Determină coagulare intravasculară
B. Manifestă efect antifagocitar
C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
D. Deteriorează membranele celulare
E. Posedă acţiune fibrinolitică
A. Determină eritem cutanat
A. Determină erupție cutanată
D. Deteriorează membranele
celulare Posedă acţiune fibrinolitică
51. Selectați bacteria care formează colonii β- hemolitice, mici, transparente pe geloză-
sânge:
A. S. aureus
B. B. anthracis
C. Y. pestis
D. S. pyogenes
E. N. meningitidis
52. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor beta-
hemolitici:
A. Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, periferia slab conturată
B. Hemoliză incompletă, halou brun în jurul coloniilor
C. Hemoliză completă, cu contur bine definit
D. Zona de hemoliză lipseşte
E. Nici unul de mai sus
53. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor alfa-
hemolitici:
A. Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, slab conturată
A. Toxina exfoliativă
B. Enterotoxina
C. Streptodornaza
D. Eritrotoxina
E. Streptolizina
B. Enterotoxine
C. Anticorpii anti proteina M
D. Toxinele eritrogene
E. Hialuronidază
A. Examenul microscopic
B. Examenul bacteriologic
C. Examenul serologic
D. PCR
E. Toate de mai sus
A. Titrul ASLO
B. Examenul bacteriologic al exsudatului faringian
C. Depistarea antigenelor în exsudatul farinfian
D. Examenul bacteriologic al exsudatului amigdalian
E. Examenul microscopic al exsudatului faringian
A. Titrul ASLO
A. S. epidermidis
B. S. aureus
C. S. pyogenes
D. S. pneumoniae
E. N. gonorrhoeae
A. Streptolizina O
B. Eritrotoxina
C. Streptolizina S
D. Coagulaza
E.Exfoliatina
61. Testul coagulasei este utilizat pentru diferențierea Staphylococcus aureus de :
A. Alți stafilococi
B. Streptococi
C. Neisserii
D. Enterococi
E. Micrococi
A. Staphylococcus
B. Streptococcus
C. Neisseria
D. Toți de mai sus
63. CS Indicați, care factori de patogenitate sunt caracteristici pentru N.
gonorrhoeae:
a) exotoxina
b) capsula
c) fimbrii de atasare
d) spori
e) leucocidina
64 CS Indicați, care simptom este caracteristic pentru meningococcemie?

a) icter
b) artralgii
c) diureza pronuntată
d) eruptii hemoragice petiheale
e) diaree
65CS Indicați receptivitatea la infectiile meningococice:

a) activitatea diminuata a trombocitelor
b) activitatea diminuata a limfocitelor
c) lipsa anticorpilor bactericizi
d) lipsa aglutininelor
e) deficiente ale mecanismului de eliminare bacteriana
66 CS Selectați mediul pentru izolarea N. meningitidis din LCR:

a) Levin
b) Endo
c) Kitt Tarozzi
d) geloza semilichidă alcalină
e) geloza sânge
67CS Selectați mediul pentru izolarea N. meningitidis din LCR:

a) Muller
b) geloza ser
c) Sabouraud
d) Kitt Tarozzi
e) Klauberg
68 CS Indicați principala metodă de diagnostic de laborator în gonoreea acută:

a) bacterioscopică;
b) serodiagnostic;
c) bacteriologică;
d) biologică.
e) PCR
69. CS Indicați calea de transmitere a Neisseria gonorrhoeae:

a) aeriană
b) alimentară
c) hidrică
d) sexuală
e) transplacentară
70. CS Indicați calea de transmitere a Neisseria meningitides:

a) aeriană
b) alimentară
c) hidrică
d) sexuală
e) transplacentară
71. CS Indicași ce infecții cauzează Neisseria gonorrhoeae:

a) Colecistita
b) Artrita
c) Conjunctivită
d) Otita
e) Apendicita
72. CS Conjunctivita la nou-născut este cauzată de:

a. Pneumococi
b. Meningococi
c. Gonococi
d. Stafilococi
e. Streptococi

A. bastonaşe grampozitive
B. bastonaşe gramnegative
C. coci grampozitivi
D. coci gramnegativi
E. bacterii acidorezistente
A. exotoxina
B. endotoxina
C. lipopolizaharid din peretele celular
D. fimbriile
E. proteina M
A. Bordet – Gengou
B. Klauberg
C. Lowenstein - Jensen
D. geloză – ser cu ristomicină
E. geloză - sânge
A. ser antitoxic antidifteric
B. anatoxină difterică
C. sulfanilamide
D. antibiotice
E. vaccinul polivalent ADTP
A. C. botulinum
B. C. tetani
C. C. perfringens
D. C. diphtheriae
E. C. albicans
78. Numiţi particularitatea morfobiologică a C. diphtheriae
A. perete celular grampozitiv
B. prezenţa sporului
C. prezenţa capsulei
D. prezenţa endotoxinei
E. absenţa metapolifosfaţilor
A. С. ulcerans
B. C. pseudotuberculosis
C. C. botulinum
D. C. diphtheriae intermedius
E. C. jejunii
A. microscopică
B. bacteriologică
C. serologică
D. alergologică
E. biologică
A. bolnavii şi purtătorii sănătoşi
B. animalele sălbatice şi domestice
C. rozătoarele peridomestice
D. păsările sălbatice şi domestice
E. produse alimentare contaminate
A. Pseudomembrana difterică, eliminări din nazofaringe, sânge
B. lavag din bronhii, spută, urină
C. produse alimentare, lavag de pe suprafeţele mediului
D. insecte - vectori
E. sol, apă, aer
83. De numit componenţii mediului Loewenstein – Jensen:
A. sânge
B. telurit de potasiu
C. ou
D. glicerină
E. amidon

A. tuberculoza
B. lepra
C. actinomicoza
D. candidoza
E. micoplasmoza
85. Numiţi timpul necesar pentru dezvoltarea şi izolarea culturii pure de de
M. tuberculosis
A. 1 – 2 zile
B. 5 – 7 zile
C. 48 – 72 ore
E. 18 -24 ore
A. se dezvoltă rapid pe orice medii nutritive
B. se dezvoltă lent pe orice medii nutritive
C se dezvoltă rapid pe medii nutritive speciale pentru micobacterii
D. se dezvoltă lent pe medii nutritive speciale pentru micobacterii
E. nu se cultivă pe medii nutritive

A. până la investigaţie, prelevatul se prelucrează cu baza (acid) pentru inhibarea
microflorei indigene
B. până la investigaţie, prelevatul se prelucrează la temperatură înaltă pentru inhibarea
C prelevatele se păstrează şi se transportă în laborator la temperature 60 C
D. până la investigaţie, prelevatele se centrifughează
E. până la investigaţie, prelevatul se prelucrează cu antibiotice, pentru inhibarea
A. antibiotice din grupa penicilinei
B. bacteriofagii
C. seruri curative
D. tuberculină
E. compuşii acidului paraaminosalicilic
A. formează spor
B. sunt acidorezistenți
C. sunt lipsite de peptidoglican
D. formează capsulă
E. posedă viteză înaltă de multiplicare
A. geloză salinată cu gălbenuş de ou
B. geloză peptonată
C. mediul Endo
D. geloză “ciocolată”
E. mediul Loewenstein – Jensen
91. Numiţi componenţa vaccinului BCG:
A. tulpină atenuată de М. tuberculosis
B. tulpină atenuată de М. bovis
C. tulpină inactivată М. tuberculosis
D. tulpină atenuată de М. africanum
E. tulpină inactivată М. bovis
A. bullion peptonat
B. mediul Loeffler
C. mediul Thayer-Martin
D. mediul cu tiosulfat, zaharoză, săruri acizilor graşi
E. mediul Löwenstein-Jensen
A. penicilina
B. ampicilina
C. eritromicina
D. vancomicina
E. rifampicina

A. imobilitatea
B. nepretenţios la mediile nutritive
C. are pigment
D scindează urea
E. posedă catalază
A. formează spor
B. posedă microcapsulă
C. se dezvoltă pe geloză peptonată
D. este anaerob
E. este carboxifil
A. bastonaşe grampozitive
B. bacterii gramnegative
C. cocobacterii grampozitive
D. diplococi gramnegativi
E. cocobacterii gramnegative
A sânge
B. lichid cefalorahidian
C utilizarea metodei „plăcilor tuşite”
D. lavaj de pe conjunctivă
E raclat de pe mucoasa narinelor
A. vaccinul ADTP
B. vaccinul BCG
C. tuberculină
D. antraxina
E. antitoxina difterică
A colonii rugoase
B. colonii „coamă de leu”
C. mici, de culoare roşie
D. plate, confluente
E. colonii „picături de mercur”

A. B. parapertussis
B. B. anthracis
C B. subtilis
D. B. pertussis
E. B. abortus
A. Bacterie cu sporul central
B. diplococi incapsulati
C. bastonaşe aranjate în
„palisad” D diplococi
gramnegativi
102Fermentarea activă a glucidelor pînă la acid + gaz, coagularea laptelui de turnesol, sînt
caracteristice pentru:
A. C.perfringens
B. C.histolyticum
C. C.novyi
D. C.tetani
E. C.botulinum
103Indicati genul la care se referă agentul patogen al botulismului:
A Clostridium
B Bacillus
c.Klebsiella
d.Corynebacterium
e Staphylococcus
104Indicaţi mecanismul de transmitere a
botulismului: A aerian
B fecalo-oral C
transmisiv D
vertical
E contact direct
105Indicaţi caracterul cresterii C.botulinum în mediul Kitt-
Tarrozzi: A opacitate uniformă
B opacitate cu formare de mai departe a sedimentului C
sediment punctiform
D peliculă la suprafaţa mediului E
peliculă şi sediment
106Indicaţi caracterele morfobiologice al agentului cauzal al botulismului:
A bastonaşe lungi, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului de toboşar
B bastonaşe lungi, amplasate în lanţ, cu spori centrali care nu deformează celula C
bastonaşe măciucate, gramnegative
D bastonaşe scurte, cu spori subterminali sub aspectul unei palete de tenis E
bastonaşe scurte, amplasate în lanţ cu spori centrali ce deformează celula
107Indicaţi speciile care pot determina toxiinfecţii alimentare:
A C.histolyticum
B C.novyi
C C.botulinum
D C.difficile
108Indicaţi microorganismele
anaerobe: A micrococii
B brucelele
C clostridiile
D micobacteriile
E toate enumerate mai sus
109Clostridiile se caracterizează prin:
A sînt gram-negative
B prezintă spori ce nu depăşeşte diametrul celulei bacteriene
C prezintă spori ce depăşeşte diametrul celulei bacteriene D
prezintă granulaţii de volutină, care deformează celula E
sînt gram-pozitive
110 . Indicați patologia cauzată de E. coli enteroinvazivă:

A. Infecţii holeriforme
B. Infecţii dizenteriforme
C. Enterocolite hemoragice
D. Infecţii similare salmonelozelor
E. Toxiinfecţii alimentare
E. Diaree persistentă la copii și adulți cu imunosupresie
C. Enterocolite la copii
E. Gastroduodenite
E. Gastrite
A. Tipul S, incolore, semitransparente
B. Tipul S, opace, de culoare albastru-violet
C. Negre cu luciu metalic
D. Roşii cu luciu metalic
E. Roze, de tipul R
A. Tipul S, incolore, transparente
B. Tipul S, de culoare albastră
E. Roze de tipul R
117. Selectați modificările produse de E. coli pe mediul Kligler:
A. Glucoza, lactoza– AG; H2S -
B. Glucoza – A; lactoza–; H2S -
C. Glucoza, lactoza– AG; H2S +
D. Glucoza – AG; lactoza -; H2S +
E. Glucoza, lactoza – A; H2S -
118. Indicați factorul de patogenitate al E. coli, agent al sindromului holeriform:
A. Capsula
B. Enterotoxina termolabilă şi termostabilă
C. Endotoxina
D. Plasmocoagulaza
E. Lecitinaza
119. Selectați serul imun utilizat pentru seroidentificarea culturilor de
escherichii patogene:
A. ABCDE
B. O 1
C. OKA
D. O 4,5
E. O 9
120. Selectați caracterul specific pentru E. coli:
A. Posedă oxidază
B. Formează spori
C. Nu fermentează glucoza
D. Nu posedă oxidază
E. Formează colonii incolore pe mediul Endo
A. Acido- alcoolorezistenţă
B. Formează spori în condiţii nefavorabile
C. Este un microorganism grampozitiv
D. Manifestă activitate antagonistă față de alte bacterii
E. Este exigentă la cultivare
122. Selectați preparatul biologic utilizat în tratamentul colienteritelor cauzate de E. coli:
A. Lactalbumina
B. Imunoglobuline umane
C. Peniciline
D. Vaccinuri inactivate curative
E. Eubiotice
123. Selectați antigenul utilizat în serodiagnosticul escherichiozelor:
A. Antigenul O
B. Antigenul H
C. Autotulpina izolată
D. Antigenul OK
E. Antigenul OH
124. Antigenul K al E. coli se determină în:
A. Cultura inactivată la 1000C.
B. Cultură vie
C. Cultură inactivată cu alcool
D. Tulpină vie atenuată
E. Cultură inactivată cu formol
125. Antigenul O al E. coli se identifică în:
A. Cultură inactivată la 100 o C
B. Cultură vie
C. Cultură inactivată la 600C
D. Cultură inactivată la 800C
126. Selectați specia ce aparține genului Shigella:
A. S. boydii
B. S. bovis
C. S. enteritidis
D. S. newport
E. S. salamae
127. Selectați specia de Shigella cu cele mai multe serovariante:
A. S. dysenteriae
B. S. newcastle
C. S. boydii
D. S. flexneri
E. S. sonnei
128. . Selectați specia de Shigella care nu posedă serovariante:
A. S. dysenteriae
B. S. newcastle
C. S. boydii
D. S. sonnei
E. S. flexneri
129. Selectați specia de Shigella care elaborează exotoxină cu acţiune neurotropă:
A. S. boydii
B. S. flexneri
C. S. sonnei
D. S. dysenteriae
E. S. newcastle
130. Selectați specia de Shigella manitol-negativă:
A. S. flexneri
B. S. sonnei
C. S. newcastle
D. S. boydii
E. S. dysenteriae
A. Utilizarea citratul de sodiu
B. Utilizarea malonatul de sodiu
C. Mobilitatea
D. Proba cu roşu de metil (MR)
E. Producerea hidrogenului sulfurat
132. . Selectați coloniile formate de Shigella pe mediul Ploskirev:
A. Mici, netede, transparente, incolore
B. Tipul S, 2-3 mm, opace, incolore
D. Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu
E. Mari, mucoide, incolore
A. Tipul S, colorate în roşu
B. De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
D. Mari, cu suprafața rugoasă
E. Mici, mucoide, incolore
134Indicați modificările cauzate de Shigella pe mediul Kligler:
A. Glucoza – AG; lactoza - ; H2S +
B. Glucoza – A; lactoza– A; H2 S –
C.
Glucoza – A; lactoza - ; H2S –
D. Glucoza, lactoza– AG; H2S +.
E. Glucoza, lactoza -; H2S –
A. Bulion biliat cu glucoză
B. Mediul Sauton
C. Mediul cu cazeină şi cărbune
D. Mediul cu selenit acid de sodiu
E. Apă peptonată alcalină
136. Invazia celulelor epitelialede către shigele este asigurată de:
A. Pili CFA
B. Lecitinază
C. Proteine Ipa
D. Pili Lpf
E. Neuraminidază
137. Precizați forma clinică de dizenterie în care este indicată vaccinoterapia:
A. Forma acută
B. Forma asimptomatică
C. Forma cronică
D. Forma latentă
E. Forma acută gravă
138. Indicați preparatul biologic utilizat în terapia dizenteriei cronice:
A. Vaccin inactivat
B. Vaccin viu atenuat
C. Imunoglobulină umană
D. Dizenterina
E. Ser antitoxic antidizenteric
139. . Indicați preparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a dizenteriei:
A. Anatoxină dizenterică
B. Vaccin inactivat
C. Vaccinul TABTe
D. Vaccinul DTP
E. Dizenterină
140. Alegeți prelevatul examinat în prima săptămână de boală la bolnavii suspecți de
febră tifoidă:
A. Urina
B. Materii fecale
C. Sânge
D. Bilă
E. Secreție rinofaringiană
141. Indicaţi structura antigenică a S.Typhi:
A. O 9; Hd; Vi
B. O 2; Ha
C. O 9; H g,m
D. O 4,5; Hb, H 1,2
E. O 4, 5; Hi, H 1,2
142. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi B:
A. O2; Ha
B. O9; Hd; Vi
C. O9; H g,m
D. O4, 5; Hb, H 1,2
E. O4, 5; Hi, H 1,2
143. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi A.
A. O9; Hd; Vi
B. O 2; Ha
C. O9; H g,m
D. O 4,5; Hb, H 1,2
E. O 6,7; H c
144. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în prima săptămână de
boală:
A. Coprocultura
B. Urocultura
C. Hemocultura
D. Bilicultura
E. Reacţia Widal cu antigen OH
145. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a doua
de boală:
A. Reacţia Widal cu antigen O şi H
B. Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar
C. Mielocultura
D. Urocultura
E. Bilicultura
146. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a treia de
boală:
A. Hemocultura
B. Bilicultura
C. Rozeolocultura
D. Coprocultura
E. Mielocultura
147. Indicați titrul diagnostic al reacţiei Widal:
A. 1 : 50
B. 1 : 200
C. 1 : 800
D. 1 : 3200
E. 1 : 12 800
A. 1 : 10
B. 1 : 40
C. 1 : 160
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
149. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul Levin:
A. Mari, rugoase, colorate în albastru
B. Mari, plate, de culoare roză
C. Pitice, mucoide, incolore
D. Transparente, bombate, cu margini regulate, cu nuanță albastră
E. De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
A. Mari, rugoase, incolore, cu margini dantelate
B. Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare verde
C. Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
D. Pitice, mucoide, incolore
151. Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura de S. Typhi:
A. Glucoza – A; lactoza - ; H2S -
B. Glucoza – AG; lactoza – AG; H2S -
C. Glucoza – A; lactoza - ; H2S +
D. Glucoza – A; lactoza – A; H2S +
E. Glucoza – AG; lactoza - ; H2S –
A. Glucoza – A; lactoza -; H2S –
B. Glucoza – AG; lactoza - ; H2S +
C. Glucoza – AG; lactoza – AG; H2S –
D. Glucoza – AG ; lactoza – A ; H2S +
E. Glucoza – AG; lactoza – AG; H2S +
A. Vaccin ribosomal
B. Vaccin DTP
C. Anatoxină purificată
D. Vaccin TABTe
E. Imunoglobulină umană
antisalmonelozică 154Precizați caracterul specific
vibrionului holeric:
A.Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza
B. Fermentează cu acid şi gaz glucoza
C. Rezistenţă în mediul acid
D. Se cultivă pe mediul hiperclorurat cu lapte şi ou
E. Mobilitatea este asigurată de flageli
peritrichi 155Precizați caracterul specific vibrionului
holeric:
A. Fermentează manoza, zaharoza şi arabinoza
D.Se cultivă pe medii alcaline
E. Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
156Precizați caracterul specific vibrionului
holeric:
A. Fermentează manoza, zaharoza şi arabinoza
D. Se cultivă pe mediul hiperclorurat cu lapte şi ou
E.Mobilitatea este asigurată de un flagel dispus polar
157. Selectați genul care reuneşte specii oxidazopozitive:
A. Salmonella
B. Escherichia
C. Yersinia
D.Vibrio
E. Shigella
158Indicați specia de bacterii care apaţine grupului fermentativ Heiberg I:
A. E. coli
B. S. enterica
C. V. parahaemolyticus
D. S. dysenteriae
E.V. cholerae
159Indicați modificările mediul de acumulare cu lactoză și zaharoză cauzate de cultura de
V. cholerae:
A. Lactoza – A; zaharoza – A
B.Lactoza - ; zaharoza – A
C. Lactoza – A; zaharoza –
D. Lactoza AG; zaharoza –
E. Lactoza -; zaharoza AG
160Alegeți mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae:
A.TCBS
B. Tinsdal
C. Willson- Blair
D. Klauberg
E. Ploskirev
161Selectați coloniile formate de V. cholerae pe geloză alcalină:
A. Mari, rugoase, plate, opace
B. Mici, mucoide, de culoare neagră
C.Rotunde, plate, transparente, cu nuanță albăstruie
D. Colonii cu margine festonată, cu striații radiale
E. Colonii netede, cu margini regulate, de culoare galbenă
162Selectați coloniile formate de V. cholerae mediul TCBS:
A. Mari, rugoase, plate, opace
B. Mici, mucoide, de culoare neagră
C. Rotunde, transparente, cu nuanță albăstruie
D. Colonii cu margine festonată, cu striații radiale
E.Colonii S, opace, de culoare galbenă
163V. choleraeEl Tor aglutinează eritrocitele de:
A. Berbec
B. Maimuţă
C. Cobai
D.Găină
E. Iepure
164. V. cholerae El Torhemolizează eritrocitele de :
A.Berbec
B. Maimuţă
C. Cobai
D. Găină
E. Iepure
165. Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea la :
A. Penicilină
B. Ristomicină
C. Eritromicină
D.Polimixină
E. Clandomicină
166. V. cholerae cholerae (clasic) este sensibil la:
A. Bacteriofagul El Tor
B. Bacteriofagul A
C. Bacteriofagul B
D.Bacteriofagul C
E. Bacteriofagul D
167Doza infectantă pentru om a V. choleraeO1este de ordinul:
A. 10 2 vibrioni
B. 10 4 vibrioni
C. 105 - 6 vibrioni
D. 10 7-8 vibrioni
E.10 9 vibrioni
168. Agent etiologic al toxiinfecţiilor alimentare poate fi:
A. V. cholerae El Tor
B. Vibrionii NAG
C. V. cholerae
D. V. parahaemolyticus
E. V. cholerae 139 Bengal
169. Indicați titrul diagnostic al anticorpilor aglutinanţi anti-V.cholerae:
A. 1 : 20
B. 1 : 80
C. 1 . 320
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
170. Selectați titrul diagnostic al anticorpilor vibriocizi anti-V.cholerae:
A. 10 –1
B. 10 – 3
C. 10 – 4
D. 10 – 7
E. 10 – 9
A. Ag O
B. Ag Vi
C. Ag M
D. Ag H
E. Ag K
172. Alegeți vaccinul utilizat în profilaxia specifică a holerei:
A. Vaccin recombinant
B. Vaccin chimic polizaharidic
C. Vaccin ribosomal
D. Vaccin semisintetic
E. Vaccin inactivat
173. Precizați durata imunităţii postvaccinale după administrarea anatoxinei holerice:
A. 3 – 6 luni
B. 12 luni
C. 2 – 3 ani
D. 4 – 5 ani
E. Mai mult de 5 ani
A. Rappoport
B. Apă peptonată hiperclorurată
C. Apă peptonată alcalină
D. Mediul Muller
E. Mediul cu selenit de Na
175. EnterotoxinaTL a V.choleraela nivelul enterocitelor activează:
A. Adenozintrifosfatul
B. Adenozindifosfatul
C. Oxidoreductazele celulare
D. Adenilatciclaza
E. Hidrolazele
176. Precizați etapa inițială în evoluţia clinică a holerei:
A. Gastroenterita holerică
B. Enterita holerică
C. Coma holerică
D. Holera algidă
E. Enterocolita holerică
177. Indicați reacția serologică utilizată în diagnosticul rapid al holerei:

A. Reacţia de neutralizare.
B. Reacţia de inhibare a hemaglutinării
C. Reacţia de fixare a complementului
D. Analiza radioimună
E. Reacţia de imobilizare
A. Reacţia de neutralizare
B. Reacţia opsono-fagocitară
C. Reacţia de microaglutinare
D. Reacţia de fixare a complementului
E. Reacţia de hemadsorbţie
179. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Ogawa:
A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ADE
180. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Inaba:
A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ADE
181. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Hykojima:
A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ACE
182. În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt
aranjaţi:
A. În lanţuri
B. Grupați în „ciorchine”
C. Diplobacterii
D. Grupați în „bancuri de peşti”
E. Bacterii solitare
183. Indicați mecanismul de transmitere al agentului holerei:
A. Picături Flugge
B. Prin aerosol
C. Prin sange
D. Prin vectori
E. Fecal-oral
A. În preparate native
B. În RIF directă
C. În geloză înclinată
D. În frotiuri colorate
E. În RA cu ser antiholeric O1
185. Precizați aspectul culturii de V. cholerae în mediu lichid:
A. Sediment granular la fundul eprubetei
B. Sediment pe pereții eprubetei
C. Turbiditate omogenă
D. Peliculă fină cu nuanţă albăstruie
E. Peliculă groasă zbârcită
186. Rata izolării V. cholerae creşte dacă se utilizează medii de cultură cu pH-ul:
A. 3, 0
B. 5, 5
C. 6, 0
D. 8, 6
E. > 10, 0
188. Selectați mediul de cultură înalt selectiv utilizat pentru izolarea enterobacteriaceelor:
A. Kauffman
B. Endo
C. Levin
D. Ploskirev
E. Wilson-Blair
A. Endo
B. Levin
C. Ploskirev
D. Kligller
E. Geloză peptonată
A. MR
B. Voges-Proskauer
C. Metoda Preus (hidroliza ureei)
D. Testul Dick
E. Dezaminarea fenilalaninei

A. În geloză în coloană
B. În bulion peptonat
C. În geloză semilichidă
D. Pe geloză înclinată
E. În bulion cu selenit de Na
192. CS Numiți gazda naturală pentru virusul gripal C:

a) Porcii
b) Raţele
c) Caii
d) Omul
e) Ovinele
192. CS Selectați virusurile incluse în Familia Picornaviridae:
a) Polio, hepatitei B, rotavirus
b) Polio, Coxsackie, ECHO
c) Polio, adenovirus, varicella-zoster
d) Hepatitei A, hepatitei B, Coxsackie
e) Nici unul de mai sus
194. CS Alegeți reacția utilizată în diagnosticul serologic al virozelor:
a) Liză
b) Inhibare a hemaglutinării
c) Hemaglutinare
d) Aglutinare
e) Precipitare inelară
195. CS Selectați reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de găină:
a) Precipitare
b) Inhibare a hemaglutinării
c) Bacterioliză
d) Hemaglutinare
e) Coombs
196. CS Numiți particularitatea genomul virusului gripal:

a) ARN monocatenar diploid
b) ARN monocatenar fragmentat
c) ADN monocatenar circular
d) ADN dublucatenar
e) ADN monocatenar liniar
197. CS Selectați agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele boli la plante:

a) Retrovirusuri
b) Delta virus
c) Togavirusuri
d) Prioni
e) Viroizi
198. CS Alegeți agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
a) Togavirusuri
b) Retrovirusuri
c) Adenovirusuri
d) Prioni
e) Viroizi
199. CS Selectați corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili de
a) Adenovirusuri
b) Retrovirusuri
c) Enterovirusuri
d) V. hepatitic B
e) V. hepatitic D
200. CS Alegeți virusuri ce cauzează encefalite acute:
a) Togavirusuri
b) Adenovirusuri
c) Virusurile gripale
d) Virusul rujeolos
e) Retrovirusuri
201. CS Selectați virusul genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
a) Virsul hepatitei A
b) Virusul rujeolos
c) Virusul gripal
d) Virusul HIV
e) Poliovirus
202. CS Numiți celulele "ţintă" pentru virusul HIV:
a) Limfocitele T CD4
b) Limfocitele T CD8
c) Epiteliul rinofaringean
d) Epiteliul urogenital
e) Enterocitele intestinului subţire
203. CS Selectați virusul cu proprietăți de hemaglutinare a eritrocitelor de găină:
a) Paragripale
b) Adenovirusuri
c) Poliovirusuri
d) Coxsackie A
e) Gripale
204. CS Selectați metoda de sterilizare a mediilor de cultură utilizate pentru creşterea
culturilor celulare:
a) Autoclavare la 1200C
b) Autoclavare la 1100C
c) Fracţionat la 1000C
d) Filtrare
e) Tindalizare
205. CS Numiți virusurile în replicarea cărora etapa de provirus este obligatorie:
a) Orthomyxovirus
b) Paramyxovirus
c) Retrovirus
d) Rhabdovirus
e) Enterovirus
206. CS Selectați denumirea culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro:
a) Transplante de organ
b) Tulpini diploide
c) Linii celulare
d) Culturi primare
e) Nici una din ele
207. CS Selectați denumirea culturilot de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50 pasaje
a) Culturi primare
b) Linii celulare
c) Tulpini diploide
d) Transplante de organ
e) Toate enumerate
208. CS Selectați denumirea culturilor de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje
a) Transplante de organ
b) Culturi primare
c) Tulpini diploide
d) Linii celulare
e) Nici una din cele enumerate
209. CS Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de
ARN- mesager:
a) Virusuri cu replicare autonomă
b) Virusuri cu genom fragmentat
c) Virusuri cu genom de sens +
d) Virusuri cu genom de sens -
e) Virusuri defective
210. CS Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de
ARN- mesager:
a) Virusuri cu replicarea autonomă
b) Virusuri cu genom fragmentat
c) Virusuri cu genom de sens +
d) Virusuri cu genom de sens -
e) Virusuri defective
211. CS Alegeți caracteristica specifică pentru corpusculii Babeş-Negri
a) Apar în orice zonă a SNC
b) Apar în neuronii din cornul Ammon
c) Apar în epiteliul glandelor salivare
d) Se determină prin coloraţia Giemsa
e) Sunt incluziuni intranucleare
212. CS Alegeți cărei familii aparține Virusul hepatitei virale A:

a) Caliciviridae
b) Flaviviridae
c) Hepadnaviridae
d) Papovaviridae
e) Picornaviridae
213. CS Selectați limfocitele ce servesc ca țintă de atac a virusul HIV:
a) Ts
b) Th
c) Tc
d) K
e) NK
214. CS Selectați celulele dotate cu receptor ce servesc ca ținta de atac pentru HIV:
a) CD2
b) CD4
c) CD6
d) CD8
e) CD10
215. CS Selectați denumirea pentru particula virală infectantă:
a) Viroid
b) Provirus
c) Prion
d) Virus lizogen
e) Virion
216. CS Alegeți denumirea pentru un virus integrat în cromozomul celulei gazdă:
a) Prion
b) Viroid
c) Virus vegetativ
d) Virus temperat
e) Provirus
217. CS Selectați metoda de eliberare a virusurilor din celula gazdă:

a) Decapsidare
b) Fuziune
c) Diviziune simplă
d) Înmugurire
e) Viropexis

a) Decapsidare
b) Fuziune
d) Liza celulei
e) Viropexis
219.CS. Selectati Ag de suprafata a virusului HIV:

a) gp 41
b) gp 120
c) p24
d) p17
e) ARNv
220. CS. Selectati Ag transmembranar al HIV:
a) gp 41
b) gp 120
c) p24
d) p17
e) ARNv
221. CS. Supercapsida virusului HIV este de origine:
a) Glucidica
b) Proteica
c) Lipidica
d) LPZ
e) Glucido- proteica
222. CS. Selectati gene specifice genomului HIV:
a) taf
b) bac
c) env
d) zam
e) tox
223. CS. Ataşarea HIV la celula-gazdă se realizeaza prin intermediul:

a) p17
b) p24
c) gp41
d) gp120
e) gp15
224. CS. Testele serologice de generația a IV-a detecteaza
a) numai Ac specifici
b) numai AG specifice
c) Ac si Ag p24
d) Ac cardiolipidici
e) Ag Wasserman
225. CS Selectați metoda de eliberare a virusului HIV din celula
gazdă: a)Decapsidare
b) Fuziune
d) Înmugurire
e) Viropexis
Complement multiplu
A. De precipitare
B. De neutralizare
C. Wright
D. Huddleson
E. De hemaglutinare directă
A. Vi
B. M
C. K
D. A
E. H
A. B. melitensis
B. B. pertussis
C. B. abortus
D. B. bronhiseptica
E. B. suis
4. Sursa infecţiei în bruceloză:
A. Persoanele bolnave
B. Caprinele
C. Bovinele
D. Suinele
E. Ecvinele
B. Caprinele şi ovinele
C. Porcinele
D. Artropodele infectate
E. Bovinele
6. Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:
A. Prin intermediul acarienilor
B. Aerogen
C. Consum de lapte contaminat
D. Contact cu animalele bolnave
E. Prin înțepătura ţânţarilor
7 În evoluţia brucelozei se pot constata diverse sindroame clinice:
A. Septicemie
B. Afectarea sistemului reticuloendotelial (limfadenite) cu febră ondulantă
C. Afectarea sistemului locomotor (artrite, bursite, artralgii)
D. Afectarea tegumentelor cu exantem maculo-papulos
E. E Pneumonii interstiţiale
A. Sânge
B. Exsudat articular
C. Urină
D. Conținutul rozeolelor
E. Biopsii ganglionare
B. Mediul Sabouraud
C. Bulion hepatic
D. Geloză salină cu gălbenuş de ou
E. Geloză sânge
A. Bacteriofag anti- Brucella Tb
B. Brucelina
C. Vaccin anti – Brucella omorat
D. Seruri imune monospacifice
E. Vaccin anti – Brucella viu atenuat
A. Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg
B. Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
C. Însămânţarea pe mediul Francis
D. Însămânţarea pe mediul Bordet – Jengou
E. Însămânţarea pe mediul McCoy
12..Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate:
A. Aspirat din bubonul tularemic
B. Sputa
C. Sânge pentru hemoculturi
D. Urina
E. Bila
A.Ulcero-ganglionară
B. Paralitică
C.Pulmonară
D. Tifoidică
E. Hemolitico-uremică
B. Oculo-ganglionară
C.Pulmonară
D. Cutanată cu erupţii variceliforme
E. Meningoencefalitică
15. Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:
A.Prin vectori biologici (căpuşe, tăuni, ţânţari)
B. Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
C.Prin contact direct cu persoanele bolnave
D. Pe cale digestivă (apă, alimente)
E. Pe cale aerogenă
16. Francisella tularensis are următoarele biovariante:
A. F. tularensis nearctica
B. F. tularensis rodentium
C. F. tularensis holarctica
D. F. tularensis orientalis
E. F. tularensis centroasiatica
A. Genul Francisella reuneste bacterii srict aerobe
B. Tularemia este o zooantroponoza
C. Francisellele nu sunt exigente la cultivare
D. In diagnosticul serologic al tularemiei se utilizeaza reactia Huddleson
E. Profilaxia specifica a pestei se realizeaza cu vaccin viu atenuat
A. F. tularensis este un organism facultativ intracelular
B. Diagnosticul serologic in tularemie nu este indicat
C. F. tularensis elaboreaza o exotoxina puternica
D. RIF depisteaza rapid F.tularensis
E. I.d.r. la tularina este pozitiva si la convalescenti sau vaccinati
A.Forma ulceroganglionara
B. Forma bubonica
C.Forma oculoganglionara
D. Forma tifoidica
E. Meningita tulatemica
A.Mediul Francis
B. Mediul Mac Coy
C. Mediul geloza-eritritol
D. Bulion peptonat
E. Geloza si hiposulfit de sodiu
21. B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
A. Sunt bastonaşe gramnegative, colorate bipolar
B. În organism formează o capsulă polipeptidică
C. Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
D.Sunt imobili
E. Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
22. Pentru depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare:
A. Neisser
B. Ziehl-Neelsen
C. Burri-Gins
D.Aujeszky
E. Gram
23. B. anthracis se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
A.Capsula
B. Factor edematogen
C.Factor protector
D. Factor letal
E. Endotoxina
24. În raport cu poarta de intrare se întâlnesc formele clinice de antrax:
A.Cutanată
B. Pulmonară
C.Intestinală
D. Bubonică
E. Anginoganglionară
25. În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:
A. Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente
B. Colonii mari, plate, surii, rugoase, mate, cu contur neregulat
C. În bulion formează sediment cu aspectul unui glomerul de vată
D. În bulion formează o peliculă de la care pornesc prelungiri
E. În bulion formează o peliculă groasă şi zbârcită
A. Anatoxina nativă anti- B. anthracis
B. Antraxina
C.Vaccin viu atenuat
D. Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
E. Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
27.Identificati afirmatiile false:
A. A.Exotoxina difterica este aceeasi pentru toate tulpinile toxigene
B. B.Exotoxina eliberata de B. anthracis nu are determinism plazmidic
C. C. tetani elibereaza o exotoxina neurotropa
D. Exotoxina C. botulinum inhiba secretia de acetilcolina
E. Exotoxina C. tetani produce paralizii flasce.
A.Leziunile provocate de brucele sunt de tip granulomatos
B. Endotoxina tularemica poseda proprietati imunogene
C.Virulenta yersiniilor este codificata de gene cromozomiale si plasmidic
D. Pe medii de cultura solide B. anthracis formeaza colonii mici, rotunde, bombate,
lucioase, transparente
E. Y. pestis manifesta mobilitate pronuntata la 37 C
A. Proxilaxia antraxului se realizeaza cu ser precipitant antiantrax
B. B. anthracis este o bacterie strict anaeroba
C. Intradermoreactia la antrax se realizeaza cu ser hiperimun antiantrax
D.B. anthracis formeaza colonii mari, plate, surii, rugoase, mate, cu contur
neregulat
E. Antraxul cutanat este forma cea mai frecventa a bolii la om
A. Receptivitatea la antrax este generala
B. Antraxul apare mai frecvent ca boala profesionala
C.Antraxul este o infectie strict umana
D. Y. pestis poseda 3 biovaruri
E. B. antracis sunt bacterii oxidazopozitive
A.Prin înţepătura păduchilor
B. Prin intermediul puricilor
C.Pe cale aerogenă
D. Prin contact direct cu animalele bolnave
E. Pe cale alimentară
A. Hemolitico-uremică
B. Bubonică
C. Pulmonară
D.Septicemică
E. Paralitică
33. În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă:
A.Aspirat din bubon
B. Urină
C.Sânge pentru hemocultură
D. Bilă
E. Spută
A.Bacterioscopică
B. Contraimunoelectroforeza
C.Biologică
D. Reacţia de hemaglutinare indirectă cu eritrocite sensibilizate cu ag F1
E. Bacteriologică
A.Vaccin viu atenuat
B. Vaccin inactivat
C. Bacteriofag antipestos
D.Imunoglobulina antipestoasă
E. Ser antitoxic antipesto
C.Pesta este o infectie strict umana
E. Yersiniile sunt bacterii oxidazopozitiv
A. S. aureus
B. S. saprophyticus
C. S. epidermidis
D. S. haemolyticus
E. S. hominis
A. Determină efect antifagocitar
B. Leagă fragmentul Fc al Ig G
C. Leagă fragmentul Fab al Ig G
D. Activează limfocitele T CD4
E. Stimulează fagocitoza
A. Infecții asociate cu un corp străin
D. Furuncule
E. Infecții de plagă
1. Sunt diplococi gramnegativi
2. Sunt coci sferici, aranjaţi în grămezi
3. Sunt grampozitivi
4. Se cultivă în condiţii strict anaerobe
E. Nu formează spori şi sunt imobili
A. Puroi
B. Mase vomitive
C. Urină
D. Sânge
E. Salivă
A. Oxidaza
B. Plasmocoagulaza
C. Hialuronidaza
D.Fibrinolizina
E. Catalaza
A.Lecitinaza
B. ADN-aza
C.Lipaza
D. Factor edematogen
E. Fosfataza
A.Leucocidina
B. ɑ-toxina
C.Exfoliatina
D. Enterotoxina
E. Toxina eritrogenă
A. Neurotoxine
B. Cord – factorul
C.Toxina sindromului şocului toxic
D. Enterotoxinele
E. Proteina A
A. Determinarea coagulazei libere
B. Determinarea coagulazei legate
C. Determinarea lecitinazei
D. Detrminarea fosfatazei
E. Proba biologică
A.Capsula
B. Proteina M
C. Streptolipidele
D.Streptolizinele
E. Coagulaza
A. K
B. T
C.A
D. B
E. C
A.Streptococi piogeni
B. Streptococi orali
C. Streptococi dermali
D.Streptococi fecali
E. Streptococi lactici
A. C – polizaharidice cu specificitate de grup
B. C – polizaharidice cu specificitate de tip
C. M – proteice cu specificitate de variantă
D. T – proteice cu specificitate de variantă
E. M – proteice cu specificitate de grup
A.α – hemolitici
B. β – hemolitici
C.γ – hemolitici
D. κ –hemolitici
E. δ – hemolitici
A. Determinarea anticoagulazei
B. Determinarea fosfatazei alcaline
C. Izolarea S.pyogenes din secreții nazofaringiene
D.Determinarea titrului antistreptolizinei O
E. Determinarea titrului antistreptokinazei
A. Sunt coci sferici
B. Sunt diplococi lanceolaţi
C. În frotiu se aranjează în grămezi
D.Formează capsulă polizaharidică
E Formează capsulă polipeptidică
A. Scarlatina
B. Pneumonii lobare acute
C. Meningite la copii
D. Enterocolite
E. Otite
A. Este exigent la cultivare
B. Pe geloză-sânge produce hemoliză beta
C. Este o bacterie strict aerobă
D. Antigenul capsular determină clasificarea în serotipuri
E. Se încadrează în serogrupa A conform antigenului polizaharidic din peretele celular
A. Otite
B. Meningite
C. Sinuzite
D.Reumatismul cardioarticular
E. Glomerulonefrita acută
A. Faringite
B. Angine
C. Scarlatina
D. Epidermoliza buloasă
E. Cistite
A. Sindromul pielii opărite
B. Celulită
C. Furuncule
D.Erizipel
E. Fasciite necrozante
23. Selectați factorii de patogenitate craracteristici pentru S. pyogenes:
A. Plasmocoagulaza
B. Fosfataza
C.Hialuronidaza
D. Streptokinaza
E. Streptodornaza
24.Selectați factorii de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
A.Streptolizina S
B. Streptolizina O
C. Enterotoxina
D. Toxina exfoliativă
E. Eritrotoxina
A.TSST-1
B. Streptolizina S
C.Enterotoxina stafilococică
11. CM Indicati localizarea agentului patogen in meningococcemia cronica:

a) in peritoneu
b) in articulatii
c) in pericard
d) in nazofaringe
e) in foițele pleurale
12. CM Indicați metodele prin care se examineaza LCR recoltat in meningite

meningococice:
a) biologica
b) citologica
c) bacterioscopica
d) biochimica
e) bacteriologica
13. CM Selectati tipul de maladie la care se referă Neisseria gonorrhoeae:

a) antroponoze
b) zooantroponoze
c) zoonoze
d) sapronoză
e) boli cu transmitere sexuală
14. CM Indicați condițiile de cultivare a m/o Neisseria gonorrhoeae:

a) pe medii nutritive uzuale;
b) pe medii nutritive compuse;
c) pe medii nutritive speciale în condiții anaerobe;
d) pe geloză ciocolată
e) în prezența a 5-10% de CO2
15. CM Indicați preparatele utilizate pentru prevenirea specifică a meningitei:

a) imunoglobulină;
b) vaccin meningococic;
c) diagnosticum meningococic;
d) antibiotice.
e) antivirale
16. CM. Indicați formele nosologice ale infecției meningococice:

a) gastroenterită;
b) purtător de bacterii;
c) nazofaringită;
d) meningită;
e) sepsisul.
17. CM. Indicați pentru ce este utilizat vaccinul gonococic:

a) prevenirea specifică a gonoreei;
b) tratamentul gonoreei cronice;
c) „provocări” pentru diagnosticul de laborator al gonoreei;
d) tratarea gonoreei acute.
e) pentru vaccinare, conform calendarului planic de vaccinare
18. СМ Indicați materialul examinat în suspectarea gonoreei:

а) secreții uretrale;
b) secreții din colul uterin;
c) frotiu faringean.
d) secreșii rectale;
e) secrețioi conjunctivale;
A. prezenţa sporului
B. prezenţa capsulei
C. aranjarea bacteriilor în frotiu sub unghi
D. prezenţa incluziunilor de polimetafosfaţi
E. aranjarea bacteriilor în frotiu în formă de palisade
A. ureaza
B. exzotoxina
C. cistinaza
D. hemolizina
E. indol
A. sănge
C. suspensie din ou de găină
D. glicerină
E. cartofi
A. Gram
B. Neisser
C. Ziehl - Neelsen
D. Aujeszky
E. Albert
A. vaccinul ADTP
B. vaccinul BCG
C. antitoxină difterică
D. streptochinază pentru proba Dick
E. vaccinul DT
A. morfologice
B. clinice
C. biochimice
D. mobilitatea
E. toxigeneza
A. reacţia de precipitare în gel
B. reacţia de neutralizare in vivo
C. reacţia de aglutinare
D. reacţia de fixare a complementului
E. reacţia de inhibiţie a hemaglutinării
A. geneza exotoxinei este codificată de prezenţa profagului Tox+
B. structura exotoxinei este bipartimentală
C. exotoxina blochează sinteza proteinelor în celulele eucariote
D. este o endotoxină
E. este o enterotoxină
10. numiţi biopreparatele utilizate în terapia specifică a difteriei:
A. vaccinul ADTP
B. Vaccinul DT
C. anatoxină difterică
D. ser antitoxic heterolog
E. imunoglobuline antitoxice
1. Numiţi infecţiile, care NU pot fi provocate de microoganismul М.
tuberculosis:
A. tuberculoza
B. lepra
C. actinomicoza
D. micoplasmoza
E. difteria
laborator a tuberculozei:
A. bacterioscopic
B. bacteriologic
C biologic
D. alergologic
E. serologic
A. М. tuberculosis;
B. M. bovis
C. M. microti
D. M. africanum
E. М. pseudotuberculosis
A. sunt bastonaşe grampozitive
B. sunt bacterii grannegative
C. sunt bastonaşe acidorezistente
D. sunt sporulate
E. sunt capsulate
A. a fost izolată şi identificată cultura pură de M. tuberculosis
B. reacţiile serologice sunt pozitive
C. a fost depistat agentul patogen la microscopia prelevatelor
D. în urma investigaţiei epidemiologice
E. în urma anamnezei clinice
A. în metoda alergologică de diagnostic
B. în metoda serologică de diagnostic
C. la triajul persoanelor, care necesită vaccinare cu BCG
D. la triajul persoanelor, care necesită vaccinare cu ADTP
E. la determinarea rezistenţei la antibiotice
7. Numiţi tipurile de coloraţie a frotiurilor din cultura C. diphtheriae pentru
microscopierea la microscopul optic:
A. Zeehl – Neelsen
B. Burri -
Gins C
Aujeszki
D. Neisser
E. Albert

A. sunt mezofile
B. sunt psihrofile
C. sunt aerobe
D. sunt strict anaerobe
E. sunt hipertermofile

A. aerogen
B. parenteral
C. prin vectori
D. fecal - oral
E. contact direct

A. pulmonară
B. dermică
C. a aparatului locomotor
D. meningeală
E. tifoidică
1. Numiţi perioadele tusei convulsive când bolnavul este maxim

contagios:
A. perioada catarală
B. paroxismală
C. de incubaţie
D. convalescenţă
E. prodromală

A. Bordet - Gengou
B. Klauberg
C Lowenstein - Jensen
D. geloză ser cu ristomicină
E geloză cazeină - cărbune- sânge

A. cocobacterii gramnegative
B. cocobacterii grampozitive
C. aerobi
D. mezofili
E. se cultivă pe medii uzuale
A. proteinele fimbriilor
B. microcapsula
C. lecitinaza
D. citotoxina de tip A - B
E. toxina pertussis
A. cistinaza
B. pertactina
C. hemaglutinina filamentoasă
D. toxina dermonecrotică
E. enzima glucaza
A. de incubaţie
B. generalizarea infecţiei
C. catarală
D. accese de tuse spasmodice
E. de reacţii alergice
convulsive:
A. vaccinul ADTP
B. anatoxina B. pertussis
C. imunoglobuline omoloage anti B. pertussis
D. vaccin viu atenuat
E. ser ecvin anti B. pertussis
A. B. pertussis
B. B. parapertussis
C.. B. anthracis
D. B. recurrentis
E. B. bronhiseptica
9. Numiţi toxinele B.
pertussis: A. toxina
dermonecrotică
B. enterotoxina
C. endotoxina
D. toxina citotraheală
E. TSST
A. exotoxina alfa
B. citotoxina B. pertussis
C. adenilat – ciclaza - hemolizina
D. streptolizina O
E. toxina – holerogen

a) plăgi profunde cu necroze tisulare
b) plăgi în condiţii de tulburări circulatorii
c) plăgi operatorii
d) plăgi superficiale
e) plăgi impurificate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe

a) formează spori dispuşi terminal, care deformează celula
b) produce o exotoxină puternică
c) sînt mobili
d) formează capsulă
e) provoacă înegrirea gelozei bismut-sulfit

a) capsulat, sporulat, mobil
b) nu produce urează
c) coagulează laptele
d) coloniile au aspect de discuri sau corpusculi lenticulari
e) lichefiază gelatin

a) B.anthracis
b) B.neotomae
c) B.abortus
d) C.tetani
e) C.perfringens

a) posedă activitate hemolitică
b) proteoliză intensă
c) este foarte rezistent la factorii de mediu
d) fermentarea lactozei
e) cultivă pe geloză sînge în condiţii aerobe

administrarea de:
a) antitoxina tetanică
b) anatoxina tetanică
c) penicilină
d) imunoglobulina tetanică
e) vaccin diftero-tetano-pertussis

a) tetanolizina
b) tetanodecarboxilaza
c) tetanospazmina
d) tetanochinaza
e) tetanofosfataza

a) Zeissler
b) Wright
c) Klauberg
d) Weinberg
e) Widal

a) C.histolyticum
b) C.perfringens
c) C.tetani
d) C.botulinum
e) C.novyi

a) N.gonorrhoeae
b) C.tetani
c) B.pertussis
d) C.perfringens
e) C.botulinum

a) C.histolyticum
b) C.perfringens
c) C.botulinum
d) C.tetani
e) C.septicum
13. Indicaţi simptomele caracteristice a botulismului:

a) afonie
b) disfagie
c) artralgii
d)ataxie
e) diplopie

A. Salmonella
B. Yersinia
C. Escherichia
D. Pseudomonas
E. Vibrio
A. Vibrio
B. Salmonella
C. Yersinia
D. Pseudomonas
E. Shigella
A. Sunt bacterii gramnegative, asporulate
B. Toţi reprezentanţii sunt mobili
C. Posedă nitratreductază
D. Sunt catalazopozitive
E. Sunt oxidazopozitive
A. Utilizarea citratului de sodiu
B. Producerea ureazei
C. Fermentarea lactozei
D. Formarea indolului
E. Testul cu roşu de metil (MR)
A. Producerea hidrogenului sulfurat
B. Formarea indolului
C. Fermentarea glucidelor
D. Identificarea serologică
E. Producerea acetoinei din glucoză (testul V-P)
89. Selectați mediile de cultură utilizate în procesul de imbogățire, izolare şi identificare
a enterobacteriilor:
A. Geloza sânge
B. Mediul Levin
C. Mediul Kligler
D. Ser coagulat
E. Mediul cu selenit acid de sodiu
90. Indicați infecțiile cauzate de E. coli patogene:
C. Toxiinfecţii alimentare
D. Colienterite la copii
E. Limfadenite mezenteriale
A. EPEC
B. EIEC
C. ETEC
D. EBEC
E. EFEC
A. EPEC
B. EHEC
C. EFEC
D. EAEC
E. EBEC
A. Diareigene
B. Neurogene
C. Uropatogene
D. Hepatotrope
E. Bacteriemice
A. Glucoza – AG
B. Lactoza - AG
C. Hidrogen sulfurat - –
D. Glucoza, lactoza – A
E. Hidrogen sulfurat - +
A. Hialuronidaza
B. Fibrinolizina
C. Enterotoxina
D. Pilii
E. Plasmocoagulaza
96. Selectați serurile imune utilizate în seroidentificarea culturi pure de escherichii patogene:
A. ABCDE
B. OKA
C. OKB
D. OKC
E. Seruri anti-H polivalente
A. Produce catalază
B. Posedă oxidază
C. Creşte pe mediul cu citrat de sodiu
D. Fermentează glucoza cu formare de acid și gaz
E. Posedă lizindecarboxilază
A. Reacţia Voges-Proskauer pozitivă
B. Reacţia cu roşu de metil negativă
C. Fermentează lactoza până la acid şi gaz
D. Produce sulfură de hidrogen
E. Decarboxilează lizina
A. Este component permanent al microflorei normale a intestinului gros
B. Face parte din microflora stabilă a jejunului
C. Este un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului
D. Este antagonist al microflorei patogene
E. Nu există tulpini patogene de E. coli
A. Face parte din microflora normală a intestinului
B. Participă la sinteza unor vitamine
C. Poate provoca şoc anafilactic
D. Poate determina o infecţie holeriformă
E. Poate cauza toxiinfecţii alimentare
A. S. boydii
B. S. bovis
C. S. sonnei
D. S. salamae
E. S. flexneri
A. S. dysenteriae
B. S. flexneri
C. S. boydii
D. S. sonnei
E. S. Enteritidis
A. Endo
B. Levin
C. Bismut sulfit agar
D. Bulion cu selenit acid de sodiu
E. Geloză alcalină
A. Glucoza – A
B. Lactoza - A
C. Lactoza - –
D. Hidrogen sulfurat - +
E. Hidrogen sulfurat - –
104.Precizați aspectul materiilor fecale la bolnavii de dizenterie:
A. Riziform
B. Mucopurulent
C. Sangvinolent
D. Consistenţă lichidă
E. Cu granule de sulf
A. S. dysenteriae
B. S.flexneri
C. S. boydii
D. S. sonnei
E. S. bovis
A. Ureaza
B. Exotoxinele SLT
C. Adezine
D. Sisteme de secreție
E. Lecitinaza
107. Selectați preparatele biologice care pot fi utilizate în profilaxia şi
tratamentul specific al dizenteriei:
A. Vaccin ribosomal
B. Vaccin inactivat curativ
C. Bacteriofag dizenteric
D. Dizenterina
E. Vaccinul ADTP
108. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul de laborator
al febrelor tifo-paratifoide:
A. Sânge
B. Lichid cefalorahidian
C. Măduva osoasă
D. Urină
E. Bila
109. Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali aifebrelor tifo-paratifoide:
A. O 9, Hd, Vi
B. O 9, H g,m
C. O4, 5, H i, H1, 2
D. O2, Ha
E. O4, 5, Hb, H 1,2
A. Reacţia Wright
B. Reacţia Huddleson
C. Reacţia Widal
D. Reacţia de inhibare a hemaglutinării
E. Reacţia de hemaglutinare indirectă
A. Serul polivalent OKA
B. Serul polivalent ABCDE
C. Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a.
D. Serurile monovalente H
E. Serurile polivalente OKC, OCB, OKE
A. Vaccin inactivat
C. Anatoxina tifo-paratifoidică
D. Vaccinul TABTe
E. Vaccinsubunitar din Ag Vi
A. De cultură
B. Toxigeneza
C. Biochimice
D. De patogenitate
E. Antigenice
A. Fermenteazăglucoza cu formare de acid
B. Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
C. Produce sulfură de hidrogen
D. Decarboxilează lizina
E. Utilizează citratul de Na
115. Selectați caracterele biochimice specifice pentruS. Paratyphi A:
A. Fermentează lactoza cu formare de acid
B. Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
C. Nu produce acetilmetilcarbinol ( reacţia VP negativă)
D. Reacţia cu roşu de metil pozitivă

A. Scindează lactoza
B. Produce hidrogen sulfurat
C. Este oxidazonegativa
D. Scindeaza glucoza până la acid și gaz
E. Nu produce catalază
A. Adezine
B. Sisteme de secreție
C. Citotoxine
D. Endotoxina
E. Proteina A
A. Bacteriemie
B. Difuzie parenhimatoasă
C. Limfadenita mezenterială
D. Alergica
E. Gastroenterită
119. Fenomenelede sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot
manifesta prin:
A. Septicemii
B. Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
C. Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
D. Gastroenterită
E. Meningoencefalite
A. Paralizii flasce
B. Febră 38- 400 C
C. Hipertensiune
D. Stare de tifos
E. Colaps cardio-vascular
A. Intestin
B. Măduva osoasă
C. Splină
D. Ficat
E. Encefal
122. Precizați titrul anticorpilor în debutul perioadei de stare în febra tifoidă:
A. Titrul aglutininelor anti – O > anti – H
B. Titrul aglutininelor anti – O < anti – H
C. Titrul Ig M > titrul Ig G
D. Titrul Ig M < titrul Ig G
E. Titrul aglutininelor anti – O = anti – H
123. Precizați titrul anticorpilori în perioada de convalescenţă în febrele tifoparatifoide:
A. Titrul aglutininelor anti – O > anti – H
B. Titrul aglutininelor anti – O = anti – H
C. Titrul aglutininelor anti- O < anti – H
D. Titrul Ig M > Ig G
E. Titrul Ig M < Ig G
A. Lactoza – A
B. Lactoza - „ –”
C. Lactoza – AG
D. Zaharoza – A
E. Zaharoza – AG
A. Glucoza
B. Manoza
C. Manitolul
D. Zaharoza
E. Arabinoza
A. Tinsdal
B. TCBS
C. Geloză alcalină
D. Ploskirev
A. Tinsdal
B. Ploskirev
C. TCBS
D. Apă peptonată alcalină
A. Berbec
B. Umane O1
C. Găină
D. Cobai
E. Maimuţă
138. Selectați testeleutilizate pentru diferenţierea biovariantelor deV.
cholerae: A.Sensibilitatea la bacteriofagi
B.Sensibilitatea la penicilină
C.Producerea acetoinei(testul Voges-Proskauer)
D.Sensibilitatea la polimixină
E.Aglutinarea eritrocitelor de găină
A. Nu aglutinează eritrocitele de găină
B. Hemolizează eritrocitele de berbec
C. Nu produce acetoină
D. Este sensibil la bacteriofagul C
E. Este sensibil la bacteriofagul El Tor
A. Aglutinează eritrocitele de găină
C. Produce acetoină
D. Este sensibi la bacteriofagul C
B. Vaccin subunitar polizaharidic
C. Vaccin inactivat
D. Ser antitoxic
E. Anatoxină
A. Fracția antigenică A
B. Fracția antigenică B
C. Fracția antigenică C
D. Fracția antigenică D
E. Fracția antigenicăE
A. Fracția antigenicăA
A. Reacţia de imunofluorescenţă
B. Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul anti-O1
C. Analiza radioimună
D. Reacţia de precipitare inelară
E. Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific
A. Enterita holerică
B. Enterocolita holerică
C. Gastroenterita holerică
D. Perioada prodromaslă
E. Bacteriemie
A. Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP
B. Activarea adenilatciclazei cu producere masivă de cAMP
C. Activarea guanilatciclazei cu acumulare de cGMP
D. Distrugerea prin apoptoză a enterocitelor
E. Dereglarea proceselor de absorbție intestinală
A. Bastonașe gramnegative
B. Nu formează spori
C. Posedă capsulă polizaharidică
D. Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
E. Posedă un flagel polar
A. Fermentează glucoza cu formare de acid sau acid şi gaz
B. Nu fermentează glucoza
C. Produc sulfură de hidrogen
D. Posedă catalază
E. Nu posedă oxidază
155. Selectați caractere cheie pentru bacteriile din familia Enterobacteriaceae:
A. Nu formează spori
B. Sunt cocobacterii gramnegative
C. Posedă nitratreductaza
D. Sunt imobile
E. Sunt anaerobe facultativ

A. Izolare a culturii pure
B. Îmbogăţire a bacteriilor patogene
C. Acumularea culturii pure
D. Identificare preliminară
E. Identificare finală

A. Elective
B. De îmbogăţire
C. Diferenţial diagnostice
D. Multitest
E. De transport

A. Simmons
B. Russel
C. Ploskirev
D. Kligller
E. Olkeniţki
A. Bulion cu selenit de Na
B. Endo
C. Levin
D. Ploskirev
E. Willson-Blair
A. Proteus
B. Escherichia
C. Enterobacter
D. Salmonella
E. Shigella
A. Hafnia
B. Proteus
C. Enterobacter
D. Salmonella
E. Shigella
A. Specificitate de grup
B. Specificitate de tip
C. Termolabile
D. Sensibile la formol
E. Sensibile la alcool
C. Sunt termolabile
E. Termostabile
A. Sunt de natură proteică
B. Sunt de natură lipopolizaharidică
C. Temostabile
D. Rezistente la alcool
E. Rezistente la formol
C. Temostabile
A. Pilii Bfp
B. O proteină de membrană ca factor de adeziune
C. Sisteme de secreție
D. Citotoxine Shiga-like
E. Hialuronidaza
A. Pilii CFA
B. Endotoxina
C. Enterotoxina termolabilă
D. Enterotoxina termostabilă
E. Lecitinaza
A. Determină diaree hemoragică
B. Cauzează sindromul uremic hemolitic
C. Elaborează enterotoxină
D. Elaborează toxine shiga-like
E. Penetrează şi se multiplică în enterocite
A. Afectează colonul
B. Stimulează producerea mucusului cu formarea unui biofilm
C. Elaborează 2 exotoxine
D. Determină diaree persistentă
E. Produce toxiinfecție alimentară
190. Selectați particularitățile antigenului K1 al E. coli:- noi nascuti
A. Este identic cu antigenul de grup sangvin P şi M
B. Este identic cu polisialozilglicopeptidele cerebrale la nou-născuţi
C. Predomină în etiologia meningitelor neonatale
D. Predomină în etiologia septicemiilor neonatale
E. Predomină în infecţiile căilor urinare
A. Febră
B. Enterită acută
C. Colită acută
D. Tenesme
E. Scaune frecvente riziforme
A. Maimuţele rhesus
B. Câinii
C. Porcinele
D. Omul bolnav
E. Purtătorii sănătoşi
568. CM Enumerați metodele de determinare a dimensiunilor virusurilor:
a) Microscopia electronică
b) Ultracentrifugare
c) Microscopia luminiscentă
d) Analiza radioimună
e) Ultrafiltrare
569. CM Selectați echipamentul enzimatic al virionilor:
a) Neuraminidaze
b) Fosfataze
c) Reverstranscriptaze
d) Dehidrogenaze
e) Polimeraze
570. CM Selectați antigenele specifice de serotip ale virusului gripal A:
a) Antigenul NP (nucleoproteic)
b) Antgenul M (din membrană)
c) Antigenele nestructurale (NS)
d) Antigenele H
e) Antigenele N
571. CM Alegeți ce este caracteristic pentru virusul gripal A:
a) Ca sursă de infecţie serveşte numai omul
b) Suportă variaţii antigenice minore
c) Sensibilă la amantadina
d) Sensibilă la ribavirina
e) Suportă variaţii antigenice majore
572. CM Enumerați tipurile de vaccinuri gripale:
a) Vii atenuate
b) Inactivate complete
c) Chimice
d) Sintetice
e) Subunitare
573. CM Selectați caracteristici ale virusului gripal de tip A:
a) Sursa infecţiei este în exclusivitate omul
b) Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi păsări
c) Include mai multe serotipuri
d) Imunitatea postinfecţioasă asigură protectie pentru toate serotipurile virusurilor gripale
e) Formează imunitate specifică de serovariantă
574. CM Selectați caracteristici ale virusului gripal de tip C:
a) Sursa infecţiei este în exclusivitate omul
b) Sursa infecţiei o constituie diverse specii de animale
c) Include un singur serotip
d) Include mai multe serotipuri
e) Posedă genom fragmentat
575. CM Selectați caracteristici ale virusului rabic:
a) Cauzează encefalită acută
b) Se multiplică difuz în sistemul nervos central
c) Se multiplică predominant în cornul Ammon
d) Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
e) Se mai numeşte virus de stradă
576. CM Selectați caracteristici ale virusul rabic fix:
a) Incubaţia fixă 5-7 zile
b) Incubaţia fixă 2-3 luni
c) Se transmite numai pe cale intracerebrală
d) Se transmite numai prin muşcătură
e) Este utilizat ca tulpină vaccinală
577. CM Selectați caracteristici pentru corpusculii Babeş-Negri:
a) Se depistează în orice zonă a SNC
b) Se depistează în neuronii din cornul Ammon
c) Se determină prin metoda de colorare Giemsa
d) Sunt incluzii intranucleare
e) Sunt incluzii citoplasmatice
578. CM Selectați caracteristici pentru virusul hepatitei A:
a) Posedă reverstranscriptază
b) Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
c) Se transmite parenteral
d) Cauzează sindromul diareic la copii
e) În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
579. CM Selectați caracteristici pentru virusul rubeolic:
a) Se transmite prin vectori
b) Se contractează pe cale respiratorie
c) Se transmite pe cale verticală
d) Cauzează malformaţii congenitale
e) Infecţia poate fi reprodusă la cobai
580. CM Enumerați simptomele specifice pentru rubeolă
a) Exantem micromacular
b) Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali
c) Manifestări catarale respiratorii
d) Anomalii fetale
e) Hepatosplenomegalie
581. CM Precizați familiile virusurilor ADN-genome cu rol în oncogeneză
a) Herpesviridae
b) Picornaviridae
c) Hepadnaviridae
d) Papovaviridae
e) Adenoviridae
582. CM Enumerați virusurile cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
a) Virusul herpes simplex 1
b) Virusul herpes simplex 2
c) Virusul Epstein - Barr
d) Virusul varicelos
e) Virusul citomegalic
583. CM Selectați caracteristici ale virusului HIV:
a) Are genom ARN monocatenar
b) Genomul conţine ADN dublucatenar
c) Conţine reverstranscriptază
d) Determină sindromul imunodeficienţei dobândite
e) Determină mononucleoza infecţioasă
584. CM Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-oral:
a) VHA
b) VHB
c) VHC
d) VHD
e) VHE
585. CM Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de infectare:
a) VHA
b) VHB
c) VHC
d) VHD
e) VHE
586. CM Selectați virusurile care se transmit pe cale
sexuală: Hiv , heptatita C B D , herpes simplex 2
587. CM Selectați virusurile cu mecanismul de transmitere vertical:

a) Herpes simplex 1
b) Herpes simplex 2
c) HIV
d) Hepatitei A
e) Hepatitei B
588. CM Selectați virusurile hepatice cu mecanismul de transmitere vertical:
a) VHA
b) VHB
c) VHC
d) VHD
e) VHE
589. CM Enumerați cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C:
a) Enterocolita acută
b) Disbioza
c) Ciroza hepatică
d) Cancer al ficatului
e) Cronicizarea
590. CM Specificați markerii epidemiologici depistați in ser pentru confirmarea hepatitelor virale:
a) Ag HBa
b) Anti - HBs
c) Ag HBd
d) Anti - HBc
e) Anti - HBe
591 . CM Indicați testele biochimice utilizate în diagnosticul hepatitelor virale:
a) Dozarea alaninaminotransferazei (ALT)
b) Dozarea aspartataminotransferazei (AST)
c) Concentraţia bilirubinei în sânge şi urină
d) Determinarea concentraţiei de uree în sânge
e) Concentraţia glucozei în urină
592. CM Enumerați prelevatele necesare în diagnosticul oreionului:
a) Sputa
b) Saliva
c) Lichidul cefalorahidian
d) Materiile fecale
e) Urina
593. CM Selectați preparate biologice utilizate în profilaxia şi tratamentul rujeolei:
a) Vaccin inactivat
b) Ser hiperimun heterolog
c) Imunoglobulină umană standardă
d) Vaccin viu atenuat
e) Vacinul TABTe
594. CM Enumerați patologiile provocate de virusurile herpetice:
a) Variola
b) Varicela
c) Herpes genital
d) Mononucleoza infecţioasă
e) Rubeola
595. CM Selectați infecțiile cauzate de virusurile herpetice
a) Variola
b) Zona-Zoster
c) Citomegalie
d) Rubeola
e) Carcinom nasofaringean
596. CM Selectați infecțiile cauzate de Virusul herpetic tip 3 (VZV):
a) Variola
b) Herpes genital
c) Varicela
d) Mononucleoza infecţioasă
e) Herpes zoster
CM. Selectati enzimele specifice virusului HIV:
a) RT
b) Mucunaza
c) Integraza
d) Proteaza
e) Hialuronidaza
31. CM. CS. Selectati gene specifice genomului HIV:
a) gag
b) pol
c) taf
d) bac
e) env
32. CM. Gena gag prezenta la HIV codeaza :
a) p 24
b) p17
c) gp 160
d) gp 120
e) gp41
33. CM. Gena env prezenta la HIV codeaza :
a) p 24
b) p17
c) gp 160
d) gp 120
e) gp41
34. CM. Selectati grupe genomice ale HIV-1:

a) M ( major)
b) F
c) N ( new)
d) G
e) O (outlier)
35. CM. Selectati celulele tinta si rezervorul celular pentru HIV:

a) CPA
b) TCD4+ (Th)
c) TCD8+
d) Eritrocite
e) Prioni
36. CM. Un test molecular genetic pentru infectia HIV este bazat pe detectarea:
a) Determinarea încărcăturii virale
b) detectarea cantitativă a ARN
c) detectarea calitativa a Ac
d) detectarea calitativa a Ag
e) determinarea serogrupului
a) se detecteaza prin tehnici ELISA
b) poate fi detectat prin RIHA
c) poate fi detectat în primo-infecţie
d) reapare în momentul evoluţiei spre SIDA.
e) se detecteaza dupa 3 luni de la infectare
a) Ag p24
b) ARN v
c) integraza
d) RT
e) hialuronidaza
Compliment simplu
A. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
B. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
C. Se colorează grampozitiv
D. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
E. Prin metoda Giemza se colorează în albastru-violet

