1.

Precizați pentru ce patologie este caracteristică disfagia mai pronunţată la lichide decât la alimentele
solide:
a) [x] Acalazia cardiei
b) [ ] Adenocarcinom esofagian
c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
d) [ ] Diverticuli esofagieni
e) [ ] Esofagul Barrett
2. Numiți maladia pentru care pirozisul este simptomul tipic?
a) [ ] Cancerul gastric
b) [ ] Acalazia cardiei
c) [x] Boala de reflux gastroesofagian
d) [ ] Gastrita cronică tip A
e) [ ] Gastrita cronică cauzată de Helicobacter pylori
3. Identificați în ce patologie este prezentă metaplazia gastrică sau intestinală a mucoasei esofagiene:
a) [ ] Ulcerul esofagian
b) [ ] Stenoza esofagiană
c) [x] Esofagul Barrett
d) [ ] Esofagita erozivă
e) [ ] Esofagita candidozică
4. Identificați pentru ce patologie monitorizarea pH esofagian în 24 ore are valoare diagnostică:
a) [ ] Hernia gastrică paraesofagienă
b) [ ] Esofagul Barrett
c) [ ] Spasmul esofagian difuz
d) [ ] Acalazia cardiei
e) [x] Boala de reflux gastroesofagian
5. Numiți care țesut este caracteristic pentru mucoasa esofagului:
a) [x] Epiteliu scuamos pluristratificat
b) [ ] Epiteliu columnar
c) [ ] Epiteliu glandular
d) [ ] Ţesut conjunctiv lax
e) [ ] Ţesut muscular
6. Numiți locul unde sunt situate anastomozele porto-cavale esofagiene:
a) [ ] În porţiunea proximală a esofagului
b) [ ] În treimea medie a esofagului
c) [x] În porţiunea distală a esofagului
d) [ ] Pe tot traiectul esofagului
e) [ ] La nivelul treimii superioare și medii a esofagului
7. Identificați caracteristica care definește odinofagia?
a) [ ] Miros neplăcut din cavitatea bucală
b) [x] Durerea ce însoţeşte procesul de deglutiţie
c) [ ] Dificultate de înghiţire alimentelor lichide
d) [ ] Senzaţie de arsură în proiecţia esofagului
e) [ ] Durerea retrosternală însoţită de mers pe scări
8. Indicați medicamentul indicat pentru tratamentul bolii de reflux gastroesofagian:
a) [ ] Antibacteriene pentru eradicarea Helicobacter pylori
b) [x] Antisecretorii: IPP
c) [ ] Colinolitice
d) [ ] Diuretice
e) [ ] Beta- adrenoblocante
9. Prezenţa cancerului esofagian se confirmă prin:
a) [ ] Prezenţa regurgitaţiei
b) [ ] Prezenţa disfagiei
c) [ ] Pierderea în greutate
d) [ ] Anemia
e) [x] Rezultatul pozitiv în studiul histologic
10. Numiți sinonimul noţiunii gastrită cronică tip „B" este:
a) [ ] Gastrită rigidă
b) [ ] Gastrită granulomatoasă
c) [ ] Gastrită autoimună
d) [x] Gastrită indusă de Helicobacter pylori
e) [ ] Gastrită hipertrofică
11. Numiți ce fel de gastrită cronică reprezintă Boala Menetrier:
a) [x] Hipertrofică gigantică
b) [ ] Autoimună
c) [ ] Granulomatoasă
d) [ ] Polipoasă
e) [ ] Indusă de Helicobacter pylori
12. Identificați care este factorul etiologic principal al gastritelor cronice hiperacidice în rândurile tinerilor:
a) [ ] Refluxul duodeno-gastral
b) [x] Infecţia Helicobacter pylori
c) [ ] Alcoolul
d) [ ] Acidul acetilsalicilic
e) [ ] Fumatul
13. Identificați care este cea mai răspândită cauză a gastritelor cronice medicamentoase:
a) [ ] Utilizarea colereticelor
b) [ ] Utilizarea prochineticelor
c) [ ] Utilizarea steroizilor anabolici
d) [x] Utilizarea antiinflamatoarelor nonsteroidiene
e) [ ] Utilizarea glicozidelor
14. Numiți durata terapiei quadruple cu bismut în tratamentul de eradicare a infecției Helicobacter pylori:
a) [x] 10 zile
b) [ ] 14 zile
c) [ ] 3 săptămâni
d) [ ] 4 săptămâni
e) [ ] 8 săptămâni
15. Numiți durata terapiei quadruple nonbismut în tratamentul de eradicare a infecției Helicobacter pylori:
a) [x] 10 zile
b) [ ] 14 zile
c) [ ] 3 săptămâni
d) [ ] 4 săptămâni
e) [ ] 8 săptămâni
16. Identificați factorul care nu posedă agresivitate contra celulelor mucoasei gastrice:
a) [x] Prostaglandinele E
b) [ ] Acizii biliari
c) [ ] Pepsina
d) [ ] Acidul clorhidric
e) [ ] Fosfolipaza
17. Numiți localizarea cea mai frecventă a tumorilor asociate sindromului Zollinger - Ellison:
a) [ ] Stomac
b) [x] Peretele duodenal sau multifocal
c) [ ] Ganglionii limfatici
d) [ ] Splină
e) [ ] Colon
18. Identificați cauza de gastrită cronică, tip "B":
a) [ ] Formarea de anticorpi anti celulă parietală
b) [ ] Formarea de anticorpi anti factor intrinsec
c) [ ] Consumul de aspirină
d) [ ] Insuficienţa clopidogrel
e) [x] Helicobacterul pylori
19. Menționați standard-ul de diagnostic al gastritei cronice:
a) [ ] Examenul clinic
b) [ ] Examenul radiologic
c) [x] Examenul histologic al bioptatului din mucoasei gastrice
d) [ ] Examenul biochimic
e) [ ] Monitorizare a pH-ului gastric
20. Identificați cel mai tipic semn clinic al ulcerului duodenal:
a) [x] Durerea
b) [ ] Greața
c) [ ] Voma
d) [ ] Constipația
e) [ ] Diarea
21. Identificați medicamentul care formează pelicula de protecţie pe suprafața ulcerului:
a) [ ] Rabeprazolul
b) [ ] Cimetidina
c) [x] De-nolul
d) [ ] Metronidazolul
e) [ ] Omeprazolul
22. Numiți ce include alimentaţia recomandată pacienţilor cu Dumping-sindrom:
a) [ ] Dietă cu glucide uşor asimilate
b) [ ] Alimentaţie lichidă
c) [x] Dietă solidă şi semisolidă, bogată în proteine
d) [ ] Dieta lacto-vegetală
e) [ ] Dieta îmbogăţită cu fibre vegetale
23. Identificați patologia care prezintă risc înalt de malignizare:
a) [x] Polipii adenomatoşi
b) [ ] Polipii hiperplazici
c) [ ] Hamartomul
d) [ ] Leiomiomul
e) [ ] Fibromul
24. Identificați celulele secretoare de gastrină:
a) [ ] Enterocromafine
b) [x] Endocrine G
c) [ ] Parietale
d) [ ] Principale
e) [ ] Mucoide
25. Identificați celulele secretoare de pepsinogen:
a) [ ] Istmice
b) [ ] Endocrine G
c) [ ] Parietale
d) [x] Principale
e) [ ] Endocrine D
26. Identificați celulele secretoare de acid clorhidric:
a) [ ] Istmice
b) [ ] Endocrine G
c) [x] Parietale
d) [ ] Principale
e) [ ] Endocrine D
27. Identificați celulele secretoare de factor intrinsec:
a) [ ] Istmice
b) [ ] Endocrine G
c) [x] Parietale
d) [ ] Principale
e) [ ] Endocrine D
28. Identificați factorul de agresiune implicat în etiopatogeneza bolii ulceroase:
a) [ ] Formarea mucusului
b) [ ] Secreţia de bicarbonaţi
c) [ ] Prostaglandinele
d) [ ] Factorul de creștere epidermal
e) [x] Pepsina
29. Identificați factorul de agresiune implicat în etiopatogeneza bolii ulceroase:
a) [x] Acidul clorhidric
b) [ ] Formarea mucusului
c) [ ] Secreţia de bicarbonaţi
d) [ ] Prostaglandinele
e) [ ] Oxidul nitric
30. Identificați factorul de apărare implicat în etiopatogeneza bolii ulceroase:
a) [ ] Acidul clorhidric
b) [ ] Pepsina
c) [ ] Dereglări de motilitate gastrică
d) [ ] Acizii biliari
e) [x] Prostaglandinele
31. Numiți preparatul la care Helicobacter pylori poate dezvolta rezistenţa:
a) [x] Claritromicina
b) [ ] Omeprazol
c) [ ] De-nol
d) [ ] Tetraciclina
e) [ ] Sucralfat
32. Marcați investigația care identifică cert prezența leziunii și dă caracteristica veridică a defectului
ulceros:
a) [x] Examenul radiologic baritat
b) [ ] USG transabdominală
c) [ ] Endoscopia digestivă superioară
d) [ ] Monitorizarea pH gastric
e) [ ] Monitorizarea pH duodenal
33. Identificați cel mai tipic semn clinic pentru ulcerul gastric/duodenal
a) [x] Durerea
b) [ ] Greața
c) [ ] Vărsături
d) [ ] Sitofobia
e) [ ] Diarea
34. Identificați testul recomandat pentru confirmarea eradicării Helicobacter Pylori
a) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig G
b) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig A
c) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig M
d) [ ] Cercetarea histologică a bioptatelor
e) [x] Testul antigen HP din materii fecale cu anticorpi monoclonali
35. Indicați termenul de excludere a glutenului din alimentaţia pacientului cu celiachie:
a) [ ] Până la ameliorarea clinică
b) [ ] Până la normalizarea funcţiei intestinului
c) [x] Permanent, pentru toată viaţa
d) [ ] Până la normalizarea morfologiei mucoasei intestinale
e) [ ] Până la normalizarea concentraţiei folaţilor serici
36. Numiți particularităţile diareei la pacienţii cu insuficienţa exocrină pancreatică:
a) [ ] Materiile fecale cu mucus şi puroi
b) [x] Diareea cu steatoree
c) [ ] "Diareea falsă"
d) [ ] Diareea apoasă
e) [ ] Diareea sangvinolentă
37. Numiți medicamentul care încetează peristaltizmul intestinal:
a) [ ] Domperidon
b) [ ] Metoclopramid
c) [x] Loperamid
d) [ ] Cisaprid
e) [ ] Indapamid,
38. Marcați care caracteristici se referă la inflamaţia din boala Crohn:
a) [ ] Difuză a colonului
b) [ ] Difuză a ileonului
c) [x] Segmentară, a oricărui segment al tractului gastrointestinal
d) [ ] Difuză a oricărui organ al tractului gastrointestinal
e) [ ] Segmentară, limitată la nivel de esofag
39. Marcați care semne se referă la caracteristicele macroscopice din colita ulceroasă:
a) [ ] Fistule
b) [ ] Stenoze
c) [x] Ulceraţii superficiale
d) [ ] Granulom sarcoid
e) [ ] Fisuri
40. Identificați medicamentul recomandat pentru menţinerea remisiunii în colita ulceroasă:
a) [ ] Prednisolonul
b) [ ] Ciclosporina
c) [x] Mesalazina
d) [ ] Metronidazol
e) [ ] Claritromicina
41. Identificați cea mai frecventă patologie a intestinului gros:
a) [ ] Diverticuloza intestinală
b) [ ] Colita pseudomembranoasă
c) [ ] Colita ulceroasă
d) [ ] Colita limfocitară
e) [x] Sindromul colonului iritabil
42. Identificați semnul posibil pentru sindromul colonului iritabil:
a) [ ] Diaree osmotică
b) [x] Durere abdominală asociată cu dereglari de scaun
c) [ ] Eliminarea lipidelor neutre în cantități mari în materii fecale
d) [ ] Hemoragie digestivă inferioară
e) [ ] Puroi în materii fecale
43. Identificați maladia pentru care nu sunt caracteristice complicații:
a) [ ] Colita ulceroasă
b) [ ] Boala Crohn
c) [ ] Boala ulceroasă
d) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
e) [x] Sindromul colonului iritabil
44. Marcați ce relevă cercetarea endoscopică în sindromul de colon iritabil:
a) [ ] Pseudopolipoza
b) [ ] Ulceraţii unice în intestin
c) [x] Mucoasa neschimbată
d) [ ] Eroziuni unice ale mucoasei intestinale
e) [ ] Prezenţa diverticulilor intestinali
45. Identificați care autoanticorpi se depistează frecvent la pacienții cu colotă ulcerativă:
a) [x] Anticorpi către zona perinucleară a neutrofilelor (pANCA)
b) [ ] Anticorpi antimitocondriali (AMA)
c) [ ] Anticorpi anti microsomali ficat-rinichi (LKM 1)
d) [ ] Anticorpii antinucleari (ANA)
e) [ ] Anticorpii anti-fibră musculară netedă (ASMA)
46. Identificați caracteristica care definește steatoreea:
a) [ ] Prezenţa fibrelor musculare în scaun
b) [ ] Scaune frecvente şi abundente
c) [x] Excreția unor cantități mari de grasimi neutre în materii fecale
d) [ ] Scaun acolic
e) [ ] Prezența amidonului extracelular în materii fecale
47. Numiți rolul fibrelor alimentare:
a) [ ] Factor de risc pentru cancerul colorectal
b) [ ] Factor de risc pentru cancerul gastric
c) [ ] Factor protector faţă de cancerul gastric
d) [x] Factor protector faţă de cancerul colorectal
e) [ ] Factor de risc pentru diabetul zaharat
48. Identificați semnul princare cel mai frecvent debutează cancerul rectal:
a) [ ] Rectoragii masive
b) [x] Rectoragii oculte
c) [ ] Ocluzie intestinală
d) [ ] Fisuri anale
e) [ ] Proctalgie
49. Identificați semnul caracteristic pentru colita ulceroasă:
a) [ ] Polipi adenomatoşi
b) [ ] Fistule
c) [ ] Fisuri anale
d) [x] Ulceraţii superficiale
e) [ ] Prolaps rectal
50. Numiți medicamentul de elecţie pentru menţinerea remisiunei în colita ulceroasă este:
a) [ ] Metotrexat
b) [ ] Dexametazon
c) [ ] Ciclosporina
d) [x] Mesalazina
e) [ ] Metronidazol
51. Identificați cea mai frecventă patologie a intestinului subţire:
a) [ ] Tuberculoza intestinală
b) [ ] Diverticuloza intestinului subţire
c) [ ] Boala Crohn
d) [x] Sindromul de contaminare a intestinului subţire
e) [ ] Tumorile maligne ale intestinului subţire
52. Indicați pronosticul în sindromul colonului iritabil este:
a) [ ] Nefavorabil din cauza complicațiilor cu stenoză colonică
b) [x] Favorabil
c) [ ] Nefavorabil din cauza complicațiilor cu hemoragii
d) [ ] Nefavorabil din cauza complicațiilor cu pseudopolipi
e) [ ] Nefavorabil din cauza complicațiilor cu fisuri anale
53. Indicați simptomul de bază al sindromului de colon iritabil:
a) [ ] Durere în hipocondriul drept
b) [ ] Durere în hipocondriul stâng
c) [x] Durere abdominală asociată cu dereglari de scaun
d) [ ] Durere în formă de semicentură
e) [ ] Scădere ponderală
54. Identificați semnul macroscopic caracteristic pentru colita ulceroasă:
a) [ ] Relief de „pietre de pavaj"
b) [ ] Fisuri anale
c) [ ] Polipi adenomatoşi
d) [ ] Mucoasă neschimbată
e) [x] Hemoragii de contact
55. Identificați simptomul nespecific pentru sindromulului de colon iritabil:
a) [ ] Durerea cronică abdominală
b) [x] Durerea nocturnă
c) [ ] Ameliorarea durerii prin defecaţie
d) [ ] Emisie de gaze
e) [ ] Mase fecale dure, fragmentate
56. Identificați semnul caracteristic pentru sindromul colonului iritabil:
a) [ ] Leucocitoză
b) [ ] Anemie
c) [ ] VSH-majorat
d) [x] Mucus în materii fecale
e) [ ] Flora patogenă în scaun
57. Identificați semnul caracteristic pentru Boala Crohn:
a) [x] Nivel de Proteină C-reactivă crescut
b) [ ] Trombocitopenie
c) [ ] Leucopenie
d) [ ] Fibrinogen scăzut
e) [ ] Protrombină scăzută
58. Marcați ce este caracteristic la examenul coprologic pentru sindromul colonului iritabil:
a) [ ] Prezenta leucocitelor în masele fecale
b) [ ] Steatorea
c) [x] Mucus în masele fecale
d) [ ] Creatoreea
e) [ ] Eritrocite în masele fecale
59. Identificați patologia pentru care sunt caracteristici anticorpii anti-transglutaminaza tisulara de tip Ig A
și Ig G:
a) [ ] Colita ulcerativă
b) [ ] Boala Crohn
c) [x] Enteropatia glutenică
d) [ ] Boala Whipple
e) [ ] Adenocarcinom colonic
60. Marcați afecțiunea, care reprezintă o infecție sistemică cronică cauzată de o bacterie Gram pozitivă,
Tropheryma whipplei și în care intestinul subțire este cel mai frecvent afectat, dar și alte organe pot fi afectate
(articulații, SNC, cordul):
a) [ ] Celiachia
b) [x] Boala Whipple
c) [ ] Entero-colita nespecifică
d) [ ] Boala Crohn
e) [ ] Colita pseudomemranoasă
61. Identificați cauza colitei pseudomembranoase:
a) [ ] Shigella
b) [ ] Salmonella
c) [x] Clostridium difficile
d) [ ] Tropheryma whippllei
e) [ ] Entamoeba histolitica
62. Identificați celulele hepatice care funcţionează ca macrofage:
a) [ ] Celulele Ito
b) [ ] Celulele Pit
c) [x] Celulele Kupffer
d) [ ] Plasmocitele
e) [ ] Macrocitele
63. Identificați cauza apariţiei steluţelor vasculare:
a) [ ] Hipoestrogenemie
b) [ ] Hiperglucagonemie
c) [x] Hiperestrogenemie
d) [ ] Hiperaldosteronemie
e) [ ] Hiperinsulinemia
64. Identificați semnul caracteristic pentru ciroza hepatică:
a) [ ] Afte bucale
b) [ ] Gingivită necrozantă
c) [ ] Edeme labiale
d) [ ] Acrocianoză
e) [x] Ictericitatea sclerelor
65. Indicați ce poate sugera hiperecogenitatea hepatică difuză la examenul ecografic:
a) [ ] Hemangiom hepatic
b) [ ] Metastaze hepatice
c) [x] Steatoză hepatică
d) [ ] Cancer hepatic
e) [ ] Chisturi hepatice
66. Identificați un indice prin care se manifestă sindromul de laborator de citoliză hepatică:
a) [ ] Scăderea albuminei serice
b) [x] Creşterea ALT
c) [ ] Scăderea colesterolului
d) [ ] Hipergamaglobulinemia
e) [ ] Creşterea fosfatazei alcaline
67. Precizați pentru care maladie este caracteristic nivelul de gamaglutamiltranspeptidază majorat:
a) [ ] Ulcer duodenal Hp+
b) [ ] Pancreatită cronică
c) [x] Hepatopatie alcoolică
d) [ ] Colecistită cronică
e) [ ] Gastrita autoimună
68. Indicați semnul caracteristic pentru o hepatopatie alcoolică:
a) [ ] Scăderea nivelului de gamaglutamiltransferază
b) [ ] Scăderea nivelului de aspartataminotransferază
c) [x] Creșterea nivelului de IgA serică
d) [ ] Creșterea nivelului de IgG serică
e) [ ] Creșterea nivelului de IgM serică
69. Indicați markerul infecţiei cu virusul hepatic B, nedetectabil în sânge:
a) [x] HBcAg
b) [ ] HBsAg
c) [ ] Anti-HBc
d) [ ] HBeAg
e) [ ] Anti-HBe
70. Indicați patologia care poate fi declanşată de infecţia cu virusul hepatic C:
a) [x] Hepatita autoimună
b) [ ] Colangita sclerozantă
c) [ ] Ciroza biliară primară
d) [ ] Infecţia cronică HDV
e) [ ] Infecţia cronică HBV
71. Identificați semnul care stabileşte defenitiv gradul activităţii necroinflamatorii a hepatitelor cronice:
a) [ ] Nivelul albuminei serice elevat
b) [ ] Markeri autoimuni prezenți
c) [x] Aspectul histologic
d) [ ] Viteza de sedimentare a hematiilor accelerată
e) [ ] Hipergamaglobulinemie
72. Marcați durata minimă de evoluție a hepatitei necesară pentru stabilirea hepatitei cronice:
a) [ ] 3 luni
b) [ ] 5 luni
c) [ ] 9 luni
d) [x] 6 luni
e) [ ] 12 luni
73. Identificați când este indicată terapia antivirală în caz de hepatită cronică virală B:
a) [ ] În faza de toleranță imunitară
b) [ ] În faza de control imunologic
c) [x] În faza de reactivare imună
d) [ ] În faza de purtător inactiv
e) [ ] Indiferent de faza infecției
74. Identificați patologia pentru care sunt caracteristici anticorpii antimitocondriali-M2:
a) [ ] Hepatita acută A
b) [ ] Ciroza alcoolică
c) [x] Ciroza biliară primară
d) [ ] Boala Wilson
e) [ ] Colangita sclerozantă primitivă
75. Marcați simptomul care apare precoce în ciroza biliară primară:
a) [ ] Icter
b) [ ] Febră
c) [x] Prurit cutanat
d) [ ] Dureri în hipocondrul drept
e) [ ] Ascită
76. Identificați sindromul pe baza căruia putem presupune evoluţia hepatitei spre ciroză hepatică:
a) [ ] Sindromul asteno-vegetativ
b) [ ] Sindromul de citoliză
c) [ ] Sindromul imuno-inflamator
d) [ ] Sindromul de colestază
e) [x] Sindromul de hipertensiune portală
77. Numiți semnul histologic caracteristic pentru ciroza hepatică:
a) [ ] Infiltrat inflamator limfo-plasmocitar portal
b) [ ] Necroză celulară
c) [ ] Distrofie a hepatocitelor
d) [ ] Steatoză hepatică
e) [x] Noduli de regenerare
78. Marcați sindromul care indică decompensarea cirozei hepatice:
a) [ ] Dispeptic
b) [ ] Imuno-inflamator
c) [ ] Asteno-vegetativ
d) [x] Insuficienţei hepatice celulare
e) [ ] De colestază
79. Indicați cauza mai frecventă de hemoragie digestivă superioară în caz de ciroză hepatică:
a) [x] Ruptură de varice esofagiene
b) [ ] Sindrom Mallory-Weiss
c) [ ] Ulcer gastric
d) [ ] Eroziuni esofagiene de reflux
e) [ ] Gastrită hemoragică
80. Indicați cauza care determină hipoalbuminemia din ciroza hepatică:
a) [ ] Hipocatabolism
b) [x] Insuficienţa funcției de sinteză hepatică
c) [ ] Gastroenteropatie exsudativă
d) [ ] Sindrom de malabsorbţie
e) [ ] Proteinurie
81. Indicați care din tumorile hepatice maligne este cea mai frecventă:
a) [ ] Colangiocarcinomul
b) [x] Carcinomul hepatocelular
c) [ ] Angiosarcomul
d) [ ] Hepatoblastomul
e) [ ] Carcinosarcomul
82. Menționați un indice caracteristic pentru cancerul hepatic:
a) [ ] Eritrocitoza
b) [ ] Trombocitopenia
c) [x] Nivel majorat de -fetoproteina
d) [ ] Hipercalciemia
e) [ ] Prezenţa CA -125 în ser
83. Indicați pentru ce patologie este caracteristică hipertensiunea portală la nivel sinusoidal:
a) [x] Ciroza hepatică
b) [ ] Tromboza venei cave inferioare
c) [ ] Boala venoocluzivă hepatică
d) [ ] Schistosomiaza
e) [ ] Sindromul Budd-Chiari
84. Indicați nivelul minim pe care trebuie să-l depășească bilirubina pentru a determina icterul tegumentar:
a) [ ] > 10 mcmol/l
b) [ ] > 20 mcmol/l
c) [x] > 40 mcmol/l