B. Prin metoda Giemza se colorează în albastru violet
E. Prin metoda Giemza se colorează în roz-pal
4 Precizați caracterul morfotinctorial al L. interrogans:

A. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
C. Prin metoda Giemza se colorează în roz-liliachiu
D. Prin metoda Giemza se colorează în roz-pal
E. Se colorează grampozitiv

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
6 Indicați specia de spirochete care are în calitate de vectori căpușele:

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. Biflexa

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
A.T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. Biflexa

alimentară: Pe cale alimentară se poate transmite:
A. Boala Lyme
B. Febra recurenta epidemica
C. Sifilisul
D. Leptospirozele
E. Febra recurenta endemica
11 Precizați prelevatul în care poate fi depistată microscopic B. recurrentis:
A. Sânge în perioadele febrile

B. Sânge în perioadele afebrile
C. Punctat din ganglionii limfatici
D. Exudate articulare
E. Exudate din elementele eruptive cutanate

A. Wassermann
B. RAL
C. WDRL
D. De imobilizare a leptospirelor
E. De şarjare a trombocitelor
13. În metoda microscopică de diagnostic B. recurrentis se evidenţiază în prelevate:

A. Sânge în perioadele afebrile
B. Sânge în perioadele febrile
C. În lichidul cefalorahidian
E. Punctat din ganglionii limfatici
(16 din enunturi) 3. Selectati reacţia alergică intradermică utilizata În diagnosticul brucelozei:
F. Dick
G. Schultz-Charlton
H. Schick
I. Burnet
J. Mantoux
Complement multiplu
:

A. Frotiuri Gram
B. Frotiuri Giemsa
C. Frotiuri colorate cu fucsină
D. Frotiuri colorate prin impregnare
argentică E. Preparate între lamă şi lamelă
94. Indicați maladiile care NU pot fi transmise prin vectori:

A. Boala Lime
B. Tifosul recurent
C. Sifilisul
D. Leptospirozele icterice
E. Leptospirozele anicterice
100 În structura antigenică a T. pallidum se determină:
A. Cardiolipinic, prezent și în țesuturi de mamifere
B. Proteic, extras din muşchi de cord bovin
C. Proteic de grup
D. Haptene lipidice, extrase din muşchi de cord bovin
E. Peptide și glicopeptide specifice
101 Selectați afirmațiile corecte despre anticorpii anti-cardiolipinici:
A. Se determină în reacţii serologice cu cardiolipină
B. Apar ultimii în sifilisul primar seropozitiv
C. Dispar primii după vindecarea sifilisului
D. Dispar ultimii după vindecarea sifilisului
E. Se determină în confirmarea sifilisului
102 Selectați prelevatele examinate pentru diagnosticul microbiologic al sifilisului primar:
A. Punctat din ganglionii limfatici regionali
B. Exsudat din elemente eruptive cutanate
C. Exsudate articulare
D. Serozitate din şancru
E. Lichidul cefalorahidian
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
1. 104. Indicați reacţiile serologice pentru detectarea anticorpilor nespecifici (teste non-
treponemice,cu Ag cardiolipinice) :
A. VDRL
B. Hemaglutinare indirectă (TPHA)
C. Imobilizare a treponemelor
D. Aglutinare şi liză a treponemelor
E. RPR
105. Indicați reacţiile serologice de confirmare a sifilsului:
A. VDRL
B. Hemaglutinare indirectă (RHAI)
C. Imobilizare a treponemelor (RIT)
D. Western blot
E. ELISA
110. În boala Lyme preponderent sunt afectate:
A. Aparatul locomotor
B. Tractul respiratorii
C. Tractul digestiv
D. Sistemul nervos central
E. Sistemul cardiovascular
111. Selectați reacțiile utilizate în serodiagnosticul bolii Lyme:
A. RA
B. RP
C. PCR
D. ELISA
E. Reacţia de imobilizare a borreliilor
113. Indicați prelevatele utilizate pentru diagnosticul de laborator al leptospirozelor:
A. Materii fecale
B. Urină
C. Sânge
D. LCR
E. Exsudate din articulaţii
116. Selectați metodele utilizate în diagnosticul microbiologic al leptospirozelor:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
118 . Selectați caracterele utile pentru identificarea leptospirelor:
A. Morfologice
B. De cultură
C. Biochimice
D. Antigenice
E. De patogenitate

F. De precipitare
G. De neutralizare
H. Wright
I. Huddleson
J. De hemaglutinare directă
Tematica 1 Virusuri. Dimensiuni. Structura. Morfologie.Clasificarea virusurilor cu

importanţǎ clinicǎ medicalǎ. Patogeneza bolilor virale. Acţiunea factorilor fizici, chimici şi
biologici
asupra virusurilor; elemente de terapie antiviralǎ. Enterovirusuri. Virusul poliomielitei.
Complement simplu
1.(1) Următoarele afirmaţii despre virusuri sunt adevărate cu excepţia:
A. Nu prezintă ribozomi
*B. Prezintă nucleu
C. Au dimensiuni reduse: 20-300 nm
D. Nu sunt capabile să se reproducă independent
E. Nu prezintă mitocondrii
2.(2) Despre virusuri se pot afirma următoarele cu excepţia:

A. Unele virusuri pot prezenta ARN-polimeraza
*B. Sunt total independente de celula vie pentru replicare şi existenţă
C. Pot prezenta formă sferică, paralelipipedică, de cartuş
D. Genomul poate prezenta un singur tip de acid nucleic
E. Pot prezenta forma de bastonaş
3.(12) Referitor la proprietăţile virusurilor este adevărat că:

*A. Sărurile MgCl2, MgSO4 sunt utilizate în producerea de vaccinuri
B. Virusurile sunt stabile în mediu puternic bazic(>9)
C. Eterul inactivează virusurile neanvelopate
D. Compuşii cu iod sunt în general eficienţi asupra virusurilor
E. Sărurile de MgCl2, MgSO4 nu stabilizează virusurile
3.(7) Printre proprietăţile virusurilor se află:
A. Prezenţa anvelopei conferă stabilitate virusului
*B. Proteinele de suprafaţă sunt determinanţi specifici de tip
C. Proteinele de suprafaţă nu sunt principalele antigene
D. Peplosul este o membrană lipoproteică diferită de anvelopă
E. Vaccinurile nu depind de numărul de serotipuri ale unui virus
3.(9) Despre virusuri se poate spune că:

A. Virusurile defective sunt virusuri care nu se pot replica autonom
*B. Toate afirmaţiile sunt corecte
C. Niciuna din afirmaţii nu este corectă
D. Viroizii afectează celulele vegetale
E. Prionii nu conţin acizi nucleic
4.(5) Despre genomul viral se pot spune următoarele cu o excepţie:

A. Reprezintă miezul sau core
B. Poate fi alcătuit dintr-un singur tip de acid nucleic
C. Molecula acidului nucleic poate fi simplu spiralată sau dublu spiralată
*D. Cu excepţia retrovirusurilor care sunt haploide, virusurile sunt diploide
E. Este constituit fie din ARN, fie din AND
5.(6) Una din afirmaţiile referitoare la virusuri este falsă:
A. Capsida virală este alcătuită din capsomere
B. Simetria capsidei poate fi helicoidală
*C. Capsomerele sunt lipide de dimensiuni mici
D. Simetria poate fi icosaiedrică
E. Capsida protejează materialul genetic
6. (12) Referitor la proprietăţile virusurilor este adevărat că:
B. Virusurile sunt stabile în mediu puternic bazic(>9)
C. Eterul inactivează virusurile neanvelopate
D. Compuşii cu iod sunt în general eficienţi asupra virusurilor
E. Sărurile de MgCl2, MgSO4 nu stabilizează virusurile
7. (13)Care din afirmaţiile de mai jos este greşită:

A. Chimioterapicele antivirale acţionează asupra multiplicării virale
B. Inhibitor al polimerazelor este Acyclovir
* C. Interferonii sunt substanţe proteice cu acţiune proliferativă
D. Amantadina este un antigripal
E. Valacyclovir este un antiherpetic
7. (29) Care din afirmatţiile de mai jos este greşită?

*A. Amantadina, rimantadina, oseltamivir nu sunt antigripale
B. Vaccinurile antipoliomielitice sunt de 2 feluri: Sabin şi Salk
C. Interferonii sunt substanţe proteice cu acţiune antivirală, antiproliferativă, imunomodulatoare
D. În urma vaccinării antipoliomielitice imunitatea este de lungă durată
E. Amantadina si Rimantadina sunt inhibitori ai iniţierii infecţiei virale care previn
ataşarea decelula gazdă şi decapsidarea virusurilor
8. (15) Genul Enterovirus cuprinde următoarele virusuri cu excepţia:

A. Virusul poliomielitic
B. Virusul Coxsackie
C. ECHO virusuri
*D. Virusul hepatitei C
E. Virusul hepatitei A
9. (16)În legatură cu genul Enterovirus este falsă următoarea afirmaţie:
A. Face parte din familia Picornaviridae
B. Conţine virusuri de tip ARN
*C. Virusul hepatitei A nu aparţine genului Enterovirus
D. În familia Picornaviridae se găsesc şi Rhinovirusurile
E. Virusul hepatitei D nu aparţine genului Enterovirus
10.(17) Despre virusul poliomielitic se poate spune că:

A. Nu face parte din genul Enterovirus
B. Face parte din familia Retroviridae
C. Produce rubeola
*D. Gazdele sunt oamenii şi primatele
E. Este un virus AND
11. (18)Virusul poliomielitic nu prezintă următoarea proprietate:
A. Este un virus mic ARN
B. Prezinta 3 tipuri antigenice
C. Se multiplică la nivelul tractului intestinal
*D. Se transmite parenteral
E. Se multiplică la nivelul orofaringelui
12.(19) Una din afirmaţiile de mai jos despre virusul poliomielitic nu este adevarată:
A. Jonas Salk dezvoltă vaccinul inactivat(omorât)
B. Albert Sabin introduce vaccinul viu atenuat
*C. Vaccinul Sabin este injectabil
D. Vaccinul Salk se administrează intramuscular
E. Vaccinul Sabin este ieftin şi permite imunizarea în masă
12. (23)Una din afirmaţiile referitoare la virusul poliomielitei este falsă:

*A. Vaccinul inactivat Salk este injectabil şi se administrează subcutanat
B. Vaccinul viu atenuat Sabin induce IgA secretorii la nivelul tractului gastrointestinal
C. Vaccinul polio oral induce imunitate durabilă, asemănătoare celei ce urmează infecţiei natural
D. Vaccinul Salk este alcătuit din doza injectabilă a celor 3 tipuri de poliovirus omorât
E. Vaccinul Sabin este ieftin şi permite imunizarea în masă fără necesarul unui
echipament scump steril
13. (20) Alegeţi din afirmaţiile de mai jos pe cea greşită:

A. După replicarea în orofaringe şi în intestinul subţire, virusul ajunge în sânge
*B. Din sânge ajunge la nivelul SNC unde se replică preferenţial în neuronii
senzitivi localizaţi în coarnele
posterioare ale măduvei
C. Prin moartea acestor celule rezultă paralizia muşchilor inervaţi de aceşti neuroni
D. Virusul poate afecta şi celule ale cortexului ducând la apariţia poliomielitei bulbare cu
paralizie
respiratorie
E. Virusul are o perioadă de incubaţie de 10-14 zile
14. (21) Virusul poliomielitei prezintă următoarele caracteristici cu excepţia:

A. Imunitatea este specifică de tip şi durează toată viaţa
B. Pot exista infecţii inaparente, asimptomatice
C. Poliomielita poate fi abortivă, paralitică şi neparalitică
D. Majoritatea pacienţilor care suferă de forma abortivă îşi revin spontan
*E. Poliomielita abortivă este forma cea mai gravă
15. (22). Următoarea afirmaţie despre poliomielită este adevărată:

A. Poliomielita paralitică se manifestă ca o meningită aseptică cu febră, cefalee, redoarea cefei
B. În poliomielita neparalitică apare paralizia flască
*C. Sindromul postparalitic poate apărea la câţiva ani de la boala acută prin
deteriorarea funcţiei
reziduale
D. Tratamentul antiviral de elecţie este Acyclovir
E. De obicei poliomielita paralitică se rezolvă spontan
16. (24) Despre genul Enterovirusuri nu se poate spune că:

* A. Sunt virusurile gripale
B. Fac parte din familia Picornaviridae
C. Nu cuprind virusul hepatitic A
D. Sunt virusuri ARN
E. Au dimensiuni mici de 20-30 nm
17.(25) Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:

A. Virusurile nu sunt capabile să se reproducă independent
B. În 1954, Salk a organizat cel mai mare experiment medical pe oameni, imunizând peste 2
milioane de copii
* C. Virusurile sunt total independente de celula vie, fie eucariota, fie procariota,
pentru replicare şi existenţă
D. Atât Salk cât şi Sabin au cultivat virusul poliomielitic pentru vaccin în culturi celulare de
rinichi de
maimuţă
E. Cele mai mari virusuri sunt cele din familia Poxviridae (300 nm)
18. (26)În legătură cu patogeneza poliomielitei este falsă afirmaţia:
A. Se transmite pe cale fecal-orală
*B. Virusul poliomielitic se replică în orofaringe şi în intestinul gros, în special în
ţesutul limfoid
C. Virusul trece în sânge, apoi ajunge la nivelul SNC
D. În SNC virusul se replică preferenţial în neuronii motori situaţi în coarnele anterioare ale
măduvei
E. Virusul poate afecta şi celule ale cortexului ducând la poliomielita bulbară
19.(27) Virusurile cuprind următoarele proprietăţi cu excepţia:

A. Miezul de acid nucleic reprezintă genomul viral
B. Genomul viral este alcătuit dintr-un singur tip de acid nucleic
*C. Învelişul proteic care protejează genomul viral se numeşte peplos
D. Cu excepţia retrovirusurilor care sunt diploide, virusurile sunt haploide
E. Genomul viral conţine întreaga informaţie genetică necesară replicării virusului

B. Vaccinurile antipoliomielitice sunt de 2 feluri: Sabin şi Salk
C. Interferonii sunt substanţe proteice cu acţiune antivirală, antiproliferativă, imunomodulatoare
D. În urma vaccinării antipoliomielitice imunitatea este de lungă durată
E. Amantadina si Rimantadina sunt inhibitori ai iniţierii infecţiei virale care previn
ataşarea de celula gazdă şi decapsidarea virusurilor
21. (33) Caracteristicile majore care diferenţiază virusurile de alte microorganisme sunt
următoarele cu excepţia :
A. Nu posedă ribozomi sau aparat propriu de sinteză a proteinelor , mitocondrii sau sursă de
energie
B. Virusurile trebuie să se multiplice în celule vii
C. Sunt total dependente de celula vie, fie eucariotă , fie procariotă pentru replicare şi existenţă
*D. Pot fi cultivate pe medii de cultură artificiale
E. Au dimensiune redusă care le permite să traverseze filtre bacteriologice
22. (38) Proteinele virale au următoarele funcţii cu excepţia:

A. Capsida protejează materialul genetic
B. Capsida mediază ataşarea virusului de receptorii specifici de suprafaţa ai celulei gazdă
C. Proteinele virale externe determină activarea celulelor T citotoxice
D. Unele proteine interne sunt asociate cu acidul nucleic
* E. Proteinele virale externe nu pot induce răspunsuri imune
23. (39)Anvelopa virală nu are în compoziţia sa:

A. Lipide
*B. Factori de creştere virala
C. Proteine
D. Glicoproteine
E. Proteină M
24. (40)Următoarele afirmaţii referitoare la virusuri sunt adevărate cu excepţia:

A. Proteinele de suprafaţă ale virusului sunt determinanţi specifici de tip
*B. Prezenţa anvelopei conferă stabilitate virusului
C. Virusurile cu anvelopă sunt mai sensibile la căldură, detergenţi, solvenţi lipidici
decât cele fără anvelopă
D. Este important să ştim numărul de serotipuri ale unui virus
E. Pe suprafaţa anvelopei se găsesc formaţiuni specifie virale codificate de virus
25. (53)Virusul poliomielitic se replică la nivelul:

A. Neuronilor senzitivi din coarnele anterioare al măduvei
spinării
B. Neuronilor senzitivi din coarnele posterioare al măduvei
spinării
* C. Neuronilor motorii din coarnele anterioare ale măduvei
spinării
D. Neuronilor motorii din coarnele posterioare ale măduvei
spinării
E. Toate răspunsurile sunt adevărate
26. (54) Manifestările poliomielitei sunt următoarele cu excepţia:

A. Cefalee
B. Febră
C. Paralizie flască
D. Paralizia centrilor respiratori
*E. Diaree
27. (55) Diagnosticul poliomielitei se face prin:
*A. Izolarea virusului în culturi celulare
B. Frotiuri colorate
C. Preparate proaspete
D. Detectarea anticorpilor din materiile fecale
E. Diagnosticul serologic nu este util
28. (58 )Virusul poliomielitic este:

* A. Un virus mic ARN 20-30 nanometri
B. Un virus mic ADN 20-30 nanometri
C. Un virus mic ADN 80-100 nanometri
D. Un virus mare ARN 150-300 nanometri
E. Un virus mare ADN 20-30 nanometri
29. (59) Alegeţi rǎspunsul corect referitor la virusul poliomielitic:

A. Transmiterea se face prin picǎturi Pflugge
B. Virusul nu se multiplicǎ la nivelul orofaringelui
*C. În SNC virusul poliomielitic se replicǎ preferenţial în neuronii motori localizaţi în coarnele
anterioare ale mǎduvei
D. În SNC virusul poliomielitic se replicǎ preferenţial în neuronii motori localizaţi în coarnele
posterioare ale mǎduvei
E. Imunitatea este specificǎ de tip,dar nu dureazǎ toatǎ viaţa
30. (60) Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusul poliomielitic:

A. La indivizii afectaţi rǎspunsul imun constǎ în elaborarea de anticorpi de tip IgA şi IgG
împotriva
serotipului specific
B. Produsele patologice care se pot recolta sunt exudat faringian, lichid de spǎlǎturǎ
nazofaringian,
materii fecale, sânge, LCR
C. Antigenele virale se pot evidenţia prin amplificare genomică (PCR)
*D. Virusul nu poate fi izolat în culturi celulare specifice umane sau de maimuţǎ
E. Diagnosticul serologic se bazeazǎ pe evidenţierea creşterii de minim 4 ori a
titrului de anticorpi în
dinamicǎ (2 testǎri la 2 sǎptǎmâni interval)
Tematica 2 Ortomyxovirusuri (virusurile gripale). Paramyxovirusuri (

virusurile paragripale si virusul urlian). Virusul rujeolos. Virusul rubeolei
31. (1) Despre Orthomyxovirusuri nu se poate spune că:

A. Sunt virusurile gripale
B. Sunt reprezentate de 3 specii: A,B,C
*C.Virusurile tip B produc periodic
pandemii D.Sunt virusuri ARN
E. Au o formă sferică cu un diametru de 80-120 nm
32. (2) Următoarele afirmaţii despre virusurile gripale sunt adevărate cu excepţia:
A.ARN-ul este asociat cu antigenele A, B sau C
B.Sunt anvelopate şi conţin 2 glicoproteine de suprafaţă: hemaglutinina şi neuraminidaza
C. Hemaglutinina-15 tipuri
antigenice D.Neuraminidaza-9
tipuri antigenice
* E. Virusul gripal tip A este stabil din punct de vedere genetic
33. (3) În legătură cu patogeneza gripei este falsă afirmaţia:

A. Se transmite prin picături Pflugge, prin strănut, tuse
B. Virusurile inhalate ajung în tractul respirator inferior (traheobronşic)
C.Lichefierea mucusului şi transportul mucociliar ajută la diseminarea infecţiei
D.Simptomele sistemice cuprind febră, mialgii, stare prostraţie
*E. Poate apărea pneumonia virală care are o mortalitate scăzută
34 (4) Virusurile gripale cuprind următoarele proprietăţi cu excepţia:

A. Printre sistemele de apărare ale gazdei se număra: interferonul şi limfocitele T
B. Pandemiile severe sunt date de tipul A
*C.În fiecare iarnă există îmbolnăviri produse de virusurile gripale A şi C, dar epidemia este
produsă de o singură variantă
D. Printre complicaţii se număra şi pneumonia bacteriană prin suprainfecţie
E. Uneori printre simptome apare fotofobia
35. (7) Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată?

A. Virusurile gripale sunt virusuri ADN
B. Virusurile paragripale aparţin genului Rhinovirusuri
* C.În cazul virusurilor gripale Ig A predomină în secreţiile respiratorii superioare
D. Virusul gripal persistă timp de 14 de zile în secreţiile respiratorii în cazurile necomplicate
E. În cazul virusurilor gripale Ig G predomină în secreţiile respiratorii superioare
35. Care din afirmaţiile de mai jos este adevǎratǎ? (7 t2)

*C.În cazul virusurilor gripale Ig A predomină în secreţiile respiratorii superioare
36. Despre familia Paramyxoviridae nu se poate spune cǎ: (8 t2)

A. Cuprinde Paramyxovirusurile
B. Cuprinde Pneumovirusurile
C. Cuprinde Morbilivirusurile
D. Cuprinde virusul rujeolos
*E. Cuprinde virusul rubeolei
37. Care din afirmaţiile referitoare la Paramyxovirusuri este falsǎ? (9 t2)

A. Prezintă ARN monocatenar, diametru 150-300 nm
*B.Prezintă o capsidă icosaedrică
C. Cuprinde virusurile paragripale
D. Cuprinde virusul urlian
E. Nu cuprinde virusul rujeolos
38. Urmǎtoarele afirmaţii despre virusul rujeolic sunt adevǎrate cu

excepţia: (10 t2)
A. Omul este gazda naturală
*B.Este un virus lipsit de anvelopă
C. Se transmite pe cale respiratorie
D. Prezintă genom viral monocatenar ARN
E. Bolnavul e contagios în perioada prodromală şi la câteva zile de la apariţia erupţiei
39. Indicaţi virusurile AND genomice:

I: ADN dublucatenar (e.g. Adenovirusuri, Herpesvirusuri, Poxvirusuri) II:
ADN monocatenar (+) (e.g. Parvovirusuri)
VII: ADN dublucatenar cu ARN intermediar (e.g. Hepadnavirusuri)

40. Indicaţi virusurile ARN genomice:
III: ARN dublucatenar (e.g. Reovirusuri)
IV: ARN monocatenar (+) (e.g. Picornavirusuri, Togavirusuri)
V: ARN monocatenar (-) (e.g. Orthomyxovirusuri, Rhabdovirusuri)
VI: ARN monocatenar (+) cu ADN intermediar în ciclul de reproducere (e.g. Retrovirusuri)
41. Despre virusul rujeolic se poate spune că: 12 t2
A. În perioada prodromală pacientul nu este infecţios

B. Prezintă o perioadă de incubaţie de 5-7 zile
*C.Se multiplică la nivelul celulelor reticuloendoteliale
D.Erupţia apare întâi pe membre şi urcă apoi spre trunchi şi faţă
E. Este un virus ADN
42. Indicaţi afirmaţiile corecte despre virusul rujeolic: 42 t1

*A. Este format dintr-un genom ADN monocatenar
B. Este un virus mic de 20-30 nanometri
C. Nucleocapsida este neanvelopatǎ
D. Nucleocapsida este helicoidalǎ
E. Bolnavul nu este contagios în perioada prodromalǎ
49 t1
*A. Prevenirea bolii se face prin vaccinare cu vaccin viu atenuat
B. Vaccinul este administrat intravenos copiilor sub 15 luni
C. Vaccinul nu se administreazǎ în combinaţie cu vaccinurile anti-rubeolǎ şi anti-urlian
D. Virusul nu poate fi izolat în culturi celulare
E. Diagnosticul serologic se realizeazǎ prin detecţia titrului de anticorpi de tip IgA
E. 78 (t2 cm)
*A. Incubaţia este de 10-14 zile urmatǎ de perioada prodromalǎ cu febrǎ rinoree, tuse
*B. În câteva zile se dezvoltǎ erupţia pe faţǎ şi coboarǎ spre trunchi şi membre
*C. Encefalita poate apare ca o complicaţie a bolii cu o mortalitate 10%, sechele 40%
D. Incubaţia este de 18-21 zile
E. Boala nu este grevată de complicaţii
79
*B. Vaccinul este administrat subcutanat copiilor de 15 luni
C. Virusul un poate fi evdienţiat direct prin reacţia de imunofluorescenţă
D. Virusul nu poate fi cultivat pe culturi celulare
E. Vaccinul este inactivat (omorât)
43. Indicaţi afirmaţiile false despre virusul rujeolic: (48 t2)

A. Cazurile grave apar la imunodeprimaţi, subnutriţi
*B. Virusul infecteazǎ celulele de suprafaţǎ din tractul digestiv
C. Virusul intra în sânge, ajunge în celulele reticulendoteliale unde se multiplicǎ
D. Imunitatea este pe viaţǎ la cei care au trecut prin boalǎ
E. Incubaţia este de 10-14 zile, urmatǎ de perioada prodromalǎ cu febrǎ, conjunctivitǎ,
rinoree, tuse,
tipic este semnul Koplik
44. Indicaţi afirmaţiile corecte despre virusul urlian: 44 t2

*A. Virusul pǎtrunde în tractul respirator superior
B. Dupǎ trecerea prin boalǎ apare imunitatea pentru o perioadă de câţiva ani
C. Incubaţia este de 7-14 zile
D. În perioada de incubaţie apare hipertrofia glandelor parotide
E. Un există profilaxie prin vaccin specific
F. 45
A. Prevenirea infecţiei se poate realiza prin vaccinare cu vaccin inactivat
B. Diagnosticul în parotidita epidemică se bazează îndeosebi pe detecţia serologică a
anticorpilor
specifici
*C. Produsele patologice recoltate pentru diagnosticul de laborator sunt
saliva şi uneori urinǎ cu detecţia acizilor nucleici virali
D. Virusul nu poate fi izolat prin cultivare în culturi celulare
E. Nu se poate face un diagnostic serologic folosind tehnica
ELISA 72 t2 cm
*A. Virusul urlian produce parotidita epidemicǎ

*B. Transmiterea se face pe cale respiratorie
C. Rǎspândirea este globalǎ, incidenţa este crescutǎ vara
D. Virusul este constituit dintr-un genom ADN monocatenar şi capsidǎ
*E. Virusul prezintǎ un
singur serotip 73 t2 cm
*A. Virusul pǎtrunde în tractul superior, trece în sânge,ajunge la glandele parotide,
testicul/ovare,
pancreas
*B. Dupǎ trecerea prin boalǎ apare imunitatea durabilǎ (pe viaţǎ)
*D. În faza de stare apare hipertrofia dureroasǎ a glandelor parotide
E. Boala are o evoluţie severă in majoritatea cazurilor
45. Indicaţi afirmaţiile false despre virusul urlian:43 t2

A. Transmiterea se face pe cale respiratorie
*B. Rǎspândirea este globalǎ, incidenţa este crescutǎ vara
C. Virusul este constituit dintr-un genom ARN monocatenar şi capsidǎ
D. Virusul prezintǎ un singur serotip
E. Virusul urlian produce parotidita epidemicǎ
46. Indicaţi afirmaţiile false despre virusurile paragripale: 37 t2
A. Virionul este alcătuit din nucelocapsidă şi anvelopă

B. Sunt virusuri ARN
C. Virusurile paragripale umane prezintă 4 serotipuri
*D.Transmiterea se face pe cale digestivă
E. Infecţia se produce îndeosebi în lunile de iarnă
38 t2
A. Virusurile paragripale produc infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare
fără viremie
B. Multe infecţii sunt subclinice
C. Pot produce faringita şi crupul acut
*D.Incubaţia bolii este de peste 2 săptămâni
E. Majoritatea infecţiilor sunt diagnosticate clinic
47. Indicaţi afirmaţiile corecte despre virusurile paragripale: 21
t2 A.Există terapie antivirală specifică

B.Vaccinarea se face cu vaccinuri virale inactivate care se administrează
intramuscular C.Are formă sferică cu 80-120 nm diametru
*D.Boala produsă de virusurile paragripale se mai numeşte „răceala comună” şi este
caracterizată de absenţa viremiei
E. Alături de virusurile gripale fac parte din Paramyxovirusuri
48. Referitor la virusurile paragripale nu se poate spune că: 20t2

B. Nu ajung în sânge
C. Virusurile paragripale 1 si 22 sunt cauza majoră a crupului
*D.Au o perioadă de incubaţie de 3-16 zile
E. Debutează cu febră 39°C, rinoree, dureri faringiene
49. Virusul rubeolei prezintă următoarele caracteristici cu o excepţie: 22 t2
A.Se transmite pe cale respiratorie

*B.Alături de virusul rujeolei fac parte din Morbilivirusuri
C. Nucleocapsida prezintă simetrie icosaedrică
D. Este de tip ARN, anvelopat
E. Omul este singura gazdă
50. Despre virusul rubeolei nu se poate spune că:

51. Care din afirmaţiile de mai jos nu se referă la rubeola congenitală?
52. Despre rubeola congenitală nu se poate spune că:
53. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la Ortomyxovirusuri:
54. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la virusul rujeolic:
55. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusul rujeolic:
MULTIPLU
1. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte? T1 CM 8

*A. Proteinele virale mediază ataşarea virusului de receptorii specifici de
suprafaţa celulelor gazdă
*B. Interacţiunea proteinelor virale cu receptorii celulari este determinantul
major al specificităţii de specie şi de organ
C. Proteinele interne induc răspunsurile imune atât în infecţia naturală cât şi în
imunizare
*D. Proteinele virale externe determină activarea celulelor T citotoxice pentru
uciderea celulelor infectate viral
E. Construcţia particulelor virale din subunităţi identice reduce autoasamblarea
2. În categoria virusurilor ADN nu se află: T1 CM 21

*A. Rotavirusurile
B. Virusul Varicelo-Zosterian
*C. Virusul rabic
*D. Virusul rubeolei
E. Virusurile papiloma
3. Indicaţi afirmaţiile adevărate despre Familia Picornaviridae:

*A. Cuprinde virusuri ARN
B. Cuprinde virusul hepatitic B
*C. Cuprinde virusul hepatitic A
*D. Cuprinde Rhinovirusuri
*E. Cuprinde Enterovirusuri
T1 CM 25
4. Următoarele informaţii referitoare la Enterovirusuri sunt false cu excepţia:
A. Sunt virusuri ADN
*B. Cuprinde virusul poliomielitic
C. Cuprinde toate virusurile hepatitice mai puţin A
*D. Fac parte din familia Picornaviridae
E. Cuprinde ECHO virusurile şi virusul
rujeolei T1 CM 26
5. Despre virusul poliomielitic se poate spune că:

*A. Gazdele sunt oamenii şi primatele
B. Este un virus mic ADN, 20-30 nm
C. Face parte din genul Rhinovirus
*D. Face parte din familia Picornaviridae
*E. Produce boala numită
poliomielită T1 CM 27
6. Care din afirmaţiile referitoare la virusul poliomielitic sunt false?
A. Este un enterovirus
*B. Prezintă 5 tipuri antigenice
C. Se transmite pe cale fecal-orală
*D. Se transmite pe cale iatrogenă
E. Se multiplică la nivelul
orofaringelui T1 CM 28
7. Despre poliomielită se poate spune că:
*A. Poate fi asimptomatică
*B. Poate fi neparalalitică şi se manifestă ca o meningită aseptică cu febră,
cefalee, redoarea cefei
*C. Poate fi paralitică când apare paralizia flască
D. Forma abortivă este cea mai gravă
*E. La câţiva ani după boala acută apare sindromul
postparalitic T1 CM 31
8. Poliomielita poate fi:
A. Asimptomatică, inaparentă (1% sunt asimptomatici)
B. Paralitică caracterizată de cefalee, febră, dureri de gât, greaţă, vărsături
C. Neparalitică care apare la câţiva ani de la boala acută
*D. Abortivă, forma cea mai uşoară
*E. Paralitică caracterizată de o paralizie flască, uneori şi de o paralizie
respiratory Tema1. CM 32
9. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la poliovirus sunt adevărate? Tema 1 CM
33
*A. Nu există terapie antivirală
*B. Se poate face fizioterapie pentru recuperare musculară
*C. Pentru prevenire se recomandă vaccinarea
D. Există un vaccin viu atenuat Salk
E. Există un vaccin inactiv Sabin
10. Următoarele afirmaţii despre virusul poliomielitic sunt false cu excepţia: T1 CM 34

*A. Vaccinul Sabin induce apariţia de IgA secretorii la nivelul tractului
gastrointestinal
B. Vaccinul Salk este injectabil şi se administrează subcutanat
*C. Vaccinul Sabin poate produce ca reacţie adversă fenomenul de reversie cu
apariţia bolii
*D. Administrarea vaccinului Sabin se face la 2, 4, 6, 18 luni cu rapel la şcoală
E. Vaccinul Salk induce apariţia de IgA secretorii la nivelul tractului gastrointestinal
11. Referitor la enterovirusuri sunt greşite afirmaţiile: T1 Cm 37

*A.Cuprind virusuri ARN cât şi virusuri ADN
*B. Fac parte din familia Poxviridae
C. Cuprind şi virusuri care se transmit pe cale fecal-orala
D. Cuprind şi ECHO virusurile si virusul Coxsackie
*E. Cuprind virusurile paragripale
12. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la patogeneza poliomielitei: T1 CM 41

*A. Virusul poliomielitic pătrunde în organism pe cale fecal-orala
*B. Virusul se poate transmite retrograd de-a lungul axonilor nervilor
*C. Virusul ajunge la nivel SNC unde poate afecta celulele cortexului
D. Marea majoritate a indivizilor sunt simptomatici
E. Viremia durează între 10 şi 14 zile
13. Următoarele afirmaţii referitoare la poliovirusuri sunt false:

*A. Vaccinul inactivat Sabin este vaccinul inactivat prin formalin pentru administrare
intramusculară
B. În poliomielita paralitică pot apărea spasme musculare dureroase
*C. Vaccinul Salk induce formarea de Ac locali IgA ce mediază imunitatea la
poliovirus în intestin
D. Majoritatea cazurilor de poliomielită paralitică din ţările dezvoltate sunt asociate
cu vaccinarea
*E. Terapia constă în administrarea de antipoliomielitice
specifice T1 CM 42
14. Referitor la poliomielită se poate spune că:
A. Vaccin viu atenuat Sabin nu poate produce ca reacţie adversă fenomenul
de reversie cu apariţia bolii
*B. Vaccinul viu atenuat Sabin se administrează pe cale orală
*C. Vaccinul inactivat Salk este injectabil şi se administrează intramuscular
D. În poliomielita paralitică lezarea nervilor motori este temporară
*E. Sindromul postparalitic poate apărea la câţiva ani de la boala acută prin
deteriorarea funcţiei reziduale
T1 CM 44
15. Virusurile anvelopate sunt constituite din :
A. Genom viral tip ARN şi genom viral tip ADN
*B. Miez de acid nucleic (genom viral)
*C. Înveliş proteic numit capsidă
*D. Înveliş extern lipoproteic derivat din sistemul membranar al celulei gazdă
*E. Genom viral constituit dintr-un singur tip de acid nucleic fie ADN, fie
ARN T1 CM 55
16. Indicaţi gazdele virusului poliomielitic:
*A. Omul
*B. Primatele
C. Câinii
D. Bovinele
E. Pisicil
e T1 CM
71
17. Replicarea virusului poliomielitic se face în special:

*A. Orofaringe
*B. Intestin subţire
C. Rinichi
D. Sistem muscular
E. Sistem
endocrine T1
CM 72
18. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la imunitate în infecţiile cu virusul poliomielitic:
A. Protejează organismul un timp scurt
*B. Constă în eliberarea IgA la nivel intestinal
*C. Protejează organismul pe termen lung (toată viaţa)
*D. Constă în eliberarea IgG împotriva serotipului specific
E. Imunitatea nu se poate obţine prin
vaccinare T1 CM 73
19. Alegeţi răspunsurile corecte cu privire la poliomielita abortivă:
A. Este o formă gravă a bolii
*B. Pacientul prezintă febră
*C. Pacientul prezintă cefalee
D. Pacientul prezintă diaree
*E. Pacientul prezintă greaţă şi
vărsături T1 CM 74
20. Poliomielitia neparalitică se manifestă prin:
*A. Febră
B. Paralizii musculare
C. Frison solemn
*D. Cefalee
*E. Redoare de
ceafă T1 CM 75
21.(77.) Referitor la diagnosticul de laborator al virusului poliomielitic putem afirma:

tematica1
A.Virusul nu se poate izola pe culturi celulare
B.Diagnosticul serologic nu dă informaţii satisfăcătoare
*C. Virusul se poate izola din LCR
*D. Virusul se izolează din materiile fecale
*E. Virusul produce efecte citopatice
22.
23.(90.) Produsele patologice din care se poate izola virusului poliomielitic în cazul unei
infecţii poliomielitice sunt:
*A. Exudatul faringian
*B. Lichidul de spǎlǎturǎ nazofaringianǎ
*C. Materii fecale
*D. Sânge
E. Sputa
Tematica 2
24.1. Despre Orthomyxovirusuri sunt adevărate următoarele afirmaţii:

*A. Sunt virusuri ARN
*B. Sunt virusurile gripale
*C. Fac parte din familia Orthomyxoviridae
*D. Cuprinde 3 specii:A,B,C
E. Virusurile tip B produc periodic pandemii
25.2. Referitor la Orthomyxovirusuri sunt greşite afirmaţiile:
*A. Cuprind virusuri ADN
*B. Fac parte din familia Picornaviridae
C. Virusurile tip A şi B produc epidemii locale şi regionale
D. Virusurile tip A produc periodic pandemii
26.4. Despre virusurile gripale nu se poate spune că:
*A. Nu sunt virusuri anvelopate
B. Anvelopa conţine 2 glicoproteine de suprafaţă ce pot suferi variaţii genetice:
hemaglutinina si neuraminidaza
*C. Hemaglutinina determină 9 tipuri antigenice
*D. Neuraminidaza determină 15 tipuri antigenice
E. Conţine un lanţ ARN
27.5. Următoarele afirmaţii referitoare la virusurile gripale sunt false cu excepţia:
*A. În tipurile A şi B hemaglutinina şi neuraminidaza suferă variaţii
antigenice, care stau la baza apariţiei unor noi tulpini
B. Tipul C este instabil din punct de vedere antigenic
*C. Replicarea ARN depinde de ADN-ul celulei gazdă
*D. Transmitere se face prin picături Pflugge, prin strănut, tuse
E. Virusul tip C este responsabil de apariţia periodică a pandemiilor
28.6. Referitor la patogeneza gripei sunt adevărate afirmaţiile:
*A. Virusurile inhalate ajung în tractul respirator inferior (traheobronşic)
*B. Neuraminidaza acţionează pe acidul N acetil neuraminic din mucus producând

lichefierea lui
C. Infecţia nu se poate extinde în interstiţiul pulmonar
*D. Acompaniată de tuse neproductivă durere în gât, rinoree apoasă
*E. Simptome sistemice: febră, mialgii, stare prostraţie
29.8. Care din afirmaţiile referitoare la sistemul de apărare al gazdei faţă de
virusurile gripale sunt adevărate? (formularea e oleaca altfel )
*A. Anticorpii locali şi limfocitele T fac parte din sistemul de apărare
*B. Interferonul face parte din sistemul de apărare
*C. IgG predomină în secreţiile respiratorii inferioare
D. IgA predomină în secreţiile respiratorii inferioare
E. Anticorpii serici sunt detectabili în ser imediat după infectare
30.9. Referitor la gripă se poate spune că:
A. În fiecare iarnă există îmbolnăviri produse de virusurile gripale A şi B, ambele
producând epidemii
*B. Gripa reapare din cauza alterării antigenelor de suprafaţă şi
generarea de tulpini rezistente la imunitatea existentă
*C. Pandemiile severe sunt de tipul A
D. Simptomele sistemice se referă la distrugerea celulelor epiteliale
*E. Simptomele sistemice sunt legate de interferon
31.10. Următoarele afirmaţii despre gripă sunt false cu excepţia:
*A. Ca şi complicaţie poate apărea pneumonia bacteriană prin suprainfecţie
*B. Tratamentul simptomatic se face cu fluide, decongestionante,
antihistaminice, analgezice
C. Pentru prevenire există vaccinul inactivat Salk
*D. Vaccinul antigripal conţine antigene ale tulpinilor A şi B care se aşteaptă a fi
prevalente în comunitate în timpul iernii
E. Vaccinurile se administrează subcutanat toamna

32.13. Următoarele virusuri nu aparţin familiei Paramyxoviridae:
A. Virusul rujeolei
*B. Virusul rubeolei
C. Virusul urlian
*D. Virusul citomegalic
*E. Virusurile gripale
33.20. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la infecţia cu virusul urlian
A. Este un virus care se transmite pe cale respiratorie, având incidenţă crescută vara
*B. Pătrunde în organism prin tractul respirator superior, ajungând apoi în sânge
*C. Ajunge la glandele parotide, testicul/ovare, pancreas, uneori meninge
*D. După trecerea prin boală apare imunitatea durabilă
E. Are o perioadă de incubaţie scurtă, de 10-14 zile
34.22. Referitor la infecţia cu virusul urlian putem afirma:
*A. Produce boala numită parotida epidemica prin hipertrofia dureroasă a glandelo
parotide
*B. Poate produce orhita la băieţii trecuţi de pubertate
C. Dacă orhita este unilaterală poate apărea sterilitatea
*D. Poate produce meningita, de regulă autolimitată
E. Diagnosticul este de obicei serologic
35.24. Care din afirmaţiile de mai jos nu corespund adevărului?
*A. Vaccinul antiurlian poate fi administrat imunodeprimaţilor
B. Virusul urlian poate fi izolat în culturi celulare din salivă,LCR
C. Eterul inactivează virusul urlian
*D. Foarte utili în inactivarea virusului sunt compuşii cu iod
E. Virusul urlian prezintă un singur serotip
36.25. Virusurile paragripale se caracterizează prin:
*A. Fac parte din familia Paramyxoviridae
*B. Prezintă ARN monocatenar şi sunt încapsulate
C. Prezintă capsidă cu simetrie icosaedrică, diametru de 120-300nm

D. Prezintă 6 serotipuri:1, 2, 3, 4, 5, 6
*E. Sunt distribuite pe tot globul în special în lunile de iarnă
37.26. Alegeţi răspunsurile corecte:
*A. Virusurile paragripale sunt transmise pe cale respiratorie
B. Virusurile paragripale produc infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare cu
viremie
*C. Perioada de incubaţie este de 2-3 zile
D. Aparţin genului Pneumovirus
*E. Majoritatea infecţiilor cu virusuril paragripale sunt subclinice
38.27. Clinic infecţiile cu virusuri paragripale sunt caracterizate prin:
*A. Faringită,laringită,traheită
B. Erupţie pe faţă numită rash
*C. Bronşită, bronşiolită, crup
D. Uneori extindere înspre ureche (otită), sinusuri, căi respiratorii superioare
*E. Hipertrofia dureroasă a glandelor parotide

Totalizarea nr. 1 „Cocii piogeni. Infectii zooantroponoze , aerogene, anaerobe clostridiene.
Complement simplu
1. S. saprophyticus mai frecvent cauzează:
A. Cistită la femei de vărstă înaintată
B. Cistită la femei tinere active sexual
D. Foliculite
E. Impetigo
2. Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură:
B. Geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
E. Bulionul biliat
3. Habitat natural al S. aureus este:
B. Orofaringele
C. Laringele
D. Jejunul
E. Toate de mai sus
4. Posedă proteina A :
A. S. aureus
B. S. agalactiae
C. S.epidermidis
D. S. saprophyticus
E S. pneumoniae
5. Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale:
A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. anthracis
E S. pneumoniae
6. Posedă toxină exfoliativă
A. S. epidermidis
B. S. aureus
C. S. pyogenes
D. S. pneumoniae
E S. saprophyticus
7. Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
A. S. aureus
B. S. pneumoniae
C. C. diphtheriae
D. M. tuberculosis
E. E. coli
8. Streptolizinele, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
A. Determină eritemul tegumentelor
B. Posedă efect antifagocitar
9. Fimbriile, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
10. Streptokinaza, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
2
11. Eritrotoxina, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
12. Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:
A. S. aureus
B. B. anthracis
C. Y. pestis
D. S. pyogenes
E N. meningitidis
13. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor beta-hemolitici:
B. Hemoliză incompletă, cafenie, slab conturată
C. Hemoliză clară, completă, cu periferia bine definită
E. Zonă de hemoliză verzuie, clară, bine conturată
14. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor alfa -hemolitici:
15. În etiologia scarlatinei este implicat S. pyogenes, producător de toxină:
A. Exfoliativă
B. Enterotoxină
C. Streptodornază
D. Eritrotoxină
E. Streptolizină
16. Meningococii se transmit prin:
A. Picături Pflugge
B. Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
C. Praf
D. Alimente contaminate
E. Apa contaminată
17. N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
A. Geloză peptonată la 370C
B. Geloză –ser la 220C
C. Geloză glucozată la 370C
D. Geloză glucozată cu cisteină la 370
E . Geloză ser la 370C
18. Gonococii pot fi cultivaţi în următoarele condiţii:
A. Geloză-sânge la 370C
B. Geloză ser la 370C în atmosferă cu 5-10% CO2
C. Geloză ser la 280C în atmosferă cu 5-10% CO2
D. Geloză cu lapte şi ou la 370C
E. Bulion glucozat la 370
19. N. gonorrhoeae fermentează următoarele glucide:
A. Glucoza şi maltoza cu formare de acid
B. Glucoza cu formare de acid şi gaz
C. Glucoza cu formare de acid
D. Glucoza şi maltoza cu acid şi gaz
E. Glucoza, maltoza şi manitolul cu acid.
20. N. gonorrhoeae posedă următorul factor de patogenitate:
A. Lizindecarboxilaza
B. Hemolizine
C. Fimbrii
D. Proteina A
E. Lecitinaza
21. N. meningitidis posedă tropism accentruat faţă de epiteliul:
A Cilindric uretral
B Cilindric al colului uterin
3
C Enterocite
D Nazo-faringian
E Conjunctival
22. N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Hemolizine
B. Citotoxina traheala
C. Fimbrii
D. ADN-aza
E. Lecitinaza
A. Endotoxina lipopolizaharidică
B. Ureaza
C. Hemolizine
D. ADN-aza
E. Lecitinaza
24. Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la mediile de cultură:
A. S. pyogenes
B C. burneti
C. Y. pestis
D. S. aureus
E. N. gonorrhoeae
A. Ureaza
B. Hemolizinele
C. ADN-aza
D. Capsula polizaharidică
E. Lecitinaza
26. Manifestă tropism pronunţat faţă de epiteliul cilindric:
A. N. meningitidis
B. B. catarrhalis
C. N. gonorrhoeae
D. S. pyogenes
E. S. pneumoniae
27. O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă:
A. Meningită meningococică
B. Gonoree
C. Pestă
D. Tularemie
28.Habitatul natural al B. bovis sunt:
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
29. Habitatul natural al B. suis sunt:
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
30. În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică intradermică:
A. Dick
B. Schultz-Charlton
C. Schick
D. Burnet
E. Mantoux
A. Scarlatină
B. Bruceloză
C. Tuberculoză
D. Dizenterie
4
32. Ca mediu electiv pentru cultivarea brucelelor este utilizat:
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Francis
E. Mc Koy
A. 18 – 24 ore
B. 48 – 72 ore
C. 5 – 7 zile
34. Habitatul natural al B. melitensis sunt:
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
35. Pentru cultivarea F. tularensis se utilizează următorul mediul de cultură electiv:
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Geloză-sânge
E. McCoy
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Geloză-sânge
E. Francis
37. Metoda de preferinţă în diagnosticul tularemiei pentru majoritatea laboratoarelor este:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
A. Widal
B. De aglutinare
C. De tip Huddleson
D. Hemaglutinare
39. În diagnosticul tularemiei titrul semnificativ diagnostic al anticorpilor în RA
este: A. 1 : 10
B. 1 : 80
C. 1 : 160
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
40. Manifestările clinice variază în dependenţă de poarta de intrare. Predomină forma ulcero-ganglionară. De numit
infecţia.
A. Bruceloza
B. Tularemia
C. Antraxul
D. Leptospirozele
41. Formează spori în mediul exterior şi capsulă în organismul infectat:
A. S. pyogenes
B. B. anthracis
C. M. tuberculosis
D. B. abortus
E. Y. pestis
5
A. Clostridiaceae
B. Bacillaceae
D. Bacteroidaceae
A. Antifagocitar
B. Anticomplement
C. Eritrogen
D. Edematogen
E. Exfoliativ
A. Antifagocitar
B. Anticomplement
C. Eritrogen
D. Exfoliativ
E. Letal
C. Fimbrii
D. Glicocalix
46. Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B. anthracis pe mediu de cultură cu:
A. Ristomicină
B. Nistatină
C. Polimixină
D. Penicilină
E. Vancomicină
B. Antraxul cutanat
E. Forma bubonică
48. În frotiuri preparate din prelevate de la pacient şi colorate Gram, pentru B. anthracis este caracteristic:
E Streptobacili sporulați, gramnegativi
50. Parazitează la diverse specii de rozătoare în focare naturale şi se cultivă la temperaturi joase (26 – 280):
A. B. anthracis
B. Y. pestis
C. B. pertussis
D. B. melitensis
E F. tularensis
A. Bruceloză
B. Tularemie
C. Antrax
D. Pestă
A. N. meningitidis
B. B. anthracis
C. B. melitensis
6
D. F. tularensis
E. C. diphtheriae
A. S. aureus
B. B. anthracis
C. N. meningitidis
D. Y. pestis
E. S. pneumoniae
A. Brucelozei
B. Pestei
C. Antraxului
D. Scarlatinei
E. Febrei recurente
A. Clostridiaceae
B. Bacillaceae
D. Bacteroidaceae
A. Escherichia
B. Bacillus
C. Francisella
D. Yersinia
E Fusobacterium
A. 10 – 120C
C. 26 – 280C
D. 370C
E. 430C
A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. pertussis
E. S. pneumoniae
60.Pe medii de cultură speciale corinebacteriile patogene, biovar gravis, formează colonii caracteristice:
A. Negre, mici, lucioase, cu halou brun
B. Negre, mari, rugoase, cu halou brun
C. De dimensiuni medii, lucioase, roze
D. De dimensiuni medii, lucioase verzui
E. Surii, mari, lucioase
61. Pe medii de cultură speciale corinebacteriile patogene, biovar mitis, formează colonii caracteristice:
62. Despre C. diphtheriae se poate afirma:
A. Produce o enterotoxină
B. Determină enterocolite hemoragice
C. In evoluţia bolii poate fi afectat miocardul
D. Este izolat uzual în hemoculturi
E. Sursa infecţiei o constituie animalele
63.Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate:
7
A. Capsula
B. Endotoxina
C. Exotoxina
D. Pilii
E. Hemolizina
64. C. diphtheriae:
A. Creşte lent pe medii uzuale
B. Provoacă o toxiinfecţie gravă cu sindrom intestinal
C. Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului şi suprarenalelor
D. Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
E. Sunt mobili cu flageli peritrichi
65. Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
A. Difterie
B. Tuberculoză
C. Bruceloză
D. Tusea convulsivă
E. Scarlatină
66. Profilaxia specifică a difteriei la 5 – 7 ani se efectuează cu:
A. ADTP
B. ADT
C. AD
D. Ser antitoxic antidifteric
E. Vacinul TABTe
67. Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de cultură:
A. Lowenstein – Yensen
B. Geloză cu cazeină şi cărbune
C. Geloză-sânge cu telurit
D. Popescu
E. Kitt-Tarozzi
68. C. diphtheriae morfologic reprezintă:
A. Bastonaşe măciucate, dispuse în unghiuri?
B. Bastonașe ovoide colorate mai intens la extremități
C. Bastonaşe cu capete acuminate
D. Cocobacterii gramnegative
E. Bastonaşe grampozitive dispuse în palisade
69. In vitro toxigeneza C. diphtheriae se determină prin metoda:
A. Tinsdale
B. Loeffler
C. Eleck
D. Neisser
E. Schick
70. Pentru evidenţierea C. diphtheriae frotiul se colorează prin metoda:
A. Ziehl-Neelsen
B. Burri-Gins
C. Aujeszky
D. Loeffler
E. Giemsa
71. Doza minimală de antitoxine în serul sangvin, care asigură nereceptivitatea la difterie este:
A. 2,0 UA/ml
B. 1,0 UA/ml
C. 0,1 UA/ml
D. 0,01 UA/ml
E. 0,001 UA/ml
72. Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
A. Toxiinfecţiilor alimentare
B. Parapertusei
C. Tusei convulsive
D. Scarlatinei
E. Reumatismului
73. B. pertussis se cultivă pe mediul:
A. Klauberg
B. Geloză cu lapte şi ou
C. Ser coagulat
8
D. Geloză cu cazeină şi cărbune
E. Loeffler
A. Klauberg
C. Ser coagulat
D. Bordet-Jengou
E. Loeffler
75. B. pertussis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Hialuronidaza
B. Citotoxina traheală
C. Hemolizine
D. Fibrinolizină
E. Lecitinază
A. Hemaglutinina filamentoasă
B. Plasmocoagulaza
C. Hemolizine
D. Fibrinolizină
E. Lecitinază
77. Pentru diagnosticul bacteriologic al tusei convulsive se recoltează:
A. Exsudat rinofaringian
B. Sânge din vena cubitală
C. Sputa
D. Materii fecale
E. Lavaj bronşic
78. Agentul tusei convulsive se transmite:
A. Pe cale alimentară
B. Prin insecte-vectori
C. Aerogen prin picături Pflugge
D. Prin contact indirect
E. Vertical de la mamă la făt
A. Lavaj bronşic
C. Sputa
D. Materii fecale
E. Picături Pflugge pe “plăci tuşite”
80.Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată metoda:
A. Diluţiilor succesive în medii lichide
B. Diluţiilor succesive în medii solide
C. Difuzimetrică
D. Diluţiilor zecimale Appelmann
E. Difuzimetrică pe geloză-sînge
81. În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia:
A. Dick
B. Schultz - Charlton
C. Schick
D. Burnet
E. Mantoux
82. Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip întârziat în:
A. Scarlatină
B. Tusea convulsivă
C. Tularemie
D. Tuberculoză
E. Difterie
83. M. tuberculosis este un microorganism:
A. Facultativ anaerob
B. Strict aerob
C. Strict anaerob
D. Microaerofil
E Facultativ aerob
9
84. M. tuberculosis se evidenţiază microscopic prin colorarea:

A. Neisser
B. Burri-Gins
C. Ziehl-Neelsen
D. Loeffler
E. Giemse
85 T. pallidum se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale::

E. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet
86 T. pallidum se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale:
F. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
G. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru violet
H. Se colorează grampozitiv
I. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
J. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
87 B. recurrentis se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale:
K. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
L. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
M. Se colorează grampozitiv
N. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
O. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
88 B. recurrentis posedă următoarele particularităţi morfotinctoriale:
D. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-liliachiu
89. L. interrogans se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale:
90 L. interrogans posedă următoarele particularităţi morfotinctoriale:
A. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
C. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-liliachiu
D. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
E. Se colorează grampozitiv
91. Se identifică la nivel de serovariantă următoarea specie de spirochete:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
92. Prin căpuşe se transmite:

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
93. Prin păduchi se transmite:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
10
E. L. biflexa
94. Se cultivă bine pe medii de cultură:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
95. Se obţin culturi tisulare din următoarele specii de spirochete:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
96. În diagnosticul microbiologic al sifilisului secundar se examinează prelevate:
B. Exudate din elementele eruptive cutanate
C. Exudate articulare
D. Serozităţi din şancru
E. Lichid cefalorahidian
97. Evoluează în 4 stadii:
A. Boala Lyme
B. Febra recurenta
C. Sifilisul
98. Pe cale alimentară se transmite:
A. Boala Lyme
C. Sifilisul
D. Leptospirozele
99. În metoda microscopică de diagnostic B. recurrentis se evidenţiază în următoarele prelevate:
100. Seroidentificarea culturilor de leptospire se face în reacţia:
A. Wassermann
B. RAL
C. VDRL/ MAL
E. De şarjare leptospirelor cu trombocite
101. În metoda serologica de diagnostic a leptospirozelor se utilizeaza reactia:
A. Wassermann
B. RFC
C. MAL
D. RIL
E. R de sarjare a leptospirelor cu trombocite
102. Către clostridiile patogene neinvazive se referă:

A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. septicum
D. C. tetani
E. C. histolyticum
103. Catre clostridiile invazive se refera:
A. C.perfringens
B. C. tetani
C. C. novyi
D. C. tetani
E. C. histolyticum
104. Edem muscular gelatinos, necroză cauzează clostridiile:
11
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
105. Necroza ţesuturilor cu acumulare de gaze şi scurgeri fetide din plagă cauzează:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
106. Proteaze şi colagenaze foarte active, care pot determina autoamputarea membrelor afectate,cauzează:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
107. În locul multiplicării ţesutul muscular devine intens roşu însoţit de edem hemoragic în gangrenă cauzată de:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
108. Formează spori centrali ovali,posedă capsulă, este imobilă:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
109. Activ fermentează glucidele cu formarea de acid şi gaz, coagulează laptele, posedă lecitinază:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
110. Posedă spori aranjaţi terminal, inerte faţă de glucide, determină contractură spastică generalizată:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
111. Cauzează toxiinfecţii alimentare:
A. C. perfringens tip C
B. C. perfringens tip A
C. C. novyi
D. C. septicum
E. C. botulinum
112. Cauzează intoxicaţii alimentare:
C. perfringens tip A
B. C. perfringens tip C
C. C. novyi
D. C. septicum
E. C. botulinum
113. Posedă spori aranjaţi subterminal, inhibă secreţia acetilcolinei la nivelul sinapselor:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. botulinum
E. C. tetani
114. Sindromul clinic caracteristic în botulism:
A. Risus sardonicus
B. Opistotonus
C. Contracţii spastice ale musculaturii
12
D. Paralizii flasce
E. Convulsii clonice
115. Inactivarea toxinelor botulinice se efectuează prin următoarea cale:
A. Păstrarea la frigider 48 ore
B. Congelare – 20 C timp de 6 ore
C. Încălzire +60 C – 45 min
D. Încălzire +80 C – 20 min
E. Fierbere 100 C – 20 min
Complement multiplu
1. Către stafilococii coagulazonegativi se referă următoarele specii:

A. S. aureus
B. S. saprophyticus
C. S. epidermidis
D. S. haemolyticus
E . S. hominis
2. Proteina A a S aureus :
A. Împiedică opsonizarea și fagocitoza
B. Fixează fragmentul Fc al Ig G
C. Fixează fragmentul Fab al Ig G
E. Participă în reacţia de Co-aglutinare
3. S. epidermidis mai frecvent cauzează:
A. Bacteriemii de cateter
D. Foliculite
E. Blefarite
4. Despre stafilococi se poate afirma următoarele:
A. Sunt diplococi gramnegativi
B. Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
C. Se colorează în violet după colorația Gram
D. Se cultivă în condiţii strict anaerobe
E Nu formează spori şi sunt imobili
5. Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt implicate speciile:
A. S. intermedius
B. S. aureus
C. S. gallinarum
D. S. epidermidis
E. S. saprophyticus
6. În funcţie de forma clinică a infecţiei stafilococice se examinează prelevatele:
A. Puroi
B. Mase vomitive
C. Urina
D. Sânge
E. Măduva osoasă
7. Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
A. Oxidaza
B. Plasmocoagulaza
C. Hialuronidaza
D. Fibrinolizina
E. Eritrotoxina
8. S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
A. Lecitinaza
B. ADN-aza
C. Lipaza
E. Fosfataza
13
9. Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate:
A. Leucocidina
B. Hemolizinele
C. Exfoliatina
D. Enterotoxina
10. Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
A. Neurotoxine
C. Toxina sindromului şocului toxic
D. Enterotoxinele
E. Proteina A
11. S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:
A. Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii S pigmentate, bombate, lucioase, cu halou opac
B. Pe geloză-sânge formează colonii S, opace, cu zonă de hemoliză
C. În bulion peptonat cauzează turbiditate
D. În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment granular
E. Pe geloză sânge formează colonii R, plate, cu margini festonate şi zonă de hemoliză
11. În identificarea tulpinilor de stafilococi sunt utile următoarele teste:
D. Determinarea hemolizinei
E. Proba biologică
12. S. pyogenes posedă următorii factori de patogenitate:
A. Capsula
B. Proteina M
C. Streptolipidele
D. Fimbriile
E. Sporii
13. Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin serogrupelor:
A. K
B. T
C. A
D. B
E. C
A. Streptococi piogeni
D. Streptococi fecali
15. Antigenele streptococice se identifică în următoarele reacţii:
A. De fixare a complementului
B. De precipitare
C. De inhibare a hemaglutinării
D. De aglutinare
E. De neutralizare
16. În structura antigenică a streptococilor se deosebesc antigenele:
A. Polizaharidice cu specificitate de grup
B. Proteice cu specificitate de serovariantă
C. Plasmocoagulaza
D. Streptolizina – S
E. Enterotoxina
17. Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii imunologice:
A. Reacţia Mantoux
B. Reacţia Dick
C. Reacţia Schick
D. Reacţia Schultz-Charlton
E. Reacţia Burnet
18. Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în următoarele grupe:
A. α – hemolitici
14
C. γ – hemolitici
D. ε – hemolitici
19. În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:
A. Determinarea antiplasmocoagulazei
C. Determinarea antihialuronidazei
D. Determinarea antistreptolizinei O (ASLO)
20. S. pneumoniae cauzează:
A. Scarlatina
D. Enterocolite
E. Ulcer serpiginos al corneei
21. Streptococii posedă următoarele particularităţi:
B. Coci grampozitivi
C. Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
D. În frotiuri se aranjează în lanţuri
E. În frotiuri se aranjează în grămezi
22. Maladii poststreptococice sunt:
A. Otite
B. Meningite
C. Sinuzite
D. Reumatismul cardioarticular
23. Infecţii streptococice cu poarta de intrare respiratorie:
A. Faringite
B. Angine
C. Scarlatina
D. Pleurite
E. Encefalite
24. Infecţii streptococice cu poarta de intrare cutanată:
A. Piodermita streptococică
B. Hidrosadenita
C. Furunculoza
D. Erizipelul
E. Infecţii ale plăgilor cu celulite şi fasciite
25. Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
A. Plasmocoagulaza
B. Fosfataza
C. Hialuronidaza
D. Streptokinaza
E. Streptodornaza
26.Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
A. Streptolizina S
B. Streptolizina O
C. Enterotoxina
E. Eritrotoxina
27. Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele caractere de cultură:
A. Formează colonii S, mici, transparente, nepigmentate
B. Formează colonii S, mici, opace, pigmentate
C. Cresc pe geloză ser la 370C
D. Cresc pe geloză ser la 220C
E. Cresc pe geloză la 370C
28. În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei se prelevă:
A. Spălături gastrice
B. Exsudat endocervical
C. Exsudat conjunctival
D. Raclat din erupţiile cutanate
E. Puroi uretral
29. N. meningitidis posedă următoarele particularităţi:
15
A. Cauzează o infecţie zooantroponoză
B. Parazitează specific omul
C. Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
D. Are tropism accentuat pentru nazofaringe
E. Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
30. N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice:
A. Fermentează zaharoza
B. Fermentează maltoza
C. Fermentează glucoza
D. Produc oxidază?
E. Posedă catalază
31. Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma clinică a infecţiei se prelevă:
A. Raclat din erupţii cutanate
B. Secreții vaginale
C. Ser sangvin
D. Exsudat nazofaringian
32. Factorii de patogenitate ai meningococilor sunt:
A. Fimbriile
B. Capsula
C. Hemolizinele
D. Endotoxine lipopolizaharidice
E. Proteaze care clivează Ig A
33. În formele cronice de gonoree probele pentru examenul microbiologic se recoltează după stimularea procesului
inflamator prin metodele:
A. Masajul prostatei
B. Administrare de vaccin gonococic omorât
C. Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor?
D. Administrare de vaccin gonococic atenuat
E Utilizarea bacteriofagului
34. În evolutia infectiei meningococice se disting următoarele forme clinice:
A. Nazofaringita
B. Angina
C. Meningococcemia
D. Meningita
E Encefalite
35. După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:
A. Neisserii pretenţioase
B. Neisserii halofile
C. Neisserii intermediare
D. Neisserii nepretenţioase
E. Pseudoneisserii
36. În diagnosticul rapid al meningitei meningococice se aplică metodele:
A. Depistarea antigenelor prin contraimunoelectroforeză
B. Depistarea anticorpilor prin contraimunoelectroforeză
C. Co- aglutinarea
D. Latex-aglutinarea
E. Reacţia de neutralizare a substanţei toxice
37. Gonococii cresc mai bine dacă se crează anumite condiţii favorabile:
A. Atmosferă cu 5 – 10 % CO2
B. Condiţii strict aerobe
C. Incubare la 370C
D. Mediul selectiv cu gălbenuş de ou
E. Umiditate crescută
38. Pe medii speciale în cutii Petri gonococii formează colonii:
A. Mici, transparente
B. De tipul S
C. De tipul R
D. Oxidazopozitive
E. Oxidazonegative
39. N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
A. Este un microorganism gram pozitiv
B. Este fragil în mediul ambiant
16
C. Posedă tropism faţă de uroepiteliu
D. Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
E Este rezistent la factorii mediului ambiant
40. Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor caractere:
A. Diplococi gram negativi
B. Oxidazopozitivi
C. Fermentează numai glucoza cu formare de acid
D. Cultivă numai la 370C pe mediu cu ser?
E Formează colonii lactozonegative
41. În infecţiile meningococice se examinează prelevatele:
A. Puroiul din plagă
B. Exsudatul nazofaringian
C. Lichidul cefalorahidian
D. Sânge
E. Urina
42. Pentru N. gonorrhoeae sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
A. Fimbrii de ataşare la epiteliu
B. sIgA-proteaza
C. Endotoxina
E. Exotoxina
43. Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:
A. Uretrite acute
B. Prostatită
C. Epididimită
D. Fenomenul scrotal
E. Pelvioperitonită
44. Transportarea şi păstrarea prelevatelor în caz de suspecție de infecție meningococică se realizează:
A. La frigider
B. La temperatura camerei
C. La temperatura 370C
D. Nu mai mult de 1 – 2 ore
E. Fără restricţii
45. La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
A. Conjunctivită
B. Endometrită
C. Adnexită
D. Dermatită veziculoasă
E. Endocervicită
46. Lichidului cefalorahidian în meningitele meningococice este:
A. Transparent
B. Hemoragic
C. Opalescent
D. Tulbure
E. Cu aspect filamentos (puf de vată)
47. Genul Neisseria reuneşte:
A. Diplococi asemănători boabelor de cafea
B. Coci gramnegativi
C. Catalazopozitivi
D. Oxidazopozitivi
E. Coci strict anaerobi
48. Infecţia gonococică poate evolua bacteriemic cu localizări metastatice:
A. Articulare
B. Oculare
C. Meningiene
D. Endocardice
E. Peritoneale
49. Către neisseriile exigente se referă următoarele specii:
A. N. sicca
B. N. gonorrhoeae
C. N. subflava
D. N. flavescens
E. N. meningitidis
17
50. Pentru neisseriile exigente este cataracteristic:
A. Sunt foarte fragile în mediul extern
B. Sunt rezistente la factorii mediului
C. Cresc în condiţii anaerobe
D. Sunt carboxifile
E. Se cultivă numai la 370C
51. În caz de suspectie de meningita meningococica LCR se însămânțează pe mediile:
A. Endo
B. Geloză-sânge
D. Geloză ser
E. Geloză semilichidă
52. Pe cale sexuală preponderent se transmit:
A. Treponema pallidum
B. Borrelia burgdorferi
C. Clostridium perfringens
D. Neisseria gonorrhoeae
E. Leptospira pomona
A. De precipitare
B. De neutralizare
C. Wright
D. Huddleson
A. Vi
B. M
C. K
D. A
E. H
A. B. melitensis
B. B. pertussis
C. B. abortus
D. B. bronhiseptica
E. B. suis
B. Caprinele
C. Bovinele
D. Suinele
E. Ecvinele
57. Sursa infecţiei în bruceloză poate fi:
C. Porcinele
E. Bovinele
B. Aerogen
A. Septicemie
E Pneumonii interstiţiale
A. Sânge
18
C. Urină
B. Mediul Sabouraud
C. Bulion hepatic
E. Geloză sânge
B. Sputa
D. Urina
E. Bila
A. Ulcero-ganglionară
B. Paralitică
C. Pulmonară
D. Tifoidică
C. Pulmonară
A. Prin vectori biologici (căpuşe, tăuni, ţânţari)
C. Prin contact direct cu persoanele bolnave
A F. tularensis nearctica
B F. tularensis rodentium
C F. tularensis holarctica
D F. tularensis orientalis
E F. tularensis centroasiatica
D. Sunt imobili
A. Neisser
B. Ziehl-Neelsen
C. Burri-Gins
D. Aujeszky
E. Gram
A. Capsula
C. Factor protector
D. Factor letal
E. Endotoxina
19
A. Cutanată
B. Pulmonară
C. Intestinală
D. Bubonică
B. Antraxina
C. Vaccin viu atenuat
A. Prin înţepătura păduchilor
C. Pe cale aerogenă
B. Bubonică
C. Pulmonară
D. Septicemică
E. Paralitică
A. Aspirat din bubon
B. Urină
C. Sânge pentru hemocultură
D. Bilă
E. Spută
A. Bacterioscopică
C. Biologică
D. Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec
E. Bacteriologică
A. Vaccin viu atenuat
B. Vaccin inactivat
D. Imunoglobulina antipestoasă
E. Ser antitoxic antipestos
80. Toxina difterică determină leziuni necrotice în:
A. Miocard
B. Pericard
C. Glandele suprarenale
D. Rinichi
E. Ficat
81. Morfologic C. diphtheriae reprezintă:
A. Bacterii grampozitive
B. Bastonaşe măciucate
C. Coci gramnegativi
D. Bastonaşe dispuse în unghiuri
E. Cocobacterii grampozitive
82. În profilaxia difteriei se utilizează vaccinurile:
A. Anatoxina difterică
B. Anatoxina difterică + tuberculina
20
C. Anatoxinele difterică + tetanică
D. Anatoxinele difterică + tetanică + pertusică
E. Anatoxinele difterică + tetanică + B. pertussis inactivate
83. În tratamentul specific al difteriei se utilizează:
A. Imunoglobuline omoloage
B. Ser antitoxic heterolog
C. Toxină difterică purificată
D. Anatoxinele difterică+tetanică
E. Bacteriofagi polivalenţi
84. C. diphtheriae se diferenţiază în următoarele biovarinate:
A. Parvus
B. Gravis
C. Agalactiae
D. Mitis
E. Intermedius
85. Pentru izolarea C. diphtheriae se utilizează mediile de cultură:
A. Bucin
B. Burri
C. Tinsdale
D. Klauberg
E. Bordet-Jengou
86. Despre vaccinul antituberculos se poate afirma:
A. Se administrează intradermic
B. Creează imunitate pe un termen de 6 luni
C. Conţine bacterii vii atenuate
D. Conţine bacterii inactivate
E. Vaccinarea se face la a 3- 5 zi de viaţă
87.Specii de micobacterii condiţionat-patogene pentru om sunt:
A. M. avium
B. M. bovis
C. M. ulcerans
D. M. marinum
E . M. fortuitum
88. Ca factori ce stimulează creşterea şi multiplicarea micobacteriilor patogene pe medii de cultură se utilizează:
A. Cisteina
B. Asparagina
C. Glutaminatul de sodiu
D. Acidul glutamic
E. Acidul piruvic
89. Pentru B. pertussis sunt caracteristice următoarele caractere cultural – biochimice:
A. Este un microb stric aerob
B. Este strict anaerob
C. Se cultivă pe medii speciale
D. Se cultivă pe medii uzuale
E. Nu fermentează glucidele
90. Factorii de patogenitate caracteristici pentru B. pertussis:
B. Flagelii
C. Adenilat-ciclaza
D. Capsula
E. Exotoxina
91În metoda microscopică de diagnostic a sifilisului se examinează frotiuri colorate:
A. Gram
B. Giemsa
C. Cu fucsină
D. Prin impregnare argentică
E. Preparate între lamă şi lamelă
92Interes medical prezintă următoarele subspecii ale T. pallidum:
A. orale
B. pallidum
C. pertenue
D. paraluiscuniculi
E. endemicum
21
93Prin intermediul insectelor vectore se transmite:
A. Boala Lyme
B. Febrele recurente
C. Sifilisul
94Prin intermediul insectelor vectore nu se transmite:
A. Boala Lime
B. Tifosul recurent
C. Sifilisul
95În sifilisul congenital tardiv se determină:
A. Cheratită parenchimatoasă
B. Paralizii flasce al musculaturii gambelor
C. Deformarea dinţilor
D. Deformarea oaselor gambelor
E. Surditate
96Sifilisul primar se caracterizează prin următoarele particularităţi:
F. Se instalează după o perioadă medie de incubare de 21 zile
G. Evoluează 6-8 săptămâni
H. La poarta de intrare se dezvoltă o inflamaţie de tip exudativ însoţită de edem dureros
I. La poarta de intrare se formează o ulceraţie bine conturată, dură, nedureroasă
J. Şancrul dur se vindecă spontan cu cicatrizare şi calcificare
97Pentru sifilisul secundar sunt caracteristice:
K. Gome osoase si cutanate
L. Sifilide polimorfe cutanate şi ale mucoaselor
M. Gome in SNC
N. Paralizii generalizate progresive
O. Anevrizma aortei
98. Pentru sifilisul terţiar este caracteristic:
A. Gome osoase şi cutanate
B. Sifilide polimorfe cutanate şi ale mucoaselor
C. Gome în sistemul nervos central
D. Paralizii generalizate progresive
E. Anevrizma aortei
99. Pentru sifilisul tardiv, stadia patru, sunt caracteristice:
A. Sifilide polimorfe cutanate şi ale mucoaselor
B. Gome osoase şi cutanate
C. Leziuni profunde ale encefalului
D. Leziuni profunde ale măduvei spinale
E. Anevrizma aortei
100. În structura antigenică a T. pallidum se determină următoarele tipuri de antigene:
A. Lipidic, comun cu lipide din ţesuturi umane
B. Proteic, comun cu extrase din muşchi de cord bovin
C. Proteic de grup
D. Lipidic, comun cu extrase din muşchi de cord bovin
E. Proteic şi polizaharidic specifici
101. Anticorpii antilipoidici în sifilis se caracterizează prin următoarele particularităti:
E. Se determină în reacţii serologice confirmative
102. În diagnosticul microbiologic al sifilisului primar se examinează prelevate:
B. Exudate din elemente eruptive cutanate
103. Diagnosticul microbiologic al sifilisului se face prin metodele:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
22
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
104. Diagnosticul sifilisului se face prin reacţiile serologice orientative:
A. Testul de floculare VDRL/ MRL
B. Hemaglutinare indirectă
E. Reacţia Wassermann cu cardiolipină
105. Diagnosticul sifilisului se face prin reacţiile serologice confirmative:
E. Reacţia imunofluorescentă indirectă
106. În metoda microscopică de diagnostic B. recurrentis se evidenţiază în frotiuri colorate:
A. Gram
B. Giemsa
C. Cu albastru de metilen
E. În preparate native
107. Diagnosticul de laborator al febrelor recurente se efectiaza prin urmatoarele metode?:
A. Examinarea preparatelor native
B. Examinarea preparatelor colorate Gemsa
C. De imobilizare a borreliilor
D. Reacţia imunofluorescentă indirectă
E. Reacţia de şarjare a boreliilor cu trombocite
108. Surse ale infecţiei în borrelioze sunt:
A. Porcinele
B. Câinii
C. Rozătoarele
D. Renii
E. Omul
109. Borreliozele se transmit pe urmatoarele cai :
A. Păduchi
B. Purici
C. Căpuşe
D. Aeriană
E. Alimentară
B. Organele respiratorii
C. Organele digestive
111. În serodiagnosticul bolii Lyme se utilizează reacţiile?:
A. RA
B. RP
C. RIF indirectă
D. AIE
112. Surse ale infecţiei în leptospiroze preponderent sunt:
A. Porcinele
B. Bovinele
C. Păsările de baltă
D. Rozătoarele
E. Câinii
113. Leptospirele se izolează din următoarele prelevate:
A. Materii fecale
B. Urină
C. Sânge
D. LCR
E. Exudate din articulaţii
23
114. Transmiterea leptospirelor la om se realizează prin următoarele căi:
A. Apei contaminate
B. Scăldatului
C. Alimentară
D. Aeriană
E. Sexuală
115. Preponderent leptospirele sunt concentrate în următoarele organe:

A. Sânge
B. Plămâni
C. Ficat
D. Rinichi
E. SNC
116. Diagnosticul microbiologic al leptospirozelor se face prin următoarele metode:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
117. Culturile de leptospire se obţin prin următoarele căi:
A. În geloză semilichidă
B. Infectarea cobailor
C. Infectarea iepurilor
D. În mediul Korthof
E. În mediul Kitt-Tarrozzi
118 . Identificarea culturilor de leptospire se face prin studierea caracterelor:
A. Morfologice
B. De cultură
C. Biochimice
D. Structurii antigenice
E. Toxigene
119. Serodiagnosticul leptospirozelor se face în reacţiile:
A. Wassermann
B. RAL
C. VDRL (microseroreacţia pe lamă)
D. RFC
E. De şarjare a leptospirelor cu trombocite
120 Diagnosticul microbiologic al febrelor recurente se face prin metodele:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Reactii serodiagnostice
E. Reactii de seroidentificare
F.
Complement simplu
- Specie accidental patogenă
- Cauzează oistită la femei tinere active sexual
- La bărbați rareori uretrită

- Mediu electiv uscat (amestec de hidrolizină expirată + aminopeptină)
- Geloză-sânge
- Hiperclorurat cu lapte și ou, hiperclorurat cu manitol (Chapman)
a) [ ] Geloză hepatică
b) [x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
c) [ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof
d) [ ] Mediul Wilson-Blair
e) [ ] Bulionul biliat
3. Selectați microorganismul ce posedă proteina A :
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. agalactiae
c) [ ] S.epidermidis
d) [ ] S. saprophyticus
e) [ ] S. pneumoniae
4. Formează colonii de tip S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale:
a) [x] S. aureus
b) [ ] N. meningitidis
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] B. anthracis
5. Poate elabora toxină exfoliativă:
- S.aureus
6. Streptolizinele, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea

acţiune:
- Sunt de 2 tipuri: oxigen labilă și oxigen stabilă
- Sunt toxine citolitice. Inhibă chemotaxismul PMN și reduce activitatea celulelor
- Streptolizina S provoacă beta-hemoliză pe plăcile cu geloză-sânge incubate aerob și
nu este antigenică
- Streptolizina O este antigenică
- Streptolizinele rup membranele biologice și eliberează enzimele lizozomale.
Streptolizina O are acțiune leucotoxică, cardiotoxică

- Formate din proteina M acoperită cu acid lipoteicholic, funcționează ca liganzi la
epiteliul orofaringian
2
8. Streptokinaza, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea

acţiune:
- Enzimă de patogenitate
- Facilitează diseminarea rapidă în țesuturi
- Este o fibrinolizină
9. Eritrotoxina, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează

următoarea acţiune:
- Produsă de tulpini lizogene de S.pyogenes , deternimă eritemul scarlatinei
- Activate de superantigen, producând inflamație asociată cu stare de șoc
10. Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente pe geloză-sânge:

a) [ ] S. aureus
b) [ ] B. anthracis
c) [ ] Y. pestis
d) [x] S. pyogenes
e) [ ] N. meningitidis
- Hemoliză incompletă, zonă verde în jurul coloniilor din cauza acumulării de
methemoglobină

- Hemoliză completă, zonă clară în jurul coloniilor
13. În etiologia scarlatinei este implicat S. pyogenes, producător de:

- Toxine eritrogene
530) Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
a) [x] Streptolizina S
b) [x] Streptolizina O
c) [ ] Enterotoxina
d) [ ] Toxina exfoliativă
e) [x] Eritrotoxina
531) Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
a) [ ] Plasmocoagulaza
b) [ ] Fosfataza
c) [x] Hialuronidaza
d) [x] Streptokinaza
e) [x] Streptodornaza
- Secreții nazofaringiene
- Picături Flugge
- Obiecte contaminare cu conținut nazofaringian
a) [x] Picături Flugge

b) [ ] Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
3
c) [ ] Praf
d) [ ] Alimente contaminate
e) [ ] Apa contaminată
- Geloză-ser la 37 C
- Geloză-sânge, geloză-ciocolată, mediul Mueller-Hinton preîncălzite la 37 C
- Exsudatul nazofaringian – medii cu adaos de antibiotice
- Sângele – medii de cultură lichide (bulion glucozat 2%)
a) [ ] Geloză peptonată la 370C

b) [ ] Geloză -ser la 220C
c) [ ] Geloză glucozată la 370C
d) [ ] Geloză glucozată cu cisteină la 370
e) [x] Geloză ser la 370C
---------------------------------------------------------------------

- 35-36 C în atmosferă umedă cu 5-10% CO2
- Pe medii special îmbogățite (HYL, Thayer-Martin)
17. N. gonorrhoeae fermentează:

- Doar glucoză cu formare de acid

- Adezinele (fimbriile, unele proteine din ME)
- IgA-proteazele
- Proteinele membranei externe
- Endotoxina
- Sisteme de captare a Fe
- Capsula de acid sialic
- Variațiile rapide antigenice a fimbriilor de adeziune

- rinofaringelui

a) [ ] S. pyogenes
b) [ ] C. burneti
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] S. aureus
e) [x] N. Gonorrhoeae (și meningococul tot... cred :D)
- Meningococul ???
25. Indicați sursele de infecție cu Brucella abortus:

- Consumul de lapte și derivate de lapte nepasteurizat de la animale
4
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz-Charlton
c) [ ] Schick
d) [x] Burnet
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Scarlatină
b) [x] Bruceloză
c) [ ] Tuberculoză
d) [ ] Dizenterie
e) [ ] Tusea convulsivă
- Se însămânțează pe medii de cultură speciale cu extracte de ficat, geloză D, geloză
îmbogățită cu eritrol
- Sângele se însămânțează îm mediul bifazic Castaneda (pantă de geloză + bulion)
29. Indicați sursele de infecție cu Brucella melitensis:

- Găzduită de caprine și ovine
- Lapte nepasteurizat

- Mediul Francis (gelosă, sânge de iepure, cisteină, glucoză)
- Mediul McCoy (gălbenuș de ou)
- Geloză-ciocolată
456) Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:
a) [ ] Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg

b) [x] Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
c) [x] Însămânţarea pe mediul Francis
d) [ ] Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou
e) [x] Însămânţarea pe mediul McCoy
32. Metoda de preferinţă în diagnosticul tularemiei pentru majoritatea laboratoarelor
este:
- Diagnosticul indirect

- De aglutinare în tuburi
- RHAI
- ELISA
a) [ ] Reacţia de precipitare inelară

b) [x] Reacţia de aglutinare în tuburi
5
c) [ ] Contraimunoelectroforeza
d) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
e) [ ] Reacţia de neutralizare in vivo
34. În diagnosticul tularemiei titrul diagnostic al anticorpilor în RA este:

- De la 1:10 la 1:1280
- Semnificative sunt titrurile de cel puțin 1:80 care cresc de cel puțin 4 ori putând
depăși în cursul bolii 1:1280
35. Numiți infecția care se manifestă clinic prin forma ulcero-ganglionară:

- Tularemia
36. Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat:
169) Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat:
a) [ ] S. pyogenes
b) [x] B. anthracis
c) [ ] M. tuberculosis
d) [ ] B. abortus
e) [ ] Y. pestis
170) Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în plaga infectată:
a) [x] C. perfringens
b) [ ] C. novyi
c) [ ] C. histolyticum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. sordellii
- Bacillaceae

- Edematogen
- Letal
- Protector

- Prin AP (antigenul protector) – care recunoaște receptorii membranari specifici
41. Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B. anthracis pe mediu
de cultură cu:
- La 37 C pe geloză nutritivă cu 0,5-1 UI de penicilină

- Forma cutanată
6
temperaturi joase (26 – 28°):
- Y.pestis
a) [ ] Bruceloză
b) [ ] Tularemie
c) [ ] Antrax
d) [x] Pestă
e) [ ] Infecţii stafilococice
139) Sporogeneza este caracteristică următorilor agenţi cauzali:
a) [ ] C. diphtheriae
b) [x] C. tetani
c) [ ] M. tuberculosis
d) [ ] T. pallidum
e) [ ] L. Interrogans
156) Sporogeneza este caracteristică pentru:
a) [ ] N. meningitidis
b) [x] B. anthracis
c) [ ] B. melitensis
d) [ ] F. tularensis
e) [ ] C. diphtheriae
46. Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de

meduză):
a) [ ] S. aureus
b) [x] B. anthracis
c) [ ] N. meningitidis
d) [ ] Y. pestis
- Enterobacteriaceae

- Yersinia

- Bastonaște drepte
- Gram –
- Necapsulate, nesporogene
7
- 25-29 C
- Y.pestis
52. Pe medii de cultură speciale Corynebacterium diphtheriae, biovar gravis, formează

colonii:
- Colonii R mari, negre, aspect de ”floare de margaretă”, nehemolitice
53. Pe medii de cultură speciale Corynebacterium diphtheriae, biovar mitis, formează

colonii:
- Colonii S mijlocii, negre, bombate, cu zonă de hemoliză
142) C. diphtheriae se caracterizează prin:
a) [ ] Rezistenţă sporită în mediul ambiant şi creştere lentă pe medii uzuale

b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă cu sindrom diareic
c) [x] Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului, ţesutului nervos
şi suprarenalelor
d) [ ] Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
e) [ ] Sunt mobili cu flageli peritrichi
55. Agentul cauzal al difteriei posedă următorul factor de patogenitate:
- Toxina difterică
- Enzime de patogenitate (hialuronidază, neuraminidază)
- Cord-factor
a) [ ] Capsula
b) [ ] Endotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Pilii
e) [ ] Hemolizina
56. Pentru C. diphtheriae este caracteristic:
475) Pentru C. diphtheriae este caracteristic:
a) [ ] Reprezintă bastonaşe încurbate, gramnegative

b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive măciucate
c) [ ] Cresc lent pe medii speciale (Loewenstein-Jensen, Finn)
d) [x] Produc o exotoxină termolabilă specifică
e) [x] Se cultivă pe medii speciale (Tinsdal, Loeffler, Roux)
a) [x] Difterie
b) [ ] Tuberculoză
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Tusea convulsivă
8
e) [ ] Scarlatină
- Vaccinare cu anatoxină difterică

- Medii de cultură elective:
o Mediul Loeffler (ser bovin coagulat)
o Geloză-sânge
- Medii selective diferențiale
o Mediul Clauberg (geloză-sânge cu telurit de K)
o Mediul Tinsdale (geloză-ser-cisteină-telurit de K-tiosulfat)
o Mediul Bucin (geloză-sânge cu hinozol)
- Medii de transport
o Geloză-ser semilichidă cu telurit de K
o Mediul Stuart
o Mediul OCST
a) [ ] Loewenstein - Jensen
b) [ ] Geloză cu cazeină şi cărbune
c) [x] Geloză-sânge cu telurit de K
d) [ ] Popescu
e) [ ] Kitt-Tarozzi
- Bacili de 1-8mm, drepte sau puțin încurbate
- Extremitățile rotunjite sau îngroșate (aspect de măciucă / halteră) cu granulații de
volutină
- În frotiuri se aranjează unghiular, sub formele caracterelor chinezești
- Imobile, asporogene, necapsulate
- Gram+

- Reacția RN cu ser antitoxic (RP Elen)
- Examen bacteriologic

- Gram
- Loeffler
- Neisser p/u diferențierea granulațiilor de volutină
- Albert
- RIF
- Neisser – granule colorate în albastru pe fundal galben-brun
- Gram – granule violete pe fond roșu
63. Doza minimă de antitoxine în serul sangvin, care asigură nereceptivitatea la difterie
este:
a) [ ] Toxiinfecţiilor alimentare
b) [ ] Parapertusei
c) [x] Tusei convulsive
9
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Reumatismului
- Bordet-Gengou (geloză-sânge cu amidon și glicerină)
- Geloză-cazeină-sânge-cărbune activat
- Mac Couney (cu săruri biliare)

- Adezine:
o Hemaglutinina filamentoasă (pili)
o Aglutinogene (situate pe fimbrii)
o Pertacrina
o Subunitatea B (beta ?)
- Toxine:
o Toxina pertussis
o Adenilat-ciclaza hemolizină
o Toxina dermonecrotică
o Toxina citotraheală
o Endotoxina
- Capsula

- Picături Flugge direct pe suprafața mediului de cultură cu antibiotic din placa Petri

- Aerogen, prin picături

72. Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată metoda:
a) [ ] Diluţiilor succesive în medii lichide

b) [x] Diluţiilor succesive în medii solide
c) [ ] Difuzimetrică
d) [ ] Diluţiilor logaritmice Appelmann
e) [ ] Plajelor sterile în gel
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz - Charlton
c) [ ] Schick
d) [ ] Burnet
e) [x] Mantoux
74. Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip întârziat
în:
a) [ ] Scarlatină
b) [ ] Tusea convulsivă
10
c) [ ] Tularemie
d) [x] Tuberculoză
e) [ ] Difterie
- Gram-
- Bastonașe drepte sau ușor încurbate
- Necapsulat, asporogen, imobil
- Sensibil la lumină, căldură, raze UV sau X
- Rezistent la frig și desicare; sensibil la alcool de 70%
- Strict aerob, foarte exigent la cultivare

- Ziehl-Neelsen (bastonașe purpurii izolate)
- RIF cu fluorocrom (auramină)

- Punctate din ganglionii limfatici
- Sânge
- LCR
- Exsudat din elementele eruptive cutanate sau mucoase
78. Pe cale alimentară se poate transmite:

- Antraxul
- Tularemia
- Bruceloza
- Stafilococul
79. Indicați reacția serologică utilizată în identificarea culturilor de leptospire:
a) [ ] De hemaglutinare
b) [x] De fixare a complementului
c) [x] De hemaglutinare indirectă
d) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
e) [x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor
- C.botulinum
- C.tetani
81. Formează spori centrali ovali, posedă capsulă, este imobil:

- C.perfringens ?
82. Activ fermentează glucidele cu formarea de acid şi gaz, coagulează laptele,

posedă lecitinază:
175) Fermentarea activă a glucidelor cu producere de acid şi gaz, coagularea laptelui sunt
a) [ ] C. tetani
b) [x] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
11
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. novyi
83. Posedă spori sferici aranjaţi terminal, inert biochimic:
- C.tetani
84. Poate cauza toxiinfecţii alimentare:

- Genul Proteus
- Enterococii
- Bacillus cereus
- Genul Citrobacter
- Yersinia Enterocolitica
- Klebsiella
389) Agenţi etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare pot fi:
a) [ ] V. cholerae eltor
b) [x] V. parahaemolyticus
c) [x] V. alginolyticus
d) [x] Vibrionii NAG
e) [ ] V. cholerae bengal
85. Cauzează intoxicaţie alimentară:
- C.botulinum
87. Indicați sindromul clinic caracteristic în botulism:

- Paralizii flasce
88. V. cholerae cholerae este sensibil la:
a) [ ] Bacteriofagul eltor
b) [ ] Bacteriofagul A
c) [ ] Bacteriofagul B
d) [x] Bacteriofagul C
e) [ ] Bacteriofagul D
89. V. cholerae El Tor aglutinează eritrocitele de:

- Găină
90. V. cholerae El Tor hemolizează eritrocitele de :

- Oaie (sau berbec :D)
91. Virusul poliomielitei face parte din familia:

- Picornaviridae
92. Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:

- Leptospirele ?
12
94. Alegeți prelevatul examinat în prima săptămână de boală la bolnavii suspecți de febr
tifoidă:
a) [ ] Urina
b) [ ] Materii fecale
c) [x] Sânge
d) [ ] Bilă
e) [ ] Exudate rinofaringiene
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Penicilină
b) [ ] Ristomicină
c) [ ] Eritromicină
d) [x] Polimixină
e) [ ] Clindamicină
96. Indicaţi biovarianta de Corynebacterium diphtheriae după forma coloniilor:

97. Indicaţi boala infecţioasă provocată de microorganismul din imagine:
567)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli manifestă o creştere eficientă pe

următoarele medii:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Ploskirev ????????? 
d) [x] Kligller
e) [x] Geloză peptonată

- Activează adenilatciclaza din membrana enterocitelor și cauzează un transfer
electrolitic masiv în lumenul intestinal
100. Indicaţă testul de determinare a mobilităţii V.cholerae:

101. Indicaţi afirmaţiile corecte referitor la virusul hepatitei virale D:
- Este un mic virus ARN nud și defectiv rezistent la eter, detergenți, pH acid
- Infectează numai asociat virusului hepatitei B
- Nu este clasificat
- Utilizează de la virusul hepatitei B AgHBs ca anvelopă cu liganzi pentru fixarea pe
hepatocit și penetrare
102. Indicaţi afirmaţiile corecte referitor la virusul rubeolic:
583) Virusul rubeolic se caracterizează prin:
a) [ ] Se transmite prin vectori

b) [x] Se contractează pe cale respiratorie
c) [x] Se transmite pe cale verticală
d) [x] Cauzează malformaţii congenitale
e) [ ] Infecţia poate fi reprodusă la cobai
13
103. Indicaţi caracterele morfobiologice al agentului cauzal al botulismului:

- Bastonaș Gram+
- Mobil
- Sporogen, sporul ovoid, subterminal (”rachetă de tenis”), termorezistent (distrus la
120 C în 15 minute)
104. Indicaţi maladia provocată de microorganismele din imagine (tehnica Gram):

105. Indicaţi maladia provocată de microorganismele din imagine (metoda
simplă de colorare):
106. Indicaţi maladia provocată de microorganismele reprezentate în imagine:
107. Indicaţi mediul de cultură în care se determină enzima tiosulfatreductaza
la enterobacterii:
108. Indicaţi micobacteriile cu creştere lentă:
- M.tuberculosis
- M.africanum
- M.bovis
- M.avium
- M.gastri
- M.ulcerans
- M.scrofulacum
- M.kansasii
- M.marinum
109. Indicaţi micobacteriile cu creştere rapidă:

- M.chelonae
- M.fortuitum
- M.smegmatis
- M.phley
110. Indicaţi specia ce aparţine genului Shigella:

- S.dysenteriae
- S.flexneri
- S.boydii
- S.sonnei
123)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Shigella include specia:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [ ] S. Enteritidis
d) [ ] S. Newport
e) [ ] S. salamae
413)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Shigella include speciile:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [x] S. sonnei
d) [ ] S. salamae
14
e) [x] S. flexneri
111. Indicaţi specia din genul Shigella ce scindează manitolul:
112. Indicaţi testele poztive pentru genul Shigella:
Complement multiplu
1. Selectați clostridiile invazive:
- C. Perfringens
- C. Novyi
- C. Septicum
- C. histolyticum
- S. Hominis
- S. Haemoliticus
- S. Capitis
- S. Epidermidis
- S. Saprophyticus
- S. Gallinarum
- S. Caprae
3. Indicați funcțiile proteinei A a S aureus :
- Antifagocitant și antiopsonizant
- Fixează fragmentul Fc al IgG
495) Rolul proteinei A stafilococice constă în :
a) [x] Apără de fagocitoză

b) [x] Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G
c) [ ] Fixează fragmentul Fab al Ig G
d) [ ] Activează limfocitele T helper
e) [x] Participă în reacţia de Co-aglutinare
- Endocardite
- Endoftalmii
- Peritonită la pacienții cu dializă peritoneală
- Bacteriemii
- Infecții de plagă
- Se fixează pe implante din polimeri sintetici, metalici, din ceramică (formează un
biofilm)
- Coci sferici gram pozitivi
- Așezați în perechi sau ciorchini
- Imobili, nesporulați
- Facultativ anaerobi, atacă zaharurile fermentativ
- puroi
- sânge
- LCR
- spută
- urină
- materii fecale
15
498)În funcţie de tipul infecţiei stafilococice se examinează prelevatele:
a) [x] Puroi
b) [x] Mase vomitive
c) [x] Urina
d) [x] Sânge
e) [ ] Maduva osoasă
- Peptidoglicanul
- Acizii lipoteicholici
- Proteina A
- Microcapsula
- Adezine
- Toxine (alfa, beta, gama și delta), leucocidina
- Toxina 1 a sindromului șocului toxic
- Exfoliatine
- Enterotoxine
- Coagulaze (liberă și fixată (clumping factor))
- Stafilokinaza
- Enzime de patogenitate (hialuronidaza, proteaze, lipaze (lecitinaza), ADN-aze,
fosfataze)
a) [ ] Oxidaza
b) [x] Plasmocoagulaza
d) [x] Fibrinolizina
e) [ ] Mucinaza
a) [x] Lecitinaza
b) [x] ADN-aza
c) [x] Lipaza
d) [ ] Factor edematogen
e) [x] Coagulaza
a) [x] Leucocidina
b) [x] Hemolizinele
c) [x] Exfoliatina
d) [x] Enterotoxina
e) [ ] Toxina eritrogenă
a) [ ] Neurotoxine
b) [ ] Cord - factorul
c) [x] Toxina sindromului şocului toxic
d) [x] Enterotoxinele
e) [x] Proteina A
16

- Facultativ anaerob, crește pe medii uzuale, nepretențios
- Bulion peptonat – turbiditate uniformă
a) [x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S, bombate, lucioase,
cu halou opac, uneori pigmentate
b) [x] Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu zonă de hemoliză
c) [x] În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă
d) [ ] În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment granular
e) [ ] Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini festonate
şi zonă de hemoliză
- Depistarea coagulazei legate (clumping factor)
- Testul coagulazei libere
- Fermentarea sau oxidarea zaharurilor
- Rezistența la novobiocină
- Capsula
- Proteina M
- Fimbrii
- Toxine (exotoxine proteice – streptolizinele și eritrotoxina)
- Agresine (hialuronidaza, streptokinaza, streptodornaza (ADN-ază))
a) [x] Streptococi piogeni

b) [x] Streptococi orali
c) [ ] Streptococi dermali
d) [x] Streptococi fecali
e) [x] Streptococi lactici
- Polizaharidul C
- Proteinele de suprafață: M (fimbriale), R și T
16. Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii imunologice in
vivo:
a) [ ] Reacţia Mantoux
b) [x] Reacţia Dick
c) [ ] Reacţia Schick
d) [x] Reacţia Schultz-Charlton
e) [ ] Reacţia Burnet
17. Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în următoarele
grupe:
- Alfa-hemolitici
- Beta-hemolitici
- Alfa-prim-hemolitici
- Nehemolitici
a) [x] α - hemolitici
b) [x] β - hemolitici
c) [ ] р - hemolitici
d) [x] γ - hemolitici ??????????
17
e) [ ] δ - hemolitici
18. În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste: ???????????
a) [ ] Determinarea antiplasmocoagulazei
b) [ ] Determinarea fosfatazei alcaline
c) [x] Determinarea antihialuronidazei
d) [x] Determinarea antistreptolizinei O
e) [x] Determinarea proteinei C reactive
19. S. pneumoniae poate cauza:
- Infecții respiratorii – pneumonia francă lobară acută, bronho-pneumonii, bronșite,
otite, sinusite, mastoidite
- Meningite la copii
- Bacteriemii cu artrite, peritonită, peircardită, endocardită
533) S. pneumoniae cauzează frecvent:
a) [ ] Scarlatina
b) [x] Pneumonii lobare acute
c) [x] Meningite la copii
d) [ ] Enterocolite
e) [x] Frecvent otite
- Coci gram pozitivi
- Aranjați în lanțuri
- Imobili
- Nesporogeni
- Capsulați
a) [x] Sunt coci sferici

b) [x] Coci grampozitivi
c) [ ] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
d) [x] În frotiu se aranjează în lanţuri
e) [ ] În frotiu se aranjează în grămezi
21. Indicați posibilele maladii poststreptococice:
- Reumatismul articular acut
- Gromeluronefrita acută
- Coreea
532) Boli poststreptococice specifice severe:
a) [ ] Otite
b) [ ] Meningite
c) [ ] Sinusite
d) [x] Reumatismul cardioarticular
e) [x] Glomerulonefrita acută
- Sfera ORL: rinite, faringite, angine eritematoase, abcese periamigdaliene,
adenite cervicale, sinusite, otite, mastoidite
18
- Erizipel
- Impetigo
- Celulită
- Fasciită necrozantă
- Mionecroză (sindromul Meleney)
- Factori de structură: capsulă din acid hialuronic, Proteina M, acizii lipoteicholici,
Proteina F
- Toxine: Streptolizinele O și S, toxinele eritrogene (pirogene)
- Enzime de patogenitate: hialuronidaza, streptodornaza B
(ADNaza), lipoproteinaza, streptokinaza (fibrinolizina)
a) [ ] Plasmocoagulaza
b) [ ] Fosfataza
d) [x] Streptokinaza
e) [x] Streptodornaza
25. Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
a) [x] Streptolizina S
b) [x] Streptolizina O
c) [ ] Enterotoxina
d) [ ] Toxina exfoliativă
e) [x] Eritrotoxina
- Colonii S, mici, cu marginile netede, bombate, transparente. Apar peste 24-
48h de incubare la 37 C în atmosferă umedă îmbogățită cu 5-10% CO2
a) [x] Formează colonii mici, forma S, transparente, nepigmentate
b) [ ] Formează colonii mici, forma S, opace, pigmentate
c) [x] Creşte pe geloză ser la 370C
d) [ ] Creşte pe geloză ser la 220C
e) [ ] Creşte pe geloză la 370C
27. În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei se
prelevă:
- Secreții uretrale, vaginale, din endocol sau orificiile glandelor vulvare
- Conținutul leziunilor cutanate, exsudat articular, nasofaringean, sânge, puroi
din conjunctivă, LCR, tampon rectal
a) [ ] Spălături gastrice
b) [x] Exudat endocervical
c) [x] Exudat conjunctival
d) [ ] Raclat din erupţiile cutanate
e) [x] Puroi uretral
- Aspect de ”boabe de cafea”
- Are tropism pentru celulele plexului coroid
a) [ ] Cauzează o infecţie zooantroponoză

b) [x] Parazitează specific numai omul
19
c) [ ] Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
d) [x] Are tropism accentuat pentru nasofaringe
e) [x] Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
- Posedă catalază și oxidază
- Scindează glucoza și maltoza fără a produce gaz
a) [ ] Fermentează zaharoza
b) [x] Fermentează maltoza
c) [x] Fermentează glucoza
d) [x] Produce oxidază
e) [x] Posedă catalază
30. Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma clinică a
infecţiei se prelevă:
a) [ ] Raclat din erupţii cutanate

b) [x] Secreţii vulvovaginale
c) [x] Tampon rectal
d) [x] Exudat nasofaringian
e) [ ] Lichid cefalorahidian
31. Factorii de patogenitate ai Neisseria meningitidis sunt:
- Adezine
- Capsula
- sIg A-proteaza
- Endotoxina
- Receptori și captatori de Fe
32. În formele cronice de gonoree probele pentru examenul microbiologic se
recoltează după stimularea procesului inflamator prin metodele:
- Alimentară (cu băuturi alcoolice)
- Chimică (instilații cu nitrat de Ag)
- Biologică (inocularea gonovaccinului, recoltarea secrețiilor imediat după
menstre la femei)
- Mecanică (masaj al prostatei)
- Termică (diatermie sau inductotermie)
a) [x] Masajul prostatei

b) [x] Administrare de vaccin gonococic omorât
c) [x] Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor
d) [ ] Administrare de vaccin gonococic atenuat
e) [ ] Utilizarea perorală a bacteriofagului
- Rinofaringită
- Septicemia
- Meningită cerebrospinală epidemică
- Alte forme: infecții bronhopulmonare, endocardite, pericardite,
osteomielite, artrite, conjunctivite, angine

20
a) [x] Neisserii pretenţioase

b) [ ] Neisserii halofile
c) [ ] Neisserii intermediare
d) [x] Neisserii nepretenţioase
e) [ ] Pseudoneisserii
35. Gonococii cresc mai bine dacă se creează anumite condiţii:
- 35-36 C în atmosferă umedă cu 5-10% CO2.
- Se utilizează medii de îmbogățire cu ser sangvin, extract de drojdii, lichid
ascitic, geloză-ciocolată

- Colonii S mici, netede, translucide
a) [ ] Nu este exigent la cultivare

b) [x] Este fragil în mediul ambiant
c) [x] Posedă un tropism deosebit faţă de uroepiteliu
d) [ ] Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
e) [ ] Este rezistent la factorii mediului ambiant
38. Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor
caractere:
a) [x] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea

b) [x] Oxidazopozitivi
c) [x] Fermentează numai glucoza cu formare de acid
d) [x] Cultivă numai la 370C pe mediul cu ser
e) [ ] Formează colonii lactozonegative pe medii diferenţiale
- Exsudat nazofaringian, sânge, LCR, lichid articular
a) [ ] Puroiul din plagă

b) [x] Exudatul nazofaringian
c) [x] Lichidul cefalorahidian
d) [x] Sânge
e) [x] Exudat prelevat din peteşii cutanate

- Adezinele (fimbrii, proteine din membrana externă)
- IgA-proteazele
- Endotoxina
- Variația antigenică rapidă a fimbriilor de adeziune și a proteinei Opa
- Capsula din acid sialic

- Uretrită, prostatită, orhită, epididimită
21
a) [x] Uretrita acută
b) [x] Prostatită
c) [x] Epididimită
d) [ ] Fenomenul scrotal
e) [ ] Pelvioperitonită
42. Transportarea şi păstrarea prelevatelor în caz de suspecție de infecție
meningococică se realizează:
- La necesitate se utilizează mediul de transport Stuart
a) [ ] La frigider
b) [ ] La temperatura camerei
c) [x] La temperatura 370C
d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore
e) [ ] Fără restricţii
- Cervicită
- Uretrită
- Bartolinită
- Salpingită
- Ovarită
- Endometrită
- Peritonită
a) [ ] Conjunctivită
b) [x] Endometrită
c) [x] Salpingită
d) [ ] Dermatită veziculoasă
e) [x] Endocervicită
a) [x] Diplococi asemănători boabelor de cafea

b) [x] Coci gramnegativi
c) [x] Coci catalazopozitivi
d) [x] Coci oxidazopozitivi
e) [ ] Coci strict anaerobi
45. Infecţia gonococică poate evolua bacteriemic cu localizări secundare:
- Faringita și proctita gonococică
- Artrite, leziuni cutanate, septicemii, endocardite, meningite
a) [ ] N. sicca
b) [x] N. gonorrhoeae
c) [ ] N. subflava
d) [ ] N. flavescens
e) [x] N. meningitidis
22
501) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
a) [x] Sunt foarte fragile în mediul extern

b) [ ] Sunt rezistente la factorii mediului
c) [ ] Cresc în condiţii anaerobe
d) [x] Sunt carboxifile
e) [x] Se cultivă numai la 370C
a) [ ] Cresc pe medii uzuale

b) [ ] Formează colonii pigmentate
c) [x] Cresc în mediu cu exces de umiditate
d) [x] Cresc numai pe medii elective
e) [x] Formează colonii nepigmentate
48. În caz de suspectie de meningita meningococica LCR se însămânțează pe
mediile:
a) [ ] Endo
b) [ ] Bulion biliat
c) [x] Bulion glucozat
d) [x] Geloză ser
e) [x] Geloză semilichidă
a) [x] Treponema pallidum

b) [ ] Borrelia burgdorferi
c) [x] Chlamidia trachomatis
d) [x] Trichomonas vaginalis
e) [x] HIV
a) [ ] De precipitare
b) [ ] De neutralizare
c) [x] Wright
d) [x] Huddleson
e) [ ] De inhibare a hemaglutinării
a) [x] B. melitensis
b) [ ] B. pertussis
c) [x] B. abortus
d) [ ] B. bronhiseptica
e) [x] B suis
52. Indicați posibilele surse de infecţie în bruceloză:
a) [ ] Persoanele bolnave
b) [x] Caprinele şi ovinele
c) [x] Porcinele
23
d) [ ] Artropodele infectate
e) [x] Bovinele
a) [ ] Persoanele bolnave
b) [x] Caprinele
c) [x] Bovinele
d) [x] Suinele
e) [ ] Ecvinele
a) [ ] Prin intermediul acarienilor

b) [x] Aerogenă
c) [x] Digestivă
d) [x] Percutană
e) [ ] Prin muşcătura ţânţarilor
55. Selectați sindroamele clinice ce pot fi manifestate în evoluţia brucelozei:
- Forma inaparentă
- Forma septicemică
- Formele localizate (afectează mai frecvent oasele și articulațiile: spondilită
lombosacrată, sacro-ileită, artrite)
- Recăderi sau forme cu evoluție prelungită
- Forma cronică (astenie, artralgii, transpirații, cefalee)
- E caracteristică febra ondulantă (de Malta – crește la amiază și scade noaptea)
și transpirații abundente nocturne cu un miros specific
56. Indicați prelevatele recoltate pentru izolarea brucelelor:

- Hemoculturi, meduloculturi, biopsii ganglionare, LCR, exsudat articular,
bilă, urină, puroi
a) [x] Sângele (hemocultura)

b) [x] Exudatul articular
c) [x] Urina
d) [ ] Rozeolocultura
e) [ ] Biopsii ganglionare ???

- Medii de cultură speciale cu extract de ficat, geloză, geloză D, geloză
îmbogățită cu eritritol
- Culturile se incubează la 37 C în atmosferă cu 5-10% CO2
a) [ ] Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg

b) [x] Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
c) [x] Însămânţarea pe mediul Francis
d) [ ] Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou
24
e) [x] Însămânţarea pe mediul McCoy
- Serozitate din leziunea cutanată sau conjunctivă
- Exsudat faringian
- Punctat din ganglionul limfatic afectat (bubonul tularemic)
- Spută
- Sânge
a) [x] Aspirat din bubonul tularemic

b) [x] Sputa
c) [x] Sânge pentru hemoculturi
d) [ ] Urina
e) [ ] Bila
- Forma ulceroganglionară
- Forma ganglionară
- Forma oculoganglionară
- Forma orofaringeană (angino-ganglionară)
- Forma tifoidică (abdominală)
- Forma pneumonică
61. În tularemie se disting următoarele forme clinice: vezi întrebarea de mai sus :D
a) [x] Prin vectori (căpuşe, tăuni, ţânţari)

b) [x] Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
c) [ ] Prin contact direct cu persoanele bolnave
d) [x] Pe cale digestivă (apă, alimente)
e) [x] Pe cale aerogenă (prin aerul contaminat)
- F. tularensis nearctica
- F. tularensis holarica (palearctica)
- F. tularensis mediastatica
- F. tularensis novicida
a) [ ] Bastonaş gramnegativ
b) [x] În organism formează capsulă polipeptidică
c) [x] Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
d) [x] Este imobil
e) [ ] Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Neisser
b) [ ] Ziehl-Neelsen
c) [x] Burri-Hins
d) [x] Aujeszky
25
e) [x] Gram
- Capsula
- Exotoxina constituită din 3 componente: factorul I – edematogen (EF);
factorul II – letal (LF); factorul III – antigen protector (PA)

- Foarte rar și meningită
a) [x] Cutanată
b) [x] Pulmonară
c) [x] Intestinală
d) [ ] Bubonică
e) [ ] Anginoganglionară
- Pe mediul cu penicilină formează lanțuri din forme globulare ”colier de perle”
a) [ ] Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente.

b) [x] Colonii mari, plate, rugoase, opace, cu margini neregulate
c) [x] În bulion formează sediment sub aspectul unui glomerul de vată
d) [ ] În buluin formează o peliculă de la care pornesc prelungiri sub aspect de stalactite
e) [ ] În bulion formează o peliculă groasă, mată şi zbârcită
470) În diagnosticul, profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează:
a) [ ] Anatoxina anti- B. anthracis

b) [x] Antraxina
c) [x] Vaccin viu atenuat
d) [ ] Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
e) [x] Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
a) [ ] Prin înţepătura păduchilor

b) [x] Prin intermediul puricilor
c) [x] Aerogen
d) [x] Percutan
e) [ ] Parenteral
a) [ ] Hemolitico-uremică
b) [x] Bubonică
c) [x] Pulmonară
d) [x] Septicemică
e) [ ] Paralitică
26
a) [x] Aspirat din bubon

b) [ ] Urină
c) [x] Sânge pentru hemocultură
d) [ ] Bilă
e) [x] Spută
- SNC
- Cord
- Rinichi
- Suprarenale

- Bacili drepte sau puțin încurbate
- Extremitățile rotunjite sau îngroșate (aspect de măciucă sau halteră) datorită
granulațiilor de volutină (corpii Babeș-Ernst)
- În frotiuri se aranjează unghiular, sub forma caracterelor chinezești,
cifre romane sau litere majuscule Y, M, N, V
- Gram pozitive

- Anatoxină difterică
- Vaccinuri asociate: DTP, DT, HepB+DTP+Hib (Quinvaxem)

- Gravis
- Mitis
- Intermedius

- Mediul Clauberg (geloză-sânge cu telurit de K)
- Mediul Tinsdale (geloză-ser-cisteină-telurit de K-tiosulfat)
- Mediul Bucin (geloză-sânge cu hinozol)
- Mediul Loeffler (ser bovin coagulat)
- Geloză-sânge
150) Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de cultură:
a) [ ] Loewenstein - Jensen
b) [ ] Geloză cu cazeină şi cărbune
c) [x] Geloză-sânge cu telurit de K
d) [ ] Popescu
e) [ ] Kitt-Tarozzi
- Reprezintă o tulpină vie avirulentă de M.bovis. A fost obținută de Calmette și
Guerin în 1921 după multiple repicări pe mediu cu cartof, bilă și glicerină. Se
administrează intradermic la vârsta de 2-5 zile de la naștere
79. Selectați speciile de micobacterii condiţionat-patogene pentru om:

27
- M.avium-intracellulare
- M.ulcerans
- M.fortuitum
- M.kansasii
- M.marinum
80. Ca factori ce stimulează creşterea şi multiplicarea micobacteriilor patogene

pe medii de cultură se utilizează:
- Ou coagulat
- Glicerină
- Asparagină
- Acid glutamic
- Verde de briliant
- Glutamat de Na
81. Pentru B. pertussis sunt caracteristice următoarele caractere cultural –

biochimice:
- Strict aerobe, foarte pretențioase la cultivare
- Formează colonii S mici, bombate, lucioase, cu aspect de ”picături
de mercur”, hemolitice
- Activitate biochimică redusă (nu fermentează glucidele, ureaza-,
nitratreductaza-)
- Oxidaza+

- Adezine (hemaglutinina filamentoasă, aglutinogene, pertacrina, subunitatea B)
- Toxine (toxina pertusis, adenilat-ciclaza-hemolizină, toxina dermonecrotică,
toxina citotraheală, endotoxina)
83. Pentru examenul microscopic al spirochetelor se studiază:

- Microscopia pe fond negru
- Contrast fază RIF
- Impregnare argentică
- Colorația Giemsa
84. Prin intermediul insectelor vectori se transmit:

- Febra recurentă
- Boala Lyme
- Pesta
85. Prin intermediul insectelor vectori nu se transmit: restul :D

- Haptene lipidice (antigen cardiolipinic, nespecific)
- Antigen proteic (de grup)
- Peptide și glicopepdide din membrana externă (specifice T.pallidum)
87. Anticorpii antilipoidici în sifilis se caracterizează prin următoarele

particularităti:
- Apar la 14-15 zile după apariția șancrului (ultimii)
- Sunt primii care dispar după vindecarea microbiologică a sifilisului (după 6-
24 luni)
- Prezența lor confirmă diagnosticul de sifilis, dar absența lor nu-l poate infirma
28
- Prelevate din șancrul sifilitic
- Punctate din ganglionii limfatici locali

- Microscopic (Microscopia pe fond negru, Contrast fază RIF, Impregnare
argentică, Colorația Giemsa)
- Serologic (VDRL, RFC (Wasserman), RHAI, ELISA, RIFI, RIT (Nelson))
90. Indicați reacţiile serologice pentru screening-ul sifilisului

- SNC
- Cordul
- Tegumentele
- Articulațiile
93. În serodiagnosticul bolii Lyme se utilizează:

- RIFI
- ELISA
- Western Blot

- + probe necroptice
546)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul de laborator al

leptospirozelor se examinează:
a) [ ] Mucozităţi rinofaringiene
b) [x] Sânge
c) [x] Urina
d) [ ] Materii fecale
e) [x] Lichidul cefalorahidian
95. Diagnosticul microbiologic al leptospirozelor se face prin următoarele
metode:
- Microscopic (fond negru, contrast de fază, colorația Giemsa sau impregnarea
argentică, RIF)
- Bacteriologic (incubare în anaerobioză la 28 C)
- Biologic (inocularea intraperitoneală la cobai)
- Serologic (RFC, RHAI, RIFI, ELISA, RAL)
96. Identificarea culturilor de leptospire se face prin studierea caracterelor:

- De cultură
- Microscopice
- De patogenitate
- Serologice
383) Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină după fermentarea:
a) [ ] Glucozei
29
b) [x] Manozei
c) [ ] Manitolului
d) [x] Zaharozei
e) [x] Arabinozei

- Febră
- Dureri abdominale
- Tenesme (spasme rectale)
- Scaune lichide mucopurulente-sanguinolente frecvente
99. În boala Lyme preponderent sunt afectate: vezi întrebarea 92

100. Indicaţi afirmaţiile corecte despre sifilis:
101. Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia febrelor tifo-paratifoidice:
425)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia febrelor tifo-paratifoide

sunt utile preparatele:
a) [x] Vacinuri inactivate

b) [ ] Vacinuri vii atenuate
c) [ ] Anatoxina tifo-paratifoidică
d) [x] Vaccinul TABTe
e) [x] Vaccinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi – antigen
+ vaccin atenuat Ty21a
102. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia leptospirozei:
551)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia specifică şi tratamentul

leptospirozei se utilizează:
a) [ ] Vaccin viu atenuat

b) [x] Vaccin inactivat
c) [x] Imunoglobulină anti - Leptospira
d) [ ] Anatoxină leptospirozică
e) [ ] Ser polivalent antitoxic antileptospirozic
103. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia specifică a

dizenteriei:
419)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia şi tratamentul specific

al dizenteriei se utilizează:
a) [x] Vaccin omorât

b) [x] Vaccin inactivat curativ
c) [x] Bacteriofag dizenteric
d) [ ] Dizenterina
e) [ ] Vaccinul ADTP
104. Indicaţi genurile patogene din familia Enterobacteriaceae:

30
561)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Familia Enterobacteriaceae include
următoarele genuri patogene:
a) [x] Yersinia
b) [ ] Klebsiella
c) [ ] Enterobacter
d) [x] Salmonella
e) [x] Shigella
105. Indicaţi ce determinăm cu ajutorul testelor biochimice secundare în
cadrul familiei Enterobacteriaceae:
- Speciile
- Variantele
106. Indicaţi genurile ce aparţin familiei Enterobacteriaceae:

- Escherichia
- Enterobacter
- Klebsiella
- Salmonella
- Shigella
- Yersinia
- Morganella
- Proteus
- Providencia
- Serratia
- Citrobacter
- Edwardsiella
- Hafnia
107. Indicaţi genurile ce aparţin familiei Vibrionaceae:

- Vibrio
- Photobacterium
- Salinivibrio
- Aliivibrio (Allomonas)
- Enterovibrio
- Grimontia
108. Indicaţi genurile condiţionat patogene din familia Enterobacteriaceae:

- Escherichia
- Citobacter
- Hafnia
- Klebsiella
- Mornagella
- Proteus
- Providencia
- Serratia

următoarele genuri condiţionat patogene:
a) [ ] Yersinia
b) [x] Klebsiella
31
c) [x] Enterobacter
d) [ ] Salmonella
e) [ ] Shigella
109. Indicaţi afirmaţiile corecte despre Clostridium botulinum:
110. Indicaţi afirmaţiile corecte despre leptospire:
544)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre leptospire se poate afirma:
a) [x] Sunt microorganisme cu 10-30 spire regulate, strânse, cu capetele încârligate

b) [ ] Sunt grampozitive
c) [x] Se colorează în roz-pal prin metoda Giemsa
d) [x] Posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie
e) [ ] Posedă perete celular rigid
583)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul rubeolic se caracterizează prin:
a) [ ] Se transmite prin vectori

b) [x] Se contractează pe cale respiratorie
c) [x] Se transmite pe cale verticală
d) [x] Cauzează malformaţii congenitale
e) [ ] Infecţia poate fi reprodusă la cobai
113. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia botulismului:
- Ser antitoxic polivalent
- Antibiotice (beta-lactamine, aminozide, metroindazol)

a) [ ] Vaccin viu atenuat

b) [x] Vaccin inactivat
c) [x] Imunoglobulină anti - Leptospira
d) [ ] Anatoxină leptospirozică
e) [ ] Ser polivalent antitoxic antileptospirozic
115. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia tuberculozei:
- Antibiotice cu spectru larg (rifampicină, streptomicină, kanamicină)
- Fluorochinolone
- Vaccinul BCG – vaccin viu avirulent
116. Indicaţi biovarinatele Corynebacterium diphtheriae:

- Gravis
- Mitis
- Intermedius
32
117. Indicaţi caracteristicile C.tetani:
- Gram pozitiv, mobil, are flageli peritrichi, sporogen (spor amplasat terminal,
aspect de ”bastonaș de tobă”)
436)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre C. tetani se poate afirma:
a) [ ] Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză

b) [x] Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant
c) [x] Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky
d) [ ] Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hins
e) [x] Posedă activitate hemolitică
118. Indicaţi caracteristicile familiei Enterobacteriaceae:
- Bastonașe gram negaive, nesporulate
- Mobile peritriche sau imobile
- Posedă fimbrii
- Anaerob facultativ, nepretențios nutritiv
- Catalazo+; Oxidazo-
- Reduc nitrații în nitriți
- Fermentează glucoza până la acid sau acid și gaz
409)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pantru familia Enterobacteriaceae este

caracteristic:
a) [x] Sunt bacterii gramnegative, asporulate

b) [ ] Toţi reprezentanţii sunt mobili
c) [x] Posedă nitratreductază
d) [x] Sunt catalazopozitive
e) [ ] Sunt oxidazopozitive
- C.perfringens
- C.novyi
- C.septicum
- C.histolyticum

- C.tetani
- C.botulinum
121. Indicaţi genurile oxidazo-negative:
382)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genuri care reunesc specii

oxidazonegative:
a) [ ] Vibrio
b) [x] Salmonella
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pseudomonas
e) [x] Shigella
33
122. Indicaţi genurile oxidazo-pozitive:

oxidazopozitive:
a) [ ] Salmonella
b) [ ] Yersinia
c) [x] Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
123. Indicați maladiile cu transmitere fecal-orală:
- Diareea
- Dizenteria
- Febrele tifo-paratifoide
- Holera
124. Indicați maladiile transmise pe cale hidrică:

- Leptospirozele
- Diareea
- Dizenteria
- Holera

- M.africanum
- M.bovis
- M.tuberculosis

- M.fortuitum
- M.chelonae
127. Indicaţi micobacteriile fotocromogene:

- M.kansasii
- M.marinum
128. Indicaţi proprietăţile shigelelor pe mediul Olkenitki:
416)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Shigelele modifică mediul Olkeniţki

după cum urmează:
a) [x] Glucoza - A
b) [ ] Lactoza - A
c) [x] Lactoza - -
d) [ ] Zaharoza - A
e) [x] Hidrogen sulfurat - -
129. Indicaţi testele poztive pentru genul Escherichia:
- Teste primare: MR+; mobilitate+; LDC+
- Teste secundare: scindează glucoza până la acid și gaz
34
130. Indicaţi testele poztive pentru genul Salmonella:

- Teste primare: utilizează citratul de Na, produce H2S, MR+
(metil roșu), LDC+ (lizin decarboxilază), mobilitate+
- Teste secundare: scindează glucidele până la acid / acid și
gaz; indol-; ornitindecarboxilază+
Complement simplu

Prin metoda Giemsa se coloreaza in roz-pal
-Contine 4-8spire mari, neregulate
-Prin metoda Giemsa se coloreaza in albastru-violet
-Poseda pana la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
L.Interrogans
-B.burgdorferi
-B.recurrentis
L.interrogans
T.pallidum
Leptospirozele
36. Precizați prelevatul în care poate fi depistată microscopic B. recurrentis:
-Sange in perioadele febrile
RFC
38. Selectați reacția utilizată pentru seroidentificarea leptospirelor:
RAL
4-6 saptamani
bacterii Gram-negative, aerobe, capsulate, sub formă de bastonașe sau coci
-WRIGHT
-HUDDLESON
Brucella aborus
laboratoarelor:
-Bacteriologica
47. Indicaţi caracteristicile reprezentanţilor din Genul Francisella

F.tularensis reprezintă o cocobacterie foarte mică (0.2-0.5 µm x 0.7-1.0 µm), gram-negativă,
uneori se colorează mai intens la poli, pleomorfă, imobilă, asporogenă, tulpinile virulente
posedă capsulă. .Cultivă la 35 - 37 grade, în aerobioză. Peste 2-4 zile apar colonii S, mici (1 - 2
mm în diametru), albe-cenuşii, mucoide, cu marginile regulate şi suprafaţa lucioasă.
ciprofloxacină /doxiciclină.
Capacitatea de a penetra în macrofage, supravieţuind şi multiplicându-se în interiorul celulelor
35
până la moartea lor (parazitism facultativ intracelular)

Pili tipul IV
Sistem de secreție tipul VI
Capsula (rol protector)
2
Endotoxina (LPZ)

B. Anthracis
Bacillaceae
Edematogen
Antigenul protector
Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B. anthracis pe mediu de cultură cu:
Penicilina
114. Cea mai frecventă formă clinică a
antraxului este:
Antraxul cutanat
115. În frotiuri preparate din prelevate de la
pacient şi colorate Gram, pentru B. anthracis este
caracteristic:
Streptobacili nesporulati, capsulati, grampozitivi
caracteristic:
Streptobacili sporulati, grampozitivi
117. Selectati factorul de patogenitate specificpentru B.
anthracis:
Exotoxina antraxului, capsula din acidul D-glutamagtic
B.Anthracis
B.Anthracis
Antraxul
121. Parazitează la diverse specii de rozătoare în focare naturale şi se cultivă la temperaturi
joase (26 – 280):
Y.Pestis
Pesta
Enterobacteriaceae
Yersinia

yersiniile reprezintă bastonașe drepte, uneori coco-bacterii Gram negative, uneori colorate bipolar,
acapsulate, asporulate, imobile la 37C.

25-28 C.
Adevarat
128. Selectati factorul de patogenitate specific pentru Y. Pestis

Proteina lcr
Proteinele V si W
Proteinele Yops
Antigenul F-1
Coagulaza si activatorul de plasminogen

10-20% din infecţiile acute ale tractului urinar, în special cistită la femei tinere.
3
Geloză hiperclorurată cu lapte şi ou

S. aureus
132. Selectați specia de bacterii care formează colonii S, bombate, opace, pigmentate
pe medii speciale:
S.aureus

S. aureus
134. Indicați specia de bacterii care este un important indicator microbiologic al

S. aureus

Streptolizinele O (oxigen-labilă) şi S (oxigen-stabilă). Sunt toxine citolitice. SLO manifestă efect
cardiotoxic, hemolitic. Inhibă chimiotaxisul PMN şi reduce activitatea celulelor
imunocompetente.
Induce formarea Ac neutralizanţi – antistreptolizine O (ASLO).