d) [ ] > 60 mcmol/l
e) [ ] > 80 mcmol/l
85. Marcați contraindicația absolută pentru paracenteza diagnostică:
a) [ ] Ascita refractară
b) [x] Abdomen acut, care necesită tratament chirurgical urgent
c) [ ] Ascita la debut
d) [ ] Suspecţia de peritonită bacteriană spontană
e) [ ] Suspecţie la geneza tuberculoasă
86. Indicați cea mai frecventa cauza de ascită:
a) [ ] Sindromul Budd-Chiari
b) [ ] Pericardita constrictiva
c) [ ] Peritonita eozinofilica
d) [x] Ciroza hepatică
e) [ ] Granulomatoza peritoneala
87. Numiți condiția ce indică geneză virală C a hepatitei:
a) [x] Anticorpi anti-VHC "+"şi ARN-VHC "+" în ser concomitent
b) [ ] ADN-VHB "+" în ser
c) [ ] Ag HBc în hepatocit
d) [ ] Anticorpi antinucleari în ser
e) [ ] Anticorpi anti-HBc în ser
88. Indicați metoda de prelucrare eficientă a instrumentelor medicale pentru prevenirea infectării cu virusul
hepatitei B:
a) [ ] Fierbere timp de 10 minute
b) [ ] Prelucrare în alcool etilic de 70% timp de 1 oră
c) [x] Prelucrare în autoclav timp de minimum 20 minute la presiunea de 2 atmosfere
d) [ ] Prelucrarea cu razele ultaviolete timp de 30 minute
e) [ ] Prelucrarea minuţiosă cu apă şi săpun
89. Numiți medicamentul care cel mai frecvent cauzează hepatita medicamentoasă:
a) [ ] Acid acetilsalicilic
b) [ ] Izoniazidă
c) [ ] Metotrexat
d) [ ] Furadonină
e) [x] Paracetamol
90. Marcați indicii normali ai bilirubinei serice:
a) [ ] 0,1-0,7 mcmol/l
b) [ ] 2,5-8,5 mcmol/l
c) [x] 8,5-20,5 mcmol/l
d) [ ] 3,5-6,5 mcmol/l
e) [ ] 7,6-12,6 mcmol/l
91. Indicați criteriul cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de hepatită cronică:
a) [x] Rezultatele examenului histologic al ficatului
b) [ ] Suportarea hepatitei virale în anamnestic
c) [ ] Prezenţa în ser a HBsAg
d) [ ] Subfebrilitate periodică
e) [ ] Dureri în hipocondriul drept
92. Indicați simptomul cu care debutează cel mai frecvent ciroza biliară primitivă:
a) [ ] Icter
b) [ ] Hemoragii esofagiene
c) [x] Prurit cutanat
d) [ ] Dureri în hipocondrul drept
e) [ ] Ascită
93. Indicați patologia hepatică care necesită tratamentul imunosupresiv:
a) [x] Hepatita autoimună
b) [ ] Ciroză biliară secundară
c) [ ] Hepatită cronică virală
d) [ ] Adenocarcinom hepatic
e) [ ] Hemocromatoză
94. Marcați criteriul decisiv pentru stabilirea diagnosticului de hepatită cronică:
a) [x] Rezultatul caracteristic al examenului histologic al ficatului preluat prin biopsia hepatică
b) [ ] Suportarea hepatitei virale în anamnestic
c) [ ] Prezenţa în ser a HBsAg
d) [ ] Sindrom algic tipic
e) [ ] Alfa-fetoproteina serică crescută
95. Indicați care este semnul de bază al cirozei hepatice:
a) [ ] Prezenţa sindromului citolitic
b) [ ] Prezenţa sindromului de colestază
c) [ ] Prezenţa sindromului de insuficienţă hepatică celulară
d) [x] Dezorganizarea arhitectonicii ficatului depistată prin studiul histologic
e) [ ] Icter extrahepatic
96. Indicați una din substanțele consumul căreia trebuie de limitate în caz de comă hepatică:
a) [ ] Glucide
b) [x] Proteine
c) [ ] Grăsimi
d) [ ] Lichide
e) [ ] Vitamine
97. Menționați semnul distinctiv pentru hepatita virală B:
a) [ ] Hepertransaminazemie
b) [ ] Hepatomegalie
c) [x] Prezenţa ADN HBV în ser
d) [ ] Splenomegalie
e) [ ] Icter mai puţin pronunţat
98. Indicați cea mai informativă examinare pentru determinarea nivelului de obstrucţie a circulaţiei portale:
a) [ ] Pancreatografia retrogradă endoscopică
b) [ ] Laparoscopia
c) [ ] Ecografia abdominală
d) [x] Angiografia
e) [ ] Biopsia hepatică
99. Menționați despre ce sugerează melena în asociere cu hepatosplenomegalie:
a) [ ] Ulcer duodenal complicat cu hemoragie
b) [ ] Ulcer gastric complicat cu hemoragie
c) [ ] Tromboză a arterei mezenterice
d) [x] Hemoragie din varicele esofagiene
e) [ ] Colită ulceroasă
100. Indicați situația clinică care determină sindromul citolitic maximal:
a) [x] Hepatita acută
b) [ ] Sindrom Gilbert
c) [ ] Hepatită cronică
d) [ ] Litiază biliară
e) [ ] Ciroză hepatică
101. Marcați marcherii serologici pentru infecția cu virusul hepatic C:
a) [ ] Anticorpi anti-HBc
b) [ ] Anticorpi anti-HBs
c) [x] Anticorpi anti-VHC
d) [ ] Anticorpi anti-HBe
e) [ ] Ag HBe
102. Marcați marcherii serologici pentru infecția cu virusul hepatic G:
a) [ ] Anticorpi anti-HBc
b) [ ] Anticorpi anti-HBs
c) [ ] Anticorpi anti-VHC
d) [x] Anticorpi anti-VHG
e) [ ] Ag HBs
103. Marcați care caracteristici se referă la bilirubină:
a) [ ] Dozarea este obligatorie în patologia colonului
b) [x] Este unul dintre indicii ce se utilizează în stadializarea cirozei hepatice după Child-Pugh
c) [ ] Creşte în toate tipurile de hepatite cronice
d) [ ] În hepatita autoimună creşte constant
e) [ ] Creşte în obstacole extrahepatice în circulaţia portă
104. Numiți medicamentul ce se utilizează în schemele de tratament etiologic al hepatitei cronice virale C:
a) [ ] Adefovir
b) [ ] Entecavir
c) [x] Ribavirina
d) [ ] Lamivudina
e) [ ] Tenofovir
105. Marcați afirmațiile corecte în tratamentul patogenetic al hepatitelor autoimune:
a) [x] Include prednisolon în monoterapie sau asociat azatioprinei
b) [ ] La bolnavii cu ciroză inactivă se indică o perioadă de inducţie cu prednisolon
c) [ ] Include interferonterapie
d) [ ] Include acid ursodeoxicolic în monoterapie
e) [ ] Este doar simptomatic
106. Marcați alternativele terapeutice în tratamentul hepatitei autoimune:
a) [ ] Monoterapie cu azatioprină în caz cu anemie, leucopenie şi trombocitopenie marcată
b) [ ] Metotrexatul
c) [ ] Antibioticoterapie
d) [ ] Mesalazină
e) [x] Tacrolimus, Ciclosporina A
107. Identificați care autoanticorpi sunt caracteristici pentru hepatita autoimină tip 1:
a) [ ] Anticitoplasmă a neutrofilelor: p-ANCA
b) [ ] Anti antigen-solubil hepatic: SLA
c) [x] Antinucleari: ANA
d) [ ] Antimicrosomi hepatici şi renali: anti-LKM-1
e) [ ] Antimitocondriali: AMA
108. Identificați care autoanticorpi sunt caracteristici pentru hepatita autoimină tip 2:
a) [ ] Anticitoplasmă a neutrofilelor: p-ANCA
b) [ ] Anti antigen-solubil hepatic: SLA
c) [ ] Antinucleari: ANA
d) [x] Antimicrosomi hepatici şi renali: anti-LKM-1
e) [ ] Antimitocondriali: AMA
109. Marcați situația când pacienții cu hepatită autoimună nu necesită tratament imunosupresor:
a) [ ] Transaminaze crescute > 10 x valoarea normală
b) [ ] Transaminaze crescute > 5 x valoarea normală şi gamaglobulina > 2 x valoarea normală
c) [ ] Semne histologice de necroze în punte sau multiacinară
d) [ ] Hepatită de interfaţă (periportală)
e) [x] Ciroză inactivă sau Ciroză hepatică decompensată cu hemoragie variceală, ascită, encefalopatie
hepatică
110. Identificați nivelul carei imunoglobine serice este elevat în boala alcoolică a ficatului:
a) [x] Ig A
b) [ ] Ig D
c) [ ] Ig E
d) [ ] Ig G
e) [ ] Ig M
111. Identificați medicamentul utilizat pentru scăderea hipertensiunii portale din ciroza hepatică pentru
prevenirea hemoragiei digestive superioare din varice:
a) [ ] Pantoprazol
b) [ ] Rifaximină
c) [x] Propanolol
d) [ ] Lactuloză
e) [ ] Arginină
112. Marcați pentru care patologie este caracteristică prezenţa în hepatocite a corpusculilor Mallory:
a) [ ] Hepatita autoimină
b) [x] Hepatita alcoolică
c) [ ] Hepatita cronică virală B
d) [ ] Hepatita cronică virală C
e) [ ] Ciroza biliară primară
113. Marcați pentru care patologie histologic se evidenţiază aspectul de sticlă mată al hepatocitelor (ground
glass)
a) [ ] Hepatita autoimină
b) [ ] Hepatita alcoolică
c) [x] Hepatita cronică virală B
d) [ ] Hepatita cronică virală C
e) [ ] Ciroza biliară primară
114. Marcați medicamentul care poate fi folosit pentru prevenirea transmiterii perinatale şi intrauterine a
infecției cu virusul hepatic B, în ultimul trimestru de sarcină la pacientele HBsAg-pozitive cu nivel înalt de
viremie (AND HBV seric >106-7 IU/ml):
a) [ ] Adefovir
b) [ ] Pegintron
c) [ ] Ribavirina
d) [ ] Teofilina
e) [x] Tenofovir
115. Marcați valoarea alaninaminotransfarazei (ALT) serice, care este predictor de răspuns adecvat pentru
tratamentul antiviral a hepatitei cronice virale B cu analogi nucleozidici:
a) [ ] ALT în limita valorilor normale
b) [ ] ALT mai mică de 2 x limita superioară a valorilor normale
c) [ ] ALT mai mică de 2,5 x limita superioară a valorilor normale
d) [ ] ALT mai mică de 3 x limita superioară a valorilor normale
e) [x] ALT mai mare de 3 x limita superioară a valorilor normale
116. Marcați valoarea alaninaminotransfarazei (ALT) serice, care este predictor de răspuns adecvat pentru
tratamentul antiviral a hepatitei cronice virale B cu interferonul pegilat-alfa:
a) [ ] ALT în limita valorilor normale
b) [ ] ALT mai mică de 2 x limita superioară a valorilor normale
c) [ ] ALT mai mică de 2,5 x limita superioară a valorilor normale
d) [ ] ALT mai mică de 3 x limita superioară a valorilor normale
e) [x] ALT mai mare de 3 x limita superioară a valorilor normale
117. Identificați sindromul ce determină la un etilic cronic icter de tip colestatic, hiperlipidemie mixtă, cu
predominanţa trigliceridelor, anemie hemolitică și clinic: alterarea stării generale, dureri abdominale, febră,
sindrom colestatic, icteric:
a) [ ] Sindromul Gilbert
b) [ ] Sindromul Crigler-Najjar
c) [ ] Sindromul Rotor
d) [x] Sindromul Zieve
e) [ ] Sindrom Mallory-Weiss
118. Identificați caracteristica care definește steatoreea:
a) [ ] Scaun cu puroi în cantităţi mari
b) [ ] Scaun cu mucus în cantităţi mari
c) [ ] Scaun cu cantităţi mari de fibre musculare
d) [x] Scaun cu cantităţi mari de grăsimi
e) [ ] Scaun cu cantităţi mari de amidon
119. Identificați caracteristica care definește creatoreea:
a) [ ] Scaun pleocromic
b) [ ] Scaun cu puroi
c) [x] Scaun cu cantităţi mari de fibre musculare
d) [ ] Scaun cu cantităţi mari de grăsimi
e) [ ] Scaun cu cantităţi mari de amidon
120. Identificați caracteristica care definește amiloreea:
a) [ ] Scaun cu mucus în cantităţi mari
b) [ ] Scaun cu sînge neschimbat
c) [ ] Scaun cu cantităţi mari de grăsimi
d) [x] Scaun cu cantităţi mari de amidon
e) [ ] Scaun cu cantităţi mari de fibre musculare
121. Identificați enzima pancreatică care este secretată în formă activă:
a) [ ] Tripsinogenul
b) [ ] Chimotripsinogenul
c) [ ] Fosfolipaza A2
d) [ ] Procarboxi-peptidaza
e) [x] Lipaza pancreatică
122. Identificați stimulatorul celulelor pancreatice acinoase:
a) [ ] Glucagona
b) [ ] Somotostatina
c) [ ] Encefalina
d) [ ] Calcitonina
e) [x] Colecistokinina
123. Identificați stimulatorul celulelor pancreatice ductale:
a) [ ] Somatostatina
b) [ ] Calcitonina
c) [ ] Glucagona
d) [ ] Vasopresina
e) [x] Secretina
124. Identificați semnul prezența cărui este necesară suplimentar la anamneza şi etiologia tipică pentru a
stabili pancreatita cronică certă:
a) [ ] Modificări canalare neînsemnate
b) [ ] Test secretinic modificat
c) [ ] Modificări ale testului de toleranţă la glucoză
d) [ ] Insuficienţă exocrină nepronunțată
e) [x] Calcificare pancreatică
125. Indicați activitatea cărei enzime scade cel mai rapid în conținutul duodenal al personelor cu pancreatită
cronică:
a) [ ] α-Amilaza
b) [x] Lipaza
c) [ ] Tripsina
d) [ ] Elastaza
e) [ ] Chimotripsina
126. Numiți când este indicat testul cu secretină-pancreozimină în diagnosticul pancreatitei cronice:
a) [ ] Prezenţa calcificărilor pancreatice
b) [ ] Prezența steatoreei >7g/24h, care s-a redus la administrarea terapiei enzimatice de substituţie
c) [x] Lipsa atât a calcificărilor pancreatice, cît şi a steatoreei şi diabetului zaharat
d) [ ] Prezenţa modificărilor canalare pronunţate
e) [ ] Prezenţa steatoreei şi diabetului
127. Indicați patologia pancreatică mai frecvent întâlnită:
a) [ ] Pancreatita cronică ereditară
b) [x] Pancreatita cronică recidivantă
c) [ ] Pancreatita cronică indurativă
d) [ ] Chistadenocarcinomul pancreatic
e) [ ] Pancreatita autoimună
128. Indicați cea mai frecventă cauză etiologică a pancreatitei cronice la adult:
a) [ ] Disfuncţia sfincterului Oddi
b) [ ] Hipercalciemia
c) [ ] Factorii nutriţionali:alimentaţia bogată în grăsimi şi proteine
d) [x] Consumul excesiv de alcool
e) [ ] Pancreas divisum
129. Indicați după conţinutul cărei enzime se face dozarea preparatelor enzimatice cu scop de substituție:
a) [ ] Amilaza
b) [x] Lipaza
c) [ ] Tripsina
d) [ ] Elastaza
e) [ ] Chimotripsina
130. Identificați manifestarea clasică a insuficienţei exocrine pancreatice:
a) [ ] Anemia hemolitică
b) [x] Diareea cu steatoree
c) [ ] Creatoreea
d) [ ] Hemoragiile digestive
e) [ ] Durerea abdominală
131. Identificați cercetarea utilizată pentru a obiectiviza stetoreea:
a) [ ] Dozarea azotului din fecale
b) [x] Coloraţie cu Sudan III a materiilor fecale
c) [ ] Dozarea lactoferinei în materii fecale
d) [ ] Cercetarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecale cu folosirea anticorpilor monoclonali
e) [ ] Dozarea activităţii chimotripsinei în materii fecale
132. Identificați scăderea activității cărei enzime pancreatice serice indică insuficiență exocrină pancreatică
avansată:
a) [ ] Amilaza
b) [ ] Lipaza
c) [x] Tripsina
d) [ ] Elastaza
e) [ ] Chimotripsina
133. Marcați ce poate sugera apariția icterului persistent la un pacient ce suferă de pancreatită cronică:
a) [x] Neoplasm la nivelul capului pancreasului
b) [ ] Anemie hemolitică
c) [ ] Insuficienţă hepato-celulară
d) [ ] Siondrom Gilbert
e) [ ] Stenoză duodenală
134. Indicați cel mai informativ test pentru evaluarea funcţiei exocrine a pancreasului:
a) [ ] Testul de toleranţă la glucoza
b) [ ] Coeficientul amilază serică / creatinină serică
c) [ ] Studierea activităţii lipazei serice
d) [x] Testul cu secretină - pancreozimină
e) [ ] Cercetarea amilazei în urină
135. Identificați manifestarea tipică a insuficienţei exocrine pancreatice:
a) [ ] Diareea sangvinolentă
b) [ ] Diareea falsă
c) [ ] Diareea cu mucus
d) [x] Diareea cu steatoree
e) [ ] Diareea secretorie
136. Indicați valoarea optimă a pH-ului la care fermenţii pancreatici menţin activitate înaltă:
a) [ ] Mai mare de 2
b) [ ] Mai mare de 3
c) [ ] Mai mare de 4
d) [ ] Mai mare de 5
e) [x] Mai mare de 6
137. Indicați pierderea cărui procent din parenchimul pancreatic funcţional determină manifestări de
maldigestie cu malabsorbţie:
a) [ ] 10%
b) [ ] 30%
c) [ ] 50%
d) [x] 90%
e) [ ] 70%
138. Indicați semnul patognomonic pentru pancreatita cronică:
a) [x] Calcificările pancreatice
b) [ ] Dureri tipice pancreatice
c) [ ] Dereglări de scaun
d) [ ] Dereglări de digestie
e) [ ] Dereglări nutritive
139. Indicați semnul clinic cardinal în pancreatita cronică:
a) [ ] Scăderea ponderală
b) [ ] Icterul
c) [x] Durerea cronică abdominală tipică
d) [ ] Diareea
e) [ ] Constipaţia
140. Identificați nivelul de elastaza-1 specifică pancreatică în fecale care indică insuficienţă exocrină a
pancreasului:
a) [ ] < 300 μg/g fecale
b) [x] < 200 μg/g fecale
c) [ ] < 500 μg/g fecale
d) [ ] > 200 μg/g fecale
e) [ ] > 300 μg/g fecale
141. Marcați care investigaţie nu este informativă pentru diagnosticul pancreatitei cronice:
a) [x] Cercetarea Ag Helicobacter Pylori în fecale
b) [ ] Cercetarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecale
c) [ ] Cercetarea chimotripsinei în fecale
d) [ ] Tomografia computerizată a organelor abdominale
e) [ ] Cercetarea tripsinogenului în serul sangvin
142. Marcați sindromul clinic caracteristic perioadei precoce a pancreatitei cronice:
a) [ ] Endocrin
b) [x] Dolor abdominal
c) [ ] Al insuficienţei exocrine a pancreasului
d) [ ] Dispeptic
e) [ ] Alergic
143. Identificați pentru ce tip patologic de secreţie exocrină a pancreasului este caracteristică scăderea
secreţiei de enzime și bicarbonaţi la volumul secretor normal:
a) [ ] Hipersecretor
b) [x] Hiposecretor
c) [ ] Obstructiv, bloc superior
d) [ ] Obstructiv, bloc inferior
e) [ ] Ductular
144. Identificați tratamentul etiopatogenetic în pancreatita cronică autoimună:
a) [ ] Antibioticoterapia
b) [x] Corticoterapia
c) [ ] Terapia cu prochinetice
d) [ ] Terapia cu spasmolitice
e) [ ] Antidepresante
145. Identificați factorul mai frecvent de risc în dezvoltarea pancreatitei cronice:
a) [ ] Alimentaţia bogată în grăsimi şi proteine
b) [x] Consumul excesiv de alcool
c) [ ] Hiperlipidemia
d) [ ] Disfuncţii ale sfincterului Oddi
e) [ ] Hipercalciemia
146. Indicați peste cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei cronice nivelul lipazei serice atinge
valori maximale în serul sanguin:
a) [ ] La 2 - 4 ore
b) [ ] La 6 - 8 ore
c) [ ] La 8-10 ore
d) [x] La a II - IV-a zi
e) [ ] La a II - IV-a săptămână
147. Indicați peste cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei cronice nivelul α-amilazei
pancreatice atinge valori maximale în serul sanguin:
a) [x] La 2 ore
b) [ ] La 8 ore
c) [ ] La 10 ore
d) [ ] La a II - IV-a zi
e) [ ] La a II - IV-a săptămână
148. Numiţi investigaţia mai informativă pentru diferenţierea dintre maldigestie şi malabsorbţie?
a) [ ] Cercetarea Ag Giardia Lamblia în fecale
b) [x] Determinarea cantitativă a steatoreei concomitent cu efectuarea testului absorbţiei D-xilozei
c) [ ] Cercetarea Ag Helicobacter Pylori în fecale
d) [ ] Cercetarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecale
e) [ ] Cercetarea chimotripsinei în fecale
149. Indicați cel mai informativ test pentru reflectarea funcţiei exocrine a pancreasului:
a) [ ] Testul cu D-xiloză
b) [x] Testul cu secretină-pancreozimină
c) [ ] Indicii activităţii lipazei în serul sanguin
d) [ ] Coeficientul amilază-creatinină
e) [ ] Indicii activităţii amilazei în serul sanguin
150. Identificați cel mai tipic semn clinic pentru pancreatita cronică
a) [x] Durerea
b) [ ] Greața
c) [ ] Vărsături
d) [ ] Sitofobia
e) [ ] Diarea
151. Identificați care formă clinică de pancreatită cronică necesită tratament cu glucocorticosteroizi:
a) [ ] Pancreatita cronică alcoolică
b) [x] Pancreatita cronică autoimună
c) [ ] Pancreatita cronică tropicală
d) [ ] Pancreatita cronică obstructivă
e) [ ] Pancreatita cronică recurentă
152. Identificați metoda de diagnostic al pancreatitei cronice cu sensibilitatea înaltă, inclusiv pentru
pancreatita cronică cu modificări ușoare:
a) [ ] Radiografia abdominală panoramică
b) [ ] USG transabdominală
c) [x] USG endoscopică
d) [ ] Tomografia computerizată transabdominală
e) [ ] Rezonanța magnetică nucleară
153. Identificați care dintre celulele pancreasului endocrin secretă ghrelina:
a) [ ] Celule  - insulocite acidofile
b) [ ] Celule  - insulocite bazofile
c) [ ] Celule  - insulocite definitive
d) [ ] Celule PP
e) [x] Celule ε - epsilon
154. Identificați care dintre celulele pancreasului endocrin secretă insulina:
a) [ ] Celule  - insulocite acidofile
b) [x] Celule  - insulocite bazofile
c) [ ] Celule  - insulocite definitive
d) [ ] Celule PP
e) [ ] Celule ε - epsilon
155. Identificați care dintre celulele pancreasului endocrin secretă glucagona:
a) [x] Celule  - insulocite acidofile
b) [ ] Celule  - insulocite bazofile
c) [ ] Celule  - insulocite definitive
d) [ ] Celule PP
e) [ ] Celule ε - epsilon
156. Identificați care dintre celulele pancreasului endocrin secretă somatostatina:
a) [ ] Celule  - insulocite acidofile
b) [ ] Celule  - insulocite bazofile
c) [x] Celule  - insulocite definitive
d) [ ] Celule PP
e) [ ] Celule ε - epsilon