Facilitează diseminarea rapidă în ţesuturi (caracteristic pentru S. pyogenes)

Produc inflamaţie asociată cu stare de şoc. (Spe A + cistein proteaza – implicate în fasciite
necrozante)
138. Selectați bacteria care formează colonii β- hemolitice, mici, transparente pe geloză-
sânge:
Streptococcus pyogenes
139. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor beta-hemolitici:

hemoliză completă, zonă clară în jurul coloniilor
140. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor alfa-hemolitici:

determină oxidarea hemoglobinei - hemoliză incompletă, zonă verzuie în jurul coloniilor


RAA (reumatismul articular acut), mai frecvent la copii de vârstă şcolară. Apare după infecţii
Examenul bacteriologic (de bază)
Identificarea și diferenţierea streptococilor se efectuează serologic, de asemenea în baza criteriilor
Sherman:

4
Determinarea antihialuronidazei
Determinarea antistreptolizinei O

Stafilococi (S.aureus, S.intermedius, S.pseudintermedius, S.hyicus, S.schleiferi, S.delphini,
S.lutrae
S.epidermidis, S. saprophyticus, S.capitis, S.haemolyticus, S.hominis, S.lugdunensis, etc. )

Toxinele eritrogene (pirogene) A, B şi C

149. Indicați, care factori de patogenitate sunt caracteristici pentru N. gonorrhoeae:

coc gram-negativ,
cu diametrul de 0.6 - 1.0 µm, uzual observat în perechi cu suprafeţele concave alăturat
imobil
posedă capsula
poseda fimbrii (În funcţie de prezenţa fimbriilor se cunosc patru tipuri de N. gonorrhoeae : T1,
T2, T3, T4)
lungimea de câţiva micrometri.
[x] Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2

[x] Fermentează numai glucoza
[x] Este implicat în etiologia blenoreei

[x] Bulion glucozat
[x] Geloză ser

[x] Bulion glucozat
[x] Geloză ser
152. Indicați principala metodă de diagnostic de laborator în gonoreea

acută: Examenul microscopic (elocvent doar în cazul uretritelor acute la
bărbaţi). Examenul bacteriologic (este obligator în forme asimptomatice sau
cronice)
Depistarea directă a N. gonorrhoeae în prelevate poate fi realizată prin tehnici ELISA sau RIF
153. Indicați calea de transmitere a Neisseria gonorrhoeae:

– la maturi exclusiv prin contact sexual;
- la nou-născut – la trecerea prin canalul de naştere al mamei bolnave

aerogen,
prin picături Pflugge,
prin obiecte contaminate (jucării…) - exceptional
155. Indicași ce infecții cauzează Neisseria gonorrhoeae:

La barbati: Uretrita (secreţie uretrală alb – galbuie, durere şi usturime la mictiune,
dizurie) Prostatita
5
Orhita
Epididimita
La femei: Cervicita (cu sau fără leucoree) – forma cea mai
frecventă Uretrita
Bartolinita
Salpingita (pericol de sterilitate, graviditate extrauterină)
Ovarita
Endometrita
Peritonita
Alte forme clinice:
- Faringita şi proctita gonococică
- Diseminarea infecţiei gonococice (1-3%) determină artrite, leziuni cutanate, septicemii,
endocardite, meningite.
- Tulpinile de N. gonorrhoeae care cauzeaza infecţii diseminate sunt uzual rezistente
la complement şi la reacţia bactericidă a serului.
- La nou-născut conjunctivita purulentă cu extinderea rapidă a infecţiei la globul ocular
(ophtalmia neonatorum) poate fi urmare a contaminării la trecerea prin canalul de
naştere

Prezenţa în compoziţia peretelui celular a:
- acidului mezo-diaminopimelic
- acizilor micolici cu catenă scurtă (22-38 atomi de C)

Toxina difterică

Geloză-sânge cu telurit de K


C.diphtheriae
Specii comensale (specii pseudodifterice, difteroizi): C.xerosis, C.jeikeium,
C.pseudodiphthericum)
161. Numiţi particularitatea morfobiologică a C. Diphtheriae

Ernst).
- Imobile,
- asporogene,
- necapsulate.

C.diphtheriae (biovaruri gravis, mitis, intermedius).

Testul Schick

bolnavul cu difterie
purtătorii sănătoşi de germeni (colonizează rinofaringele, rareori tegumentul sau conjunctiva).
6

în funcţie de forma clinică, (membrana falsă, tampoane de la periferia membranelor, tampoane
cutanate, conjunctivale, etc),

Tuberculoza
167. Numiţi timpul necesar pentru dezvoltarea şi izolarea culturii pure de de M. Tuberculosis
2-4 saptamani

Micobacteriile patogene cresc lent (perioada de generaţie – 20 ore), la 37°C, pH 6,8-7,0.

Izoniazida, Pirazinamida, Etambutolul, Etionamida) – de prima linie
Este o bacterie patogenă strict umană, responsabilă de tuberculoză. \
Este sensibilă la căldură, lumină solară directă, raze UV sau X.
Rezistentă la frig sau desicare.
Este puţin sensibilă la acizi, baze (se utilizează în decontaminarea prelevatelor) sau detergenţi şi
foarte sensibilă la soluţia de alcool de 70°.
Tulpina M.tuberculosis genotipurile Beijing și Ural – foarte virulente, rezistente la preparate
antituberculoase
M. tuberculosis este o bacterie strict aerobă, foarte exigentă la cultivare.
Toate mediile de izolare au la bază ou coagulat. Mediul de referinţă – Lowenstein-Jensen (ou,
glicerină, asparagină, verde de briliant).
Alte medii solide – Popescu (acid glutamic în locul asparaginei), Finn (glutamat de Na).
Antibiotice cu spectru larg: rifampicină, streptomicină, kanamicină, D-cicloserină
Antibiotice noi - Bedaquiline, Delamanid
nitrat-reductaza- .
nitrat-reductaza- .
7
nitrat-reductaza- .
mucozităţi nasofaringiene sau bronşice, recoltate cât mai precoce.
Vaccinul ADTP. Componentul antipertusic este reprezentat de o suspensie de bordetele de faza I,
adsorbite pe adjuvant.
Vaccinul acelular conţine unele componente bacteriene (anatoxina pertussis, hemaglutinina
filamentoasă). Este mai bine tolerat, dar mai puţin eficace.
Vaccinul multicomponent acelular conţine anatoxina pertussis, hemaglutinina filamentoasă,
pertactina şi 2 tipuri de fimbrii
Peste 3-5 zile de incubare în atmosferă umedă la 37° C apar colonii S mici, bombate, lucioase, cu
aspect de picături de mercur, hemolitice (corespund bacteriilor virulente – faza I), forme R –
avirulente, faza IV.
perechi sau lanţuri scurte.
183. Fermentarea activă a glucidelor pînă la acid + gaz, coagularea laptelui de
turnesol, sînt caracteristice pentru:
Alimentar
187.Indicaţi caracterele morfobiologice al agentului cauzal al botulismului:
Toxina toxigena noninvaziva
Se întâlnește în sol, ape, uneori intestinul unor mamifere (cai, bovine, om).
Caractere morfotinctoriale – bastonaş mobil, sporogen, gram+. Sporul este ovoid, subterminal
(aspect de rachetă de tenis), termorezistent, distrus la 120 grade – 15 minute (autoclavare).
C.botulinum scindează proteinele şi glucidele cu formare de gaze şi acizi (acetic, butiric, lactic,
etc).
Factori de patogenitate – toxina botulinică serotipuri A,B,C,D,E,F,G. Este de natură proteică,
antigenică, specifică de tip. Doza letală pentru om – 1μg. Stabilă în mediu acid şi la acţiunea
enzimelor digestive. Poate fi distrusă prin încălzire 15 min la 80 grade sau 10 min la 100 grade.
188.Indicaţi speciile care pot determina toxiinfecţii alimentare:
E.coli, E.blattae, E.fergusonii, E.vulneris, E.hermanii
Shigella dysenteriae, Shigella flexneri, Shigella boydii, Shigella sonnei
189.Indicaţi microorganismele anaerobe:
C. perfringens, C.septicum, C.novyi (oedematiens), C.histolyticum – agenţii gangrenei gazoase
C.botulinum – agentul botulismului
190.Clostridiile se caracterizează prin:
Bacili gram+. Majoriatatea speciilor sunt mobile cu flageli peritrihe. Produc endospore, ovali
sferici, careuzual deformeaza celula. Catalazo-, anaerobi. Unele specii ataca zaharurile
fermentative, altele sunt azaharolitice.
8
191. Indicați patologia cauzată de E. coli enteroinvazivă:
sindrom dizenteric
sindrom holeriform.
diaree persistentă
gastro-enterite infantile (infecţii salmoneliforme).
197.Selectați coloniile formate de E. coli pe suprafaţa mediului Endo:
198.Selectați modificările produse de E. coli pe mediul Kligler:
199.Indicați factorul de patogenitate al E. coli, agent al sindromului holeriform:
Adeziunea la enterocitele intestinului subţire este asigurată de pili (CFA “colonization factor
antigen” sau CSF “coli surface factors”). Elaborează toxine – enterotoxine LT şi/sau ST
(codificate plasmidic).
200.Selectați serul imun utilizat pentru seroidentificarea culturilor de escherichii
patogene: 114. Selectați caracterul specific pentru E. coli:
220.Selectați caracterul specific pentru E. coli:
221.Selectați preparatul biologic utilizat în tratamentul colienteritelor cauzate de E. coli:
222.Selectați antigenul utilizat în serodiagnosticul escherichiozelor:
223. Selectați specia ce aparține genului
Shigella: A – Shigella dysenteriae
B – Shigella flexneri
C – Shigella boydii
D – Shigella sonnei
224.Selectați specia de Shigella cu cele mai multe serovariante:
Shigella boydii
225.Selectați specia de Shigella care nu posedă serovariante:
Shigella sonnei
226.Selectați specia de Shigella care elaborează exotoxină cu acţiune neurotropă:
227.Selectați specia de Shigella manitol-negativă:
228.Indicați testul biochimic primar pozitiv pentru genul Shigella:
scindează glucoza pana la acizi (testul MR+), celelalte teste primare sunt negative.
229.Selectați coloniile formate de Shigella pe mediul Ploskirev:
231.Indicați modificările cauzate de Shigella pe mediul Kligler:
Lactazo-, de tip S/R
232.Indicați mediul de îmbogăţire a shigelelor din materii fecale:
Bulion selenit
233.Invazia celulelor epitelialede către shigele este asigurată de:
Proteine Ipa
234. Precizați forma clinică de dizenterie în care este indicată vaccinoterapia: cronică
235. Indicați preparatul biologic utilizat în terapia dizenteriei cronice: antibiotice
(tetraciclină, ampicilina, etc), trimetoprim, sulfamide, eubiotice, bacteriofagi, vaccin inactivat
(dizenteria cronică)
236. Indicați preparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a dizenteriei: vaccinuri
ribosomale, inactivate, atenuate (imunitate de scurtă durată)
237. Alegeți prelevatul examinat în prima săptămână de boală la bolnavii suspecți de febră
tifoidă: sânge (perioada febrilă, în special I săptămână de boală)
9
238. Indicaţi structura antigenică a S.Typhi: Ag Vi (K), S. Typhi – O9,12:Hd:Vi+ /
O9,12:Hd:Vi-
239. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi B: Serovar difazic: O1,4,12:HbH1,2
(S.Paratyphi B)
240. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi A. Serovar monofazic: O1,2,12:Ha
(S.Paratyphi A)
241. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a doua de
boală: urină (începând cu a II săptămână), exsudat din rozeole, ser sangvin (din ziua a 7-ea), bilă,
măduvă osoasă
242. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a treia de boală:
materii fecale (II-III săptămână de boală),
243. Indicați titrul diagnostic al reacţiei Widal: Titrul diagnostic 1/200 sau creşterea
în dinamică a titrului
Titrul diagnostic - 1/40
245. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul Levin: colonii S, lactozo -
colonii negre
247. Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura de S. Typhi: Kligler
(glucoza A/AG, lactoza-, H2S+, ureaza-) !!! S.Typhi – citrat-, H2S-, scindează glucoza până la
acid;
Kligler (glucoza A/AG, lactoza-, H2S+, ureaza-)
vaccinarea selectivă (zone endemice, militari, personal medical, etc), Vaccin chimic TABTe ,
Vaccin antitifoidic inactivat, Vaccin atenuat Ty21a (administrare orală, imunitate locală sIgA),
contraindicat gravidelor, copiilor, imunodeprimaţilor, - Vaccin subunitar din Ag Vi (areactogen,
imunitate 3-5 ani)
250. Precizați caracterul specific vibrionului holeric: bastonaşe G-, drepte sau încurbate,
mobile, reduc nitraţii în nitriţi, fermentează glucoza, oxidaza+, catalaza+ polimorfe, 2-3 µm / 0,5-
0,8 µm, nesporogene, necapsulate, mobile monotriche (flagel polar unic)
251. Selectați genul care reuneşte specii oxidazopozitive: Vibrio
252. Indicați specia de bacterii care apaţine grupului fermentativ Heiberg I: V.cholerae
253. Indicați modificările mediul de acumulare cu lactoză și zaharoză cauzate de cultura de V.
cholerae: pe mediul cu lactoză şi zaharoză pentru acumularea culturii pure şi diferenţiere primară.
Mediul TCBS (tiosulfat-citrat-bilă-zaharoză) – peste 12 ore – colonii S, opace, galbene
(fermentarea zaharozei). Lactoza -.
În examenul bacteriologic: peste 12 ore se examinează coloniile de pe GA(geoza alcalina) I sau
TCBS. Coloniile suspecte (plate şi transparente cu nuanţă albăstruie pe GA, galbene pe TCBS)
sunt expuse diagnosticului rapid (5 teste), apoi repicate pe mediul cu lactoză şi zaharoză pentru
acumularea culturii pure şi diferenţiere primară. AP II poate fi utilizată pentru efectuarea testelor
rapide şi însămânţare pe GA III.
Culturile lactoza-/zaharoza+ sunt identificate morfologic, cultural, biochimic, serologic (cu ser
O1 sau RO (colonii atipice), apoi cu seruri monospecifice Ogawa şi Inaba). Se efectuează
fagoidentificarea şi diferenţierea biovariantelor
254. Alegeți mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae: Mediul TCBS (tiosulfat-citrat-bilă-
zaharoză)
255. Selectați coloniile formate de V. cholerae pe geloză alcalină: colonii S (R atipice),
plate, transparente, cu nuanţă albăstruie
256. Selectați coloniile formate de V. cholerae mediul TCBS: colonii S, opace, galbene
(fermentarea zaharozei)
258. V. cholerae El Tor hemolizează eritrocitele de : berbec
10
259. Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea la : bacteriofagi
260. V. cholerae cholerae (clasic) este sensibil la: bacteriofagi

261. Doza infectantă pentru om a V. choleraeO1este de ordinul: Doza infectantă – 109 - 1011
UFC (104 pentru persoane cu hipoaciditate gastrică)
262. Agent etiologic al toxiinfecţiilor alimentare poate fi: V. parahaemolyticus, V. vulnificus,
V. alginolyticus
263. Indicați titrul diagnostic al anticorpilor aglutinanţi anti-V.cholerae: titrul diagnostic 1/80
264. Selectați titrul diagnostic al anticorpilor vibriocizi anti-V.cholerae: Titrul diagnostic
– 10(-4)
265. Indicați antigenul comun pentru toate tulpinile deVibrio cholerae: Ag H,
proteic, termolabil, comun pentru V.cholerae
266. Alegeți vaccinul utilizat în profilaxia specifică a holerei: Vaccinarea (vaccin viu, vaccin
inactivat, vaccin subunitar, holeragen-anatoxină)
267. Precizați durata imunităţii postvaccinale după administrarea anatoxinei holerice: ??? (2
ani)
268. Indicati mediul de imbogatire pentru vibrionii holerici: Apa peptonată alcalină (AP) - pH
8,6
269. EnterotoxinaTL a V.choleraela nivelul enterocitelor activează: Enterotoxina (toxina
holerică, holeragen), constituită din 2 subunităţi A (A1, A2) şi 5 subunităţi B. Codificată de
genele ctxAB ale unui bacteriofag filamentos CTXφ . Subunităţile B servesc la fixarea pe
receptorul gangliozidic GM1 de pe membrana enterocitului. Urmează modificarea
conformaţională a toxinei cu crearea unui canal hidrofil prin care subunitatea A pătrunde în
celulă. Catena A1, manifestând activitate ADP -ribozilantă, activează adenilat-ciclaza
membranară, ce duce la creşterea concentraţiei de cAMP intracelular. Rezultă inhibiţia
absorbţiei bicarbonatului şi hipersecreţia cloridului. Apa şi electroliţii (Na+ K+ Cl- HCO3-) se
acumulează în lumenul intestinal. Rezultă deshidratare extracelulară intensă cu
hemoconcentraţie, hipokaliemie, şoc hipovolemic şi acidoză metabolică
270. Precizați etapa inițială în evoluţia clinică a holerei: I - Perioada de incubaţie (2-5 zile)
vibrioliză, ELISA. Examenul bacteriologic (de bază):
-Prelevatele se însămânţează în AP I (îmbogăţire) şi GA I / TCBS (izolarea culturii pure) –
termostat, 37 grade C
-Peste 6 ore se examinează cultura din AP (văl la suprafaţă?), utilizată pentru diagnosticul rapid,
apoi se reînsămânţează pe AP II şi GA II.
vibrioliză, ELISA
273. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Ogawa: A,B
274. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Inaba: A,C
275. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar
Hykojima: A,B,C
276. În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici
sunt aranjaţi: bacterii mobile, grupate în “bancuri de peşti”
277. Indicați mecanismul de transmitere al agentului holerei: fecal-oral
278. Mobilitatea V. cholerae se determină: diagnostic pozitiv (prezența holerei)
279. Precizați aspectul culturii de V. cholerae în mediu lichid: plate şi transparente cu
nuanţă albăstruie pe GA, galbene pe TCBS, cultura din AP (văl la suprafaţă)
11
280. Rata izolării V. cholerae creşte dacă se utilizează medii de cultură cu pH-ul: 8,6
285. Numiți gazda naturală pentru virusul gripal C:
omul
virusul hepatitei A; sau polio, hepatita A, ECHO, Coxsakie
Inhibare a hemaglutinării
288. Selectați reacţia utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat

de găină:
Hemaglutinare
289. Numiți particularitatea genomului virusului gripal:
ARN monocatenar fragmentat
Virusul Hepatitei B
291. 7. Alegeți agenţii subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
prioni
292. Selectați corpusculii virali defectivi, incapabili de replicare autonomă:
Virusul hepatitic D
293. Alegeți virusurile ce cauzează encefalite acute:
togavirusuri
294. Selectați virusul genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
Virusul HIV
Familia Herpesviridae, Subfamilia Alphaherpesvirinae
Epstein Barr
Limfocitele T CD4
298. Selectați virusul cu proprietăți hemaglutinante:
virusul gripal
299. Numiți virusurile în replicarea cărora etapa de provirus este obligatorie:
Retrovirus
Linii celulare
301. Selectați culturile de celule care pot rezista aproximativ 40-50 subcultivări:
Tulpini diploide
302. Selectați culturile de celule care rezistă doar câteva pasaje/subcultivări:
Culturi primare
303. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de
ARN- mesager:
Virusuri cu genom de sens -
304. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager:
Virusuri cu genom de sens plus

Hepeviridae
306. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei A:
Picornaviridae
Hepadnaviridae
12
Flaviviridae
30 zile(15-50zile)
30-180 zile( 10 săptămâni)
311. Selectați limfocitele ce servesc ca țintă pentru virusuli HIV:
Th
312. Selectați receptorul celular la care aderă virusul HIV:
CD4
virion
provirus

\inmugurire
exocitoza
Gp120
Gp41
ADN
gena gag, pol, env
Gp41
teste imunocromato-grafice

inmugurire
324. Selectați virusul care afectează limfocitele B, determinând apariția pe suprafața lor
a Ag Paul-Bunnell:
Epstein Bar
Complement multiplu
134. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul etiologic al sifilisului
secundar: serozitatea din leziunile primare sau secundare(manifestări cutanate -rozeole, sifilide
erozive, etc, manifestări mucoase -plăci mucoase), puncţii din ganglioni limfatici, serul sangvin,
LCR
135. Selectați metodele de colorare a frotiurilor pentru examenul microscopic al
spirochetelor: Microscopia pe fond negru, contrast de fază; RIF; Impregnare argentică,
coloraţia Giemsa.
136. Selectați subspeciile de T. pallidum: T.pallidum pallidum, T.pallidum endemicum,
T.pallidum carateum
137. Indicați maladiile care NU pot fi transmise prin vectori: (cu excepția spirochetozelor-
sifilis, bejel, pinte/carate, pian)
138. Indicați particularitățile clinice ale sifilisului primar: la poarta de intrare apare şancrul sifilitic:
ulceraţie cu baza indurată, nedureros, bogat în treponeme (99% localizare genitală şi anală, 1% -
bucală)., Adenopatie satelită, Vindecare spontană a şancrului (imunitatea locală)
139. În structura antigenică a T. pallidum se determină: Haptene lipidice (antigen cardiolipinic /
cardiolipin, Ag nespecific) – fosfolipid (difosfatidil glicerol) prezent la treponeme patogene
şi
13
ţesuturi ale mamiferelor (antigen extras din cord bovin); Antigen proteic, de grup, comun
treponemelor patogene şi nepatogene (obţinut din tulpina Reiter a T.phagedenis); Peptide şi
glicopeptide din membrana externă, specifice T.pallidum (obţinute din tulpina Nichols a
T.pallidum)
140. Selectați afirmațiile corecte despre anticorpii anti-cardiolipinici: Haptene lipidice
(antigen cardiolipinic / cardiolipin, Ag nespecific) – fosfolipid (difosfatidil glicerol) prezent la
treponeme patogene şi ţesuturi ale mamiferelor (antigen extras din cord bovin); Examenul
serologic (sifilis secundar, terţiar)- Reacţii nespecifice (cu Ag cardiolipinice); Reacţia VDRL
(Veneral Disease Research Laboratory) - reacţie de precipitare- ieftină, facilă, specificitate
redusă; Reacţii fals pozitive: viroze, colagenoze, paludism, ciroze, reumatism, graviditate, etc.
141. Selectați prelevatele examinate pentru diagnosticul microbiologic al sifilisului
primar: serozitatea din leziunile primare(tegumentul lezat, mucoasa genitală, bucală, anală)-
șancru, puncţii din ganglioni limfatici, serul sangvin, LCR
142. Indicați metodele diagnosticului microbiologic al sifilisului: Examenul
microscopic (Microscopia pe fond negru, contrast de fază; RIF; Impregnare argentică,
coloraţia Giemsa); Examenul serologic (sifilis secundar, terţiar):
- Reacţia VDRL (Veneral Disease Research Laboratory) - reacţie de precipitare, Ieftină,
facilă, specificitate redusă, Reacţii fals pozitive: viroze, colagenoze, paludism, ciroze,
reumatism, graviditate, etc.
II Reacţii specifice (cu Ag treponemice)
-RHAI (TPHA) (Ag – lizat din tulpina Nichols fixat pe hematii)
-RIFI (FTA-ABS) (Ag – suspensie de T.pallidum fixată pe lamă)
-RIT (testul Nelson, de imobilizare) (Ag – tulpina Nichols a T.pallidum)
-RIE (ELISA)
-Western blot
-PCR (detectarea ADN) în LCR, lichidul amniotic, ţesut
143. Indicați reacţiile serologice pentru detectarea anticorpilor nespecifici (teste non-
treponemice,cu Ag cardiolipinice) : Reacţia VDRL, RPR, MRS
treponemice, cu Ag specifice):RHAI, RIFI, RIT, RIE (ELISA), PCR, Western
blot
145. În boala Lyme preponderent sunt afectate: pielea, articulațiile, inima, encefalul
146. Selectați reacțiile utilizate în serodiagnosticul bolii Lyme: RIFI, ELISA, Western-blot
147. Selectați sursele de infecţie în leptospiroze: rozătoarele sălbatice, accidental-rozătoarele
peridomestice sau animalele domestice (porci, câini, cai, bovine) – (elimina leptospirele cu
urina (tubii contorţi proximali renali))
sânge, LCR (prima săptămână), urină (din săptămâna II de boală), probe necroptice
(secţiuni histologice renale, hepatice)
149. Selectați căile de transmitere a leptospirelor la om: Alimentar (alimente şi apa
contaminată), Contact direct cu animalele infectate , Contact indirect (cu apa contaminată)
150. Selectați fazele de evoluție a leptospirozelor: Faza septicemică (generalizată) – 7 zile-
febră, frison, sindrom meningeal, Faza afebrilă (1-3 zile), Faza organică (febră, sindrom
meningeal, sindrom hepato-renal, sindrom cardio-vascular-hemoragic, icter)
Examenul microscopic (fond negru, contrast de fază, coloraţia Giemsa sau impregnaţia
argentică a secţiunilor histologice), RIF; Examenul bacteriologic; Examenul biologic;
Tehnici PCR (detectarea ADN); Diagnosticul serologic (RHAI, RIFI, ELISA, RAL)
152. Precizați caracterele de cultură ale leptospirelor: Medii lichide cu săruri anorganice
tamponate cu fosfaţi şi îmbogăţite cu ser de iepure (mediile Korthof, Stuart, s.a.), medii
semisintetice; Aerobioză; 28-30 grade C (Leptospirele se multiplică în 3-10 zile (până la o lună)
fără a tulbura mediul)
153. Selectați caracterele utile pentru identificarea leptospirelor: Caractere morfologice –
bacterii fine şi spiralate, cu 10-30 spire strânse şi regulate, cu capetele îndoite în cârlig (aspect
de S, C, ?).;
14
Realizează mişcări de înşurubare, flexie şi translaţie. Pot fi examinate la microscopul cu fond
negru sau cu contrast de fază. Coloraţia Giemsa – roz-pal
154. Indicați reacțiile utilizate în serodiagnosticul leptospirozelor: RHAI, RIFI, ELISA, RAL
155. Precizați caracterele morfotinctoriale ale L. interrogans: Pot fi examinate la microscopul
cu fond negru sau cu contrast de fază. Coloraţia Giemsa – roz-pal
158. Genul Brucella reuneşte următoarele specii: B. abortus, B. canis, B. ceti, B. inopinata, B.
melitensi,
B. microti, B. neotomae, B. ovis, B. papionis, B. pinnipedialis, B. suis, B. vulpis
161. Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi: transmitere aerogenă,
alimentară, prin contact direct
165. Selectati preparatele biologice utilizate pentru profilaxia si tratamentul specific al
brucelozei;
166. Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin: bacteria nu poate fi cultivată pe medii
uzuale. Pentru izolare se utilizează medii îmbogăţite: mediul Francis (geloză + sânge de iepure +
cisteină + glucoză), Mediul McCoy (cu gălbenuş de ou), Geloză-ciocolată
167. Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate: în funcţie de forma
clinică: serozitate din leziunea cutanată sau conjunctivă, exsudat faringean, punctat din ganglionul
limfatic afectat, spută, sânge
168. Forme clinice caracteristice în tularemie sunt: Forma ulceroganglionară, Forma ganglionară,
Forma oculoganglionară, Forma orofaringeană (angino-ganglionară), Forma tifoidică
(abdominală), Forma pneumonică.
169. În tularemie se disting următoarele forme clinice: Forma ulceroganglionară,
Forma ganglionară, Forma oculoganglionară, Forma orofaringeană (angino-ganglionară), Forma
170. Tularemia se transmite la om pe următoarele căi: Contact cu animale infectate, cadavre sau
cu apa contaminată (lacuri, bazine, etc), Aerogen prin inhalare (vânători...), Alimentar, prin
consum de apă sau alimente infectate, Înţepătura artropodelor hematofage
171. Francisella tularensis are următoarele biovariante: F.tularensis tularensis (nearctica), F.
tularensis holarctica (palearctica), F. tularensis mediasiatica, F. tularensis novicida
174. Selectati formele clinice specifice tularemiei: Forma ulceroganglionară, Forma
ganglionară, Forma oculoganglionară, Forma orofaringeană (angino-ganglionară), Forma
175. Selectati mediile speciale pentru cultivarea F.tularensis: mediul Francis (geloză + sânge de
iepure + cisteină + glucoză), Mediul McCoy (cu gălbenuş de ou), Geloză-ciocolată
176. B. anthracis se caracterizează prin următoarele: Bacil mare (5-6 µm x 1 µm), cu extremităţile
drepte (tăiate), gram-pozitiv, imobil (antracoizii sunt mobili), în produse patologice se prezintă sub
formă de lanţuri scurte, iar în cultură – lanţuri lungi (“tulpină de bambus”). Tulpinile virulente
formează capsulă polipeptidică (acidul D-glutamic).Sporul este ovoid, în poziţie centrală, nu
deformează celula. Sporogeneza are loc în cultură, în sol şi în ţesuturi şi exsudate din animale
moarte (în prezenţa oxigenului), dar nu în sânge sau ţesuturi de animale vii. B.anthracis nu este
exigent nutritiv, cultivă pe medii uzuale. Facultativ-anaerob, t optimă – 35-37 grade, pH 7-7,4.Peste
24 ore de incubare formează colonii R, mari, cu contur neregulat, opace, plate, uscate, rugoase
(“coamă de leu”, “cap de meduză”). Nehemolitice pe geloză-sânge (antracoizii sunt hemolitici). Pe
geloză-ser, în exces de CO2, formează colonii S (producerea capsulei). Pe mediu cu 0,5-1 UI de
penicilină B.anthracis formează lanţuri din forme globulare - “colier de perle” (proprietate absentă
la antracoizi). În bulion peptonat formează flocoane la fundul eprubetei, cu supernatantul clar.
B.anthracis este sensibil la fagul gamma.!!!
177. Pentru depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare: Examenul microscopic
direct. În frotiuri pregătite din prelevate şi colorate Gram sau cu albastru de metilen se observă
bacili mari cu morfologia caracteristică, izolaţi sau în lanţuri scurte. Sporii sunt rareori prezenţi.,
RIF.
15
178. B. anthracis se caracterizează prin următorii factori de patogenitate: Capsula polipeptidică,
codificătă de plasmida pX02.; Exotoxina antraxului, codificată plasmidic (pX01)- din 3 componente
(Factorul I, edematogen (EF), care este o adenilat-ciclază; Factorul III, letal (LF), responsabil de
efectele letale ale toxinei anthrax; Factorul II, antigen protector (PA))
179. În raport cu poarta de intrare se întâlnesc formele clinice de antrax: cutanat, pulmonar,
digestiv
180. În mediile de cultură B. anthracis creşte formând: Peste 24 ore de incubare formează colonii
R, mari, cu contur neregulat, opace, plate, uscate, rugoase (“coamă de leu”, “cap de meduză”).
Nehemolitice pe geloză-sânge (antracoizii sunt hemolitici). Pe geloză-ser, în exces de CO2,
formează colonii S (producerea capsulei). Pe mediu cu 0,5-1 UI de penicilină B.anthracis formează
lanţuri din forme globulare - “colier de perle” (proprietate absentă la antracoizi). În bulion peptonat
formează flocoane la fundul eprubetei, cu supernatantul clar.
181. În profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează: Antibiotice (peniciline, cefalosporine,
fluorochinolone), Imunoglobulina antiantrax, Imunizarea personalului expus cu vaccin viu atenuat,
vaccin acelular (elaborat din tulpini acapsulate avirulente, conținând proteina PA).
186. Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi: Rozătoarele sălbatice constituie
rezervorul natural al maladiei. Yersinia este în principal vehiculată de un șobolan, Rattus rattus,
care o transmite la om prin intermediul puricilor infectați (Xenopsylla cheopsis, Nosopsyllus
fasciatus). Foarte rar omul se infectează prin muşcătura şobolanului infectat sau consumându-l.
Iepurii și carnivorele pot infecta omul prin contact direct sau mușcătura animalului infectat.În
epidemii transmiterea se poate efectua interuman pe cale aerogenă.
187. Pesta evoluează în următoarele forme clinice: bubon pestos, septicemie, pesta pulmonară
secundară, pesta pulmonară primară
188. În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă: punctat din bubon, spută,
sânge. Toate prelevatele de la o persoană infectată sunt foarte contagioase și manipularea lor cere
măsuri speciale de precauție.
4. Examenul microscopic al punctatului din bubon colorat Gram sau Giemsa
5. Examenul bacteriologic (izolarea culturii pure cu identificarea ei ulterioară) este o investigație
de bază.
6. Depistarea rapidă a antigenelor F1.
[x] Bacterioscopică
[x] Biologică
[x] Bacteriologică

Tratamentul pestei
Antibiotice (streptomicină, gentamicină, doxiciclină, cloramfenicol)
Profilaxia pestei
- Izolarea bolnavilor
- Persoanele de contact – carantină 6 zile

S.epidermidis,
S. saprophyticus,
S.capitis,
S.haemolyticus,
S.hominis,
S.lugdunensis

16
asigură fixarea Fc al IgG,
împiedică opsonizarea şi
fagocitoza
Se leagă de un peptid prezent la nivelul endoteliului lezat.
[x] Apără de fagocitoză

[x] Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G
[x] Participă în reacţia de Co-aglutinare

endocardite,
endoftalmii,
peritonite la pacienţi cu dializă peritoneală,
bacteriemii,
infecţie de plagă

puroi,
urină,
sânge,
LCR

7. Factori structurali:
 Peptidoglicanul  adezine (“Clumping factor”, proteina
 acizii lipoteichoici fixatoare de fibrinogen. Proteine fixatoare
 proteina A de fibronectină şi laminină. Proteina
 microcapsula fixatoare de colagen. Proteina A.)
8. Toxine
 Alpha-toxina  Enterotoxine: A, B, C1, C2, C3,
 Beta-toxina D, E, H, G, I.
 Gamma şi delta-toxine  Toxina sindromului şocului toxic
 Leucocidina stafilococic (TSST-1)
 Exfoliatine/epidermolizine A
9. Coagulazele
 Coagulaza liberă
 Coagulaza legată (clumping factor)
10. Stafilokinaza (fibrinolizina)
11. Enzime de patogenitate:

 Hialuronidaza,
 proteaze,
 lipaze (inclusiv lecitinaza),
 ADN-aze,
 fosfataze
12. Pigmentul stafiloxantin

[x] Determinarea coagulazei libere
[x] Determinarea coagulazei legate
[x] Determinarea lecitinazei
[x] Determinarea hemolizinei

4. Factori de structură
Capsula
Proteina M,
Proteina F
5. Toxine
Streptolizinele O
Toxinele eritrogene
6. Enzime de patogenitate: hialuronidaza, streptodornaza B (ADNaza), lipoproteaza,

streptokinaza (fibrinolizina).
 Streptococi piogeni, virulenţi, (aparţin grupurilor A, B, C, F, G) – S.pyogenes, S.agalactiae,
S.pneumoniae
 Streptococi orali, comensali, S.mitis, S.salivarius, S.mutans...
 Streptococi fecali, specii comensale / condiţionat patogene ale tractului digestiv uman şi animal
– S.bovis, S.equinus...

 Streptococi piogeni, virulenţi, beta-hemolitici (aparţin grupurilor A, B, C, F, G) –
 Streptococi orali, comensali, nehemolitici sau alpha-hemolitici, negrupabili
după Lancefield – S.mitis, S.salivarius, S.mutans...
 Streptococi fecali, specii comensale / condiţionat patogene ale tractului digestiv uman
şi animal – S.bovis, S.equinus...

 Streptococi alpha-hemolitici (determină oxidarea hemoglobinei - hemoliză
incompletă, zonă verzuie în jurul coloniilor)
 Streptococi beta-hemolitici (hemoliză completă, zonă clară în jurul coloniilor)
 Streptococi nehemolitici (gamma-hemoliză)

18
diplococi ovoizi sau lanceolaţi,
gram+,
imobili,
nesporogeni,
capsulaţi
[x] Coci lanceolaţi
[x] În frotiu se aranjează în perechi
[x] Formează capsulă

 Infecţii respiratorii: pneumonia francă lobară acută, bronho-pneumonie, bronşită, otite,
 Meningită (în special la copii)
 Bacteriemie cu artrite, peritonită, pericardită, endocardită.

- RAA (reumatismul articular acut), mai frecvent la copii de vârstă şcolară. Apare după infecţii
- Glomerulonefrita acută (GNA)
Maladie a copilului de vârstă preşcolară. Survine după 10-20 zile de la o infecţie cutanată, mai rar
faringeană. Se caracterizează prin perturbarea funcţiei renale, edem şi hipertensiune arterială.
Patogeneză: efect toxic direct, reacţii autoimune, bazate pe asemănarea unor Ag streptococice din
MCP şi membrana bazală glomerulară (RHS II şi III), persistenţa formelor L.
- Coreea (infecţie a SNC prin RHS II)

- Scarlatina
- Septicemie
mionecroză (sindromul Meleney), eritemul nodos, infecţii ale plăgilor şi
arsurilor

S. pyogenes:
- Scarlatina
- Septicemie
mionecroză (sindromul Meleney), eritemul nodos, infecţii ale plăgilor şi arsurilor
S.pneumoniae
- Infecţii respiratorii: pneumonia francă lobară acută, bronho-pneumonie, bronşită, otite,
- Meningită (în special la copii)
- Bacteriemie cu artrite, peritonită, pericardită, endocardită.

19
Capsula
Proteina M,
Proteina F
Toxine
Streptolizinele O
Toxinele eritrogene

(fibrinolizina).

Capsula
Proteina M,
Proteina F
Toxine
Streptolizinele O
Toxinele eritrogene

(fibrinolizina).

Enterotoxinele, TSST-1
217. Indicati localizarea agentului patogen in meningococcemia cronica:

- Ag polizaharidice capsulare permit caracterizarea a 13 serogrupe: A, B, C, D, X, Y, Z, 29E,
W135, H, I, K și L. Mai frecvent intâlnite sunt serogrupele A, B, C, Y şi W135.
- Ag proteice din membrana externă (cinci proteine majore) permit distincţia tipurilor serologice
- Ag lipo-oligozaharidice (serotipuri)
218. Indicați metodele prin care se examineaza LCR recoltat in meningite meningococice:
- Frotiuri colorate cu albastru de metilen sau Gram:
- RIF
- Sedimentul din LCR
- Decelarea directă în sânge şi LCR a antigenelor polizaharidice capsulare,

Pentru izolarea lui se utilizează medii îmbogăţite cu ser sangvin, extract de drojdii, lichid ascitic, etc
(mediul HYL, Thayer-Martin, geloză-ciocolată).
Culturile cresc la 35-36 C în atmosferă umedă cu 5-10 % CO2.
Peste 24-48 ore apar colonii mici (0,5-1mm), netede, translucide.

imunizare activă cu vaccin polizaharidic antimeningococic monovalent sau polivalent (A, C, Y, W),
222. Indicați formele nosologice ale infecției meningococice:

rinofaringita
20
septicemia
Meningita cerebrospinală epidemică
Alte forme: infecţii bronhopulmonare, endocardite, pericardite, osteomielite, artrite (determinate de
formarea de complexe imune), conjunctivite, angine.

În formele cronice de gonoree

La bărbaţi - secreţiile uretrale
La femei - secreţiile uretrale, vaginale, din endocol sau orificiile glandelor vulvare
Pot fi examinate conţinutul leziunilor cutanate, exsudatul articular, nasofaringean, sânge, puroi din
conjunctivă, LCR, tampon rectal.

Ernst).
- În frotiuri se aranjează unghiular, sub forma caracterelor chinezeşti, cifre romane sau litere
majuscule: Y, M, N, V... (dat. Cord factor)
- Imobile,
- asporogene,
- necapsulate.

geloză-sânge cu telurit de potasiu

Mediul Clauberg (geloză-sânge cu telurit de potasiu). C.diphtheriae gravis: colonii R, mari,
negre (reducerea teluritului în teluriu), crenelate, aspect de “floare de margaretă”,
nehemolitice; mitis: colonii S, mijlocii, negre, bombate, cu zonă de hemoliză
Mediul Tinsdale (geloză-ser-cistină-telurit de potasiu-tiosulfat) - colonii negre cu halou brun
Mediul Bucin (geloză-sânge cu hinozol) – colonii albastre

Există vaccinuri asociate: DT, DTP, HepB+DTP+Hib.
Quinvaxem – pentavaccin (DTP-HepB-Hib)

- Bacterii (bastonaşe) de 1-8 µm x 0,3-0,8 µm, drepte sau puţin încurbate, cu extremităţile
rotunjite sau îngroşate, datorită granulaţiilor de volutină (corpii Babeş-Ernst).
- Imobile,
- asporogene,
- necapsulate.

[x] Sunt de natură proteică
[x] Se inactivează la temperaturi înalte
[x] Au o putere toxică foarte pronunţată
[x] Pot fi transformate în anatoxine
21
Toxina acționează la poarta de intrare și difuzează în organism perturbând funcţionarea diferitor
organe (în special SNC, cord, rinichi, suprarenale), cauzând distrofii.

Antibioterapie (macrolide, tetracicline, cloramfenicol, aminozide, beta-lactamine).
Tratament simptomatic
234. Numiţi infecţiile, care NU pot fi provocate de microoganismul М. tuberculosis:

Metoda biologică
PCR
Intradermoreacţia la tuberculină (reacţia Mantoux).

M.tuberculosis,
M.bovis,
M.africanum,
M.canetti


Se cercetează starea de hipersensibilitate cutanată la tuberculină. Tuberculina reprezintă
un filtrat proteic dintr-o cultură bulionică autoclavată de M.tuberculosis.
- Pe faţa anterioară a antebraţului se injectează i/dermic 2; 5 sau 10 UI de tuberculină
în volum de 0,1 ml. Lectura peste 72 ore.
- Reacţia pozitivă se manifestă printr-o induraţie şi congestie cu diametrul superior sau
egal cu 5 mm. Interpretarea se efectuează în funcţie de contextul clinic
Reacţia + indică că subiectul a fost infectat cu micobacterii (primoinfecţie), a fost
vaccinat cu BCG sau este bolnav de tuberculoză (în acest caz diametrul depăşeşte 10
mm).
Reacţia - exclude diagnosticul de tuberculoză şi indică receptivitatea individului la
tuberculoză.
239. Numiţi tipurile de coloraţie a frotiurilor din cultura C. diphtheriae

pentru microscopierea la microscopul optic:


- pe cale aeriană (picături, praf).
- Rareori este posibilă contaminarea prin obiecte, alimente (lapte nepasteurizat) sau
mâini contaminate.
- Sursa de infecţie – omul bolnav cu TB pulmonară bacilară (M.tuberculosis,
M.africanum) sau bovinele bolnave (M.bovis)

Tuberculoza primară manifestă necomplicată.
Tuberculoza primară cu complicaţii.
Tuberculoza secundară
22
Alte forme clinice de tuberculoză: ganglionară, meningeană, osteo-articulară, uro-genitală.
- Perioada de incubaţie (3-15 zile)
- Perioada catarală, foarte contagioasă. Caracterizată prin tuse seacă, rinoree (3-14 zile)
- Perioada convulsivă (paroxistică). Accese de tuse spasmodică, epuizantă, asociată
cu cianoză, vomă, convulsii. (2-4 săptămâni)
- Perioada de convalescenţă (2-4 săptămâni)


mediul Bordet-Gengou (geloză-sânge cu amidon şi glicerină)
geloză-cazeină-sânge-cărbune activat
251. Numiţi biopreparatele pentru profilaxia specifică al tusei convulsive:
Bordetella parapertussis (agentul parapertusei)
Bordetella bronhiseptica (pneumonii,
bacteriemii) Bordetella avium
Bordetella holmensii (izolată din hemoculturi)
Bordetella hinzii (izolată din prelevate respiratorii)
Bordetella trematum (infecţii cutanate şi auriculare)
Toxina pertussis
23
Endotoxina
Toxina pertussis
Endotoxina
Rezistenţa – forma vegetativă este sensibilă, sporul supravieţuieşte în sol decenii
bastonaş gram+ imobil, capsulat, sporogen (sporul oval sau rotund, central sau subterminal,
deformează celula bacteriană).
Medii de cultură: Kitt-Tarrozzi regenerat, bulion tioglicolic, geloză-sânge glucozată, geloză cu
gălbenuş de ou şi lactoză, mediul Wilson-Blair
Colonii – C.perfringens – lenticulare, hemolitice; pe mediu cu galbenus de ou coloniile sunt
inconjurate cu un halou opac (lecitinaza); în mediul Wilson-Blair – colonii negre (H2S);
clostridiile mobile – colonii R. 37 grade, 24 ore
Manifestă activitate proteolitică (digestia cazeinei, producerea H2S, gelatinaza) şi zaharolitică cu
producere abundentă de gaz.

Rezistenţa – forma vegetativă este sensibilă, sporul supravieţuieşte în sol decenii.

administrarea de:
Imunizarea activă cu anatoxină tetanică (conform calendarului vaccinării – ADTP, ADT, AT)
În caz de plagă: prelucrarea corectă, anatoxină, ser imun antitoxic
Toxina tetanică
 Tetanolizina – hemoliză
 Tetanospasmina – contracturi ai muşchilor striaţi.
C. perfrighens, C. Novyi, C. Septicum, C. histolycticum
C. perfrighens
C. tetani, C. botulinum
botulismului: 134. Indicaţi afirmaţiile corecte:
Nesporogene
Mobile-peritriche sau imobile
Facultativ-anaerobe
Fermentează glucoza până la acid (A) sau acid și gaz (AG)
24
Catalazo-pozitive
Oxidazo-negative
PRIMARE
Utilizarea citratului de Na (mediul Simmons)
Utilizarea malonatului de Na
Hidroliza ureei (testul Preus)
Decarboxilarea lizinei (LDC)
Dezaminarea fenilalaninei (FAD) cu formare de acid fenilpiruvic
Producere de H2S în mediul multitest (ex.: Kligler)
Fermentarea glucozei până la acizi (testul MR - metil rosu)
Fermentarea glucozei până la acetoină / acetilmeticarbinol (testul VP – Voges Proskauer)
Mobilitatea (în geloză semilichidă
SECUNDARE
Teste biochimice (fermentarea glucidelor, decarboxilarea aminoacizilor (arginină, ornitină),
producerea indolului, etc)
Fagoidentificarea şi lizotipia
Seroidentificarea
Antibiograma
Colicinogenotipia
277. Selectați mediile de cultură utilizate în procesul de imbogățire, izolare şi identificare a
enterobacteriilor:
De îmbogăţire a bacteriilor patogene: Kauffman, Muller, bulion selenit, etc
De izolare a culturii pure:
ENDO, LEVIN, PLOSKIREV, SS, MacConkey
Mediul Wilson-Blair cu sulfit de Bi
II. De acumulare şi identificare preliminară
Kligler, Olkeniţki
III. De identificare finală (medii cu citrat de Na, malonat de Na, şirul Hiss, medii cu aminoacizi,
gelatina, etc)
patogene: de gastro-enterite infantile (infecţii
salmoneliforme) sindrom dizenteric (infectie
dizenteriforma “diareea călătorului”, sindrom
holeriform.
diaree persistentă
sindroame diareice.
infectie intestinala acuta.
pili (CFA “colonization factor antigen” sau CSF “coli surface factors”).
toxine – enterotoxine LT şi/sau ST (codificate plasmidic).

25
Shigella dysenteriae , Shigella flexneri
Shigella boydii, Shigella sonnei
Shigella dysenteriae, Shigella flexneri, Shigella boydii
medii DD (Endo, Levin, Ploskirev, SS)
Coloniile lactozo-negative sunt repicate pe mediile Olkeniţki, Kligler pentru acumularea culturii
pure şi identificare preliminară (lactoza/zaharoza -, glucoza A, H2S -)
apariţia mucusului, puroiului şi sângelui în materiile fecale.
Shigella flexneri, Shigella boydii, Shigella sonnei
Factori de adeziune la mucoasa colonului (fimbrii, LPZ)
Sistem de secretie tipul III (“seringa”)
Microcapsula (antifagocitar)
Factori de penetrare şi multiplicare intracelulară
Toxine: Toxina Shiga, Citotoxine, Endotoxina
295. Selectați preparatele biologice care pot fi utilizate în profilaxia şi tratamentul specific al
dizenteriei:
Profilaxie: vaccinuri ribosomale, inactivate, atenuate (imunitate de scurtă durată)
Tratament: antibiotice (tetraciclină, ampicilina, etc), trimetoprim, sulfamide, eubiotice, bacteriofagi,
vaccin inactivat (dizenteria cronică)
296. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul de laborator al febrelor tifo-
paratifoide:
sânge (perioada febrilă, în special I săptămână de boală), urină (începând cu a II săptămână),
materii fecale (II-III săptămână de boală), exsudat din rozeole, ser sangvin (din ziua a 7-ea), bilă,
măduvă osoasă
297. Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo-paratifoide:
RA Widal, RA modificarea Felix, RHAI, ELISA
Teste primare: utilizează citratul de Na, produc H 2S, MR+, LDC+, mobilitate+, celelalte teste –
negative.
Teste secundare: scindează glucidele A/AG, indol-, ornitindecarboxilaza+, etc
EXCEPŢIE: S.Typhi – citrat-, H2S-, scindează glucoza până la acid;

-Produce hidrogen sulfurat
-Este oxidazonegativa
-Scindeaza glucoza până la acid și gaz

-Adezine
-Sistem de secretie
-Citoxine
-Endotoxiina
-macrofage, celule epiteliale
-enterotoxine
26
-siderofori
-Ag Vi

-bacteriemie
-difuzie parenchimatoasa
-Alergica
306. Fenomenelede sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot manifesta prin:
-Ulcerarea plagilor Peyer cu hemoragii
-Ulcerarea placilor Peyer cu perforatii intestinale
-necroza,ulceratii
-febra 38-40
-stare de tifos
-colaps cardio-vascular

Bacteriile sunt fixate în organele SRE şi se multiplică în ficat, splină, măduvă osoasă, ţesut
limfoid, etc. Din această perioadă începe eliminarea salmonelelor cu saliva, materiile fecale,
urina, bila, etc.
-Zaharoza A
-Lactoza ,,-,,
-Manoza
-Zahatoza
-Arabinoza
-Geloza alcalina
-Apa peptonata alcalina
-TCBS
-TCBS
-Geloza alcalina
-berbec
-gaina
314. Selectați testeleutilizate pentru diferenţierea biovariantelor deV. cholerae:

-Sensibilitate la bacteriofagi
-Producerea acetoinei (test Voges-Proskauer)
-Sensibilitate la polimixina
-Aglutinarea eritrocitelor de gaina

-Nu aglutineaza eritrocitele de gaina
-Nu priduce acetoina
Este sensibil la bacteriofagul C
-Aglutinează eritrocitele de găină
-Hemolizează eritrocitele de berbec C.
-Produce acetoină
-Vaccin viu
-Vaccin inactivat
27
-Vaccin subunitar
-Anatoxină-holeragen
-Reacţia de imunofluorescenţă
-Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul anti-O1
-Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag C si ET
-Frotiu Gram
-Studierea mobilitatii
-Perioada de incubatie
-Enterita hilerica
-gastro-enterita
-Activarea adenilatciclazei cu producere masivă de cAMP
.-Dereglarea proceselor de absorbție intestinală

Bastonaşe G-, încurbate, polimorfe, 2-3 µm / 0,5-0,8 µm,
nesporogene,
necapsulate,
mobile monotriche (flagel polar unic)
Fermentează glucoza cu formare de acid sau acid şi gaz
Posedă catalază E.
Nu posedă oxidază
Nesporogene
327. Selectați caractere cheie pentru bacteriile din familia Enterobacteriaceae
Nesporogene
Fermentează glucoza până la acid (A) sau acid și gaz
(AG) Catalazo-pozitive
Oxidazo-negative

-De acumulare culturii pure
identificare preliminară (medii multitest)

De îmbogăţire
28
Diferenţial diagnostice
Multitest E.
De transport
Russel C.
Kligller
Olkeniţki
Endo
Levin
-Ploschirev
Genurile Shigella,
Salmonella,
Yersinia,
unele variante ale genului Escherichia;
Enterobacterii condiţionat patogene:
genurile Escherichia, Citrobacter, Enterobacter, Hafnia, Klebsiella, Morganella,
Proteus, Providencia, Serratia, Edwardsiella, etc.


şi Citrobacter

şi Citrobacter

Posedă afinitate pentru mucoasa uro-genitală (fimbrii tipul 1 sau P (pyelonephritis-
associated pili), Ag O şi K specifice, hemolizine, etc ).

Pilii CFA
Enterotoxina termolabilă
Enterotoxina termostabilă

Determină diaree hemoragică
Cauzează sindromul uremic
hemolitic Elaborează toxine shiga-
like
Responsabile de colite hemoragice cu sindrom uremic-hemolitic (anemie hemolitică +
trombocitopenie + insuficienţă renală)
Sursa - animale (bovine) colonizate cu tulpini EHEC.
Doza infectanta - <100 bacterii
-Aderă prin intermediul unor pili Lpf (long polar fimbriae) şi a proteinei din --ME intimina, determinând
colonizarea şi procesul “adeziune si stergere”→ diaree
-Prin sisteme de secreţie injectează intracelular multiple proteine, inclusiv citotoxine care alterează
citoscheletul şi sunt capabile de difuzie în organism (“Shiga-like” toxine – SLT 1 şi SLT 2). Receptori
29
specifici sunt pe enterocite, celule endoteliale si celulele epiteliului renal (inflamatie, distrofie,
hemoragii).
Produc frecvent hemolizină (codificata plasmidic).

-Stimulează producerea mucusului cu formarea unui biofilm
-Elaborează 2 exotoxine
-Determină diaree persistentă
Cu ajutorul unor adezine AAF (aggregativeadherence fimbriae) aderă la suprafata
intestinului subtire. Urmeaza stimularea secretiei mucusului, cu formarea unui biofilm, ce
protejeaza bacteriile de antibiotice si fagocitoza.
EAEC produc 2 toxine – toxina enteroagregativa termostabila (induce secretia lichidelor),
unele tulpini produc si SLT.
Provoacă diaree persistentă (peste 14 zile) la copii si adulti cu imunosupresie (HIV/SIDA).
Aderă agregativ la suprafaţa culturilor de celule

Este identic cu polisialozilglicopeptidele cerebrale la nou-născuţi
Predomină în etiologia meningitelor neonatale D
Febră
Colită acută
Tenesme
Omul bolnav
-purtatori sanatosi
antigenul NP (nucleoproteina)
antigenul M ( matrix )

neuraminidaze
Reverstranscriptaze
polimeraze
347. Selectați antigenele specifice de subtip ale virusului gripal A:

antigenele H
antigenele N

349. Alegeți caracterele specifice virusului gripal A:
formează imunitate specifică de serovariantă
sursă de infecţie este omul şi diverse specii de animale şi păsări
include mai multe variante serologice
350. Enumerați tipurile de vaccinuri gripale:
vii atenuate
inactivate complete
subunitare

suportă variaţii antigenice minore
sensibilă la amantadina
suportă variaţii antigenice majore

sunt prezente doar la om
30
nu există subtipuri distincte

incubaţia fixă 5-7 zile
se transmite numai pe cale intracerebrală
este utilizat ca tulpină vaccinală
sau
Cauzează encefalită acută

se multiplică predominant în cornul Ammon
Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
Se mai numeşte virus de stradă
354. Selectați caracterele specifice virusului parotiditei

epidemice: se manifestă prin afectarea glandelor salivare şi
SNC perioada de incubaţie 14-21 zile
este determinata de virusul urlian
sursa de infecţie este exclusiv omul
virusul nu are variante serologice
virusul se cultivă pe ou embrionat de gaină

se depistează în neuronii din cornul Ammon
sunt incluzii citoplasmatice

Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic

Se contractează pe cale respiratorie
Se transmite pe cale verticală
Cauzează malformaţii congenitale
Sau Rubeola este:
Exantem micromacular
Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali
Manifestări catarale respiratorii
Anomalii fetale

Virusul citomegalic

Herpesviridae
Hepadnaviridae
Papovaviridae
Adenoviridae

Virusul citomegalic

Are genom ARN monocatenar
31
Conţine reverstranscriptază
Determină sindromul imunodeficienţei dobândite

VHA
VHE

VHB
VHC
VHD

Herpes simplex 2
HIV
Hepatitei B
365. Selectați virusurile care pot fi transmise pe cale verticală:

VHB,
VHD,
virusul rubeolic,
herpesvirus2,
herpesvirus congenital

ciroza hepatică,
cancer al ficatului,
cronicizare
AntiHBs,
AntiHBc,
AntiHBe
AgHbs

Picornaviridae,
Hepadnaviridae,
Flaviviridae,
Hepeviridae
hepatita acută(perioada de stare),
hepatită cronică persistentă(portaj)

hepatita acuta(perioada de stare),
hepatită cronică
vindecare,
vaccinat
hepatită fulminantă,
hepatita cronică activă,
heptită cronica
persistentă,
32
portaj,
vindecare
vindecare,
portaj

virusurile paragripale 1,2,3,4,
virusul urlian(parotiditei
epidemice), virusul rujeolei,
virusul respirator sincițial
376. Selectați preparate biologice utilizate în profilaxia şi tratamentul rujeolei:

Imunoglobulină umană standardă
Vaccin viu atenuat

varicela,
Herpes genital
Mononucleoza infecţioasă
378. Selectați patologiile cauzate de virusurile herpetice

Zona-Zoster
Citomegalie
Carcinom nasofaringean
379. Selectați infecțiile cauzate de virusul herpetic tip 3 (VZV):

varicela
herpes zoster

reverstranscriptaza, integraza

gag,pol,env

codifică o poliproteina-precursor, clivata ulterior de catreproteaza virala in proteinele
structurale interne (p24, p7 şi p17

ReversTranscriptaza (p66), integraza (p31), proteaza (p9)

M(main,major), O(outlier), N(new)

Limfocite Th, monocite, macrofage tisulare, celulele microgliei, celulele dendritice

confirmarea diagnostic HIV,
confirmare diagnostic HIV-1 la nou-născuți cu mame infectate

marker direct al infecţiei HIV,
33
Poate fi detectat în primo-infecţie până la seroconversie (fereastra serologica),
Ag p24 reapare în momentul evoluţiei spre SIDA

+ prezenta Ag24, RT

ADN/ARN dispus central, in nucleoproteida
capsida, compusa din capsomere
supracapsida
dimensiune mica
dependente de cel vii
nu au aparat propriu de sinteza a proteinelor, mitocondrii
nu se pot replica in lipsa cel gazda
str acelulare cu potential infectios
reizstenta naturala la antibiotice
nu pot fi cultivate pe medii artificiale

- substraturi celulare: din cel embrionate, cel de rinichi de maimuta/caine/cobai, cel
canceroase
- oua embrionate: de gaina de regula
- animale de lab

izolarea virusului
evidentierea (indicarea) reproducerii virale
identificarea virusului

- efect citopatic : litic/citotoxic/formare de sincitii
- formare de plaje (folosit in clonarea virusurilor)
- incluzii virale (puse in evidenta prin cooratii)
- hemadsorbtia si activitate hemaglutinanta (la virusurile gripale/paragripale care
au hematinine pe membrana cel-fixarea hematiilor la cultura)
- inhibitia metabolica
- interferenta
- transformarea celulara (virusurile oncogene)

Neuraminidaza (NA, N) N1 – N11
Tetramer, polipeptid unic
Funcţii :
Clivează legătura dintre acidul sialic şi glucidul alăturat
Ajută în prevenirea superinfecției celulelor deja infectate
Poate inactiva receptorii mucoproteici solubili din secrețiile respiratorii
Asigură detaşarea virionilor înmuguriţi prin eliminarea acidului sialic din receptorii celulari

Hemaglutinina (HA, H) H1 – H18
Trimer compus din 2 polipeptide HA1 şi HA2
HA1 – fixarea specifică a virionilor la receptori glicopeptidici membranari (inclusiv de pe
hematii, determinând hemaglutinarea), ce conţin acid N-acetilneuraminic/acid sialic
HA2 – fuziunea supercapsidei cu membrana celulei-gazdă
34

H1, H2, H3 şi N1, N2 (H1N1; H2N2; H3N2)

virusul gripal A
virusul hepatitei C (HCV)
HIV1

Hepatita A
Hepatita E
400. Selectați hepatitele virale cu mecanismul de transmitere parenteral:

Hepatitele B, C,D

A,C,D,E

Ag HBs
Ag HBc Ag Hbe

Cytomegalovirus
Simplexvirus (HSV-1, HSV-2)
Varicellovirus (VZV)
Roseolovirus (HHV-6/7)

limfocitele B şi celulele epiteliale ale oro- şi rinofaringelui.

macrofagele,
Leucocitele,
celulele
endoteliale,
limfocitele T şi B,
celulele-suşă din măduva osoasă,
celulele epiteliale ale canalelor glandulare

- familia Retroviridae
- subfamilia Orthovirinae –genurile Alpharetrovirus, Betaretrovirus, Gammaretrovirus,
Deltaretrovirus, Epsilonretrovirus (induc tumori şi leucemii), Lentivirus (virusul HIV,
SIV)
- subfamilia Spumaretrovirinae -Genul: Spumavirus (nepatogeni)

- 2 catene ARN+ identice, nu se utilizeaza ca ARNm
- reverstranscriptaza RT p66 cu functie de ribonucleaza
- integraza p31
- capsida trunchi de con, din 2 proteine, p24-CA, majora si p7-NP,minora
supercapsida cu 2 GP virale (120 si 41)
proteina p17 care captuseste stratul intern al supercapsidei
nucleoid (p27, p7, p17)
forma sferica
dimensiuni 80-130 nm
35

Liza directă a celulelor infectate (ECP)
Limfocitele T CD8 (LTc) elimină limfocitele T CD4 infectate
Apoptoză în urma stimulării antigenice a celulelor care au fost în contact cu Ag HIV
Limfocitele infectate, acoperite cu gp120 pot provoca fixarea, fuziunea şi moartea
limfocitelor neinfectate (formarea sincitiilor)
Complement simplu

bacterie fină, helicoidală, cu 8-14 spire regulate şi capetele ascuţite, mobilă cu
mişcări de flexie, înşurubare şi translaţie. Gram -
Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal

Bacteriile din genul Borrelia sunt gram-negative, spiralate, formate dintr-un
număr redus de spire largi (3-20), groase, mobile, necapsulate, nesporulate,
pretenţioase nutritiv, cu creştere lentă, anaerobe sau microaerofile, Conţin 4-8
spire mari, neregulate
Prin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet

Sunt bacterii spiralate (cu 18 spire foarte subţiri şi dese), cu unul sau ambele
capete îndoite sub formă de cârlig (cu ajutorul cărora traversează ţesuturile
intacte), mobile, strict aerobe, gram-negative, necapsulate, nesporulate. Prin
metoda giemsa roz pal
serovariante: Genul Leptospira 260 de serovariante
L. interrogans
40. Indicați specia de spirochete care are în calitate de vectori
căpușele: B.duttoni, B.hispanica, B.persica, B.burgdorferi, B.turicatae,
B.hermsii
B. recurrentis
42. Indicați specia de spirochete care se cultivă la 28-
30 C: Genul Leptospira
L. interrogans
43. Indicați specia de spirochete care nu poate fi cultivată pe medii de
cultură in vitro:
T.pallidum
alimentară: leprospirozele
recurrentis: Sânge in perioada febrilă
de leptospire:
RAL
47. Selectați reacția utilizată pentru seroidentificarea
leptospirelor: RFC
50. Selectaţi specia microbiană reprezentată în imagine (frotiu Gram)
diagnosticul brucelozei:
tIntradermo reacţia Burnet
52. Intradermo reacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV
în: brucelozei
53. Alegeti mediul electiv pentru cultivarea
brucelelor: Bulion hepatic
54. Hemocultura în diagnosticul brucelozei se obţine timp
de: 4- 6 săptămâni
Ovinele
Gram-negative, aerobe, capsulate, care apar la microscop sub formă de
bastonașe sau coci (cocobacili)
57. Selectati reactia serologica indicata pentru diagnosticul
brucelozei: Wright
Huddleson
neisserii “pretenţioase” : N. gonorrhoeae şi N.meningitidis ( specii
patogene)
tularensis: McCoy

tularensis: Francis
accesibila pentru majoritatea laboratoarelor:
Bacteriologică
62. În serodiagnosticul tularemiei se foloseşte
reacţia: De aglutinare
63. În diagnosticul tularemiei titrul semnificativ diagnostic
al anticorpilor în RA este:
1 : 80
64. Selectati infectia predominant forma ulcero-
ganglionară.. Tularemia
65. Indicaţi caracteristicile reprezentanţilor din Genul
Francisella Reprezintă o cocobacterie foarte mică (0.2-0.5 µm x 0.7-1.0
µm), gram- negativă, uneori se colorează mai intens la poli, pleomorfă,
imobilă, asporogenă, tulpinile virulente posedă capsulă.
Caractere de cultură: bacteria nu poate fi cultivată pe medii uzuale. Pentru
izolare se utilizează medii îmbogăţite: mediul Francis (geloză + sânge de
iepure + cisteină + glucoză); mediul McCoy (cu gălbenuş de ou); geloză-
ciocolată
Cultivă la 35 - 37 grade, în aerobioză. Peste 2-4 zile apar colonii S, mici (1 - 2
mm în diametru), albe-cenuşii, mucoide, cu marginile regulate şi suprafaţa
lucioasă.
66. Selectati preparatul biologic utilizat pentru profilaxia specifica
a tularemiei:
1. suspensie omorâtă de F. tularensis cu 2 miliarde germeni/ml
pentru reacții de aglutinare
2. suspensie de hematii stabilizate cu antigen F. tularensis
sau imunoglobuline antitularemice
3. vaccin viu atenuat anti-F.tularensis
este un organism facultativ intracelular, principalii factori de patogenitate
sunt substanța capsulară de supra- și endotoxină
B. anthracis
Bacillaceae
Edematogen
Letal
Antigenul protector
229. Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B.
anthracis pe mediu de cultură cu:
Penicilină
230. Cea mai frecventă formă clinică a antraxului
este: Antraxul cutanat
231. În frotiuri preparate din prelevate de la pacient şi colorate
Gram, pentru B. anthracis este caracteristic:
Streptobacili nesporulaţi, capsulaţi, grampozitivi
232. În frotiuri preparate din cultură pură şi colorate Gram, pentru

B. anthracis este caracteristic:
Streptobacili sporulați, grampozitivi
anthracis: Exotoxina antraxului, codificată plasmidic (pX01). ????
B. anthracis
235. Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini
neregulate (cap de meduză):
B. anthracis
236. Reacţia de precipitare inelară se efectuează în
diagnosticul: Antraxului
se cultivă la temperaturi joase (26 – 280):
Y. pestis
Y. pestis
239. Y. pestis aparţine
familiei: Enterobacteriaceae
Yersinia
241. Y. pestis în frotiuri-amprente colorate Gram
reprezintă: Bastonașe ovoide, gramnegative, colorate bipolar
este: 26-28 grade celcius
şi margini ondulate:
B. pertussis
244. Selectati factorul de patogenitate specific pentru Y.

pestis Fracțiunile antigenice de înveliș F1, V, W
proteine de
membrană exotoxinee
A și B endotoxina
pesticine
???????????????????????
246. Selectați mediu de cultură utilizat pentru izolarea S.
aureus: Geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
S. aureus
opace, pigmentate pe medii speciale:
S. aureus
S. aureus
250. Indicați specia de bacterii care este un important
indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii
rinofaringiene:
S. aureus
251. Indicați acțiunea
streptolizinelor: Posedă efect
antifagocitar
Posedă acţiune fibrinolitic
253. Indicați acțiunea eritrotoxinei elaborate de S.
pyogenes: Determină eritemul tegumentelor
254. Selectați bacteria care formează colonii β- hemolitice,
mici, transparente pe geloză-sânge:
S. pyogenes
caracteristic streptococilor beta-hemolitici:
Hemoliză clară, completă, cu periferia bine definită
caracteristic streptococilor alfa-hemolitici:
Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, periferia slab conturată
257. Indicați factorul de patogenitate al S. pyogenes implicat în
etiologia scarlatinei:
Eritotoxina
258. Leziunile articulare și cardiace post-streptococice sunt provocate de
: Apare după infecţii faringiene şi este determinată de acţiunea directă a
streptolizinei, depozite de complexe imune (RHS III), precum şi prin
interacţiunea autoAc şi al Ac anti-streptococici cu autoantigene din
miofibrile, valvule cardice şi sinoviale (RHS II).
specifici).
cazul GNA
anti- streptokinază (titru diagnostic > 160 UA/ml)

specifici).
cazul GNA
anti- streptokinază (titru diagnostic > 160 UA/ml
261. Indicați investigația utilă în diagnosticul

reumatismului: Determinarea antihialuronidazei
263. Indicați factorul de patogenitate ce determină simptomele

în scarlatină:
Toxina eritrogenă?????
264. Selectați cocii
piogeni: Familia
Staphylococcaceae
Genuri: Staphylococcus; Gamella; Macrococcus; Salinicoccus
Familia Streptococcaceae
Genuri: Streptococcus;
Lactococcus Familia Neisseriaceae
Genul: Neisseria
265. Indicați, care factori de patogenitate sunt caracteristici pentru

N. gonorrhoeae:
Fimbrii
Fimbrii de ataşare la
epiteliu sIgA-proteaza
Endotoxina

LCR: Cresc pe geloză ser la 370C
Bulion glucozat
Geloză ser
LCR: Geloză-sânge
Bulion glucozat
Geloză ser
268. Indicați principala metodă de diagnostic de laborator în
gonoreea acută:
5. Examenul bacteriologic (este obligator în forme asimptomatice
sau cronice)
6. Depistarea directă a N. gonorrhoeae în prelevate poate fi realizată
prin tehnici ELISA sau RIF
7. Detectarea acizilor nucleici prin hibridare sau amplificare
genică 5.Examenul serologic (serodiagnosticul) - RFC
269. Indicați calea de transmitere a Neisseria

gonorrhoeae: cale sexuală
aerogen, prin picături Pflugge, prin obiecte contaminate (jucării…) -
exceptional
271. Indica și ce infecții cauzează Neisseria

gonorrhoeae: Gonoree
272. Numiţi caracteristica microorganismelor din

genul Corynebacterium:
Caractere morfotinctoriale ale C.diphtheriae
Bacterii (bastonaşe) drepte sau puţin încurbate, cu extremităţile rotunjite
sau îngroşate (aspect de halteră sau de măciucă). În frotiuri se aranjează
ungiular, în palisade sau sub forma caracterelor chinezeşti, cifre romane
sau litere majuscule: Y, M, N, V... Imobile, asporogene, necapsulate.
Se colorează G+, pentru evidenţierea granulaţiilor de volutină - Loeffler,
Neisser.
Caractere de cultură şi biochimice
C.diphtheriae este o specie facultativ anaerobă, posedă catalază, citocromi
a,b,c, oxidazo-.
Temperatura optimă de cultivare 37°C, pH 7,4.
273. Numiţi factorul de patogenitate al C.

diphtheriae: Toxina difterică( Exotoxina)
274. Indicati mediul utilizat pentru izolarea culturii pure de
C. diphtheriae:
!!!!! Mediul Clauberg (geloză-sânge cu telurit de potasiu)
Mediul Tinsdale (geloză-ser-cistină-telurit de potasiu-tiosulfat)
Mediul Bucin (geloză-sânge cu hinozol)
ser antitoxic heterogen
toxină difterică purificată
antitoxină difterică+tetanică
Specie patogenă: C.diphtheriae (biovaruri gravis, mitis, intermedius)
Specii comensale (specii pseudodifterice, difteroizi): C.xerosis,
C.pseudodiphthericum, C.jeikeium, etc
277. Numiţi particularitatea morfobiologică a C.

diphtheriae Bastonașe grampozitive dispuse in palisade
278. Alegeţi denumirea corectă a biovariantei C.

diphtheriae: Gravis
Mitis
Intermedius
279. Alegeţi metoda CERT aplicată în diagnosticul de laborator
al difteriei:
Examenul bacteriologic (izolarea, identificarea culturii pure). Studierea
toxigenezei – obligator. Se efectuează prin RN cu ser antitoxic in vivo
(cobai), in vitro (RP Elek, Ouchterlony), sau depistarea genei Tox în
prelevat sau în cultura pură prin PCR
bolnavul cu difterie şi purtătorii sănătoşi de germeni (colonizează
rinofaringele, rareori tegumentul sau conjunctiva).
281. Numiţi prelevatul de la bolnav, prelevat in diagnosticul de
laborator al difteriei:
in dependență de forma
clinică LCR
puroi de pe amigdale
sereții nazo-farnigiane
Tuberculoza
283. Numiţi timpul necesar pentru dezvoltarea şi izolarea culturii pure
de de M. tuberculosis
În funcţie de viteza de creştere, se clasifică în specii cu creştere rapidă (3-7
zile) şi specii cu creştere lentă (2 sau mai multe săptămâni). ????????????
284. Ce se poate afirma despre viteza de creştere a М.
tuberculosis? microbacteriile patogene cresc lent perioada de
generatie 20 de ore iar coloniile apar peste 2-4 săptămâni
285. Numiţi condiţia indispensabilă în diagnosticul de laborator
a tuberculozei:
Omogenizare și Decontaminarea probelor ?????????????????
izolarea probelor
286. Numiţi chimioterapicele, care se utilizează în
tratamentul tuberculozei:
Chimioterapice care inhibă sinteza acizilor micolici (Izoniazida,
Pirazinamida, Etambutolul, Etionamida)
Lipidele constituie 20-45% din masa celulei. Sunt reprezentate de
acizi micolici şi ceruri (condiţionează transformarea macrofagelor în
celule epitelioide şi celule gigante Langhans).
Cord-factorul (sulfo-lipid) perturba respiraţia în mitocondrii, induce
cultivarea în corzi (cosiţe) a M.tbc.
Acizii micolici. Previn distrugerea micobacteriilor în macrofage, protejează
micobacteriile extracelulare de complementul din ser. Condiţionează
transformarea macrofagelor în celule epitelioide şi celule gigante Langhans.
Polizaharidele joacă un rol important în formarea Ac serici, conferind
specificitatea imunologică.Proteinele reprezintă suportul imunităţii celulare
şi a hipersensibilităţii tardive.
Cultivă numai pe medii complexe, specifice, cum este mediul Löwenstein-
Jensen sau mediile din gama Middlebrook
289. Numiţi mediul nutritiv pentru izolarea culturii pure de
М. tuberculosis:

Antibiotice cu spectru larg: rifampicină, streptomicină,
kanamicină; Fluorochinolone;
Formează colinii S mici bombate lucioase cu aspect de picături de
mercur

respiratorii

respiratorii
294. Numiţi prelevatul recoltat de la pacient cu tusea

convulsivă: mucozităţi nasofaringiene sau bronşice, recoltate cât
mai precoce.
295. Numiţi biopreparatul utilizat în profilaxia specifică al
tusei convulsive:
Imunizarea artificială obligatorie cu vaccin ADTP.
apar colonii S mici, bombate, lucioase, cu aspect de picături de mercur,
hemolitice (corespund bacteriilor virulente – faza I), forme R – avirulente,
faza IV.
297. Numiţi specia agentului cauzal al tusei

convulsive: Bordetella pertussis
298. Numiţi proprietatea morfobiologică al agentului cauzal al

tusei convulsive:
Cocobacterii asporagene imobile, formează microcapsule, strict
aerobe, în frotiu se dispun separat în perechi sau lanțuri scurte
299. Fermentarea activă a glucidelor pînă la acid + gaz,

coagularea laptelui de turnesol, sînt caracteristice pentru:
C. perfringens
300. Indicati genul la care se referă agentul patogen al
botulismului: Clostridium

Alimentar (alimente conservate în condiții casnice, conserve de fructe
și legume, pește sărat sau afumat)
303. Indicaţi caracterele morfobiologice al agentului cauzal

al botulismului:
bastonaș, mobil, sporogen, Gram +, spor ovoid, subterminal,
termorezistent

Salmonele digestive (S.Paratyphi A, S. Paratyphi B, Anatum,
Dubliu, Derbi, Enteritidis)
305. Indicaţi microorganismele anaerobe:

C. perfringens, C.septicum, C.novyi (oedematiens), C.histolyticum –
agenţii gangrenei gazoase
C.botulinum – agentul
botulismului
306. Clostridiile se caracterizează prin:

Provoacă infecții specifice
necontagioase
307. Indicați patologia cauzată de E. coli
enteroinvazivă: Infecții dizenteriforme
Sindrom dezenteric

Infecții holeriforme
Enterocolite forme ușore
310. Indicați patologia cauzată de E. coli enteropatogenă: enterocolite
la copii
Enterocolită hemoragică
Levin: Forma S de culoare albastru-închis
Endo: Roșii cu luciu metalic
314. Selectați modificările produse de E. coli pe mediul
Kligler: Glucoza, lactoza– AG; H2S -
315. Indicați factorul de patogenitate al E. coli, agent al
sindromului holeriform: Enterotoxina termolabilă și termostabilă
317. Selectați caracterul specific pentru E. coli: nu posedă
oxidază, fermentează glucoza cu foemare de acid
318. Selectați caracterul specific pentru E. coli: Manifestă activitate
antagonistă față de alte bacterii Este indicator microbiologic al
impurificării fecale.
319. Selectați preparatul biologic utilizat în tratamentul
colienteritelor cauzate de E. coli: Eubiotice- lactobacterina
escherichiozelor: K, O, Vi
321. Selectați specia ce aparține genului Shigella: S. boydii, S. sonnei,
S. flexneri
322. Selectați specia de Shigella cu cele mai multe serovariante: S. boydii
si flexneri (trebuie de verificat mai exact)
325. Selectați specia de Shigella manitol-negativă: S. dysenteriae
Proba cu roșu de metil (MR)
327. Selectați coloniile formate de Shigellape mediul Ploskirev: Mici,
netede, transparente, incolore (tipul S 2-3mm,opace incolore)
Mici, netede, transparente, incolore (de dimensiuni medii incolore
semitranspaente)
329. Indicați modificările cauzate de Shigella pe mediul
Kligler: Glucoza- A
Lactoză- --
Mediul cu selenit acid de sodiu
331. Invazia celulelor epiteliale de către shigele este asigurată
de: Proteine lpa
indicată vaccinoterapia:
Forme cronice
cronice: Vaccin inactivat
334. Indicați preparatul biologic utilizat în profilaxia specifică
a dizenteriei:
vaccin ribosomal
bacteriofagi dizenterici (unul din ele)
bolnavii suspecți de febră tifoidă: Sânge
336. Indicaţi structura antigenică a S.Typhi: O 1, 9, 12; Vi; Hd
337. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi B: O 1, 4, 5, 12, Hb, H 1,
2
338. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi A: O 1, 2, 12, H a
săptămâna a doua de boală: Reacția Widal cu antigen O și H,
Urocultura
săptămâna a treia de boală: Coprocultura
342. Indicați titrul diagnostic al reacţiei de Vi - aglutinare la
purtătorii cronici de S. Typhi:
1:40
343. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul
Levin: De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
344. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul cu sulfit
de bismut: Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
S. Typhi:
Glucoza – A; lactoza - ; H2S -
346. Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura
de S.Paratyphi B:
Glucoza – AG; lactoza, zaharoza - ; H2 S +
febrelor tifo-paratifoide: Vaccin TABTe
348. Precizați caracterul specific vibrionului holeric:
Mobilitatea este asigurată de un flagel dispus
polar
349. Selectați genul care reuneşte specii
oxidazopozitive: Vibrio
350. Indicați specia de bacterii care apaţine grupului fermentativ
Heiberg I: V. cholerae
351. Indicați modificările mediul de acumulare cu lactoză și
zaharoză cauzate de cultura de V. cholerae:
Zaharoza - A
Lactoză -
“--”
352. Alegeți mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae: TCBS
Colonii netede, cu margini regulate, de culoare galbenă
354. Selectați coloniile formate de V. cholerae mediul
TCBS: Colonii galbene mari, pe un mediu verde-albastru
356. V. cholerae El Torhemolizează eritrocitele de : Berbec
după sensibilitatea la : Polimixină
359. Doza infectantă pentru om a V. choleraeO1este de ordinul: 10 9
vibrioni
360. Agent etiologic al toxiinfecţiilor alimentare poate
fi: Vibrionii NAG
V. parahaemolyticus
361. Indicați titrul diagnostic al anticorpilor aglutinanţi anti-
V.cholerae 1 : 80
362. Selectați titrul diagnostic al anticorpilor vibriocizi anti-
V.cholerae: 10 la -5?????
363. Indicați antigenul comun pentru toate tulpinile deVibrio
cholerae: Ag. O
364. Alegeți vaccinul utilizat în profilaxia specifică a
holerei: Vaccin inactivat
Holerog ten – anatoxină
365. Precizați durata imunităţii postvaccinale după
administrarea anatoxinei holerice:
3-6 luni
366. Indicati mediul de imbogatire pentru vibrionii
holerici: Apa peptonată alcalină (AP) - pH 8,6
Se cultivă pe medii alcaline
367. EnterotoxinaTL a V.choleraela nivelul enterocitelor
activează: Adenilatciclaza
368. Precizați etapa inițială în evoluţia clinică a
holerei: Enterita holerică
Reacţia de imunofluorescenţă directă
Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific
Reacţia de imunofluorescenţă directă*
Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific *

O1 serovar Ogawa: AB
O1 serovar Inaba: AC
O1 serovar Hykojima: ABC
holeră vibrionii holerici sunt aranjaţi:
Sub aspectul unui cârd de peşti
375. Indicați mecanismul de transmitere al agentului
holerei: Fecalo-oral
În preparatele native
377. Precizați aspectul culturii de V. cholerae în mediu
lichid: Peliculă (văl) fină cu nuanţă albăstruie.
cu pH-ul:
9,0
Wilson-Blair
380. E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii,
CU EXCEPŢIA: Ploskirev

Voges-Proskauer
382. Indicați metoda utilizată pentru studierea
mobilității enterobacteriaceelor:
În geloză semilichidă
383. Numiți gazda naturală pentru virusul gripal
C: omul
virusul hepatitei A; poate fi variant---polio, hepatita A, ECHO, Coxsakie

virozelor: reactii serologice specifice sunt: RIHA/RIHAad, RN, RLA,

ELISA, RIF; Inhibare a hemaglutinării
386. Selectați reacţia utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în
ou embrionat de găină:
RHA
387. Numiți particularitatea genomului virusului
gripal: ARN monocatenar fragmentat
388. Selectați virusul hepatitic cu genom
ADN: virusul hepatitei B
389. Alegeți agenţii subvirali ce cauzează boli neurologice cu
evoluţie lentă:
Prionii
390. Selectați corpusculii virali defectivi, incapabili de
Virusul Hepatic D
391. Alegeți virusurile ce cauzează encefalite
acute: Togavirusuri
392. Selectați virusul genomul cărui se poate integra în ADN-ul
celular: Virusul HIV
393. Selectați familia cărei aparține virusul Varicella-Zoster
(VZV): Virusul hepatic D
394. Selectați virusul ce provoacă mononucleoza
infecțioasă: Virusul Epstein-Barr (EBV)
- Limfocite TCD4+ (Th) (99% de replicare, ECP-sinciţii);
- CPA: monocite/macrofage tisulare (replicare slabă, ECP minim),
- Celulele dendritice (prezente în timus, tegument, mucoase,
organe limfoide, SNC şi sânge perif.).
396. Selectați virusul cu proprietăți
hemaglutinante: gripal/urlian
Influenzavirus A (virusul gripal A
Influenzavirus B (virusul gripal B)
Influenzavirus C (virusul gripal C)
Influenzavirus D (virusul gripei bovine, izolat)

este obligatorie:
Retroviridae
Virusurile Lentivirus HIV/ SIV
Alpharetrovirus, Betaretrovirus, Gammaretrovirus, Deltaretrovirus,
Epsilonretrovirus (induc tumori şi leucemii), Lentivirus (virusul HIV, SIV)
?
398. Selectați culturile de celule care pot fi subcultivate nelimitat in
vitro: Linii continui de celule. Obţinute din ţesut tumoral.
399. Selectați culturile de celule care pot rezista aproximativ 40-
50 subcultivări:
Culturi diploide. Obţinute din ţesut embrionar (MRS5, fibroblaste umane).
400. Selectați culturile de celule care rezistă doar
câteva pasaje/subcultivări:
Culturi primare (primar tripsinizate). Sunt obţinute din ţesuturi adulte sau
embrionare de origine animală sau umană
401. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate
realiza funcţia de ARN-mesager:
Virusuri ARN- : Rhabdoviridae, Paramyxoviridae, Orthomyxoviridae,
Bunyaviridae, Arenaviridae, Filoviridae;
Orthomyxoviridae: Influenzavirus A (virusul gripal A), Influenzavirus B
(virusul gripal B), Influenzavirus C (virusul gripal C), Influenzavirus D
(virusul gripei bovine, izolat)
PARAMYXOVIRINAE (genurile Paramyxovirus, Rubulavirus,
Morbillivirus)
PNEUMOVIRINAE (genurile Pneumovirus, Metapneumovirus)
Deltavirus
402. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi

funcţia de ARN-mesager:
Virusuri ARN+: Picornaviridae, Caliciviridae, Togaviridae, Flaviviridae,
Coronaviridae, Retroviridae
HIV-1
Picornaviridae
Hepeviridae
Flaviviridae
E: fam. Hepeviridae
A: fam. Picornaviridae
B: fam. Hepadnaviridae

C: fam. Flaviviridae
A: 30 zile(15-50zile)
B: 30-180 zile( 10 săptămâni)
HIV: Th
410. Selectați receptorul celular la care aderă virusul
HIV: CD4
411. Selectați denumirea unității structurale a unui
virus: Virion
cromozomul celulei gazdă:
provirus( HIV și HBV )
gazdă: înmugurire, Exocitoza
gazdă: Liza celulei
415. Selectati antigenul de suprafata al virusului HIV: Gp 120
416. Selectati antigenul transmembranar al virusului HIV: Gp41
417. Indicați tipul genomului virusurilor herpetice: ANDd.c
418. Selectati gena specifică genomului
HIV: gena gag/ pol? secvenţe repetitive LTR
419. Ataşarea virusului HIV la celula-gazdă se realizeaza

prin intermediul:
prin legarea gp120 de receptorul celular CD4.

ul) infecției HIV:
teste rapide de diagnostic de generația III (imunocromatografice)
421. Selectați metoda de eliberare a virusului HIV din celula
gazdă: Decapsidarea
422. Selectați virusul care afectează limfocitele B, determinând apariția
pe suprafața lor a Ag Paul-Bunnell:
Epstein-Barr(EBV)
Complement multiplu

etiologic al sifilisului secundar:
serozitatea din leziunile primare sau secundare, puncţii din ganglioni limfatici,
serul sangvin, LCR
19. Selectați metodele de colorare a frotiurilor pentru examenul
microscopic al spirochetelor:
- preparate native (microscopul cu fond negru, contrast de fază)
- Nu se colorează după Gram
- Romanovsky-Giemsa – roz-pal
- Impregnare cu săruri de argint (filamente negre-brune pe fondul galben)
- Frotiuri Burri – necolorate pe fondul negru
20. Selectați subspeciile de T. pallidum:
T.pallidum pallidum (agentul sifilisului)
T.pallidum endemicum (agentul bejelului, sifilis endemic nevenerian – leziuni
cutanate)
T.pallidum carateum (agentul pintei/carate, neveneriană, America Centrală şi
de Sud)
21. Indicați maladiilecare NU pot fi transmise prin
vectori: sifilisul
leptospirozele
22.Indicați particularitățile clinice ale sifilisului
primar: Sifilisul primar (4-6 săptămâni)
– la poarta de intrare apare şancrul sifilitic: ulceraţie cu baza îndurată,
nedureros, bogat în treponeme (99% localizare genitală şi anală, 1% -
bucală).
Adenopatie satelită
Vindecare spontană a şancrului (imunitatea locală)
23.În structura antigenică a T. pallidum se
determină: Proteic de grup
Proteic şi polizaharidic specifici
24. Selectați afirmațiile corecte despreanticorpii anti-
cardiolipinici: Se determină în reacţii serologice cu cardiolipină
Dispar primii după vindecarea sifilisului
25.Selectați prelevatele examinate pentru diagnosticul microbiologic
al sifilisului primar:
serozitatea din leziunile primare sau secundare, puncţii din ganglioni
limfatici, serul sangvin, LCR
26.Indicați metodele diagnosticului microbiologic al
sifilisului: Examenul microscopic
Microscopia pe fond negru, contrast de fază
RIF
Impregnare argentică, coloraţia Giemsa
27. Indicați reacţiile serologice pentru detectarea anticorpilor nespecifici
(teste non-treponemice,cu Ag cardiolipinice) :
Examenul serologic (sifilis secundar, terţiar)
Reacţia VDRL (Veneral Disease Research Laboratory) - reacţie de
precipitare
Ieftină, facilă, specificitate redusă
Reacţii fals pozitive: viroze, colagenoze, paludism, ciroze, reumatism,
graviditate, etc.
treponemice, cu Ag specifice):
Reacţii specifice (cu Ag treponemice)
RHAI (TPHA) (Ag – lizat din tulpina Nichols fixat pe hematii)
RIFI (FTA-ABS) (Ag – suspensie de T.pallidum fixată pe lamă)
RIT (testul Nelson, de imobilizare) (Ag – tulpina Nichols a T.pallidum)
RIE (ELISA)
Western blot
PCR (detectarea ADN) în LCR, lichidul amniotic, ţesut
29. În boala Lyme preponderent sunt
afectate: aparatul locomotor
sistemul nervos central
sistemul cardiovascular
Lyme: RIF indirect
AIE
IFA
31. Selectați surselede infecţie în leptospiroze:
porci, câini, cai, bovine, rozătoare
32. Indicați prelevatele utilizate pentru diagnosticul de laborator
al leptospirozelor:
Prelevate: sânge, LCR (prima săptămână), urină (din săptămâna II de boală),
probe necroptice (secţiuni histologice renale, hepatice)

Căile de transmitere:
Alimentar (alimente şi apa contaminată)
Contact direct cu animalele infectate
Contact indirect (cu apa contaminată)(scăldat)
Apei contaminate
Scăldatului
Alimentară
34. Selectați fazele de evoluție a leptospirozelor:
4. Faza septicemică (generalizată) – 7 zile
- febră, frison, sindrom meningeal
5. Faza afebrilă (1-3 zile)
6. Faza organică (febră, sindrom meningeal, sindrom hepato-renal, sindrom
cardio-vascular-hemoragic, icter) – afecteaza endoteliul in tesuturile
infectate, determinand ischemie si hemoragii
118. Selectați metodele utilizate în diagnosticul
microbiologic al leptospirozelor:
bacteriologic
biologic
serologic
119. Precizați caracterele de cultură ale leptospirelor:
Medii lichide cu săruri anorganice tamponate cu fosfaţi şi îmbogăţite cu ser
de iepure (mediile Korthof, Stuart, s.a.), medii semisintetice
Aerobioză
28-30 grade C
Leptospirele se multiplică în 3-10 zile (până la o lună)
cresc la fundul eprubetei fără a tulbura mediul
120. Selectați caracterele utile pentru identificarea
leptospirelor: morfologice
de cultură
strucruei
antigenice
121. Indicați reacțiile utilizate în serodiagnosticul
leptospirozelor: RAL, RFC, RHAI RIFI ELISA
Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
prin metoda Giemsa se colorează roz pal
123. În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează
reacţiile: Wright Huddelson
complexe antigenice:
Vi, M, A
B. melitensis
B. abortus
B. suis
Carpinele, bovinele,
suinele Aerogen
bolnave Carpinele
Bovinele
Suinele
Digestivă
Percutană
Carpinele și ovinele, porcinele, bovinele
căi: Aerogen
bolnave
Respiratorie.
Digestivă
Percutană

clinice: Septicemie
Afectarea sistemului reticuloendotelial( limfadenite) cu febră ondulantă
Afectarea sistemului locomotor( artrite, bursite, artralgii)
Sânge
Exsudat articular,
urină Urină
Biopsii Ganglionare
Geloză hepatică
bulion hepatic
Geloză sânge
tratamentul specific al brucelozei;
Antigen Huddleson suspensie de Brucella omorâtă și colorată cu 20 miliarde
germeni/ ml
Antigen Wright suspensie de Brucella omorâtă cu 20 miliarde germeni/ ml
suspensie eritrocitară sensibilizată cu antigen brucelozic
seruri imune monospecifice A și M anti-Brucella
Bacteriofag anti-Brucella Tb
vaccin anti-Brucella omorât (curativ) sau viu atenuat (profilactic)
133. Izolarea şi cultivarea F. tularensis se

realizează prin: Însămânţarea pe mediul Francis
Însămânţarea pe mediul McCoy
Aspirat din bubonul
tularemic spută
sânge pentru hemoculturi
Sunt cunoscute 6 forme clinice: ulceroglandulară, glandulară, oculoglandulară,
orofaringiană, pneumonică, tifoidală (septicemică)
136.În tularemie se disting următoarele forme
clinice: tularemie uloceroglandulară
137. Tularemia se transmite la om pe următoarele

căi: Prin vectori (căpuşe, tăuni, ţânţari)
Prin contact direct cu rozătoarele
bolnave Pe cale digestiva
Pe cale aerogena
138.Francisella tularensis are următoarele

biovariante: F.tularensis tularensis (nearctica)
F.tularensis novicida
F.tularensis holarctica
F.tularensis media
tularemie
uloceroglandulară

mediul Francis (geloză + sânge de iepure + cisteină +
glucoză); mediul McCoy (cu gălbenuş de ou);
geloză-ciocolată
143. B. anthracis se caracterizează prin
următoarele: În organism formează capsulă
polipeptidică
Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
Este imobil
colorare: Burri-Hins
Aujeszky
Gram
patogenitate: exotoxina
capsula polipeptidică

antrax: Cutanată, Pulmonară, Intestinală
Colonii mari, plate, rugoase, opace, cu margini
neregulate
În bulion formează sediment sub aspectul unui glomerul de vată
148. În profilaxia şi tratamentul antraxului se

utilizează: Antraxina
Vaccin viu atenuat
Imunoglobulina heteroloaga Anti-b.anthracis


Prin intermediul
puricilor; Aerogen;
Percutan.
154. Prin înţepătura păduchilor
B. recurrentis
ARE LOC CONTRACTAREA PESTEI
Bubonica
Pulmonara
Septicemică
prelevă: Aspirat de bubon,
Sange pentru
hemocultura Sputa
157. În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează
metodele: Bacterioscopica, Biologica, Bacteriologica
158. În profilaxia şi tratamentul specific al pestei se

utilizează: ser antipestos fluorescent
ser antipestos (F1) agutinat
bacteriofag antipestos
suspensii omorâte de
Y.pestis
eritrocite senibilizate cu fracțiune antigenică F1 pentru serdiagnostic
imunoglobuline antipestoasa
vaccin viu atenuat antipestos

S. epidermidis;
S. saprophyticus;
S. capitis;
S. haemolyticus;
S. hominis;
S. lugdunensis

stafilococică: Asigura fixarea Fc al IgG;
Impiedica opsonizarea si fagocitoza;
Se leaga de un peptid prezent la nivelul endoteliului lezat

Determina infectii asociate cu un corp strain - proteze, catetere,sonde de
intubare, stimulatori cardiaci, etc;
Determina infectii de origine nosocomiala: endocardite, endoftalmii,
peritonite la pacienti cu dializa peritoneala, bacteriemii, infectie de plaga
Bacteriemii de
cateter Blefarite
163. Selectați afirmațiile adevărate despre
stafilococi: Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
Se colorează în violet după colorația Gram
Nu formează spori şi sunt imobili
Sunt coci sferici, aranjați în
grămezi Sunt grampozitivi
Se colorează grampozitiv
stafilococice: Puroi;
Urina;
Sange;
LCR.

aureus: Factori structurali: peptidoglicanul, acizii lipoteichoici,
proteina A, microcapsula, adezine;
Toxine: alpha-toxina, beta-toxina, gama si delta toxine, leucocidina, exfoliatine,
enterotoxine ( A, B, C1, C2, D, E, H, G, I), toxina-1 a sindromului socului
stafilococic (TSST-1);
Coagulazele: coagulaza libera, coagulaza legata (clumping factor);
Stafilokinaza (fibrinolizina);
Enzime de patogenitate: hialuronidaza, alte enzime (proteaze, lipaze, ADN-aze,
fosfataze, etc;
pigmentul stafiloxantin.

aureus: Plasmocoagulaza
Hialuronidaza
Fibrinolizina

aureus: Lecitinaza
ADN_aza
LIpaza
Fosfataza
Leucocidina
Hemolizinele
Exfoliatina
Enterotoxina
aureus: Toxina sindromului socului toxic
Enterotoxinele
Proteina A
169. Indicați testele cu valoare semnificativă în identificarea

tulpinilor de stafilococi:
Determinarea coagulazei libere;
Determinarea coagulazei legate;
Determinarea lecitinazei;
Determinarea hemolizinei.

Componente endogene: capsula, proteinele de suprafata (M, R, T);
Componente exogene: toxinele eritrogene A, B si C (speA, speB si speC),
streptolizinile O si S, SLO, streptokinaza, streptodornazele, hyaluronidaza.

virulenți: B si C.
172. După habitat şi patogenitate streptococii se

împart în: Streptococi piogeni;
Streptococi orali;
streptococi fecali;
streptococi lactici.

Polozaharide cu specificitate de grup;
Proteice cu specificitate de serovarianta.

următoarele grupe:
Alpha-hemolitici(hemoliza
incompleta); beta-hemolitici(hemoliza
completa); gamma-hemolitici
(nehemolitici).
175. Indicați investigațiile utilizate în diagnosticul infecțiilor post-

streptococice: Determinarea antihialuronidazei

Diplococi ovoizi sau lanceolati, gram+, imobili, nesporogeni, capsulati;
Tulpinile necapsulate formeaza colonii R.
Prezenta capsului;
Hidroliza inulinei.

Infectii respiratorii: pneumonia franca lobara acuta, bronho-pneumonie,
bronsita, otite, sinusite, mastoidite;
Meningita (la copii);
Bacteriemie cu artrite, peritonita, pericardita, endocardita.
178. Selectați afirmațiile adevărate despre Streptococcus

pneumoniae: Diplococi ovoizi sau lanceolati, gram+, imobili,
nesporogeni, capsulati; Tulpinile necapsulate formeaza colonii R.
Prezenta capsului;
Hidroliza inulinei.

RAA (reumatismul articular
acut); Glomerulonefrita acuta
(GNA); Coreea.

Infectii ale mucoaselor: rinite, faringite, angine eritematoase, abcese
periamigdaliene, adenite cervicale, sinusite, otite, mastoidite;
Infectii cutanate si subcutanate: erizipel, impetigo, celulita, fasciita necrozanta,
mionecroza, eritemul nodos, infectii ale plagilor si arsurilor;
Scarlatina;
Sindromul socului toxic
streptococic; Septicemie;
Alte infectii: endometrita, pneumonie

Infectii localizate: angina streptococica, pneumoniile, impetigo;
Infectii invazive: erizipelul, fasceita necrozanta, febra puerperala, septicemia.
Infectii toxigene: scarlatina, sindromul socului septic.
pyogenes: Capsula;
Proteina M;
Fimbriile;
Hialuronidaza;
Streptokinaza;
Streptodornaza.

pyogenes: Streptolizina O;
Streptolizina S;
Eritrotoxina.

Eritrotoxina A, B si C.

cronica: în pericard
în articulații
meningite meningococice:
biochimică
bacteriologică
bacterioscopică
citologică

culturile trebuie incubate la 24-28 de ora la 37 de grade în atosferă cu 5-10%
CO2 și umiditate crescută asigurată prin exsicatorul sau borcanul de încubare
a unui vas cu apă sau hârtie de filtru umectată
medii speciale îmbogățite cu ser

Vaccin polizaharidic antimeningococic monovalent sau polivalent (A, C, Y,
W); Vaccin combinat.
190. Indicați formele nosologice ale infecției

meningococice: Meningită, meningococemie,
meningoencefalită
Vaccin omăorât antigonococic pentru terapie in formele cronice ale infecției
192. Indicați materialul examinat în suspectarea
gonoreei: secteții vulvovaginale
exsudat nasofaringian
tampon rectal
exsudat
endocervical???
exsudat conjunctival???
puroi uretral
Corynebacterium diphteriae, agentul etiologic al difteriei. Acesta este încadrat

în grupul Corynebacterium diphteriae, ai cărui membrii (C. diphteriae, C.
ulcerans şi C. pseudotuberculosis), se diferenţiază de alte specii ale genului prin
capacitatea lor de a produce exotoxine, precum şi prin particularităţi de
structură ale peretelui celular
sunt bacili grampozitivi, cu granule metacromatice, măciunați, dispuși în
unghiuri și palisade. Imobili, nesporulați neacidorezistenți.
194. Numiţi testele biochimice utilizate în identificarea

biovariantelor C.diphtheriae:
Proteolitică: Ureaza- (testul Zaks), cistinaza+ (testul Pizu), indol-. Zaharolitică:
Gravis: glucoza+, amidon+, zaharoza-; Mitis: glucoza+, amidon-, zaharoza-. Se
disting 22 lizotipuri de C.diphtheriae şi multiple serogrupuri (antigen O
polizaharidic) şi serovaruri (antigen K proteic).

Mediul Klauberg geloză-sânge cu telurit de K
196. Numiţi metodele de colorare a frotiurilor din prelevatele
bolnavului de difterie:
se colorează G+ pe evidențierea granulațiilor de volutină Loeffler, Neisser

Ig umane hiperimune
Anatoxina difterică
Anatoxinele difterică + tetanică
Anatoxinele difterică + tetanică + pertusică

microbiologică: Se identifică izolatele prin:
d) Studiul caracterelor microscopice pe frotiu colorat Neisser şi Gram.
Bacilii difterici au morfologia tipică de bacili corineformi cu numeroase
granule de volutină dispuse polarc numai in cultura pe mediul Loeffler sau
in falsa membrană.
e) Studiul caracterelor de cultură pe mediile cu telurit de potasiu coroborat cu
activitatea biochimică permite identificarea celor 3 biovaruri de C.
diphtheriae
f) Studiul caracterelor biochimice:
● Testul cistinazei (Pizu). Hidrogenul sulfurat eliberat din cistină sub
acțiunea cistinazei produse de bacilii difterici reacționează cu acetatul
de plumb şi formează sulfură deplumb neagră. Izolatele sunt
însămânțate prin intepare in coloană de geloză-ser cu cistină și acetat
de plumb. Innegrirea traiectului de insămânțare cu halou cafeniu
după incubare peste noapte semnifică un test pozitiv. Cistinază produc
numai bacilii difterici şi C. ulcerans.Restul bacililor difterimorfi dau
testul negativ,
● Testul ureazei este negativ pentru bacilii difterici şi variabil la
speciile difterimorfe.
● Testul fosfatazei este negativ pentru C. diphtheriae şi variabil cu
specia de bacili difterimorfi.
● Fermentarea zaharurilor (glucoză, maltoză, zaharoză etc.) și
polizaharidelor (dextrină, amidon) diferenţiază nu numai speciile de
corinebacterii, ci și biovarurile bacilului difteric .
● Testul hemolizei este pozitiv pentru biovarul mitis al bacililor difterici.
d) Structura antigenică. Reacții de aglutinare cu seruri polivalente şi
monospecifice identifică bacilii difterici şi serovarurile lor, care pot fi
folosite ca markeri epidemiologici.
g) Lizotiparea tulpinilor toxigenc şi netoxigene de bacili difterici este
necesară in scopuri epidemiologice: stabilirea tulpinilor epidemigene
circulante,
investigații in focarele de difterie.
h)Testul toxigenezei finalizează identificarea tulpinilor de C.
diphtheriae izolate de la bolnavi sau de la purtători, pentru că numai
acestea sunt patogene.
● Testul de toxigeneză in vitro (testul Eleck) - Tulpinile toxigene
dau testul pozitiv in 24-48 ore (rarcori după 72—120 ore).
● Testul de toxigeneză in vivo este un test de neutralizare efectuat pe
cobai sau iepuri. Se inoculează cultura de 24 ore in bulion sau
suspensie in bulion a culturii de pe mediul Loeffler.

Testul de toxigeneza in vitro (testul Eleck) - Tulpinile toxigene dau testul
pozitiv in 24-48 ore (rareori după 72—120 ore).
Testul de toxigeneza in vivo este un test de neutralizare efectuat pe cobai sau
iepuri. Se inoculează cultura de 24 ore în bulion sau suspensie în bulion a
culturii de pe mediul Loeffler.

Toxina difterică - origine proteică, secretată de tulpinile lizogene (profagi
Tox+), în prezenţa unor cantităţi reduse de Fe. Exotoxină tipică (fragmente
polipeptidice A şi B). Mecanismul de acţiune - stoparea sintezei proteice
prin inactivarea factorului de elongare EF-2 (activitate de ADP-
riboziltransferază). Conduce la moartea celulei afectate. Toxina difuzează
în organism perturbând funcţionarea diferitor organe (SNC, cord, rinichi).
Poate fi transformată în anatoxină, utilizată în vaccinare.

Ig umane hiperimune
Ser antitoxic heterolog
Toxină difterică purificată
Anatoxinele difterică+tetanică
202. Numiţi infecţiile, care NU pot fi provocate de microoganismul

М. tuberculosis:
М. tuberculosis provoaca tuberculoza (resttul dar nu sunt provocar ede aceast
microorganism)
203. Numiţi metodele de bază (de confirmare) în diagnosticul

de laborator a tuberculozei:
clasic/rapid Metoda biologica
PCR
Intradermoreactia la tuberculina
204. Numiţi speciile genului Micobacterium, care pot
cauza tuberculoza:
M. tuberculosis,
M. bovis,
M. africanum,
M. microti; toate acestea provoacă tuberculoză
M. canetti
M. caprae
M. pinnipedii

micobacteriile sunt bacili cu înveliș ceros, care le conferă acidorezistență.
Nesporulați și imobil. Strict aerobi, atacă zaharurile oxidativ
208. Numiţi tipurile de coloraţie a frotiurilor din cultura

C. diphtheriae pentru microscopierea la microscopul optic:
Studiul caracterelor microscopice pe frotiu colorat Neisser şi Gram. Bacilii
difterici au morfologia tipică de bacili corineformi cu numeroase granule de
volutină dispuse polarc numai in cultura pe mediul Loeffler sau in falsa
membrană.
Bastonase G+ drepte sau usor incurbate, necapsulate, asporogene, imobile;
Peretele celular este bogat in acizi grasi cu catena lunga - acizi micolici si un
complex lipopolizaharidic - lipoarabinomannan (LAM), care se extinde de la
MCP pana la suprafata celulei.
Acesti compusi determina acido-alcoolorezistenta la colorarea Ziehl-Neelsen.

al tuberculozei:
prin aer - de la persoane care sufera forme active de TBC tusesc, stranuta sau
elimina sputa in aer (picaturi Pfluger), praf;
!!! contaminare prin obiecte, alimente (lapte nepasteurizat) sau maini
contaminate - rar

Primoinfectia tuberculoasa si tuberculoza
latenta; Tuberculoza primara manifesta
necomplicata; Tuberculoza primara cu
complicatii; Tuberculoza secundara;
Alte forme clinice de tuberculoza: ganglionara, meningeana, osteo-
articulara, uro-genitala.

maxim contagios:
Perioada catarala (3-14 zile)

В. pertussis:
Bordet-Gengou şi agarul cu sânge şi cărbune
geloză-sânge sau agar Mac Conkey( care sunt mai puțin pretențioase)

tusei convulsive:
Sunt cocobacili gram-negativi, aşezaţi predominant izolat, în perechi sau
rareori în lanţuri scurte, imobili sau mobili cu flageli peritrichi.
Germenii acestui gen sunt nesporulaţi, strict aerobi, cu exigenţe nutritive
diferite în funcţie de specie şi relativ inerţi metabolic.
Toxina pertussi
O hemolizină
Toxina pertussi
O hemolizină

4. Stadiul cataral
5. Stadiul paroxistic
6. Stadiul de convalescenţă
272. Numiţi biopreparatele pentru profilaxia specifică al
tusei convulsive:
trivaccinul anti– diftero-tetano-pertussis (Vaccin DTP)
1. Vaccinarea primară cu 3 doze de un vaccin combinat cu
componentul pertusis Pw (celular) sau Pa (acelular): la 2, 4, 6 luni.
2. Revaccinarea cu o doză de un vaccin combinat cu componentul
pertusis Pw sau Pa la 22 - 24 luni sau peste 16-18 luni după
vaccinarea primară, cu 3 doze de vaccin cu componentul pertusis Pw
sau Pa pînă la atingerea vîrstei de 4 ani.
3. În situații de risc de infectare și transmiterii pertusei, pentru copii cu
vîrsta de peste 4 ani, care n-au fost anterior vaccinați antipertusis și
adulți, poate fi recomandată imunizarea prin administrarea unei
doze de vaccin TdPa
B. pertussis
B. parapertussis
B. bronchiseptica
B. avium
B. hinzii
B. holmesii
B ansorpii
B. trematum
Toxina pertussis
Adenilat-ciclaza-hemolizina
Toxina dermonecrotica
Toxina citotraheala
Endotoxia

clostridiene: plăgi impurificate cu bacterii aerobe și facultativ anaerobe
plăgi în condiții de tulburări circulatorii
plăgi profunde cu necroză tisulară
plăgi operatorii

sunt mobilii cu cili peritrichi
produce exotoxină puternică
formează spori dispuși terminal care deformează celula
Coagulează laptele
capsulat, sporulat, mobil
lichifiază gelatina
colonii au aspect de discuri sau cropusculi lenticulari
B. anthracis
C.tetani
C.perfringens
posedă activitate hemolitică
este foarte rezistent la factorii de mediu
281. La un pacient cu plagă contaminată, profilaxia specifică

a tetanosului se face prin administrarea de:
antitoxina tetanică
imunoglobulina tetanică
282. În patogenia tetanosului sînt implicaţi
factorii: tetanolizina
tetanospasmina
Zeisser
weinberg
284. Indicaţi clostridiile histotoxice şi
invazive: C.histolyticum
C.novyi
C.perfringens
285. Indicaţi agentul care pătrunde prin plaga

ombelicală: C.perfringens
C. tetani
Tetanosul
C. tetani
C. botulinum
botulismului: midriaza
diplopia
pareza valului palatin
absența febrei
păstrarea stării de
conștiență progresia
paraliziilor

oxidazopozitive: neisseria
pseudomonas
vibrio
oxidazonegative: salmonella
yersinia
shigell
291. Selectați testele cheie ale familiei
Enterobacteriacea: bacterii gramnegative
nesporogene
mobile- peritriche sau
imobile facultativ anaerobe
fermentează glucoza până la acid sau acid și gaz
catalazo pozitive
oxidazo negative
reduc nitrații în
nitriți
292. În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin
testele biochimice:
utilizarea citratului de
sodiu teste cu roșu de metil
(MR)
293. În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin
testele biochimice:
formarea indolului
fermentarea glucidelor
identificarea
serologică
antibioticograma

imbogățire, izolare şi identificare a enterobacteriilor:
Mediul Levin
Mediul Kligler
Mediul cu selenit de sodiu

patogene: infecții holeriforme
infecții dizenteriforme
toxicoinfecții
alimentare colienterite
la copii

coli: EPEC
ETEC
EIEC
coli: EPEC
EHEC
EAEC
298. Alegeți fenotipurile patogene de E.
coli: uropatogene
bacteriemice
diareigene
Glucoza- AG
hidrogen sulfurat --
enterotoxigene: enterotoxina
pilii comuni
coli: fermentează lactoza pana la acid si gaz
decarboxilează lizina
Creşte pe mediul cu citrat de sodiu
Fermentează glucidele cu formare de acid
Posedă lizindecarboxilază
coli: produce catalază
posedă lizindecarboxilază
fermentează glucoza cu formare de acid si gaz
este component permanent al microflorei normale a intestinului gros
este un indicator microbiologic al impurificării feca a mediului
este antagonist al microflorei patogene
face parte din flora normală a intestinului
se intâlnesc în variante lectozonegative
participă la sinteza vitaminelor B E K
cauzează toxiinfecții alimentere
S. boydii
S. sonnei
S. flexneri
S. dysenteriae
S. flexneri
S. boydii
Endo
levin
308. Shigelele modifică mediul Kligler după cum
urmează: Glucoza- A
Lactoză- --
pantă roșie fund galben
309. Precizați aspectul materiilor fecale la bolnavii de

dizenterie: mucopurulent
sangvinolent
S. boydii
S. sonnei
S. flexneri
311. Indicați factorii de patogenitate ai
shigelelor: sisteme de secreție
exotoxinele
SLT adezinele
neuromidaza endotoxinele factorii de penetrație hemolizine
312. Selectați preparatele biologice care pot fi utilizate în profilaxia
şi tratamentul specific al dizenteriei:
Vaccin ribosomal
Bacteriofag dizenteric???
de laborator al febrelor tifo-paratifoide:
urină
sânge
măduva osoasă
bilă
314. Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai
fibrelor tifo-paratifoide:
O1 9, 12 Hd, Vi
O1 4, 5, Hb, 1,2
O1, 4, 5, 12, H b, H 1, 2
315. Selectați reacţiile utilizate în diagnosticul serologic al febrelor
tifo- paratifoide:
Reacţia Veil-Felix
Reacţia Widal
Reacţia indirectă de hemaglutinare ?
316. Indicați serurile imune utilizate pentru identificarea serologică
a salmonelelor:
Serul polivalent ABCDE
Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a
tifo- paratifoide:
Vaccinul TABTe
Vaccinsubunitar din Ag
Vi
Vaccin viu atenuat
Vaccin inactivat
319. Selectați caracterele biochimice specifice pentru S.

Typhi: Fermentarea glucozei, manitolului, maltozei cu formare de
acid Capacitatea de decarboxilare a lizinei
A: reacția cu roșu metil pozitivă
nu produce acetilmetilcarbinol (reacția VP negativă)
fermentează glucoza cu formare de acid și gaz
este oxidazonegativă
produce hidrogen silfat
scindează glucoza până la acid și gaz
salmonelelor: adezine
sisteme de secteție
citotoxine
endotoxine
enterotoxine termolabile
antigenul Vi
Alergică
difuzie parenchimatoasă
bacteriemie
324. Fenomenelede sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide
se pot manifesta prin:
ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
ulcerarea plăcilor Peyer cu perforații intestinale
325. Endotoxemia în febrele tifoparatifoide
determină: febră 38-40 grade celsius
stare de tifos
colaps cardio-vascular
326. Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are
loc în:
splină
ficat
măduva osoasă
327. Indicați modificările produse de V. cholerae în mediul cu
lactoză și zaharoză:
lactoza - --
zaharoza- A
grupuri Heiberg:
manoză
arabinoză
zaharoză
cholerae: geloză alcalină
apă peptonată acalină
330. Selectați mediile utilizate pentru izolarea culturii pure de
V. cholerae:
TCBS
geloză alcalină
de: berbec
gaină
deV. cholerae:
Producerea acetilmetilcarbinolului (Voges-Proskauer)
Atitudinea faţă de polimixină
cholerae (clasic):
Hemoliza eritrocitelor de berbec
Reacţia Voges - Proskauer
Sensibilitatea la bacteriofagul C
Tor: produce acetoină
aglutineaza eritrocitele de găină
hemolizeaza eritrocitele de berbec
este sensibil la bacteriofagul El
Tor Atitudinea faţă de polimixină
a holerei:
vaccin inactivat
vaccin chimic polizaharidic
cholerae Ogawa:
A fracția
antigenică B
cholerae Inaba:
fracția antigenică C
fracția antigenică A
cholerae Hykojima:
C fracția
antigenică A
fracția antigenică B
339. Selectați reacțiile serologice utilizate în diagnosticul rapid
al holerei:
reacţia de imobilizare a vibrionilor +reactia de microaglutinare
reacţia de imunofluorescenţă directă
340. Precizați etapele din evoluţia clinică a

holerei: gastroenterită holerică
enterită
holerică holeră
algidă
341. Indicați mecanismele implicate în patogeneza
holerei: Activarea adenilatciclazei cu acumularea AMF- ciclic în
exces
Eliberarea masivă a apei şi a ionilor de Cl din organism prin enterocite
Blocarea readsorbţiei ionilor de Na din lumenul intestinal
bastonaşe uşor încurbate, sub formă de virgulă, necapsulate, nesporogene,
mobili. Colonii S sau S-R, rotunde, usor bombate, fin granulare, transparente
cu nuanta albastruie la iluminare directa, opace dupa 24h, cu reactia
oxidazei+?
sunt bacterii gramnegative
asporulare posedă nitratreductaza
sunt catalazopozitive

sunt imobile
fermentează glocoza până la acid și gaz
la enterobacterii se determină enzima tiosulfatreductaza Test
primar(identificarea genurilor) producerea de H2S in mediul multitest
347. Selectați grupurile de medii utilizate în diagnosticul de laborator
al enterobacteriozelor:
de îmbogățire
multitest
de transport
diferențial diagnostice(selective)
De acumulare şi identificare preliminară - Russel, Kligler (glucoză,
lactoză, săruri de Fe, indicator) - Olkeniţki (glucoză, lactoză, zaharoză,
uree, săruri de Fe, indicator)
349. Selectați mediile slab selective utilizate pentru
Endo
Levine + Mac Conkey
350. Indicați genurile patogene din familia
Enterobacteriaceae: Salmonella
Shigella
Yersinia
Enterobacteriaceae: proteus
hafnia
enterobacter
Klebsiella
EPEC: Pilii ca factori de adeziune
O proteină de membrană ca factor de adeziune
O toxină shiga – like
357. Selectați factorii de patogenitate ai
ETEC: enterotoxina termostabila
enterotoxina termolabilă
pilii ca factor de adeziune
EHEC: cauzează sindromul uremic
hemolitic deterimă diaree
hemoragică
elabirează toxine shiga-like
EAggEC: elaborează citotoxine
factorii adezicvi sunt codificați plasmidic
Este identic cu polisialozilglicolipidele cerebrale la nou-născuţi
Predomină în etiologia meningitelor neonatale
361. Dizenteria se manifestă prin următoarele simptome
clinice: Febră
Enterită acută
Colită acută
Tenesme
362. Sursele infecţiei în dizenterie pot
fi: Omul bolnav
Purtătorii sănătoşi
Reconvalescent
363. Selectați antigenele specifice de tip (A, B, C) ale virusurilor
gripale: Ag interne N P şi M
364. Selectați echipamentul enzimatic al
virionilor: Neuraminidaze
Reverstranscriptaze
Polimeraze
365. Selectați antigenele specifice de subtip ale virusului gripal
A: Antigenele H
Antigenele N
367. Alegeți caracterele specifice virusului gripal

A: Suportă variaţii antigenice minore
Sensibilă la amantadina
Suportă variaţii antigenice majore
368. Enumerați tipurile de vaccinuri
gripale: Vii atenuate
Inactivate complete
Subunitare
Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi
păsări
Include mai multe serotipuri
Formează imunitate specifică de serovariantă
- sunt prezente doar la om
- nu există subtipuri distincte
- incubaţia de la 20-30de zile la un an zile
- se transmite numai pe direct la cintact cu saliva animalului bolnav
se raspandeste desiminat centriped
- este utilizat ca tulpină vaccinală rabies lui Pasteur sau
fixată se mai numește virus de stradă
se multiplică în epiteliul glandelor salivare
se multiplica ăredominant in cornul lui Ammon
cauzează encefalită acută
- se manifestă prin afectarea glandelor salivare şi SNC
- perioada de incubaţie 14-21 zile
- este determinata de virusul urlian
- sursa de infecţie este exclusiv omul
- virusul nu are variante serologice
- virusul se cultivă pe ou embrionat de gaină

- se depistează în neuronii din cornul Ammon
- sunt incluzii
citoplasmaticeâ Se
indentifuca la rabie
- se transmite prin mecanismul fecalo-oral
- în majoritatea cazurilor infecţia evoluează asymptomatic
- Se contractează pe cale respiratorie
- Se transmite pe cale verticală
- Cauzează malformaţii congenitale
- Virusul herpes simplex 2
- Virusul Epstein - Barr
- Virusul citomegalic
377. Precizați familiile de virusuri cu genom ADN cu rol în
oncogeneză Herpesviridae, Hepadnoviridae, Papovaviridae,
Adenoviridae

380. Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul

de infectare fecalo-oral:
VHA, VHE
381. Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu

mecanismul parenteral de infectare:
VHC, VHB, VHD
- Herpesului simplex2
- Imunodeficienței dobândite
- Hepatitic B
383. Selectați virusurile care pot fi transmise pe cale
verticală: virusurile hepatitelor ( VHB, VHD)
· Insuficiența hepatică
· Ciroza hepatică
· Cancer hepatic
· Cronicizarea
persoane infectate:
· Ag HBs, de suprafaţă. Posedă determinanţi de grup (a) şi de tip (d/y
şi w/r). Serotipuri ale Ag HBs : ayw, ayr, adw, adr. Anticorpii anti-HBs au
rol protector.
· Ag HBc, din NC, nu este detectabil în ser, doar în
nucleul hepatocitelor infectate.
· Ag HBe, solubil, component al NC. Prezent în ser şi martor
de infecţiozitate (replicare virală).
· ADN polimeraza (cu activitate de reverstranscriptază și
ribonuclează H)
Ag suscită sinteza Ac anti-HBs, anti-HBc, anti-HBe, anti-ADN
polimerază. Anti- HBe, Anti-HBc, Anti-HBs, Ag HBs
· Virusul hepatitei A – HAV- (fam. Picornaviridae)
· Virusul hepatitei B – HBV- (fam. Hepadnaviridae)
· Virusul hepatitei C – HCV- (fam. Flaviviridae)
· Virusul hepatitei D – HDV - (neclasificat)
· Virusul hepatitei E – HEV - (fam. Hepeviridae)
· Virusul hepatitei G – HGV? – GB virus C
387. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBs în

serul pacientului:
· Hepatită cronică (activă/persistentă)
· Purtător
389. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBe în

serul pacientului:
390. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBs
· Vaccinat
serul pacientului:
· Purtător
392. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBe
- Ac anti-HBe apar după încetarea replicării virale, odata cu
dispariţia Ag HBe. Marker de pronostic favorabil
- Hepatită cronică persistentă (Ag HBs, Ac anti-HBe, anti-HBc)
- purtător cronic de Ag HBs
Hepatită virală acutp perioada de vindecare
- Diagnosticul hepatitei B:
Depistarea Ag HBs, Ag HBe, Ac anti-HBc, anti-HBs, anti-HBe, anti-
polimerază în ser; Ag HBc – în hepatocyte
- Hepatită acută
393. Enumerați virusurile din familia

Paramyxoviridae: Subfamilia: Paramyxovirinae.
Genul Paramyxovirus (Virusul paragripal 1 ,virusul paragripal 2 ),
Genul Rubulavirus (Virusul paragripal 2,Virusul paragripal 4
,virusul parotiditei epidemice) ,
Genul Morbilivirus (Virusul rujeolei
); Subfamilia: Pneumovirinae,
Genul Pneumovirus (Virusul respirator sincitial) , Genul Metapneumovirus
tratamentul rujeolei:
Imunoglobulină umană
standardă Vaccin viu atenuat

Infectia cu HSV 1, HSV 2 (herpes simplex virus) , Varicela zoster (VVZ) ,
Virusul Epstein-Barr (EBV), Virusul citomegali(CMV)
396. Selectați patologiile cauzate de virusurile

herpetice Herpes oral sau /și genital
Mononucleoză infecțioasă, limfomul Burkitt, PTLD
Rujeola infantilă
Sarcomul Kaposi, limfomul primar

(VZV): l Varicela
l zoster oftalmic, zoster motor, encefalomielita.
l Zona, herpes zoster

- reverstranscriptaza (RT, p66) - cu functie si de ribonucleaza,
integraza (p31)
-Gena pol (polimerase), codifică 3 enzime: RT (p66), integraza (p31),

proteaza (p9)
- gena gag
- gena pol
- gena env (codifică o proteină precursor gp160, clivată ulterior în gp41
şi gp120 de catre o proteaza a celulei-gazda)
- Gene regulatoare tat, rev, nef, vif, vpr şi vpu

o poliproteina-precursor, clivata ulterior de catre proteaza virala in
proteinele structurale interne (p24, p7 şi p17)
3 enzime: RT (p66), integraza (p31), proteaza (p9)
•M (main, major)
•O (outlier)
•N (new)
- Limfocite TCD4+ (Th) (99% de replicare, ECP - sinciţii)
- CPA: monocite/macrofage tisulare, celulele microgliei (replicare
redusă, ECP minim). Celulele dendritice (prezente în timus, tegument,
mucoase, organe limfoide, SNC şi sânge perif.) au rol de vector şi
rezervor de virus (adsorb HIV la suprafaţa lor şi-l transportă în organele
limfoide, unde el este prezentat celulelor CD4+ în care se replică).
404. Un test molecular-genetic pentru infectia HIV este utilizat

pentru: Detectarea calitativă a ARN
Determinarea încărcăturii virale(cantitatea de ARN viral

-Detectarea Ag p24 (marker direct al infecţiei HIV) prin tehnici ELISA.
-Poate fi detectat în primo-infecţie până la seroconversie (fereastra
serologica).
-Ag p24 reapare în momentul evoluţiei spre SIDA. -este codificate de
gena gag
- Antigenul p24, se găseşte în serul persoanei infectate
- Antigenul p24 se detectează infecţiile recente înaintea
apariţiei anticorpilor
- Antigenul p24 dispare odata cu apariţia anticorpilor p24
- Anticorpii p24, apar la 3- 12 săptămâni de la infecţie
Detectarea ARN-lui plasmatic sau ADNv prin teste de amplificare

genică (7-10 zile dupa infectare).

Determinarea şarjei virale este utilizata pentru monitorizarea unui pacient
infectat
Reprezintă structuri acelulare cu potenţial
infecţios;
- Dimensiuni de rangul nm (20-400 nm)
- Genomul viral este constituit dintr-un singur tip de AN (ADN
sau ARN);
- Sunt lipsite de metabolism propriu, fiind paraziţi
obligaţi intracelulari;
- Nu cresc şi nu se divid, se reproduc în celule vii;
- Nu pot fi cultivate pe medii artificiale;
- Rezistenţă naturală la antibiotice.
sistemele de cultivare: culturi de celule, ou embrionat de găină cu vârsta
de 5-13 zile, animale de laborator
- Izolarea virusului
- Evidenţierea (indicarea) reproducerii virale
- Identificarea virusului
411. Indicați modificările produce de virusuri la cultivarea lor pe
culturi de celule:
ECP (efect citopatic)– modificări degenerative şi distrugere celulară,

rezultat al multiplicării virale (rotunjire sau retracţie celulară, citoliză,
apariţia vacuolelor sau granulelor în citoplasmă, picnoza nucleului,
fuziunea membranelor, etc)

N2
Tetramer, polipeptid
unic Funcţii :
1. Clivează legătura dintre acidul sialic şi glucidul alăturat
(tratarea celulelor cu neuraminidază impiedică infecţia celulei cu
virus)
2. Ajută în prevenirea superinfecției celulelor deja infectate
3. Poate inactiva receptorii mucoproteici solubili din
secrețiile respiratorii
4. Asigură detaşarea virionilor înmuguriţi prin eliminarea
acidului sialic din receptorii celulari
H3, Trimer compus din 2 polipeptide HA1 şi HA2
- HA1 – fixarea specifică a virionilor la receptori
glicopeptidici membranari (inclusiv de pe hematii,
determinând hemaglutinarea), ce conţin acid N-
acetilneuraminic/acid sialic
- HA2 – fuziunea supercapsidei cu membrana celulei-
gazdă Anticorpii anti-HA:
Inhibă fixarea virusului pe celula-ţintă
Inhibă hemaglutinarea
414. Indicați subtipurile umane ale virusului gripal tipul
A: H1N1; H2N2; H3N2;
416. Selectați virusurile ce manifestă variabilitate antigenică
pronunțată: Virusul gripal A; Virusul gripal B.
417. Selectați hepatitele virale cu mecanismul de transmitere fecal-
oral: Virusul hepatic A;
Virusul hepatic E.
Selectați hepatitele virale cu mecanismul de transmitere parenteral:
- Virusul hepatic B;
- Virusul hepatic D.