157. Identificați inhibitorul celulelor pancreatice acinoase:
a) [ ] Acetilcolina
b) [ ] Insulina
c) [ ] Colecistokinina
d) [ ] Secretina
e) [x] Somotostatina
158. Identificați forma clinică de pancreatită cronică, în care clinic, pacienții se prezentă cu icter, dureri
abdominale și pierdere în greutate, dar în ser se depistează nivel crescut al IgG4:
a) [x] Pancreatită cronică autoimună, tip 1
b) [ ] Pancreatita cronică autoimună tip II
c) [ ] Pancreatita cronică tropicală
d) [ ] Pancreatita cronică alcoolică
e) [ ] Pancreatita ereditară
159. Identificați medicația folosită pentru terapia de substituţie în corecţia funcţiei exocrine a pancreasului
la pacienții cu pancreatită cronică:
a) [x] Polifermenţi în doze mari, de elecţie - în formă de capsule, care conţin minimicrosfere sau
minicomprimate de pancreatină, cu d<2 mm, acoperite cu membrană enterosolubilă
b) [ ] Inhibitorii proteazici
c) [ ] Cotazim
d) [ ] Viocaze-16
e) [ ] Wobwnzim
160. Indicați cea mai frecventă cercetare utilizată pentru identificarea litiazei biliare:
a) [ ] Examenul radiologic panoramic al abdomenului
b) [ ] Colangiografia endoscopică retrogradă
c) [ ] Colecistografia orală
d) [x] Ecografia transabdominală
e) [ ] Tomografia computerizată abdominală
161. Indicați medicamentul care se indică în terapia de dizolvare a calculilor biliari:
a) [ ] Spasmolitice
b) [ ] M-holinolitice
c) [ ] Miolitice selective
d) [x] Acidul ursodeoxicolic
e) [ ] Ulei de măsline
162. Identificați cel mai frecvent agent patogen cauzal al angiocolitei:
a) [ ] Stafilococii
b) [ ] Pneumococii
c) [x] Esherihia coli
d) [ ] Streptococii
e) [ ] Fungii
163. Indicați cel mai caracteristic semn clinic al litiazei biliare:
a) [ ] Dispepsia
b) [ ] Febra
c) [ ] Eructaţia
d) [ ] Steatoreea
e) [x] Colica biliară
164. Marcați standardul de aur în diagnosticul disfuncţiei sfincterului Oddi:
a) [ ] Hepatobilioscintigrafia
b) [ ] FEGDS
c) [x] Manometria sfincterului Oddi
d) [ ] USG
e) [ ] Efectuarea testului cu morfină
165. Indicați autoanticorpii care se întâlnesc în 60 - 80% cazuri în colangita sclerozantă primară:
a) [x] Anticitoplasmă a neutrofilelor: p-ANCA
b) [ ] Anti antigen-solubil hepatic: SLA
c) [ ] Antinucleari: ANA
d) [ ] Antimicrosomi hepatici şi renali: anti-LKM-1
e) [ ] Antimitocondriali: AMA
166. Identificați patologia în care colangiografia retrogradă endoscopică relevă pereţii căilor biliare cu
aspect neregulat, de "arbore mort în picioare", de "şireag de mărgele":
a) [ ] Ciroza biliară primară
b) [ ] Ciroza hepatică de geneză virală
c) [x] Colangita sclerozantă primară
d) [ ] Carcinomul hepatocelular
e) [ ] Boala alcoolică a ficatului
167. Marcați când nu se recomandă colecistectomia în caz de litiază asimptomatică a vezicii biliare:
a) [ ] Corticoterapie de durată
b) [ ] Veziculă de porţelan, calcificată
c) [ ] Calculi mari, peste 3 cm
d) [x] Calculi colesterolici mici
e) [ ] Vezica biliară afunctională
168. Marcați care din maladiile enumerate se asociază mai frecvent cu colangita sclerozantă primară:
a) [ ] Artrită reumatoidă
b) [ ] Colecistectomie
c) [ ] Alcoolism
d) [x] Colită ulceroasă
e) [ ] Tuberculoză pulmonară
169. Indicați cercetarea cea mai ieftină pentru diagnosticul disfuncţiei vezicii biliare:
a) [x] Sondajul duodenal polifracţionat
b) [ ] USG
c) [ ] Colecistopancreatografia endoscopică retrogradă
d) [ ] RMN standard
e) [ ] Biliscintigrafia dinamică cu preparatul radiofarmaceutic "HIDA" Tc
170. Indicați metoda cea mai simplă şi răspîndită în diagnosticul litiazei biliare:
a) [ ] Sondajul duodenal
b) [x] USG transabdominală
c) [ ] Colecistopancreatografia endoscopică retrogradă
d) [ ] USG endoscopică abdominală
e) [ ] Biliscintigrafia dinamică cu preparatul radiofarmaceutic "HIDA" Tc
171. Marcați care caracteristică se referă la angiocolită (colangita):
a) [ ] Reprezintă o inflamaţie acută sau cronică nespecifică a vezicii biliare
b) [x] Reprezintă o inflamaţie acută sau cronică nespecifică a căilor biliare intra- și extrahepatice
c) [ ] Reprezintă o inflamaţie acută sau cronică nespecifică a colonului
d) [ ] Reprezintă o inflamaţie acută sau cronică nespecifică a căilor biliare şi veziculei biliare
e) [ ] Reprezintă o inflamaţie acută sau cronică nespecifică a ducturilor pancreatice
172. Identificați preparatul cu efect litolitic al calculelor biliari:
a) [x] Acidul ursodeoxicolic
b) [ ] Himecromonul
c) [ ] Pancreatina
d) [ ] Antibacterienele
e) [ ] Mebeverina
173. Indicați semnele posibile în acalazia cardiei:
a) [x] Regurgitaţii cu alimente
b) [ ] Dureri sub rebordul costal stîng
c) [x] Scădere ponderală
d) [x] Dureri retrosternale în timpul glutiţiei
e) [x] Perna umedă
174. Indicați cum se poate defini disfagia:
a) [x] Senzaţie de încetinire sau oprire a tranzitului bolului alimantar prin cavitatea orală
b) [x] Senzaţie de încetinire sau oprire a tranzitului bolului alimantar prin faringe
c) [x] Senzaţie de încetinire sau oprire a tranzitului bolului alimantar prin segmentul proximal al esofagului
d) [ ] Senzaţie de încetinire sau oprire a tranzitului bolului alimantar prin segmentul piloric
e) [x] Senzaţie de încetinire sau oprire a tranzitului bolului alimantar prin segmentul distal al esofagului
175. Menționați maladiile în care poate să apară disfagia:
a) [x] Sclerodermie sistemică
b) [ ] Insuficiența cardiacă
c) [x] Miastenia gravis
d) [x] Acalazia cardiei
e) [x] Cancerul esofagian
176. Identificați prin ce se defineşte acalazia cardiei:
a) [x] Insuficienţa de relaxare a sfincterului esofagian inferior în timpul deglutiţiei
b) [ ] Zone de metaplazie a epiteliului malpighian al esofagului
c) [ ] Mucoasa columnară a esofagului netedă sau cu cicatrice
d) [ ] Insuficienţa de contracţie a sfincterului esofagian inferior
e) [x] Absenţa undelor peristaltice propulsive ale corpului esofagian
177. Menționați complicaţiile posibile ale bolii de reflux gastroesofagian:
a) [x] Esofagul Barrett
b) [x] Ulcerul esofagian
c) [x] Hemoragia digestivă superioară
d) [ ] Stenoza pilorică
e) [x] Cancerul esofagian
178. Menționați medicamentele care provoacă refluxul gastroesofagian:
a) [ ] Domperedonul
b) [x] Isosorbid dinitrat
c) [x] Atropina
d) [x] Theophyllina
e) [ ] Metoclopramidum
179. Indicați examinările informative pentru diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian:
a) [x] Monitorizarea pH-ului esofagian
b) [x] Endoscopia digestivă superioară
c) [ ] Testul ureazic
d) [x] Impedansometria esofagiană
e) [ ] Examenul ecografic
180. Indicați examinările informative pentru diagnosticul complicaţiilor bolii de reflux gastroesofagian:
a) [ ] Monitorizarea pH-ului esofagian
b) [x] Endoscopia digestivă superioară
c) [ ] Test cu D-xyloză
d) [ ] Manometria monitorizată a esofagului
e) [x] Examenul histologic al fragmentelor de mucoasă esofagiană
181. Menționați strategiile pentru stabilirea diagnosticului de disfagie funcţională:
a) [ ] Este suficientă prezenţa senzaţiei de dificultate la deglutiţie
b) [x] Este necesar de exclus patologia esofagiană organică
c) [x] Este necesar de exclus acalazia cardiei
d) [x] Este necesar de exlus boala de reflux gasroesofagian
e) [x] Este necesar de confirmat diagnosticul
182. Indicați factorii care intervin în producerea herniilor transhiatale prin alunecare:
a) [x] Slăbirea sistemelor de fixare a segmentului eso-cardio-tuberozitar
b) [x] Lărgirea hiatusului diafragmatic
c) [ ] Refluxul gastroesofagian
d) [x] Creşterea presiunii abdominale
e) [ ] Dispepsie funcţională
183. Identificați criteriile distinctive ale sindromului dolor toracic de origine esofagiană față de durerea din
angina pectorală:
a) [ ] Localizarea retrosternală a durerii
b) [x] Încetarea la administrarea antiacidelor
c) [ ] Apariţia durerilor este în legătură cu stresul psihoemoţional
d) [x] Micşorarea durerii la administrarea IPP
e) [ ] Calmarea durerilor după administrare de nitroglicerină
184. Identificați caracteristicile sindromului dispeptic funcţional:
a) [x] Disconfort în regiunea epigastrică
b) [ ] Dureri abdominale, care se ameliorează după defecaţie
c) [ ] Meteorism
d) [x] Saţietate precoce
e) [x] Dureri în epigastru
185. Identificați variantele clinice ale dispepsiei funcţionale:
a) [x] Cu predominarea durerii epigastrice
b) [ ] Cu predominarea greţei
c) [x] Cu predominarea senzaţiei de saţietate precoce, plenitudine epigastrică
d) [ ] Cu predominarea balonării
e) [ ] Cu predominarea diareei
186. Menționați situațiile în care este necesară o explorare paraclinică pentru diferenţierea dispepsiei
funcţionale şi organice:
a) [x] Subfebrilitate
b) [x] Simptome nocturne
c) [ ] Vârsta tânără
d) [x] Vârsta peste 55 ani
e) [x] Scădere ponderală nemotivată
187. Idențificați caracteristicele peristaltismului fiziologic al esofagului:
a) [x] Unde peristaltice primare
b) [x] Unde peristaltice secundare
c) [ ] Unde peristaltice terţiare
d) [ ] Contracţii segmentare nonundulare
e) [ ] Lipsa contracţiilor peristaltice
188. Indicați caracteristicele sfincterului esofagian inferior:
a) [x] Corespunde zonei cu presiune crescută în locul trecerii esofagului în stomac
b) [ ] Conţine fibre musculare striate
c) [x] Conţine fibre musculare netede
d) [x] Se supune influenţelor neurohormonale
e) [ ] Are presiune stabilă
189. Identificați situațiile când este posibilă disfagia:
a) [x] Pareze, paralizii ale nervilor glosofaringian, hypoglosus
b) [x] Achalazie
c) [ ] Pirozis funcţional
d) [x] Boala de reflux gastroesofagian
e) [ ] Dispepsie funcţională
190. Identificați situațiile când este posibilă hemoragia digestivă superioară:
a) [x] Esofagite eroziv-ulceroase
b) [x] Cancer esofagian
c) [ ] Pirozis funcţional
d) [x] Ciroză hepatică
e) [ ] Sindrom WPW
191. Marcați care caracteristici se referă la monitorizarea pH-ului intraesofagian:
a) [x] Prezintă "standardul de aur" în diagnosticul refluxului gastroesofagian patologic
b) [x] Poate determina corelaţia dintre simptome şi refluxul gastroesofagian
c) [ ] La persoanele sănătoase nu înregistrează nici o secvenţă de reflux pe parcursul diurnei
d) [ ] Apreciază prezenţa complicaţiilor în boala de reflux gastroesofagian
e) [ ] Determină eficienţa contracţiilor peristaltice esofagiene
192. Marcați contraindicațiile pentru manometria esofagiană:
a) [x] Esofagite acute destructive
b) [x] Anevrism de aortă
c) [ ] Diabet zaharat
d) [x] Vomă necontrolată
e) [ ] Sclerodermie
193. Marcați care caracteristicile se referă la diverticulii faringoesofagieni Zenker:
a) [ ] Diverticuli de tracţiune
b) [x] Diverticuli de pulsiune
c) [x] Diverticuli dobândiţi
d) [ ] Diverticuli congenitali
e) [x] Situaţi pe peretele posterior la nivelul joncţiunii faringo-esofagiene
194. Indicați medicamentele cu efect prokinetic:
a) [x] Domperidon
b) [x] Metoclopramida
c) [x] Itoprid
d) [ ] Loperamid
e) [ ] Atropină
195. Identificați situațiile când se dezvoltă hipotonia esofagului:
a) [x] Sclerodermie
b) [x] Dereglări de inervaţie a esofagului
c) [x] Achalazie decompensate
d) [ ] Hipersensibilitate viscerală
e) [x] Administrare de preparate colinoliticele de durată
196. Marcați pe ce se bazează diagnosticul achalaziei cardiei:
a) [x] Tabloul clinic tipic
b) [ ] pH-metrie intraesofagiană
c) [x] Manometrie esofagiană
d) [ ] Testul cu antiacide
e) [x] Examen baritat al esofagului
197. Marcați care caracteristici se referă la boala de reflux gastroesofagian:
a) [ ] Se asociază în mod constant cu leziuni ale mucoasei esofagiene
b) [x] Se complică cu esofagul Barrett
c) [x] Este factor de risc pentru adenocarcinom esofagian
d) [ ] Se exclude în caz de prezenţă a leziunilor esofagiene
e) [x] Este cea mai frecventă patologie esofagiană
198. Indicați cui se datorează leziunile esofagiene în boala de reflux gastroesofagian:
a) [x] Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a conţinutului gastric acid
b) [ ] Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a Helicobacter pilory
c) [x] Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a acizilor biliari
d) [ ] Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a factorului ischemic
e) [ ] Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a florei din cavitatea bucală
199. Marcați care caracteristicile se referă la boala de reflux gastroesofagian endoscopic negativă,
comparativ cu varianta cu esofagită de reflux:
a) [x] Prognostic mai favorabil şi risc minimal de dezvoltare a complicaţiilor
b) [ ] Simptomele de reflux cedează mai lent la tratamentul antisecretor
c) [ ] Prevalenţă mai mare a esofagului Barrett
d) [ ] Necesită examen endoscopic repetat în termeni scurţi
e) [x] Nu necesită examen endoscopic repetat în termeni scurţi
200. Indicați care sunt simptomele tipice ale bolii de reflux gastroesofagian:
a) [ ] Greaţa
b) [x] Regurgitaţiile acide
c) [ ] Durerea epigastrică
d) [x] Pirozisul
e) [ ] Voma
201. Indicați în ce cazuri endoscopia digestivă superioară este recomandată:
a) [ ] Suspecţie la boala de reflux gastroesofagian indiferent de vârsta pacientului şi vechimea simptomelor
b) [x] Simptome de reflux prezente la pacient cu vârsta >50 ani
c) [x] Simptome de reflux prezente mai mult de 10 ani
d) [x] Boală de reflux gastroesofagian cu disfagie
e) [ ] În dinamica tratamentului cu IPP după ameliorarea simptomelor
202. Indicați tacticile necesare la pacienţii cu simptome de reflux gastroesofagian nonresponderi la
tratamentul empiric cu IPP timp de 4 săptămâni:
a) [x] Precizarea diagnosticului prin pH-monitorizare intraesofagiană
b) [x] Majorarea dozei de IPP
c) [ ] Continuarea tratamentului substituind IPP cu antiacidele
d) [x] Precizarea diagnosticului prin endoscopie digestivă superioară
e) [ ] Intervenții chirurgicale antireflux
203. Indicați în ce cazuri este risc crescut de complicaţii ale bolii de reflux gastroesofagian:
a) [x] Ineficacitate a tratamentului acidosupresiv empiric
b) [x] Istoric îndelungat al simptomelor de reflux
c) [ ] Boală endoscopic negativă
d) [ ] Pacienţi după operaţii antireflux
e) [ ] Dispepsia funcţională asociată
204. Indicați în ce cazuri este indicat tratamentul empiric cu IPP la pacienţii cu simptome de reflux:
a) [ ] Asociere cu durere la deglutiţie
b) [ ] Asociere cu sindrom anemic
c) [x] Pacient tânăr
d) [ ] Debut al simptomelor după vârsta de 50 ani
e) [x] Lipsă de simptoame alarmante
205. Indicați ce reprezintă Esofagul Barrett:
a) [ ] Displazia epiteliului squamos esofagian
b) [x] Metaplazia epiteliului squamos esofagian cu celule intestinale
c) [ ] Orice modificare a mucoasei esofagiene proximal de linia Z
d) [x] Complicaţia bolii de reflux gastroesofagian cu risc crescut pentru adenocarcinom de esofag
e) [x] Diagnosticul endoscopic şi histologic pozitiv
206. Indicați când poate fi diagnosticat pirozisul funcţional:
a) [ ] La orice persoană ce prezintă pirozis în lipsa modificărilor endoscopice esofagiene
b) [ ] În caz de rezultate pH-monitorizării patologice şi prezenţa pirozisului
c) [ ] În caz de rezultate pH-monitorizării normale şi prezenţa pirozisului
d) [x] După exluderea cauzelor organice ale pirozisului
e) [ ] După semne clinice şi endoscopice
207. Identificați complicaţiile posibile ale esofagitelor:
a) [x] Hemoragii digestive superioare
b) [x] Stricturi esofagiene
c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
d) [x] Perforaţii de esofag
e) [ ] Atrezia esofagului
208. Marcați ce condiții pot provoca pirozis la un pacient ce suferă de boala de reflux gastroesofagian:
a) [ ] Regimul alimentar în prânzuri mici şi frecvente
b) [x] Alimentaţia înainte de somn
c) [x] Consumul alimentelor picante
d) [ ] Somnul cu extremitatea craniană ridicată, cu unghiul - 90°
e) [x] Consumul de alcool
209. Identificați indicaţiile pentru endoscopia digestivă superioară în boala de reflux gastroesofagian:
a) [x] Prezenţa semnelor de alarmă
b) [x] Suspecţie la complicaţiile bolii de reflux gastroesofagian
c) [x] Lipsa de răspuns la tratamentul empiric cu inhibitorii pompei de protoni timp de 2 săptămâni
d) [x] Necesitatea terapiei de durată a bolii de reflux gastroesofagian
e) [ ] Prezența rezultatelor endoscopic-negative la prima investigaţie
210. Menționați semnele radiologice care pot fi depistate în acalazia cardiei:
a) [x] Îngustarea segmentului inferior al esofagului
b) [x] Dilatarea esofagului
c) [x] Esofagul cu peristaltism redus sau lipsa peristaltismului esofagian
d) [ ] Semne radiologice de duodenostază
e) [x] „Cioc" de pasăre
211. Precizați complicaţiile posibile ale herniilor paraesofagiene:
a) [x] Hemoragii gastroesofagiene superioare
b) [x] Esofagita de reflux
c) [x] Strangularea herniei
d) [ ] Diverticuli esofagieni
e) [x] Eroziunea pungii herniane
212. Numiți imformația pe care o oferă examenul radiologic baritat al esofagului în patologia esofagului:
a) [x] Particularităţi de formă şi poziţie ale esofagului
b) [x] Caracterul unghiului His
c) [x] Date despre activitatea propulsivă a esofagului
d) [x] Stenoza esofagiană
e) [ ] Gradul esofagitei
213. Precizați informația oferită de endoscopia digestivă superioară în precizarea patologiei esofagului:
a) [x] Gradul esofagitei
b) [ ] Date despre activitatea propulsivă a esofagului
c) [x] Stenozele esofagiene
d) [x] Malformaţiile esofagiene
e) [x] Leziunile esofagiene
214. Numiți afirmaţiile corecte pentru esofagospasm:
a) [x] Poate fi consecinţa influenţelor psihoemoţionale
b) [x] Esofagul îşi păstrează capacitatea de a propulsa în mod peristaltic bolusul alimentar către stomac
c) [ ] Diagnosticul se confirmă prin examen endoscopic
d) [x] Apare disfagie pentru alimente solide şi lichide, cu caracter brusc şi tranzitoriu
e) [x] Se manifestă prin dureri retrosternale, ce pot iradia în spate, umeri, mandibulă, cedează la nitroglicerină
şi nifedipină
215. Numiți metodele informative pentru stabilirea diagnosticului pozitiv al bolii de reflux gastroesofagian:
a) [x] Proba pH monitorizare intraesofagiană 24 ore
b) [x] Endoscopia digestivă superioară
c) [ ] Examenul radiologic baritat
d) [x] Impedanţa-monitoring esofagiană
e) [x] Testul cu inhibitori ai pompei de protoni
216. Identificați criteriile diagnostice pentru gastrita autoimună:
a) [x] Autoanticorpii anti-celule parietale
b) [x] Semne endoscopice de gastrită atrofică fundală
c) [ ] Anemie pernicioasă
d) [ ] Semne endoscopice de gastrită antrală
e) [x] Autoanticorpii anti-factor intrinsec
217. Marcați ce reprezintă gastrita cronică de tip „A":
a) [x] Gastrita fundală
b) [ ] Gastrita de reflux biliar
c) [ ] Gastrita asociată cu Helicobacter pylori
d) [x] Gastrita autoimună
e) [ ] Gastrita limfocitară
218. Indicați ce include tratamentul gastritei de reflux biliar:
a) [x] Inhibitorii pompei de protoni
b) [x] Acid ursodeoxicolic
c) [ ] Atropină
d) [x] H2-blocatori
e) [ ] Prednisolon
219. Identificați semnele caracteristice pentru sindromul Zollinger-Ellison:
a) [x] Diareea
b) [x] Ulcerele refractare la tratament standard
c) [x] Sindromul algic pronunţat, ce se supune greu tratamentului antiulceros standard
d) [ ] Constipaţiile
e) [ ] Leucopenia
220. Identificați afecţiunile stomacului cu risc crescut de transformare în cancer:
a) [ ] Gastrita hiperacidă
b) [x] Gastrita cronică atrofică cu metaplazie
c) [ ] Gastrita de reflux biliar