- Virusul hepatitei D;
- Virusul hepatic E;
HVC, HEV, HDV, HAV
419. Indicați markerii virali serici ai hepatitei virale B
acute: Ag HBs; Ag HBe.
- alfaHerpesviridae: Herpes simplex 1, Herpes simplex 2,
Varicelo- Zosterian (VZV);
- betaHerpesviridae: Virusul Citomegalic (CMV), Virusul Herpetic Uman
6 (HH6), Virusul Herpetic uman 7 (HHV7);
- gamaHerpesviridae: Virusul Epstein-Barr (EBV), Virusul Herpetic
Uman 8 (HH8).
- Limfocitele B
- Celulele epiteliale ale oro- şi rinofaringelui.
- macrofagele,
- leucocitele,
- celulele endoteliale,
- limfocitele T şi B
- celulele-suşă din măduva osoasă,
- celulele epiteliale ale canalelor glandulare
- Familia Retroviridae
- Subfamilia Lentivirinae (HIV 1 şi 2)
- Genul Lentivirus
- Dimensiuni – 80-130 nm
- Formă – sferică
- Genom – două molecule de ARN+, capacitate de integrare în nucleu
sub formă de ADN proviral
- Enzime – reverstranscriptaza, integraza, proteaza
- 2 molecule ARNt de origine celulară (câte una pentru fiecare copie
a genomului, utilizate în calitate de primer pentru RT)
- Capsidă – icosaedrică
- Supercapsidă – derivată din MCP, lipidică cu GP virale înserate
- Ciclul replicativ este identic
425. Indicați mecanismele distrugerii limfocitelot TCD4 în cursul
infecției cu HIV:
- Liza directă a celulelor infectate (ECP)
- Limfocitele T CD8 (LTc) elimină limfocitele T CD4 infectate
- Apoptoză în urma stimulării antigenice a celulelor care au fost
în contact cu Ag HIV
- Limfocitele infectate, acoperite cu gp120 pot provoca fixarea, fuziunea
şi moartea limfocitelor neinfectate (formarea sincitiilor)
- Hiperstimulare celulară cu dezvoltarea anergiei
celulare citoliza directă indusă de HIV
Tehnica : Gram+
Maladia: difterie
NB! Se formeaza unghiuri
Tehnica colorare:Gram Morfologie
: filamentoase Agent patogen :
actinomycozele
Tehnica colorare:Gram
Agent patogen: Meningococi, diplococci,
Morfologie: coci
Maladia: Gonoree , Meningita
Tehnica :Gram
Agent patogen: Streptobacil
Maladie: Antrax
Tehnica: Zeih-Nillson
Agent patogen: Micobacterii
Maladia :Lepra
Tehnica de colorare: Impregnarea argentica
Morfologie : Spiralate(capete forma de c)
Agent patogen : Spyrochete
Maladia: Leptospire , Leptospiroza
Treponeme
Gravis- forma de scoica
Mitis- nu are halou in jur
Intermedius – halou transparent in jur

Tehnica :Gram
Maladie: Pneumonie streptococica
Morfologie: coci lanceolate
Coloratia :Gram
Agent patogen : Streptococul pneumoniei
Frotiu din sputa dint-un caz de pneumoniae lobara.
Boreile
Forma spiralata
E testul
Tip de colonii: M – Mucoase

Tip colonii: Bombate sferice – S
Imunoglobulina IGA-Dimer
A)-glucoza gaz-
Lactoza- HS +
B)glucoza gaz+
Lactoza- HS+
F) glucoza gaz-
Lactoza- HS-
G) glucoza gaz-
Lactoza- HS-
H)glucoza gaz-
Lactoza+ HS-
Tehnica de colorare: sau Neiser sau Albert
Maladia:DIfterie
Lofotrihi
Tehnica Gold
Indicaţi tehnica de însămînţare:
clasică
Tehnica : Trigonschi
Mucopenicilium Stafilococi Penicilium
Aspirgilius – (spori inafara) Bastonase (diplococci)

Stc.pneumoniae-cultura de sange.
Fig Stc.pneumoniae .Pete mucoide in agar de sange aratand alfa hemoliza (zona verde inconjurand
coloniile).Observati zona de inhibitie din jurul discului cu hartie de filtru impregnata cu optochin.
Stc.
Viridans nu sunt inhibati de optochin.
Indicaţi tipul de colonii:

de tip R de
tip S de
tip M de
tip C de
tip D
1. Coloratia Gramm
2. Streptobacil
3. Agentul pathogen al antraxului
4. Spor central
1. Anaerostat
1. Aspergilius
1. Colonii M
1. Lofotrichi
1. Peritrichi
3. Reactia inelara
4. Precipitat in mediul lichid
1. Col. Ziehl Nielson

1. Gramm – (negative)
1. Gramm + (positive)
1. Met. De insamintare Clasica
2. Monotrichi
1. Tehnica de insamintare Gauld
9. Metoda biologica
1. Metoda diferimetrica
1. Diplobacili
1. Autoclav
1. Lofotrichi
1. Ig M (pentamer)
1. Reactie de precipitare in gel (tehnica auhteroni)

1. Mucor
4. Stafilococi
5. Gram +
6. Ag pathogen al infectiilor stafilococice
1. Penicilium
1. Metoda Drigalschi
1. Picatura suspendata
3. Streptococi
4. Gramm +
5. Neisserii
6. Gramm –
7. Diplococ
8. Ag pathogen al infectiilor meningo/ gonococice
5. Coloratia Albert
6. Corinebacterium Difteriae
7. Ag pathogen al Difteriei
8. Granulatii de voutina
3. Sporul subterminal
4. Ag pathogen al botulismului
3. Stafilococi
4. Vibrioni
1. Amfitrichi
1. Tehnica Imunofluorescenta
1. Ig A (dimer)
3. Mediu geloza singe
4. Tip hemoliza β
4. L-
5. H2S +
6. Glucoza A G
4. L-
5. H2S –
6. Glucoza AG
3. Geloza hipersalina cu galbenus de ou
4. Lecitinaza +
1. Metoda dilutiilor succesive
1. Test mobilitatea
1. t. Leoffler
1. Colonii tip S
1. R. de aglutinare pe lama
3. Spor terminal
4. Ag pathogen al Tetanosului
3. Test Elisa
4. Test indirect
11. Fimbrii/ Pili

12. Capsula
13. Membrana citoplasmatica (mezozom)
14. Nucleoid (AND)
15. Plasmida
16. (nu trebuie)
17. Flagel
18. Citoplasma
19. (nu trebuie)
20. Perete celular
12. Capsula
13. Nucleoid
14. Ribozom (nu trebuie)
15. Microcapsula
16. Perete cellular
17. Membrana citoplasmatica
18. Corp bazal (nu trebuie)
19. Flagel
20. Polisoma (nu trebuie)
21. Granula (nu trebuie)
22. Mezozom
1. Coloratia Burri-Hins
1. Leoffler
5. Forme filamentoase
6. Actinomicete
7. Provoaca actinomicoze
8. Gramm +
3. Enterobacterii
4. Ag pathogen al salmonelozei, dizinteriei,
escherihiozei…
3. Reactia imunoenzimatica
4. Reactia imunoblot
1. Testul Elisa
4. Infectie Virala
5. De ordin nanometru
6. Virusuri
3. Vibrioni
4. Gramm -
1. Treponeme
1. Fagotipajul (r. Fisher)
1. E. coli
1. Testul E
3. Borelioza
4. Tifos recurent
1. Candidoza orala
3. Impregnare argentica
4. Treponeme
3. Coci lanceolate
4. Streptococus Pneumoniae
1. Infectie virala
3. Neisserii
4. Diplococi
1. Virus Herpes Simplex

3. Neisserii
4. Diplococi
1. Leptospire
1. Forma Gravis
3. Mycobacterium Leprae
4. Ag pathogen al Leprei
3. Gramm
4. C. diphteriae
1. Fiurt
4. Mediu Endo
5. L+
6. Met. Diferential diag.
1. Intermedius
3. Coci lanceolate
4. St. pneumoniae
3. Elisa
4. Indirect
1. Leptospire
1. Coci Lanceolati
1. Otto
Compliment simplu
12. Selectati habitatul natural al B. bovis:
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
13. Selectati habitatul natural al B. suis:

A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
14. Selectati reacţia alergică intradermică utilizata În diagnosticul brucelozei:
A. Dick
B. Schultz-Charlton
C. Schick
D. Burnet
E. M antoux
15.Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:
A. Scarlatină
B. Bruceloză
C. Tuberculoză
D. Dizenterie
16. Alegeti mediul electiv pentru cultivarea brucelelor:
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Francis
E. Mc Koy
A. 18 – 24 ore
B. 48 – 72 ore
C. 5 – 7 zile
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
A. Gram pozitive
B. Produc endotoxina
C. C.Mobile
D. Strict anaerobe
E. Sporulate.
A. RP inelara
B. Reactia Huddleson
C. Reactia latexaglutinare
D. Reactie de imobilizare
E. Reactia de floculare
A. B.suis
B. B. melitensis
C. B. bovis
D. B. canis
E. B. ovis
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Geloză-sânge
E. McCoy
12 Selectati mediul de cultură electiv pentru cultivarea F. tularensis:
F. Bulion hepatic
G. Bulion biliat
H. Bulion glucozat
I. Geloză-sânge
J. Francis
laboratoarelor:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
A. Widal
B. De aglutinare
C. De tip Huddleson
D. Hemaglutinare
66. În diagnosticul tularemiei titrul semnificativ diagnostic al anticorpilor în RA este:
A. 1 : 10
B. 1 : 80
C. 1 : 160
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
67. Selectati infectia predominant forma ulcero-ganglionară..
A. Bruceloza
B. Tularemia
C. Antraxul
D. Leptospirozele
68. Genul Francisella reuneste specii;
A. Gram pozitive
B. Mobile
C. Oxidazopozitive
D. Catalazopozitive
E. Sporulate
A. Tulatina
B. Vaccin viu atenuat anti- F. tularensis
C. Bacteriofag antitularemic
D. Vaccin omorat
E. Ser antitulaemic.
A. Endotoxina
B. Exotoxina
C. Toxina eritrogena
D. Factorul edematogen
E. Sporul
A. A S. pyogenes
B. B.B. anthracis
C. C.M. tuberculosis
D. D.B. abortus
E. E.Y. pestis
A. Clostridiaceae
B. Bacillaceae
D. Bacteroidaceae
A. Antifagocitar
B. Anticomplement
C. Eritrogen
D. Edematogen
E. Exfoliativ
A. Antifagocitar
B. Anticomplement
C. Eritrogen
D. Exfoliativ
E. Letal
C. Fimbrii
D. Glicocalix
76. Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B. anthracis pe mediu de
cultură cu:
A. Ristomicină
B. Nistatină
C. Polimixină
D. Penicilină
E. Vancomicină
B. Antraxul cutanat
E. Forma bubonică
78. În frotiuri preparate din prelevate de la pacient şi colorate Gram, pentru B. anthracis
este caracteristic:
caracteristic:
D. Streptob.acili sporulați, grampozitivi
A. Toxina eritrogena
B. Enterotoxine
C. Capsula
D. Endotoxine
E. Streptolozina O
A. N. meningitidis
B. B. anthracis
C. B. melitensis
D. F. tularensis
E. C. diphtheriae
82. Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap
de meduză):
A. S. aureus
B. B. anthracis
C. N. meningitidis
D. Y. pestis
E. S. pneumoniae
A. Brucelozei
B. Pestei
C. Antraxului
D. Scarlatinei
E. Febrei recurente
temperaturi joase (26 – 280):
A. B. anthracis
B. Y. pestis
C. B. pertussis
D. B. melitensis
E. F. tularensis
A. Bruceloză
B. Tularemie
C. Antrax
D. Pestă
E. Febra recurentă
A. Clostridiaceae
B. Bacillaceae
D. Bacteroidaceae
A. Escherichia
B. Bacillus
C. Francisella
D. Yersinia
E. E Fusobacterium
A. 10 – 120C
C. 26 – 280C
D. 370C
E. 430C
A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. pertussis
E. S. Pneumoniae
91. Selectati factorul de patogenitate specific pentru Y. pestis
A. Sporii
B. Capsula
C. Toxina exfoliativa

A. Furuncule, abcese
D. Foliculite
E. Impetigo
B. Geloză hiperclorurată cu gălbenuș de ou
E. Bulionul biliat
94. S. aureus colonizează mai frecvent:
B. Conjunctiva
C. Laringele
D. Jejunul
E. Toate de mai sus
A. S. aureus
B. S. agalactiae
C. B. anthracis
D. S. saprophyticus
E. S. pneumoniae
medii speciale:
A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. anthracis
E. S. pneumoniae
A. S. epidermidis
B. S. aureus
C. S. pyogenes
D. S. pneumoniae
E. C. diphtheriae
98. . Indicați specia de bacterii care este un important indicator microbiologic al
A. S. aureus
B. S. pneumoniae
C. C. diphtheriae
D. M. tuberculosis
E. E. coli
A. Determină coagulare intravasculară
A. Determină eritem cutanat
A. Determină erupție cutanată
D. Deteriorează membranele
celulare Posedă acţiune fibrinolitică
102. Selectați bacteria care formează colonii β- hemolitice, mici, transparente pe
geloză- sânge:
A. S. aureus
B. B. anthracis
C. Y. pestis
D. S. pyogenes
E. N. meningitidis
beta- hemolitici:
alfa- hemolitici:
A. Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, slab conturată
B. Enterotoxina
C. Streptodornaza
D. Eritrotoxina
E. Streptolizina
B. Enterotoxine
C. Anticorpii anti proteina M
D. Toxinele eritrogene
E. Hialuronidază
A. Examenul microscopic
B. Examenul bacteriologic
C. Examenul serologic
D. PCR
E. Toate de mai sus
A. Titrul ASLO
A. Titrul ASLO
A. S. epidermidis
B. S. aureus
C. S. pyogenes
D. S. pneumoniae
E. N. gonorrhoeae
A. Streptolizina O
B. Eritrotoxina
C. Streptolizina S
D. Coagulaza
E.Exfoliatina
112. Testul coagulasei este utilizat pentru diferențierea Staphylococcus aureus de :
A. Alți stafilococi
B. Streptococi
C. Neisserii
D. Enterococi
E. Micrococi
A. Staphylococcus
B. Streptococcus
C. Neisseria
D. Toți de mai sus
114. CS Indicați, care factori de patogenitate sunt caracteristici pentru N.
gonorrhoeae:
f) exotoxina
g) capsula
h) fimbrii de atasare
i) spori
j) leucocidina
64 CS Indicați, care simptom este caracteristic pentru meningococcemie?

f) icter
g) artralgii
h) diureza pronuntată
i) eruptii hemoragice petiheale
j) diaree
65CS Indicați receptivitatea la infectiile meningococice:

f) activitatea diminuata a trombocitelor
g) activitatea diminuata a limfocitelor
h) lipsa anticorpilor bactericizi
i) lipsa aglutininelor
j) deficiente ale mecanismului de eliminare bacteriana
66 CS Selectați mediul pentru izolarea N. meningitidis din LCR:

f) Levin
g) Endo
h) Kitt Tarozzi
i) geloza semilichidă alcalină
j) geloza sânge
67CS Selectați mediul pentru izolarea N. meningitidis din LCR:

f) Muller
g) geloza ser
h) Sabouraud
i) Kitt Tarozzi
j) Klauberg
68 CS Indicați principala metodă de diagnostic de laborator în gonoreea acută:

f) bacterioscopică;
g) serodiagnostic;
h) bacteriologică;
i) biologică.
j) PCR
102. CS Indicați calea de transmitere a Neisseria gonorrhoeae:

f) aeriană
g) alimentară
h) hidrică
i) sexuală
j) transplacentară
103. CS Indicați calea de transmitere a Neisseria meningitides:

f) aeriană
g) alimentară
h) hidrică
i) sexuală
j) transplacentară
104. CS Indicași ce infecții cauzează Neisseria gonorrhoeae:

f) Colecistita
g) Artrita
h) Conjunctivită
i) Otita
j) Apendicita
105. CS Conjunctivita la nou-născut este cauzată de:

f. Pneumococi
g. Meningococi
h. Gonococi
i. Stafilococi
j. Streptococi

F. bastonaşe grampozitive
G. bastonaşe gramnegative
H. coci grampozitivi
I. coci gramnegativi
J. bacterii acidorezistente
F. exotoxina
G. endotoxina
H. lipopolizaharid din peretele celular
I. fimbriile
J. proteina M
F. Bordet – Gengou
G. Klauberg
H. Lowenstein - Jensen
I. geloză – ser cu ristomicină
J. geloză - sânge
F. ser antitoxic antidifteric
G. anatoxină difterică
H. sulfanilamide
I. antibiotice
J. vaccinul polivalent ADTP
F. C. botulinum
G. C. tetani
H. C. perfringens
I. C. diphtheriae
J. C. albicans
111. Numiţi particularitatea morfobiologică a C. diphtheriae
F. perete celular grampozitiv
G. prezenţa sporului
H. prezenţa capsulei
I. prezenţa endotoxinei
J. absenţa metapolifosfaţilor
F. С. ulcerans
G. C. pseudotuberculosis
H. C. botulinum
I. C. diphtheriae intermedius
J. C. jejunii
F. microscopică
G. bacteriologică
H. serologică
I. alergologică
J. biologică
F. bolnavii şi purtătorii sănătoşi
G. animalele sălbatice şi domestice
H. rozătoarele peridomestice
I. păsările sălbatice şi domestice
J. produse alimentare contaminate
115. Numiţi prelevatul de la bolnav, prelevat in diagnosticul de laborator al
difteriei:
F. Pseudomembrana difterică, eliminări din nazofaringe, sânge
G. lavag din bronhii, spută, urină
H. produse alimentare, lavag de pe suprafeţele mediului
I. insecte - vectori
J. sol, apă, aer
116. De numit componenţii mediului Loewenstein – Jensen:
F. sânge
G. telurit de potasiu
H. ou
I. glicerină
J. amidon

F. tuberculoza
G. lepra
H. actinomicoza
I. candidoza
J. micoplasmoza
118. Numiţi timpul necesar pentru dezvoltarea şi izolarea culturii pure de
de M. tuberculosis
F. 1 – 2 zile
G. 5 – 7 zile
H. 48 – 72 ore
I. 4 – 6 săptămâni
J. 18 -24 ore
C. se dezvoltă rapid pe orice medii nutritive
D. se dezvoltă lent pe orice medii nutritive
C se dezvoltă rapid pe medii nutritive speciale pentru micobacterii
D. se dezvoltă lent pe medii nutritive speciale pentru micobacterii
E. nu se cultivă pe medii nutritive

C. până la investigaţie, prelevatul se prelucrează cu baza (acid) pentru inhibarea
D. până la investigaţie, prelevatul se prelucrează la temperatură înaltă pentru inhibarea
C prelevatele se păstrează şi se transportă în laborator la temperature 60 C
D. până la investigaţie, prelevatele se centrifughează
E. până la investigaţie, prelevatul se prelucrează cu antibiotice, pentru inhibarea
F. antibiotice din grupa penicilinei
G. bacteriofagii
H. seruri curative
I. tuberculină
J. compuşii acidului paraaminosalicilic
F. formează spor
G. sunt acidorezistenți
H. sunt lipsite de peptidoglican
I. formează capsulă
J. posedă viteză înaltă de multiplicare
F. geloză salinată cu gălbenuş de ou
G. geloză peptonată
H. mediul Endo
I. geloză “ciocolată”
J. mediul Loewenstein – Jensen
124. Numiţi componenţa vaccinului BCG:
F. tulpină atenuată de М. tuberculosis
G. tulpină atenuată de М. bovis
H. tulpină inactivată М. tuberculosis
I. tulpină atenuată de М. africanum
J. tulpină inactivată М. bovis
F. bullion peptonat
G. mediul Loeffler
H. mediul Thayer-Martin
I. mediul cu tiosulfat, zaharoză, săruri acizilor graşi
J. mediul Löwenstein-Jensen
F. penicilina
G. ampicilina
H. eritromicina
I. vancomicina
J. rifampicina

D. imobilitatea
E. nepretenţios la mediile nutritive
F. are pigment
D scindează urea
E. posedă catalază
F. formează spor
G. posedă microcapsulă
H. se dezvoltă pe geloză peptonată
I. este anaerob
J. este carboxifil
F. bastonaşe grampozitive
G. bacterii gramnegative
H. cocobacterii grampozitive
I. diplococi gramnegativi
J. cocobacterii gramnegative
A sânge
B. lichid cefalorahidian
C utilizarea metodei „plăcilor tuşite”
D. lavaj de pe conjunctivă
E raclat de pe mucoasa narinelor
F. vaccinul ADTP
G. vaccinul BCG
H. tuberculină
I. antraxina
J. antitoxina difterică
A colonii rugoase
F. colonii „coamă de leu”
G. mici, de culoare roşie
H. plate, confluente
I. colonii „picături de mercur”

C. B. parapertussis
D. B. anthracis
C B. subtilis
D. B. pertussis
E. B. abortus
D. Bacterie cu sporul central
E. diplococi incapsulati
F. bastonaşe aranjate în
„palisad” D diplococi
gramnegativi
102Fermentarea activă a glucidelor pînă la acid + gaz, coagularea laptelui de turnesol, sînt
F. C.perfringens
G. C.histolyticum
H. C.novyi
I. C.tetani
J. C.botulinum
103Indicati genul la care se referă agentul patogen al botulismului:
A Clostridium
B Bacillus
c.Klebsiella
d.Corynebacterium
e Staphylococcus
104Indicaţi mecanismul de transmitere a
botulismului: A aerian
B fecalo-oral C
transmisiv D
vertical
E contact direct
105Indicaţi caracterul cresterii C.botulinum în mediul Kitt-
Tarrozzi: A opacitate uniformă
B opacitate cu formare de mai departe a sedimentului C
sediment punctiform
D peliculă la suprafaţa mediului E
peliculă şi sediment
106Indicaţi caracterele morfobiologice al agentului cauzal al botulismului:
A bastonaşe lungi, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului de toboşar
B bastonaşe lungi, amplasate în lanţ, cu spori centrali care nu deformează celula C
bastonaşe măciucate, gramnegative
D bastonaşe scurte, cu spori subterminali sub aspectul unei palete de tenis E
bastonaşe scurte, amplasate în lanţ cu spori centrali ce deformează celula
107Indicaţi speciile care pot determina toxiinfecţii alimentare:
A C.histolyticum
B C.novyi
C C.botulinum
D C.difficile
108Indicaţi microorganismele
anaerobe: A micrococii
B brucelele
C clostridiile
D micobacteriile
E toate enumerate mai sus
111Clostridiile se caracterizează prin:
A sînt gram-negative
B prezintă spori ce nu depăşeşte diametrul celulei bacteriene
C prezintă spori ce depăşeşte diametrul celulei bacteriene D
prezintă granulaţii de volutină, care deformează celula E
sînt gram-pozitive
112 . Indicați patologia cauzată de E. coli enteroinvazivă:

E. Diaree persistentă la copii și adulți cu imunosupresie
C. Enterocolite la copii
E. Gastroduodenite
E. Gastrite
A. Tipul S, incolore, semitransparente
B. Tipul S, opace, de culoare albastru-violet
E. Roze, de tipul R
A. Tipul S, incolore, transparente
B. Tipul S, de culoare albastră
E. Roze de tipul R
140. Selectați modificările produse de E. coli pe mediul Kligler:
A. Glucoza, lactoza– AG; H2S -
B. Glucoza – A; lactoza–; H2S -
C. Glucoza, lactoza– AG; H2S +
D. Glucoza – AG; lactoza -; H2S +
E. Glucoza, lactoza – A; H2S -
141. Indicați factorul de patogenitate al E. coli, agent al sindromului holeriform:
A. Capsula
B. Enterotoxina termolabilă şi termostabilă
C. Endotoxina
D. Plasmocoagulaza
E. Lecitinaza
142. Selectați serul imun utilizat pentru seroidentificarea culturilor de
escherichii patogene:
A. ABCDE
B. O 1
C. OKA
D. O 4,5
E. O 9
A. Posedă oxidază
B. Formează spori
C. Nu fermentează glucoza
D. Nu posedă oxidază
E. Formează colonii incolore pe mediul Endo
A. Acido- alcoolorezistenţă
B. Formează spori în condiţii nefavorabile
C. Este un microorganism grampozitiv
D. Manifestă activitate antagonistă față de alte bacterii
E. Este exigentă la cultivare
145. Selectați preparatul biologic utilizat în tratamentul colienteritelor cauzate de E. coli:
A. Lactalbumina
B. Imunoglobuline umane
C. Peniciline
D. Vaccinuri inactivate curative
E. Eubiotice
146. Selectați antigenul utilizat în serodiagnosticul escherichiozelor:
A. Antigenul O
B. Antigenul H
C. Autotulpina izolată
D. Antigenul OK
E. Antigenul OH
147. Antigenul K al E. coli se determină în:
A. Cultura inactivată la 1000C.
B. Cultură vie
C. Cultură inactivată cu alcool
D. Tulpină vie atenuată
148. Antigenul O al E. coli se identifică în:
A. Cultură inactivată la 100 o C
B. Cultură vie
C. Cultură inactivată la 600C
D. Cultură inactivată la 800C
149. Selectați specia ce aparține genului Shigella:
A. S. boydii
B. S. bovis
C. S. enteritidis
D. S. newport
E. S. salamae
150. Selectați specia de Shigella cu cele mai multe serovariante:
A. S. dysenteriae
B. S. newcastle
C. S. boydii
D. S. flexneri
E. S. sonnei
151. . Selectați specia de Shigella care nu posedă serovariante:
A. S. dysenteriae
B. S. newcastle
C. S. boydii
D. S. sonnei
E. S. flexneri
152. Selectați specia de Shigella care elaborează exotoxină cu acţiune neurotropă:
A. S. boydii
B. S. flexneri
C. S. sonnei
D. S. dysenteriae
E. S. newcastle
153. Selectați specia de Shigella manitol-negativă:
A. S. flexneri
B. S. sonnei
C. S. newcastle
D. S. boydii
E. S. dysenteriae
A. Utilizarea citratul de sodiu
B. Utilizarea malonatul de sodiu
C. Mobilitatea
D. Proba cu roşu de metil (MR)
E. Producerea hidrogenului sulfurat
155. . Selectați coloniile formate de Shigella pe mediul Ploskirev:
A. Mici, netede, transparente, incolore
B. Tipul S, 2-3 mm, opace, incolore
D. Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu
E. Mari, mucoide, incolore
A. Tipul S, colorate în roşu
B. De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
D. Mari, cu suprafața rugoasă
E. Mici, mucoide, incolore
134Indicați modificările cauzate de Shigella pe mediul Kligler:
F. Glucoza – AG; lactoza - ; H2S +
G. Glucoza – A; lactoza– A; H2 S –
H.
Glucoza – A; lactoza - ; H2S –
I. Glucoza, lactoza– AG; H2S +.
J. Glucoza, lactoza -; H2S –
A. Bulion biliat cu glucoză
B. Mediul Sauton
C. Mediul cu cazeină şi cărbune
D. Mediul cu selenit acid de sodiu
155. Invazia celulelor epitelialede către shigele este asigurată de:
A. Pili CFA
B. Lecitinază
C. Proteine Ipa
D. Pili Lpf
E. Neuraminidază
156. Precizați forma clinică de dizenterie în care este indicată vaccinoterapia:
A. Forma acută
B. Forma asimptomatică
C. Forma cronică
D. Forma latentă
E. Forma acută gravă
157. Indicați preparatul biologic utilizat în terapia dizenteriei cronice:
A. Vaccin inactivat
C. Imunoglobulină umană
D. Dizenterina
E. Ser antitoxic antidizenteric
158. . Indicați preparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a dizenteriei:
A. Anatoxină dizenterică
B. Vaccin inactivat
C. Vaccinul TABTe
D. Vaccinul DTP
E. Dizenterină
159. Alegeți prelevatul examinat în prima săptămână de boală la bolnavii suspecți de
febră tifoidă:
A. Urina
B. Materii fecale
C. Sânge
D. Bilă
E. Secreție rinofaringiană
160. Indicaţi structura antigenică a S.Typhi:
A. O 9; Hd; Vi
B. O 2; Ha
C. O 9; H g,m
D. O 4,5; Hb, H 1,2
E. O 4, 5; Hi, H 1,2
161. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi B:
A. O2; Ha
B. O9; Hd; Vi
C. O9; H g,m
D. O4, 5; Hb, H 1,2
E. O4, 5; Hi, H 1,2
162. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi A.
A. O9; Hd; Vi
B. O 2; Ha
C. O9; H g,m
D. O 4,5; Hb, H 1,2
E. O 6,7; H c
163. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în prima săptămână de
boală:
A. Coprocultura
B. Urocultura
C. Hemocultura
D. Bilicultura
E. Reacţia Widal cu antigen OH
164. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a doua
de boală:
A. Reacţia Widal cu antigen O şi H
B. Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar
C. Mielocultura
D. Urocultura
E. Bilicultura
165. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a treia de
boală:
A. Hemocultura
B. Bilicultura
C. Rozeolocultura
D. Coprocultura
E. Mielocultura
166. Indicați titrul diagnostic al reacţiei Widal:
A. 1 : 50
B. 1 : 200
C. 1 : 800
D. 1 : 3200
E. 1 : 12 800
A. 1 : 10
B. 1 : 40
C. 1 : 160
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
168. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul Levin:
A. Mari, rugoase, colorate în albastru
B. Mari, plate, de culoare roză
C. Pitice, mucoide, incolore
D. Transparente, bombate, cu margini regulate, cu nuanță albastră
A. Mari, rugoase, incolore, cu margini dantelate
B. Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare verde
C. Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
D. Pitice, mucoide, incolore
170. Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura de S. Typhi:
A. Glucoza – A; lactoza - ; H2S -
B. Glucoza – AG; lactoza – AG; H2S -
C. Glucoza – A; lactoza - ; H2S +
D. Glucoza – A; lactoza – A; H2S +
E. Glucoza – AG; lactoza - ; H2S –
A. Glucoza – A; lactoza -; H2S –
B. Glucoza – AG; lactoza - ; H2S +
C. Glucoza – AG; lactoza – AG; H2S –
D. Glucoza – AG ; lactoza – A ; H2S +
E. Glucoza – AG; lactoza – AG; H2S +
A. Vaccin ribosomal
B. Vaccin DTP
C. Anatoxină purificată
D. Vaccin TABTe
E. Imunoglobulină umană
antisalmonelozică 154Precizați caracterul specific
vibrionului holeric:
F. Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza
G. Fermentează cu acid şi gaz glucoza
H. Rezistenţă în mediul acid
I. Se cultivă pe mediul hiperclorurat cu lapte şi ou
J. Mobilitatea este asigurată de flageli
peritrichi 155Precizați caracterul specific vibrionului
holeric:
F. Fermentează manoza, zaharoza şi arabinoza
I. Se cultivă pe medii alcaline
J. Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
156Precizați caracterul specific vibrionului
holeric:
F. Fermentează manoza, zaharoza şi arabinoza
I. Se cultivă pe mediul hiperclorurat cu lapte şi ou
J. Mobilitatea este asigurată de un flagel dispus polar
157. Selectați genul care reuneşte specii oxidazopozitive:
F. Salmonella
G. Escherichia
H. Yersinia
I. Vibrio
J. Shigella
158Indicați specia de bacterii care apaţine grupului fermentativ Heiberg I:
F. E. coli
G. S. enterica
H. V. parahaemolyticus
I. S. dysenteriae
J. V. cholerae
159Indicați modificările mediul de acumulare cu lactoză și zaharoză cauzate de cultura de
V. cholerae:
F. Lactoza – A; zaharoza – A
G. Lactoza - ; zaharoza – A
H. Lactoza – A; zaharoza –
I. Lactoza AG; zaharoza –
J. Lactoza -; zaharoza AG
160Alegeți mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae:
F. TCBS
G. Tinsdal
H. Willson- Blair
I. Klauberg
J. Ploskirev
161Selectați coloniile formate de V. cholerae pe geloză alcalină:
F. Mari, rugoase, plate, opace
G. Mici, mucoide, de culoare neagră
H.Rotunde, plate, transparente, cu nuanță albăstruie
I. Colonii cu margine festonată, cu striații radiale
J. Colonii netede, cu margini regulate, de culoare galbenă
162Selectați coloniile formate de V. cholerae mediul TCBS:
F. Mari, rugoase, plate, opace
G. Mici, mucoide, de culoare neagră
H. Rotunde, transparente, cu nuanță albăstruie
I. Colonii cu margine festonată, cu striații radiale
J. Colonii S, opace, de culoare galbenă
163V. choleraeEl Tor aglutinează eritrocitele de:
F. Berbec
G. Maimuţă
H. Cobai
I. Găină
J. Iepure
167. V. cholerae El Torhemolizează eritrocitele de :
A.Berbec
B. Maimuţă
C. Cobai
D. Găină
E. Iepure
A. Penicilină
B. Ristomicină
C. Eritromicină
D.Polimixină
E. Clandomicină
169. V. cholerae cholerae (clasic) este sensibil la:
A. Bacteriofagul El Tor
B. Bacteriofagul A
C. Bacteriofagul B
D.Bacteriofagul C
E. Bacteriofagul D
167Doza infectantă pentru om a V. choleraeO1este de ordinul:
F. 10 2 vibrioni
G. 10 4 vibrioni
H. 105 - 6 vibrioni
I. 10 7-8 vibrioni
J. 10 9 vibrioni
187. Agent etiologic al toxiinfecţiilor alimentare poate fi:
A. V. cholerae El Tor
B. Vibrionii NAG
C. V. cholerae
D. V. parahaemolyticus
E. V. cholerae 139 Bengal
188. Indicați titrul diagnostic al anticorpilor aglutinanţi anti-V.cholerae:
A. 1 : 20
B. 1 : 80
C. 1 . 320
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
189. Selectați titrul diagnostic al anticorpilor vibriocizi anti-V.cholerae:
A. 10 –1
B. 10 – 3
C. 10 – 4
D. 10 – 7
E. 10 – 9
A. Ag O
B. Ag Vi
C. Ag M
D. Ag H
E. Ag K
191. Alegeți vaccinul utilizat în profilaxia specifică a holerei:
B. Vaccin chimic polizaharidic
C. Vaccin ribosomal
D. Vaccin semisintetic
E. Vaccin inactivat
192. Precizați durata imunităţii postvaccinale după administrarea anatoxinei holerice:
A. 3 – 6 luni
B. 12 luni
C. 2 – 3 ani
D. 4 – 5 ani
E. Mai mult de 5 ani
A. Rappoport
B. Apă peptonată hiperclorurată
C. Apă peptonată alcalină
D. Mediul Muller
E. Mediul cu selenit de Na
A. Adenozintrifosfatul
B. Adenozindifosfatul
C. Oxidoreductazele celulare
D. Adenilatciclaza
E. Hidrolazele
195. Precizați etapa inițială în evoluţia clinică a holerei:
A. Gastroenterita holerică
B. Enterita holerică
C. Coma holerică
D. Holera algidă
E. Enterocolita holerică

A. Reacţia de neutralizare.
B. Reacţia de inhibare a hemaglutinării
C. Reacţia de fixare a complementului
D. Analiza radioimună
E. Reacţia de imobilizare
A. Reacţia de neutralizare
B. Reacţia opsono-fagocitară
C. Reacţia de microaglutinare
D. Reacţia de fixare a complementului
E. Reacţia de hemadsorbţie
198. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Ogawa:
A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ADE
199. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Inaba:
A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ADE
200. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Hykojima:
A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ACE
201. În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt
aranjaţi:
A. În lanţuri
B. Grupați în „ciorchine”
C. Diplobacterii
D. Grupați în „bancuri de peşti”
E. Bacterii solitare
202. Indicați mecanismul de transmitere al agentului holerei:
A. Picături Flugge
B. Prin aerosol
C. Prin sange
D. Prin vectori
E. Fecal-oral
A. În preparate native
B. În RIF directă
C. În geloză înclinată
D. În frotiuri colorate
E. În RA cu ser antiholeric O1
204. Precizați aspectul culturii de V. cholerae în mediu lichid:
A. Sediment granular la fundul eprubetei
B. Sediment pe pereții eprubetei
C. Turbiditate omogenă
D. Peliculă fină cu nuanţă albăstruie
E. Peliculă groasă zbârcită
205. Rata izolării V. cholerae creşte dacă se utilizează medii de cultură cu pH-ul:
A. 3, 0
B. 5, 5
C. 6, 0
D. 8, 6
E. > 10, 0
193. Selectați mediul de cultură înalt selectiv utilizat pentru izolarea enterobacteriaceelor:
A. Kauffman
B. Endo
C. Levin
D. Ploskirev
E. Wilson-Blair
A. Endo
B. Levin
C. Ploskirev
D. Kligller
E. Geloză peptonată
A. MR
B. Voges-Proskauer
C. Metoda Preus (hidroliza ureei)
D. Testul Dick
E. Dezaminarea fenilalaninei

A. În geloză în coloană
B. În bulion peptonat
C. În geloză semilichidă
D. Pe geloză înclinată
E. În bulion cu selenit de Na
197. CS Numiți gazda naturală pentru virusul gripal C:

f) Porcii
g) Raţele
h) Caii
i) Omul
j) Ovinele
192. CS Selectați virusurile incluse în Familia Picornaviridae:
f) Polio, hepatitei B, rotavirus
g) Polio, Coxsackie, ECHO
h) Polio, adenovirus, varicella-zoster
i) Hepatitei A, hepatitei B, Coxsackie
j) Nici unul de mai sus
226. CS Alegeți reacția utilizată în diagnosticul serologic al virozelor:
f) Liză
g) Inhibare a hemaglutinării
h) Hemaglutinare
i) Aglutinare
j) Precipitare inelară
227. CS Selectați reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de găină:
f) Precipitare
g) Inhibare a hemaglutinării
h) Bacterioliză
i) Hemaglutinare
j) Coombs
228. CS Numiți particularitatea genomul virusului gripal:

f) ARN monocatenar diploid
g) ARN monocatenar fragmentat
h) ADN monocatenar circular
i) ADN dublucatenar
j) ADN monocatenar liniar
229. CS Selectați agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele boli la plante:

f) Retrovirusuri
g) Delta virus
h) Togavirusuri
i) Prioni
j) Viroizi
230. CS Alegeți agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
f) Togavirusuri
g) Retrovirusuri
h) Adenovirusuri
i) Prioni
j) Viroizi
231. CS Selectați corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili de
f) Adenovirusuri
g) Retrovirusuri
h) Enterovirusuri
i) V. hepatitic B
j) V. hepatitic D
232. CS Alegeți virusuri ce cauzează encefalite acute:
f) Togavirusuri
g) Adenovirusuri
h) Virusurile gripale
i) Virusul rujeolos
j) Retrovirusuri
233. CS Selectați virusul genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
f) Virsul hepatitei A
g) Virusul rujeolos
h) Virusul gripal
i) Virusul HIV
j) Poliovirus
234. CS Numiți celulele "ţintă" pentru virusul HIV:
f) Limfocitele T CD4
g) Limfocitele T CD8
h) Epiteliul rinofaringean
i) Epiteliul urogenital
j) Enterocitele intestinului subţire
235. CS Selectați virusul cu proprietăți de hemaglutinare a eritrocitelor de găină:
f) Paragripale
g) Adenovirusuri
h) Poliovirusuri
i) Coxsackie A
j) Gripale
236. CS Selectați metoda de sterilizare a mediilor de cultură utilizate pentru creşterea
culturilor celulare:
f) Autoclavare la 1200C
g) Autoclavare la 1100C
h) Fracţionat la 1000C
i) Filtrare
j) Tindalizare
237. CS Numiți virusurile în replicarea cărora etapa de provirus este obligatorie:
f) Orthomyxovirus
g) Paramyxovirus
h) Retrovirus
i) Rhabdovirus
j) Enterovirus
238. CS Selectați denumirea culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro:
f) Transplante de organ
g) Tulpini diploide
h) Linii celulare
i) Culturi primare
j) Nici una din ele
239. CS Selectați denumirea culturilot de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50 pasaje
f) Culturi primare
g) Linii celulare
h) Tulpini diploide
i) Transplante de organ
j) Toate enumerate
240. CS Selectați denumirea culturilor de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje
f) Transplante de organ
g) Culturi primare
h) Tulpini diploide
i) Linii celulare
j) Nici una din cele enumerate
241. CS Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de
ARN- mesager:
f) Virusuri cu replicare autonomă
g) Virusuri cu genom fragmentat
h) Virusuri cu genom de sens +
i) Virusuri cu genom de sens -
j) Virusuri defective
242. CS Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de
ARN- mesager:
f) Virusuri cu replicarea autonomă
g) Virusuri cu genom fragmentat
h) Virusuri cu genom de sens +
i) Virusuri cu genom de sens -
j) Virusuri defective
243. CS Alegeți caracteristica specifică pentru corpusculii Babeş-Negri
f) Apar în orice zonă a SNC
g) Apar în neuronii din cornul Ammon
h) Apar în epiteliul glandelor salivare
i) Se determină prin coloraţia Giemsa
j) Sunt incluziuni intranucleare
244. CS Alegeți cărei familii aparține Virusul hepatitei virale A:

f) Caliciviridae
g) Flaviviridae
h) Hepadnaviridae
i) Papovaviridae
j) Picornaviridae
245. CS Selectați limfocitele ce servesc ca țintă de atac a virusul HIV:
f) Ts
g) Th
h) Tc
i) K
j) NK
246. CS Selectați celulele dotate cu receptor ce servesc ca ținta de atac pentru HIV:
f) CD2
g) CD4
h) CD6
i) CD8
j) CD10
247. CS Selectați denumirea pentru particula virală infectantă:
f) Viroid
g) Provirus
h) Prion
i) Virus lizogen
j) Virion
248. CS Alegeți denumirea pentru un virus integrat în cromozomul celulei gazdă:
f) Prion
g) Viroid
h) Virus vegetativ
i) Virus temperat
j) Provirus

f) Decapsidare
g) Fuziune
h) Diviziune simplă
i) Înmugurire
j) Viropexis

f) Decapsidare
g) Fuziune
h) Diviziune simplă
i) Liza celulei
j) Viropexis
251.CS. Selectati Ag de suprafata a virusului HIV:

f) gp 41
g) gp 120
h) p24
i) p17
j) ARNv
252. CS. Selectati Ag transmembranar al HIV:
f) gp 41
g) gp 120
h) p24
i) p17
j) ARNv
253. CS. Supercapsida virusului HIV este de origine:
f) Glucidica
g) Proteica
h) Lipidica
i) LPZ
j) Glucido- proteica
254. CS. Selectati gene specifice genomului HIV:
f) taf
g) bac
h) env
i) zam
j) tox
255. CS. Ataşarea HIV la celula-gazdă se realizeaza prin intermediul:

f) p17
g) p24
h) gp41
i) gp120
j) gp15
256. CS. Testele serologice de generația a IV-a detecteaza
f) numai Ac specifici
g) numai AG specifice
h) Ac si Ag p24
i) Ac cardiolipidici
j) Ag Wasserman
257. CS Selectați metoda de eliberare a virusului HIV din celula
gazdă: a)Decapsidare
f) Fuziune
g) Diviziune simplă
h) Înmugurire
i) Viropexis
Complement multiplu
A. De precipitare
B. De neutralizare
C. Wright
D. Huddleson
A. Vi
B. M
C. K
D. A
E. H
A. B. melitensis
B. B. pertussis
C. B. abortus
D. B. bronhiseptica
E. B. suis
B. Caprinele
C. Bovinele
D. Suinele
E. Ecvinele
C. Porcinele
E. Bovinele
B. Aerogen
7 În evoluţia brucelozei se pot constata diverse sindroame clinice:
F. Septicemie
G. Afectarea sistemului reticuloendotelial (limfadenite) cu febră ondulantă
H. Afectarea sistemului locomotor (artrite, bursite, artralgii)
I. Afectarea tegumentelor cu exantem maculo-papulos
J. E Pneumonii interstiţiale
A. Sânge
C. Urină
B. Mediul Sabouraud
C. Bulion hepatic
E. Geloză sânge
A. Bacteriofag anti- Brucella Tb
B. Brucelina
C. Vaccin anti – Brucella omorat
D. Seruri imune monospacifice
E. Vaccin anti – Brucella viu atenuat
12..Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate:
F. Aspirat din bubonul tularemic
G. Sputa
H. Sânge pentru hemoculturi
I. Urina
J. Bila
B. Paralitică
C.Pulmonară
D. Tifoidică
C.Pulmonară
A.Prin vectori biologici (căpuşe, tăuni, ţânţari)
C.Prin contact direct cu persoanele bolnave
A. F. tularensis nearctica
B. F. tularensis rodentium
C. F. tularensis holarctica
D. F. tularensis orientalis
E. F. tularensis centroasiatica
A. Genul Francisella reuneste bacterii srict aerobe
B. Tularemia este o zooantroponoza
C. Francisellele nu sunt exigente la cultivare
D. In diagnosticul serologic al tularemiei se utilizeaza reactia Huddleson
E. Profilaxia specifica a pestei se realizeaza cu vaccin viu atenuat
A. F. tularensis este un organism facultativ intracelular
B. Diagnosticul serologic in tularemie nu este indicat
C. F. tularensis elaboreaza o exotoxina puternica
D. RIF depisteaza rapid F.tularensis
E. I.d.r. la tularina este pozitiva si la convalescenti sau vaccinati
A.Forma ulceroganglionara
B. Forma bubonica
C.Forma oculoganglionara
D. Forma tifoidica
E. Meningita tulatemica
A.Mediul Francis
B. Mediul Mac Coy
C. Mediul geloza-eritritol
D. Bulion peptonat
E. Geloza si hiposulfit de sodiu
D.Sunt imobili
A. Neisser
B. Ziehl-Neelsen
C. Burri-Gins
D.Aujeszky
E. Gram
A.Capsula
C.Factor protector
D. Factor letal
E. Endotoxina
A.Cutanată
B. Pulmonară
C.Intestinală
D. Bubonică
B. Antraxina
C.Vaccin viu atenuat
51.Identificati afirmatiile false:
A. A.Exotoxina difterica este aceeasi pentru toate tulpinile toxigene
B. B.Exotoxina eliberata de B. anthracis nu are determinism plazmidic
C. C. tetani elibereaza o exotoxina neurotropa
D. Exotoxina C. botulinum inhiba secretia de acetilcolina
E. Exotoxina C. tetani produce paralizii flasce.
A.Leziunile provocate de brucele sunt de tip granulomatos
B. Endotoxina tularemica poseda proprietati imunogene
C.Virulenta yersiniilor este codificata de gene cromozomiale si plasmidic
D. Pe medii de cultura solide B. anthracis formeaza colonii mici, rotunde, bombate,
lucioase, transparente
E. Y. pestis manifesta mobilitate pronuntata la 37 C
A. Proxilaxia antraxului se realizeaza cu ser precipitant antiantrax
B. B. anthracis este o bacterie strict anaeroba
C. Intradermoreactia la antrax se realizeaza cu ser hiperimun antiantrax
D.B. anthracis formeaza colonii mari, plate, surii, rugoase, mate, cu contur
neregulat
E. Antraxul cutanat este forma cea mai frecventa a bolii la om
C.Antraxul este o infectie strict umana
E. B. antracis sunt bacterii oxidazopozitive
A.Prin înţepătura păduchilor
C.Pe cale aerogenă
B. Bubonică
C. Pulmonară
D.Septicemică
E. Paralitică
A.Aspirat din bubon
B. Urină
C.Sânge pentru hemocultură
D. Bilă
E. Spută
A.Bacterioscopică
C.Biologică
D. Reacţia de hemaglutinare indirectă cu eritrocite sensibilizate cu ag F1
E. Bacteriologică
A.Vaccin viu atenuat
B. Vaccin inactivat
D.Imunoglobulina antipestoasă
E. Ser antitoxic antipesto
C.Pesta este o infectie strict umana
E. Yersiniile sunt bacterii oxidazopozitiv
A. S. aureus
B. S. saprophyticus
C. S. epidermidis
D. S. haemolyticus
E. S. hominis
A. Determină efect antifagocitar
B. Leagă fragmentul Fc al Ig G
C. Leagă fragmentul Fab al Ig G
E. Stimulează fagocitoza
A. Infecții asociate cu un corp străin
D. Furuncule
E. Infecții de plagă
26. Sunt diplococi gramnegativi
27. Sunt coci sferici, aranjaţi în grămezi
28. Sunt grampozitivi
29. Se cultivă în condiţii strict anaerobe
E. Nu formează spori şi sunt imobili
A. Puroi
B. Mase vomitive
C. Urină
D. Sânge
E. Salivă
A. Oxidaza
B. Plasmocoagulaza
C. Hialuronidaza
D.Fibrinolizina
E. Catalaza
A.Lecitinaza
B. ADN-aza
C.Lipaza
E. Fosfataza
A.Leucocidina
B. ɑ-toxina
C.Exfoliatina
D. Enterotoxina
A. Neurotoxine
C.Toxina sindromului şocului toxic
D. Enterotoxinele
E. Proteina A
D. Detrminarea fosfatazei
E. Proba biologică
A.Capsula
B. Proteina M
C. Streptolipidele
D.Streptolizinele
E. Coagulaza
A. K
B. T
C.A
D. B
E. C
A.Streptococi piogeni
D.Streptococi fecali
A. C – polizaharidice cu specificitate de grup
B. C – polizaharidice cu specificitate de tip
C. M – proteice cu specificitate de variantă
D. T – proteice cu specificitate de variantă
E. M – proteice cu specificitate de grup
A.α – hemolitici
C.γ – hemolitici
D. κ –hemolitici
A. Determinarea anticoagulazei
C. Izolarea S.pyogenes din secreții nazofaringiene
D.Determinarea titrului antistreptolizinei O
E. Determinarea titrului antistreptokinazei
B. Sunt diplococi lanceolaţi
C. În frotiu se aranjează în grămezi
D.Formează capsulă polizaharidică
E Formează capsulă polipeptidică
A. Scarlatina
D. Enterocolite
E. Otite
A. Este exigent la cultivare
B. Pe geloză-sânge produce hemoliză beta
C. Este o bacterie strict aerobă
D. Antigenul capsular determină clasificarea în serotipuri
E. Se încadrează în serogrupa A conform antigenului polizaharidic din peretele celular
A. Otite
B. Meningite
C. Sinuzite
D.Reumatismul cardioarticular
A. Faringite
B. Angine
C. Scarlatina
D. Epidermoliza buloasă
E. Cistite
A. Sindromul pielii opărite
B. Celulită
C. Furuncule
D.Erizipel
E. Fasciite necrozante
48. Selectați factorii de patogenitate craracteristici pentru S. pyogenes:
A. Plasmocoagulaza
B. Fosfataza
C.Hialuronidaza
D. Streptokinaza
E. Streptodornaza
49.Selectați factorii de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
A.Streptolizina S
B. Streptolizina O
C. Enterotoxina
E. Eritrotoxina
A.TSST-1
B. Streptolizina S
C.Enterotoxina stafilococică
19. CM Indicati localizarea agentului patogen in meningococcemia cronica:

f) in peritoneu
g) in articulatii
h) in pericard
i) in nazofaringe
j) in foițele pleurale
20. CM Indicați metodele prin care se examineaza LCR recoltat in meningite

meningococice:
f) biologica
g) citologica
h) bacterioscopica
i) biochimica
j) bacteriologica
21. CM Selectati tipul de maladie la care se referă Neisseria gonorrhoeae:

f) antroponoze
g) zooantroponoze
h) zoonoze
i) sapronoză
j) boli cu transmitere sexuală
22. CM Indicați condițiile de cultivare a m/o Neisseria gonorrhoeae:

f) pe medii nutritive uzuale;
g) pe medii nutritive compuse;
h) pe medii nutritive speciale în condiții anaerobe;
i) pe geloză ciocolată
j) în prezența a 5-10% de CO2
23. CM Indicați preparatele utilizate pentru prevenirea specifică a meningitei:

f) imunoglobulină;
g) vaccin meningococic;
h) diagnosticum meningococic;
i) antibiotice.
j) antivirale
24. CM. Indicați formele nosologice ale infecției meningococice:

f) gastroenterită;
g) purtător de bacterii;
h) nazofaringită;
i) meningită;
j) sepsisul.
25. CM. Indicați pentru ce este utilizat vaccinul gonococic:

f) prevenirea specifică a gonoreei;
g) tratamentul gonoreei cronice;
h) „provocări” pentru diagnosticul de laborator al gonoreei;
i) tratarea gonoreei acute.
j) pentru vaccinare, conform calendarului planic de vaccinare
26. СМ Indicați materialul examinat în suspectarea gonoreei:

а) secreții uretrale;
f) secreții din colul uterin;
g) frotiu faringean.
h) secreșii rectale;
i) secrețioi conjunctivale;
A. prezenţa sporului
B. prezenţa capsulei
C. aranjarea bacteriilor în frotiu sub unghi
D. prezenţa incluziunilor de polimetafosfaţi
E. aranjarea bacteriilor în frotiu în formă de palisade
A. ureaza
B. exzotoxina
C. cistinaza
D. hemolizina
E. indol
A. sănge
C. suspensie din ou de găină
D. glicerină
E. cartofi
12. Numiţi metodele de colorare a frotiurilor din prelevatele bolnavului de
difterie:
A. Gram
B. Neisser
C. Ziehl - Neelsen
D. Aujeszky
E. Albert
A. vaccinul ADTP
B. vaccinul BCG
C. antitoxină difterică
D. streptochinază pentru proba Dick
E. vaccinul DT
A. morfologice
B. clinice
C. biochimice
D. mobilitatea
E. toxigeneza
A. reacţia de precipitare în gel
B. reacţia de neutralizare in vivo
C. reacţia de aglutinare
D. reacţia de fixare a complementului
E. reacţia de inhibiţie a hemaglutinării
A. geneza exotoxinei este codificată de prezenţa profagului Tox+
B. structura exotoxinei este bipartimentală
C. exotoxina blochează sinteza proteinelor în celulele eucariote
D. este o endotoxină
E. este o enterotoxină
17. numiţi biopreparatele utilizate în terapia specifică a difteriei:
A. vaccinul ADTP
B. Vaccinul DT
C. anatoxină difterică
D. ser antitoxic heterolog
E. imunoglobuline antitoxice
1. Numiţi infecţiile, care NU pot fi provocate de microoganismul М.
tuberculosis:
A. tuberculoza
B. lepra
C. actinomicoza
D. micoplasmoza
E. difteria
laborator a tuberculozei:
A. bacterioscopic
B. bacteriologic
C biologic
D. alergologic
E. serologic
A. М. tuberculosis;
B. M. bovis
C. M. microti
D. M. africanum
E. М. pseudotuberculosis
A. sunt bastonaşe grampozitive
B. sunt bacterii grannegative
C. sunt bastonaşe acidorezistente
D. sunt sporulate
E. sunt capsulate
A. a fost izolată şi identificată cultura pură de M. tuberculosis
B. reacţiile serologice sunt pozitive
C. a fost depistat agentul patogen la microscopia prelevatelor
D. în urma investigaţiei epidemiologice
E. în urma anamnezei clinice
F. în metoda alergologică de diagnostic
G. în metoda serologică de diagnostic
H. la triajul persoanelor, care necesită vaccinare cu BCG
I. la triajul persoanelor, care necesită vaccinare cu ADTP
J. la determinarea rezistenţei la antibiotice
7. Numiţi tipurile de coloraţie a frotiurilor din cultura C. diphtheriae pentru
microscopierea la microscopul optic:
A. Zeehl – Neelsen
B. Burri -
Gins C
Aujeszki
D. Neisser
E. Albert

A. sunt mezofile
B. sunt psihrofile
C. sunt aerobe
D. sunt strict anaerobe
E. sunt hipertermofile

A. aerogen
B. parenteral
C. prin vectori
D. fecal - oral
E. contact direct

A. pulmonară
B. dermică
C. a aparatului locomotor
D. meningeală
E. tifoidică
1. Numiţi perioadele tusei convulsive când bolnavul este maxim

contagios:
A. perioada catarală
B. paroxismală
C. de incubaţie
D. convalescenţă
E. prodromală

A. Bordet - Gengou
B. Klauberg
C Lowenstein - Jensen
D. geloză ser cu ristomicină
E geloză cazeină - cărbune- sânge

A. cocobacterii gramnegative
B. cocobacterii grampozitive
C. aerobi
D. mezofili
E. se cultivă pe medii uzuale
A. proteinele fimbriilor
B. microcapsula
C. lecitinaza
D. citotoxina de tip A - B
E. toxina pertussis
A. cistinaza
B. pertactina
C. hemaglutinina filamentoasă
D. toxina dermonecrotică
E. enzima glucaza
A. de incubaţie
B. generalizarea infecţiei
C. catarală
D. accese de tuse spasmodice
E. de reacţii alergice
convulsive:
A. vaccinul ADTP
B. anatoxina B. pertussis
C. imunoglobuline omoloage anti B. pertussis
D. vaccin viu atenuat
E. ser ecvin anti B. pertussis
A. B. pertussis
B. B. parapertussis
C.. B. anthracis
D. B. recurrentis
E. B. bronhiseptica
9. Numiţi toxinele B.
pertussis: A. toxina
dermonecrotică
F. enterotoxina
G. endotoxina
H. toxina citotraheală
I. TSST
A. exotoxina alfa
B. citotoxina B. pertussis
C. adenilat – ciclaza - hemolizina
D. streptolizina O
E. toxina – holerogen

f) plăgi profunde cu necroze tisulare
g) plăgi în condiţii de tulburări circulatorii
h) plăgi operatorii
i) plăgi superficiale
j) plăgi impurificate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe

f) formează spori dispuşi terminal, care deformează celula
g) produce o exotoxină puternică
h) sînt mobili
i) formează capsulă
j) provoacă înegrirea gelozei bismut-sulfit

f) capsulat, sporulat, mobil
g) nu produce urează
h) coagulează laptele
i) coloniile au aspect de discuri sau corpusculi lenticulari
j) lichefiază gelatin

f) B.anthracis
g) B.neotomae
h) B.abortus
i) C.tetani
j) C.perfringens

f) posedă activitate hemolitică
g) proteoliză intensă
h) este foarte rezistent la factorii de mediu
i) fermentarea lactozei
j) cultivă pe geloză sînge în condiţii aerobe

administrarea de:
f) antitoxina tetanică
g) anatoxina tetanică
h) penicilină
i) imunoglobulina tetanică
j) vaccin diftero-tetano-pertussis

f) tetanolizina
g) tetanodecarboxilaza
h) tetanospazmina
i) tetanochinaza
j) tetanofosfataza

f) Zeissler
g) Wright
h) Klauberg
i) Weinberg
j) Widal

f) C.histolyticum
g) C.perfringens
h) C.tetani
i) C.botulinum
j) C.novyi

f) N.gonorrhoeae
g) C.tetani
h) B.pertussis
i) C.perfringens
j) C.botulinum

f) C.histolyticum
g) C.perfringens
h) C.botulinum
i) C.tetani
j) C.septicum
20. Indicaţi simptomele caracteristice a botulismului:

f) afonie
g) disfagie
h) artralgii
i) ataxie
j) diplopie

A. Salmonella
B. Yersinia
C. Escherichia
D. Pseudomonas
E. Vibrio
A. Vibrio
B. Salmonella
C. Yersinia
D. Pseudomonas
E. Shigella
A. Sunt bacterii gramnegative, asporulate
B. Toţi reprezentanţii sunt mobili
C. Posedă nitratreductază
D. Sunt catalazopozitive
E. Sunt oxidazopozitive
102.În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele biochimice:
A. Utilizarea citratului de sodiu
B. Producerea ureazei
C. Fermentarea lactozei
D. Formarea indolului
E. Testul cu roşu de metil (MR)
A. Producerea hidrogenului sulfurat
B. Formarea indolului
C. Fermentarea glucidelor
D. Identificarea serologică
E. Producerea acetoinei din glucoză (testul V-P)
104. Selectați mediile de cultură utilizate în procesul de imbogățire, izolare şi
identificare a enterobacteriilor:
A. Geloza sânge
B. Mediul Levin
C. Mediul Kligler
D. Ser coagulat
E. Mediul cu selenit acid de sodiu
105. Indicați infecțiile cauzate de E. coli patogene:
C. Toxiinfecţii alimentare
D. Colienterite la copii
E. Limfadenite mezenteriale
A. EPEC
B. EIEC
C. ETEC
D. EBEC
E. EFEC
A. EPEC
B. EHEC
C. EFEC
D. EAEC
E. EBEC
A. Diareigene
B. Neurogene
C. Uropatogene
D. Hepatotrope
E. Bacteriemice
A. Glucoza – AG
B. Lactoza - AG
C. Hidrogen sulfurat - –
D. Glucoza, lactoza – A
E. Hidrogen sulfurat - +
A. Hialuronidaza
B. Fibrinolizina
C. Enterotoxina
D. Pilii
E. Plasmocoagulaza
111. Selectați serurile imune utilizate în seroidentificarea culturi pure de escherichii patogene:
A. ABCDE
B. OKA
C. OKB
D. OKC
E. Seruri anti-H polivalente
A. Produce catalază
B. Posedă oxidază
C. Creşte pe mediul cu citrat de sodiu
D. Fermentează glucoza cu formare de acid și gaz
E. Posedă lizindecarboxilază
A. Reacţia Voges-Proskauer pozitivă
B. Reacţia cu roşu de metil negativă
C. Fermentează lactoza până la acid şi gaz
D. Produce sulfură de hidrogen
A. Este component permanent al microflorei normale a intestinului gros
B. Face parte din microflora stabilă a jejunului
C. Este un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului
D. Este antagonist al microflorei patogene
E. Nu există tulpini patogene de E. coli
F. Face parte din microflora normală a intestinului
G. Participă la sinteza unor vitamine
H. Poate provoca şoc anafilactic
I. Poate determina o infecţie holeriformă
J. Poate cauza toxiinfecţii alimentare
F. S. boydii
G. S. bovis
H. S. sonnei
I. S. salamae
J. S. flexneri
F. S. dysenteriae
G. S. flexneri
H. S. boydii
I. S. sonnei
J. S. Enteritidis
F. Endo
G. Levin
H. Bismut sulfit agar
I. Bulion cu selenit acid de sodiu
J. Geloză alcalină
F. Glucoza – A
G. Lactoza - A
H. Lactoza - –
I. Hidrogen sulfurat - +
J. Hidrogen sulfurat - –
104.Precizați aspectul materiilor fecale la bolnavii de dizenterie:
F. Riziform
G. Mucopurulent
H. Sangvinolent
I. Consistenţă lichidă
J. Cu granule de sulf
F. S. dysenteriae
G. S.flexneri
H. S. boydii
I. S. sonnei
J. S. bovis
F. Ureaza
G. Exotoxinele SLT
H. Adezine
I. Sisteme de secreție
J. Lecitinaza
124. Selectați preparatele biologice care pot fi utilizate în profilaxia şi
tratamentul specific al dizenteriei:
F. Vaccin ribosomal
G. Vaccin inactivat curativ
H. Bacteriofag dizenteric
I. Dizenterina
J. Vaccinul ADTP
125. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul de laborator
al febrelor tifo-paratifoide:
F. Sânge
G. Lichid cefalorahidian
H. Măduva osoasă
I. Urină
J. Bila
126. Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali aifebrelor tifo-paratifoide:
C. O 9, Hd, Vi
D. O 9, H g,m
C. O4, 5, H i, H1, 2
D. O2, Ha
E. O4, 5, Hb, H 1,2
F. Reacţia Wright
G. Reacţia Huddleson
H. Reacţia Widal
I. Reacţia de inhibare a hemaglutinării
J. Reacţia de hemaglutinare indirectă
F. Serul polivalent OKA
G. Serul polivalent ABCDE
H. Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a.
I. Serurile monovalente H
J. Serurile polivalente OKC, OCB, OKE
F. Vaccin inactivat
G. Vaccin viu atenuat
H. Anatoxina tifo-paratifoidică
I. Vaccinul TABTe
J. Vaccinsubunitar din Ag Vi
F. De cultură
G. Toxigeneza
H. Biochimice
I. De patogenitate
J. Antigenice
F. Fermenteazăglucoza cu formare de acid
G. Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
H. Produce sulfură de hidrogen
I. Decarboxilează lizina
J. Utilizează citratul de Na
132. Selectați caracterele biochimice specifice pentruS. Paratyphi A:
F. Fermentează lactoza cu formare de acid
G. Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
H. Nu produce acetilmetilcarbinol ( reacţia VP negativă)
I. Reacţia cu roşu de metil pozitivă
J. Decarboxilează lizina

F. Scindează lactoza
G.Produce hidrogen sulfurat
H. Este oxidazonegativa
I. Scindeaza glucoza până la acid și gaz
J. Nu produce catalază
F. Adezine
G. Sisteme de secreție
H. Citotoxine
I. Endotoxina
J. Proteina A
F. Bacteriemie
G. Difuzie parenhimatoasă
H. Limfadenita mezenterială
I. Alergica
J. Gastroenterită
136. Fenomenelede sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot
manifesta prin:
F. Septicemii
G. Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
H. Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
I. Gastroenterită
J. Meningoencefalite
F. Paralizii flasce
G. Febră 38- 400 C
H. Hipertensiune
I. Stare de tifos
J. Colaps cardio-vascular
F. Intestin
G. Măduva osoasă
H. Splină
I. Ficat
J. Encefal
122. Precizați titrul anticorpilor în debutul perioadei de stare în febra tifoidă:
F. Titrul aglutininelor anti – O > anti – H
G. Titrul aglutininelor anti – O < anti – H
H. Titrul Ig M > titrul Ig G
I. Titrul Ig M < titrul Ig G
J. Titrul aglutininelor anti – O = anti – H
123. Precizați titrul anticorpilori în perioada de convalescenţă în febrele tifoparatifoide:
F. Titrul aglutininelor anti – O > anti – H
G. Titrul aglutininelor anti – O = anti – H
H. Titrul aglutininelor anti- O < anti – H
I. Titrul Ig M > Ig G
J. Titrul Ig M < Ig G
A. Lactoza – A
B. Lactoza - „ –”
C. Lactoza – AG
D. Zaharoza – A
E. Zaharoza – AG
A. Glucoza
B. Manoza
C. Manitolul
D. Zaharoza
E. Arabinoza
A. Tinsdal
B. TCBS
D. Ploskirev
A. Tinsdal
B. Ploskirev
C. TCBS
D. Apă peptonată alcalină
A. Berbec
B. Umane O1
C. Găină
D. Cobai
E. Maimuţă
153. Selectați testeleutilizate pentru diferenţierea biovariantelor deV.
cholerae: A.Sensibilitatea la bacteriofagi
B.Sensibilitatea la penicilină
C.Producerea acetoinei(testul Voges-Proskauer)
D.Sensibilitatea la polimixină
E.Aglutinarea eritrocitelor de găină
A. Nu aglutinează eritrocitele de găină
C. Nu produce acetoină
D. Este sensibil la bacteriofagul C
A. Aglutinează eritrocitele de găină
C. Produce acetoină
D. Este sensibi la bacteriofagul C
B. Vaccin subunitar polizaharidic
C. Vaccin inactivat
D. Ser antitoxic
E. Anatoxină
A. Fracția antigenicăA
A. Reacţia de imunofluorescenţă
B. Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul anti-O1
C. Analiza radioimună
D. Reacţia de precipitare inelară
E. Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific
A. Enterita holerică
B. Enterocolita holerică
C. Gastroenterita holerică
D. Perioada prodromaslă
E. Bacteriemie
A. Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP
B. Activarea adenilatciclazei cu producere masivă de cAMP
C. Activarea guanilatciclazei cu acumulare de cGMP
D. Distrugerea prin apoptoză a enterocitelor
E. Dereglarea proceselor de absorbție intestinală
F. Bastonașe gramnegative
G. Nu formează spori
H. Posedă capsulă polizaharidică
I. Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
J. Posedă un flagel polar
A. Fermentează glucoza cu formare de acid sau acid şi gaz
B. Nu fermentează glucoza
C. Produc sulfură de hidrogen
D. Posedă catalază
E. Nu posedă oxidază
157. Selectați caractere cheie pentru bacteriile din familia Enterobacteriaceae:
A. Nu formează spori
B. Sunt cocobacterii gramnegative
C. Posedă nitratreductaza
D. Sunt imobile
E. Sunt anaerobe facultativ

F. Izolare a culturii pure
G. Îmbogăţire a bacteriilor patogene
H. Acumularea culturii pure
I. Identificare preliminară
J. Identificare finală

F. Elective
G. De îmbogăţire
H. Diferenţial diagnostice
I. Multitest
J. De transport

A. Simmons
B. Russel
C. Ploskirev
D. Kligller
E. Olkeniţki
A. Bulion cu selenit de Na
B. Endo
C. Levin
D. Ploskirev
E. Willson-Blair
A. Proteus
B. Escherichia
C. Enterobacter
D. Salmonella
E. Shigella
A. Hafnia
B. Proteus
C. Enterobacter
D. Salmonella
E. Shigella
C. Termolabile
E. Sensibile la alcool
C. Sunt termolabile
E. Termostabile
C. Temostabile
C. Temostabile
A. Pilii Bfp
B. O proteină de membrană ca factor de adeziune
C. Sisteme de secreție
D. Citotoxine Shiga-like
E. Hialuronidaza
A. Pilii CFA
B. Endotoxina
C. Enterotoxina termolabilă
D. Enterotoxina termostabilă
E. Lecitinaza
A. Determină diaree hemoragică
B. Cauzează sindromul uremic hemolitic
C. Elaborează enterotoxină
D. Elaborează toxine shiga-like
E. Penetrează şi se multiplică în enterocite
A. Afectează colonul
B. Stimulează producerea mucusului cu formarea unui biofilm
C. Elaborează 2 exotoxine
D. Determină diaree persistentă
E. Produce toxiinfecție alimentară
196. Selectați particularitățile antigenului K1 al E. coli:- noi nascuti
A. Este identic cu antigenul de grup sangvin P şi M
B. Este identic cu polisialozilglicopeptidele cerebrale la nou-născuţi
C. Predomină în etiologia meningitelor neonatale
D. Predomină în etiologia septicemiilor neonatale
E. Predomină în infecţiile căilor urinare
A. Febră
B. Enterită acută
C. Colită acută
D. Tenesme
E. Scaune frecvente riziforme
A. Maimuţele rhesus
B. Câinii
C. Porcinele
D. Omul bolnav
E. Purtătorii sănătoşi
591. CM Enumerați metodele de determinare a dimensiunilor virusurilor:
f) Microscopia electronică
g) Ultracentrifugare
h) Microscopia luminiscentă
i) Analiza radioimună
j) Ultrafiltrare
592. CM Selectați echipamentul enzimatic al virionilor:
f) Neuraminidaze
g) Fosfataze
h) Reverstranscriptaze
i) Dehidrogenaze
j) Polimeraze
593. CM Selectați antigenele specifice de serotip ale virusului gripal A:
f) Antigenul NP (nucleoproteic)
g) Antgenul M (din membrană)
h) Antigenele nestructurale (NS)
i) Antigenele H
j) Antigenele N
594. CM Alegeți ce este caracteristic pentru virusul gripal A:
f) Ca sursă de infecţie serveşte numai omul
g) Suportă variaţii antigenice minore
h) Sensibilă la amantadina
i) Sensibilă la ribavirina
j) Suportă variaţii antigenice majore
595. CM Enumerați tipurile de vaccinuri gripale:
f) Vii atenuate
g) Inactivate complete
h) Chimice
i) Sintetice
j) Subunitare
596. CM Selectați caracteristici ale virusului gripal de tip A:
f) Sursa infecţiei este în exclusivitate omul
g) Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi păsări
h) Include mai multe serotipuri
i) Imunitatea postinfecţioasă asigură protectie pentru toate serotipurile virusurilor gripale
j) Formează imunitate specifică de serovariantă
597. CM Selectați caracteristici ale virusului gripal de tip C:
f) Sursa infecţiei este în exclusivitate omul
g) Sursa infecţiei o constituie diverse specii de animale
h) Include un singur serotip
i) Include mai multe serotipuri
j) Posedă genom fragmentat
598. CM Selectați caracteristici ale virusului rabic:
f) Cauzează encefalită acută
g) Se multiplică difuz în sistemul nervos central
h) Se multiplică predominant în cornul Ammon
i) Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
j) Se mai numeşte virus de stradă
599. CM Selectați caracteristici ale virusul rabic fix:
f) Incubaţia fixă 5-7 zile
g) Incubaţia fixă 2-3 luni
h) Se transmite numai pe cale intracerebrală
i) Se transmite numai prin muşcătură
j) Este utilizat ca tulpină vaccinală
600. CM Selectați caracteristici pentru corpusculii Babeş-Negri:
f) Se depistează în orice zonă a SNC
g) Se depistează în neuronii din cornul Ammon
h) Se determină prin metoda de colorare Giemsa
i) Sunt incluzii intranucleare
j) Sunt incluzii citoplasmatice
601. CM Selectați caracteristici pentru virusul hepatitei A:
f) Posedă reverstranscriptază
g) Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
h) Se transmite parenteral
i) Cauzează sindromul diareic la copii
j) În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
602. CM Selectați caracteristici pentru virusul rubeolic:
f) Se transmite prin vectori
g) Se contractează pe cale respiratorie
h) Se transmite pe cale verticală
i) Cauzează malformaţii congenitale
j) Infecţia poate fi reprodusă la cobai
603. CM Enumerați simptomele specifice pentru rubeolă
f) Exantem micromacular
g) Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali
h) Manifestări catarale respiratorii
i) Anomalii fetale
j) Hepatosplenomegalie
604. CM Precizați familiile virusurilor ADN-genome cu rol în oncogeneză
f) Herpesviridae
g) Picornaviridae
h) Hepadnaviridae
i) Papovaviridae
j) Adenoviridae
605. CM Enumerați virusurile cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
f) Virusul herpes simplex 1
g) Virusul herpes simplex 2
h) Virusul Epstein - Barr
i) Virusul varicelos
j) Virusul citomegalic
606. CM Selectați caracteristici ale virusului HIV:
f) Are genom ARN monocatenar
g) Genomul conţine ADN dublucatenar
h) Conţine reverstranscriptază
i) Determină sindromul imunodeficienţei dobândite
j) Determină mononucleoza infecţioasă
607. CM Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-oral:
f) VHA
g) VHB
h) VHC
i) VHD
j) VHE
608. CM Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de infectare:
f) VHA
g) VHB
h) VHC
i) VHD
j) VHE
609. CM Selectați virusurile care se transmit pe cale
sexuală: Hiv , heptatita C B D , herpes simplex 2
610. CM Selectați virusurile cu mecanismul de transmitere vertical:

f) Herpes simplex 1
g) Herpes simplex 2
h) HIV
i) Hepatitei A
j) Hepatitei B
611. CM Selectați virusurile hepatice cu mecanismul de transmitere vertical:
f) VHA
g) VHB
h) VHC
i) VHD
j) VHE
612. CM Enumerați cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C:
f) Enterocolita acută
g) Disbioza
h) Ciroza hepatică
i) Cancer al ficatului
j) Cronicizarea
613. CM Specificați markerii epidemiologici depistați in ser pentru confirmarea hepatitelor virale:
f) Ag HBa
g) Anti - HBs
h) Ag HBd
i) Anti - HBc
j) Anti - HBe
591 . CM Indicați testele biochimice utilizate în diagnosticul hepatitelor virale:
f) Dozarea alaninaminotransferazei (ALT)
g) Dozarea aspartataminotransferazei (AST)
h) Concentraţia bilirubinei în sânge şi urină
i) Determinarea concentraţiei de uree în sânge
j) Concentraţia glucozei în urină
597. CM Enumerați prelevatele necesare în diagnosticul oreionului:
f) Sputa
g) Saliva
h) Lichidul cefalorahidian
i) Materiile fecale
j) Urina
598. CM Selectați preparate biologice utilizate în profilaxia şi tratamentul rujeolei:
f) Vaccin inactivat
g) Ser hiperimun heterolog
h) Imunoglobulină umană standardă
i) Vaccin viu atenuat
j) Vacinul TABTe
599. CM Enumerați patologiile provocate de virusurile herpetice:
f) Variola
g) Varicela
h) Herpes genital
i) Mononucleoza infecţioasă
j) Rubeola
600. CM Selectați infecțiile cauzate de virusurile herpetice
f) Variola
g) Zona-Zoster
h) Citomegalie
i) Rubeola
j) Carcinom nasofaringean
601. CM Selectați infecțiile cauzate de Virusul herpetic tip 3 (VZV):
f) Variola
g) Herpes genital
h) Varicela
i) Mononucleoza infecţioasă
j) Herpes zoster
CM. Selectati enzimele specifice virusului HIV:
f) RT
g) Mucunaza
h) Integraza
i) Proteaza
j) Hialuronidaza
39. CM. CS. Selectati gene specifice genomului HIV:
f) gag
g) pol
h) taf
i) bac
j) env
40. CM. Gena gag prezenta la HIV codeaza :
f) p 24
g) p17
h) gp 160
i) gp 120
j) gp41
41. CM. Gena env prezenta la HIV codeaza :
f) p 24
g) p17
h) gp 160
i) gp 120
j) gp41
42. CM. Selectati grupe genomice ale HIV-1:

f) M ( major)
g) F
h) N ( new)
i) G
j) O (outlier)
43. CM. Selectati celulele tinta si rezervorul celular pentru HIV:

f) CPA
g) TCD4+ (Th)
h) TCD8+
i) Eritrocite
j) Prioni
44. CM. Un test molecular genetic pentru infectia HIV este bazat pe detectarea:
f) Determinarea încărcăturii virale
g) detectarea cantitativă a ARN
h) detectarea calitativa a Ac
i) detectarea calitativa a Ag
j) determinarea serogrupului
f) se detecteaza prin tehnici ELISA
g) poate fi detectat prin RIHA
h) poate fi detectat în primo-infecţie
i) reapare în momentul evoluţiei spre SIDA.
j) se detecteaza dupa 3 luni de la infectare
f) Ag p24
g) ARN v
h) integraza
i) RT
j) hialuronidaza
Compliment simplu
E. Prin metoda Giemza se colorează în albastru-violet

B. Prin metoda Giemza se colorează în albastru violet
4 Precizați caracterul morfotinctorial al L. interrogans:

F. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
G. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
H. Prin metoda Giemza se colorează în roz-liliachiu
I. Prin metoda Giemza se colorează în roz-pal
J. Se colorează grampozitiv

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
6 Indicați specia de spirochete care are în calitate de vectori căpușele:

F. T. pallidum
G. B. burgdorferi
H. B. recurrentis
I. L. interrogans
J. L. Biflexa

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
A.T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. Biflexa

alimentară: Pe cale alimentară se poate transmite:
F. Boala Lyme
G. Febra recurenta epidemica
H. Sifilisul
I. Leptospirozele
J. Febra recurenta endemica
11 Precizați prelevatul în care poate fi depistată microscopic B. recurrentis:
F.Sânge în perioadele febrile

G. Sânge în perioadele afebrile
H. Punctat din ganglionii limfatici
I. Exudate articulare
J. Exudate din elementele eruptive cutanate

F. Wassermann
G. RAL
H. WDRL
I. De imobilizare a leptospirelor
J. De şarjare a trombocitelor
15. În metoda microscopică de diagnostic B. recurrentis se evidenţiază în prelevate:

A. Sânge în perioadele afebrile
B. Sânge în perioadele febrile
C. În lichidul cefalorahidian
E. Punctat din ganglionii limfatici
(16 din enunturi) 3. Selectati reacţia alergică intradermică utilizata În diagnosticul brucelozei:
F. Dick
G. Schultz-Charlton
H. Schick
I. Burnet
J. Mantoux
Complement multiplu
:

A. Frotiuri Gram
B. Frotiuri Giemsa
C. Frotiuri colorate cu fucsină
D. Frotiuri colorate prin impregnare
argentică E. Preparate între lamă şi lamelă
95. Indicați maladiile care NU pot fi transmise prin vectori:

A. Boala Lime
B. Tifosul recurent
C. Sifilisul
100 În structura antigenică a T. pallidum se determină:
F. Cardiolipinic, prezent și în țesuturi de mamifere
G. Proteic, extras din muşchi de cord bovin
H. Proteic de grup
I. Haptene lipidice, extrase din muşchi de cord bovin
J. Peptide și glicopeptide specifice
103 Selectați afirmațiile corecte despre anticorpii anti-cardiolipinici:
F. Se determină în reacţii serologice cu cardiolipină
G. Apar ultimii în sifilisul primar seropozitiv
H. Dispar primii după vindecarea sifilisului
I. Dispar ultimii după vindecarea sifilisului
J. Se determină în confirmarea sifilisului
104 Selectați prelevatele examinate pentru diagnosticul microbiologic al sifilisului primar:
F. Punctat din ganglionii limfatici regionali
G. Exsudat din elemente eruptive cutanate
H. Exsudate articulare
I. Serozitate din şancru
J. Lichidul cefalorahidian
F. Microscopică
G. Bacteriologică
H. Biologică
I. Serologică
J. Alergică
2. 104. Indicați reacţiile serologice pentru detectarea anticorpilor nespecifici (teste non-
treponemice,cu Ag cardiolipinice) :
A. VDRL
B. Hemaglutinare indirectă (TPHA)
E. RPR
F. VDRL
G. Hemaglutinare indirectă (RHAI)
H. Imobilizare a treponemelor (RIT)
I. Western blot
J. ELISA
B. Tractul respiratorii
C. Tractul digestiv
113. Selectați reacțiile utilizate în serodiagnosticul bolii Lyme:
A. RA
B. RP
C. PCR
D. ELISA
F. Materii fecale
G. Urină
H. Sânge
I. LCR
J. Exsudate din articulaţii
F. Microscopică
G. Bacteriologică
H. Biologică
I. Serologică
J. Alergică
118 . Selectați caracterele utile pentru identificarea leptospirelor:
K. Morfologice
L. De cultură
M.Biochimice
N. Antigenice
O. De patogenitate

P. De precipitare
Q. De neutralizare
R. Wright
S. Huddleson
T. De hemaglutinare directă
Tematica 1 Virusuri. Dimensiuni. Structura. Morfologie.Clasificarea virusurilor cu

importanţǎ clinicǎ medicalǎ. Patogeneza bolilor virale. Acţiunea factorilor fizici, chimici şi
biologici
asupra virusurilor; elemente de terapie antiviralǎ. Enterovirusuri. Virusul poliomielitei.
Complement simplu
1.(1) Următoarele afirmaţii despre virusuri sunt adevărate cu excepţia:
A. Nu prezintă ribozomi
*B. Prezintă nucleu
F. Au dimensiuni reduse: 20-300 nm
G. Nu sunt capabile să se reproducă independent
H. Nu prezintă mitocondrii
2.(2) Despre virusuri se pot afirma următoarele cu excepţia:

A. Unele virusuri pot prezenta ARN-polimeraza
*B. Sunt total independente de celula vie pentru replicare şi existenţă
F. Pot prezenta formă sferică, paralelipipedică, de cartuş
G. Genomul poate prezenta un singur tip de acid nucleic
H. Pot prezenta forma de bastonaş
3.(12) Referitor la proprietăţile virusurilor este adevărat că:

F. Virusurile sunt stabile în mediu puternic bazic(>9)
G. Eterul inactivează virusurile neanvelopate
H. Compuşii cu iod sunt în general eficienţi asupra virusurilor
I. Sărurile de MgCl2, MgSO4 nu stabilizează virusurile
3.(7) Printre proprietăţile virusurilor se află:
A. Prezenţa anvelopei conferă stabilitate virusului
*B. Proteinele de suprafaţă sunt determinanţi specifici de tip
F. Proteinele de suprafaţă nu sunt principalele antigene
G. Peplosul este o membrană lipoproteică diferită de anvelopă
H. Vaccinurile nu depind de numărul de serotipuri ale unui virus
3.(9) Despre virusuri se poate spune că:

A. Virusurile defective sunt virusuri care nu se pot replica autonom
*B. Toate afirmaţiile sunt corecte
F. Niciuna din afirmaţii nu este corectă
G. Viroizii afectează celulele vegetale
H. Prionii nu conţin acizi nucleic
4.(5) Despre genomul viral se pot spune următoarele cu o excepţie:

D. Reprezintă miezul sau core
E. Poate fi alcătuit dintr-un singur tip de acid nucleic
F. Molecula acidului nucleic poate fi simplu spiralată sau dublu spiralată
*D. Cu excepţia retrovirusurilor care sunt haploide, virusurile sunt diploide
E. Este constituit fie din ARN, fie din AND
5.(6) Una din afirmaţiile referitoare la virusuri este falsă:
C. Capsida virală este alcătuită din capsomere
D. Simetria capsidei poate fi helicoidală
*C. Capsomerele sunt lipide de dimensiuni mici
D. Simetria poate fi icosaiedrică
E. Capsida protejează materialul genetic
8. (12) Referitor la proprietăţile virusurilor este adevărat că:
F. Virusurile sunt stabile în mediu puternic bazic(>9)
G. Eterul inactivează virusurile neanvelopate
H. Compuşii cu iod sunt în general eficienţi asupra virusurilor
I. Sărurile de MgCl2, MgSO4 nu stabilizează virusurile
9. (13)Care din afirmaţiile de mai jos este greşită:

A. Chimioterapicele antivirale acţionează asupra multiplicării virale
B. Inhibitor al polimerazelor este Acyclovir
* C. Interferonii sunt substanţe proteice cu acţiune proliferativă
D. Amantadina este un antigripal
E. Valacyclovir este un antiherpetic

F. Vaccinurile antipoliomielitice sunt de 2 feluri: Sabin şi Salk
G. Interferonii sunt substanţe proteice cu acţiune antivirală, antiproliferativă, imunomodulatoare
H. În urma vaccinării antipoliomielitice imunitatea este de lungă durată
I. Amantadina si Rimantadina sunt inhibitori ai iniţierii infecţiei virale care previn
ataşarea decelula gazdă şi decapsidarea virusurilor
11. (15) Genul Enterovirus cuprinde următoarele virusuri cu excepţia:

A. Virusul poliomielitic
B. Virusul Coxsackie
C. ECHO virusuri
*D. Virusul hepatitei C
E. Virusul hepatitei A
12. (16)În legatură cu genul Enterovirus este falsă următoarea afirmaţie:
A. Face parte din familia Picornaviridae
B. Conţine virusuri de tip ARN
*C. Virusul hepatitei A nu aparţine genului Enterovirus
D. În familia Picornaviridae se găsesc şi Rhinovirusurile
E. Virusul hepatitei D nu aparţine genului Enterovirus
10.(17) Despre virusul poliomielitic se poate spune că:

D. Nu face parte din genul Enterovirus
E. Face parte din familia Retroviridae
F. Produce rubeola
*D. Gazdele sunt oamenii şi primatele
E. Este un virus AND
17. (18)Virusul poliomielitic nu prezintă următoarea proprietate:
A. Este un virus mic ARN
B. Prezinta 3 tipuri antigenice
C. Se multiplică la nivelul tractului intestinal
*D. Se transmite parenteral
E. Se multiplică la nivelul orofaringelui
12.(19) Una din afirmaţiile de mai jos despre virusul poliomielitic nu este adevarată:
C. Jonas Salk dezvoltă vaccinul inactivat(omorât)
D. Albert Sabin introduce vaccinul viu atenuat
*C. Vaccinul Sabin este injectabil
D. Vaccinul Salk se administrează intramuscular
E. Vaccinul Sabin este ieftin şi permite imunizarea în masă
18. (23)Una din afirmaţiile referitoare la virusul poliomielitei este falsă:

*A. Vaccinul inactivat Salk este injectabil şi se administrează subcutanat
F. Vaccinul viu atenuat Sabin induce IgA secretorii la nivelul tractului gastrointestinal
G. Vaccinul polio oral induce imunitate durabilă, asemănătoare celei ce urmează infecţiei natural
H. Vaccinul Salk este alcătuit din doza injectabilă a celor 3 tipuri de poliovirus omorât
I. Vaccinul Sabin este ieftin şi permite imunizarea în masă fără necesarul unui
echipament scump steril
19. (20) Alegeţi din afirmaţiile de mai jos pe cea greşită:

A. După replicarea în orofaringe şi în intestinul subţire, virusul ajunge în sânge
*B. Din sânge ajunge la nivelul SNC unde se replică preferenţial în neuronii
senzitivi localizaţi în coarnele
posterioare ale măduvei
F. Prin moartea acestor celule rezultă paralizia muşchilor inervaţi de aceşti neuroni
G. Virusul poate afecta şi celule ale cortexului ducând la apariţia poliomielitei bulbare cu
paralizie
respiratorie
H. Virusul are o perioadă de incubaţie de 10-14 zile
20. (21) Virusul poliomielitei prezintă următoarele caracteristici cu excepţia:

A. Imunitatea este specifică de tip şi durează toată viaţa
B. Pot exista infecţii inaparente, asimptomatice
C. Poliomielita poate fi abortivă, paralitică şi neparalitică
D. Majoritatea pacienţilor care suferă de forma abortivă îşi revin spontan
*E. Poliomielita abortivă este forma cea mai gravă
21. (22). Următoarea afirmaţie despre poliomielită este adevărată:

A. Poliomielita paralitică se manifestă ca o meningită aseptică cu febră, cefalee, redoarea cefei
B. În poliomielita neparalitică apare paralizia flască
*C. Sindromul postparalitic poate apărea la câţiva ani de la boala acută prin
deteriorarea funcţiei
reziduale
D. Tratamentul antiviral de elecţie este Acyclovir
E. De obicei poliomielita paralitică se rezolvă spontan
22. (24) Despre genul Enterovirusuri nu se poate spune că:

* A. Sunt virusurile gripale
F. Fac parte din familia Picornaviridae
G. Nu cuprind virusul hepatitic A
H. Sunt virusuri ARN
I. Au dimensiuni mici de 20-30 nm
17.(25) Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:

C. Virusurile nu sunt capabile să se reproducă independent
D. În 1954, Salk a organizat cel mai mare experiment medical pe oameni, imunizând peste 2
milioane de copii
* C. Virusurile sunt total independente de celula vie, fie eucariota, fie procariota,
pentru replicare şi existenţă
D. Atât Salk cât şi Sabin au cultivat virusul poliomielitic pentru vaccin în culturi celulare de
rinichi de
maimuţă
E. Cele mai mari virusuri sunt cele din familia Poxviridae (300 nm)
19. (26)În legătură cu patogeneza poliomielitei este falsă afirmaţia:
A. Se transmite pe cale fecal-orală
*B. Virusul poliomielitic se replică în orofaringe şi în intestinul gros, în special în
ţesutul limfoid
F. Virusul trece în sânge, apoi ajunge la nivelul SNC
G. În SNC virusul se replică preferenţial în neuronii motori situaţi în coarnele anterioare ale
măduvei
H. Virusul poate afecta şi celule ale cortexului ducând la poliomielita bulbară
19.(27) Virusurile cuprind următoarele proprietăţi cu excepţia:

C. Miezul de acid nucleic reprezintă genomul viral
D. Genomul viral este alcătuit dintr-un singur tip de acid nucleic
*C. Învelişul proteic care protejează genomul viral se numeşte peplos
D. Cu excepţia retrovirusurilor care sunt diploide, virusurile sunt haploide
E. Genomul viral conţine întreaga informaţie genetică necesară replicării virusului

F. Vaccinurile antipoliomielitice sunt de 2 feluri: Sabin şi Salk
G. Interferonii sunt substanţe proteice cu acţiune antivirală, antiproliferativă, imunomodulatoare
H. În urma vaccinării antipoliomielitice imunitatea este de lungă durată
I. Amantadina si Rimantadina sunt inhibitori ai iniţierii infecţiei virale care previn
ataşarea de celula gazdă şi decapsidarea virusurilor
35. (33) Caracteristicile majore care diferenţiază virusurile de alte microorganisme sunt
următoarele cu excepţia :
A. Nu posedă ribozomi sau aparat propriu de sinteză a proteinelor , mitocondrii sau sursă de
energie
B. Virusurile trebuie să se multiplice în celule vii
C. Sunt total dependente de celula vie, fie eucariotă , fie procariotă pentru replicare şi existenţă
*D. Pot fi cultivate pe medii de cultură artificiale
E. Au dimensiune redusă care le permite să traverseze filtre bacteriologice
36. (38) Proteinele virale au următoarele funcţii cu excepţia:

A. Capsida protejează materialul genetic
B. Capsida mediază ataşarea virusului de receptorii specifici de suprafaţa ai celulei gazdă
C. Proteinele virale externe determină activarea celulelor T citotoxice
D. Unele proteine interne sunt asociate cu acidul nucleic
* E. Proteinele virale externe nu pot induce răspunsuri imune
37. (39)Anvelopa virală nu are în compoziţia sa:

A. Lipide
*B. Factori de creştere virala
F. Proteine
G. Glicoproteine
H. Proteină M
38. (40)Următoarele afirmaţii referitoare la virusuri sunt adevărate cu excepţia:

A. Proteinele de suprafaţă ale virusului sunt determinanţi specifici de tip
*B. Prezenţa anvelopei conferă stabilitate virusului
F. Virusurile cu anvelopă sunt mai sensibile la căldură, detergenţi, solvenţi lipidici
decât cele fără anvelopă
G. Este important să ştim numărul de serotipuri ale unui virus
H. Pe suprafaţa anvelopei se găsesc formaţiuni specifie virale codificate de virus
39. (53)Virusul poliomielitic se replică la nivelul:

A. Neuronilor senzitivi din coarnele anterioare al măduvei
spinării
B. Neuronilor senzitivi din coarnele posterioare al măduvei
spinării
* C. Neuronilor motorii din coarnele anterioare ale măduvei
spinării
D. Neuronilor motorii din coarnele posterioare ale măduvei
spinării
E. Toate răspunsurile sunt adevărate
40. (54) Manifestările poliomielitei sunt următoarele cu excepţia:

A. Cefalee
B. Febră
C. Paralizie flască
D. Paralizia centrilor respiratori
*E. Diaree
41. (55) Diagnosticul poliomielitei se face prin:
*A. Izolarea virusului în culturi celulare
F. Frotiuri colorate
G. Preparate proaspete
H. Detectarea anticorpilor din materiile fecale
I. Diagnosticul serologic nu este util
42. (58 )Virusul poliomielitic este:

* A. Un virus mic ARN 20-30 nanometri
F. Un virus mic ADN 20-30 nanometri
G. Un virus mic ADN 80-100 nanometri
H. Un virus mare ARN 150-300 nanometri
I. Un virus mare ADN 20-30 nanometri
43. (59) Alegeţi rǎspunsul corect referitor la virusul poliomielitic:

A. Transmiterea se face prin picǎturi Pflugge
B. Virusul nu se multiplicǎ la nivelul orofaringelui
*C. În SNC virusul poliomielitic se replicǎ preferenţial în neuronii motori localizaţi în coarnele
anterioare ale mǎduvei
D. În SNC virusul poliomielitic se replicǎ preferenţial în neuronii motori localizaţi în coarnele
posterioare ale mǎduvei
E. Imunitatea este specificǎ de tip,dar nu dureazǎ toatǎ viaţa
44. (60) Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusul poliomielitic:

A. La indivizii afectaţi rǎspunsul imun constǎ în elaborarea de anticorpi de tip IgA şi IgG
împotriva
serotipului specific
B. Produsele patologice care se pot recolta sunt exudat faringian, lichid de spǎlǎturǎ
nazofaringian,
materii fecale, sânge, LCR
C. Antigenele virale se pot evidenţia prin amplificare genomică (PCR)
*D. Virusul nu poate fi izolat în culturi celulare specifice umane sau de maimuţǎ
E. Diagnosticul serologic se bazeazǎ pe evidenţierea creşterii de minim 4 ori a
titrului de anticorpi în
dinamicǎ (2 testǎri la 2 sǎptǎmâni interval)
Tematica 2 Ortomyxovirusuri (virusurile gripale). Paramyxovirusuri (

virusurile paragripale si virusul urlian). Virusul rujeolos. Virusul rubeolei
45. (1) Despre Orthomyxovirusuri nu se poate spune că:

A. Sunt virusurile gripale
B. Sunt reprezentate de 3 specii: A,B,C
*C.Virusurile tip B produc periodic
pandemii D.Sunt virusuri ARN
E. Au o formă sferică cu un diametru de 80-120 nm
46. (2) Următoarele afirmaţii despre virusurile gripale sunt adevărate cu excepţia:
A.ARN-ul este asociat cu antigenele A, B sau C
B.Sunt anvelopate şi conţin 2 glicoproteine de suprafaţă: hemaglutinina şi neuraminidaza
C. Hemaglutinina-15 tipuri
antigenice D.Neuraminidaza-9
tipuri antigenice
* E. Virusul gripal tip A este stabil din punct de vedere genetic
47. (3) În legătură cu patogeneza gripei este falsă afirmaţia:

A. Se transmite prin picături Pflugge, prin strănut, tuse
B. Virusurile inhalate ajung în tractul respirator inferior (traheobronşic)
C.Lichefierea mucusului şi transportul mucociliar ajută la diseminarea infecţiei
D.Simptomele sistemice cuprind febră, mialgii, stare prostraţie
*E. Poate apărea pneumonia virală care are o mortalitate scăzută
34 (4) Virusurile gripale cuprind următoarele proprietăţi cu excepţia:

C. Printre sistemele de apărare ale gazdei se număra: interferonul şi limfocitele T
D. Pandemiile severe sunt date de tipul A
*C.În fiecare iarnă există îmbolnăviri produse de virusurile gripale A şi C, dar epidemia este
produsă de o singură variantă
D. Printre complicaţii se număra şi pneumonia bacteriană prin suprainfecţie
E. Uneori printre simptome apare fotofobia
36. (7) Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată?

* C.În cazul virusurilor gripale Ig A predomină în secreţiile respiratorii superioare
56. Care din afirmaţiile de mai jos este adevǎratǎ? (7 t2)

C. Virusurile gripale sunt virusuri ADN
D. Virusurile paragripale aparţin genului Rhinovirusuri
*C.În cazul virusurilor gripale Ig A predomină în secreţiile respiratorii superioare
57. Despre familia Paramyxoviridae nu se poate spune cǎ: (8 t2)

A. Cuprinde Paramyxovirusurile
B. Cuprinde Pneumovirusurile
C. Cuprinde Morbilivirusurile
D. Cuprinde virusul rujeolos
*E. Cuprinde virusul rubeolei
58. Care din afirmaţiile referitoare la Paramyxovirusuri este falsǎ? (9 t2)

A. Prezintă ARN monocatenar, diametru 150-300 nm
*B.Prezintă o capsidă icosaedrică
F. Cuprinde virusurile paragripale
G. Cuprinde virusul urlian
H. Nu cuprinde virusul rujeolos
59. Urmǎtoarele afirmaţii despre virusul rujeolic sunt adevǎrate cu

excepţia: (10 t2)
A. Omul este gazda naturală
*B.Este un virus lipsit de anvelopă
F. Se transmite pe cale respiratorie
G. Prezintă genom viral monocatenar ARN
H. Bolnavul e contagios în perioada prodromală şi la câteva zile de la apariţia erupţiei
60. Indicaţi virusurile AND genomice:

I: ADN dublucatenar (e.g. Adenovirusuri, Herpesvirusuri, Poxvirusuri) II:
ADN monocatenar (+) (e.g. Parvovirusuri)
VII: ADN dublucatenar cu ARN intermediar (e.g. Hepadnavirusuri)

61. Indicaţi virusurile ARN genomice:
III: ARN dublucatenar (e.g. Reovirusuri)
IV: ARN monocatenar (+) (e.g. Picornavirusuri, Togavirusuri)
V: ARN monocatenar (-) (e.g. Orthomyxovirusuri, Rhabdovirusuri)
VI: ARN monocatenar (+) cu ADN intermediar în ciclul de reproducere (e.g. Retrovirusuri)
62. Despre virusul rujeolic se poate spune că: 12 t2
A. În perioada prodromală pacientul nu este infecţios

B. Prezintă o perioadă de incubaţie de 5-7 zile
*C.Se multiplică la nivelul celulelor reticuloendoteliale
D.Erupţia apare întâi pe membre şi urcă apoi spre trunchi şi faţă
E. Este un virus ADN
63. Indicaţi afirmaţiile corecte despre virusul rujeolic: 42 t1

*A. Este format dintr-un genom ADN monocatenar
F. Este un virus mic de 20-30 nanometri
G. Nucleocapsida este neanvelopatǎ
H. Nucleocapsida este helicoidalǎ
I. Bolnavul nu este contagios în perioada prodromalǎ
49 t1
F. Vaccinul este administrat intravenos copiilor sub 15 luni
G. Vaccinul nu se administreazǎ în combinaţie cu vaccinurile anti-rubeolǎ şi anti-urlian
H. Virusul nu poate fi izolat în culturi celulare
I. Diagnosticul serologic se realizeazǎ prin detecţia titrului de anticorpi de tip IgA
F. 78 (t2 cm)
*A. Incubaţia este de 10-14 zile urmatǎ de perioada prodromalǎ cu febrǎ rinoree, tuse
*B. În câteva zile se dezvoltǎ erupţia pe faţǎ şi coboarǎ spre trunchi şi membre
*C. Encefalita poate apare ca o complicaţie a bolii cu o mortalitate 10%, sechele 40%
D. Incubaţia este de 18-21 zile
E. Boala nu este grevată de complicaţii
79
*B. Vaccinul este administrat subcutanat copiilor de 15 luni
F. Virusul un poate fi evdienţiat direct prin reacţia de imunofluorescenţă
G. Virusul nu poate fi cultivat pe culturi celulare
H. Vaccinul este inactivat (omorât)
64. Indicaţi afirmaţiile false despre virusul rujeolic: (48 t2)

A. Cazurile grave apar la imunodeprimaţi, subnutriţi
*B. Virusul infecteazǎ celulele de suprafaţǎ din tractul digestiv
F. Virusul intra în sânge, ajunge în celulele reticulendoteliale unde se multiplicǎ
G. Imunitatea este pe viaţǎ la cei care au trecut prin boalǎ
H. Incubaţia este de 10-14 zile, urmatǎ de perioada prodromalǎ cu febrǎ, conjunctivitǎ,
rinoree, tuse,
tipic este semnul Koplik
65. Indicaţi afirmaţiile corecte despre virusul urlian: 44 t2

*A. Virusul pǎtrunde în tractul respirator superior
G. Dupǎ trecerea prin boalǎ apare imunitatea pentru o perioadă de câţiva ani
H. Incubaţia este de 7-14 zile
I. În perioada de incubaţie apare hipertrofia glandelor parotide
J. Un există profilaxie prin vaccin specific
K. 45
A. Prevenirea infecţiei se poate realiza prin vaccinare cu vaccin inactivat
B. Diagnosticul în parotidita epidemică se bazează îndeosebi pe detecţia serologică a
anticorpilor
specifici
*C. Produsele patologice recoltate pentru diagnosticul de laborator sunt
saliva şi uneori urinǎ cu detecţia acizilor nucleici virali
D. Virusul nu poate fi izolat prin cultivare în culturi celulare
E. Nu se poate face un diagnostic serologic folosind tehnica
ELISA 72 t2 cm
*A. Virusul urlian produce parotidita epidemicǎ

*B. Transmiterea se face pe cale respiratorie
C. Rǎspândirea este globalǎ, incidenţa este crescutǎ vara
D. Virusul este constituit dintr-un genom ADN monocatenar şi capsidǎ
*E. Virusul prezintǎ un
singur serotip 73 t2 cm
*A. Virusul pǎtrunde în tractul superior, trece în sânge,ajunge la glandele parotide,
testicul/ovare,
pancreas
*B. Dupǎ trecerea prin boalǎ apare imunitatea durabilǎ (pe viaţǎ)
*D. În faza de stare apare hipertrofia dureroasǎ a glandelor parotide
E. Boala are o evoluţie severă in majoritatea cazurilor
66. Indicaţi afirmaţiile false despre virusul urlian:43 t2

A. Transmiterea se face pe cale respiratorie
*B. Rǎspândirea este globalǎ, incidenţa este crescutǎ vara
F. Virusul este constituit dintr-un genom ARN monocatenar şi capsidǎ
G. Virusul prezintǎ un singur serotip
H. Virusul urlian produce parotidita epidemicǎ
67. Indicaţi afirmaţiile false despre virusurile paragripale: 37 t2
A. Virionul este alcătuit din nucelocapsidă şi anvelopă

B. Sunt virusuri ARN
C. Virusurile paragripale umane prezintă 4 serotipuri
*D.Transmiterea se face pe cale digestivă
E. Infecţia se produce îndeosebi în lunile de iarnă
38 t2
D. Virusurile paragripale produc infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare
fără viremie
E. Multe infecţii sunt subclinice
F. Pot produce faringita şi crupul acut
*D.Incubaţia bolii este de peste 2 săptămâni
E. Majoritatea infecţiilor sunt diagnosticate clinic
68. Indicaţi afirmaţiile corecte despre virusurile paragripale: 21
t2 A.Există terapie antivirală specifică

B.Vaccinarea se face cu vaccinuri virale inactivate care se administrează
intramuscular C.Are formă sferică cu 80-120 nm diametru
*D.Boala produsă de virusurile paragripale se mai numeşte „răceala comună” şi este
caracterizată de absenţa viremiei
E. Alături de virusurile gripale fac parte din Paramyxovirusuri
69. Referitor la virusurile paragripale nu se poate spune că: 20t2

B. Nu ajung în sânge
C. Virusurile paragripale 1 si 22 sunt cauza majoră a crupului
*D.Au o perioadă de incubaţie de 3-16 zile
E. Debutează cu febră 39°C, rinoree, dureri faringiene
70. Virusul rubeolei prezintă următoarele caracteristici cu o excepţie: 22 t2
A.Se transmite pe cale respiratorie

*B.Alături de virusul rujeolei fac parte din Morbilivirusuri
F. Nucleocapsida prezintă simetrie icosaedrică
G. Este de tip ARN, anvelopat
H. Omul este singura gazdă
71. Despre virusul rubeolei nu se poate spune că:

72. Care din afirmaţiile de mai jos nu se referă la rubeola congenitală?
73. Despre rubeola congenitală nu se poate spune că:
74. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la Ortomyxovirusuri:
75. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la virusul rujeolic:
76. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusul rujeolic:
MULTIPLU
21. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte? T1 CM 8

*A. Proteinele virale mediază ataşarea virusului de receptorii specifici de
suprafaţa celulelor gazdă
*B. Interacţiunea proteinelor virale cu receptorii celulari este determinantul
major al specificităţii de specie şi de organ
C. Proteinele interne induc răspunsurile imune atât în infecţia naturală cât şi în
imunizare
*D. Proteinele virale externe determină activarea celulelor T citotoxice pentru
uciderea celulelor infectate viral
E. Construcţia particulelor virale din subunităţi identice reduce autoasamblarea
22. În categoria virusurilor ADN nu se află: T1 CM 21

*A. Rotavirusurile
B. Virusul Varicelo-Zosterian
*C. Virusul rabic
*D. Virusul rubeolei
E. Virusurile papiloma
23. Indicaţi afirmaţiile adevărate despre Familia Picornaviridae:

*A. Cuprinde virusuri ARN
B. Cuprinde virusul hepatitic B
*C. Cuprinde virusul hepatitic A
*D. Cuprinde Rhinovirusuri
*E. Cuprinde Enterovirusuri
T1 CM 25
24. Următoarele informaţii referitoare la Enterovirusuri sunt false cu excepţia:
A. Sunt virusuri ADN
*B. Cuprinde virusul poliomielitic
C. Cuprinde toate virusurile hepatitice mai puţin A
*D. Fac parte din familia Picornaviridae
E. Cuprinde ECHO virusurile şi virusul
rujeolei T1 CM 26
25. Despre virusul poliomielitic se poate spune că:

*A. Gazdele sunt oamenii şi primatele
B. Este un virus mic ADN, 20-30 nm
C. Face parte din genul Rhinovirus
*D. Face parte din familia Picornaviridae
*E. Produce boala numită
poliomielită T1 CM 27
26. Care din afirmaţiile referitoare la virusul poliomielitic sunt false?
A. Este un enterovirus
*B. Prezintă 5 tipuri antigenice
C. Se transmite pe cale fecal-orală
*D. Se transmite pe cale iatrogenă
E. Se multiplică la nivelul
orofaringelui T1 CM 28
27. Despre poliomielită se poate spune că:
*A. Poate fi asimptomatică
*B. Poate fi neparalalitică şi se manifestă ca o meningită aseptică cu febră,
cefalee, redoarea cefei
*C. Poate fi paralitică când apare paralizia flască
D. Forma abortivă este cea mai gravă
*E. La câţiva ani după boala acută apare sindromul
postparalitic T1 CM 31
28. Poliomielita poate fi:
A. Asimptomatică, inaparentă (1% sunt asimptomatici)
B. Paralitică caracterizată de cefalee, febră, dureri de gât, greaţă, vărsături
C. Neparalitică care apare la câţiva ani de la boala acută
*D. Abortivă, forma cea mai uşoară
*E. Paralitică caracterizată de o paralizie flască, uneori şi de o paralizie
respiratory Tema1. CM 32
29. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la poliovirus sunt adevărate? Tema 1 CM
33
*A. Nu există terapie antivirală
*B. Se poate face fizioterapie pentru recuperare musculară
*C. Pentru prevenire se recomandă vaccinarea
D. Există un vaccin viu atenuat Salk
E. Există un vaccin inactiv Sabin
30. Următoarele afirmaţii despre virusul poliomielitic sunt false cu excepţia: T1 CM 34

*A. Vaccinul Sabin induce apariţia de IgA secretorii la nivelul tractului
gastrointestinal
B. Vaccinul Salk este injectabil şi se administrează subcutanat
*C. Vaccinul Sabin poate produce ca reacţie adversă fenomenul de reversie cu
apariţia bolii
*D. Administrarea vaccinului Sabin se face la 2, 4, 6, 18 luni cu rapel la şcoală
E. Vaccinul Salk induce apariţia de IgA secretorii la nivelul tractului gastrointestinal
31. Referitor la enterovirusuri sunt greşite afirmaţiile: T1 Cm 37

*A.Cuprind virusuri ARN cât şi virusuri ADN
*B. Fac parte din familia Poxviridae
C. Cuprind şi virusuri care se transmit pe cale fecal-orala
D. Cuprind şi ECHO virusurile si virusul Coxsackie
32. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la patogeneza poliomielitei: T1 CM 41

*A. Virusul poliomielitic pătrunde în organism pe cale fecal-orala
*B. Virusul se poate transmite retrograd de-a lungul axonilor nervilor
*C. Virusul ajunge la nivel SNC unde poate afecta celulele cortexului
D. Marea majoritate a indivizilor sunt simptomatici
E. Viremia durează între 10 şi 14 zile
33. Următoarele afirmaţii referitoare la poliovirusuri sunt false:

*A. Vaccinul inactivat Sabin este vaccinul inactivat prin formalin pentru administrare
intramusculară
B. În poliomielita paralitică pot apărea spasme musculare dureroase
*C. Vaccinul Salk induce formarea de Ac locali IgA ce mediază imunitatea la
poliovirus în intestin
D. Majoritatea cazurilor de poliomielită paralitică din ţările dezvoltate sunt asociate
cu vaccinarea
*E. Terapia constă în administrarea de antipoliomielitice
specifice T1 CM 42
34. Referitor la poliomielită se poate spune că:
A. Vaccin viu atenuat Sabin nu poate produce ca reacţie adversă fenomenul
de reversie cu apariţia bolii
*B. Vaccinul viu atenuat Sabin se administrează pe cale orală
*C. Vaccinul inactivat Salk este injectabil şi se administrează intramuscular
D. În poliomielita paralitică lezarea nervilor motori este temporară
*E. Sindromul postparalitic poate apărea la câţiva ani de la boala acută prin
deteriorarea funcţiei reziduale
T1 CM 44
35. Virusurile anvelopate sunt constituite din :
A. Genom viral tip ARN şi genom viral tip ADN
*B. Miez de acid nucleic (genom viral)
*C. Înveliş proteic numit capsidă
*D. Înveliş extern lipoproteic derivat din sistemul membranar al celulei gazdă
*E. Genom viral constituit dintr-un singur tip de acid nucleic fie ADN, fie
ARN T1 CM 55
36. Indicaţi gazdele virusului poliomielitic:
*A. Omul
*B. Primatele
F. Câinii
G. Bovinele
H. Pisicil
e T1 CM
71
37. Replicarea virusului poliomielitic se face în special:

*A. Orofaringe
*B. Intestin subţire
F. Rinichi
G. Sistem muscular
H. Sistem
endocrine T1
CM 72
38. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la imunitate în infecţiile cu virusul poliomielitic:
A. Protejează organismul un timp scurt
*B. Constă în eliberarea IgA la nivel intestinal
*C. Protejează organismul pe termen lung (toată viaţa)
*D. Constă în eliberarea IgG împotriva serotipului specific
E. Imunitatea nu se poate obţine prin
vaccinare T1 CM 73
39. Alegeţi răspunsurile corecte cu privire la poliomielita abortivă:
A. Este o formă gravă a bolii
*B. Pacientul prezintă febră
*C. Pacientul prezintă cefalee
D. Pacientul prezintă diaree
*E. Pacientul prezintă greaţă şi
vărsături T1 CM 74
40. Poliomielitia neparalitică se manifestă prin:
*A. Febră
B. Paralizii musculare
C. Frison solemn
*D. Cefalee
*E. Redoare de
ceafă T1 CM 75
21.(77.) Referitor la diagnosticul de laborator al virusului poliomielitic putem afirma:

tematica1
A.Virusul nu se poate izola pe culturi celulare
B.Diagnosticul serologic nu dă informaţii satisfăcătoare
*C. Virusul se poate izola din LCR
*D. Virusul se izolează din materiile fecale
*E. Virusul produce efecte citopatice
22.
23.(90.) Produsele patologice din care se poate izola virusului poliomielitic în cazul unei
infecţii poliomielitice sunt:
*A. Exudatul faringian
*B. Lichidul de spǎlǎturǎ nazofaringianǎ
*C. Materii fecale
*D. Sânge
E. Sputa
Tematica 2
24.1. Despre Orthomyxovirusuri sunt adevărate următoarele afirmaţii:

*A. Sunt virusuri ARN
*B. Sunt virusurile gripale
*C. Fac parte din familia Orthomyxoviridae
*D. Cuprinde 3 specii:A,B,C
E. Virusurile tip B produc periodic pandemii
25.2. Referitor la Orthomyxovirusuri sunt greşite afirmaţiile:
*A. Cuprind virusuri ADN
*B. Fac parte din familia Picornaviridae
C. Virusurile tip A şi B produc epidemii locale şi regionale
D. Virusurile tip A produc periodic pandemii
26.4. Despre virusurile gripale nu se poate spune că:
*A. Nu sunt virusuri anvelopate
B. Anvelopa conţine 2 glicoproteine de suprafaţă ce pot suferi variaţii genetice:
hemaglutinina si neuraminidaza
*C. Hemaglutinina determină 9 tipuri antigenice
*D. Neuraminidaza determină 15 tipuri antigenice
E. Conţine un lanţ ARN
27.5. Următoarele afirmaţii referitoare la virusurile gripale sunt false cu excepţia:
*A. În tipurile A şi B hemaglutinina şi neuraminidaza suferă variaţii
antigenice, care stau la baza apariţiei unor noi tulpini
B. Tipul C este instabil din punct de vedere antigenic
*C. Replicarea ARN depinde de ADN-ul celulei gazdă
*D. Transmitere se face prin picături Pflugge, prin strănut, tuse
E. Virusul tip C este responsabil de apariţia periodică a pandemiilor
28.6. Referitor la patogeneza gripei sunt adevărate afirmaţiile:
*A. Virusurile inhalate ajung în tractul respirator inferior (traheobronşic)
*B. Neuraminidaza acţionează pe acidul N acetil neuraminic din mucus producând

lichefierea lui
F. Infecţia nu se poate extinde în interstiţiul pulmonar
*D. Acompaniată de tuse neproductivă durere în gât, rinoree apoasă
*E. Simptome sistemice: febră, mialgii, stare prostraţie
29.8. Care din afirmaţiile referitoare la sistemul de apărare al gazdei faţă de
virusurile gripale sunt adevărate? (formularea e oleaca altfel )
*A. Anticorpii locali şi limfocitele T fac parte din sistemul de apărare
*B. Interferonul face parte din sistemul de apărare
*C. IgG predomină în secreţiile respiratorii inferioare
G. IgA predomină în secreţiile respiratorii inferioare
H. Anticorpii serici sunt detectabili în ser imediat după infectare
30.9. Referitor la gripă se poate spune că:
A. În fiecare iarnă există îmbolnăviri produse de virusurile gripale A şi B, ambele
producând epidemii
*B. Gripa reapare din cauza alterării antigenelor de suprafaţă şi
generarea de tulpini rezistente la imunitatea existentă
*C. Pandemiile severe sunt de tipul A
D. Simptomele sistemice se referă la distrugerea celulelor epiteliale
*E. Simptomele sistemice sunt legate de interferon
31.10. Următoarele afirmaţii despre gripă sunt false cu excepţia:
*A. Ca şi complicaţie poate apărea pneumonia bacteriană prin suprainfecţie
*B. Tratamentul simptomatic se face cu fluide, decongestionante,
antihistaminice, analgezice
C. Pentru prevenire există vaccinul inactivat Salk
*D. Vaccinul antigripal conţine antigene ale tulpinilor A şi B care se aşteaptă a fi
prevalente în comunitate în timpul iernii
E. Vaccinurile se administrează subcutanat toamna

32.13. Următoarele virusuri nu aparţin familiei Paramyxoviridae:
A. Virusul rujeolei
*B. Virusul rubeolei
C. Virusul urlian
*D. Virusul citomegalic
*E. Virusurile gripale
33.20. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la infecţia cu virusul urlian
A. Este un virus care se transmite pe cale respiratorie, având incidenţă crescută vara
*B. Pătrunde în organism prin tractul respirator superior, ajungând apoi în sânge
*C. Ajunge la glandele parotide, testicul/ovare, pancreas, uneori meninge
*D. După trecerea prin boală apare imunitatea durabilă
E. Are o perioadă de incubaţie scurtă, de 10-14 zile
34.22. Referitor la infecţia cu virusul urlian putem afirma:
*A. Produce boala numită parotida epidemica prin hipertrofia dureroasă a glandelo
parotide
*B. Poate produce orhita la băieţii trecuţi de pubertate
C. Dacă orhita este unilaterală poate apărea sterilitatea
*D. Poate produce meningita, de regulă autolimitată
E. Diagnosticul este de obicei serologic
35.24. Care din afirmaţiile de mai jos nu corespund adevărului?
*A. Vaccinul antiurlian poate fi administrat imunodeprimaţilor
B. Virusul urlian poate fi izolat în culturi celulare din salivă,LCR
C. Eterul inactivează virusul urlian
*D. Foarte utili în inactivarea virusului sunt compuşii cu iod
E. Virusul urlian prezintă un singur serotip
36.25. Virusurile paragripale se caracterizează prin:
*A. Fac parte din familia Paramyxoviridae
*B. Prezintă ARN monocatenar şi sunt încapsulate
C. Prezintă capsidă cu simetrie icosaedrică, diametru de 120-300nm

D. Prezintă 6 serotipuri:1, 2, 3, 4, 5, 6
*E. Sunt distribuite pe tot globul în special în lunile de iarnă
37.26. Alegeţi răspunsurile corecte:
*A. Virusurile paragripale sunt transmise pe cale respiratorie
B. Virusurile paragripale produc infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare cu
viremie
*C. Perioada de incubaţie este de 2-3 zile
D. Aparţin genului Pneumovirus
*E. Majoritatea infecţiilor cu virusuril paragripale sunt subclinice
38.27. Clinic infecţiile cu virusuri paragripale sunt caracterizate prin:
*A. Faringită,laringită,traheită
B. Erupţie pe faţă numită rash
*C. Bronşită, bronşiolită, crup
D. Uneori extindere înspre ureche (otită), sinusuri, căi respiratorii superioare
*E. Hipertrofia dureroasă a glandelor parotide

Totalizarea nr. 1 „Cocii piogeni. Infectii zooantroponoze , aerogene, anaerobe clostridiene.
Complement simplu
A. Cistită la femei de vărstă înaintată
D. Foliculite
E. Impetigo
B. Geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
E. Bulionul biliat
30. Habitat natural al S. aureus este:
B. Orofaringele
C. Laringele
D. Jejunul
E. Toate de mai sus
31. Posedă proteina A :
A. S. aureus
B. S. agalactiae
C. S.epidermidis
D. S. saprophyticus
E S. pneumoniae
32. Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale:
A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. anthracis
E S. pneumoniae
33. Posedă toxină exfoliativă
A. S. epidermidis
B. S. aureus
C. S. pyogenes
D. S. pneumoniae
E S. saprophyticus
34. Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
A. S. aureus
B. S. pneumoniae
C. C. diphtheriae
D. M. tuberculosis
E. E. coli
35. Streptolizinele, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
37. Streptokinaza, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
2
38. Eritrotoxina, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
39. Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:
A. S. aureus
B. B. anthracis
C. Y. pestis
D. S. pyogenes
E N. meningitidis
42. În etiologia scarlatinei este implicat S. pyogenes, producător de toxină:
A. Exfoliativă
B. Enterotoxină
C. Streptodornază
D. Eritrotoxină
E. Streptolizină
A. Picături Pflugge
B. Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
C. Praf
D. Alimente contaminate
E. Apa contaminată
A. Geloză peptonată la 370C
B. Geloză –ser la 220C
C. Geloză glucozată la 370C
D. Geloză glucozată cu cisteină la 370
E . Geloză ser la 370C
A. Geloză-sânge la 370C
B. Geloză ser la 370C în atmosferă cu 5-10% CO2
C. Geloză ser la 280C în atmosferă cu 5-10% CO2
D. Geloză cu lapte şi ou la 370C
E. Bulion glucozat la 370
46. N. gonorrhoeae fermentează următoarele glucide:
A. Glucoza şi maltoza cu formare de acid
B. Glucoza cu formare de acid şi gaz
C. Glucoza cu formare de acid
F. Glucoza şi maltoza cu acid şi gaz
G. Glucoza, maltoza şi manitolul cu acid.
A. Lizindecarboxilaza
B. Hemolizine
C. Fimbrii
D. Proteina A
E. Lecitinaza
A Cilindric uretral
F Cilindric al colului uterin
3
G Enterocite
H Nazo-faringian
E Conjunctival
A. Hemolizine
B. Citotoxina traheala
C. Fimbrii
D. ADN-aza
E. Lecitinaza
A. Endotoxina lipopolizaharidică
B. Ureaza
C. Hemolizine
D. ADN-aza
E. Lecitinaza
A. S. pyogenes
B C. burneti
F. Y. pestis
G. S. aureus
H. N. gonorrhoeae
A. Ureaza
B. Hemolizinele
C. ADN-aza
E. Lecitinaza
A. N. meningitidis
B. B. catarrhalis
C. N. gonorrhoeae
D. S. pyogenes
E. S. pneumoniae
54. O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă:
A. Meningită meningococică
B. Gonoree
C. Pestă
D. Tularemie
28.Habitatul natural al B. bovis sunt:
F. Bovinele
G. Porcinele
H. Felinele
I. Ovinele
J. Omul
85. Habitatul natural al B. suis sunt:
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
A. Dick
B. Schultz-Charlton
C. Schick
D. Burnet
E. Mantoux
A. Scarlatină
B. Bruceloză
C. Tuberculoză
D. Dizenterie
4
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Francis
E. Mc Koy
A. 18 – 24 ore
B. 48 – 72 ore
C. 5 – 7 zile
90. Habitatul natural al B. melitensis sunt:
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Geloză-sânge
E. McCoy
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Geloză-sânge
E. Francis
93. Metoda de preferinţă în diagnosticul tularemiei pentru majoritatea laboratoarelor este:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
A. Widal
B. De aglutinare
C. De tip Huddleson
D. Hemaglutinare
95. În diagnosticul tularemiei titrul semnificativ diagnostic al anticorpilor în RA
este: A. 1 : 10
B. 1 : 80
C. 1 : 160
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
96. Manifestările clinice variază în dependenţă de poarta de intrare. Predomină forma ulcero-ganglionară. De numit
infecţia.
A. Bruceloza
B. Tularemia
C. Antraxul
D. Leptospirozele
97. Formează spori în mediul exterior şi capsulă în organismul infectat:
A. S. pyogenes
B. B. anthracis
C. M. tuberculosis
D. B. abortus
E. Y. pestis
5
A. Clostridiaceae
B. Bacillaceae
D. Bacteroidaceae
A. Antifagocitar
B. Anticomplement
C. Eritrogen
D. Edematogen
E. Exfoliativ
A. Antifagocitar
B. Anticomplement
C. Eritrogen
D. Exfoliativ
E. Letal
C. Fimbrii
D. Glicocalix
102. Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B. anthracis pe mediu de cultură cu:
A. Ristomicină
B. Nistatină
C. Polimixină
D. Penicilină
E. Vancomicină
B. Antraxul cutanat
E. Forma bubonică
104. În frotiuri preparate din prelevate de la pacient şi colorate Gram, pentru B. anthracis este caracteristic:
E Streptobacili sporulați, gramnegativi
106. Parazitează la diverse specii de rozătoare în focare naturale şi se cultivă la temperaturi joase (26 – 280):
A. B. anthracis
B. Y. pestis
C. B. pertussis
D. B. melitensis
E F. tularensis
A. Bruceloză
B. Tularemie
C. Antrax
D. Pestă
A. N. meningitidis
B. B. anthracis
C. B. melitensis
6
D. F. tularensis
E. C. diphtheriae
A. S. aureus
B. B. anthracis
C. N. meningitidis
D. Y. pestis
E. S. pneumoniae
A. Brucelozei
B. Pestei
C. Antraxului
D. Scarlatinei
E. Febrei recurente
A. Clostridiaceae
B. Bacillaceae
D. Bacteroidaceae
A. Escherichia
B. Bacillus
C. Francisella
D. Yersinia
I Fusobacterium
este: A. 10 – 120C
C. 26 – 280C
F. 370C
G. 430C
A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. pertussis
E. S. pneumoniae
116. Pe medii de cultură speciale corinebacteriile patogene, biovar gravis, formează colonii caracteristice:
117. Pe medii de cultură speciale corinebacteriile patogene, biovar mitis, formează colonii caracteristice:
A. Produce o enterotoxină
B. Determină enterocolite hemoragice
C. In evoluţia bolii poate fi afectat miocardul
D. Este izolat uzual în hemoculturi
E. Sursa infecţiei o constituie animalele
119. Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate:
7
A. Capsula
B. Endotoxina
C. Exotoxina
D. Pilii
E. Hemolizina
120. C. diphtheriae:
A. Creşte lent pe medii uzuale
B. Provoacă o toxiinfecţie gravă cu sindrom intestinal
C. Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului şi suprarenalelor
D. Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
E. Sunt mobili cu flageli peritrichi
A. Difterie
B. Tuberculoză
C. Bruceloză
D. Tusea convulsivă
E. Scarlatină
A. ADTP
B. ADT
C. AD
D. Ser antitoxic antidifteric
E. Vacinul TABTe
A. Lowenstein – Yensen
B. Geloză cu cazeină şi cărbune
C. Geloză-sânge cu telurit
D. Popescu
E. Kitt-Tarozzi
A. Bastonaşe măciucate, dispuse în unghiuri?
B. Bastonașe ovoide colorate mai intens la extremități
C. Bastonaşe cu capete acuminate
D. Cocobacterii gramnegative
E. Bastonaşe grampozitive dispuse în palisade
A. Tinsdale
B. Loeffler
C. Eleck
D. Neisser
E. Schick
A. Ziehl-Neelsen
B. Burri-Gins
C. Aujeszky
D. Loeffler
E. Giemsa
127. Doza minimală de antitoxine în serul sangvin, care asigură nereceptivitatea la difterie este:
A. 2,0 UA/ml
B. 1,0 UA/ml
C. 0,1 UA/ml
D. 0,01 UA/ml
E. 0,001 UA/ml
A. Toxiinfecţiilor alimentare
B. Parapertusei
C. Tusei convulsive
D. Scarlatinei
E. Reumatismului
A. Klauberg
C. Ser coagulat
8
D. Geloză cu cazeină şi cărbune
E. Loeffler
A. Klauberg
C. Ser coagulat
D. Bordet-Jengou
E. Loeffler
A. Hialuronidaza
B. Citotoxina traheală
C. Hemolizine
D. Fibrinolizină
E. Lecitinază
B. Plasmocoagulaza
C. Hemolizine
D. Fibrinolizină
E. Lecitinază
A. Exsudat rinofaringian
C. Sputa
D. Materii fecale
E. Lavaj bronşic
A. Pe cale alimentară
B. Prin insecte-vectori
C. Aerogen prin picături Pflugge
D. Prin contact indirect
E. Vertical de la mamă la făt
A. Lavaj bronşic
C. Sputa
D. Materii fecale
E. Picături Pflugge pe “plăci tuşite”
A. Diluţiilor succesive în medii lichide
B. Diluţiilor succesive în medii solide
C. Difuzimetrică
D. Diluţiilor zecimale Appelmann
E. Difuzimetrică pe geloză-sînge
A. Dick
B. Schultz - Charlton
C. Schick
D. Burnet
E. Mantoux
138.Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip întârziat în:
A. Scarlatină
B. Tusea convulsivă
C. Tularemie
D. Tuberculoză
E. Difterie
139.M. tuberculosis este un microorganism:
A. Facultativ anaerob
B. Strict aerob
C. Strict anaerob
D. Microaerofil
E Facultativ aerob
9

A. Neisser
B. Burri-Gins
C. Ziehl-Neelsen
D. Loeffler
E. Giemse
88 T. pallidum se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale::

89 T. pallidum se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale:
G. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru violet
I. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
J. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
90 B. recurrentis se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale:
K. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
L. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
M. Se colorează grampozitiv
N. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
O. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
88 B. recurrentis posedă următoarele particularităţi morfotinctoriale:
I. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-liliachiu
J. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet
90. L. interrogans se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale:
90 L. interrogans posedă următoarele particularităţi morfotinctoriale:
F. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
H. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-liliachiu
I. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
J. Se colorează grampozitiv
116. Se identifică la nivel de serovariantă următoarea specie de spirochete:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
117. Prin căpuşe se transmite:

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
118. Prin păduchi se transmite:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
10
E. L. biflexa
119. Se cultivă bine pe medii de cultură:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
120. Se obţin culturi tisulare din următoarele specii de spirochete:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
B. Exudate din elementele eruptive cutanate
122. Evoluează în 4 stadii:
A. Boala Lyme
B. Febra recurenta
C. Sifilisul
123. Pe cale alimentară se transmite:
A. Boala Lyme
C. Sifilisul
D. Leptospirozele
124. În metoda microscopică de diagnostic B. recurrentis se evidenţiază în următoarele prelevate:
125. Seroidentificarea culturilor de leptospire se face în reacţia:
A. Wassermann
B. RAL
C. VDRL/ MAL
E. De şarjare leptospirelor cu trombocite
126. În metoda serologica de diagnostic a leptospirozelor se utilizeaza reactia:
A. Wassermann
B. RFC
C. MAL
D. RIL
E. R de sarjare a leptospirelor cu trombocite

A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. septicum
D. C. tetani
E. C. histolyticum
128. Catre clostridiile invazive se refera:
A. C.perfringens
B. C. tetani
C. C. novyi
D. C. tetani
E. C. histolyticum
129. Edem muscular gelatinos, necroză cauzează clostridiile:
11
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
130. Necroza ţesuturilor cu acumulare de gaze şi scurgeri fetide din plagă cauzează:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
131. Proteaze şi colagenaze foarte active, care pot determina autoamputarea membrelor afectate,cauzează:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
132. În locul multiplicării ţesutul muscular devine intens roşu însoţit de edem hemoragic în gangrenă cauzată de:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
133. Formează spori centrali ovali,posedă capsulă, este imobilă:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
134. Activ fermentează glucidele cu formarea de acid şi gaz, coagulează laptele, posedă lecitinază:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
135. Posedă spori aranjaţi terminal, inerte faţă de glucide, determină contractură spastică generalizată:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
136. Cauzează toxiinfecţii alimentare:
A. C. perfringens tip C
B. C. perfringens tip A
C. C. novyi
D. C. septicum
E. C. botulinum
137. Cauzează intoxicaţii alimentare:
C. perfringens tip A
F. C. perfringens tip C
G. C. novyi
H. C. septicum
I. C. botulinum
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. botulinum
E. C. tetani
139. Sindromul clinic caracteristic în botulism:
A. Risus sardonicus
B. Opistotonus
C. Contracţii spastice ale musculaturii
12
D. Paralizii flasce
E. Convulsii clonice
140. Inactivarea toxinelor botulinice se efectuează prin următoarea cale:
A. Păstrarea la frigider 48 ore
B. Congelare – 20 C timp de 6 ore
C. Încălzire +60 C – 45 min
D. Încălzire +80 C – 20 min
E. Fierbere 100 C – 20 min
Complement multiplu