d) [x] Boala Menetrier
e) [ ] Gastrita eozinofilică
221. Identificați patologiile ce pot determina gastrita granulomatoasă?
a) [x] Boala Crohn
b) [x] Tuberculoza
c) [x] Sarcoidoza
d) [ ] Infecţia cu Helicobacter pylori
e) [x] Sifilisul
222. Identificați ce include tratamentul gastritei acute necomplicate:
a) [ ] Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene
b) [ ] Propranolul per os sau în lavaj
c) [x] Întrerupea contactului cu substanţe iritante
d) [ ] Pungă de gheaţă pe regiunea epigastrică
e) [x] Inhibitori ai pompei de protoni per os
223. Identificați simptomele care caracterizează ulcerul duodenal:
a) [x] Dureri epigastrale nocturne
b) [x] Ameliorarea durerii după alimentaţie sau după administrare de antiacide
c) [x] Posibilitatea de a mânca imediat după vărsături
d) [ ] Xerostomie
e) [ ] Diaree
224. Indicați în ce cazuri se indică fibrogastroduodenoscopia:
a) [ ] Suspecţie la abdomen acut
b) [x] Suspecţie la hemoragie digestivă superioară
c) [x] Suspecţie la ulcer gastric/duodenal
d) [x] Suspecţie la cancer gastric
e) [x] Suspecţie la varice esofagiene
225. Identificați complicaţiile ulcerelor:
a) [x] Perforaţia
b) [x] Stenozarea
c) [x] Malignizarea
d) [ ] Esofagita de reflux
e) [x] Penetraţia
226. Identificați recomandările tratamentului chirurgical în caz de ulcer cronic:
a) [ ] Hemoragia digestivă de orice grad
b) [x] Perforaţia
c) [ ] Ulcer postbulbar
d) [x] Stenoză decompensată
e) [ ] Ulcer cronic gastric
227. Identificați patologiile precanceroase:
a) [x] Boala Menetrier
b) [ ] Ulcerele cronice duodenale
c) [x] Polipii gastrici adenomatoşi
d) [ ] Ulcerele cronice cauzate de AINS
e) [ ] Gastrita hiperacidică
228. Identificați manifestările neoplasmului gastric:
a) [ ] Dureri abdominale colicative
b) [x] Anorexie selectivă, mai ales pentru carne
c) [x] Vărsături cu alimente ingerate în urmă cu mai mult de 24 ore
d) [ ] Diaree cu polifecalie
e) [x] Dureri în epigastru care nu sunt ameliorate de alimentaţie
229. Identificați modificările biologice ce pot apărea în neoplasmul gastric:
a) [x] Prezenţa antigenului carcinoembrionar
b) [x] Scăderea hemoglobinei
c) [x] Creşterea VSH-ului
d) [ ] Leucopenie
e) [ ] Creşterea acidului uric
230. Identificați factorii ulcerogeni:
a) [x] Bacteria Helicobacter pylori
b) [x] Hipersecreţia HCl
c) [ ] Mărirea secreţiei de bicarbonaţi
d) [x] Hipersecreţia de pepsină
e) [ ] Mărirea sintezei de prostaglandine
231. Identificați factorii de protecţie a mucoasei în patogenia bolii ulceroase:
a) [x] Mărirea secreţiei de prostaglandine
b) [ ] Mărirea secreţiei de pepsină
c) [x] Mărirea secreţiei de bicarbonaţi
d) [ ] Creşterea concentraţiei serice de gastrină
e) [x] Regenerarea normală a mucoasei
232. Marcați semnele caracteristice ulcerului duodenal:
a) [ ] Lipsa poftei de mâncare
b) [ ] Durerea difuză
c) [x] Durerea epigastrală localizată
d) [x] Ritmicitatea sindromului dolor
e) [x] Episodicitatea sindromului dolor
233. Marcați medicamentele antisecretorii:
a) [x] Famotidina
b) [x] Rabeprazolul
c) [ ] Retabolilul
d) [x] Omeprazolul
e) [ ] Metronidazolul
234. Identificați ce medicamente includ schemele de eradicare a Helicobacter pylori:
a) [ ] Platifilina
b) [x] Pantoprazolul
c) [x] Amoxicilina
d) [x] Preparatele de bismut
e) [x] Metronidazolul
235. Identificați ce medicamente include terapia triplă standard pentru eradicarea Helicobacter pylori:
a) [x] Inhibitor al pompei de protoni
b) [x] Claritromicina
c) [x] Amoxicilina sau Metronidazolul
d) [ ] Levofloxacina
e) [ ] Ciprofloxacina
236. Identificați ce medicamente include quadruploterapia cu preparate de bismut pentru eradicarea
Helicobacter pylori:
a) [x] Tetraciclina
b) [x] Omeprazol
c) [x] Preparatele de bismut
d) [ ] Levomicetina
e) [x] Metronidazolul
237. Marcați semnele caracteristice pentru dumping-sindrom:
a) [x] Palpitaţii postprandiale
b) [ ] Disfagie
c) [x] Astenie fizică pronunţată postprandială
d) [ ] Necesitatea în alimentaţie lichidă
e) [ ] Ameliorarea stării în poziţie verticală
238. Marcați afecțiunile cu risc oncologic majorat:
a) [ ] Ulcerul duodenal
b) [x] Gastrita cronică a bontului gastric
c) [ ] Duodenita cronică
d) [ ] Sindromul de ansă aferentă
e) [x] Ulcerul gastric
239. Identificați factorii patogenetici în duodenita cronică:
a) [x] Agresiunea acido-peptică
b) [x] Dereglarea troficii mucoasei
c) [ ] Hipertensiunea arterială
d) [ ] Reflux gastro-esofagian
e) [x] Staza duodenală
240. Identificați factorii etiologici ai duodenitei cronice:
a) [x] Helicobacter pylori
b) [x] Corticosteroizi
c) [x] Antiinflamatorii nonsteroidiene
d) [x] Lamblia intestinalis
e) [ ] Clostridium difficile
241. Identificați simptomele tipice în duodenita cronică:
a) [x] Durerea de tip ulceros
b) [ ] Colică abdominală
c) [x] Durerea de tip dispeptic
d) [ ] Pierdere ponderală progresivă
e) [x] Dispepsia
242. Identificați indicațiile pentru polipectomia endoscopică:
a) [x] Polipii adenomatoşi
b) [ ] Polipii hiperregeratori
c) [ ] Polipii mai mare de 20 mm
d) [x] Polipii până la 20 mm
e) [ ] Formaţiunea protruzivă cu baza mare de implantare
243. Identificați semnele clinice ale gastritei atrofice autoimune:
a) [x] Sindrom anemic
b) [x] Fenomene neurologice degenerative
c) [ ] Sindrom de intoxicaţie
d) [x] Sindrom dispeptic
e) [ ] Diaree hemoragică
244. Identificați maladiile pentru care este caracteristică inflamaţia granulomatoasă în tractul
gastrointestinal:
a) [x] Tuberculoză
b) [x] Sarcoidoză
c) [x] Boala Crohn
d) [x] Sifilis
e) [ ] Amiloidoză
245. Identificați factorii de risc ai ulcerului gastric/duodenal:
a) [x] Bacteria Helicobacter pylori
b) [x] AINS, aspirina
c) [x] Stresurile psihoemoţionale
d) [ ] Diuretice tiazidice
e) [x] Fumatul, alcoolul
246. Marcați caracteristicile ulcerului gastric:
a) [ ] Are incidenţă maximă între 20-30 de ani
b) [x] Are incidenţă maximă între 50-70 de ani
c) [x] Are potenţial de malignizare majorat
d) [ ] Este mai frecvent decât ulcerul duodenal
e) [x] Frecvent este cauzat de AINS
247. Marcați caracteristicile ulcerului duodenal:
a) [x] Are incidenţă maximă între 30-40 de ani
b) [ ] Are incidenţă maximă între 50-70 de ani
c) [x] Este mai frecvent decât ulcerul gastric
d) [ ] Are potenţial de malignizare majorat
e) [x] Mai frecvent este cauzat de infecţia cu Helicobacter pylori
248. Identificați mecanismele de acțiune a fumatului în ulcerul gastric/duodenal:
a) [x] Creşte secreţia de acid clorhidric
b) [x] Scade secreţia de mucus gastric
c) [ ] Stimulează secreţia de prostaglandine
d) [ ] Stimulează secreţia de bicarbonat
e) [x] Crește secreţia de pepsinogen
249. Identificați factorii de risc în ulcerul gastric/duodenal:
a) [x] Predispoziţia genetică
b) [x] Fumatul
c) [ ] Excesul de grăsime în dietă
d) [x] Alcoolul
e) [ ] Excesul de glucide în dietă
250. Identificați factorii endogeni de agresiune a mucoasei gastrice/duodenale:
a) [x] Acidul clorhidric
b) [x] Pepsinul
c) [ ] Mucina
d) [x] Histamina
e) [ ] Bicarbonatul
251. Identificați factorii endogeni de protecţie a mucoasei gastrice/duodenale:
a) [ ] Gastrina
b) [x] Mucusul
c) [x] Prostaglandinele
d) [ ] Histamina
e) [x] Bicarbonatul
252. Identificați rolul prostaglandinelor în boala ulceroasă:
a) [x] Stimulează sinteza de mucus
b) [x] Ameliorează microcirculaţia sanguină din stomac şi duoden
c) [ ] Stimulează secreţia de pepsină
d) [ ] Stimulează secreţia de gastrină și de HCL
e) [x] Stimulează secreţia de bicarbonat
253. Marcați hormonii şi mediatorii care intensifică secreţia de HCl:
a) [x] Gastrina
b) [x] Histamina
c) [ ] Somatostatina
d) [ ] Secretina
e) [ ] Motilina
254. Marcați caracteristicile morfopatologice ale ulcerul cronic:
a) [ ] Pierdere localizată de substanţă care nu depăşeşte submucoasa
b) [ ] Pierdere localizată de substanţă care nu depăşeşte musculara mucoasei
c) [x] Pierdere localizată de substanţă care depăşeşte musculara mucoasei
d) [x] Afectează submucoasa și stratul muscularei propria
e) [x] Poate penetra întregul peretele gastric/duodenal
255. Indicați cu ce se pot asocia ulcerele simptomatice:
a) [x] Sindrom Zollinger-Ellison
b) [ ] Sindrom Barrett
c) [ ] Sindrom Jilbert
d) [x] Hiperparatireoză
e) [ ] Hipotireoză
256. Marcați formele de bază a ulcerelor gastrice/duodenale simptomatice:
a) [x] Ulcerele de stress
b) [x] Ulcerele endocrine
c) [x] Ulcerele medicamentose
d) [ ] Ulcerele asociate refluxului gastro-esofagian
e) [x] Ulcerele hepatogene
257. Indicați caracteristicile tabloului clinic clasic în ulcerul duodenal:
a) [ ] Durerea epigastrică postprandială precoce
b) [x] Durera epigastrică „pe foame"
c) [x] Durerea nocturnă
d) [ ] Lipsa poftei de mâncare
e) [x] Sindromul dispeptic
258. Indicați caracteristicile tabloului clinic clasic în ulcerul gastric:
a) [x] Durera epigastrică postprandială
b) [ ] Durera epigastrică „pe foame"
c) [x] Sindromul dispeptic
d) [ ] Durerea nocturnă
e) [ ] Diareea
259. Menționați indicațiile pentru preluarea obligatorie a biopsiei cu examinarea morfologică:
a) [x] Ulcer cronic gastric
b) [ ] Ulcer cronic duodenal
c) [ ] Gastrită antrală erozivă
d) [x] Cancer gastric
e) [x] Polipi gastrici
260. Marcați particularitățile sindromului dolor din ulcerul duodenal:
a) [x] Ameliorarea durerii după alimentaţie
b) [x] Durerea apare ritmic, în legătură cu mesele
c) [ ] Durerea nu apare noaptea
d) [x] Dureri nocturne
e) [x] Durerea poate lipsi
261. Indicați cele mai informative simptome pentru ulcerul duodenal:
a) [x] Durerea epigastrică nocturnă
b) [ ] Durerea postprandială precoce
c) [x] Ameliorarea durerii epigastrice după alimentaţie
d) [ ] Sitofobia
e) [ ] Greaţa şi discomfortul postprandial
262. Marcați metodele de diagnostic al infecţiei cu Helicobacter pylori:
a) [x] Testul respirator cu uree marcată
b) [x] Aprecierea antigenului Helicobacter pylori în materii fecale
c) [x] Testul rapid cu urează
d) [ ] Testul cu D-xiloză
e) [x] Examinarea histologică a bioptatului
263. Marcați explorările paraclinice în ulcerul gastric/duodenal:
a) [x] Metoda radiologică
b) [x] Endoscopia digestivă superioară
c) [x] Diagnosticul infecție Helicobacter pylori
d) [ ] pH-metria esofagiană
e) [ ] Tomografie computerizată abdominală cu substanţă de contrast
264. Marcați cu care afecțiuni se face diagnosticul diferenţial al leziunii din ulcerului gastric:
a) [x] Cancerul gastric
b) [x] Leziuni exulcerate din tumori benigne
c) [x] Localizare gastrică a bolii Crohn
d) [ ] Gastrita antrală
e) [ ] Colita ulcerativă
265. Identificați când poate fi utilizată cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter pylori Ig G:
a) [ ] Pentru confirmarea eradicării infecţiei cu Helicobacter pylori
b) [x] Diagnosticul infecţiei cu Helicobacter pylori în cazul consumului recent de medicamente antisecretorii
c) [x] Diagnosticul infecţiei în caz de ulcer cu hemoragie gastrică
d) [x] Diagnosticul infecţiei în caz de atrofie gastrică
e) [x] Diagnosticul infecţiei în caz de MALT-limfom
266. Menționați recomandările pentru evaluarea eradicării infecţiei cu Helicobacter pylori după tratamentul
de eradicare:
a) [x] Testul respirator cu uree marcată peste 4-6 săptămâni după finisarea tratamentului de eradicare
b) [ ] Testul respirator cu uree marcată imediat după finisarea tratamentului de eradicare
c) [x] Testul de determinare a antigenului Helicobacter pylori în materiile fecale peste 4-6 săptămâni după
finisarea tratamentului de eradicare
d) [ ] Testul de determinare a antigenului cu Helicobacter pylori în materiile fecale imediat după finisarea
tratamentului de eradicare
e) [ ] Testul serologic
267. Marcați complicaţiile ulcerului gastric/duodenal:
a) [x] Penetrarea
b) [x] Perforarea
c) [x] Stenoza bulbului duodenal
d) [ ] Diverticuloza
e) [x] Hemoragia
268. Indicați antiacidele neabsorbabile:
a) [ ] Bicarbonatul de sodiu
b) [ ] Carbonatul de magneziu
c) [x] Maalox
d) [x] Fosfalugel
e) [x] Almagel
269. Marcați particularitățile antiacidelor care conţin aluminiu:
a) [ ] Induc diaree
b) [x] Induc constipația
c) [x] Influenţează absorbţia unor medicamente
d) [x] Fixează sărurile biliare şi lizolecitina
e) [ ] Au durata lungă de acţiune - 8-10 ore
270. Marcați particularitățile inhibitorilor pompei de protoni:
a) [x] Sunt cele mai active antisecretorii
b) [x] Inhibă H+/K+-ATP-aza
c) [ ] Stimulează H+/K+-ATP-aza
d) [x] Au eficienţă maximă când celula parietală este stimulată
e) [ ] Au acțiunea la nivelul receptorilor H2 histaminici
271. Marcați tratamentul inclus în terapia quadruplă cu bismut pentru eradicarea Helicobacter pylori:
a) [ ] Inhibitorii al pompei de protoni în doza standard
b) [x] Inhibitorii al pompei de protoni în doza standard dublată
c) [x] Bismut subsalicilat/subcitrat
d) [x] Tetraciclina
e) [x] Metronidazolul
272. Marcați opțiunile de terapie de linia 2 pentru eradicarea Helicobacter pylori în regiuni sau populații cu
rezistență redusă la claritromicină:
a) [ ] Terapia secvenţială
b) [x] Terapia quadruplă ce conține preparate de bismut
c) [x] Terapia triplă cu conținut de levofloxacină
d) [ ] Terapia triplă cu levomicitină
e) [ ] Terapia quadruplă non-bismut
273. Marcați opțiunile de terapie empiric de linia 1 pentru eradicarea Helicobacter pylori în regiuni sau
populații cu rezistență ridicată la claritromicină:
a) [x] Terapia secvenţială
b) [x] Terapia quadruplă ce conține preparate de bismut
c) [ ] Terapia ghidată de testarea sensibilității antimicrobiene
d) [x] Terapia quadruplă non-bismut
e) [ ] Terapia triplă cu conținut de levofloxacină
274. Indicați medicamentele la care Helicobacter pylori poate dezvolta rezistenţa:
a) [x] Metronidazol
b) [ ] Tetraciclină
c) [x] Claritromicină
d) [ ] Bismul subcitrat
e) [x] Levofloxacină
275. Identificați afirmațiile caracteristice pentru ulcer la senili:
a) [x] Frecvent se complică cu hemoragii
b) [x] Evoluţie cu simptomatică clinică ştearsă
c) [x] Se localizează de obicei în stomac
d) [ ] Se localizează de obicei în duoden
e) [x] Frecvent au dimensiuni mari
276. Menționați caracteristicile sindromul dolor din ulcerul duodenal:
a) [x] Prezența durerilor nocturne
b) [x] Ameliorarea durerii după alimentaţie
c) [x] Ameliorarea durerii după vărsături
d) [ ] Lipsa durerilor nocturne
e) [x] Ameliorarea durerii după administrare de antiacide
277. Numiți factorii de risc în apariţia ulcerului gastric și duodenal:
a) [x] Infecţia cu Helicobacter pylori
b) [x] Fumatul, alcoolul
c) [x] Stresurile psihoemoţionale
d) [x] Administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene
e) [ ] Administrarea antibioticelor
278. Numiți cauzele ulcerului cronic gastric și duodenal:
a) [x] Infecția cu Helicobacter pylori
b) [x] Consumul de antiinflamatoare nesteroidiene
c) [x] Factori legați de modul de viață
d) [x] Stresul sever
e) [ ] Consumul de prostoglandine
279. Indicați mecanismele patogenetice ale diareei cronice:
a) [ ] Insuficienţa veno-mezenterică
b) [x] Mărirea presiunii osmotice intralumenale
c) [x] Tranzitul intestinal accelerat
d) [x] Hiperexudaţie intestinală
e) [ ] Scăderea presiunii osmotice intralumenale
280. Marcați simptomatica clinică a sindromului de malabsorbţie
a) [x] Scădere progresivă în pondere
b) [x] Edeme şi ascită
c) [x] Dureri în oase şi parestezii
d) [ ] Artrite reactive
e) [x] Disbalanţa electolitică scăderea Ca++, scăderea K+)
281. Marcați afecțiunile ce pot condiționa sindromul de malabsorbţie:
a) [x] Insuficienţa exocrină a pancreasului în stadiile tardive a pancreatitelor cronice
b) [x] Deficitul acizilor biliari în rezultatul bolii colestatice a ficatului
c) [x] Enteropatia glutenică
d) [ ] Patologia funcţională a intestinului gros
e) [ ] Sindromul colonului iritabil
282. Identificați cum se tratează sindromul de malabsorbţie:
a) [x] Administrarea parenterală de vitamine din grupul B, C
b) [ ] Indicarea preparatelor de antifermenţi
c) [ ] Administrarea prokineticelor
d) [x] Administrarea parenterală de preparate proteice
e) [x] Administrarea parenterală de calciu, potasiu, sodiu
283. Identificați fenomene paraclinice de manifestare a sindromului de maldigestie:
a) [ ] Creşterea ceruloplasminei
b) [x] Hipoalbuminemie
c) [x] Hipovitaminoză polivalentă
d) [x] Micşorarea Ca şi K
e) [x] Scăderea nivelului fierului seric
284. Identificați cerealele ce trebuie excluse din alimentaţie în tratamentul enteropatiei glutenice:
a) [x] Grîu
b) [x] Orz
c) [x] Secară
d) [x] Ovăz
e) [ ] Orez
285. Marcați testele paraclinice utiliizate pentru cercetarea afecţiunilor intestinului subţire:
a) [x] Examen radiologic
b) [x] Examen endoscopic
c) [x] Examinare coprologică
d) [ ] Test cu secretina - pancreozimină
e) [x] Test de toleranţă la lactoză
286. Indicați complicaţii extraintestinale din Boala Crohn:
a) [ ] Diabetul zaharat
b) [x] Pioderma gangrenosum
c) [x] Spondilita anchilozantă
d) [x] Eritemul nodos
e) [x] Artrita reactivă
287. Identificați medicamentele utilizate în tratamentul patogenetic al bolii Crohn:
a) [x] Mesalazina
b) [x] Corticosteroizii
c) [ ] Papaverina
d) [x] Azatioprina
e) [ ] Famotidina
288. Marcați caracteristica macroscopică în colita ulcerativă:
a) [ ] Leziuni cu caracter segmentar
b) [ ] Aspect de „piatră de pavaj"
c) [x] Friabilitate mucosală
d) [ ] Fistule
e) [x] Ulceraţii superficiale
289. Marcați constatările endoscopice din colita ulcerativă:
a) [ ] Relief în „piatră de pavaj"
b) [x] Ulceraţii polimorfe superficiale
c) [x] Friabilitatea mucoasei
d) [ ] Ulcere liniare profunde
e) [x] Ştergerea luciului, edem, hiperemie
290. Marcați constatările irigoscopiei în stadiile avansate ale colitei ulcerative:
a) [x] Scurtarea colonului
b) [x] Dehaustrarea colonului
c) [x] Spiculi marginali/pete baritate
d) [x] Colonul cu aspect tubular
e) [ ] Fistule
291. Identificați complicaţiile colonice din colita ulceroasă:
a) [x] Megacolonul toxic
b) [x] Hemoragia digestivă inferioară
c) [ ] Complicaţiile intestinale nu-s cunoscute
d) [x] Perforaţia
e) [ ] Stenozele cu ileus intestinal
292. Indicați factori de risc în dezvoltarea cancerului intestinului gros:
a) [x] Polipoza familiară multiplă
b) [x] Polipii adenomatoşi intestinali
c) [x] Cancerele familiale nepolipoase
d) [ ] Diverticulii intestinali
e) [x] Colita ulceroasă
293. Identificați caracteristicele sindromului colonului iritabil:
a) [x] Dereglarea tranzitului conţinutului intestinal
b) [ ] Proces inflamator cronic în intestin
c) [x] Prezenţa durerilor şi disconfortului în abdomen
d) [ ] Proces distrofic în mucoasa intestinului
e) [x] Lipsa substratului organic de afectare
294. Identificați simptoamele în prezența cărora poate fi exclus sindromul colonului iritabil:
a) [ ] Diaree cu mucus
b) [x] Hemoragie intestinală
c) [ ] Dureri în abdomen
d) [x] Temperatură subfebrilă
e) [x] Scăderea progresivă a masei corpului
295. Identificați medicamentele și măsurile utilizate în tratamentul sindromului colonului iritabil:
a) [x] Psihoterapia
b) [x] Gimnastica curativă
c) [ ] Tratamentul de substituţie
d) [x] Mebeverina
e) [x] Fizioterapia
296. Identificați medicamentele utilizate în tratamentul medicamentos al sindromului colonului iritabil:
a) [ ] Mesalazină
b) [x] Mebeverină
c) [x] Bromura de otilonium
d) [ ] Furadonina
e) [x] Drotaverina
297. Identificați medicamentele utilizate în tratamentul medicamentos al sindromului colonului iritabil
varianta cu diaree:
a) [x] Smecta
b) [x] Loperamid (Imodium)
c) [x] Cărbune activat
d) [x] Carbonat de calciu
e) [ ] Levomicetină
298. Marcați care afecţiuni evoluează mai frecvent cu diaree:
a) [ ] Ulcerul duodenal
b) [x] Dizenteria
c) [x] Carcinoidul
d) [x] Ileita terminală
e) [x] Colita ulceroasă nespecifică
299. Marcați care maladii evoluează mai frecvent cu diaree:
a) [ ] Boala Addison
b) [ ] Hipotiroidismul
c) [x] Colita ulceroasă nespecifică
d) [ ] Amiloidoza ereditară
e) [x] Boala Crohn
300. Marcați ce poate modifica culoarea scaunului, conferindu-i aspect pseudomelenic:
a) [x] Preparatele cu conţinut de fier
b) [x] Utilizarea murelor
c) [x] Preparatele de bismut
d) [ ] Inhibitori ai pompei de protoni
e) [ ] Preparatele cortizonice
301. Identificați care din afecţiunile de mai jos prezintă risc crescut de malignizare:
a) [x] Colita ulceroasă nespecifică
b) [ ] Dizenteria
c) [x] Polipoza colonică
d) [ ] Diverticuloza colonică
e) [ ] Sindromul colonului iritabil
302. Marcați consecinţele clinico-biologice ale steatoreei:
a) [x] Scăderea ponderală
b) [x] Hipovitaminoze
c) [ ] Apariţia edemelor
d) [ ] Instalarea ascitei
e) [ ] Icter
303. Marcați formele clinice ale sindromul colonului iritabil:
a) [x] Cu predominarea constipaţiei
b) [ ] Cu predominarea disfuncţiei vegetative
c) [x] Cu predominarea diareei
d) [ ] Cu predominarea asteniei
e) [x] Cu predominarea balonărilor şi durerilor
304. Indicați manifestările caracteristice sindromului intestinului iritabil:
a) [x] Tenesme
b) [x] Senzaţia evacuării incomplete
c) [x] Defecaţie cu efort
d) [ ] Dureri abdominale, mai frecvent postprandiale
e) [x] Emisie cu mucus
305. Indicați sinonimele folosite pentru boala Crohn:
a) [x] Ileită terminală
b) [x] Enterocolită granulomatoasă
c) [x] Colită regională
d) [ ] Boala ischemică a intestinului
e) [x] Enterită regională
306. Marcați caracteristicele macroscopice pentru boala Crohn:
a) [x] Ulceraţii intense şi profunde
b) [x] Fisuri transversale
c) [x] Mucoasă intactă
d) [x] Fisuri şi stenoze
e) [ ] Eroziuni punctiforme şi ulceraţii
307. Marcați caracteristicele microscopice pentru boala Crohn:
a) [x] Inflamaţie transmurală
b) [x] Edem limfatic
c) [x] Infiltraţie limfocitară
d) [ ] Leziunile se limitează la mucoasa şi stratul superficial al submucoase
e) [x] Microabcese
308. Identificați simptomele locale intestinale în boala Crohn:
a) [x] Dureri abdominale postprandiale
b) [x] Garguiment intestinal
c) [x] Diaree
d) [ ] Scaun cu sânge, mucus, puroi
e) [x] Meteorism
309. Identificați simptomele generale extraintestinale în boala Crohn:
a) [x] Anemie
b) [x] Febră
c) [x] Scăderea ponderală
d) [x] Artrite reactive, iridociclită
e) [ ] Sclerodermie
310. Identificați manifestările clinice ale sindromului de malabsorbţie:
a) [x] Edeme şi ascită
b) [x] Dureri în oase
c) [x] Scădere în pondere
d) [ ] Artrite reactive
e) [x] Sângerare mărită
311. Identificați metodele de tratament ale sindromului de malabsorbţie:
a) [x] Tratament paranteral cu macroelemente
b) [x] Administrarea paranterală de preparate proteice
c) [x] Fermenți pancreatici
d) [ ] Administrarea prokineticelor
e) [x] Tratament paranteral cu vitamine din grupul B, C
312. Identificați testele de laborator caracteristice pentru sindromul de malabsorbţie:
a) [x] Testul absorbției D-xilozei modificat
b) [x] Hipoalbuminemie
c) [ ] Creşterea ceruloplasminei
d) [x] Hipoavitaminoză polivalentă
e) [x] Nivelul ferului seric scăzut
313. Marcați caracteristicele macroscopice pentru colita ulceroasă:
a) [x] Ulceraţii superficiale
b) [ ] Fistule
c) [x] Sîngeraţie spontană şi de contact
d) [x] Pseudopolipi
e) [ ] Leziuni cu caracter segmentar
314. Indicați care sunt simptomele vegeto-neurologice observate la pacienți cu sindromul colonului iritabil:
a) [x] Migrenă
b) [x] Nod în gît
c) [x] Insomnie
d) [ ] Slăbiciuni musculare
e) [x] Dismenoree
315. Indicați care sunt simptomele clinice în sindromul colonului iritabil:
a) [x] Diareea matinală
b) [ ] Diaree nocturnă
c) [x] Mucus în masele fecale
d) [ ] Scădere ponderală
e) [x] Mase fecale fragmentate
316. Selectează preparate utilizate pentru tratamentul etiologic al hepatitei cronice virale C:
a) [ ] Azatioprina
b) [x] Peg-Interferon α-2α
c) [x] Peg-Interferon α-2β
d) [x] Ribavirina
e) [ ] Telbivudina
317. Enumeraţi stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea bilirubinei neconjugate:
a) [ ] Icter mecanic
b) [x] Anemia hemolitică
c) [x] Hepatită alcoolică cu sindromul Zieve
d) [ ] Hepatită medicamentoasă
e) [x] Sindrom Gilbert
318. Enumeraţi stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea fracţiei bilirubinei conjugate.
a) [ ] Sindromul Gilbert
b) [x] Cancerul papilei Fater
c) [x] Sindromul Dubin-Djonson
d) [ ] Anemia B12 - deficitară
e) [x] Cancer al capului pancreasului
319. Enumeraţi stările în care este dereglată conjugarea bilirubinei cu acid glucuronic.
a) [x] Icterul fiziologic al nou-născuţilor
b) [ ] Cure de foame îndelungată
c) [x] Sindromul Gilbert
d) [x] Sindromul Crigler-Najjar
e) [ ] Sindromul Dubin - Johnson
320. Marcați marcherii serologici pentru infecția cu virusul hepatic B:
a) [x] Anticorpi anti-HBc
b) [x] Anticorpi anti-HBs
c) [ ] Anticorpi anti-VHC
d) [x] Anticorpi anti-HBe
e) [x] Ag HBe
321. Marcați marcherii serologici pentru infecția cu virusul hepatic B:
a) [x] Anticorpi anti-HBc
b) [x] AgHBe
c) [ ] AgHBc
d) [x] AgHBs
e) [x] Anticorpi anti-HBe
322. Numiţi afecţiunile care se asociază cu hiperbilirubinemie:
a) [x] Hepatitele acute
b) [x] Colestaza medicamentoasă
c) [ ] Hemangiomul hepatic
d) [x] Ciroza hepatică
e) [ ] Calcinate hepatice
323. Marcați afecțiunile pentru care este caracteristică hepatomegalia:
a) [x] Tromboza venelor hepatice
b) [ ] Boala Menetrie
c) [x] Boala Wilson
d) [x] Hemocromatoză
e) [x] Steatoza hepatică
324. Identițicați ce se include în clasificarea etiologică a hepatitelor cronice:
a) [x] Hepatita autoimună
b) [x] Hepatita cronică virală B
c) [x] Hepatita medicamentoasă sau toxică
d) [x] Boala Wilson
e) [ ] Malt-Limfom
325. Identițicați care afecțiuni pot determina insuficienţă hepatică fulminantă:
a) [x] Hepatitele virale acute
b) [x] Hepatitele medicamentoase
c) [ ] Hemocromatoză
d) [x] Intoxicaţiile acute
e) [ ] Sindromul Gilbert
326. Marcați afecțiunile hepatice, care pot determina pruritul cutanat:
a) [ ] Steatoză hepatică
b) [x] Chist hidatic hepatic
c) [x] Ciroză primară biliară
d) [x] Colangită sclerozantă primitivă
e) [ ] Hemangiom hepatic
327. Marcați afecțiunile care pot determina apariţia febrei:
a) [ ] Hemangiomului hepatic
b) [x] Hepatita alcoolică acută
c) [x] Instalărea angiocolitei
d) [x] Prezenţa abcesului hepatic
e) [ ] Sindromul Pickwick
328. Marcați care din manifestările enumerate pot fi sugestive pentru o hepatopatie cronică:
a) [x] Eritem palmar
b) [x] Steluţe vasculare
c) [x] Ginecomastie
d) [ ] Eritem nodos
e) [ ] Erupţii urticariene
329. Identificați afecțiunile ce determină creşterea evidentă a consistenţei hepatice la palpare:
a) [x] Metastaze hepatice
b) [ ] Hepatită acută
c) [ ] Hemangiom hepatic
d) [ ] Steatoză hepatică
e) [x] Ciroza hepatică
330. Identificați indicii sindromului colestatic de labotator:
a) [x] Fosfataza alcalină
b) [x] Bilirubina conjugată
c) [ ] Aspartataminotransferaza
d) [x] Gamaglutamiltranspeptidaza
e) [ ] Alaninaminotransferaza
331. Identificați modificările sugestive pentru sindromul hepatopriv de labotator:
a) [ ] Hipersideremia
b) [x] Hipoalbuminemia
c) [x] Scăderea protrombinei
d) [ ] Creşterea ceruloplasminei
e) [ ] Scăderea activității lipazei serice
332. Identificați ce semnificaţie poate avea creşterea fosfatazei alcaline în prezenţa icterului:
a) [ ] Sindrom Rotor
b) [ ] Sindrom Budd-Chiari
c) [x] Cancer de cap de pancreas
d) [x] Litiază biliară
e) [ ] Sindrom Gilbert
333. Identificați ce semne întâlniţi mai frecvent în icterul prehepatic:
a) [ ] Urina decolorată
b) [ ] Fecale decolorate
c) [x] Fecale intens colorate
d) [ ] Leziuni de grataj determinate de prurit
e) [x] Splenomegalie
334. Identificați semnele ce caracterizează icterul obstructiv:
a) [ ] Hiperbilirubinemie pe seama componenţei indirecte
b) [x] Hiperbilirubinemie pe seama componenţei directe
c) [ ] Stercobilină prezentă în cantităţi mari în materii fecale
d) [x] Prezenţa bilirubinei în cantităţi mari în urină
e) [ ] Hipolipidemie
335. Identificați afecţiunile ce pot evolua cu ascită:
a) [ ] Hepatita cronică
b) [x] Carcinomul hepatocelular
c) [x] Pericardita constrictivă
d) [ ] Pneumonia acută
e) [x] Carcinomatoza
336. Definiți steatoza hepatică alcoolică:
a) [x] Formă benignă
b) [x] Formă reversibilă
c) [x] Acumulare de lipide în ficat
d) [ ] Formă malignă, ireversibilă
e) [ ] Prezenţa depozitelor de Cu
337. Marcați caracteristicele afectării etilice a ficatului:
a) [x] Epizoade repetate de „hepatită acută"
b) [x] Manifestări ale hipoavitaminozei
c) [x] Etilismul în anamneză
d) [ ] Autoanticorpi către membrana hepatocitelor
e) [ ] Prurit cutanat timp îndelungat
338. Marcați care semne se referă la caracteristicele macroscopice ale ficatului gras:
a) [ ] Micşorat în volum
b) [x] Mărit în volum
c) [ ] De culoare roşietică
d) [x] De culoare galbenă
e) [ ] De culoare brună
339. Indicați rezultatele analizelor de laborator sugestive pentru o hepatopatie etanolică:
a) [ ] Scăderea gama-globulinelor
b) [x] Creşterea importantă a IgA
c) [ ] Creşterea ureei
d) [x] Creşterea indexului AST/ALT
e) [ ] Creşterea importantă a IgM
340. Marcați care semne se referă la manifestările clinice din hemocromatoza:
a) [x] Hepatomegalie
b) [x] Pigmentare brună sau cenuşie
c) [x] Diabet zaharat
d) [ ] Icter colestatic
e) [ ] Sindrom extrapiramidal
341. Indicați când este posibilă hepatita de etiologie virală D:
a) [x] Coinfecţia VHB+VHD
b) [x] Superinfecţia VHD+VHB
c) [ ] Coinfecţia VHD+VHC
d) [ ] Superinfecţia VHD/VHC
e) [ ] Monoinfecţia VHD
342. Marcați care sunt indicațiile pentru tratamentul antiviral în hepatita cronica B:
a) [x] Nivelul ADN-HBV > 2000 IU/ml
b) [ ] Nivelul ADN-HBV > 200 IU/ml
c) [x] Pacienţii cu ALT mai sus de limita superioară a valorilor normale
d) [x] Pacienţii cu activitatea necroinflamatorie de grad moderat sau sever şi / sau fibroză, cel puţin moderată
e) [ ] Indiferent de activitatea transaminazelor
343. Marcați care sunt contraindicaţiile tratamentului cu alfa-interferon în bolile hepatice virale:
a) [x] Maladiile autoimune
b) [x] Ciroza hepatică virală decompensată
c) [x] Afecţiuni cronice decompensate non-hepatice
d) [x] Sindrom depresiv
e) [ ] Ciroza hepatică de etiologie virală compensată
344. Indicați efectele secundare posibile după administrarea corectă a interferonului :
a) [x] Deprimarea măduvei hematoformatoare
b) [x] Alopecie
c) [ ] Endocardită fibrinoasă
d) [ ] Infiltrate pulmonare tranzitorii
e) [x] Labilitate emoţională, depresie
345. Marcați care simptome sînt caracteristice hepatitei autoimune:
a) [x] Fatigabilitate
b) [x] Anorexie
c) [x] Polimialgii, poliartralgii
d) [x] Icter
e) [ ] Hipertensiune arterială
346. Marcați care manifestări extrahepatice autoimune sunt întâlnite în hepatita autoimună:
a) [x] Artralgii şi artrite cu caracter tranzitoriu ce reflectă activitatea bolii
b) [x] Erupţii cutanate maculo-papulare sau acneiforme
c) [x] Capilarită alergică
d) [x] Amenoree
e) [ ] Periarteriită nodoasă
347. Marcați care autoanticorpi sînt caracteristici pentru hepatita autoimună:
a) [x] Anticorpii antinucleari
b) [x] Anticorpii antimicrosomali hepatici şi renali
c) [x] Anticorpii către musculatura netedă
d) [ ] Anticorpii antistreptolizina O
e) [ ] Anticorpii antimitocondriali
348. Identificați preparatele ce se utilizează în tratamentul hepatitei autoimune:
a) [ ] Imunostimulatori
b) [x] Glucocorticosteroizi
c) [ ] Interferoni
d) [x] Azatioprina
e) [ ] β-blocante
349. Identificați care din elementele de mai jos caracterizează hepatita autoimună:
a) [x] Hepatită periportală, infiltraţie preponderent limfo-plasmocitară
b) [ ] Apare mai frecvent la bărbaţi tineri
c) [x] Hipergamaglobulinemie
d) [ ] Etiologia este predominant medicamentoasă
e) [x] Este caracteristica evoluţia severă
350. Enumeraţi indicii de laborator caracteristici hepatitei autoimune:
a) [x] IgG >1,1 N
b) [x] ALT, AST >5 N
c) [x] Hipergamaglobulinemie
d) [ ] Mărirea evidentă a bilirubinei neconjugate
e) [ ] Trombocitoza
351. Identificați care sînt preparatele cu acţiune benefică asupra inflamaţiei mezenchimale în hepatitele
autoimune:
a) [ ] Silimarina
b) [ ] Vitaminele B6, B12
c) [ ] Fosfolipide esenţiale
d) [x] Azatioprina
e) [x] Prednizolona
352. Identificați ce manifestări extrahepatice puteţi întâlni în hepatita autoimună:
a) [ ] Endocardită
b) [x] Pleurită
c) [x] Sindrom articular
d) [x] Manifestări cutanate (purpură vasculară, etc)
e) [ ] Astm bronşic
353. Identificați modificările caracteristice pentru hepatita autoimună:
a) [ ] Hiperalbuminemia
b) [ ] Hipoglobulinemia
c) [x] Hipergamaglobulinemia semnificativă (peste 20 g/l)
d) [ ] IgA - crescută
e) [x] IgG - crescută evident (peste 20 g/l)
354. Identificați semnele cutanate caracteristice pentru ciroza hepatică virală:
a) [ ] Eritem facial
b) [x] Eritem palmar
c) [ ] Acrocianoză
d) [x] Steluţe vasculare
e) [ ] Eritem nodular
355. Marcați indicii ce arată reducerea funcţiei de sinteză în caz de ciroză hepatică:
a) [x] Hipoalbuminemie
b) [ ] Hipergamaglobulinemie
c) [x] Scăderea indicelui protrombinic
d) [ ] Creşterea nivelului lactatdehidrogenazei
e) [ ] Creşterea fosfatazei alcaline
356. Marcați care sînt semnele morfologice caracteristice cirozei hepatice neactive.
a) [ ] Distrofia hepatocitară
b) [ ] Dilatarea ducturilor portale
c) [x] Noduli de regenerare hepatocitară
d) [x] Septuri conjunctive aparente, care înconjoară nodulii de regenerare
e) [ ] Necroze în puncte
357. Marcați care sînt factorii precipitanţi ai encefalopatiei hepatice:
a) [x] Hemoragii digestive
b) [x] Tratamentul intens cu diuretice
c) [ ] Administrarea de dizaharide non absorbabile
d) [x] Administrarea benzodiazepinelor
e) [ ] Creşterea catabolismului proteic
358. Numiți elementele definitorii pentru hipersplenism:
a) [ ] Leucocitoză
b) [x] Leucopenie
c) [x] Anemie normocitară, normoblastică
d) [x] Trombocitopenie
e) [ ] Trombocitoză
359. Identificați manifestările hipertensiunii portale:
a) [x] Splenomegalie
b) [x] Dilatarea varicelor esofagiene
c) [x] "Сapul de meduză"
d) [ ] Hipertensiunea arterială
e) [ ] Trombocitoză
360. Identificați care este atitudinea terapeutică în encefalopatia hepatică:
a) [x] Administrarea de lactuloză
b) [ ] Administrarea sedativelor
c) [ ] Perfuzii cu Dextran
d) [ ] Dieta bogată în proteine
e) [x] Administrarea Ornitinei
361. Identificați simptomele caracteristice pentru tabloul clinic al colangiocarcinomului:
a) [x] Pierdere în pondere
b) [x] Icter
c) [x] Hepatomegalie
d) [ ] Hemoragie gastrică
e) [x] Anorexie
362. Marcați care dintre următoarele afirmații se referă la hepatita cronică:
a) [ ] Poate fi considerată un sindrom
b) [ ] Semnifică persistenţa obligatorie a markerilor autoimuni timp de mai mult de 6 luni
c) [x] Este o afecţiune necro-inflamatorie a ficatului care persistă peste 6 luni
d) [ ] Se complică cu ciroză biliară primitivă
e) [x] Poate determina complicaţii severe precum ciroza hepatică şi carcinom hepatocelular
363. Marcați ce se poate spune despre etiopatogenia hepatitelor cronice:
a) [x] Hepatitacronică virală B este determinată de virusul hepatitic B
b) [x] Hepatita autoimună este o afecţiune idiopatică al cărei mecanism patogenetic este incomplet elucidat
c) [x] Boala Wilson este cauzată de o anomalie congenitală a metabolismului cuprului
d) [ ] Cauzele cirozei biliare primitive şi a colangitei sclerozante primitive sunt clare
e) [x] Deficitul de a-1 antitripsină se datorează unei anomalii ereditare a enzimei
364. Indiicați ce este util în diagnosticul de hepatită cronică:
a) [x] Teste imunologice dacă se suspectează hepatită autoimună
b) [ ] Teste bacteriologice
c) [x] Examenul histologic al bioptatului hepatic
d) [x] Teste moleculare virusologice, dacă se suspectează etiologia virală
e) [x] Teste de laborator pentru cercetarea sindroamelor hepatice de laborator
365. Marcați ce se poate spune despre examenul histologic în hepatitele cronice:
a) [x] Este indispensabil pentru diagnosticul de hepatită cronică
b) [x] Permite evaluarea activităţii necroinflamatorii şi a fibrizei
c) [x] Hepatocitele în sticlă mată sunt caracteristice infecţiei VHB
d) [ ] Steatoza sugerează ciroza biliară primitivă
e) [ ] Modificările degenerative ale hepatocitelor includ balonizarea, încărcarea grasă şi rozetarea
366. Identificați indicii de laborator, incluşi pentru aprecierea stadiului cirozei hepatice după Child-Pugh:
a) [x] Nivelul bilirubinei
b) [x] Nivelul albuminei
c) [ ] Nivelul proteinei generale
d) [x] Prelungirea timpului de protrombină
e) [ ] Nivelul ALT
367. Indicați efecte adverse ale interferonului:
a) [x] Anemie
b) [ ] Prurit
c) [x] Febră
d) [x] Artralgii
e) [x] Neutropenie
368. Marcați contraindicaţiile absolute în tratamentul cu interferon al infecţiei cronice cu VHC:
a) [x] Depresia severă necontrolată
b) [x] Diabetul zaharat necontrolat
c) [ ] Ciroză hepatică cu scor Child-Pugh 5-7 puncte
d) [ ] Graviditatea
e) [x] Boli autoimune
369. Numiți medicamentele ce se utilizează în tratamentul etiologic al hepatitei cronice virale B:
a) [x] Adefovir
b) [x] Entecavir
c) [ ] Ribavirina
d) [x] Lamivudina
e) [x] Tenofovir
370. Numiți markerii serologici pentru infecţia cu VHB:
a) [x] AgHBs
b) [x] Ac anti HBc
c) [x] AgHBe
d) [ ] AgHBc
e) [ ] Ac anti VHC
371. Numiți obiectivele tratamentului hepatitei cronice în cazul etiologiei virale cu VHB sau cu VHC:
a) [x] Pentru VHB - dispariţia HBsAg circulant şi realizarea seroconversiei HBsAg
b) [x] Pentru VHC - eliminarea infecţiei cu VHC
c) [x] Pentru VHB - suprimarea susţinută a replicării VHB
d) [ ] Pentru VHC - clearance-ul Ac anti HBc
e) [x] Pentru ambele - prevenirea carcinomului hepatocelular
372. Selectaţi afirmaţiile corecte despre indicaţiile pentru terapia etiologică în hepatita cronică virală C
a) [x] Toţi bolnavii cu HCV care nu au primit anterior tratament pot fi consideraţi candidaţi pentru tratament.
b) [x] Se supun tratamentului bolnavii cu fibroză moderată - scor F2 şi tratamentul este promt pentru bolnavii
cu activitate necroinflamatorie şi fibroză scor F3, F4 - METAVIR.
c) [x] Indicaţiile pentru bolnavii cu forme de hepatită mai puţin gravă se hotărăsc individual.
d) [ ] Bolnavii ar trebui să fie luaţi în consideraţie pentru tratament doar atunci cînd au viremia înaltă.
e) [ ] Bolnavii ar trebui să fie luaţi în consideraţie pentru tratament doar atunci cînd au ALT mai sus de limita
superioară a valorilor normale
373. Marcați afirmațiile corecte despre hepatita cronică virală D:
a) [x] Poate fi urmarea coinfectiei B plus D sau a suprainfectiei D la un infectat anterior cu VHB
b) [x] Suprainfecţia se poate manifesta ca o agravare a infecţiei cu VHB
c) [ ] Se confirmă prin cercetarea ARN HCV
d) [x] În general nivelul transaminazelor este crescut
e) [x] Este necesară cercetarea infecţiei cu VHD în toate cazurile de agravări ale cursului infecţiei cu VHB
374. Numiți factorii predectivi pentru răspunsul eficient la tratamentul antiviral în hepatita cronică virală C:
a) [x] Genotipul viral (genotipul non-1)
b) [ ] Vîrsta înaintată
c) [ ] Prezenţa fibrozei în punţi sau a cirozei
d) [x] Sexul feminin
e) [x] Lispa coinfecţiei cu alte virusuri hepatotrope
375. Selectaţi afirmaţiile corecte despre indicaţiile pentru terapia cu preparate antivirale în hepatita cronică
virală B:
a) [x] Unul dintre criteriille necesare pentru tratamentul antiviral este ADN-VHB >2000 UI/ml
b) [x] Indicaţiile de tratament antiviral se bazează, în principal, pe o combinaţie de trei criterii: niveluri serice
ale ADN HBV, nivelurile serice ale ALT, severitatea bolii hepatice
c) [x] Unul dintre criteriille necesare pentru tratamentul antiviral este ALT mai sus de limita superioară a
valorilor normale
d) [ ] Unul dintre criteriille necesare pentru tratamentul antiviral este HBV ADN >200 UI/ml
e) [x] Unul dintre criteriille necesare pentru tratamentul antiviral este activitatea necroinflamatorie de grad
moderat sau sever şi/sau fibroză, cel puţin, moderată (respectiv: gradul A2, stadiul F2 după METAVIR)
376. Marcați afirmațiile corecte despre hepatita autoimună:
a) [ ] Evoluiază cu prurit intens
b) [ ] Apare la bărbați
c) [x] Apare preponderent la femei tinere
d) [x] Prezintă simptomatică de afectare extrahepatică
e) [x] Se determină titru semnificativ de autoanticorpi specifici
377. Marcați ce patologii sunt asociate hepatitei autoimune în overlap sindrom:
a) [x] Ciroza biliară primitivă
b) [x] Colangita sclerozantă primitivă
c) [x] Colangita autoimună
d) [ ] Mucoviscidoza
e) [ ] Boală alcoolică a ficatului
378. Identificați semnele diagnostice caracteristice pentru hepatita autoimună:
a) [x] Gamaglobulinele sunt crescute dublu faţă de valorile normale
b) [ ] Raportul Fosfataza alcalină /AST este >3
c) [x] Raportul Fosfataza alcalină/ AST este <1,5
d) [x] Titrul anticorpilor ANA, ASMA sau anti-LKM1 peste 1/80
e) [ ] Prezenţa anticorpilor antimitocondriali
379. Marcați care dintre cele enumerate sunt caracteristice pentru ciroza biliară primară:
a) [ ] Elevarea nivelului IgA
b) [ ] Elevarea nivelului IgG
c) [x] Elevarea nivelului IgM
d) [ ] Prezenţa anticorpilor anti-LKM1
e) [x] Prezenţa anticorpilor antimitocondriali
380. Marcați datele de laborator determinate în hepatita autoimună tip 2:
a) [x] Anticorpi anti-microsomali ficat-rinichi în titru înalt
b) [ ] Anticorpi anti-nucleari în titru înalt
c) [ ] Elevarea nivelului IgM
d) [x] Elevarea nivelului IgG
e) [ ] Elevarea nivelului IgA
381. Identificați efectele tratamentului hepatitelor autoimune:
a) [ ] Diabet insipid
b) [x] Normalizarea nivelului transaminazelor
c) [x] Ameliorarea tabloului histologic hepatic
d) [ ] Remisiune clinică şi biologică totală fără recăderi la întreruperea tratamentului
e) [ ] Rezoluţie histologică cu 36 de luni mai târziu decât cea clinică sau biologică
382. Identificați tratamentul corect pentru formele overlap în hepatitele autoimune:
a) [x] Prednisolon plus acid ursodeoxicolic la cei cu asocierea cirozei biliare primitive
b) [ ] Doar Prednisolon la cei cu asocierea colangitei sclerozante primitive
c) [x] Acid ursodeoxicolic plus prednisolon în asocierea colangitei sclerozante primitive
d) [x] Acid ursodeoxicolic plus prednisolon în asocierea colangitei autoimune
e) [ ] Doar acid ursodeoxicolic în asocierea colangitei sclerozante primitive
383. Marcați care din următoarele semne clinice întâlnite în ciroza hepatică se pot datora hipertensiunii
portale:
a) [x] Ascita
b) [ ] Icterul
c) [x] Splenomegalia
d) [x] Dezvoltarea circulaţiei colaterale în "cap de meduză"
e) [ ] Steluţele vasculare
384. Identificați ce poate determina hipertensiunea portală:
a) [x] Hemoragii digestive superioare din varicele gastroesofagiene
b) [x] Hemoroizi
c) [x] Ascită
d) [ ] Febră
e) [ ] Apraxie
385. Identificați cauzele dezvoltării hipertensiuni portale:
a) [x] Creşterea volumului fluxului venos portal
b) [ ] Scăderea rezistenţei în circulaţia porto-hepatică
c) [x] Creşterea rezistenţei în circulaţia porto-hepatică
d) [ ] Creşterea debitului cardiac
e) [ ] Hipersplenism
386. Marcați la care pacienţii se poate dezvolta steatoza hepatică nonalcoolică:
a) [x] Cu diabet zaharat
b) [x] Cu obezitate
c) [ ] Cu deficienţa α1-antitripsinei
d) [x] Cu sindrom metabolic
e) [ ] Cu hepatita alcoolică
387. Enumeraţi markerii de laborator ai sindromului de colestază:
a) [x] Fosfataza alcalină
b) [ ] Alaninaminotransferaza
c) [x] -glutamil-transpeptidaza
d) [x] Bilirubina conjugată
e) [ ] Proteina totală
388. Selectaţi manifestările clinice ale sindromului colestatic:
a) [x] Prezenţa pruritului cu leziuni de grataj
b) [ ] Icter cu nuanţă verzuie (verdin)
c) [ ] Edeme gambiene
d) [ ] Icter cu nuanţă galbenă (flavin)
e) [x] Prezenţa xantoamelor, xantelasmelor
389. Selectaţi factorii declanşatori ai insuficienţei hepatice la pacienţii cu ciroză hepatică:
a) [x] Hemoragia din varicele esofagiene
b) [x] Consumul de alcool
c) [ ] Tratamentul diuretic adecvat
d) [x] Peritonita bacteriană spontană
e) [x] Administrarea preparatelor hepatotoxice
390. Selectaţi factorii ce pot provoca insuficienţa hepatică:
a) [x] Administrarea preparatelor hepatotoxice
b) [ ] Consumul proteinelor de origine vegetală
c) [x] Tratament diuretic neadecvat
d) [x] Administrarea drogurilor
e) [x] Paracenteză cu evacuarea lichidului ascitic în cantităţi mari, fără transfuzii compensatoare
391. Selectaţi afecţiunile ce pot evolua cu ascită:
a) [x] Cirozele hepatice
b) [x] Procese canceromatoase
c) [x] Insuficienţa cardiacă
d) [ ] Pneumonia franclobară
e) [x] Tuberculoza
392. Marcați care sunt complicaţiile posibile ale paracentezei terapeutice:
a) [x] Hemoragii
b) [ ] Icter
c) [x] Hemoperitoneum acut
d) [x] Perforaţia intestinală
e) [ ] Trombocitoză
393. Marcați care afirmaţii caracterizează infecţia cu VHB:
a) [x] Virusul hepatic B (VHB) se depistează în concentraţie mai mare în sânge decât în spermă, salivă
b) [ ] VHB se depistează în concentraţie mai mică în sânge decât în salivă
c) [x] VHB se păstrează în mediul ambiant mai mult de 7 zile
d) [ ] VHB nu este rezistent în mediul ambiant
e) [x] Infecţia cu virusul hepatic B este de 100 ori mai contagioasă în comparaţie cu infecţia HIV
394. Identificați caracteristicele morfologice ale hepatitei cronice active:
a) [x] Existenţa unui infiltrat inflamator limfo-plasmocitar periportal, inter- şi intralobular
b) [x] Prezenţa necrozei parcelare (piecemeal necrosis)
c) [ ] Prezenţa unui infiltrat inflamator, cu celule mononucleare în spaţiile porte
d) [ ] Respectarea plăcii limitante
e) [ ] Necroză focală
395. Identificați caracteristicele morfologice ale hepatitei cronice lobulare:
a) [ ] Prezenţa unui infiltrat inflamator, cu celule mononucleare în spaţiile porte
b) [x] Inflamaţie intralobulară
c) [x] Necroză focală
d) [ ] Existenţa unui infiltrat inflamator limfo- şi plasmocitar periportal, inter- şi intralobular
e) [ ] Prezenţa piecemeal necrosis
396. Indicați căile de transmitere ale infecţiei cu virus hepatitic B:
a) [x] Calea percutană şi parenterală
b) [x] Sexuală
c) [ ] Respiratorie
d) [x] Perinatală - transimterea verticală
e) [x] Habituală - transmiterea orizontală
397. Markerii serologici ai infecţiei cu virus hepatitic C sunt:
a) [x] Anticorpi anti-VHC
b) [ ] Anticorpi anti-HBc
c) [x] Anticorpi anti-VHC IgM
d) [ ] Anticorpi anti-VHD
e) [ ] Anticorpi anti-HBe
398. Markerii serologici ai infecţiei cu virus hepatitic D sunt:
a) [x] Anticorpi anti-VHD IgM
b) [ ] Anticorpi anti-VHC IgM
c) [x] Anticorpi anti-VHD
d) [ ] Anticorpi anti-HBe
e) [x] ARN VHD
399. Identificați prin ce se caracterizează infecţia ocultă cu VHB:
a) [ ] HBsAg se determină în ser
b) [x] HBsAg nu se determină în ser
c) [x] ADN VHB nedetectabil în ser
d) [x] ADN VHB detectabil în ficat
e) [x] Anticorpi anti-HBcor cu sau fără anti-HBs se determină în ser
400. Enumeraţi factorii de risc în achiziţionarea virusului hepatitic B:
a) [x] Tatuaje, piersing şi acupunctură
b) [ ] Elevii
c) [x] Tratamentul stomatologic
d) [x] Lucrători medicali expuşi la inocularea accidentală cu sînge infectat
e) [x] Membrii familiei care au contact sexual sau habitual cu pacientul cu AgHBs pozitiv
401. Factori de risc în achiziţionarea infecţiei cu virus hepatitic B pot fi:
a) [x] Administrarea percutană a medicamentelor şi drogurilor cu utilaj medical nesteril
b) [x] Persoane din instituţiile penitenciare
c) [ ] Persoanele care nu au contact cu sânge
d) [x] Copii născuţi de la mame infectate cu VHB
e) [x] Procedurile medicale
402. Selectaţi contraindicaţiile pentru vaccinare contra infecţiei cu virus hepatitic B:
a) [ ] Tratament stomatologic
b) [x] Reacţia de anaflaxie la prima doză de vaccinare
c) [ ] Sistem imun competent
d) [x] Reacţia anafilactică la drojdii
e) [ ] Vaccinare contra infecţiei cu VHB cu 5 ani în urmă
403. Identificați ce este caracteristic pentru virusul hepatitei D (VHD):
a) [x] VHD este un ARN-virus defectiv, pentru expresia şi patogenitatea căruia este necesară funcţia
ajutătoare a VHB
b) [x] Virusul VHD nu se poate replica singur şi este total dependent de prezenţa virusului B pentru a-şi
asigura multiplicarea
c) [ ] VHD este un ADN-virus
d) [x] Tropismul hepatic al virusului este condiţionat de învelişul HBsAg
e) [x] Replicarea acestui virus are loc numai în hepatocite
404. Marcați investigațiile folosite pentru determinarea infecţiei cu virusul hepatitei C:
a) [x] Anticorpi anti-VHC
b) [x] ARN VHC calitativ
c) [ ] Anticorpi anti- LKM
d) [x] ARN VHC cantitaiv
e) [ ] Anticorpi anti- SLA
405. Indicați semnele clinice întîlnite în ciroza hepatică:
a) [x] Ascită
b) [x] Splenomegalie
c) [x] Dilatarea varicoasă a venelor stomacului
d) [x] Dilatarea venelor superficiale ale abdomenului tip „cap de meduză"
e) [ ] Hiperalbuminemia
406. Marcați datele caracteristice pentru ciroza hepatică:
a) [x] Ascita
b) [x] Steluţe vasculare
c) [x] Dilatarea venelor esofagiene
d) [ ] Frecventă asociere cu pielonefrita cronică
e) [x] Activitate mai crescută a AST comparativ cu ALT
407. Marcați complicaţiile cirozei hepatice:
a) [x] Insuficienţa hepatică
b) [x] Hemoragia din varicele esofagiene
c) [ ] Tulburări de conductibilitate atrio-ventriculară
d) [x] Encefalopatia hepatică
e) [x] Sindrom hepato-renal
408. Marcați datele caracteristice pentru ciroza biliară primitivă:
a) [x] Prurit cutanat
b) [x] Icter
c) [x] Xantelasme
d) [x] Activitate crescută a fosfatazei alcaline
e) [ ] Prezenţa de calculi renali
409. Marcați datele caracteristice pentru hemocromatoză:
a) [x] Hiperpigmentarea tegumentelor
b) [x] Hiperglicemie
c) [x] Conţinut crescut de fier în ficat
d) [x] Conţinut crescut de fier în ser
e) [ ] Conţinut redus de fier în ficat
410. Identificați ce include tactica curativă a bolnavului cu ciroză hepatică:
a) [x] Excluderea consumului de alcool
b) [x] Excluderea preparatelor medicamentoase hepatotoxice
c) [x] Tratament continuu cu evidenţă la dispensar
d) [x] Evidenţa periodică a indicilor biochimici hepatici
e) [ ] Terapia cu androgeni
411. Identificați ce prevede tactica de tratament a ascitei în ciroza hepatică:
a) [x] Dieta hiposodată
b) [x] Administrarea de Spironolacton
c) [x] Administrarea de Furosemid
d) [ ] Administrarea de Acid ursodeoxicolic
e) [x] Paracenteză curativă
412. Indicați complicaţiile tratamentul diuretic agresiv al cirozei hepatice:
a) [ ] Hiperalbuminemie
b) [x] Encefalopatie hepatică
c) [x] Tromboză în sistemul portal
d) [x] Hipotonie pronunţată
e) [ ] Hiperkaliemie
413. Marcați indicii ce se includ în sindromul de hipersplenism:
a) [ ] Leucocitoză
b) [ ] Eritrocitoză
c) [x] Trombocitopenie
d) [x] Leucopenie
e) [ ] Eozinofilie
414. Marcați datele caracteristice pentru ciroza hepatică:
a) [x] Icterul
b) [x] Hipertensiunea portală
c) [x] Insuficienţa hepatică
d) [ ] Hipertensiunea arterială
e) [x] Encefalopatia hepatică
415. Identificați semnele ce pot fi prezente în ciroza hepatică:
a) [x] Icter
b) [x] Insuficienţă hepatică
c) [x] Micşorarea ficatului în dimensiuni
d) [x] Dezorganizarea arhitectonicii hepatice
e) [ ] Arhitectonica hepatică nemodificată
416. Identificați ce este caracteristic pentru ciroza biliară primară:
a) [x] Icter persistent
b) [x] Prurit cutanat
c) [x] Activitate majorată a fosfatazei alcaline
d) [ ] Degete în formă de „beţe de tobă"
e) [x] Osteoporoza
417. Identificați particularităţile morfologice distinctive ale hepatitelor virale cu virus hepatic C:
a) [x] Destrucţii de căi biliare
b) [x] Steatoză hepatică
c) [ ] Inflamaţie
d) [ ] Necroză
e) [ ] Fibroză extinsă
418. Identificați care sunt semnele şi manifestările hipertensiunii portale:
a) [x] Vascularizaţie colaterală
b) [x] Splenomegalie
c) [x] Hemoragie din varicele esofagiene
d) [x] Ascită
e) [ ] Icter
419. Identificați marcherii sindromului citolitic de laborator în patologia hepatică:
a) [x] AST
b) [x] ALT
c) [x] LDH-4; LDH-5
d) [ ] Fosfataza alcalină
e) [x] Monofosfataldolaza
420. Selectaţi indicatorii sindromului colestatic de laborator:
a) [ ] ALT
b) [ ] Proba cu timol
c) [ ] Lactatdehidrogenaza
d) [x] Gama-glutamiltranspeptidaza
e) [x] Fosfataza alcalină
421. Selectaţi indicatorii sindromului colestatic de laborator de inflamaţie mezenchimală în patologia
hepatică:
a) [x] Proba cu timol
b) [ ] Proba cu antipirină
c) [x] Globulinele serice
d) [ ] Proba cu brom-sulfaleină
e) [ ] Conţinutul de colesterol
422. Indicați maladiile în care poate fi prezentă hepato- şi splenomegalia:
a) [x] Boala Wilson
b) [ ] Infarct miocardic
c) [ ] Anemie ferodeficitară
d) [ ] Hiperbilirubinemie funcţională
e) [x] Ciroză hepatică
423. Indicați care din următoarele afirmaţii sunt corecte pentru hepatita autoimună:
a) [x] Se poate dezvolta poliserozită
b) [x] Deseori se determină hiperbilirubinemie
c) [x] Se determină conţinut crescut de gama-globuline în ser
d) [ ] Efect pozitiv de la tratamentul cu preparate antihipertensive
e) [x] Efect pozitiv de la tratamentul cu prednisolon
424. Marcați ce este caracteristic pentru sindromul colestatic:
a) [x] Hiperbilirubinemie directă
b) [x] Fosfataza alcalină crescută
c) [x] Nivel crescut de 5-nucleotidază
d) [ ] Ureea serică majorată
e) [x] Nivel crescut al acizilor biliari în sânge
425. Marcați ce poate include tabloul clinico-paraclinic al unei hepatite cronice cu activitate moderată:
a) [x] Sindrom astenic
b) [x] Hepatomegalie
c) [x] VSH crescută
d) [x] Activitatea majorată a AST şi ALT
e) [ ] Ureea serică majorată
426. Marcați ce este caracteristic pentru icterul mecanic (prin obstrucţie):
a) [x] Debut acut
b) [ ] Splenomegalie
c) [x] Bradicardie
d) [x] Scaun acolic
e) [x] Hiperbilirubinemie în contul fracției conjugate
427. Selectaţi indicatorii sindromului citolitic în patologia hepatică:
a) [x] Arginază
b) [x] Monofosfataldolaza
c) [x] Glucozo-6-fosfataza
d) [ ] Albuminele
e) [x] ALT
428. Selectaţi indicatorii sindromului colestatic în patologia hepatică:
a) [x] Fosfotaza alcalină
b) [ ] Transaminazele (ALT, AST)
c) [ ] Lactatdehidrogenaza
d) [x] 5-nucleotidaza
e) [x] Acizii biliari în ser
429. Marcați ce este caracteristic pentru sindromul hepatopriv în patologia hepatică:
a) [x] Albumina serică scăzută
b) [ ] Gama-glutamiltranspeptidaza crescută
c) [ ] Activitatea ALT crescută
d) [x] Hipoprotrombinemia
e) [x] Factorii de coagulare a sângelui scăzuţi
430. Indicați maladiile pentru care este caracteristic sindromul citolitic:
a) [x] Hepatită alcoolică acută
b) [ ] Sindrom Gilbert
c) [x] Hepatita medicamentoasă
d) [x] Hepatită virală cronică
e) [ ] Hemocromatoză
431. Marcați ce este caracteristic pentru boala alcoolică a ficatului:
a) [ ] Dezvoltarea precoce a icterului
b) [x] Polineuropatie periferică
c) [x] Nivel crescut al GGTP
d) [ ] Prezenţa de anticorpi antimitocondriali
e) [x] Valori majorate ale Ig A în ser
432. Marcați ce este caracteristic pentru ciroza hepatică:
a) [ ] Hipertensiune arterială
b) [x] Splenomegalie
c) [x] Teleangiectazii
d) [x] Ginecomastie
e) [x] Ascită
433. Identificați când se poate dezvolta hepatomegalia semnificativă:
a) [x] Adenocarcinom hepatic
b) [x] Insuficienţă cardiacă de stază
c) [ ] Hiperbilirubinemia Gilbert
d) [x] Ciroză hepatică macronodulară
e) [x] Hemocromatoză
 434. Indicați semnele caracteristice ale cirozei hepatice:
a) [x] Steluţe vasculare
b) [x] Ginecomastie
c) [x] Hepatosplenomegalie
d) [x] Accentuarea colateralelor pe peretele anterior al abdomenului (caput medusae)
e) [ ] Hipertensiune arterială
435. Selectaţi cauzele comei hepatice:
a) [x] Hemoragia din varicele esofagiene
b) [x] Administrarea incorectă de diuretice tiazidice
c) [x] Administrarea de durată a barbituricelor
d) [x] Exces de proteine
e) [ ] Administrarea preparatelor hepatoprotectoare
436. Identificați caracteristicele pentru steatoza hepatică alcoolică:
a) [x] Procesul hepatic este reversibil în caz de abstinenţă totală de la alcool
b) [ ] Este indicat tratamentul coleretic
c) [x] Este prezentă hepatomegalia
d) [ ] Necesită tratament cu citostatice
e) [x] Nu este însoţită de activitate crescută a transaminazelor
437. Selectaţi factorii etiologici ai pancreatitei cronice:
a) [x] Alcoolismul
b) [ ] Astmul bronșic
c) [ ] Reumatismul
d) [x] Disfuncţii ale sfincterului Oddi
e) [ ] Tireoidita autoimună
438. Menționați factorii implicaţi în patogenia pancreatitei cronice:
a) [ ] Activarea enzimelor proteolitice în duoden
b) [x] Afectarea ducturilor endoteliali ai pancreasului
c) [x] Refluxul colangio-pancreatic
d) [x] Activarea enzimelor proteolitice în ducturile pancreatice
e) [ ] Refluxul duodeno-gastral
439. Indicați semnele clinice caracteristice pentru pancreatita:
a) [x] Dureri abdominale tipice postprandiale
b) [x] Steatoree
c) [ ] Simptomul Kernig pozitiv
d) [ ] Splenomegalia
e) [ ] Limfadenopatia
440. Marcați manifestările pancreatitei cronice în faza de acutizare:
a) [x] Hiperamilazurie
b) [x] Durere epigastrică cu iradiere în centură
c) [ ] Simptomul Curvuazie pozitiv
d) [x] Hiperlipazemie
e) [ ] Proteinuria
441. Identificați medicamentele utilizate în tratamentul pancreatitei cronice în acutizare:
a) [ ] Glucocorticosteroizi
b) [x] Antisecretoare
c) [x] Antispastice
d) [ ] Fosfolipide esenţiale
e) [x] Analgetice
442. Identificați ce includ măsurile întreprinse pentru tratamentul pancreatitei cronice cu sindrom algic
persistent:
a) [x] Dieta cu evitarea prânzurilor abundente bogate în grăsimi şi proteine
b) [x] Înlăturarea aportului de alcool
c) [x] Terapia analgezică și antisecretoare
d) [ ] Terapia cu imunostimulatoare
e) [x] Evitarea fumatului
443. Indicați metodele în diagnosticarea pancreatitei cronice:
a) [x] Examenul coprologic
b) [x] Ecografia abdominală
c) [x] Tomografia computerizată
d) [x] Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică
e) [ ] Colecistocolangiografia perorală
444. Selectaţi complicaţiile pancreatitei cronice:
a) [x] Icterul mecanic
b) [x] Diabetul zaharat
c) [x] Deficitul de vitamine liposolubile
d) [ ] Sindromul Mallori-Veiss
e) [ ] Sindromul Zollinger-Ellison
445. Marcați afirmaţiile corecte pentru pancreatita cronică:
a) [x] Evoluţia îndelungată poate conduce spre malabsorbţie
b) [ ] Scăderea secreţiei de enzime proteolitice predomină asupra scăderii secreţiei de lipază
c) [x] Durerea se accentuează postalimentar
d) [x] Evoluţia bolii poate avea caracter cronic-recidivant
e) [x] Diabetul zaharat poate fi o complicaţie a pancreatitei cronice
446. Selectaţi medicamentele utilizate în tratamentul sindromului algic din pancreatita cronică:
a) [x] Somatostatina
b) [x] Analgezicele nonopioide
c) [ ] Nicotinamida
d) [x] Enzimele pancreatice, forma tabletată
e) [ ] Riboxina
447. Indicați mecanismele posibile de apariţie a durerii la un pacient cu pancreatita cronică:
a) [ ] Creşterea concentraţiei de glucagonă
b) [x] Inflamaţia perineurală şi fibroza nervilor intrapancreatici
c) [ ] Hiperinsulinemie
d) [x] Obstrucţia ductală cu mărirea presiunii intraductale
e) [x] Afectarea de vecinătate a peritoneului şi /sau duodenului
448. Marcați explorările utile pentru diagnosticarea în stadiile precoce puseului acut al pancreatitei cronice:
a) [x] Amilaza serică
b) [ ] Testul Şhilling
c) [x] Lipaza serică
d) [ ] Testul cu D-xiloză
e) [x] Amilaza în urină
449. Indicați semnele caracteristice pentru durerea pancreatică:
a) [ ] Localizare retrosternală
b) [ ] Durere în hipocondrul stâng cu iradiere în fosa iliacă stângă
c) [ ] Cedează la administrarea de fenobarbital
d) [x] Se accentuează postprandial
e) [x] Dureri în epigastru cu iradiere în centură
450. Indicați factorii etiologici ai pancreatitei cronice:
a) [x] Etilismul
b) [x] Patologia căilor biliare
c) [x] Factori nutriţionali
d) [x] Hipercalciemia
e) [ ] Hipolipidemia
451. Marcați complicaţiile timpurii ale pancreatitei cronice:
a) [x] Formarea pseudochisturilor pancreatice
b) [x] Icter mecanic
c) [x] Hipertensiune portală, forma subhepatică - tromboză şi/sau compresiune a venei portale sau a venei
lienale
d) [x] Ruperea chistului pancreatic
e) [ ] Peritonită bacteriană spontană
452. Marcați ce include sindromul de maldigestie-malabsorbție în pancreatită cronică:
a) [x] Scaune anormale: polifecalie, consistenţă păstoasă, grăsos
b) [x] Pierdere ponderală
c) [x] Semne clinice de hipovitaminoze: în particular, pentru vitaminele liposolubile
d) [ ] Disfagie
e) [x] Steatoree
453. Indicați caracteristicele durerii din pancreatita cronică:
a) [x] Durerea se instalează sau se intensifică la ingerarea alimentelor
b) [ ] Durerea poate fi calmată de ingerarea de alimente
c) [x] Durerea poate lipsi dimineaţa, apărînd după prînz, se accentuează spre seară
d) [x] Durere epigastrală cu iradiere în centură
e) [x] Durerea se agravează în decubit dorsal
454. Indicați caracteristicile pentru un scaun „pancreatic" tipic:
a) [x] Polifecalie
b) [ ] Conţine mucus şi sînge
c) [x] Consistenţă păstoasă
d) [x] Neformat - sub formă de terci
e) [x] Culoare galbenă-surie, aspect grăsos
455. Marcați ce poate releva examenul obiectiv în pancreatită cronică:
a) [ ] Ginecomastie la bărbaţi
b) [x] Pigmentare surie în proiecţia pancreasului (simptomul J. Bartelheimer)
c) [x] Hiperpigmentare pe partea stîngă laterală a abdomenului (simptomul lui Culen), în jurul ombilicului
(simptomul Terner)
d) [x] Picături de rubin (descrise de Tujilin)
e) [ ] Eritem palmar
456. Marcați criteriile pentru diagnosticul definit cert de pancreatita cronică (conform Criteriilor M-
ANNHEIM de diagnostic al pancreatitei cronice):
a) [x] Calcificări ale pancreasului
b) [x] Leziuni marcante (severe) ale ductului pancreatic (conform clasificării Cambridge)
c) [x] Insuficienţă pancreatică exocrină marcantă sau persistentă exprimată prin steatoree
d) [x] Modificări histologice specifice
e) [ ] Modificări ductale minime (conform clasificării Cambridge)
457. Marcați criteriile pentru diagnosticul probabil de pancreatita cronică (conform Criteriilor M-
ANNHEIM de diagnostic al pancreatitei cronice):
a) [x] Modificări ductale moderate (conform clasificării Cambridge)
b) [ ] Hepatomegalie
c) [x] Pseudochisturi recurente sau persistente
d) [x] Teste ale funcţiei pancreatice exocrine pozitive (testul elastaza-1 în materiile fecale, testul secretin-
pancreozimină)
e) [x] Insuficienţă endocrină (testul toleranţei la glucoză - modificat)
458. Marcați sindroamele incluse în manifestările clinice ale pancreatitei cronice:
a) [ ] Hemoragipar
b) [x] Dolor abdominal
c) [x] Endocrin
d) [x] Al insuficienţei exocrine a pancreasului
e) [x] Dispeptic
459. Identificați complicaţiile precoce ale pancreatitei cronice:
a) [x] Perioade de icter tranzitor, apărut după criza de durere
b) [x] Formarea chisturilor şi pseudochisturilor pancreatice
c) [ ] Stenoză duodenală şi ocluzie duodenală cronică
d) [ ] Eliminare de grăsimi în cantităţi mari prin fecale
e) [x] Flegmonă retroperitoneală
460. Identificați care din următoarele tipuri de celule formează pancreasul endocrin:
a) [x]  (alfa)
b) [x]  (beta)
c) [x]  (delta)
d) [x] PP
e) [ ] Acinoase
461. Identificați hormonii secretaţi de celulele  (insulociţii bazofili) ale pancreasului endocrin:
a) [x] Insulină
b) [x] Amilină
c) [ ] Glucagonă
d) [ ] Somatostatină
e) [ ] Polipeptide pancreatice
462. Identificați enzimele proteolitice:
a) [x] Tripsina
b) [x] Chimotripsina
c) [x] Elastaza
d) [ ] Lipaza
e) [ ] α-Amilaza
463. Identificați care din enzimele pancreatice se secretă în forma activă:
a) [x] Ribonucleazele
b) [ ] Elastaza
c) [ ] Tripsina
d) [x] Lipaza
e) [x] α-Amilaza
464. Identificați ce poate indica hiperamilazemia serică:
a) [x] Puseu acut de pancreatită cronică
b) [x] Pancreatita acută
c) [ ] Hepatită acută
d) [ ] Hepatită cronică
e) [ ] Ciroză hepatică
465. Identificați testele pentru explorarea funcţională indirectă a pancreasului:
a) [x] Enzimele pancreatice în serul sanguin a jeun
b) [x] Enzimele pancreatice în serul sanguin după teste de stimulare a funcţiei exocrine a pancreasului
c) [x] Enzimele pancreatice în urină şi fecale
d) [x] Studierea acţiunii secreţiei pancreatice la procesele de digestie
e) [ ] Activitatea enzimelor pancreatice în conţinutul duodenal în dinamica testului secretin-pancreoziminic
466. Marcați ce se poate atesta în pancreatita cronică cu insuficienţa funcţiei exocrine şi endocrine:
a) [x] Steatoree
b) [x] Creatoree
c) [x] Amiloree
d) [x] Stări hipoglicemice frecvente pe fonul insulinoterapiei
e) [ ] Chetoacidoză
467. Marcați care caracteristici ale sindromului dolor abdomunal se referă la pancreatita cronică:
a) [x] Durerea pregnantă, cu durată de ore, zile şi chiar săptămâni
b) [x] Sediul durerii epigastric ori în hipocondriul stâng, cu iradiere în spate sau "în centură"
c) [x] Durerea care se ameliorează la aplecarea anterogradă a trunchiului
d) [ ] Durerea care se ameliorează după prânzuri
e) [x] Durerea persistentă, profundă, sâcâitoare
468. Indicați cu ce se poate asocia statutul nutrițional deficient din pancreatita cronică:
a) [x] Creșterea mortalității
b) [x] Evenimente cardiovasculare
c) [x] Risc de fracturi
d) [x] Risc de infecții
e) [ ] Scăderea incidenței episoadelor dolore
469. Selectați testele sangvine necesare pentru evaluarea nutrițională în pancreatita cronică:
a) [x] Hemoglobina
b) [ ] Creatinina
c) [x] Pre-albumina
d) [x] Proteina ce leagă retinolul
e) [x] Transferina
470. Precizați care cercetări sunt necesare pentru evaluarea nutrițională în pancreatita cronică:
a) [x] Estimarea stilului de viată, a dietei
b) [x] Analiza simptomelor: anorexie, nausea, vomă, durere, diaree
c) [x] Cercetări antropometrice
d) [x] Teste sangvine
e) [ ] Cercetări imagistice abdominale
471. Marcați măsurile de profilaxie a recidivei de pancreatită cronică:
a) [x] Excluderea consumului de alcool
b) [x] Renunţul la fumat
c) [ ] Alimentaţia copioasă
d) [x] Complianța la tratament
e) [ ] Consumul moderat de alcool
472. Indicați simptoamele caracteristice pentru pancreatită cronică:
a) [x] Dureri abdominale superioare tipice
b) [x] Steatoree
c) [x] Polifecalie
d) [x] Diabet zaharat
e) [ ] Melena
473. Notați complicațiile posibile ale colangitei sclerozante primitive:
a) [x] Malabsorbţia vitaminelor: A, D, E, K
b) [x] Ciroza biliară secundară
c) [x] Colangiocarcinom
d) [x] Insuficienţă hepatică
e) [ ] Adenocarcinom
474. Enumeraţi factorii etiopatogenetici ai colangitei:
a) [ ] Diabetul zaharat
b) [ ] Ulcerul cronic
c) [ ] Ischemia acută a peretelui veziculei biliare
d) [x] Contaminarea cu germeni bacterieni a căilor biliare
e) [x] Obstrucţia completă sau parţială a căilor biliare
475. Marcați medicația indicată în tratamentul colicii biliare:
a) [ ] Colekinetice
b) [x] Antispastice
c) [ ] Antiacide
d) [x] Analgezice
e) [ ] Coleretice
476. Marcați factorii ce participă la formarea calculelor biliari:
a) [x] Staza biliară
b) [x] Infecţia cronică a căilor biliare
c) [ ] Prezenţa ulcerului duodenal
d) [x] Schimbările litogenice ale bilei
e) [ ] Prezenţa ulcerului stomacal
477. Identificați care din investigaţiile numite sunt informative pentru diagnosticarea colecistitei cronice:
a) [x] RMN standard
b) [x] Ecografia transabdominală
c) [x] Tubajul duodenal şi bilicultura
d) [ ] Duodenoscopia
e) [ ] Gastroscopia
478. Menționați ce suferințe include sindromul postcolecistectomic:
a) [x] Disfuncţia sfincterului Oddi
b) [ ] Abcesele hepatice
c) [x] Bontul cistic lung
d) [x] Litiaza reziduală postoperatorie
e) [ ] Icterul parenchimatos
479. Marcați manifestările clinice ale colangitei cronice:
a) [x] Dureri în hipocondrul drept
b) [x] Icter
c) [x] Febră şi frisoane
d) [x] Hepatomegalie
e) [ ] Dureri în regiunea paraombilicală
480. Indicați mecanismele ce participă în dezvoltarea litiazei colesterolice:
a) [x] Creşterea concentraţiei de colesterol în bilă
b) [x] Reducerea transformării colesterolului intrahepatocitar în acizi biliari primari
c) [x] Scăderea secreţiei biliare de acizi biliari şi fosfolipide
d) [ ] Creşterea cantităţii de bilirubină neconjugată în bilă
e) [ ] Hiperfermentemie pancreatică
481. Marcați ce include medicaţia colecistitei cronice alitiazice:
a) [x] Drenante biliare (preparate coleretice)
b) [ ] H2 - blocatori
c) [x] Tratament antimicrobian
d) [x] Preparate antispastice
e) [ ] Antiinflamatorii nonsteroidiene
482. Marcați manifestările clinice ale sindromul postcolecistectomic:
a) [x] Dureri de tip biliar
b) [x] Intoleranţa faţă de alimentele colecistochinetice
c) [ ] Ascită
d) [ ] Hemoragie digestivă
e) [ ] Diabetul zaharat
483. Marcați semnele sonografice relevante pentru diagnosticul de colecistită cronică în acutizare:
a) [ ] Hiperreflectivitatea parenchimului hepatic
b) [x] Îngroşarea peretelui veziculei biliare peste 4 mm
c) [x] Colecţie fluidă pericolecistică
d) [ ] Lipsa de vizualizare a veziculei biliare
e) [x] Aspect de dedublarea a peretelui veziculei biliare
484. Indicați factorii predispozanţi ai litiazei biliare:
a) [x] Obezitatea
b) [x] Hipercolesterolemia
c) [ ] Administrarea de hormoni androgeni
d) [ ] Tratamentul cronic cu glucocorticoizi
e) [x] Sindromul Gilbert
485. Indicați manifestările colicii biliare tipice:
a) [ ] Iradierea durerii în spate și sub rebordul costal stâng
b) [x] Iradierea durerii spre vârful scapulei
c) [x] Debut brusc al durerilor
d) [ ] Localizare paraombilicală
e) [x] Localizare în hipocondrul drept sau în epigastru
486. Marcați complicaţiile litiazei veziculare:
a) [x] Neoplasmul vezicular
b) [x] Pancreatita acută
c) [x] Hidrops vezicular
d) [ ] Colesteroloza veziculară
e) [x] Colecistita acută
487. Identificați medicaţia pentru dureri colicative biliare:
a) [ ] Acidul ursodeoxicolic
b) [ ] Cefalosporine din generaţia a III-a
c) [x] Antispastice
d) [x] Analgetice
e) [x] Anticolinergice
488. Marcați ce includ criteriile disfuncţiei sfincterului Oddi de tip biliar veridic (I):
a) [x] Durere biliară tipică cu durata mai mare de 20-30 min
b) [x] Coledoc dilatat > 12 mm
c) [x] Reţinerea contrastului în coledoc (la CPGER) > 45 min
d) [x] Elevarea AST şi/sau FA de 2 ori şi mai mult în timpul accesului
e) [ ] Micşorarea albuminei serice
489. Marcați caracteristicele pentru tipul biliar posibil (II) al disfuncţiei sfincterului Oddi:
a) [x] Durere biliară tipică cu durata mai mare de 20-30 min
b) [x] Durerea tipică asociată cu unul sau două dintre criteriile: coledoc dilatat > 12 mm, reţinerea contrastului
în coledoc > 45 min. şi elevarea AST şi/sau FA de 2 ori şi mai mult în timpul accesului
c) [ ] Modificări structurale ale sfincterului Oddi
d) [ ] Modificări structurale ale ampulei Vater
e) [x] Dereglări funcţionale ale sfincterului Oddi
490. Indicați medicamentele cu efect relaxant asupra sfincterului Oddi:
a) [ ] Acidul ursozdeoxicolic
b) [x] Mebeverina hidroclorid
c) [x] Hymecromone
d) [ ] Silimarina
e) [x] Drotaverina
491. Marcați ce include screeningul de laborator pentru diagnosticul disfuncţiei sfincterului Oddi:
a) [ ] Ureea
b) [x] AST, ALT
c) [x] Fosfataza alcalină
d) [x] Lipaza şi amilaza serică
e) [ ] Glicemia
492. Indicați particularităţile colangitei sclerozante primitive:
a) [x] Inflamare şi fibroză în căile biliare întrahepatice şi extrahepatice
b) [x] Tendinţă către progresare ce conduce la dezvoltarea cirozei biliare secundare
c) [ ] Inflamare şi fibroză doar în căile biliare întrahepatice
d) [ ] Scleroză sistemică
e) [ ] Asocierea diabetului zaharat
493. Marcați care caracteristici se referă la colangita sclerozantă primară:
a) [x] Preponderent se observă la bărbaţii de vîrstă tînără şi medie
b) [ ] Preponderent se observă la femeile de vîrstă tînără şi medie
c) [x] Dureri repetate în hipocondrul drept, simptomul Ortner pozitiv, subfebrilitate
d) [x] Icter slab pronunţat îndelungat, practic permanent
e) [x] Prurit cutanat
494. Indicați modificările sugestive pentru diagnosticul colangitei sclerozante primare:
a) [x] Creşterea FA, a GGTP și bilirubinei conjugate
b) [x] Creşterea gama-globulinelor, din contul IgM
c) [x] Anticorpi pANCA (prezenţi în 60% -80% cazuri)
d) [x] Stenoze cu dilatări suprastenotice (şirag de mărgele) conform datelor colangiografiei retrograde
e) [ ] Prezenţă în hepatocite a corpusculilor Mallory
495. Indicaţi complicaţiile colangitei sclerozante primare:
a) [x] Ciroza biliară secundară
b) [x] Colangiocarcinomul
c) [ ] Insuficienţa vitaminelor hidrosolubile
d) [x] Steatorea
e) [x] Malabsorbţia vitaminelor: A, D, E, K
496. Indicați complicaţiile acute ale litiazei veziculare:
a) [x] Colecistita acută
b) [x] Pancreatita acută
c) [ ] Hepatita acută
d) [x] Litiaza coledocului, angiocolita (colangita) acută
e) [x] Ileus biliar (dupa perforaţia veziculei biliare si realizarea unei fistule bilio-digestive inalte spontane)
497. Indicaţi factorii de risc pentru formarea calculelor biliari:
a) [x] Foamea
b) [x] Obezitatea
c) [ ] Genul masculin
d) [x] Graviditatea
e) [x] Caracterul alimentaţiei: alimente grase, bogate în colesterol
498. Indicați caracteristicele hipertonusului veziculei biliare:
a) [ ] Pirozisul
b) [x] Colicele biliare frecvente, dar de intensitate mai redusă, decât colicele biliare litiazice
c) [x] Gustul amar
d) [x] Greţurile, vomele bilioase
e) [ ] Constipaţia
499. Marcați constatările sondajul duodenal polifracţionat în hipotonia vezicii biliare:
a) [x] Majorarea cantităţii bilei în porţia B (mai mult de 60 ml)
b) [ ] Reducerea timpului fluxului bilei în porţia B
c) [x] Sporirea timpului fluxului bilei vezicale
d) [x] Reducerea duratei etapei sfincterului Oddi „închis „ < 3 min (hipotonia sfincterului)
e) [ ] Volumului normal al vezicii biliare
500. Indicaţi simptomele clasice caracteristice pentru acutizarea colangitei cronice:
a) [x] Dureri în hipocondrul drept
b) [x] Febră
c) [x] Icter
d) [ ] Pirozis
e) [ ] Dureri retrosternale
501. Marcați afirmaţiile adevărate pentru colangita primară sclerozantă:
a) [x] ≈ 30% bolnavi suferă concomitent de colita ulceroasă sau boala Crohn
b) [x] Diagnosticul se confirmă prin colangiopancreatografie endoscopică retrogradă
c) [x] Boala se întâlneşte preponderent la bărbaţi
d) [ ] Tratamentul constă în stabilirea de anastamoze chirurgicale între căile biliare și intestin
e) [x] Pentru suspectarea bolii: biochimic - fosfataza alcalină, GGTP, bilirubina directă crescute
502. Indicați caracteristicele sindromului algic din colica biliară:
a) [x] Localizarea: epigastru şi hipocondru drept
b) [x] Durerea iradiază în/sub omoplatul drept, în umărul drept
c) [ ] Durerea se ameliorează după consumul alimentelor
d) [x] Accesul poate fi provocat de consumul alimentelor copioase
e) [x] Durerea este de mare intensitate
503. Particularităţile evoluţiei colangitei cronice septico-lente sunt:
a) [x] Dureri surde permanente în hipocondru drept
b) [x] Leucocitoză
c) [ ] Hiperglicemie
d) [x] Frisoane și subfebrilitate
e) [x] Creşterea bilirubinei, fosfatazei alcaline
504. Identificați semnele caracteristice colangitei sclerozante primare:
a) [x] Icter sclerotegumentar asociat cu prurit cutanat
b) [ ] Constipații
c) [x] Afectați preponderet bărbaţii de vîrstă tînără şi medie
d) [x] Frecvent se asociază cu bolile inflamatorii intestinale
e) [x] Dureri în hipocondrul drept, subfebrilitate
505. Indicați factorii etiopatogenetici ai colecistitei cronice:
a) [x] Calculi biliari
b) [x] Procesele infecţioase
c) [ ] Esofagul Barrett
d) [x] Opistorhoza
e) [x] Disfuncţii ale vezicii biliare şi ale căilor biliare extrahepatice
506. Identificați căile de infectare a sistemului biliar:
a) [x] Hematogenă
b) [x] Limfogenă
c) [x] Ascendentă
d) [ ] Respiratorie
e) [ ] Percutană
507. Indicați medicamentele care se indică în terapia colecistitei cronice:
a) [x] Antibiotice
b) [x] Derivaţii 5-nitrofuranului
c) [x] Derivaţii 8-oxichinolinici
d) [ ] Glucocorticosteroizi
e) [ ] Azatioprina
508. Indicați semnele clinice care se includ în tabloul clinic al coledocolitiazei?
a) [x] Dureri biliare tipice
b) [x] Icter
c) [ ] Pirozis
d) [x] Febră
e) [x] Hepatomegalie
509. Identificați prin ce se defineşte disfuncţia sfincterului Oddi de tip pancreatic:
a) [x] Durerea tipică cu durata mai mare de 20-30 min
b) [x] Reţinerea contrastului în ductul pancreatic > 10 min
c) [x] Elevarea lipazei/amilazei în timpul accesului
d) [x] Simptome recurente cu diferite intervale, nu neapărat zilnice
e) [ ] Durerea tipică continuă cu durata mai mare de 2 zile
510. Indicați caracteristicele microscopice ale colangitei sclerozante primare:
a) [x] Fibroză periductală (în foi de ceapă)
b) [x] Proliferare ductulară, ductopenie
c) [x] Infiltrat inflamator periductular
d) [ ] Infiltrat inflamator portal
e) [x] Aspect de hepatită cronică sau ciroză biliară secundară în parenchimul hepatic
511. Indicați criteriile de diagnostic a disfuncţiei vezicii biliare:
a) [x] Episoade de durere continuă, localizată în epigastru sau în hipocondriul drept, cu durata > de 30 min
b) [x] Simptomele se manifestă > de 1-2 ori timp de 12 luni
c) [x] Este prezentă dereglarea funcţiei vezicii biliare
d) [ ] Sunt dovezi de afectare organică a vezicii biliare
e) [x] Nu sunt dovezi de afectare organică, care ar favoriza simptomele caracteristice
1.CM Seletați medicamentele care pot provoca gastritele acute:

A. Prednisolon
B. AINS
C. H2-blocatorii
D.Inhibitorii enzimelor de conversie a angiotensinei
E. Prepartele de fier

Corect A,B,E sursa – Prelegere

2. CM Selectați factorii care pot cauza gastrita acută erozivă:

A. H. pylori
B. Prostaglandinele
C. Alcoolul
D. Nivelul înalt de anticorpi către celulele parietale și factorul Kastl
E. Arsuri extinse

Corect A,C,E sursa-Prelegere

3.CM Care sunt modificările histologice ce survin în gastrita acută erozivă:

A.Eroziuni ce nu depășesc musculara mucoasei
B.Ulcerații profunde
C. Granuloame epitelioide
D. Vasodilatație și edem
E. Hemoragii subepiteliale

Corect A,D,E sursa –Prelegere

4.CM Indicați manifestările clinice ale gastritelor acute erozive:

A. Manifetări dispeptice
B. Sindrom de malabsorbție
C. Pot fi asimptomatice
D. Rar- hematemeză, melena
E. Odinofagie

Corect A,C,D sursa- Prelegere

5.CM Selectați formele clinice ale gastritei acute erozive:

A. Gastrita acută alcoolică
B. Gastrita autoimună
C. Gastrita de reflux
D.Gastrita de stress
E. Gastrita acută bacteriană (Hp)
Corect A,D,E sursa- Prelegere
6.CM Care sunt metodele de profilaxie a gastritelor acute?
A. Excluderea factorilor etiologici
B. Eradicarea H. pylori la pacienții care urmează regulat AINS
C. Administrarea de antisecretoare la bolnavii cu risc
D. Administrarea antisecretoarelor profilactic doar la persoanele senile
E. Nu se recomandă administrarea antisecretoarelor profilactic

Corect A,B,C sursa- Prelegere

7.CM Care agenți patogeni sunt implicați în apariția gastritei flegmonoase?

A. H. pylori
B. Stafilococi
C. E.colli
D. Streptococi
E. Clostridium difficile

Corect B,C,E sursa- Prelegere

8.CM Selectați grupul de risc pentru dezvoltarea gastritei flegmonoase

A. Alcoolici
B. Pacienții tratați cu citostatice
C. Pacienții tratați cu AINS
D. HIV-infecție
E. Purtătorii de H. pylori

Corect A,B,D sursa- Prelegere

9. CM Indicați situațiile care pot cauza gastrita flegmonoasă

A. Infecția cu H. pylori
B. Infecția cu Stafilococi, Streptococi, E.colli
C. Polipectomie
D. Endoscopie cu biopsie
E. Rezecție gastrică

Corect A,B,C,D sursa- Prelegere

10.CM Care este tabloul clinic al gastritei acute?

A. Greață
B. Vomă cu conținut alimentar
C. Aspect de abdomen acut
D. Durere în epigastru
E. Uneori poate fi asimptomatică

Corect A,B,D,E sursa – Prelegere

11. CM Selectați afirmațiile corecte despre gastrita cronică:
A. Patologie inflamatorie a mucoasei gastrice
B. Patologie inflamatorie a peretelui gastric
C. Este însoțită de dereglarea mecanismelor de regenere epitelială
D. Are loc dezvoltarea hiperplaziei mucoasei gastrice
E. Are loc dezvoltarea atrofiei mucoasei gastrice

Corect A,C,E sursa- Prelegere

12.CM Alegeți afirmațiile corecte privind implicarea H. Pylori în patogenia gastritelor cronice
A. Tulpinele non-secretorii de H.pylori sunt cu o virulență mai înaltă decît cele secretorii de toxine
VACA
B. Manifestările clinice ale patologiei date pot depinde de virulența H.pylori
C. Tulpinile H. Pylori cagA+ induc un risc mai mare de dezvoltare a ulcerului peptic
D. Tulpinile H. Pylori cagA+ induc un risc mai mare de dezvoltare a carcinomului gastric
E. Manifestările clinice ale gastritelor cronice nu depind de tipul tulpinelor H.pylori

Corect B,C,D sursa- Prelegere

13. CM Care sunt afirmațiile corecte despre patogenia gastritelor cronice?

A. Factorii etiologici pot prezenta efect direct iritant asupra mucoasei- gastrita endogenă
B. Infecția cu H.pylori rar cauzează gastrita cronică
C. Un rol important are răspîndirea bacteriilor și toxinelor acestora pe cale hematogenă în
peretele stomacului
D. Factorii patogeni acționează prin mecanisme neurale și umorale
E. Dereglarea mecanismelor de regenerare epitelială este un factor important

Corect C,D,E sursa – Prelegere

14.CM Care sunt căile de transmitere a H.pylori?

A. Aeriană
B. Fecal-orală
C. Hematogenă
D. Oral-orală
E. Gastro-orală
Corect B,D,E sursa- Prelegere

15. CM Selectați afirmațiile corecte despre gastrita cronică tip B:

A. Inflamația mucoasei gastrice preponderent fundică
B. Incipient apare hiposecreție apoi hipersecreție
C. În stadiul incipient este afectat antrumul gastric, tardiv- inflamație difuz atrofică
D. Este cauzată de H. Pylori
E. Atrofia mucoasei survine după o evoluție îndelungată a bolii
Corect C,D,E sursa – Prelegere
16.CM Care este tabloul clinic al gastritei cronice tip B?
A. Sindrom algic dependent de erori alimentarea
B. Tablou clinic similar cu al gastritei cronice tip A
C. În stadiul incipient este caracteristic pirozis, eructații acide
D. Hematemeză
E. Diaree

Corect A,B,C sursa- Prelegere

17. CM Care nozologii se pot asocia gastritei cronice tip A?

A. Gușă toxică
B. Hipoparatireoză
C. Diabet zaharat tip II
D. Hiperparatireoză
E. Tiroidită autoimună

Corect A,B,E sursa- Prelegere

18. CM Selectați caracteristicile gastritei cronice tip A:

A. Afectează preponderent antrumul stomacului
B. Hipoaciditate
C. Geneză autoimună
D. Hiperaciditate
E. Hipergastrinemia

Corect B,C,E sursa- Prelegere

19.CM Ce modificări biologice apar în gastrita cronică tip A?

A. Anemie fierodeficitară
B. Anemie B12- deficitară
C. Nivel înalt al proteinei C reactive
D. Anticorpi către celulele parietale ale stomacului
E. Anticorpi către factorul Kastle

Corect B,D,E sursa- Prelegere

20. CM Selectați simptomele de alarmă în caz de gastrită cronică:

A. Febră cu dureri abdominale
B. Dureri epigastrice moderate
C. Hematemeză
D. Greață
E. Vome ce nu permit consum de alimente, lichide
Corect A,C,E sursa- Prelegere

21. CM Selectați manifestările clinice care nu prezintă simptome de alarmă în gastritele cronice:
A. Toracoalgii
B. Hematemeză
C. Dureri epigastrice
D. Pirozis
E.Vome repetate cu conținut biliar

Corect C,D sursa- Prelegere

22.CM Care afirmații sunt caracteristice pentru gastrita cronică tip C?

A. Reprezintă o inflamație cronică a mucoasei gastrice
B. Este cauzată uneori de infecția cu H.pylori
C. Este asociată cu anemia B12- deficitară
D. Afectează preponderent fundul gastric
E. Poate fi cauzată de alcool

Sursa A,E sursa- Prelegeri

23.CM Alegeți afirmațiile corecte pentru gastritia cronică tip C:

A. Este cauzată de expunerea îndelungată la agenți chimici exogeni- alcool, AINS
B. Apare mai des la persoanele cu stomacul operat
C. Este cauzată de expunerea îndelungată la agenți chimici endogeni- bilă, enzime pancreatice
D. Poate apărea și la persoane cu stomac anatomic normal
E.Vomele repetate cu conținut biliar nu sunt un simptom de alarmă

Corect A,B,C,D sursa – Prelegere

24.CM Care pot fi complicațiile gastritei cronice tip C?

A. Leucopenia
B. Anemia secundară
C. Atrofia gastrică
D. Cancerul gastric ( în BSO)
E. Gastrita hiperplastică

Corect B,C,D sursa- Prelegere

25. CM Care este impactul alcoolului de 70% asupra mucoasei gastrice?

A. Penetrează mucoasa gastrică chiar și în prezența factorilor protectori
B. Realizează leziuni vasculare directe
C. Realizează leziuni vasculare indirecte prin eliberarea de substanțe vasoactive
D. Afectează glandele gastrice
E. Produce necroza celulelor epiteliale și tromboza intracapilară
Corect A,B,C,E sursa Prelegere

26.CM Selectați afirmațiile incorecte pentru gastrita limfocitară:

A. Este caracterizată de leucocitoză marcată
B. Apare la pacienții cu enteropatia glutenică
C. Se caracterizează prin infiltrat inflamator al epiteliului superficial și foveolar cu T-lifocite
D. În serul sangvin se depistează limfocitoză
E. Poate sa apară la pacienții cu infecție H.pylori

Corect A,D sursa- Prelegere

27. CM Care sunt simptomele gastritei eozinofilice?

A. Icter
B. Greață
C. Dureri epigastrale
D. Alergii cutanate
E. Diaree

Corect B,C,D,E sursa- Prelegere

28. CM Indicații modificările histologice ce apar în gastrita eozinofilică:

A. Edem al mucoasei și submucoasei gastrice asociat cu infiltrație eozinofilică
B. Edem al mucoasei și submucoasei gastrice asociat cu prezența T-limfocitelor
C. Prezența granuloamelor gigantocelulare
D. Necroza celulelor epiteliale
E. Tromboza intracapilară

Corect A,C sursa – Prelegere

29.CM Selectați afirmațiile corecte despre gastrita eozinofilică:

A. Întotdeauna este o entitate nozologică distinctă
B. Poate fi asociată cu enterita eozinofilică
C. La copii poate fi indusă de alergie alimentară
D. Microscopic se manifestă prin infiltrație difuză eozinofilică a mucosei și submucoasei
E. Este o formă de gastrită des întîlnită

Corect B,C,D sursa – Prelegere

30.CM Indicați variantele gastritei hiperplastice Menetrier conform tabloului clinic:

A. Penetrantă
B .Dispeptică
C. Asimptomatică
D. Pseudotumorală
E. Pseudoulceroasă
Corect B,C,D,E sursa – Prelegere

31. CM Care sunt modificările biologice ce pot apărea în gastrita hiperplastică Mentrier
A. Hiperbilirubinemie
B. Hiperclorhidrie
C. Anemie
D. Hipoclorhidrie
E. Hipoproteinemie
Corect C,D,E sursa – Prelegere

32.CM Care investigații pot fi utilizate în diagnosticarea gastritei cronice?

A. Examenul radiologic panoramic al abdomenului
B. Fibrogastroduodenoscopia
C. Prelevarea biopsiei gastrice endoscopice
D. Testul ureazic rapid
E. RMN în regim colangiografic

Corect B,C,D sursa- Prelegere

33.CM Menționați cu care afecțiuni se face primordial diagnosticul diferențial al gastritei cronice:
A. Ulcer gastric și duodenal
B. Boala de reflux gastroesofagiană
C. Cancerul gastric
D. Enteropatia glutenică
E. Colita ulcerativă

Corect A, B, C sursa- Prelegere

34.CM Selectați investigațiile care nu sunt necesare pentru diagnosticarea gastritei cronice:
A. Fibrogastroduodenoscopia
B. Biopsia gastrică endocopică
C. Testul cu secretină- pancreozimină
D. Biopsia din porțiunea D2 a duodenului
E. Testul de toleranță la lactoză

Corect C,D,E sursa- Prelegere

35.CM Selectați afirmațiile incorecte referitoare la gastrite:

A. Fac parte din patologiile funcționale ale tractului digestiv
B. Se clasifică în acute, cronice și forme rare
C. La endoscopie- ulcere de diferite dimensiuni
D. Reprezintă inflamația acută sau cronică a mucoasei stomacului
E. Tratament de primă linie- AINS

Corect A,C,E sursa - Prelegere

36. CM Identificați grupele de medicamente utilizate în tratamentul gastritelor:

A. Inhibitorii pompelor de protoni
B. Derivații 5-ASA
C. Antacidele
D. H2-blocatorii
E. Corticosteroizii
Corect A,C,D sursa- Gastrologie Dumbravă V.T

37. CM Identificați variantele gastritelor cronice:

A. Gastrita flegmonoasă
B. Gastrita cronică leucocitară
C. Gastrita cronică autoimună
D. Gastrita cronică de reflux
E. Gastrita cronică indusă de H. Pylori

Corect C,D,E sursa – Prelegere

38.CM Selectați formele rare de gastrite:

A. Gastrita bacteriană H.pylori
B. Gastrita hiperplastică Menetrier
C. Gastrita limfocitară
D.Gastrita chimică de reflux
E. Gastrita acută erozivă

Corect B, C sursa – Prelegere

39.CM
40.CM

1.CS Selectați afirmația corectă despre gastrite:

A. Reprezintă inflamație difuză a peretelui gastric
B. Deseori se însoțește de atonie gastrică
C. Se caracterizează prin prezența ulcerelor la endoscopie
D. Reprezintă inflamația acută sau cronică a mucoasei stomacului
E. Toate formele de gastrită reprezintă stări precanceroase a stomacului

Răspuns corect D sursa- Prelegere

2.CS Indicați factorul etiologic al gastritelor de reflux:

A. H. Pylori
B. Anticorpii anti factorul intrinsec Kastle
C. Anticopii anti celulele parietale
D. Consumul îndelungat de Aspirină
E. Regurgitarea sucului duodenal în stomac

Răspuns corect E sursa- Prelegere

3.CS Care afirmație despre gastritele de reflux NU este corectă?

A. Apare datorită tulburărilor de motilitate
B. Apare des la persoanele cu stomac operat
C. Se tratează cu coleretice
D. Este cauzată de refluxul duodenal
E. Mucoasa gastrică este supusă agresiunii acizilor biliari

Răspuns corect C sursa- Prelegere

4.CS Selectați afirmația care NU este caracteristică pentru gastrita autoimună

A. Formarea de anticorpi anti celule parietale
B. Formarea de anticorpi anti factor intrinsec Kastle
C. Anemie B12 deficitară
D. Atrofia mucoasei se dezvoltă secundar
E. Se localizează în special pe fundul și corpul gastric

Răspuns corect D, sursa- Prelegere

5.CS Care este localizarea preponderentă a gastritei autoimune?

A. Regiunea cardiei
B. Fundul gastric
C. Antrumul gastric
D. Regiunea prepilorică
E. Curbura mare gastrică

Răspuns corect B, sursa- Prelegere

6. CS Alegeți afirmația incorectă referitoare la gastrita autoimună:
A. Nu este asociată cu infecția H.pylori
B. Este asociată cu anticorpi anti H.pylori
C. Anemie B12 deficitară
D. Formarea de anticorpi anti celule parietale
E. Asociată des cu tireoidită autoimună

Răspuns corect B, sursa – Prelegere

7. CS Indicați varianta corectă referitoare la gastrita cronică tip B

A. Gastrinemie înaltă
B. Anemie B12- deficitară
C. Durere abdominală violentă
D. Se combină des cu boala ulceroasă
E. Se localizează pe curbura mică
Răspuns corect D, sursa- Prelegere

8. CS Care formă de gastrită NU face parte din cele cronice?

A. Gastrita flegmonoasă
B. Gastrita autoimună
C. Gastrita de reflux
D. Gastrita provocată de H.pylori
E. Gastrita granulomatoasă

Răspuns corect A, sursa – Prelegere

9. CS Alegeți răspunsul incorect referitor la gastrita cronică tip B:

A. Este provocată de H.pylori
B. Dezvoltarea atrofiei mucoasei are loc secundar
C. Se caracterizează prin hiperplazie glandulară
D. Pacienții au o rată mare de predispunere la ulcer peptic
E. Eradicarea H.pylori se efectuează cu Claritromicină și Metronidazol

Răspuns corect C, sursa- Prelegere

10.CS Care sunt modificările histologice ce apar în gastrita limfocitară?

A. Necroza epitelială
B. Vacuolizarea celulelor epiteliale
C. Granuloame cu celule gigante
D. Infiltrat inflamator al epiteliului cu T-limfocite
E. Hiperplazia glandulară

Răspuns corect D, sursa – Prelegere

11.CS Selectați afirmația incorectă referitor la gastrita hiperplastică Menetrier
A. Este o formă de gastrită acută
B. Reprezintă o stare precanceroasă
C. Este obligatorie efectuarea biopsiei în cadrul endoscopiei
D. Are loc substituirea epiteliului diferențiat cu cel nediferențiat
E. Hiperplazie glandulară difuză

Răspuns corect A, sursa – prelegere

12. Alegeți varianta clinică incorectă în cadrul gastritei hiperplastice Menetrier.

A. Pseudotumorală
B. Asimptomatică
C. Pseudoulceroasă
D. Dispeptică
E. Disfuncțională

Răspuns corect E, sursa – Prelegere

13.CS Care test NU face parte din evaluarea gastritelor?
A. Testul ureazic rapid
B. Aclorhidria bazală și stimulată
C. Testul Schilling
D. Testul cu secretin-pancreozimină
E. Determinarea nivelului seric al raportului pepsinogen1/pepsinogen2

Răspuns corect D, sursa- Prelegere

14. CS Selectați afirmația incorectă referitor la gastrita eozinofilică:

A. Apare la copii cu alergie alimentară
B. Poate fi în cadrul enteritei eozinofilice
C. Tratament de linia I – Metronidazol
D. Clinic- greață, diaree, alergii cutanate
E. Este o formă rară de gastrite cronice

Răspuns corect C, sursa – Prelegere

15. Care nozologie se asociază des cu gastrita limfocitară?

A. Boala Chron
B. Sarcoidoza
C. Colita ulcerativă
D. Enteropatia glutenică
E. Sindromul colonului iritabil

Răspuns corect D, sursa- Prelegere

16.CS Selectați situația în care NU este însoțită de gastrita granulomatoasă:
A. Sifilis
B. Boala Chron
C. Enteropatia glutenică
D. Tuberculoza tractului digestiv
E. Sarcoidoza

Răspuns corect C, sursa – Prelegere

17. CS Selectați medicamentul care NU afectează mucoasa gastrică:

A. Prednisolon
B. Acid acetilcisteinic
C. Misoprostol
D. Diclofenac
E. Preparate de fier

Răspuns corect C, sursa – Prelegere

18.CS Care factor NU poate provoca gastrita acută?

A. Șocul ( hipovolemi, septic)
B. Traumatismele
C. Arsurile extinse
D. H.pylori
E. Refluxul duodeno- gastric

Răspuns corect E, sursa- Prelegere

19.CS Care explorare diagnostică nu este concludentă în cazul gastritei acute?

A. Examenul endoscopic
B. Examenul radiologic
C. Determinarea H. Pylori
D. Hemograma
E. Biopsia mucoasei stomacului

Răspuns corect B, sursa – Prelegere

20.CS Care formă clinică NU reprezintă varianta gastritei acute?

A. Gastrita de stress
B. Gastrita pseudotumorală
C. Gastrita de iradiere
D. Gastrita acută bacteriană ( H. Pylori)
E.Gastrita acută alcoolică

Răspuns corect B, sursa – Prelegere

21.CS