A. S. aureus
B. S. saprophyticus
C. S. epidermidis
D. S. haemolyticus
E . S. hominis
2. Proteina A a S aureus :
A. Împiedică opsonizarea și fagocitoza
B. Fixează fragmentul Fc al Ig G
F. Fixează fragmentul Fab al Ig G
G. Activează limfocitele T CD4
H. Participă în reacţia de Co-aglutinare
A. Bacteriemii de cateter
D. Foliculite
E. Blefarite
A. Sunt diplococi gramnegativi
B. Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
C. Se colorează în violet după colorația Gram
D. Se cultivă în condiţii strict anaerobe
E Nu formează spori şi sunt imobili
5. Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt implicate speciile:
A. S. intermedius
B. S. aureus
C. S. gallinarum
D. S. epidermidis
E. S. saprophyticus
A. Puroi
B. Mase vomitive
C. Urina
D. Sânge
E. Măduva osoasă
A. Oxidaza
B. Plasmocoagulaza
C. Hialuronidaza
D. Fibrinolizina
E. Eritrotoxina
A. Lecitinaza
B. ADN-aza
C. Lipaza
E. Fosfataza
13
A. Leucocidina
B. Hemolizinele
C. Exfoliatina
D. Enterotoxina
A. Neurotoxine
C. Toxina sindromului şocului toxic
D. Enterotoxinele
E. Proteina A
A. Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii S pigmentate, bombate, lucioase, cu halou opac
B. Pe geloză-sânge formează colonii S, opace, cu zonă de hemoliză
C. În bulion peptonat cauzează turbiditate
D. În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment granular
E. Pe geloză sânge formează colonii R, plate, cu margini festonate şi zonă de hemoliză
F. Determinarea hemolizinei
G. Proba biologică
A. Capsula
B. Proteina M
C. Streptolipidele
D. Fimbriile
E. Sporii
63. Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin serogrupelor:
A. K
B. T
C. A
D. B
E. C
A. Streptococi piogeni
D. Streptococi fecali
65. Antigenele streptococice se identifică în următoarele reacţii:
A. De fixare a complementului
B. De precipitare
C. De inhibare a hemaglutinării
D. De aglutinare
E. De neutralizare
A. Polizaharidice cu specificitate de grup
B. Proteice cu specificitate de serovariantă
F. Plasmocoagulaza
G. Streptolizina – S
H. Enterotoxina
67. Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii imunologice:
A. Reacţia Mantoux
B. Reacţia Dick
C. Reacţia Schick
D. Reacţia Schultz-Charlton
E. Reacţia Burnet
68. Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în următoarele grupe:
A. α – hemolitici
14
C. γ – hemolitici
D. ε – hemolitici
69. În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:
A. Determinarea antiplasmocoagulazei
C. Determinarea antihialuronidazei
D. Determinarea antistreptolizinei O (ASLO)
70. S. pneumoniae cauzează:
A. Scarlatina
D. Enterocolite
E. Ulcer serpiginos al corneei
B. Coci grampozitivi
C. Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
D. În frotiuri se aranjează în lanţuri
E. În frotiuri se aranjează în grămezi
72. Maladii poststreptococice sunt:
A. Otite
B. Meningite
C. Sinuzite
D. Reumatismul cardioarticular
A. Faringite
B. Angine
C. Scarlatina
D. Pleurite
E. Encefalite
A. Piodermita streptococică
B. Hidrosadenita
C. Furunculoza
D. Erizipelul
E. Infecţii ale plăgilor cu celulite şi fasciite
A. Plasmocoagulaza
B. Fosfataza
C. Hialuronidaza
D. Streptokinaza
E. Streptodornaza
76.Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
A. Streptolizina S
B. Streptolizina O
C. Enterotoxina
E. Eritrotoxina
A. Formează colonii S, mici, transparente, nepigmentate
B. Formează colonii S, mici, opace, pigmentate
C. Cresc pe geloză ser la 370C
D. Cresc pe geloză ser la 220C
E. Cresc pe geloză la 370C
78. În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei se prelevă:
A. Spălături gastrice
B. Exsudat endocervical
C. Exsudat conjunctival
D. Raclat din erupţiile cutanate
E. Puroi uretral
15
A. Cauzează o infecţie zooantroponoză
B. Parazitează specific omul
C. Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
D. Are tropism accentuat pentru nazofaringe
E. Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
A. Fermentează zaharoza
B. Fermentează maltoza
C. Fermentează glucoza
D. Produc oxidază?
E. Posedă catalază
81. Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma clinică a infecţiei se prelevă:
A. Raclat din erupţii cutanate
B. Secreții vaginale
C. Ser sangvin
D. Exsudat nazofaringian
82. Factorii de patogenitate ai meningococilor sunt:
A. Fimbriile
B. Capsula
C. Hemolizinele
D. Endotoxine lipopolizaharidice
E. Proteaze care clivează Ig A
83. În formele cronice de gonoree probele pentru examenul microbiologic se recoltează după stimularea procesului
inflamator prin metodele:
A. Masajul prostatei
B. Administrare de vaccin gonococic omorât
C. Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor?
D. Administrare de vaccin gonococic atenuat
E Utilizarea bacteriofagului
A. Nazofaringita
B. Angina
C. Meningococcemia
D. Meningita
E Encefalite
A. Neisserii pretenţioase
B. Neisserii halofile
C. Neisserii intermediare
D. Neisserii nepretenţioase
E. Pseudoneisserii
86. În diagnosticul rapid al meningitei meningococice se aplică metodele:
A. Depistarea antigenelor prin contraimunoelectroforeză
B. Depistarea anticorpilor prin contraimunoelectroforeză
C. Co- aglutinarea
D. Latex-aglutinarea
E. Reacţia de neutralizare a substanţei toxice
87. Gonococii cresc mai bine dacă se crează anumite condiţii favorabile:
A. Atmosferă cu 5 – 10 % CO2
B. Condiţii strict aerobe
C. Incubare la 370C
D. Mediul selectiv cu gălbenuş de ou
E. Umiditate crescută
A. Mici, transparente
B. De tipul S
C. De tipul R
D. Oxidazopozitive
E. Oxidazonegative
A. Este un microorganism gram pozitiv
B. Este fragil în mediul ambiant
16
C. Posedă tropism faţă de uroepiteliu
D. Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
E Este rezistent la factorii mediului ambiant
90. Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor caractere:
A. Diplococi gram negativi
B. Oxidazopozitivi
C. Fermentează numai glucoza cu formare de acid
D. Cultivă numai la 370C pe mediu cu ser?
E Formează colonii lactozonegative
A. Puroiul din plagă
B. Exsudatul nazofaringian
C. Lichidul cefalorahidian
D. Sânge
E. Urina
A. Fimbrii de ataşare la epiteliu
B. sIgA-proteaza
C. Endotoxina
E. Exotoxina
A. Uretrite acute
B. Prostatită
C. Epididimită
D. Fenomenul scrotal
E. Pelvioperitonită
94. Transportarea şi păstrarea prelevatelor în caz de suspecție de infecție meningococică se realizează:
A. La frigider
B. La temperatura camerei
C. La temperatura 370C
D. Nu mai mult de 1 – 2 ore
E. Fără restricţii
A. Conjunctivită
B. Endometrită
C. Adnexită
D. Dermatită veziculoasă
E. Endocervicită
96. Lichidului cefalorahidian în meningitele meningococice este:
A. Transparent
B. Hemoragic
C. Opalescent
D. Tulbure
E. Cu aspect filamentos (puf de vată)
A. Diplococi asemănători boabelor de cafea
B. Coci gramnegativi
C. Catalazopozitivi
D. Oxidazopozitivi
E. Coci strict anaerobi
98. Infecţia gonococică poate evolua bacteriemic cu localizări metastatice:
A. Articulare
B. Oculare
C. Meningiene
D. Endocardice
E. Peritoneale
A. N. sicca
B. N. gonorrhoeae
C. N. subflava
D. N. flavescens
E. N. meningitidis
17
A. Sunt foarte fragile în mediul extern
B. Sunt rezistente la factorii mediului
C. Cresc în condiţii anaerobe
D. Sunt carboxifile
E. Se cultivă numai la 370C
101. În caz de suspectie de meningita meningococica LCR se însămânțează pe mediile:
A. Endo
B. Geloză-sânge
D. Geloză ser
E. Geloză semilichidă
A. Treponema pallidum
B. Borrelia burgdorferi
C. Clostridium perfringens
D. Neisseria gonorrhoeae
E. Leptospira pomona
A. De precipitare
B. De neutralizare
C. Wright
D. Huddleson
104.În structura antigenică a brucelelor se conţin următoarele complexe antigenice:
A. Vi
B. M
C. K
D. A
E. H
A. B. melitensis
B. B. pertussis
C. B. abortus
D. B. bronhiseptica
E. B. suis
B. Caprinele
C. Bovinele
D. Suinele
E. Ecvinele
107. Sursa infecţiei în bruceloză poate fi:
C. Porcinele
E. Bovinele
B. Aerogen
A. Septicemie
E Pneumonii interstiţiale
A. Sânge
18
C. Urină
B. Mediul Sabouraud
C. Bulion hepatic
E. Geloză sânge
B. Sputa
D. Urina
E. Bila
B. Paralitică
C. Pulmonară
D. Tifoidică
C. Pulmonară
A. Prin vectori biologici (căpuşe, tăuni, ţânţari)
C. Prin contact direct cu persoanele bolnave
A F. tularensis nearctica
B F. tularensis rodentium
C F. tularensis holarctica
D F. tularensis orientalis
E F. tularensis centroasiatica
D. Sunt imobili
A. Neisser
B. Ziehl-Neelsen
C. Burri-Gins
D. Aujeszky
E. Gram
A. Capsula
C. Factor protector
D. Factor letal
E. Endotoxina
19
A. Cutanată
B. Pulmonară
C. Intestinală
D. Bubonică
B. Antraxina
C. Vaccin viu atenuat
104.Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
A. Prin înţepătura păduchilor
C. Pe cale aerogenă
B. Bubonică
C. Pulmonară
D. Septicemică
E. Paralitică
A. Aspirat din bubon
B. Urină
C. Sânge pentru hemocultură
D. Bilă
E. Spută
A. Bacterioscopică
C. Biologică
D. Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec
E. Bacteriologică
A. Vaccin viu atenuat
B. Vaccin inactivat
D. Imunoglobulina antipestoasă
E. Ser antitoxic antipestos
A. Miocard
B. Pericard
C. Glandele suprarenale
D. Rinichi
E. Ficat
A. Bacterii grampozitive
B. Bastonaşe măciucate
C. Coci gramnegativi
D. Bastonaşe dispuse în unghiuri
E. Cocobacterii grampozitive
A. Anatoxina difterică
B. Anatoxina difterică + tuberculina
20
C. Anatoxinele difterică + tetanică
D. Anatoxinele difterică + tetanică + pertusică
E. Anatoxinele difterică + tetanică + B. pertussis inactivate
112. În tratamentul specific al difteriei se utilizează:
A. Imunoglobuline omoloage
B. Ser antitoxic heterolog
C. Toxină difterică purificată
D. Anatoxinele difterică+tetanică
E. Bacteriofagi polivalenţi
A. Parvus
B. Gravis
C. Agalactiae
D. Mitis
E. Intermedius
114.Pentru izolarea C. diphtheriae se utilizează mediile de cultură:
A. Bucin
B. Burri
C. Tinsdale
D. Klauberg
E. Bordet-Jengou
A. Se administrează intradermic
B. Creează imunitate pe un termen de 6 luni
C. Conţine bacterii vii atenuate
D. Conţine bacterii inactivate
E. Vaccinarea se face la a 3- 5 zi de viaţă
116. Specii de micobacterii condiţionat-patogene pentru om sunt:
A. M. avium
B. M. bovis
C. M. ulcerans
D. M. marinum
E . M. fortuitum
117. Ca factori ce stimulează creşterea şi multiplicarea micobacteriilor patogene pe medii de cultură se utilizează:
A. Cisteina
B. Asparagina
C. Glutaminatul de sodiu
D. Acidul glutamic
E. Acidul piruvic
118. Pentru B. pertussis sunt caracteristice următoarele caractere cultural – biochimice:
A. Este un microb stric aerob
B. Este strict anaerob
C. Se cultivă pe medii speciale
D. Se cultivă pe medii uzuale
E. Nu fermentează glucidele
B. Flagelii
C. Adenilat-ciclaza
D. Capsula
E. Exotoxina
91În metoda microscopică de diagnostic a sifilisului se examinează frotiuri colorate:
A. Gram
B. Giemsa
C. Cu fucsină
E. Preparate între lamă şi lamelă
92Interes medical prezintă următoarele subspecii ale T. pallidum:
F. orale
G. pallidum
H. pertenue
I. paraluiscuniculi
J. endemicum
21
93Prin intermediul insectelor vectore se transmite:
F. Boala Lyme
G. Febrele recurente
H. Sifilisul
I. Leptospirozele icterice
J. Leptospirozele anicterice
94Prin intermediul insectelor vectore nu se transmite:
F. Boala Lime
G. Tifosul recurent
H. Sifilisul
I. Leptospirozele icterice
J. Leptospirozele anicterice
95În sifilisul congenital tardiv se determină:
P. Cheratită parenchimatoasă
Q. Paralizii flasce al musculaturii gambelor
R. Deformarea dinţilor
S. Deformarea oaselor gambelor
T. Surditate
96Sifilisul primar se caracterizează prin următoarele particularităţi:
U. Se instalează după o perioadă medie de incubare de 21 zile
V. Evoluează 6-8 săptămâni
W. La poarta de intrare se dezvoltă o inflamaţie de tip exudativ însoţită de edem dureros
X. La poarta de intrare se formează o ulceraţie bine conturată, dură, nedureroasă
Y. Şancrul dur se vindecă spontan cu cicatrizare şi calcificare
97Pentru sifilisul secundar sunt caracteristice:
Z. Gome osoase si cutanate
AA. Sifilide polimorfe cutanate şi ale mucoaselor
BB. Gome in SNC
CC. Paralizii generalizate progresive
DD. Anevrizma aortei
118.Pentru sifilisul terţiar este caracteristic:
A. Gome osoase şi cutanate
B. Sifilide polimorfe cutanate şi ale mucoaselor
C. Gome în sistemul nervos central
D. Paralizii generalizate progresive
E. Anevrizma aortei
119. Pentru sifilisul tardiv, stadia patru, sunt caracteristice:
A. Sifilide polimorfe cutanate şi ale mucoaselor
B. Gome osoase şi cutanate
C. Leziuni profunde ale encefalului
D. Leziuni profunde ale măduvei spinale
E. Anevrizma aortei
A. Lipidic, comun cu lipide din ţesuturi umane
B. Proteic, comun cu extrase din muşchi de cord bovin
C. Proteic de grup
D. Lipidic, comun cu extrase din muşchi de cord bovin
E. Proteic şi polizaharidic specifici
121. Anticorpii antilipoidici în sifilis se caracterizează prin următoarele particularităti:
E. Se determină în reacţii serologice confirmative
B. Exudate din elemente eruptive cutanate
A. Microscopică
B. Bacteriologică
22
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
124. Diagnosticul sifilisului se face prin reacţiile serologice orientative:
E. Reacţia Wassermann cu cardiolipină
125. Diagnosticul sifilisului se face prin reacţiile serologice confirmative:
E. Reacţia imunofluorescentă indirectă
126. În metoda microscopică de diagnostic B. recurrentis se evidenţiază în frotiuri colorate:
A. Gram
B. Giemsa
C. Cu albastru de metilen
E. În preparate native
127. Diagnosticul de laborator al febrelor recurente se efectiaza prin urmatoarele metode?:
A. Examinarea preparatelor native
B. Examinarea preparatelor colorate Gemsa
C. De imobilizare a borreliilor
D. Reacţia imunofluorescentă indirectă
E. Reacţia de şarjare a boreliilor cu trombocite
128. Surse ale infecţiei în borrelioze sunt:
A. Porcinele
B. Câinii
C. Rozătoarele
D. Renii
E. Omul
129. Borreliozele se transmit pe urmatoarele cai :
A. Păduchi
B. Purici
C. Căpuşe
D. Aeriană
E. Alimentară
B. Organele respiratorii
C. Organele digestive
131. În serodiagnosticul bolii Lyme se utilizează reacţiile?:
A. RA
B. RP
C. RIF indirectă
D. AIE
132. Surse ale infecţiei în leptospiroze preponderent sunt:
A. Porcinele
B. Bovinele
C. Păsările de baltă
D. Rozătoarele
E. Câinii
A. Materii fecale
B. Urină
C. Sânge
D. LCR
E. Exudate din articulaţii
23
134. Transmiterea leptospirelor la om se realizează prin următoarele căi:
A. Apei contaminate
B. Scăldatului
C. Alimentară
D. Aeriană
E. Sexuală
135. Preponderent leptospirele sunt concentrate în următoarele organe:

A. Sânge
B. Plămâni
C. Ficat
D. Rinichi
E. SNC
136. Diagnosticul microbiologic al leptospirozelor se face prin următoarele metode:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
137. Culturile de leptospire se obţin prin următoarele căi:
A. În geloză semilichidă
B. Infectarea cobailor
C. Infectarea iepurilor
D. În mediul Korthof
E. În mediul Kitt-Tarrozzi
118 . Identificarea culturilor de leptospire se face prin studierea caracterelor:
F. Morfologice
G. De cultură
H. Biochimice
I. Structurii antigenice
J. Toxigene
119. Serodiagnosticul leptospirozelor se face în reacţiile:
F. Wassermann
G. RAL
H. VDRL (microseroreacţia pe lamă)
I. RFC
J. De şarjare a leptospirelor cu trombocite
120 Diagnosticul microbiologic al febrelor recurente se face prin metodele:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Reactii serodiagnostice
E. Reactii de seroidentificare
F.
Complement simplu
- Specie accidental patogenă
- Cauzează oistită la femei tinere active sexual
- La bărbați rareori uretrită

- Mediu electiv uscat (amestec de hidrolizină expirată + aminopeptină)
- Geloză-sânge
- Hiperclorurat cu lapte și ou, hiperclorurat cu manitol (Chapman)
f) [ ] Geloză hepatică
g) [x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
h) [ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof
i) [ ] Mediul Wilson-Blair
j) [ ] Bulionul biliat
90. Selectați microorganismul ce posedă proteina A :
f) [x] S. aureus
g) [ ] S. agalactiae
h) [ ] S.epidermidis
i) [ ] S. saprophyticus
j) [ ] S. pneumoniae
91. Formează colonii de tip S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale:
f) [x] S. aureus
g) [ ] N. meningitidis
h) [ ] Y. pestis
i) [ ] B. anthracis
92. Poate elabora toxină exfoliativă:
- S.aureus
93. Streptolizinele, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea

acţiune:
- Sunt de 2 tipuri: oxigen labilă și oxigen stabilă
- Sunt toxine citolitice. Inhibă chemotaxismul PMN și reduce activitatea celulelor
- Streptolizina S provoacă beta-hemoliză pe plăcile cu geloză-sânge incubate aerob și
nu este antigenică
- Streptolizina O este antigenică
- Streptolizinele rup membranele biologice și eliberează enzimele lizozomale.
Streptolizina O are acțiune leucotoxică, cardiotoxică

- Formate din proteina M acoperită cu acid lipoteicholic, funcționează ca liganzi la
epiteliul orofaringian
2
95. Streptokinaza, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea

acţiune:
- Enzimă de patogenitate
- Facilitează diseminarea rapidă în țesuturi
- Este o fibrinolizină
96. Eritrotoxina, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează

următoarea acţiune:
- Produsă de tulpini lizogene de S.pyogenes , deternimă eritemul scarlatinei
- Activate de superantigen, producând inflamație asociată cu stare de șoc
97. Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente pe geloză-sânge:

f) [ ] S. aureus
g) [ ] B. anthracis
h) [ ] Y. pestis
i) [x] S. pyogenes
j) [ ] N. meningitidis
- Hemoliză incompletă, zonă verde în jurul coloniilor din cauza acumulării de
methemoglobină

- Hemoliză completă, zonă clară în jurul coloniilor
100. În etiologia scarlatinei este implicat S. pyogenes, producător de:

- Toxine eritrogene
530) Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
f) [x] Streptolizina S
g) [x] Streptolizina O
h) [ ] Enterotoxina
i) [ ] Toxina exfoliativă
j) [x] Eritrotoxina
531) Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
f) [ ] Plasmocoagulaza
g) [ ] Fosfataza
h) [x] Hialuronidaza
i) [x] Streptokinaza
j) [x] Streptodornaza
- Secreții nazofaringiene
- Picături Flugge
- Obiecte contaminare cu conținut nazofaringian
f) [x] Picături Flugge

g) [ ] Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
3
h) [ ] Praf
i) [ ] Alimente contaminate
j) [ ] Apa contaminată
- Geloză-ser la 37 C
- Geloză-sânge, geloză-ciocolată, mediul Mueller-Hinton preîncălzite la 37 C
- Exsudatul nazofaringian – medii cu adaos de antibiotice
- Sângele – medii de cultură lichide (bulion glucozat 2%)
f) [ ] Geloză peptonată la 370C

g) [ ] Geloză -ser la 220C
h) [ ] Geloză glucozată la 370C
i) [ ] Geloză glucozată cu cisteină la 370
j) [x] Geloză ser la 370C
---------------------------------------------------------------------

- 35-36 C în atmosferă umedă cu 5-10% CO2
- Pe medii special îmbogățite (HYL, Thayer-Martin)
104. N. gonorrhoeae fermentează:

- Doar glucoză cu formare de acid

- Adezinele (fimbriile, unele proteine din ME)
- IgA-proteazele
- Proteinele membranei externe
- Endotoxina
- Capsula de acid sialic
- Variațiile rapide antigenice a fimbriilor de adeziune

- rinofaringelui

f) [ ] S. pyogenes
g) [ ] C. burneti
h) [ ] Y. pestis
i) [ ] S. aureus
j) [x] N. Gonorrhoeae (și meningococul tot... cred :D)
- Meningococul ???
112. Indicați sursele de infecție cu Brucella abortus:

- Consumul de lapte și derivate de lapte nepasteurizat de la animale
4
f) [ ] Dick
g) [ ] Schultz-Charlton
h) [ ] Schick
i) [x] Burnet
j) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
f) [ ] Scarlatină
g) [x] Bruceloză
h) [ ] Tuberculoză
i) [ ] Dizenterie
j) [ ] Tusea convulsivă
- Se însămânțează pe medii de cultură speciale cu extracte de ficat, geloză D, geloză
îmbogățită cu eritrol
- Sângele se însămânțează îm mediul bifazic Castaneda (pantă de geloză + bulion)
116. Indicați sursele de infecție cu Brucella melitensis:

- Găzduită de caprine și ovine
- Lapte nepasteurizat

- Mediul Francis (gelosă, sânge de iepure, cisteină, glucoză)
- Mediul McCoy (gălbenuș de ou)
- Geloză-ciocolată
456) Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:
f) [ ] Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg

g) [x] Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
h) [x] Însămânţarea pe mediul Francis
i) [ ] Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou
j) [x] Însămânţarea pe mediul McCoy
119. Metoda de preferinţă în diagnosticul tularemiei pentru majoritatea
laboratoarelor este:
- Diagnosticul indirect

- De aglutinare în tuburi
- RHAI
- ELISA
f) [ ] Reacţia de precipitare inelară

g) [x] Reacţia de aglutinare în tuburi
5
h) [ ] Contraimunoelectroforeza
i) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
j) [ ] Reacţia de neutralizare in vivo
121. În diagnosticul tularemiei titrul diagnostic al anticorpilor în RA este:

- De la 1:10 la 1:1280
- Semnificative sunt titrurile de cel puțin 1:80 care cresc de cel puțin 4 ori putând
depăși în cursul bolii 1:1280
122. Numiți infecția care se manifestă clinic prin forma ulcero-ganglionară:

- Tularemia
123. Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat:
171) Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat:
f) [ ] S. pyogenes
g) [x] B. anthracis
h) [ ] M. tuberculosis
i) [ ] B. abortus
j) [ ] Y. pestis
172) Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în plaga infectată:
f) [x] C. perfringens
g) [ ] C. novyi
h) [ ] C. histolyticum
i) [ ] C. septicum
j) [ ] C. sordellii
- Bacillaceae

- Edematogen
- Letal
- Protector

- Prin AP (antigenul protector) – care recunoaște receptorii membranari specifici
128. Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B. anthracis pe

mediu de cultură cu:
- La 37 C pe geloză nutritivă cu 0,5-1 UI de penicilină

- Forma cutanată
6
130. Parazitează la diverse specii de rozătoare în focare naturale şi se
cultivă la temperaturi joase (26 – 28°):
- Y.pestis
f) [ ] Bruceloză
g) [ ] Tularemie
h) [ ] Antrax
i) [x] Pestă
j) [ ] Infecţii stafilococice
139) Sporogeneza este caracteristică următorilor agenţi cauzali:
f) [ ] C. diphtheriae
g) [x] C. tetani
h) [ ] M. tuberculosis
i) [ ] T. pallidum
j) [ ] L. Interrogans
156) Sporogeneza este caracteristică pentru:
f) [ ] N. meningitidis
g) [x] B. anthracis
h) [ ] B. melitensis
i) [ ] F. tularensis
j) [ ] C. diphtheriae
133. Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de

meduză):
f) [ ] S. aureus
g) [x] B. anthracis
h) [ ] N. meningitidis
i) [ ] Y. pestis
- Enterobacteriaceae

- Yersinia

- Bastonaște drepte
- Gram –
- Necapsulate, nesporogene
7
- 25-29 C
- Y.pestis
139. Pe medii de cultură speciale Corynebacterium diphtheriae, biovar gravis,

formează colonii:
- Colonii R mari, negre, aspect de ”floare de margaretă”, nehemolitice
140. Pe medii de cultură speciale Corynebacterium diphtheriae, biovar mitis, formează

colonii:
- Colonii S mijlocii, negre, bombate, cu zonă de hemoliză
142) C. diphtheriae se caracterizează prin:
f) [ ] Rezistenţă sporită în mediul ambiant şi creştere lentă pe medii uzuale

g) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă cu sindrom diareic
h) [x] Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului, ţesutului nervos
şi suprarenalelor
i) [ ] Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
j) [ ] Sunt mobili cu flageli peritrichi
142. Agentul cauzal al difteriei posedă următorul factor de patogenitate:
- Toxina difterică
- Enzime de patogenitate (hialuronidază, neuraminidază)
- Cord-factor
f) [ ] Capsula
g) [ ] Endotoxina
h) [x] Exotoxina
i) [ ] Pilii
j) [ ] Hemolizina
143. Pentru C. diphtheriae este caracteristic:
475) Pentru C. diphtheriae este caracteristic:
f) [ ] Reprezintă bastonaşe încurbate, gramnegative

g) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive măciucate
h) [ ] Cresc lent pe medii speciale (Loewenstein-Jensen, Finn)
i) [x] Produc o exotoxină termolabilă specifică
j) [x] Se cultivă pe medii speciale (Tinsdal, Loeffler, Roux)
f) [x] Difterie
g) [ ] Tuberculoză
h) [ ] Bruceloză
i) [ ] Tusea convulsivă
8
j) [ ] Scarlatină
- Vaccinare cu anatoxină difterică

- Medii de cultură elective:
o Mediul Loeffler (ser bovin coagulat)
o Geloză-sânge
- Medii selective diferențiale
o Mediul Clauberg (geloză-sânge cu telurit de K)
o Mediul Tinsdale (geloză-ser-cisteină-telurit de K-tiosulfat)
o Mediul Bucin (geloză-sânge cu hinozol)
- Medii de transport
o Geloză-ser semilichidă cu telurit de K
o Mediul Stuart
o Mediul OCST
f) [ ] Loewenstein - Jensen
g) [ ] Geloză cu cazeină şi cărbune
h) [x] Geloză-sânge cu telurit de K
i) [ ] Popescu
j) [ ] Kitt-Tarozzi
- Bacili de 1-8mm, drepte sau puțin încurbate
- Extremitățile rotunjite sau îngroșate (aspect de măciucă / halteră) cu granulații de
volutină
- În frotiuri se aranjează unghiular, sub formele caracterelor chinezești
- Gram+

- Reacția RN cu ser antitoxic (RP Elen)
- Examen bacteriologic

- Gram
- Loeffler
- Neisser p/u diferențierea granulațiilor de volutină
- Albert
- RIF
- Neisser – granule colorate în albastru pe fundal galben-brun
- Gram – granule violete pe fond roșu
150. Doza minimă de antitoxine în serul sangvin, care asigură nereceptivitatea

la difterie este:
f) [ ] Toxiinfecţiilor alimentare
g) [ ] Parapertusei
h) [x] Tusei convulsive
9
i) [ ] Scarlatinei
j) [ ] Reumatismului
- Bordet-Gengou (geloză-sânge cu amidon și glicerină)
- Geloză-cazeină-sânge-cărbune activat
- Mac Couney (cu săruri biliare)

- Adezine:
o Hemaglutinina filamentoasă (pili)
o Aglutinogene (situate pe fimbrii)
o Pertacrina
o Subunitatea B (beta ?)
- Toxine:
o Toxina pertussis
o Adenilat-ciclaza hemolizină
o Toxina dermonecrotică
o Toxina citotraheală
o Endotoxina
- Capsula

- Picături Flugge direct pe suprafața mediului de cultură cu antibiotic din placa Petri

- Aerogen, prin picături

f) [ ] Diluţiilor succesive în medii lichide

g) [x] Diluţiilor succesive în medii solide
h) [ ] Difuzimetrică
i) [ ] Diluţiilor logaritmice Appelmann
j) [ ] Plajelor sterile în gel
f) [ ] Dick
g) [ ] Schultz - Charlton
h) [ ] Schick
i) [ ] Burnet
j) [x] Mantoux
161. Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip
întârziat în:
f) [ ] Scarlatină
g) [ ] Tusea convulsivă
10
h) [ ] Tularemie
i) [x] Tuberculoză
j) [ ] Difterie
- Gram-
- Bastonașe drepte sau ușor încurbate
- Necapsulat, asporogen, imobil
- Sensibil la lumină, căldură, raze UV sau X
- Rezistent la frig și desicare; sensibil la alcool de 70%
- Strict aerob, foarte exigent la cultivare

- Ziehl-Neelsen (bastonașe purpurii izolate)
- RIF cu fluorocrom (auramină)

- Punctate din ganglionii limfatici
- Sânge
- LCR
- Exsudat din elementele eruptive cutanate sau mucoase
165. Pe cale alimentară se poate transmite:

- Antraxul
- Tularemia
- Bruceloza
- Stafilococul
166. Indicați reacția serologică utilizată în identificarea culturilor de leptospire:
f) [ ] De hemaglutinare
g) [x] De fixare a complementului
h) [x] De hemaglutinare indirectă
i) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
j) [x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor
- C.botulinum
- C.tetani
168. Formează spori centrali ovali, posedă capsulă, este imobil:

- C.perfringens ?
169. Activ fermentează glucidele cu formarea de acid şi gaz, coagulează laptele,

posedă lecitinază:
175) Fermentarea activă a glucidelor cu producere de acid şi gaz, coagularea laptelui sunt
f) [ ] C. tetani
g) [x] C. perfringens
h) [ ] C. botulinum
11
i) [ ] C. septicum
j) [ ] C. novyi
170. Posedă spori sferici aranjaţi terminal, inert biochimic:
- C.tetani
171. Poate cauza toxiinfecţii alimentare:

- Genul Proteus
- Enterococii
- Bacillus cereus
- Genul Citrobacter
- Yersinia Enterocolitica
- Klebsiella
389) Agenţi etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare pot fi:
f) [ ] V. cholerae eltor
g) [x] V. parahaemolyticus
h) [x] V. alginolyticus
i) [x] Vibrionii NAG
j) [ ] V. cholerae bengal
172. Cauzează intoxicaţie alimentară:
- C.botulinum
174. Indicați sindromul clinic caracteristic în botulism:

- Paralizii flasce
89. V. cholerae cholerae este sensibil la:
a) [ ] Bacteriofagul eltor
b) [ ] Bacteriofagul A
c) [ ] Bacteriofagul B
d) [x] Bacteriofagul C
e) [ ] Bacteriofagul D
89. V. cholerae El Tor aglutinează eritrocitele de:

- Găină
90. V. cholerae El Tor hemolizează eritrocitele de :

- Oaie (sau berbec :D)
91. Virusul poliomielitei face parte din familia:

- Picornaviridae
92. Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:

- Leptospirele ?
12
94. Alegeți prelevatul examinat în prima săptămână de boală la bolnavii suspecți de febr
tifoidă:
f) [ ] Urina
g) [ ] Materii fecale
h) [x] Sânge
i) [ ] Bilă
j) [ ] Exudate rinofaringiene
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Penicilină
b) [ ] Ristomicină
c) [ ] Eritromicină
d) [x] Polimixină
e) [ ] Clindamicină
96. Indicaţi biovarianta de Corynebacterium diphtheriae după forma coloniilor:

99. Indicaţi boala infecţioasă provocată de microorganismul din imagine:
567)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli manifestă o creştere eficientă pe

următoarele medii:
c) [x] Endo
d) [x] Levin
c) [ ] Ploskirev ????????? 
f) [x] Kligller
g) [x] Geloză peptonată

- Activează adenilatciclaza din membrana enterocitelor și cauzează un transfer
electrolitic masiv în lumenul intestinal
102. Indicaţă testul de determinare a mobilităţii V.cholerae:

103. Indicaţi afirmaţiile corecte referitor la virusul hepatitei virale D:
- Este un mic virus ARN nud și defectiv rezistent la eter, detergenți, pH acid
- Infectează numai asociat virusului hepatitei B
- Nu este clasificat
- Utilizează de la virusul hepatitei B AgHBs ca anvelopă cu liganzi pentru fixarea pe
hepatocit și penetrare
583) Virusul rubeolic se caracterizează prin:
f) [ ] Se transmite prin vectori

g) [x] Se contractează pe cale respiratorie
h) [x] Se transmite pe cale verticală
i) [x] Cauzează malformaţii congenitale
j) [ ] Infecţia poate fi reprodusă la cobai
13
113. Indicaţi caracterele morfobiologice al agentului cauzal al botulismului:

- Bastonaș Gram+
- Mobil
- Sporogen, sporul ovoid, subterminal (”rachetă de tenis”), termorezistent (distrus la
120 C în 15 minute)
114. Indicaţi maladia provocată de microorganismele din imagine (tehnica Gram):

115. Indicaţi maladia provocată de microorganismele din imagine (metoda
simplă de colorare):
116. Indicaţi maladia provocată de microorganismele reprezentate în imagine:
117. Indicaţi mediul de cultură în care se determină enzima tiosulfatreductaza
la enterobacterii:
- M.tuberculosis
- M.africanum
- M.bovis
- M.avium
- M.gastri
- M.ulcerans
- M.scrofulacum
- M.kansasii
- M.marinum

- M.chelonae
- M.fortuitum
- M.smegmatis
- M.phley
120. Indicaţi specia ce aparţine genului Shigella:

- S.dysenteriae
- S.flexneri
- S.boydii
- S.sonnei
123)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Shigella include specia:
f) [x] S. boydii
g) [ ] S. bovis
h) [ ] S. Enteritidis
i) [ ] S. Newport
j) [ ] S. salamae
413)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Shigella include speciile:
f) [x] S. boydii
g) [ ] S. bovis
h) [x] S. sonnei
i) [ ] S. salamae
14
j) [x] S. flexneri
121. Indicaţi specia din genul Shigella ce scindează manitolul:
122. Indicaţi testele poztive pentru genul Shigella:
Complement multiplu
98. Selectați clostridiile invazive:
- C. Perfringens
- C. Novyi
- C. Septicum
- C. histolyticum
- S. Hominis
- S. Haemoliticus
- S. Capitis
- S. Epidermidis
- S. Saprophyticus
- S. Gallinarum
- S. Caprae
100. Indicați funcțiile proteinei A a S aureus :
- Antifagocitant și antiopsonizant
- Fixează fragmentul Fc al IgG
495) Rolul proteinei A stafilococice constă în :
f) [x] Apără de fagocitoză

g) [x] Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G
h) [ ] Fixează fragmentul Fab al Ig G
i) [ ] Activează limfocitele T helper
j) [x] Participă în reacţia de Co-aglutinare
- Endocardite
- Endoftalmii
- Peritonită la pacienții cu dializă peritoneală
- Bacteriemii
- Infecții de plagă
- Se fixează pe implante din polimeri sintetici, metalici, din ceramică (formează un
biofilm)
- Coci sferici gram pozitivi
- Așezați în perechi sau ciorchini
- Imobili, nesporulați
- Facultativ anaerobi, atacă zaharurile fermentativ
- puroi
- sânge
- LCR
- spută
- urină
- materii fecale
15
498)În funcţie de tipul infecţiei stafilococice se examinează prelevatele:
f) [x] Puroi
g) [x] Mase vomitive
h) [x] Urina
i) [x] Sânge
j) [ ] Maduva osoasă
- Peptidoglicanul
- Acizii lipoteicholici
- Proteina A
- Microcapsula
- Adezine
- Toxine (alfa, beta, gama și delta), leucocidina
- Toxina 1 a sindromului șocului toxic
- Exfoliatine
- Enterotoxine
- Coagulaze (liberă și fixată (clumping factor))
- Stafilokinaza
- Enzime de patogenitate (hialuronidaza, proteaze, lipaze (lecitinaza), ADN-aze,
fosfataze)
f) [ ] Oxidaza
g) [x] Plasmocoagulaza
i) [x] Fibrinolizina
j) [ ] Mucinaza
f) [x] Lecitinaza
g) [x] ADN-aza
h) [x] Lipaza
i) [ ] Factor edematogen
j) [x] Coagulaza
f) [x] Leucocidina
g) [x] Hemolizinele
h) [x] Exfoliatina
i) [x] Enterotoxina
j) [ ] Toxina eritrogenă
f) [ ] Neurotoxine
g) [ ] Cord - factorul
h) [x] Toxina sindromului şocului toxic
i) [x] Enterotoxinele
j) [x] Proteina A
16

- Facultativ anaerob, crește pe medii uzuale, nepretențios
- Bulion peptonat – turbiditate uniformă
f) [x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S, bombate, lucioase,
cu halou opac, uneori pigmentate
g) [x] Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu zonă de hemoliză
h) [x] În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă
i) [ ] În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment granular
j) [ ] Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini festonate
şi zonă de hemoliză
- Depistarea coagulazei legate (clumping factor)
- Testul coagulazei libere
- Fermentarea sau oxidarea zaharurilor
- Rezistența la novobiocină
- Capsula
- Proteina M
- Fimbrii
- Toxine (exotoxine proteice – streptolizinele și eritrotoxina)
- Agresine (hialuronidaza, streptokinaza, streptodornaza (ADN-ază))
f) [x] Streptococi piogeni

g) [x] Streptococi orali
h) [ ] Streptococi dermali
i) [x] Streptococi fecali
j) [x] Streptococi lactici
- Polizaharidul C
- Proteinele de suprafață: M (fimbriale), R și T
113. Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii imunologice in
vivo:
f) [ ] Reacţia Mantoux
g) [x] Reacţia Dick
h) [ ] Reacţia Schick
i) [x] Reacţia Schultz-Charlton
j) [ ] Reacţia Burnet
114. Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în următoarele
grupe:
- Alfa-hemolitici
- Beta-hemolitici
- Alfa-prim-hemolitici
- Nehemolitici
f) [x] α - hemolitici
g) [x] β - hemolitici
h) [ ] р - hemolitici
i) [x] γ - hemolitici ??????????
17
j) [ ] δ - hemolitici
115. În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste: ???????????
f) [ ] Determinarea antiplasmocoagulazei
g) [ ] Determinarea fosfatazei alcaline
h) [x] Determinarea antihialuronidazei
i) [x] Determinarea antistreptolizinei O
j) [x] Determinarea proteinei C reactive
116. S. pneumoniae poate cauza:
- Infecții respiratorii – pneumonia francă lobară acută, bronho-pneumonii, bronșite,
otite, sinusite, mastoidite
- Meningite la copii
- Bacteriemii cu artrite, peritonită, peircardită, endocardită
533) S. pneumoniae cauzează frecvent:
f) [ ] Scarlatina
g) [x] Pneumonii lobare acute
h) [x] Meningite la copii
i) [ ] Enterocolite
j) [x] Frecvent otite
- Coci gram pozitivi
- Aranjați în lanțuri
- Imobili
- Nesporogeni
- Capsulați
f) [x] Sunt coci sferici

g) [x] Coci grampozitivi
h) [ ] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
i) [x] În frotiu se aranjează în lanţuri
j) [ ] În frotiu se aranjează în grămezi
118. Indicați posibilele maladii poststreptococice:
- Reumatismul articular acut
- Gromeluronefrita acută
- Coreea
532) Boli poststreptococice specifice severe:
f) [ ] Otite
g) [ ] Meningite
h) [ ] Sinusite
i) [x] Reumatismul cardioarticular
j) [x] Glomerulonefrita acută
- Sfera ORL: rinite, faringite, angine eritematoase, abcese periamigdaliene,
adenite cervicale, sinusite, otite, mastoidite
18
- Erizipel
- Impetigo
- Celulită
- Fasciită necrozantă
- Mionecroză (sindromul Meleney)
- Factori de structură: capsulă din acid hialuronic, Proteina M, acizii lipoteicholici,
Proteina F
- Toxine: Streptolizinele O și S, toxinele eritrogene (pirogene)
- Enzime de patogenitate: hialuronidaza, streptodornaza B
(ADNaza), lipoproteinaza, streptokinaza (fibrinolizina)
f) [ ] Plasmocoagulaza
g) [ ] Fosfataza
i) [x] Streptokinaza
j) [x] Streptodornaza
122. Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
f) [x] Streptolizina S
g) [x] Streptolizina O
h) [ ] Enterotoxina
i) [ ] Toxina exfoliativă
j) [x] Eritrotoxina
- Colonii S, mici, cu marginile netede, bombate, transparente. Apar peste 24-
48h de incubare la 37 C în atmosferă umedă îmbogățită cu 5-10% CO2
f) [x] Formează colonii mici, forma S, transparente, nepigmentate
g) [ ] Formează colonii mici, forma S, opace, pigmentate
h) [x] Creşte pe geloză ser la 370C
i) [ ] Creşte pe geloză ser la 220C
j) [ ] Creşte pe geloză la 370C
124. În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei se
prelevă:
- Secreții uretrale, vaginale, din endocol sau orificiile glandelor vulvare
- Conținutul leziunilor cutanate, exsudat articular, nasofaringean, sânge, puroi
din conjunctivă, LCR, tampon rectal
f) [ ] Spălături gastrice
g) [x] Exudat endocervical
h) [x] Exudat conjunctival
i) [ ] Raclat din erupţiile cutanate
j) [x] Puroi uretral
- Aspect de ”boabe de cafea”
- Are tropism pentru celulele plexului coroid
f) [ ] Cauzează o infecţie zooantroponoză

g) [x] Parazitează specific numai omul
19
h) [ ] Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
i) [x] Are tropism accentuat pentru nasofaringe
j) [x] Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
- Posedă catalază și oxidază
- Scindează glucoza și maltoza fără a produce gaz
f) [ ] Fermentează zaharoza
g) [x] Fermentează maltoza
h) [x] Fermentează glucoza
i) [x] Produce oxidază
j) [x] Posedă catalază
127. Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma clinică a
infecţiei se prelevă:
f) [ ] Raclat din erupţii cutanate

g) [x] Secreţii vulvovaginale
h) [x] Tampon rectal
i) [x] Exudat nasofaringian
j) [ ] Lichid cefalorahidian
128. Factorii de patogenitate ai Neisseria meningitidis sunt:
- Adezine
- Capsula
- sIg A-proteaza
- Endotoxina
- Receptori și captatori de Fe
129. În formele cronice de gonoree probele pentru examenul microbiologic se
recoltează după stimularea procesului inflamator prin metodele:
- Alimentară (cu băuturi alcoolice)
- Chimică (instilații cu nitrat de Ag)
- Biologică (inocularea gonovaccinului, recoltarea secrețiilor imediat după
menstre la femei)
- Mecanică (masaj al prostatei)
- Termică (diatermie sau inductotermie)
f) [x] Masajul prostatei

g) [x] Administrare de vaccin gonococic omorât
h) [x] Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor
i) [ ] Administrare de vaccin gonococic atenuat
j) [ ] Utilizarea perorală a bacteriofagului
- Rinofaringită
- Septicemia
- Meningită cerebrospinală epidemică
- Alte forme: infecții bronhopulmonare, endocardite, pericardite,
osteomielite, artrite, conjunctivite, angine

20
f) [x] Neisserii pretenţioase

g) [ ] Neisserii halofile
h) [ ] Neisserii intermediare
i) [x] Neisserii nepretenţioase
j) [ ] Pseudoneisserii
132. Gonococii cresc mai bine dacă se creează anumite condiţii:
- 35-36 C în atmosferă umedă cu 5-10% CO2.
- Se utilizează medii de îmbogățire cu ser sangvin, extract de drojdii, lichid
ascitic, geloză-ciocolată

- Colonii S mici, netede, translucide
f) [ ] Nu este exigent la cultivare

g) [x] Este fragil în mediul ambiant
h) [x] Posedă un tropism deosebit faţă de uroepiteliu
i) [ ] Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
j) [ ] Este rezistent la factorii mediului ambiant
135. Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor
caractere:
f) [x] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea

g) [x] Oxidazopozitivi
h) [x] Fermentează numai glucoza cu formare de acid
i) [x] Cultivă numai la 370C pe mediul cu ser
j) [ ] Formează colonii lactozonegative pe medii diferenţiale
- Exsudat nazofaringian, sânge, LCR, lichid articular
f) [ ] Puroiul din plagă

g) [x] Exudatul nazofaringian
h) [x] Lichidul cefalorahidian
i) [x] Sânge
j) [x] Exudat prelevat din peteşii cutanate

- Adezinele (fimbrii, proteine din membrana externă)
- IgA-proteazele
- Endotoxina
- Variația antigenică rapidă a fimbriilor de adeziune și a proteinei Opa
- Capsula din acid sialic

- Uretrită, prostatită, orhită, epididimită
21
f) [x] Uretrita acută
g) [x] Prostatită
h) [x] Epididimită
i) [ ] Fenomenul scrotal
j) [ ] Pelvioperitonită
139. Transportarea şi păstrarea prelevatelor în caz de suspecție de
infecție meningococică se realizează:
- La necesitate se utilizează mediul de transport Stuart
f) [ ] La frigider
g) [ ] La temperatura camerei
h) [x] La temperatura 370C
i) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore
j) [ ] Fără restricţii
- Cervicită
- Uretrită
- Bartolinită
- Salpingită
- Ovarită
- Endometrită
- Peritonită
f) [ ] Conjunctivită
g) [x] Endometrită
h) [x] Salpingită
i) [ ] Dermatită veziculoasă
j) [x] Endocervicită
f) [x] Diplococi asemănători boabelor de cafea

g) [x] Coci gramnegativi
h) [x] Coci catalazopozitivi
i) [x] Coci oxidazopozitivi
j) [ ] Coci strict anaerobi
142. Infecţia gonococică poate evolua bacteriemic cu localizări secundare:
- Faringita și proctita gonococică
- Artrite, leziuni cutanate, septicemii, endocardite, meningite
f) [ ] N. sicca
g) [x] N. gonorrhoeae
h) [ ] N. subflava
i) [ ] N. flavescens
j) [x] N. meningitidis
22
f) [x] Sunt foarte fragile în mediul extern

g) [ ] Sunt rezistente la factorii mediului
h) [ ] Cresc în condiţii anaerobe
i) [x] Sunt carboxifile
j) [x] Se cultivă numai la 370C
f) [ ] Cresc pe medii uzuale

g) [ ] Formează colonii pigmentate
h) [x] Cresc în mediu cu exces de umiditate
i) [x] Cresc numai pe medii elective
j) [x] Formează colonii nepigmentate
145. În caz de suspectie de meningita meningococica LCR se însămânțează pe
mediile:
f) [ ] Endo
g) [ ] Bulion biliat
h) [x] Bulion glucozat
i) [x] Geloză ser
j) [x] Geloză semilichidă
f) [x] Treponema pallidum

g) [ ] Borrelia burgdorferi
h) [x] Chlamidia trachomatis
i) [x] Trichomonas vaginalis
j) [x] HIV
f) [ ] De precipitare
g) [ ] De neutralizare
h) [x] Wright
i) [x] Huddleson
j) [ ] De inhibare a hemaglutinării
f) [x] B. melitensis
g) [ ] B. pertussis
h) [x] B. abortus
i) [ ] B. bronhiseptica
j) [x] B suis
f) [ ] Persoanele bolnave
g) [x] Caprinele şi ovinele
h) [x] Porcinele
23
i) [ ] Artropodele infectate
j) [x] Bovinele
f) [ ] Persoanele bolnave
g) [x] Caprinele
h) [x] Bovinele
i) [x] Suinele
j) [ ] Ecvinele
f) [ ] Prin intermediul acarienilor

g) [x] Aerogenă
h) [x] Digestivă
i) [x] Percutană
j) [ ] Prin muşcătura ţânţarilor
152. Selectați sindroamele clinice ce pot fi manifestate în evoluţia brucelozei:
- Forma inaparentă
- Forma septicemică
- Formele localizate (afectează mai frecvent oasele și articulațiile: spondilită
lombosacrată, sacro-ileită, artrite)
- Recăderi sau forme cu evoluție prelungită
- Forma cronică (astenie, artralgii, transpirații, cefalee)
- E caracteristică febra ondulantă (de Malta – crește la amiază și scade noaptea)
și transpirații abundente nocturne cu un miros specific
153. Indicați prelevatele recoltate pentru izolarea brucelelor:

- Hemoculturi, meduloculturi, biopsii ganglionare, LCR, exsudat articular,
bilă, urină, puroi
f) [x] Sângele (hemocultura)

g) [x] Exudatul articular
h) [x] Urina
i) [ ] Rozeolocultura
j) [ ] Biopsii ganglionare ???

- Medii de cultură speciale cu extract de ficat, geloză, geloză D, geloză
îmbogățită cu eritritol
- Culturile se incubează la 37 C în atmosferă cu 5-10% CO2
f) [ ] Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg

g) [x] Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
h) [x] Însămânţarea pe mediul Francis
i) [ ] Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou
24
j) [x] Însămânţarea pe mediul McCoy
- Serozitate din leziunea cutanată sau conjunctivă
- Exsudat faringian
- Punctat din ganglionul limfatic afectat (bubonul tularemic)
- Spută
- Sânge
f) [x] Aspirat din bubonul tularemic

g) [x] Sputa
h) [x] Sânge pentru hemoculturi
i) [ ] Urina
j) [ ] Bila
- Forma ulceroganglionară
- Forma ganglionară
- Forma oculoganglionară
- Forma orofaringeană (angino-ganglionară)
- Forma tifoidică (abdominală)
- Forma pneumonică
158. În tularemie se disting următoarele forme clinice: vezi întrebarea de mai sus :D
f) [x] Prin vectori (căpuşe, tăuni, ţânţari)

g) [x] Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
h) [ ] Prin contact direct cu persoanele bolnave
i) [x] Pe cale digestivă (apă, alimente)
j) [x] Pe cale aerogenă (prin aerul contaminat)
- F. tularensis nearctica
- F. tularensis holarica (palearctica)
- F. tularensis mediastatica
- F. tularensis novicida
f) [ ] Bastonaş gramnegativ
g) [x] În organism formează capsulă polipeptidică
h) [x] Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
i) [x] Este imobil
j) [ ] Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
---------------------------------------------------------------------
f) [ ] Neisser
g) [ ] Ziehl-Neelsen
h) [x] Burri-Hins
i) [x] Aujeszky
25
j) [x] Gram
- Capsula
- Exotoxina constituită din 3 componente: factorul I – edematogen (EF);
factorul II – letal (LF); factorul III – antigen protector (PA)

- Foarte rar și meningită
f) [x] Cutanată
g) [x] Pulmonară
h) [x] Intestinală
i) [ ] Bubonică
j) [ ] Anginoganglionară
- Pe mediul cu penicilină formează lanțuri din forme globulare ”colier de perle”
f) [ ] Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente.

g) [x] Colonii mari, plate, rugoase, opace, cu margini neregulate
h) [x] În bulion formează sediment sub aspectul unui glomerul de vată
i) [ ] În buluin formează o peliculă de la care pornesc prelungiri sub aspect de stalactite
j) [ ] În bulion formează o peliculă groasă, mată şi zbârcită
470) În diagnosticul, profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează:
f) [ ] Anatoxina anti- B. anthracis

g) [x] Antraxina
h) [x] Vaccin viu atenuat
i) [ ] Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
j) [x] Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
f) [ ] Prin înţepătura păduchilor

g) [x] Prin intermediul puricilor
h) [x] Aerogen
i) [x] Percutan
j) [ ] Parenteral
f) [ ] Hemolitico-uremică
g) [x] Bubonică
h) [x] Pulmonară
i) [x] Septicemică
j) [ ] Paralitică
26
f) [x] Aspirat din bubon

g) [ ] Urină
h) [x] Sânge pentru hemocultură
i) [ ] Bilă
j) [x] Spută
- SNC
- Cord
- Rinichi
- Suprarenale

- Bacili drepte sau puțin încurbate
- Extremitățile rotunjite sau îngroșate (aspect de măciucă sau halteră) datorită
granulațiilor de volutină (corpii Babeș-Ernst)
- În frotiuri se aranjează unghiular, sub forma caracterelor chinezești,
cifre romane sau litere majuscule Y, M, N, V
- Gram pozitive

- Anatoxină difterică
- Vaccinuri asociate: DTP, DT, HepB+DTP+Hib (Quinvaxem)

- Gravis
- Mitis
- Intermedius

- Mediul Clauberg (geloză-sânge cu telurit de K)
- Mediul Tinsdale (geloză-ser-cisteină-telurit de K-tiosulfat)
- Mediul Bucin (geloză-sânge cu hinozol)
- Mediul Loeffler (ser bovin coagulat)
- Geloză-sânge
150) Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de cultură:
f) [ ] Loewenstein - Jensen
g) [ ] Geloză cu cazeină şi cărbune
h) [x] Geloză-sânge cu telurit de K
i) [ ] Popescu
j) [ ] Kitt-Tarozzi
- Reprezintă o tulpină vie avirulentă de M.bovis. A fost obținută de Calmette și
Guerin în 1921 după multiple repicări pe mediu cu cartof, bilă și glicerină. Se
administrează intradermic la vârsta de 2-5 zile de la naștere
176. Selectați speciile de micobacterii condiţionat-patogene pentru om:

27
- M.avium-intracellulare
- M.ulcerans
- M.fortuitum
- M.kansasii
- M.marinum
177. Ca factori ce stimulează creşterea şi multiplicarea micobacteriilor patogene

pe medii de cultură se utilizează:
- Ou coagulat
- Glicerină
- Asparagină
- Acid glutamic
- Verde de briliant
- Glutamat de Na
178. Pentru B. pertussis sunt caracteristice următoarele caractere cultural –

biochimice:
- Strict aerobe, foarte pretențioase la cultivare
- Formează colonii S mici, bombate, lucioase, cu aspect de ”picături
de mercur”, hemolitice
- Activitate biochimică redusă (nu fermentează glucidele, ureaza-,
nitratreductaza-)
- Oxidaza+

- Adezine (hemaglutinina filamentoasă, aglutinogene, pertacrina, subunitatea B)
- Toxine (toxina pertusis, adenilat-ciclaza-hemolizină, toxina dermonecrotică,
toxina citotraheală, endotoxina)
180. Pentru examenul microscopic al spirochetelor se studiază:

- Microscopia pe fond negru
- Contrast fază RIF
- Impregnare argentică
- Colorația Giemsa
181. Prin intermediul insectelor vectori se transmit:

- Febra recurentă
- Boala Lyme
- Pesta
182. Prin intermediul insectelor vectori nu se transmit: restul :D

- Haptene lipidice (antigen cardiolipinic, nespecific)
- Antigen proteic (de grup)
- Peptide și glicopepdide din membrana externă (specifice T.pallidum)
184. Anticorpii antilipoidici în sifilis se caracterizează prin următoarele

particularităti:
- Apar la 14-15 zile după apariția șancrului (ultimii)
- Sunt primii care dispar după vindecarea microbiologică a sifilisului (după 6-
24 luni)
- Prezența lor confirmă diagnosticul de sifilis, dar absența lor nu-l poate infirma
28
- Prelevate din șancrul sifilitic
- Punctate din ganglionii limfatici locali

- Microscopic (Microscopia pe fond negru, Contrast fază RIF, Impregnare
argentică, Colorația Giemsa)
- Serologic (VDRL, RFC (Wasserman), RHAI, ELISA, RIFI, RIT (Nelson))
187. Indicați reacţiile serologice pentru screening-ul sifilisului

- SNC
- Cordul
- Tegumentele
- Articulațiile
190. În serodiagnosticul bolii Lyme se utilizează:

- RIFI
- ELISA
- Western Blot

- + probe necroptice
546)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul de laborator al

leptospirozelor se examinează:
f) [ ] Mucozităţi rinofaringiene
g) [x] Sânge
h) [x] Urina
i) [ ] Materii fecale
j) [x] Lichidul cefalorahidian
192. Diagnosticul microbiologic al leptospirozelor se face prin următoarele
metode:
- Microscopic (fond negru, contrast de fază, colorația Giemsa sau impregnarea
argentică, RIF)
- Bacteriologic (incubare în anaerobioză la 28 C)
- Biologic (inocularea intraperitoneală la cobai)
- Serologic (RFC, RHAI, RIFI, ELISA, RAL)
193. Identificarea culturilor de leptospire se face prin studierea caracterelor:

- De cultură
- Microscopice
- De patogenitate
- Serologice
383) Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină după fermentarea:
a) [ ] Glucozei
29
f) [x] Manozei
g) [ ] Manitolului
h) [x] Zaharozei
i) [x] Arabinozei

- Febră
- Dureri abdominale
- Tenesme (spasme rectale)
- Scaune lichide mucopurulente-sanguinolente frecvente
99. În boala Lyme preponderent sunt afectate: vezi întrebarea 92

100. Indicaţi afirmaţiile corecte despre sifilis:
101. Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia febrelor tifo-paratifoidice:
425)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia febrelor tifo-paratifoide

sunt utile preparatele:
f) [x] Vacinuri inactivate

g) [ ] Vacinuri vii atenuate
h) [ ] Anatoxina tifo-paratifoidică
i) [x] Vaccinul TABTe
j) [x] Vaccinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi – antigen
+ vaccin atenuat Ty21a

f) [ ] Vaccin viu atenuat

g) [x] Vaccin inactivat
h) [x] Imunoglobulină anti - Leptospira
i) [ ] Anatoxină leptospirozică
j) [ ] Ser polivalent antitoxic antileptospirozic
103. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia specifică a

dizenteriei:
419)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia şi tratamentul specific

al dizenteriei se utilizează:
f) [x] Vaccin omorât

g) [x] Vaccin inactivat curativ
h) [x] Bacteriofag dizenteric
i) [ ] Dizenterina
j) [ ] Vaccinul ADTP
131. Indicaţi genurile patogene din familia Enterobacteriaceae:

30
următoarele genuri patogene:
f) [x] Yersinia
g) [ ] Klebsiella
h) [ ] Enterobacter
i) [x] Salmonella
j) [x] Shigella
132. Indicaţi ce determinăm cu ajutorul testelor biochimice secundare în
cadrul familiei Enterobacteriaceae:
- Speciile
- Variantele
133. Indicaţi genurile ce aparţin familiei Enterobacteriaceae:

- Escherichia
- Enterobacter
- Klebsiella
- Salmonella
- Shigella
- Yersinia
- Morganella
- Proteus
- Providencia
- Serratia
- Citrobacter
- Edwardsiella
- Hafnia
134. Indicaţi genurile ce aparţin familiei Vibrionaceae:

- Vibrio
- Photobacterium
- Salinivibrio
- Aliivibrio (Allomonas)
- Enterovibrio
- Grimontia
135. Indicaţi genurile condiţionat patogene din familia Enterobacteriaceae:

- Escherichia
- Citobacter
- Hafnia
- Klebsiella
- Mornagella
- Proteus
- Providencia
- Serratia

următoarele genuri condiţionat patogene:
f) [ ] Yersinia
g) [x] Klebsiella
31
h) [x] Enterobacter
i) [ ] Salmonella
j) [ ] Shigella
136. Indicaţi afirmaţiile corecte despre Clostridium botulinum:
137. Indicaţi afirmaţiile corecte despre leptospire:
544)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre leptospire se poate afirma:
f) [x] Sunt microorganisme cu 10-30 spire regulate, strânse, cu capetele încârligate

g) [ ] Sunt grampozitive
h) [x] Se colorează în roz-pal prin metoda Giemsa
i) [x] Posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie
j) [ ] Posedă perete celular rigid
583)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul rubeolic se caracterizează prin:
f) [ ] Se transmite prin vectori

g) [x] Se contractează pe cale respiratorie
h) [x] Se transmite pe cale verticală
i) [x] Cauzează malformaţii congenitale
j) [ ] Infecţia poate fi reprodusă la cobai
140. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia botulismului:
- Ser antitoxic polivalent
- Antibiotice (beta-lactamine, aminozide, metroindazol)

f) [ ] Vaccin viu atenuat

g) [x] Vaccin inactivat
h) [x] Imunoglobulină anti - Leptospira
i) [ ] Anatoxină leptospirozică
j) [ ] Ser polivalent antitoxic antileptospirozic
142. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia tuberculozei:
- Antibiotice cu spectru larg (rifampicină, streptomicină, kanamicină)
- Fluorochinolone
- Vaccinul BCG – vaccin viu avirulent
143. Indicaţi biovarinatele Corynebacterium diphtheriae:

- Gravis
- Mitis
- Intermedius
32
144. Indicaţi caracteristicile C.tetani:
- Gram pozitiv, mobil, are flageli peritrichi, sporogen (spor amplasat terminal,
aspect de ”bastonaș de tobă”)
436)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre C. tetani se poate afirma:
f) [ ] Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză

g) [x] Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant
h) [x] Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky
i) [ ] Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hins
j) [x] Posedă activitate hemolitică
145. Indicaţi caracteristicile familiei Enterobacteriaceae:
- Bastonașe gram negaive, nesporulate
- Mobile peritriche sau imobile
- Posedă fimbrii
- Anaerob facultativ, nepretențios nutritiv
- Catalazo+; Oxidazo-
- Reduc nitrații în nitriți
- Fermentează glucoza până la acid sau acid și gaz
409)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pantru familia Enterobacteriaceae este

caracteristic:
f) [x] Sunt bacterii gramnegative, asporulate

g) [ ] Toţi reprezentanţii sunt mobili
h) [x] Posedă nitratreductază
i) [x] Sunt catalazopozitive
j) [ ] Sunt oxidazopozitive
- C.perfringens
- C.novyi
- C.septicum
- C.histolyticum

- C.tetani
- C.botulinum
148. Indicaţi genurile oxidazo-negative:

oxidazonegative:
f) [ ] Vibrio
g) [x] Salmonella
h) [x] Yersinia
i) [ ] Pseudomonas
j) [x] Shigella
33
149. Indicaţi genurile oxidazo-pozitive:

oxidazopozitive:
f) [ ] Salmonella
g) [ ] Yersinia
h) [x] Neisseria
i) [x] Pseudomonas
j) [x] Vibrio
150. Indicați maladiile cu transmitere fecal-orală:
- Diareea
- Dizenteria
- Holera
151. Indicați maladiile transmise pe cale hidrică:

- Leptospirozele
- Diareea
- Dizenteria
- Holera

- M.africanum
- M.bovis
- M.tuberculosis

- M.fortuitum
- M.chelonae
154. Indicaţi micobacteriile fotocromogene:

- M.kansasii
- M.marinum
155. Indicaţi proprietăţile shigelelor pe mediul Olkenitki:
416)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Shigelele modifică mediul Olkeniţki

după cum urmează:
f) [x] Glucoza - A
g) [ ] Lactoza - A
h) [x] Lactoza - -
i) [ ] Zaharoza - A
j) [x] Hidrogen sulfurat - -
156. Indicaţi testele poztive pentru genul Escherichia:
- Teste primare: MR+; mobilitate+; LDC+
- Teste secundare: scindează glucoza până la acid și gaz
34
157. Indicaţi testele poztive pentru genul Salmonella:

- Teste primare: utilizează citratul de Na, produce H2S,
MR+ (metil roșu), LDC+ (lizin decarboxilază),
mobilitate+
- Teste secundare: scindează glucidele până la acid / acid
și gaz; indol-; ornitindecarboxilază+
61.

Teste Totalizare Virusologie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Totalizare Virusologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COMPLEMENT SIMPLU

1. Numiți gazda naturală pentru virusul gripal C: omul

1. Selectați antigenele specifice de tip (A, B, C) ale virusurilor gripale:

1. Precizați caracterul morfotinctorial al T. pallidum : bacterie fină,

11. Indicați reacţiile serologice de confirmare a sifilisului (teste

109. Numiţi caracterele specifice micobacteriilor: Bastonase G+

128. În patogenia tetanosului sînt implicaţi factorii: toxina

141. Indicați infecțiile cauzate de E. coli patogene: infecţii

159. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul

160. Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali

244. Selectati enzimele specifice virusului HIV: reverstranscriptaza- cu

266. Selectați virusurile din familia Herpesviridae:

267. Indicați celulele-țintă pentru virusul Epstein-Barr (EBV):

1. Selectati virusul hepatic cu genom And: HBV

1. Numiți gazda naturală pentru virusul gripal C: omul

1. Selectați antigenele specifice de tip (A, B, C) ale virusurilor gripale:

1. Precizați caracterul morfotinctorial al T. pallidum :

21. Indicaţi caracteristicile reprezentanţilor din Genul Francisella

24. Formează spori în mediul exterior şi capsulă în organismul infectat

38. Y. pestis în frotiuri-amprente colorate Gram reprezintă:

39. Temperatura optimală de creştere a Y. pestis este:

41. Selectati factorul de patogenitate specific pentru Y. Pestis

42. Indicați patologia cauzată mai frecvent de S. saprophyticus:

44. Indicați specia de bacterii care posedă proteina A:

46. Selectați specia de bacterii care produce toxină exfoliativă:

48. Indicați acțiunea streptolizinelor:

49. Indicați acțiunea streptokinazei:

50. Indicați acțiunea eritrotoxinei elaborate de S. pyogenes:

52. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor beta-hemolitici:

53. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor alfa-hemolitici:

54. Indicați factorul de patogenitate al S. pyogenes implicat în etiologia scarlatinei:

55. Leziunile articulare și cardiace post-streptococice sunt provocate de :

58. Indicați investigația utilă în diagnosticul reumatismului:

59. Există vaccin eficient pentru prevenirea infecțiilor cauzate de:

60. Indicați factorul de patogenitate ce determină simptomele în scarlatină :

61. Selectați cocii piogeni:

62. Indicați, care factori de patogenitate sunt caracteristici pentru N. gonorrhoeae:

[x] Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2

63. Selectați mediul pentru izolarea N. meningitidis din LCR:

64. Selectați mediul pentru izolarea N. meningitidis din LCR:

65. Indicați principala metodă de diagnostic de laborator în gonoreea

66. Indicați calea de transmitere a Neisseria gonorrhoeae:

67. Indicați calea de transmitere a Neisseria meningitides:

68. Indicași ce infecții cauzează Neisseria gonorrhoeae:

69. Numiţi caracteristica microorganismelor din genul Corynebacterium:

70. Numiţi factorul de patogenitate al C. diphtheriae:

71. Indicati mediul utilizat pentru izolarea culturii pure de C. diphtheriae:

72. Indicati preparatul biologic pentru tratamentul specific al difteriei:

73. Numiţi specia din genul Corynebacterium

74. Numiţi particularitatea morfobiologică a C. Diphtheriae

75. Alegeţi denumirea corectă a biovariantei C. diphtheriae:

76. Alegeţi metoda CERT aplicată în diagnosticul de laborator al difteriei:

77. Numiţi sursa de infecţie la difterie:

78. Numiţi prelevatul de la bolnav, prelevat in diagnosticul de laborator al difteriei:

79. Numiţi infecţia, cauzată de M. tuberculosis:

81. Ce se poate afirma despre viteza de creştere a М. tuberculosis?

82. Numiţi condiţia indispensabilă în diagnosticul de laborator a tuberculozei:

155. V. cholerae cholerae (clasic) este sensibil la: bacteriofagi

183. Selectați reacţia utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat

200. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei E:

210. Selectați metoda de eliberare a virusurilor din celula gazdă:

218. Selectați metoda de eliberare a virusului HIV din celula gazdă:

57. În profilaxia şi tratamentul specific al pestei se utilizează:

58. Identificati afirmatiile false: