Enunţurile testelor pentru examenul la disciplina

Medicină internă. Gastroenterologie

Tema 1 Boala de reflux gastroesofagian. Definiţia, clasificarea, etiologia, patogenia, tabloul clinic,
diagnosticul pozitiv și diferențial, complicațiile, tratamentul, profilaxia, prognosticul. Esofagul
Barret. Dereglări de motalitate (Spasm esofagian. Acalasia cardiei). Diagnosticul diferenţial
1. Alegeți complicaţiile bolii de reflux gastroesofagian.
Alegeți complicaţiile bolii de reflux gastroesofagian:
[x] Ulceraţii esofagiene
[x] Sângerări din eroziuni esofagiene
[x] Esofagul Barrett
[ ] Acalazia cardiei
[x] Disfagie prin stenoze
2. Identificați complicaţiile posibile ale esofagitelor.
Identificați complicaţiile posibile ale esofagitelor:
a) [x] Hemoragii digestive superioare
b) [x] Stricturi esofagiene
c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
d) [x] Perforaţii de esofag
e) [ ] Atrezia esofagului
3. Identificați criteriile distinctive ale sindromului dolor toracic de origine esofagiană față de durerea din
angina pectorală.
Identificați criteriile distinctive ale sindromului dolor toracic de origine esofagiană față de durerea din
angina pectorală:
a) [ ] Localizarea retrosternală a durerii
b) [x] Încetarea la administrarea antiacidelor
c) [ ] Apariţia durerilor este în legătură cu stresul psihoemoţional
d) [x] Micşorarea durerii la administrarea IPP
e) [ ] Calmarea durerilor după administrare de nitroglicerină
4. Identificați în ce patologie este prezentă metaplazia gastrică sau intestinală a mucoasei esofagiene.
Barret
5. Idențificați caracteristicele peristaltismului fiziologic al esofagului.
255 Idențificați caracteristicele peristaltismului fiziologic al esofagului:
a) [x] Unde peristaltice primare
b) [x] Unde peristaltice secundare
c) [ ] Unde peristaltice terţiare
d) [ ] Contracţii segmentare nonundulare
e) [ ] Lipsa contracţiilor peristaltice

6. Identificați cauza principală a refluxului gastro-esofagian.

Identificați cauza principală a refluxului gastro-esofagian:
a) [ ] Gastropareza
b) [ ] Clinostatism dupa masă
c) [ ] Presiune gastrică crescută determinată de obezitate sau sarcină
d) [x] Contracţia insuficientă a sfincterului esofagian inferiorşi relaxarea lui patologică tranzitorie
e) [ ] Existenţa unei hernii hiatale mari
7. Marcați contraindicațiile pentru manometria esofagiană.
] Esofagite acute destructive
 b) [x] Anevrism de aortă
c) [ ] Diabet zaharat
d) [x] Vomă necontrolată
e) [ ] Sclerodermie
8. Marcați grupul de medicamente ce pot induce scăderea tonusului sfincterului esofagian inferior.
14 Marcați grupul de medicamente ce pot induce scăderea tonusului sfincterului esofagian inferior:
a) [x] Anticolinergicele
b) [ ] Agoniştii a-adrenergici
c) [ ] Blocanţii canalelor de sodiu
d) [ ] Corticosteroizii
e) [ ] Antagoniştii p-adrenergici
9. Care sunt indicațiile pentru manometrie?
10. Indicați situațiile în care este recomandată endoscopia digestivă superioară.
11. Indicați tactica de tratament în cazul esofagitelor severe şi insucces la terapia medicamentoasă
Indicați tactica de tratament în cazul esofagitelor severe şi insucces la terapia medicamentoasă:
a) [ ] Administrarea de inhibitori ai pompei de proton (IPP) în doză dublă
b) [ ] Administrarea de antiacide şi alginaţi
c) [x] Aplicarea procedurilor endoscopice sau chirurgicale antireflux
d) [ ] Utilizarea blocanților de receptori H2 histaminici
e) [ ] Modificarea regimului igieno-dietetic
12. Ce situație permite confirmarea cancerului esofagian?
biopsie
13. Selectați gradele de esofagită ce corespund clasificării Los Angeles.
Clasificarea endoscopică a esofagitei de reflux (Los-Angeles, 1998)
A. Leziuni unice de mucoasă ≤5 mm
B. Leziuni unice ale mucoasei >5* mm, nu se extind între pliurile mucoasei
C. Leziuni multiple, se extind între pliurile mucoasei, implică mai putin de 75% din circumferinţa
esofagulu
D. Leziuni multiple, se extind între pliurile mucoasei, implică mai mult de 75% din circumferinţa
esofagulu
14. Selectați indicația de urgență pentru sfincterotomia endoscopică.
15. Identificați pentru care patologie monitorizarea pH esofagian, în 24 ore are valoare diagnostică.
Boala de reflux
16. Identificați semnele caracteristice sindromului Zollinger-Ellison.
Identificați semnele caracteristice sindromului Zollinger-Ellison:
a) [x] Diareea
b) [x] Ulcerele refractare la tratament standard
c) [x] Sindromul algic pronunţat
d) [ ] Constipaţiile
e) [ ] Leucopenia
17. Alegeți indicațiile certe pentru efectuarea endoscopiei digestive superioare în boala de reflux
gastroesofagian
Semne de alarma
Suspectie la complicatii BRGE
Virsta peste 50 ani
Durata simptomelor peste 10 ani
 Pacient ninrespondent la terapia IPP
Risc pentru esofag Barrett
Alegeți indicațiile certe pentru efectuarea endoscopiei digestive superioare în boala de reflux
gastroesofagian:
a) [x] Istoricull familial de cancer de tract digestiv superior
b) [x] Apariția disfagiei
c) [ ] Prezența durerii toracice
d) [ ] Prezența disfoniei
e) [ ] Vârsta sub 50 de ani

18. Care dintre măsurile generale Nu este binevenită pentru un pacient cu boală de reflux gastroesofagian?
19. Care din afirmații reprezintă simptomatologia bolii de reflux gastroesofagian?
20. Care este atitudinea corectă pentru pacienţii cu boală de reflux gastroesofagian care acuză disfagie?
Endoscopie digestive superioara
21. Marcați caracteristicile care se referă la diverticulii faringoesofagieni Zenker.
Marcați caracteristicile care se referă la diverticulii faringoesofagieni Zenker:
a) [ ] Diverticuli de tracţiune
b) [x] Diverticuli de pulsiune
c) [x] Diverticuli dobândiţi
d) [ ] Diverticuli congenitali
e) [x] Situaţi pe peretele posterior la nivelul joncţiunii faringo-esofagiene
22. Marcați caracteristicile care se referă la monitorizarea pH-ului intraesofagian.
Marcați caracteristicile care se referă la monitorizarea pH-ului intraesofagian:
a) [x] Prezintă "standardul de aur" în diagnosticul refluxului gastroesofagian patologic
b) [x] Poate determina corelaţia dintre simptome şi refluxul gastroesofagian
c) [ ] La persoanele sănătoase nu înregistrează nici o secvenţă de reflux pe parcursul diurnei
d) [ ] Confirmă prezenţa complicaţiilor în boala de reflux gastroesofagian
e) [ ] Determină eficienţa contracţiilor peristaltice esofagiene
23. Indicați cazurile cînd se indică endoscopia superioară.
24. Indicați caracteristicele sfincterului esofagian inferior.
256 Indicați caracteristicele sfincterului esofagian inferior:
a) [x] Corespunde zonei cu presiune crescută în locul trecerii esofagului în stomac
b) [ ] Conţine fibre musculare striate
c) [x] Conţine fibre musculare netede
d) [x] Se supune influenţelor neurohormonale
e) [ ] Are presiune stabilă
25. Indicați factorii care intervin la producerea herniilor transhiatale prin alunecare.
Indicați factorii care intervin la producerea herniilor transhiatale prin alunecare:
a) [x] Slăbirea sistemelor de fixare a segmentului eso-cardio-tuberozitar
b) [x] Lărgirea hiatusului diafragmatic
c) [ ] Refluxul gastroesofagian
d) [x] Creşterea presiunii abdominale
e) [ ] Dispepsia funcţională
26. Indicați maladia pentru care pirozisul este simptomul tipic.
Indicați maladia pentru care pirozisul este simptomul tipic:
a) [ ] Cancerul gastric
 b) [ ] Acalazia cardiei
c) [x] Boala de reflux gastroesofagian
d) [ ] Gastrita cronică tip A
e) [ ] Gastrita cronică cauzată de Helicobacter pylori

27. Indicați care senzație de încetinire sau oprire a bolului alimentar sunt caracteristice pentru disfagie.
Indicați care senzație de încetinire sau oprire sunt caracteristice pentru disfagie:
a) [x] prin cavitatea orală
b) [x] prin faringe
c) [x] prin segmentul proximal al esofagului
d) [ ] prin segmentul piloric
e) [x] prin segmentul distal al esofagului
28. Indicați după care enzima se face dozarea preparatelor enzimatice cu scop de substituție.
Indicați după care enzim[ se face dozarea preparatelor enzimatice cu scop de substituție:
a) [ ] Amilaza
b) [x] Lipaza
c) [ ] Tripsina
d) [ ] Elastaza
e) [ ] Chimotripsina
29. Indicați criteriile pentru globus.
30. Indicați criteriile pentru globus.
31. Indicați criteriile pentru globus.
Prezenţa obligatorie a următoarelor simptome, valabile pentru ultimele 3 luni, dar cu debut cel puţin 6
luni anterior:
Senzaţie persistentă sau intermitentă nedureroasă de nod sau corp străin în gât
 Apariţia senzaţiei între mese
 Absenţa disfagiei sau odinofagiei
 Absenţa BRGE care să explice geneza simptomelor
 Absenţa tulburărilor de motilitate esofagiană histopatologic-determinate
32. Numiți care tip de țesut este caracteristic pentru mucoasa esofagului.
Numiți care țesut este caracteristic pentru mucoasa esofagului:
a) [x] Epiteliu scuamos pluristratificat
b) [ ] Epiteliu columnar
c) [ ] Epiteliu glandular
d) [ ] Ţesut conjunctiv lax
e) [ ] Ţesut muscular
33. Menționați maladiile în cadrul cărora poate să apară disfagia.
Menționați maladiile conform cărora poate să apară disfagia:
a) [x] Sclerodermia sistemică
b) [ ] Insuficiența cardiacă
c) [x] Miastenia gravis
d) [x] Acalazia cardiei
e) [x] Cancerul esofagian
34. Precizați pentru ce patologie este caracteristică disfagia mai pronunţată la lichide, decât la alimentele
solide
 Precizați pentru ce patologie este caracteristică disfagia mai pronunţată la lichide, decât la alimentele
solide:
a) [x] Acalazia cardiei
b) [ ] Adenocarcinomul esofagian
c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
d) [ ] Diverticulii esofagieni
e) [ ] Esofagul Barrett
35. Precizați situațiile în care este posibilă disfagia.
Precizați situațiile în care este posibilă disfagia:
a) [x] Pareze,
b) [x] Achalazie
c) [ ] Pirozis funcţional
d) [x] Boala de reflux gastroesofagian
e) [ ] Dispepsie funcţională
36. Numiți imformația pe care o oferă examenul radiologic baritat în patologia esofagului.
Numiți imformația pe care o oferă examenul radiologic baritat în patologia esofagului:
a) [x] Particularităţile de formă şi poziţie ale esofagului
b) [x] Caracterul unghiului His
c) [x] Datele despre activitatea propulsivă a esofagului
d) [x] Stenoza esofagiană
e) [ ] Gradul esofagitei
37. Precizați informația oferită de endoscopia digestivă superioară privind precizarea patologiei esofagului.
Precizați informația oferită de endoscopia digestivă superioară privind precizarea patologiei esofagului:
a) [x] Gradul esofagitei
b) [ ] Datele despre activitatea propulsivă a esofagului
c) [x] Stenozele esofagiene
d) [x] Malformaţiile esofagiene
e) [x] Leziunile esofagiene
38. Precizați complicaţiile posibile ale herniilor paraesofagiene.
Precizați complicaţiile posibile ale herniilor paraesofagiene:
a) [x] Hemoragiile gastroesofagiene superioare
b) [x] Esofagita de reflux
c) [x] Strangularea herniei
d) [ ] Diverticulii esofagieni
e) [x] Eroziunea pungii herniane
39.
Endoscopie
40. Care nozologie Nu poate fi drept complicație indusă de herniile hiatale?
41. Care este noțiunea ce definește odinofagia?
Identificați caracteristica care definește odinofagia:
a) [ ] Mirosul neplăcut din cavitatea bucală
b) [x] Durerea ce însoţeşte procesul de deglutiţie
c) [ ] Dificultatea de înghiţire alimentelor lichide
d) [ ] Senzaţia de arsură în proiecţia esofagului
e) [ ] Durerea retrosternală însoţită de mers pe scări
42. Care dintre factorii enumerați pot scădea tonusul sfincterului esofagian inferior?
 Hormoni: VIP (peptidul intestinal vasoactiv) 2. Glucagonul 3. Progesteronul 4. Secretina 5. Enkefalinele
6. Somatostatina
Alimente: Grăsimile  Ciocolata  Citrice  Roşiile  Menta  Ceai  Cafea  Alcool  Alimente
picante
Medicamente si altele: α- adrenolitice  β- adrenomimetice  Colinolitice  Spasmoliticele 
Barbiturice  Benzodiazepine  Opiaţi  Antagoniștii deCa++  Nitraţi  Cofeina  Teofilina 
Fumatul  Graviditatea  Constipaţiile
43. Alegeți tratamentul medicamentos de bază în caz de sindrom de intestin iritabil.
44. Alegeți tratamentul medicamentos în caz de sindrom de intestin iritabil cu constipație.
45. Alegeți tratamentul medicamentos în caz de sindrom de intestin iritabil cu constipație.
Metilceluloză Tegaserod
Calcium policarbofil Polietilen glicol
Lactuloză Magnezium hidroxid
Sorbitol
46. Alegeți tratamentul medicamentos în caz de sindrom de intestin iritabil cu diaree.
Loperamid Rifaximin
Eluxodolin Alosteron
Cholestiramin Ordansotron
47. Care sunt cauzele ce pot induce leziuni esofagiene în boala de reflux gastroesofagian?
48. Care sunt cele mai frecvente manifestări extradigestive în boala de reflux gastroesofagian sunt?
Asociere stabilita:1.Sindromul tusei datorate refluxului 2.Sindromul laringitei cauzate de reflux
3.Sindromul eroziunilor dentare datorate refluxului
Asociere propusa:1.Faringită 2.Sinusită 3.Fibroză pulmonară idiopatică 4.Otită medie recurentă
49. Care semne denotă agravarea bolii de reflux gastroesofagian?
Disfagie • Odinofagie (durere la deglutiţie) • Sângerări gastrointestinale • Anemie sideropenică • Scădere
ponderală • Vomă
50. Care preparate sunt eficiente în tratamentul bolii de reflux gastroesofagian?
51. Identificați caracteristicile care definesc acalazia cardiei.
Identificați caracteristicile care definesc acalazia cardiei:
a) [x] Insuficienţa de relaxare a sfincterului esofagian inferior în timpul deglutiţiei
b) [ ] Zonele de metaplazie a epiteliului malpighian al esofagului
c) [ ] Mucoasa columnară a esofagului netedă sau cu cicatrice
d) [ ] Insuficienţa de contracţie a sfincterului esofagian inferior
e) [x] Absenţa undelor peristaltice propulsive ale corpului esofagian
52. Indicați ce reprezintă Esofagul Barrett.
Indicați ce reprezintă Esofagul Barrett:
a) [ ] Displazia epiteliului squamos esofagian
b) [x] Metaplazia epiteliului squamos esofagian cu celule intestinale
c) [ ] Orice modificare a mucoasei esofagiene proximal de linia Z
d) [x] Complicaţia bolii de reflux gastroesofagian cu risc crescut pentru adenocarcinom de esofag
e) [x] Diagnosticul endoscopic şi histologic pozitiv
53. Indicați examinările informative pentru diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian.
Indicați examinările informative pentru diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian:
a) [x] Monitorizarea pH-ului esofagian
b) [x] Endoscopia digestivă superioară
c) [ ] Testul ureazic
 d) [x] Impedansometria esofagiană
e) [ ] Examenul ecografic
54. Indicați examinările informative pentru diagnosticul complicaţiilor bolii de reflux gastroesofagian.
Indicați examinările informative pentru diagnosticul complicaţiilor bolii de reflux gastroesofagian:
a) [ ] Monitorizarea pH-ului esofagian
b) [x] Endoscopia digestivă superioară
c) [ ] Testul cu D-xyloză
d) [ ] Manometria monitorizată a esofagului
e) [x] Examenul histologic al fragmentelor de mucoasă esofagiană
55. Indicați grupul de preparate destinat pentru tratamentul refluxului gastroesofagian.
56. Indicați recomandarea dietetică de bază în caz de sindrom de intestin iritabil cu diaree.
57. Indicați recomandarea dietetică de bază în caz de sindrom de intestin iritabil cu constipație.
58. Indicați recomandarea dietetică de bază în caz de sindrom de intestin iritabil cu diaree.
59. Indicați recomandarea dietetică de bază în caz de sindrom de intestin iritabil cu constipație.
60. Indicați semnele posibile la acalazia cardiei.
Indicați semnele posibile la acalazia cardiei:
a) [x] Regurgitaţii cu alimente
b) [ ] Dureri sub rebordul costal stîng
c) [x] Scădere ponderală
d) [x] Dureri retrosternale în timpul glutiţiei
e) [x] Pernă umedă
61. Indicați simptomele tipice ale bolii de reflux gastroesofagian.
Indicați simptomele tipice ale bolii de reflux gastroesofagian:
a) [ ] Greaţa
b) [x] Regurgitaţiile acide
c) [ ] Durerea epigastrică
d) [x] Pirozisul
e) [ ] Voma
62. Marcați alimentele ce pot induce refluxul gastroesofagian.
Grăsimile  Ciocolata  Citrice  Roşiile  Menta  Ceai  Cafea  Alcool  Alimente picante

63. Marcați caracteristicile care se referă la boala de reflux gastroesofagian.

Marcați caracteristicile care se referă la boala de reflux gastroesofagian:
a) [ ] Se asociază în mod constant cu leziunile mucoasei esofagiene
b) [x] Se complică cu esofagul Barrett
c) [x] Este factor de risc pentru adenocarcinom esofagian
d) [ ] Se exclude în caz de prezenţă a leziunilor esofagiene
e) [x] Este cea mai frecventă patologie esofagiană
64. Marcați condițiile care pot provoca pirozis la un pacient ce suferă de boala de reflux gastroesofagian.
Marcați condițiile care pot provoca pirozis la un pacient ce suferă de boala de reflux gastroesofagian:
a) [ ] Regimul alimentar în prânzuri mici şi frecvente
b) [x] Alimentaţia înainte de somn
c) [x] Consumul alimentelor picante
d) [ ] Somnul cu extremitatea craniană ridicată, sub unghiul - 90°
e) [x] Consumul de alcool
65. Marcați afirmațiile caracteristice pentru esofagul Barrett.
Marcați afirmațiile caracteristice pentru esofagul Barrett:
a) [x] Are risc crescut de apariție a adenocarcinomului
b) [x] Se confirmă prin biopsii multiple
c) [x] Se suspectă endoscopic prin ascensionarea liniei Z
d) [ ] Apare ca rezultat al expunerii îndelungate la refluxul alcalin
e) [ ] Reprezintă o metaplazie de tip intestinal la nivelul esofagului proximal
66. Marcați simptomul extradigestiv în boala de reflux gastroesofagian.
Marcați simptomul extradigestiv în boala de reflux gastroesofagian:
a) [ ] Regurgitații acide
b) [ ] Durerea lombară
c) [x] Durerea toracică
d) [ ] Dispnea
e) [ ] Hemoragia digestivă inferioară
67. Marcați tactica de primă intenție la un pacient tânar cu simptome tipice de boală de reflux şi fără semne
de alarmă.
Marcați tactica de primă intenție la un pacient tânar cu simptome tipice de boală de reflux şi fără semne
de alarmă:
a) [ ] Efectuarea pH-metriei esofagiene
b) [ ] Aplicarea suturii endoscopice a joncţiunii eso-gastrice
c) [ ] Fundoplicaturarea Nissen
d) [x] Probă terapeutică cu inhibitori ai pompei de proton (IPP)
e) [ ] Endoscopia digestivă superioară cu scop diagnostic
68. Menționați complicaţiile posibile la bolnavii cu reflux gastroesofagian.
Alegeți complicaţiile bolii de reflux gastroesofagian:
a) [x] Ulceraţii esofagiene
b) [x] Sângerări din eroziuni esofagiene
c) [x] Esofagul Barrett
d) [ ] Acalazia cardiei
e) [x] Disfagie prin stenose
Menționați complicaţiile posibile la bolnavii cu reflux gastroesofagian:
a) [x] Esofagul Barrett
b) [x] Ulcerul esofagian
c) [x] Hemoragia digestivă superioară
d) [ ] Stenoza pilorică
e) [x] Cancerul esofagian

69. Numiți etapa care nu este obligatorie pentru diagnosticul dispepsiei funcționale.
70. Numiți metodele informative pentru stabilirea diagnosticului pozitiv al bolii de reflux gastroesofagian.
Numiți metodele informative pentru stabilirea diagnosticului pozitiv al bolii de reflux gastroesofagian:
a) [x] Proba pH monitorizare intraesofagiană 24 ore
b) [x] Endoscopia digestivă superioară
c) [ ] Examenul radiologic baritat
d) [x] Impedanţa-monitoring esofagiană
e) [x] Testul cu inhibitorii pompei de protoni
71. Precizați indicaţiile pentru endoscopia digestivă superioară în cazul bolii de reflux gastroesofagian.
 Precizați indicaţiile pentru endoscopia digestivă superioară în cazul bolii de reflux gastroesofagian:
a) [x] Prezenţa semnelor de alarmă
b) [x] Suspecţie la complicaţiile bolii de reflux gastroesofagian
c) [x] Lipsa de răspuns la tratamentul empiric cu inhibitorii pompei de protoni timp de 2 săptămâni
d) [x] Necesitatea terapiei de durată
e) [ ] Prezența rezultatelor endoscopic-negative la prima investigaţie
Alegeți indicațiile certe pentru efectuarea endoscopiei digestive superioare în boala de reflux
gastroesofagian:
a) [x] Istoricull familial de cancer de tract digestiv superior
b) [x] Apariția disfagiei
c) [ ] Prezența durerii toracice
d) [ ] Prezența disfoniei
e) [ ] Vârsta sub 50 de ani

72. Selectați cazurile în care este indicat tratamentul empiric cu inhibitorii pompei de protoni la pacienţii cu
simptome de reflux.
Selectați cazurile în care este indicat tratamentul empiric cu inhibitorii pompei de protoni la pacienţii cu
simptome de reflux:
a) [ ] Asociere cu durere la deglutiţie
b) [ ] Asociere cu sindrom anemic
c) [x] Pacient tânăr
d) [ ] Debut al simptomelor după vârsta de 50 ani
e) [x] Lipsă de simptoame alarmante
73. Selectați criteriile de diagnostic ale dispepsiei funcționale.
Prezent unul sau mai multe din:  Plenitudine epigastrală deranjantă  Saţietate precoce  Durere
epigastrică  Arsură epigastrică
Lipsa evidenţei maladiilor organice (inclusiv endoscopia superioară), care ar explica simptomele.
Criteriile sunt valabile pentru cel puţin 3 luni de simptome prezente, cu debut cel puţin 6 luni anterioare
diagnosticului
74. Identificați situația clinică ce determină frecvenţa urmăririi endoscopice a pacienţilor cu metaplazie
intestinală la nivelul esofagului distal.
Identificați situația clinică ce determină frecvenţa urmăririi endoscopice a pacienţilor cu metaplazie
intestinală la nivelul esofagului distal:
a) [ ] Scăderea ponderală
b) [ ] Apariția simptomelor atipice
c) [x] Gradul displaziei
d) [ ] Prezenţa tulburărilor motorii esofagiene
e) [ ] Eşecul terapiei cu inhibitori ai pompei de proton (IPP)
75. Identificați situațiile, când se dezvoltă hipotonia esofagului.
Identificați situațiile, când se dezvoltă hipotonia esofagului:
a) [x] Sclerodermie
b) [x] Dereglări de inervaţie a esofagului
c) [x] Achalazie decompensate
d) [ ] Hipersensibilitate viscerală
e) [x] Administrarea de preparate colinolitice de durată
76. Selectați criteriile de spitalizare a unui pacient cu boală de reflux gastroesofagian.
Selectați criteriile de spitalizare a unui pacient cu boală de reflux gastroesofagian:
 a) [x] Stenoza esofagiană
b) [ ] Pirozisul intens
c) [x] Prezența maladiilor asociate
d) [ ] Vârsta mai mare de 50 ani
e) [ ] Sarcina
77. Selectați factorii gastrici care pot determina boala de reflux gastroesofagian.
Selectați factorii gastrici care pot determina boala de reflux gastroesofagian:
a) [x] Presiune gastrică crescută determinată de obezitate sau sarcină
b) [x] Evacuare gastrică întârziată
c) [x] Volum gastric crescut după mese
d) [x] Gastropareză
e) [ ] Evacuare gastrică accelerată
78. Menționați medicamentele care provoacă refluxul gastroesofagian.
Menționați medicamentele care provoacă refluxul gastroesofagian:
a) [ ] Domperedonul
b) [x] Isosorbidul dinitrat
c) [x] Atropina
d) [x] Theophyllina
e) [ ] Metoclopramidumul

79. Menționați semnele radiologice care pot fi depistate în acalazia cardiei.

Menționați semnele radiologice care pot fi depistate în acalazia cardiei:
a) [x] Îngustarea segmentului inferior al esofagului
b) [x] Dilatarea esofagului
c) [x] Esofagul cu peristaltism redus sau lipsa peristaltismului esofagian
d) [ ] Semne radiologice de duodenostază
e) [x] „Cioc" de pasăre
•Examen radiologic baritat al esofagului – îngustare conică în regiunea SEI, dilatare, alungire a esofagului
(“S”-form), restanţe alimentare în esofag. Proba cu nitroglicerină pozitivă
80. Selectați parametrii pe care se bazează diagnosticul achalaziei cardiei.
Enumerați motivele pe ce se bazează diagnosticul achalaziei cardiei:
a) [x] Tabloul clinic tipic
b) [ ] pH-metria intraesofagiană
c) [x] Manometria esofagiană
d) [ ] Testul cu antiacide
e) [x] Examenul baritat al esofagului
81. Selectați semnalele de "alarmă" în caz de reflux gastroesofagian.
Disfagie • Scădere ponderală
• Odinofagie (durere la deglutiţie) • Vomă
• Sângerări gastrointestinale • Debutul simptomelor după vârsta de 50 ani
• Anemie sideropenică
Selectați semnalele de "alarmă" în caz de reflux gastroesofagian:
a) [ ] Laringospasmul
b) [x] Istoricul familial de cancer de tract digestiv superior
c) [x] Hemoragia digestivă superioară
d) [ ] Senzaţia de corp străin faringian
e) [x] Scăderea în greutate
82. Indicați situațiile în care este risc crescut de complicaţii ale bolii de reflux gastroesofagian.
Indicați situațiile în care este risc crescut de complicaţii ale bolii de reflux gastroesofagian:
a) [x] Ineficacitate a tratamentului acidosupresiv empiric
b) [x] Istoric îndelungat al simptomelor de reflux
c) [ ] Boală endoscopic negativă
d) [ ] Pacienţi după operaţii antireflux
e) [ ] Dispepsie funcţională asociată
83. Indicați tacticile necesare pentru pacienţii cu simptome de reflux gastroesofagian nonresponderi la
tratamentul empiric cu inhibitorii pompei de protoni timp de 4 săptămâni.
Indicați tacticile necesare pentru pacienţii cu simptome de reflux gastroesofagian nonresponderi la
tratamentul empiric cu inhibitorii pompei de protoni timp de 4 săptămâni:
a) [x] Precizarea diagnosticului prin pH-monitorizare intraesofagiană
b) [x] Majorarea dozei de IPP
c) [ ] Continuarea tratamentului substituind inhibitorii pompei de protoni cu antiacidele
d) [x] Precizarea diagnosticului prin endoscopie digestivă superioară
e) [ ] Intervenții chirurgicale antireflux
84. Selectați caracteristicile sindromului de intestin iritabil de tip diareic.
SII cu diaree (SII D) – scaun neoformat sau lichid ≥25% şi scaun consistent sau fracţionat în
85. Selectați caracteristicile sindromului de intestin iritabil de tip neclasificabil.

SII neclasificat (SII N) – anormalităţi de consistenţă a scaunului pentru a satisface criteriile SIIC, SIID
sau SIIM
86. Numiți variante clinice ale sindromului de intestin iritabil.
87. Numiți variante clinice ale sindromului intestinului iritabil.
Cu diaree, cu constipatie, mixt, nedeterminat

88. Numiți criteriile de diagnostic al sindromului de intestin iritabil.

89. Numiți criteriile de dignostic al sindromului de intestin iritabil.
90. Numiți criteriul de diagnostic al sindromului de intestin iritabil.
Diagnosticul de SII se realizează la un pacient cu durere abdominală recurentă relaţionată cu emisia
scaunului şi asociată cu modificări de tranzit la care se exclude clinic şi paraclinic o afecţiune organică a
tubului digestiv sau o altă cauză a durerii (hepatică, biliară, pancreatică, extradigestivă). Nu există
biomarkeri specifici de diagnostic. În formele cu diaree se pot efectua teste de depistare a suprapopulării
bacteriene a intestinului subţire (SIBO – small intestinal bacterial overgrowth) constând în teste
respiratorii pentru H2 sau cultură din aspiratul intestinal
Boala ulceroasă. Definiţia, etiologie, factorii de agresiune, de apărare, tabloul clinic, diagnostic
pozitiv, diagnostic diferențial. Complicaţiile. Tratamentul medicamentos şi nemedicamentos.
Profilaxia. Prognosticul.
1. Marcați efectele antiacidelor, care conţin aluminiu.
341 Marcați influențele antiacidelor, care conţin aluminiu:
a) [ ] Induc diaree
b) [x] Induc constipație
c) [x] Influenţează absorbţia unor medicamente
d) [x] Fixează sărurile biliare şi lizolecitina
e) [ ] Au durata lungă de acţiune - 8-10 ore

2. Marcați factorii endogeni de agresiune a mucoasei gastrice si duodenale

 Marcați factorii endogeni de agresiune a mucoasei gastrice si duodenale:
a) [x] Acidul clorhidric
b) [x] Pepsinul
c) [ ] Mucina
d) [x] Histamina
e) [ ] Bicarbonatul
3. Identificați celulele secretoare de acid clorhidric.
Identificați celulele secretoare de acid clorhidric:
a) [ ] Istmice
b) [ ] Endocrine G
c) [x] Parietale
d) [ ] Principale
e) [ ] Endocrine D
4. Identificați celulele secretoare de factor intrinsec.
Identificați celulele secretoare de factor intrinsec:
a) [ ] Istmice
b) [ ] Endocrine G
c) [x] Parietale
d) [ ] Principale
e) [ ] Endocrine D
5. Identificați celulele secretoare de gastrină.
Identificați celulele secretoare de gastrină:
a) [ ] Enterocromafine
b) [x] Endocrine G
c) [ ] Parietale
d) [ ] Principale
e) [ ] Mucoide
6. Identificați celulele secretoare de pepsinogen.
Identificați celulele secretoare de pepsinogen:
a) [ ] Istmice
b) [ ] Endocrine G
c) [ ] Parietale
d) [x] Principale
e) [ ] Endocrine D
7. Numiți factorii de risc pentru hemoragia digestivă superioară din ulcerul gastric.
AINS, ASPRIRINA, ANTICOOAGULANTELE NOI, CUMARINA
8. Numiți factorii principali care favorizează recurența ulcerului cronic gastric/duodenal după
eradicarea reușită a Helicobacter pylori. Fumatul, complianta la tratament, consumul Ains,
hipersecretia gastrica, toleranta anti-secretorii la un medicament
9. Numiți localizarea cea mai frecventă a ulcerului cronic gastric (UG) și duodenal (UD),respectiv .
10. Numiți medicamentele care cresc riscul de boală ulceroasă la subiecții Helicobacter pylori infectați.
Numiți medicamentele care cresc riscul de boală ulceroasă la subiecții Helicobacter pylori infectați:
a) [x] Aspirina
b) [x] Diclofenacul
c) [ ] Prednisolonul
d) [ ] Duspatalina
 e) [ ] Pancreatina
11. Diagnosticarea cărei patologii necesită utilizarea manevrei „turn-up” la endoscopia digestivă
superioară?
12. Efectele adverse ale AINS din partea TGI sunt legate de. Inhibitia COX-1, blocarea secretiei
prostaglandine
13. Numiți medicamentele care cresc riscul de hemoragie digestivă superioară la pacienții cu ulcer
peptic.
Numiți medicamentele care cresc riscul de hemoragie digestivă superioară la pacienții cu ulcer
peptic:
a) [x] Aspirina
b) [ ] Antibioticele
c) [x] Cumarinele
d) [x] Anticoagulante orale noi
e) [ ] Antihipertensivele
14. Numiți medicamentele care cresc riscul de ulcer peptic la subiecți Helicobacter pylori infectați.
Numiți medicamentele care cresc riscul de boală ulceroasă la subiecții Helicobacter pylori infectați:
a) [x] Aspirina
b) [x] Diclofenacul
c) [ ] Prednisolonul
d) [ ] Duspatalina
e) [ ] Pancreatina
15. Numiți medicamentele care pot determina risc de hemoragie digestivă superioară la pacienții cu
antecedente de ulcer peptic cu hemoragie.
356 Numiți medicamentele care pot determina risc de hemoragie digestivă superioară la pacienții cu
antecedente de ulcer peptic sau de hemoragie din ulcer peptic:
a) [x] Antiinflamatoarele nonsteroidiene
b) [x] Coxibi
c) [x] Aspirina
d) [ ] Metronidazolul
e) [ ] Misoprostolul
16. Numiți medicamentele la care s-a observat rezistență la Helicobacter Pylori.
Numiți medicamentele la care s-a observat rezistență la Helicobacter Pylori:
a) [x] Claritromicina
b) [x] Metronidazol
c) [ ] Tetraciclina
d) [ ] Amoxicillina
e) [x] Levofloxacina
17. Numiți obiectivele controlului endoscopic al ulcerului cronic gastric la 4-6 săptămâni.
18. Numiți sindromul clinic de bază în ulcerul duodenal .
Numiți sindromul clinic de bază în ulcerul duodenal:
a) [ ] Dispeptic
b) [x] Dolor abdominal
c) [ ] Hemoragipar
d) [ ] Colestatic
e) [ ] Metabolic
19. Identificați afirmațiile caracteristice pentru cazurile de ulcer la senili.
 347 Identificați afirmațiile caracteristice pentru cazurile de ulcer la senili:
a) [x] Frecvent se complică cu hemoragii
b) [x] Evoluţie cu simptomatică clinică ştearsă
c) [x] Se localizează de obicei în stomac
d) [ ] Se localizează de obicei în duoden
e) [x] Frecvent au dimensiuni mari
20. Identificați caracteristicile stadiului endoscopic activ a ulcerului gastric, după Sakita-Miwa.
21. Identificați caracteristicile stadiului endoscopic de cicatrizare roșie a ulcerului gastric, după
SakitaMiwa. S1
22. Identificați cel mai tipic semn clinic al ulcerului duodenal.
Identificați cel mai tipic semn clinic al ulcerului duodenal:
a) [x] Durerea
b) [ ] Greața
c) [ ] Voma
d) [ ] Constipația
e) [ ] Diarea
23. Identificați cel mai tipic semn clinic pentru ulcerul gastric/duodenal.
Identificați cel mai tipic semn clinic pentru ulcerul gastric/duodenal
a) [x] Durerea
b) [ ] Greața
c) [ ] Vărsături
d) [ ] Sitofobia
e) [ ] Diarea
24. Identificați cazurile de ulcer cronic cînd se recomandă tratamentul chirurgical.
Identificați cazurile de ulcer cronic cînd se recomandă tratamentul chirurgical:
a) [ ] Hemoragia digestivă de orice grad
b) [x] Perforaţia
c) [ ] Ulcerul postbulbar
d) [x] Stenoza decompensată
e) [ ] Ulcerul cronic gastric
25. Identificați factorii de agresiune implicaţi în etiopatogeneza bolii ulceroase.
Identificați factorul de agresiune implicat în etiopatogeneza bolii ulceroase:
a) [ ] Formarea mucusului
b) [ ] Secreţia de bicarbonaţi
c) [ ] Prostaglandinele
d) [ ] Factorul de creștere epidermal
e) [x] Pepsina

35 Identificați factorul de agresiune implicat în etiopatogeneza bolii ulceroase:

a) [x] Acidul clorhidric
b) [ ] Formarea mucusului
c) [ ] Secreţia de bicarbonaţi
d) [ ] Prostaglandinele
e) [ ] Oxidul nitric
 Identificați factorii de apărare implicaţi în etiopatogeneza bolii ulceroase.
36 Identificați factorul de apărare implicat în etiopatogeneza bolii ulceroase:
a) [ ] Acidul clorhidric
b) [ ] Pepsina
c) [ ] Dereglările de motilitate gastrică
d) [ ] Acizii biliari
e) [x] Prostaglandinele

26. Identificați factorii de protecţie a mucoasei în patogenia bolii ulceroase.

Identificați factorii de protecţie a mucoasei în patogenia bolii ulceroase:
a) [x] Mărirea secreţiei de prostaglandine
b) [ ] Mărirea secreţiei de pepsină
c) [x] Mărirea secreţiei de bicarbonaţi
d) [ ] Creşterea concentraţiei serice de gastrină
e) [x] Regenerarea normală a mucoasei
27. Identificați complicaţiile ulcerelor.
297 Identificați complicaţiile ulcerelor:
a) [x] Perforaţia
b) [x] Stenozarea
c) [x] Malignizarea
d) [ ] Esofagita de reflux
e) [x] Penetraţia
28. Identificați factorul de agresiune implicat în etiopatogeneza bolii ulceroase.
29. Identificați factorul de agresiune implicat în etiopatogeneza bolii ulceroase.
30. Identificați factorul de apărare implicat în etiopatogeneza bolii ulceroase.
31. Identificați factorii ulcerogeni.
Identificați factorii ulcerogeni:
a) [x] Bacteria Helicobacter pylori
b) [x] Hipersecreţia HCl
c) [ ] Mărirea secreţiei de bicarbonaţi
d) [x] Hipersecreţia de pepsină
e) [ ] Mărirea sintezei de prostaglandine
32. Identificați medicamentul care formează pelicula de protecţie pe suprafața ulcerului.
Identificați medicamentul care formează pelicula de protecţie pe suprafața ulcerului:
a) [ ] Rabeprazolul
b) [ ] Cimetidina
c) [x] De-nolul
d) [ ] Metronidazolul
e) [ ] Omeprazolul
33. Identificați rolul prostaglandinelor în cazul bolii ulceroase.
Identificați rolul prostaglandinelor în cazul bolii ulceroase:
a) [x] Stimulează sinteza de mucus
b) [x] Ameliorează microcirculaţia sanguină din stomac şi duoden
c) [ ] Stimulează secreţia de pepsină
d) [ ] Stimulează secreţia de gastrină și de HCL
e) [x] Stimulează secreţia de bicarbonat
34. Identificați simptomele ulcerului duodenal.
Identificați simptomele ulcerului duodenal:
a) [x] Durerile epigastrale nocturne
b) [x] Ameliorarea durerilor după alimentaţie sau după administrarea de antiacidelor
c) [x] Posibilitatea de a mânca imediat după vărsături
d) [ ] Xerostomia
e) [ ] Diareea
35. Indicați caracteristicile tabloului clinic tipic ulcerului duodenal.
Indicați caracteristicile tabloului clinic clasic al ulcerului duodenal:
a) [ ] Durerea epigastrică postprandială precoce
b) [x] Durerea epigastrică „pe foame"
c) [x] Durerea nocturnă
d) [ ] Lipsa poftei de mâncare
e) [x] Sindromul dispeptic

36. Indicați caracteristicile tabloului clinic tipic ulcerului gastric.

330 Indicați caracteristicile tabloului clinic clasic al ulcerului gastric:
a) [x] Durerea epigastrică postprandială
b) [ ] Durerea epigastrică „pe foame"
c) [x] Sindromul dispeptic
d) [ ] Durerea nocturnă
e) [ ] Diareea
37. Indicați cauzele etiologice potențiale pentru ulcerul peptic, rar întâlnite. Creste secretia gastrica
(srd. Zolinger), infe virale, radiatia chimioterapia
38. Indicați cele mai informative simptome ale ulcerului duodenal.
Indicați cele mai informative simptome ale ulcerului duodenal:
a) [x] Durere epigastrică nocturnă
b) [ ] Durere postprandială precoce
c) [x] Ameliorarea durerii epigastrice după alimentaţie
d) [ ] Sitofobie
e) [ ] Greaţă şi discomfortul postprandial
39. Marcați afecțiunile cu care se face diagnosticul diferenţial al leziunii din ulcerului cronic gastric.
Marcați afecțiunile cu care se face diagnosticul diferenţial al leziunii din ulcerului gastric:
a) [x] Cancerul gastric
b) [x] Leziunile exulcerate din tumori benigne
c) [x] Localizarea gastrică a bolii Crohn
d) [ ] Gastrita antrală
e) [ ] Colita ulcerativă
40. Indicați mecanismele posibile prin care fumatul de țigară contribuie la formarea ulcerului peptic.
Golirea gastrica intirziata, inhibarea secretiei bicarbonate, promovarea refluxului, reducerea productiei
prostoglandine
41. Marcați afirmațiile corecte curente despre rolul factorilor alimentari în ulcerul peptic.
Cafeau, ceaiul pot provoca dispepsie, dar nu cresc riscul BU
Cafeauna, vinul, Berea- cresc secretia gastrica
Alcoolul provoaca leziuni gastrice
42. Marcați caracteristicile morfopatologice ale ulcerului cronic.
Marcați caracteristicile morfopatologice ale ulcerului cronic:
a) [ ] Pierderea localizată de substanţă care nu depăşeşte submucoasa
b) [ ] Pierderea localizată de substanţă care nu depăşeşte musculara mucoasei
c) [x] Pierderea localizată de substanţă care depăşeşte musculara mucoasei
d) [x] Afectarea submucoasei și stratului muscularei propria
e) [x] Poate penetra întregul perete gastric/duodenal
43. Marcați caracteristicile sindromului dolor în ulcerul duodenal.
Marcați particularitățile sindromului dolor la ulcerul duodenal:
a) [x] Ameliorarea durerii după alimentaţie
b) [x] Durerile apar ritmic, în legătură cu mesele
c) [ ] Lipsa durerilor nocturne
d) [x] Durerile nocturne
e) [x] Durerea poate lipsi
44. Marcați caracteristicile ulcerului duodenal.
Marcați caracteristicile ulcerului duodenal:
a) [x] Are incidenţă maximă între 30-40 de ani
b) [ ] Are incidenţă maximă între 50-70 de ani
c) [x] Este mai frecvent decât ulcerul gastric
d) [ ] Are potenţial de malignizare majorată
e) [x] Este mai frecvent cauzat de infecţia cu Helicobacter pylori
45. Marcați caracteristicile ulcerului gastric.
Marcați caracteristicile ulcerului gastric:
a) [ ] Are incidenţă maximă între 20-30 de ani
b) [x] Are incidenţă maximă între 50-70 de ani
c) [x] Are potenţial de malignizare majorată
d) [ ] Este mai frecvent decât ulcerul duodenal
e) [x] Este frecvent cauzat de AINS
46. Marcați complicaţiile ulcerului gastric/duodenal.
339 Marcați complicaţiile ulcerului gastric/duodenal:
a) [x] Penetrarea
b) [x] Perforarea
c) [x] Stenoza bulbului duodenal
d) [ ] Diverticuloza
e) [x] Hemoragia
47. Marcați explorările paraclinice în ulcerul gastric/duodenal.
48. Marcați investigația, care identifică cert prezența leziunii ulceroase gastrice/duodenale.
Marcați investigația, care identifică cert prezența leziunii și caracterizează veridic a defectul ulceros:
a) [ ] Examenul radiologic baritat
b) [ ] USG transabdominală
c) [x] Endoscopia digestivă superioară
d) [ ] Monitorizarea pH-ul gastric
e) [ ] Monitorizarea pH-ului duodenal
49. Identificați descrierea tipică a sindromului dolor din ulcerul duodenal.
50. Marcați semnele caracteristice ulcerului duodenal.
Marcați semnele caracteristice ulcerului duodenal:
a) [ ] Lipsa poftei de mâncare
b) [ ] Durerea difuză
c) [x] Durerea epigastrală localizată
d) [x] Ritmicitatea sindromului dolor
 e) [x] Episodicitatea sindromului dolor
51. Menționați caracteristicile sindromul dolor din ulcerul duodenal.
52. Numiți complicația ulcerului duodenal pentru care este caracteristică melena.
Numiți complicația ulcerului duodenal pentru care este caracteristică melena:
a) [x] Hemoragia
b) [ ] Perforarea ulcerului
c) [ ] Penetrarea ulcerului
d) [ ] Stenoza pilorică
e) [ ] Malignizarea
53. Numiți cauzele etiologice potențiale comune pentru ulcerul peptic. Ains si h. pylori
54. Numiți afirmaţiile corecte referitoare la ulcerul gastric.
Numiți afirmaţiile corecte referitoare la ulcerul gastric:
a) [x] Antiinflamatoarele non-steroidiene (AINS) reprezintă un factor independent de risc
b) [ ] Antiinflamatoarele non-steroidiene (AINS) nu sunt implicate în geneza ulcerului gastric
c) [x] Helicobacter pylori reprezintă un factor independent de risc
d) [x] Repetarea gastroscopiei este necesară după tratament
e) [ ] Biopsia din ulcerul gastric nu se face
55. Numiți caracteristicele nișei din ulcerul gastric observate la imagistica prin radiologia baritată.
Numiți caracteristicele nișei din ulcerul gastric observate la radiologia baritată:
a) [x] Proiemină în raport cu conținutul stomacului
b) [x] Are formă pediculată
c) [ ] Are forma în menisc sau lacună
d) [x] Modificări periulceroase: prezent digul ulcerului - linia Hampton
e) [ ] Este retrasă din contur în raport cu conținutul stomacului
56. Numiți caracteristicele nișei din ulcerul gastric observate la radiologia baritată.
57. Numiți factori agresiune ce intervin în patogeneza ulcerului cronic gastric/duodenal.
58. Selectați afirmațiile corecte despre legătura între fumatul de țigară cu ulcerul peptic.
Precizați mecanismele de acțiune a fumatului asupra ulcerului gastric si duodenal:
a) [x] Creşte secreţia de acid clorhidric
b) [x] Scade secreţia de mucus gastric
c) [ ] Stimulează secreţia de prostaglandine
d) [ ] Stimulează secreţia de bicarbonat
e) [x] Crește secreţia de pepsinogen
59. Selectați afirmațiile de conduita corectă în ulcer cronic gastric/duodenal.
60. Selectați caracteristicile durerii în ulcerul duodenal.
61. Selectați caracteristicile sindromului dolor tipic pentru ulcerul cronic duodenal.
62. Selectați complicaţiile ulcerului cronic duodenal .
63. Selectați recomandările pentru controlul eradicării Helicobacter pylori în caz de ulcer duodenal
64. necomplicat.
65. Stabiliți atitudinea corectă despre biopsierea şi diagnosticul histologic în caz de ulcer cronic gastric
sau duodenal.
66. Stabiliți atitudinea despre reevaluarea endoscopică în cazul ulcerului duodenal necomplicat.
67. Stabiliți atitudinea despre reevaluarea endoscopică în cazul ulcerului gastric
68. Stabiliți semnele de alarmă la un pacient cu ulcer cronic gastric/duodenal
69. Stabiliți simptomul clinic principal în recurența bolii ulceroase.
70. Identificați afirmațiile adevărate despre infecția cu Helicobacter pylori.
71. Notați maladiile în etiopatogeneza căror poate fi implicat Helicobacterul pylori.
72. Marcați tipurile de terapie empirică de linia 1, pentru eradicarea Helicobacter pylori pentru regiuni
sau populații cu rezistență ridicată la claritromicină.
Marcați tipurile de terapie empirică de linia 1, pentru eradicarea Helicobacter pylori pentru regiuni
sau populații cu rezistență ridicată la claritromicină:
a) [x] Terapia secvenţială
b) [x] Terapia quadruplă cu preparate de bismut
c) [ ] Terapia ghidată de testarea sensibilității antimicrobiene
d) [x] Terapia quadruplă non-bismut
e) [ ] Terapia triplă cu conținut de levofloxacină
73. Marcați metodele noninvazive de diagnostic a infecţiei cu Helicobacter pylori.
Testul respirator
Ag in fecale
serologic
74. Identificați testul recomandat pentru confirmarea eradicării Helicobacter Pylori.
Identificați testul recomandat pentru confirmarea eradicării Helicobacter Pylori:
a) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig G
b) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig A
c) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig M
d) [ ] Cercetarea histologică a bioptatelor
e) [x] Testul antigen HP din materii fecale cu anticorpi monoclonali
75. Indicați medicamentele, la care Helicobacter pylori poate dezvolta rezistenţă.
Indicați medicamentele, la care Helicobacter pylori poate dezvolta rezistenţă:
a) [x] Metronidazolul
b) [ ] Tetraciclina
c) [x] Claritromicina
d) [ ] Bismut subcitrat
e) [x] Levofloxacina
76. Indicați medicamentele incluse în terapia quadruplă cu bismut pentru eradicarea Helicobacter
pylori.
Indicați tratamentele incluse în terapia quadruplă cu bismut pentru eradicarea Helicobacter pylori:
a) [ ] Inhibitorii pompei de protoni în doza standard
b) [x] Inhibitorii pompei de protoni în doza standard dublată
c) [x] Bismutul subsalicilat/subcitrat
d) [x] Tetraciclina
e) [x] Metronidazolul
77. Identificați medicamentele care presupun schemele de eradicare a Helicobacterului pylori.
Identificați medicamentele care presupun schemele de eradicare a Helicobacterului pylori:
a) [ ] Platifilina
b) [x] Pantoprazolul
c) [x] Amoxicilina
d) [x] Preparatele de bismut
e) [x] Metronidazolul
78. Identificați medicamentele care presupune terapia triplă standard pentru eradicarea Helicobacter
pylori.
307 Identificați medicamentele care presupune terapia triplă standard pentru eradicarea
Helicobacter pylori:
a) [x] Inhibitorii pompei de protoni
b) [x] Claritromicina
c) [x] Amoxicilina sau Metronidazolul
d) [ ] Levofloxacina
e) [ ] Ciprofloxacina
79. Identificați indicațiile de cercetare a anticorpilor anti- Helicobacter pylori Ig G.
Identificați situațiile în care poate fi utilizată cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter pylori Ig G:
a) [ ] Pentru confirmarea eradicării infecţiei cu Helicobacter pylori
b) [x] Diagnosticul infecţiei cu Helicobacter pylori în cazul consumului recent de medicamente
antisecretorii
c) [x] Diagnosticul infecţiei în caz de ulcer cu hemoragie gastrică
d) [x] Diagnosticul infecţiei în caz de atrofie gastrică
e) [x] Diagnosticul infecţiei în caz de MALT-limfom
80. Identificați ce medicamente in afara preparatelor de bismut se includ in guadruploterapie pentru
eradicarea Helicobacterului pylori.

81. Menționați recomandările de control pentru evaluarea eradicării infecţiei cu Helicobacter pylori
după tratamentul de eradicare.
Menționați recomandările de control pentru evaluarea eradicării infecţiei cu Helicobacter pylori
după tratamentul de eradicare:
a) [x] Testul respirator cu uree marcată, peste 4-6 săptămâni după finisarea tratamentului de
eradicare
b) [ ] Testul respirator cu uree marcată imediat după finisarea tratamentului de eradicare
c) [x] Testul de determinare a antigenului Helicobacter pylori în materiile fecale peste 4-6
săptămâni după finisarea tratamentului de eradicare
d) [ ] Testul de determinare a antigenului cu Helicobacter pylori în materiile fecale, imediat după
finisarea tratamentului de eradicare
e) [ ] Testul serologic
82. Numiți durata terapiei "quadruple cu bismut" la tratamentul de eradicare a infecției "Helicobacter
pylori".
20 Numiți durata terapiei "quadruple cu bismut" la tratamentul de eradicare a infecției
"Helicobacter pylori":
a) [ ] 10 zile
b) [x] 14 zile
c) [ ] 3 săptămâni
d) [ ] 4 săptămâni
e) [ ] 8 săptămâni
83. Numiți durata terapiei "quadruple nonbismut" la tratamentul de eradicare a infecției
"Helicobacter pylori".
Numiți durata terapiei "quadruple nonbismut" la tratamentul de eradicare a infecției "Helicobacter
pylori":
a) [ ] 10 zile
 b) [x]14 zile
c) [ ] 3 săptămâni
d) [ ] 4 săptămâni
e) [ ] 8 săptămâni
84. Selectați afirmațiile corecte legate de infectia cu Helicobacter pylori (HP) și AINS.
85. Numiți testele invazive pentru determinarea infecţiei cu Helicobacter pylori.
Numiți testele invazive pentru determinarea infecţiei cu Helicobacter pylori:
a) [x] Testul ureazic rapid
b) [ ] Testele serologice
c) [x] Examenul histologic
d) [ ] Testul respirator cu uree marcată C13
e) [ ] Cercetarea antigenului Helicobacter Pylori în materiile fecale
86. Numiți testul diagnostic invaziv utilizat pentru cercetarea infecţiei cu Helicobacter pylori.

87. Numiți medicamentul care se utilizează în terapia de eradicare a infecţiei cu Helicobacter pylori.
88. Numiți medicamentul la care bacteria ”Helicobacter pylori” poate dezvolta rezistenţă.
Numiți preparatul la care" Helicobacter pylori" poate dezvolta rezistenţă:
a) [x] Claritromicina
b) [ ] Omeprazolul
c) [ ] De-nolul
d) [ ] Tetraciclina
e) [ ] Sucralfatul
89. Numiți medicamentul utilizat primele 7 zile în terapia secvențială de eradicare a infecţiei cu
Helicobacter pylori. IPP+Amoxicilina
90. Numiți medicamentul care poate fi administrat în terapia adjuvantă la cea de eradicare a infecţiei cu
Helicobacter pylori.
91. Numiți indicația pentru cercetarea gastrinemiei.

92. Numiți localizarea cea mai frecventă a tumorilor asociate sindromului Zollinger - Ellison.
23 Numiți localizarea cea mai frecventă a tumorilor asociate sindromului Zollinger - Ellison:
a) [ ] Stomac
b) [x] Peretele duodenal sau multifocal
c) [ ] Ganglionii limfatici
d) [ ] Splină
e) [ ] Colon
93. Numiți manifestările clinice ale stenozei pilorice.
Voma cu alimente din ajun, recurgitare, scadere ponderala

94. Numiți caracteristicele nișei maligne, observate la radiologia baritată.

Numiți caracteristicele nișei maligne, observate la radiologia baritată:
a) [x] Este retrasă din contur în raport cu conținutul stomacului
b) [ ] Proiemină în raport cu conținutul stomacului
c) [ ] Are formă pediculată
d) [x] Are forma în menisc, lacună sau platou
e) [x] Modificări periulceroase: relief anarhic, pliuri întrerupte
 95. Numiți patologia care determină durei ritmice în epigastru peste 0,5 - 1 ore postalimentar.
Numiți patologia care determină durei ritmice în epigastru peste 0,5 - 1 ore postalimentar:
a) [ ] Ulcerul duodenal
b) [ ] Gastrita cronică atrofică
c) [x] Ulcerul gastric
d) [ ] Adenocarcinomul gastric
e) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
96. Numiți recomandările de alimentație pentru pacienţii diagnosticați cu Dumping-sindrom.
Numiți ce include alimentaţia recomandată pacienţilor diagnosticați cu Dumping-sindrom:
a) [ ] Dietă cu glucide uşor asimilate
b) [ ] Alimentaţie lichidă
c) [x] Dietă solidă şi semisolidă, bogată în proteine
d) [ ] Dietă lacto-vegetală
e) [ ] Dietă îmbogăţită cu fibre vegetale
97. Numiți situațiile când poate să apară rezultat fals negativ pentru testul ureazic rapid.
Numiți situațiile când poate să apară rezultat fals negativ pentru testul ureazic rapid:
a) [x] Hemoragie gastro-intestinală recentă
b) [x] Utilizarea recentă de inhibitorilor pompei de proton
c) [x] Consumul recent de antibiotice
d) [x] Atrofia excesivă a mucoasei gastrice și metaplazie intestinală
e) [ ] Metaplazia gastrică a mucoasei duodenale
98. Precizați modificările biologice, care pot apărea în neoplasmul gastric.
Precizați modificările biologice, care pot apărea în neoplasmul gastric:
a) [x] Prezenţa antigenului carcinoembrionar
b) [x] Scăderea hemoglobinei
c) [x] Creşterea VSH-ului
d) [ ] Leucopenia
e) [ ] Creşterea acidului uric
99. Identificați manifestările neoplasmului gastric.
Identificați manifestările neoplasmului gastric:
a) [ ] Dureri abdominale colicative
b) [x] Anorexie selectivă
c) [x] Vărsături cu alimente ingerate în urmă cu mai mult de 24 ore
d) [ ] Diaree cu polifecalie
e) [x] Dureri în epigastru care nu sunt ameliorate de alimentaţie
100.Identificați factorul care nu posedă agresivitate contra celulelor mucoasei gastrice.
Identificați factorul care nu posedă agresivitate contra celulelor mucoasei gastrice:
a) [x] Prostaglandinele E
b) [ ] Acizii biliari
c) [ ] Pepsina
d) [ ] Acidul clorhidric
e) [ ] Fosfolipaza
101.Indicați antiacidele neabsorbabile.
Indicați antiacidele neabsorbabile:
a) [ ] Bicarbonatul de sodiu
b) [ ] Carbonatul de magneziu
 c) [x] Maalox
d) [x] Fosfalugelul
e) [x] Almagelul
102. Marcați hormonii şi mediatorii, care intensifică secreţia de HCl.
Marcați hormonii şi mediatorii, care intensifică secreţia de HCl:
a) [x] Gastrina
b) [x] Histamina
c) [ ] Somatostatina
d) [ ] Secretina
e) [ ] Motilina
103. Marcați medicamentele antisecretorii.
Marcați medicamentele antisecretorii:
a) [x] Famotidina
b) [x] Rabeprazolul
c) [ ] Almagel
d) [x] Omeprazolul
e) [ ] Metronidazolul
104. Marcați semnele caracteristice pentru dumpingul-sindrom.
Marcați semnele caracteristice pentru dumpingul-sindrom:
a) [x] Palpitaţiile postprandiale
b) [ ] Disfagia
c) [x] Astenia fizică pronunţată postprandială
d) [ ] Necesitatea în alimentaţie lichidă
e) [ ] Ameliorarea stării în poziţie verticală
105. Marcați particularitățile inhibitorilor pompei de protoni.
Marcați particularitățile inhibitorilor pompei de protoni:
a) [x] Reprezintă cele mai active antisecretorii
b) [x] Inhibă H+/K+-ATP-aza
c) [ ] Stimulează H+/K+-ATP-aza
d) [x] Au eficienţă maximă, când celula parietală este stimulată
e) [ ] Au acțiunea la nivelul receptorilor H2 histaminici
106. Marcați pentru care patologie este mai sugestivă prezenţa în hepatocite a "corpusculilor Mallory".
Marcați pentru care patologie este caracteristică prezenţa în hepatocite a "corpusculilor Mallory":
a) [ ] Hepatita autoimună
b) [x] Hepatita alcoolică
c) [ ] Hepatita cronică virală B
d) [ ] Hepatita cronică virală C
e) [ ] Ciroza biliară primară

107. Marcați afecțiunile cu risc oncologic majorat.

Marcați afecțiunile cu risc oncologic majorat:
a) [ ] Ulcerul duodenal
b) [x] Gastrita cronică a bontului gastric
c) [ ] Duodenita cronică
d) [ ] Sindromul de ansă aferentă
e) [x] Ulcerul gastric
108. Marcați afecţiunile stomacului cu risc crescut de transformare în cancer.
Marcați afecţiunile stomacului cu risc crescut de transformare în cancer:
a) [ ] Gastrita hiperacidă
b) [x] Gastrita cronică atrofică cu metaplazie
c) [ ] Gastrita de reflux biliar
d) [x] Boala Menetrier
e) [ ] Gastrita eozinofilică
Gastritele acute şi cronice. Definiţia, clasificarea, etiologia, patogenia, tabloul clinic,
diagnosticul pozitiv și diferențial, complicații, tratamentul, profilaxia, prognosticul.
1. Identificați semnele cele mai frecvent întâlnite în cazul icterului prehepatic.
Identificați semnele mai frecvent întâlnite în cazul icterului prehepatic:
a) [ ] Urină decolorată
b) [ ] Fecale decolorate
c) [x] Fecale intens colorate
d) [ ] Leziuni de grataj determinate de prurit
e) [x] Splenomegalia
2. Identificați semnele clinice ale gastritei atrofice autoimune.
Identificați semnele clinice ale gastritei atrofice autoimune:
a) [x] Sindrom anemic
b) [x] Fenomene neurologice degenerative
c) [ ] Sindrom de intoxicaţie
d) [x] Sindrom dispeptic
e) [ ] Diaree hemoragică
3. Identificați factorul etiologic principal al gastritelor cronice hiperacidice întîlnite la tineri.
18 Identificați factorul etiologic principal al gastritelor cronice hiperacidice întîlnite la tineri:
a) [ ] Refluxul duodeno-gastral
b) [x] Infecţia Helicobacter pylori
c) [ ] Alcoolul
d) [ ] Acidul acetilsalicilic
e) [ ] Fumatul
4. Identificați cauza gastritei cronice tip "B".
Identificați cauza gastritei cronice tip "B":
a) [ ] Formarea de anticorpi anti celulă parietală
b) [ ] Formarea de anticorpi anti factor intrinsec
c) [ ] Consumul de aspirină
d) [ ] Insuficienţa clopidogrel
e) [x] Helicobacterul pylori
5. Identificați tratamentul gastritei acute necomplicate.
Identificați tratamentul gastritei acute necomplicate:
a) [ ] Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene
b) [ ] Propranolul per os sau în lavaj
c) [x] Întreruperea contactului cu substanţe iritante
d) [ ] Pungă de gheaţă pe regiunea epigastrică
e) [x] Inhibitori ai pompei de protoni per os
6. Indicați cea mai răspândită cauză a gastritelor cronice medicamentoase.
Indicați cea mai răspândită cauză a gastritelor cronice medicamentoase la utilizarea:
a) [ ] Colereticelor
b) [ ] Prochineticelor
c) [ ] Steroizilor anabolici
d) [x] Antiinflamatoarelor nonsteroidiene
e) [ ] Glicozidelor
7. Indicați medicamentele de tratare a gastritei de reflux biliar.
Indicați medicamentele de tratare a gastritei de reflux biliar:
a) [x] Inhibitorii pompei de protoni
b) [x] Acidul ursodeoxicolic
c) [ ] Atropina
d) [x] H2-blocatorii
e) [ ] Prednisolonul
8. Marcați denumirile gastritei cronice de tip „A".
Marcați denumirile gastritei cronice de tip „A":
a) [x] Gastrită fundală
b) [ ] Gastrită de reflux biliar
c) [ ] Gastrită asociată cu Helicobacter pylori
d) [x] Gastrită autoimună
e) [ ] Gastrită limfocitară
9. Numiți ce fel de gastrită cronică reprezintă Boala Menetrier.
Numiți ce fel de gastrită cronică reprezintă Boala Menetrier:
a) [x] Hipertrofică gigantică
b) [ ] Autoimună
c) [ ] Granulomatoasă
d) [ ] Polipoasă
e) [ ] Indusă de Helicobacter pylori
10. Menționați standard-ul de diagnostic al gastritei cronice.
Menționați standard-ul de diagnostic al gastritei cronice:
a) [ ] Examenul clinic
b) [ ] Examenul radiologic
c) [x] Examenul histologic al bioptatului din mucoasei gastrice
d) [ ] Examenul biochimic
e) [ ] Monitorizarea pH-ului gastric
11. Numiți sinonimul gastritei cronice tip „B".
Hiperacida, HP
12. Precizați criteriile diagnostice pentru gastrita autoimună.
Precizați criteriile diagnostice pentru gastrita autoimună:
a) [x] Autoanticorpi anti-celule parietale
b) [x] Semne endoscopice de gastrită atrofică fundală
c) [x] Anemia pernicioasă
d) [ ] Semne endoscopice de gastrită antrală
e) [x] Autoanticorpi anti-factor intrinsec
13. Selectați patologiile care pot determina gastrita granulomatoasă.
Selectați patologiile care pot determina gastrita granulomatoasă:
a) [x] Boala Crohn
b) [x] Tuberculoza
c) [x] Sarcoidoza
d) [ ] Infecţia cu Helicobacter pylori
e) [x] Sifilisul
Patologia sistemului biliar. Colangitele primare și secundare. Colangitele
 cronice. Definiţia, clasificarea, etiologia, patogenia, clinica, diagnostic
pozitiv și diagnosticul diferențial, tratamentul, profilaxia, prognosticul.
Colecistita cronică. Definiţia, clasificarea, etiologia, patogenia,
manifestările clinice, diagnosticul pozitiv și diagnosticul diferențial,
tratamentul, profilaxia, prognosticul.
1. Care afirmație caracterizează iliusul biliar?
2. Care afirmații sunt caracteristice pentru vezicula scleroatrofică?
3. Care component al bilei deține cea mai mare valoare procentuală?
Marcați componentul bilei ce deține cea mai mare valoare procentuală:
a) [x] Apa
b) [ ] Bilirubina
c) [ ] Colesterolul
d) [ ] Fosfolipidele
e) [ ] Acizii biliari
4. Care dintre componentele sfincterului Oddi reglează fluxul bilei în ampula duodenală?
5. Marcați afecțiunile hepatice, care pot determina pruritul cutanat.
Marcați afecțiunile hepatice, care pot determina pruritul cutanat:
a) [ ] Steatoza hepatică
b) [x] Chistul hidatic hepatic
c) [x] Ciroza primară biliară
d) [x] Colangita sclerozantă primitivă
e) [ ] Hemangiomul hepatic
6. Marcați afecțiunile pentru care este caracteristică hepatomegalia.
Marcați afecțiunile pentru care este caracteristică hepatomegalia:
a) [x] Tromboza venelor hepatice
b) [ ] Boala Menetrie
c) [x] Boala Wilson
d) [x] Hemocromatoza
e) [x] Steatoza hepatică
7. Marcați caracteristicile icterului mecanic (prin obstrucție).
Marcați caracteristicile icterului mecanic (prin obstrucţie):
a) [x] Debut acut
b) [ ] Splenomegalie
c) [x] Bradicardie
d) [x] Scaun acolic
e) [x] Hiperbilirubinemie în contul fracției conjugate
8. Care este caracterul bilei în mod normal?
9. Care preparate sunt necesare pentru tratamentul colangitei bacteriene?
10. Care agenți patogeni pot provoca colangita parazitară?
11. Care afirmații sunt caracteristice pentru colangita parazitară?
12. Care sunt caracteristicele bilei vezicale?
13. Care sunt complicațiile colangitei infecțioase?
14. Care sunt componentele bilei?
Selctați componentele bilei:
a) [ ] Pepsina
b) [x] Apa
 c) [ ] HCl
d) [x] Fosfolipidele
e) [x] Colesterolul
15. Care sunt efectele fosfolipidelor din componența bilei asupra tractului digestiv?
Marcați efectul fosfolipidelor din componența bilei asupra tractului digestiv:
a) [ ] Efect bacteriostatic
b) [ ] Induc formarea bilei în absența acizilor biliari
c) [x] Contribue la solubilizarea colesterolului
d) [ ] Activează funcția motorie a tractului digestiv
e) [ ] Scad adezivitatea bacteriilor către mucoasa căilor biliare
16. Care sunt factorii favorizanți ai litiazei veziculare?
17. Care sunt preparatele de elecție în tratamentul infecțiilor biliare cronice?
Marcați medicația de elecție în tratamentul infecțiilor biliare cronice:
a) [ ] Cefalosporinele
b) [ ] Macrolidele
c) [x] Derivații 8-oxichinolinici
d) [ ] Penicilinele
e) [ ] Inhibitorii pompei de protoni
18. Care semne şi simptome reprezintă elementele pentadei Reynolds în angiocolita acută?
19. Care sunt semnele caracteristice a sindromului coledocian în cadrul colelitiazei?
20. Ce manifestări obiective sunt prezente la un pacient cu colangită infecțioasă?
21. Identificați patologia la care colangiografia retrogradă endoscopică relevă pereţii căilor biliare cu
aspect neregulat, de "arbore mort în picioare", de "şirag de mărgele".
22. Identificați semnele clinice caracteristice colangitei sclerozante primare.
23. Identificați simptomul care apare precoce în cazul colangitei biliare primare.
24. Indicați afirmațiile ce corespund tabloului morfologic a colangitei cronice.

25. Indicați caracteristicele microscopice ale colangitei sclerozante primare.

Indicați caracteristicele microscopice ale colangitei sclerozante primare:
a) [x] Fibroză periductală (în foi de ceapă)
b) [x] Proliferare ductulară, ductopenie
c) [x] Infiltrat inflamator periductular
d) [ ] Infiltrat inflamator portal
e) [x] Aspect de hepatită cronică a parenchimului hepatic
26. Indicați cel mai caracteristic sindrom paraclinic în cazul colangitei biliare primare.

27. Indicați tipul de autoanticorpi care se întâlneste în 60 - 80% cazuri în cazul colangitei sclerozante
primare.
Indicați tipul de autoanticorpi care se întâlneste în 60 - 80% cazuri în cazul colangitei sclerozante
primare:
a) [x] Anticitoplasma neutrofilelor: p-ANCA
b) [ ] Anti antigenul-solubil hepatic: SLA
c) [ ] Antinuclearii: ANA
d) [ ] Antimicrosomi hepatici şi renali: anti-LKM-1
e) [ ] Antimitocondrialii: AMA
28. Indicați modificările sugestive pentru diagnosticul colangitei sclerozante primare.
Indicați modificările sugestive pentru diagnosticul colangitei sclerozante primare:
a) [x] Creşterea fosfatazei alcaline, a GGTP și bilirubinei conjugate
b) [x] Creşterea gama-globulinelor, din contul IgM
c) [x] Anticorpi perinucleari anticitoplasmă neutrofilică (pANCA)
d) [x] Stenozele cu dilatări suprastenotice
e) [ ] Prezenţă corpusculilor Mallory în hepatocite
29. Indicați particularităţile colangitei sclerozante primitive.
Indicați particularităţile colangitei sclerozante primitive:
a) [x] Inflamație şi fibroză în căile biliare intrahepatice şi extrahepatice
b) [x] Tendinţă către progresare care conduce la dezvoltarea cirozei biliare secundare
c) [ ] Inflamație şi fibroză doar în căile biliare intrahepatice
d) [ ] Scleroza sistemică
e) [ ] Asocierea diabetului zaharat
30. Marcați caracteristicile care se urmăresc la colangita sclerozantă primară.
Marcați caracteristicile care se urmăresc la colangita sclerozantă primară:
a) [x] Preponderent se observă la bărbaţii de vîrstă tînără şi medie
b) [ ] Preponderent se observă la femeile de vîrstă tînără şi medie
c) [x] Dureri repetate în hipocondrul drept, simptomul Ortner pozitiv, subfebrilitate
d) [x] Icter slab pronunţat îndelungat, practic permanent
e) [x] Prurit cutanat
31. Marcați afirmaţiile corecte care se referă la colangita primară sclerozantă.
Marcați afirmaţiile corecte care se referă la colangita primară sclerozantă:
a) [x] ≈ 30% bolnavi suferă concomitent de colita ulceroasă sau boala Crohn
b) [x] Diagnosticul se confirmă prin colangiopancreatografie endoscopică retrogradă
c) [x] Boala se întâlneşte preponderent la bărbaţi
d) [ ] Tratamentul constă în stabilirea de anastamoze chirurgicale între căile biliare și intestin
e) [x] Pentru suspectarea bolii: biochimic - fosfataza alcalină, GGTP, bilirubina directă crescute
32. Marcați caracteristica inflamației care se referă la angiocolită (colangita).
Marcați caracteristica inflamației care se referă la angiocolită (colangita):
a) [ ] acută sau cronică nespecifică a vezicii biliare
b) [x] acută sau cronică nespecifică a căilor biliare intra- și extrahepatice
c) [ ] acută sau cronică nespecifică a colonului
d) [ ] acută sau cronică nespecifică a căilor biliare şi veziculei biliare
e) [ ] acută sau cronică nespecifică a ducturilor pancreatice
33. Marcați cel mai frecvent agent patogen implicat în colangita bacteriană. A. B. C. D. E. Răspuns. D.
Marcați cel mai frecvent agent patogen implicat în colangita bacteriană:
a) [ ] Streptococus epidermalis
b) [ ] Klebsiela
c) [ ] Proteus mirabilis
d) [x] Eșerihia coli
e) [ ] Citomegalovirusul
34. Marcați semnele caracteristice pentru colangita biliară primitivă.
Marcați semnele caracteristice pentru ciroza biliară primitivă:
a) [x] Prurit cutanat
 b) [x] Icter
c) [x] Xantelasme
d) [x] Activitate crescută a fosfatazei alcaline
e) [ ] Prezența calculilor renali
35. Marcați indicatorii caracteristici pentru colangita biliară primară.
36. Selectați cele mai frecvente cauze a obstrucției fluxului biliar în colangite.
37. Selectați afirmațiile veridice pentru colangita toxică.
38. Precizați simptomele caracteristice tabloului clinic al colangiocarcinomului.
Precizați simptomele caracteristice tabloului clinic al colangiocarcinomului:
a) [x] Pierdere în pondere
b) [x] Icter
c) [x] Hepatomegalie
d) [ ] Hemoragie gastrică
e) [x] Anorexie
39. Notați complicațiile posibile ale colangitei sclerozante primitive.
Notați complicațiile posibile ale colangitei sclerozante primitive:
a) [x] Malabsorbţia vitaminelor: A, D, E, K
b) [x] Ciroza biliară secundară
c) [x] Colangiocarcinomul
d) [x] Insuficienţa hepatică
e) [ ] Adenocarcinomul
40. Selectați combinația markerilor imunologici caracteristici pentru colangita biliară primară.
41. Selectați investigațiile ce permit determinarea prezenței calculilor biliari.
42. Selectați itimii caracteristici pentru o stază biliară.
43. Selectați maladia care mai frecvent se asociază cu colangita sclerozantă primară.
230 Selectați maladia care mai frecvent se asociază cu colangita sclerozantă primară:
a) [ ] Artrita reumatoidă
b) [ ] Colecistectomia
c) [ ] Alcoolismul
d) [x] Colita ulceroasă
e) [ ] Tuberculoza pulmonară
44. Selectați formele evolutive ale colangitei.
45. Selectați preparatele utile în tratamentul colangitei biliare primare.
46. Selectați patologiile cu care necesită a fi diferențiată colangita sclerozantă primară
47. Selectați modificările biochimice ce pot fi induse de colangita infecțioasă.
48. Care este importanța fiziologică a bilei?
49. Care este localizarea sfincterul Oddi?
50. Care factori favorizează afectarea vezicii biliare și căilor biliare?
51. Care factori pot favoriza inflamația colecistului?
52. Care este metoda diagnostică de start a patologiei vezicii biliare și căilor biliare?
53. Care preparate pot stimula eliminarea bilei în duoden?
54. Selectați caracterele substratului morfologic în cadrul colecistitei cronice alitiazice?
655 Marcați componentele medicaţiei colecistitei cronice alitiazice:
a) [x] Drenante biliare (preparate coleretice)
b) [ ] H2 - blocatori
 c) [x] Tratament antimicrobian
d) [x] Preparate antispastice
e) [ ] Antiinflamatori nonsteroidieni
55. +Snkelectați posibilitățile evoluție a unei colecistite cronice netratate.
Selectați posibilitățile evolutive ale unei colecistite cronice netratate:
a) [x] Colecistita gangrenoasă
b) [ ] Sindrom Mirizzi
c) [x] Abcesul subhepatic
d) [x] Peritonita biliară
e) [ ] Comprimarea caii biliare prin inflamatie
56. Care dintre componenții biliari induce formarea bilei independent de acizii biliari?
57. Care dintre preparatele enumerate cresc tonusul vezicii biliare?
58. Cum se caracterizează sindromul dolor în disfuncțiile tractului biliar?
59. Identificați componența tractului biliar.
60. Identificați preparatul cu efect litolitic pentru calculii biliari.
Identificați preparatul cu efect litolitic pentru calculii biliari:
a) [x] Acidul ursodeoxicolic
b) [ ] Himecromonul
c) [ ] Pancreatina
d) [ ] Antibacterienele
e) [ ] Mebeverina
61. Identificați medicaţia pentru durerile colicative biliare.
Identificați medicaţia pentru durerile colicative biliare:
a) [ ] Acidul ursodeoxicolic
b) [ ] Cefalosporine din generaţia a III-a
c) [x] Antispasticele
d) [x] Analgeticele
e) [x] Anticolinergicele
62. Indicați criteriile de diagnostic a disfuncțiilor biliare.
63. Indicați ducturile biliare extrahepatice.
64. Indicați afirmațiile caracteristice pentru disfuncția biliară.
65. Marcați căile biliare extra-hepatice.
Indicați ducturile biliare extrahepatice:
a) [ ] Ductul hepatic drept
b) [ ] Ducturile interlobulare
c) [x] Coledocul
d) [ ] Ductul hepatic stâng
e) [x] Ductul hepatic comun
66. Selectați hormonii intestinali ce induc contractarea vezicii biliare.
Selectați hormonii intestinali ce induc contractarea vezicii biliare:
a) [ ] Pepsinogenul
b) [x] Glucagonul
c) [ ] Histamina
d) [x] Secretina
e) [x] Colecistochinina
67. Selectați criteriile de diagnostic pentru disfuncția sfincterului Oddi de tip biliar.
Selectați criteriile de diagnostic pentru disfuncția sfincterului Oddi de tip biliar:
a) [ ] Prezența nivelului crescut de amilază serică și lipază
b) [ ] Vome repetate cu caracter bilios
c) [x] Nivel normal de amilază serică și lipază
d) [x] Activitate sporită a valorilor transaminazelor
e) [x] Prezența datelor de sindrom colestatic

68. Marcați sindroamele clinice de bază în cadrul patologiei colecistului și căilor biliare.
69. Marcați funcția de bază a vezicii biliare.
70. Selectați preparatele ce scad tonusul vezicii biliare.
Selectați preparatele ce scad tonusul vezicii biliare:
a) [x] Gastrocepina
b) [x] Platifilina hidrotartrat
c) [ ] Colecistochinina
d) [ ] Sulfatul de Mg
e) [x] Metacina
71. Selectați investigația ce permite exploararea bilei la un pacient cu patologia vezicii biliare și căilor
biliare.
Selectați investigația ce permite exploararea bilei la un pacient cu patologia vezicii biliare:
a) [ ] Radiografia baritată
b) [ ] Rezonața magnetică nucleară în regim colangiografiс
c) [x] Sondajul duodenal polifracționat
d) [ ] Ecografia abdominală
e) [ ] FEGDS
72. Selectați metodele instrumentale utile în diagnosticul disfuncțiilor biliare.
73. Selectați punctele dureroase în colepatii.
74. Selectați punctul de proiecție a vezicii biliare pe abdomen.
75. Enumerați stările clinice în cadrul cărora se atestă mărirea bilirubinei neconjugate.
Enumeraţi stările clinice, în cadrul cărora se atestă mărirea bilirubinei neconjugate:
a) [ ] Icterul mecanic
b) [x] Anemie hemolitică
c) [x] Hepatita alcoolică cu sindromul Zieve
d) [ ] Hepatita medicamentoasă
e) [x] Sindromul Gilbert
76. Enumerați stările clinice în care se atestă mărirea fracției bilirubinei conjugate.
Enumeraţi stările clinice, în cadrul cărora se atestă mărirea fracţiei bilirubinei conjugate:
a) [ ] Sindromul Gilbert
b) [x] Cancerul papilei Fater
c) [x] Sindromul Dubin-Djonson
d) [ ] Anemia B12 - deficitară
e) [x] Cancerul capului pancreasului
77. Enumerați stările în care este dereglată conjugarea bilirubinei cu acidul glucuronic
Enumeraţi stările, în care este dereglată conjugarea bilirubinei cu acid glucuronic:
a) [x] Icterul fiziologic al nou-născuţilor
b) [ ] Curele de foame îndelungată
 c) [x] Sindromul Gilbert
d) [x] Sindromul Crigler-Najjar
e) [ ] Sindromul Dubin – Johnson
78. Numiți afecțiunile care se asociază cu hiperbilirubinemie.
442 Numiţi afecţiunile care se asociază cu hiperbilirubinemie:
a) [x] Hepatitele acute
b) [x] Colestaza medicamentoasă
c) [ ] Hemangiomul hepatic
d) [x] Ciroza hepatică
e) [ ] Calcinatele hepatice
79. Selectați preparatele ce stimulează funcția hepatică de formare a bilei.
80. Selectați preparatele necesare în tratamentul disfuncțiilor sfincterului Oddi.
Indicați medicamentele care au efect relaxant asupra sfincterului Oddi:
a) [ ] Acidul ursozdeoxicolic
b) [x] Mebeverina hidrocloridă
c) [x] Hymecromona
d) [ ] Silimarina
e) [x] Drotaverina
81. Selectați segmentul intestinal unde are loc absorbția acizilor biliari.
82. Selectați segmentul intestinal unde are loc absorbția acizilor biliari:
83. a) [ ] Duodenul
84. b) [x] Ileonul distal
85. c) [ ] Ileonul proximal
86. d) [ ] Jejunul
87. e) [ ] Stomacul

88. Selectați indicatorii sindromului colestatic de laborator.

Identificați indicii sindromului colestatic de labotator:
a) [x] Fosfataza alcalină
b) [x] Bilirubina conjugată
c) [ ] Aspartataminotransferaza
d) [x] Gamaglutamiltranspeptidaza
e) [ ] Alaninaminotransferaza
89. Selectați indicatorii sindromului colestatic în cazul patologiei hepatice.
Selectaţi indicatorii sindromului colestatic în cazul patologiei hepatice:
a) [x] Fosfotaza alcalină
b) [ ] Transaminazele (ALT, AST)
c) [ ] Lactatdehidrogenaza
d) [x] 5-nucleotidaza
e) [x] Acizii biliari în ser
90. Selectați manifestările clinice ale sindromului colestatic.
Selectaţi manifestările clinice ale sindromului colestatic:
a) [x] Prezenţa pruritului cu leziuni de grataj
b) [x] Icterul cu nuanţă verzuie (verdin)
c) [ ] Edemele gambiene
d) [ ] Icter cu nuanţă galbenă (flavin)
e) [x] Prezenţa xantoamelor, xantelasmelor
91. Enumerați markerii de laborator ai sindromului de colestază.
Enumeraţi markerii de laborator ai sindromului de colestază:
a) [x] Fosfataza alcalină
b) [ ] Alaninaminotransferaza
c) [x] -glutamil-transpeptidaza
d) [x] Bilirubina conjugată
e) [ ] Proteina totală
92. Identificați componentele clinice a triadei Charcot.
Identificați simptomatologia clinică ce caracterizează triada Charcot:
a) [x] Durere biliară urmată de febră şi apoi de icter
b) [ ] Colică biliară, febră şi vărsături bilioase
c) [ ] Durere biliară, febră şi adenopatie supraclaviculară dreaptă
d) [ ] Durere în hipocondrul drept, icter şi prurit tegumentar
e) [ ] Colică biliară, hepatomegalie şi icter
93. Enumerați modificările depistate la USG în cadrul sindromului Caroli.
Enumerați modificările depistate la ultrasonografie în cadrul sindromului Caroli:
a) [x] Ducturile biliare intrahepatice dilatate
b) [x] Prezența aerobiliei
c) [ ] Splenomegalie marcată
d) [ ] Ducturi biliare extrahepatice dilatete
e) [ ] Prezența lichidului liber în abdomen
94. Identificați nivelul minim pe care trbuie să-l depășească bilirubina la determinarea icterului
tegumenta
Indicați nivelul minim pe care trebuie să-l depășească bilirubina la determinarea icterului tegumentar:
a) [ ] > 10 mcmol/l
b) [ ] > 20 mcmol/l
c) [x] > 40 mcmol/l
d) [ ] > 60 mcmol/l
e) [ ] > 80 mcmol/l
95. Identificați indicii sindromului colestatic de laborator.
Selectaţi indicatorii sindromului colestatic de laborator:
a) [ ] ALT-ul
b) [ ] Proba cu timol
c) [ ] Lactatdehidrogenaza
d) [x] Gama-glutamiltranspeptidaza
e) [x] Fosfataza alcalină
96. Identificați patologiile precanceroase.
299 Identificați patologiile precanceroase:
a) [x] Boala Menetrier
b) [ ] Ulcerele cronice duodenale
c) [x] Polipii gastrici adenomatoşi
d) [ ] Ulcerele cronice cauzate de AINS
e) [ ] Gastrita hiperacidică
97. Identificați semnele care caracterizează icterul obstructiv.
Identificați semnele care caracterizează icterul obstructiv:
a) [ ] Hiperbilirubinemie pe seama componenţei indirecte
b) [x] Hiperbilirubinemie pe seama componenţei directe
c) [ ] Prezența stercobilinei prezentă în cantităţi mari în materii fecale
d) [x] Prezenţa bilirubinei în cantităţi mari în urină
e) [ ] Hipolipidemie
 98. Selectați afirmațiile caracteristice sindromului postcolecistectomic.
99. Identificați semnificațiile creșterii fosfatazei alcaline în cazul icterului.
Identificați semnificaţiile creşterii fosfatazei alcaline în cazul icterului:
a) [ ] Sindrom Rotor
b) [ ] Sindrom Budd-Chiari
c) [x] Cancer de cap de pancreas
d) [x] Litiază biliară
e) [ ] Sindrom Gilbert
100. Marcați preparatul utilizat pentru ameliorarea pruritului indus de colestază.
101. Marcați rolul Imunoglobulinei A ce intră în componența bilei?
102. Marcați semnele caracteristice pentru pentru sindromul colestatic.
541 Marcați semnele caracteristice pentru sindromul colestatic:
a) [x] Hiperbilirubinemia directă
b) [x] Fosfataza alcalină crescută
c) [x] Nivelul crescut de 5-nucleotidază
d) [ ] Aspartataminotransferaza majorată
e) [x] Nivelul crescut al acizilor biliari în sânge
103. Marcați standardul de aur la diagnosticarea disfuncției sfincterului Oddi.
Marcați standardul de aur la diagnosticarea disfuncţiei sfincterului Oddi:
a) [ ] Hepatobilioscintigrafia
b) [ ] FEGDS-ul
c) [x] Manometria sfincterului Oddi
d) [ ] USG-ul
e) [ ] Testarea cu morfină
104. Menționați consecițele sindromului postcolecistectomic.
Menționați consecițele sindromului postcolecistectomic:
a) [x] Disfuncţia sfincterului Oddi
b) [ ] Abcese hepatice
c) [x] Bont cistic lung
d) [x] Litiaza reziduală postoperatorie
e) [ ] Icter parenchimatos
105. Numiți medicamente din grupul de antispastice selective miotrope.
106. Numiți medicamente din grupul de antispastice selective neurotrope.
107. Indicați efectele adverse anticolinergice ale preparatelor antispastice.
Indicați efectele adverse anticolinergice ale preparatelor antispastice:
a) [x] Retenția urinară
b) [x] Senzația de gură uscată
c) [ ] Sindrom de malabsorbție
d) [x] Tulburarile de vedere
e) [ ] Urină de culoare orange
108. Indicați importanța fiziologică a bilei.
109. Indicați circumstanțele caracteristice hidropsului vezicular
110. Marcați manifestările clinice ale sindromului postcolecistectomic.
Marcați manifestările clinice ale sindromului postcolecistectomic:
a) [x] Dureri de tip biliar
b) [x] Intoleranţă faţă de alimentele colecistochinetice
c) [ ] Ascită
d) [ ] Hemoragie digestivă
e) [ ] Diabet zaharat
111. Marcați indicii normali ai bilirubinei serice
Marcați indicii normali ai bilirubinei serice:
a) [ ] 0,1-0,7 mcmol/l
b) [ ] 2,5-8,5 mcmol/l
c) [x] 8,5-20,5 mcmol/l
d) [ ] 3,5-6,5 mcmol/l
e) [ ] 7,6-12,6 mcmol/l
Pancreatitele cronice. Definiţia, clasificarea, etiologia, patogenia, tabloul clinic, diagnosticul pozitiv
și diferențial, complicațiile, tratamentul, profilaxia, prognosticul
1. Identificați care ținte moleculare sunt implicate în inhibarea acțiunii insulinei.
Identificați care ținte moleculare sunt implicate în inhibarea acțiunii insulinei:
a) [x] Transferina carbohidrat deficitară
b) [ ] Pepsina
c) [x] Leptina
d) [x] Acizii grași
e) [x] TNF-alfa
2. Ce criterii diagnostice sunt caracteristice pentru disfuncția sfincterului Oddi de tip pancreatic?
Identificați caracteristicile definitorii ale disfuncției sfincterului Oddi de tip pancreatic:
a) [x] Durerea tipică cu durata mai mare de 20-30 min
b) [x] Reţinerea contrastului în ductul pancreatic > 10 min
c) [x] Elevarea lipazei/amilazei în timpul accesului
d) [x] Simptomele recurente cu diferite intervale, nu neapărat zilnice
e) [ ] Durerea tipică continuă cu durata mai mare de 2 zile
3. Identificați cel mai frecvent factor de risc întâlnit în dezvoltarea pancreatitei cronice.
Identificați cel mai frecvent factor de risc întîlnit în dezvoltarea pancreatitei cronice:
a) [ ] Alimentaţia bogată în grăsimi şi proteine
b) [x] Consumul excesiv de alcool
c) [ ] Hiperlipidemia
d) [ ] Disfuncţii ale sfincterului Oddi
e) [ ] Hipercalciemia
4. Identificați enzima pancreatică, care este secretată în formă activă.
Identificați enzima pancreatică, care este secretată în formă activă:
a) [ ] Tripsinogenul
b) [ ] Chimotripsinogenul
c) [ ] Fosfolipaza A2
d) [ ] Procarboxi-peptidaza
e) [x] Lipaza pancreatică
5. Identificați forma clinică de pancreatită cronică, cînd pacienții se prezintă cu icter, dureri
abdominale minimale și pierdere în greutate, dar în ser se depistează nivel crescut de IgG4.
Identificați forma clinică de pancreatită cronică, cînd pacienții se prezintă cu icter, dureri
abdominale și pierdere în greutate, dar în ser se depistează nivel crescut de IgG4:
a) [x] cronică autoimună, tip 1
b) [ ] cronică autoimună tip II
c) [ ] cronică tropicală
d) [ ] cronică alcoolică
e) [ ] ereditară
 6. Identificați manifestarea clasică a insuficienţei exocrine pancreatice.
Identificați manifestarea clasică a insuficienţei exocrine pancreatice:
a) [ ] Anemia hemolitică
b) [x] Diareea cu steatoree
c) [ ] Creatoreea
d) [ ] Hemoragiile digestive
e) [ ] Durerea abdominală
7. Identificați manifestarea tipică a diareei în cazul insuficienţei exocrine pancreatice.
Identificați manifestarea tipică a diareei în cazul insuficienţei exocrine pancreatice:
a) [ ] sangvinolentă
b) [ ] falsă
c) [ ] cu mucus
d) [x] cu steatoree
e) [ ] secretorie
8. Identificați medicația folosită pentru terapia de substituţie în corecţia funcţiei exocrine a
pancreasului la pacienții cu pancreatită cronică.
216 Identificați medicația folosită pentru terapia de substituţie în corecţia funcţiei exocrine a
pancreasului la pacienții cu pancreatită cronică:
a) [x] Polifermenţi
b) [ ] Inhibitorii proteazici
c) [ ] Cotazim
d) [ ] Viocaze-16
e) [ ] Wobwnzim
9. Identificați metoda de diagnostic imagistic a pancreatitei cronice cu cea mai înaltă sensibilitate,
inclusiv pentru pancreatita cronică cu modificări ușoare.
Identificați metoda de diagnostic a pancreatitei cronice cu sensibilitate înaltă, inclusiv pentru
pancreatita cronică cu modificări ușoare:
a) [ ] Radiografia abdominală panoramică
b) [ ] USG transabdominală
c) [x] USG endoscopică
d) [ ] Tomografia computerizată transabdominală
e) [ ] Rezonanța magnetică nucleară
10. Identificați scăderea activității cărei enzime pancreatice serice indică insuficiența exocrină
pancreatică avansată.
Identificați scăderea activității cărei enzime pancreatice serice indică insuficiența exocrină
pancreatică avansată:
a) [ ] Amilaza
b) [ ] Lipaza
c) [x] Tripsina
d) [ ] Elastaza
e) [ ] Chimotripsina
11. Identificați semnul clinic tipic pentru pancreatita cronică.
Identificați semnul clinic tipic pentru pancreatita cronică:
a) [x] Durerea
b) [ ] Greața
c) [ ] Voma
d) [ ] Sitofobia
 e) [ ] Diarea
12. Identificați semnul, prezența cărui este necesară suplimentar la anamneza şi etiologia tipică pentru a
stabili pancreatita cronică certă.
Identificați semnul, prezența cărui este necesară suplimentar la anamneza şi etiologia tipică pentru a
stabili pancreatita cronică certă:
a) [ ] Modificări canalare neînsemnate
b) [ ] Test secretinic modificat
c) [ ] Modificările testului de toleranţă la glucoză
d) [ ] Insuficienţă exocrină nepronunțată
e) [x] Calcificare pancreatică
13. Identificați stimulatorul celulelor pancreatice acinare.
Identificați stimulatorul celulelor pancreatice acinoase:
a) [ ] Glucagona
b) [ ] Somotostatina
c) [ ] Encefalina
d) [ ] Calcitonina
e) [x] Colecistokinina
14. Identificați stimulatorul celulelor pancreatice ductale.
Identificați stimulatorul celulelor pancreatice ductale:
a) [ ] Somatostatina
b) [ ] Calcitonina
c) [ ] Glucagona
d) [ ] Vasopresina
e) [x] Secretina
15. Identificați tipul patologic de secreţie exocrină a pancreasului a cărui caracteristică este scăderea
secreţiei de enzime și bicarbonaţi la volumul secretor normal.
Identificați tipul patologic de secreţie exocrină a pancreasului a cărui caracteristică este scăderea
secreţiei de enzime și bicarbonaţi la volumul secretor normal:
a) [ ] Hipersecretor
b) [x] Hiposecretor
c) [ ] Obstructiv, bloc superior
d) [ ] Obstructiv, bloc inferior
e) [ ] Ductular
16. Indicați activitatea cărei enzime scade cel mai rapid în conținutul duodenal al personelor cu
pancreatită cronică.
Indicați activitatea cărei enzime scade cel mai rapid în conținutul duodenal al personelor cu
pancreatită cronică:
a) [ ] α-Amilaza
b) [x] Lipaza
c) [ ] Tripsina
d) [ ] Elastaza
e) [ ] Chimotripsina
17. Indicați cea mai frecventă cauză etiologică a pancreatitei cronice la aduți.
Indicați cea mai frecventă cauză etiologică a pancreatitei cronice la aduți:
a) [ ] Disfuncţia sfincterului Oddi
b) [ ] Hipercalciemia
 c) [ ] Factorii nutriţionali:alimentaţia bogată în grăsimi şi proteine
d) [x] Consumul excesiv de alcool
e) [ ] Pancreas divisum
18. Indicați cel mai informativ test pentru evaluarea funcţiei exocrine a pancreasului
Indicați cel mai informativ test pentru evaluarea funcţiei exocrine a pancreasului:
a) [ ] Testul de toleranţă la glucoza
b) [ ] Coeficientul amilază serică / creatinină serică
c) [ ] Studierea activităţii lipazei serice
d) [x] Testul cu secretină - pancreozimină
e) [ ] Cercetarea amilazei în urină
19. Identificați nivelul de elastază-1 în fecale, care indică insuficienţă exocrină a pancreasului.
Identificați nivelul de elastază-1 în fecale, care indică insuficienţă exocrină a pancreasului:
a) [ ] < 300 μg/g fecale
b) [x] < 200 μg/g fecale
c) [ ] < 500 μg/g fecale
d) [ ] > 200 μg/g fecale
e) [ ] > 300 μg/g fecale
20. Indicați inhibitorul celulelor pancreatice acinoase.
Indicați inhibitorul celulelor pancreatice acinoase:
a) [ ] Acetilcolina
b) [ ] Insulina
c) [ ] Colecistokinina
d) [ ] Secretina
e) [x] Somotostatina
21. Indicați peste cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei cronice nivelul α-amilazei
pancreatice atinge valori maximale în serul sanguin.
Indicați peste cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei cronice nivelul α-amilazei
pancreatice atinge valori maximale în serul sanguin:
a) [x] La 2 ore
b) [ ] La 8 ore
c) [ ] La 10 ore
d) [ ] La a II - IV-a zi
e) [ ] La a II - IV-a săptămână
22. Indicați peste cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei cronice nivelul lipazei serice atinge
valori maximale în serul sanguin.
Indicați peste cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei cronice nivelul lipazei serice atinge
valori maximale în serul sanguin:
a) [ ] La 2 - 4 ore
b) [ ] La 6 - 8 ore
c) [ ] La 8-10 ore
d) [x] La a II - IV-a zi
e) [ ] La a II - IV-a săptămână
23. Indicați pierderea cărui procent din parenchimul pancreatic funcţional determină manifestări de
maldigestie cu malabsorbţie.
Indicați pierderea cărui procent din parenchimul pancreatic funcţional determină manifestări de
maldigestie cu malabsorbţie:
 a) [ ] 10%
b) [ ] 30%
c) [ ] 50%
d) [x] 90%
e) [ ] 70%
24. Indicați patologia pancreatică mai frecvent întâlnită.
Indicați patologia pancreatică mai frecvent întâlnită:
a) [ ] Pancreatită cronică ereditară
b) [x] Pancreatită cronică recidivantă
c) [ ] Pancreatită cronică indurativă
d) [ ] Chistadenocarcinom pancreatic
e) [ ] Pancreatită autoimună
25. Indicați semnul clinic cardinal în pancreatita cronică.
Indicați semnul clinic cardinal la pancreatita cronică:
a) [ ] Scăderea ponderală
b) [ ] Icterul
c) [x] Durerea cronică tipică abdominală
d) [ ] Diareea
e) [ ] Constipaţia
26. Indicați semnul patognomonic pentru pancreatita cronică.
Indicați semnul patognomonic pentru pancreatita cronică:
a) [x] Calcificările pancreatice
b) [ ] Dureri tipice pancreatice
c) [ ] Dereglări de scaun
d) [ ] Dereglări de digestie
e) [ ] Dereglări nutritive
27. Indicați testul clinic care este indicat pentru diagnosticarea insuficienței pancreatice exocrine.
28. Indicați testul, acceptat ca și standard de aur pentru diagnosticul steatoreei, care este caracteristică
pentru insuficiența pancreatică exocrină severă.
29. Marcați ce poate sugera apariția icterului persistent la un pacient ce suferă de pancreatită cronică.
Marcați ce poate sugera apariția icterului persistent la un pacient ce suferă de pancreatită cronică:
a) [x] Neoplasmul la nivelul capului pancreasului
b) [ ] Anemia hemolitică
c) [ ] Insuficienţa hepato-celulară
d) [ ] Siondromul Gilbert
e) [ ] Stenoza duodenală
30. Marcați reducerea absorbției cărui nutrient are loc primar în insuficiența pancreatică exocrină.
Marcați reducerea absorbției cărui nutrient are loc primar în insuficiența pancreatică exocrină:
a) [ ] Calciul
b) [ ] Hidrații de carbon
c) [x] Lipidele
d) [ ] Vitaminele
e) [ ] Proteinele
31. Marcați sindromul clinic caracteristic perioadei precoce a pancreatitei cronice.
Marcați sindromul clinic caracteristic perioadei precoce a pancreatitei cronice:
 a) [ ] Endocrin
b) [x] Dolor abdominal
c) [ ] Insuficienţei exocrine a pancreasului
d) [ ] Dispeptic
e) [ ] Alergic
32. Numiți analgezicul pentru controlul durerii din pancreatita cronică preferat la nivelului I.
paracetamol
33. Numiți când este indicat testul cu secretină-pancreozimină în caz de suspectare a pancreatitei
cornice
Numiți când este indicat testul cu secretină-pancreozimină în diagnosticul pancreatitei cronice:
a) [ ] Prezenţa calcificărilor pancreatice
b) [ ] Prezența steatoreei >7g/24h, care s-a redus la administrarea terapiei enzimatice de substituţie
c) [x] Lipsa atât a calcificărilor pancreatice, cît şi a steatoreei şi diabetului zaharat
d) [ ] Prezenţa modificărilor canalare pronunţate
e) [ ] Prezenţa steatoreei şi diabetului
34. Indicați valoarea optimă a pH-ului la care fermenţii pancreatici menţin activitate înaltă.
Indicați valoarea optimă a pH-ului la care fermenţii pancreatici menţin activitate înaltă:
a) [ ] Mai mare de 2
b) [ ] Mai mare de 3
c) [ ] Mai mare de 4
d) [ ] Mai mare de 5
e) [x] Mai mare de 6
35. Selectați care este cea mai bună modalitate imagistică pentru stabilirea unui diagnostic precoce de
pancreatită cronică.
36. Numiți medicația utilizată pentru corecția insuficienței exocrine a pancreasului.
Numiți medicația utilizată pentru corecția insuficienței exocrine a pancreasului:
a) [x] Enzime pancreatice
b) [ ] Analgetice opioide
c) [ ] Antisecretoare
d) [ ] Antidepresante
e) [ ] Antiinflamatoare nesteroidiene
37. Numiți tipul de celule ale pancreasului endocrin care secretă grelina.
Celule ε (epsilon). Secretă ghrelina (inhiba eliberarea de insulină și funcția insulinei).
38. Selectați formă clinică de pancreatită cronică care necesită tratament cu glucocorticosteroizi.
Selectați formă clinică de pancreatită cronică care necesită tratament cu glucocorticosteroizi:
a) [ ] alcoolică
b) [x] autoimună
c) [ ] tropicală
d) [ ] obstructivă
e) [ ] recurentă
39. Selectați tratamentul etiopatogenetic în pancreatita cronică autoimună.
Selectați tratamentul etiopatogenetic la pancreatita cronică autoimună:
a) [ ] Antibioticoterapia
b) [x] Corticoterapia
c) [ ] Terapia cu prochinetice
d) [ ] Terapia cu spasmolitice
e) [ ] Antidepresantele
Hepatitele cronice virale B, D. Definiţia, clasificarea, etiologia, patogenia, tabloul clinic,
diagnosticul pozitiv și diferențial, complicații, profilaxia, prognosticul. Tratamentul hepatitelor
cronice virale B, D.
1. Selectați caracteristicile leptinei.
Selectați caracteristicile leptinei:
a) [x] Este un hormon al sațietății
b) [ ] Este un hormon al foamei
c) [x] Este un derivat din adipocite
d) [ ] Este o enzimă
e) [x] Controlează aportul alimentar
2. Selectați care cercetător a descoperit în anul 1965 virusul hepatic B.
Selectați care cercetător a descoperit în anul 1965 virusul hepatic B:
a) [ ] Dane
b) [ ] Laennec
c) [x] Blumberg
d) [ ] Rontgen
e) [ ] Pasteur
3. Selectați cauzele leziunii hepatice în infecția cu virusul hepatic B.
Selectați cauzele leziunii hepatice în infecția cu virusul hepatic B:
a) [ ] Afectarea directă a hepatocitului de către VHB
b) [ ] Administrarea îndelungată de hepatoprotectoare
c) [ ] Creșterea tensiunii arteriale
d) [x] Reacția imună continuă indusă de VHB
e) [x] Procesul inflamator hepatic consecvent
4. Selectați condiția responsabilă de acumularea în exces a lipidelor în ficat.
Selectați condiția responsabilă de acumularea în exces de lipide în ficat:
a) [x] Lipogeneza depășește lipoliza
b) [ ] Consumul lipidelor vegetale este în exces
c) [ ] Este dereglat metabolismul glucidic
d) [ ] Este dereglat metabolismul proteic
e) [ ] Lipoliza depășește lipogeneza
5. Selectați condiția responsabilă de acumularea în exces de lipide în ficat.
6. Selectați efectul adiponectinei în ficat.
Selectați efectul adiponectinei în ficat:
a) [ ] Crește sinteza acizilor grași
b) [ ] Inhibă oxidarea mitocondrială a acizilor grași
c) [ ] Agravează rezistența la insulină
d) [x] Creste oxidarea acizilor grași hepatici și scade sinteza lor
e) [ ] Activează cascada fibrogenică
7. Selectați elemente pediculului hepatic.
8. Enumerați factorii de risc în achiziționarea virusului hepatitic B.
Enumeraţi factorii de risc la achiziţionarea virusului hepatitic B:
a) [x] Tatuaje, piersing şi acupunctură
b) [ ] Elevii
c) [x] Tratamentului stomatologic
d) [x] Lucrătorii medicali expuşi la inocularea accidentală cu sînge infectat
e) [x] Membrii familiei care au contact sexual sau habitual cu pacientul cu AgHBs pozitiv
9. Mrcați afirmațiile caracteristice infecției cu VHB.
Marcați afirmaţiile caracteristice infecţiei cu VHB:
a) [x] Virusul hepatic B (VHB) se depistează în concentraţie mai mare în sânge decât în spermă
b) [ ] VHB se depistează în concentraţie mai mică în sânge, decât în salivă
c) [x] VHB se păstrează în mediul ambiant mai mult de 7 zile
d) [ ] VHB nu este rezistent în mediul ambiant
e) [x] Infecţia cu virusul hepatic B este de 100 ori mai contagioas în comparaţie cu infecţia HIV
10. Numiți afirmația care nu este caracteristică virusului hepatitic Delta.
HDV este un virus de 1.7Kb RNA ce contine proteina de invelis al HBV –HBsAg
• Este un virus defectiv, functia HBV pentru HDV este invelisul pentru morfogeneza
• HDV se poate replica independent in hepatocite, dar necesita HBsAg pentru propagare.
• Sun identificate 8 genotipuri de VHD
• Ruta principală de transmisie este - parenterală
11. Numiți afirmațiile despre particula Dane (VHB).
Virionul, numit particula lui Dane, are o capsidă învelită de 42 nm cu un genom de ADN foarte mic
(3-4 Kb), circular, parțial dublu catenar. Codifică o transcriptază inversă și se reproduce printr-un
ARN intermediar.
12. Numiți câte genotipuri ale virusului hepatitic B sunt. 8 de la A-H
13. Numiți caracteristicile coinfecției VHB+VHD.
14. Numiți care este molecula de ADN a genomului VHB.

15. Numiți care factor nu poate fi considerat de risc în achiziționarea infecției VHB.
16. Numiți căile de transmitere a infecției cu virusul hepatic B.
Indicați căile de transmitere a infecţiei cu virus hepatitic B:
a) [x] Calea percutană şi parenterală
b) [x] Sexuală
c) [ ] Respiratorie
d) [x] Perinatală - transimterea verticală
e) [x] Habituală - transmiterea orizontală
17. Numiți caracteristica specifică virusului hepatitei Delta.
18. Numiți cine a descoperit antigenul HBs în 1965.
Baruch Blumberg and Harvey Alter
19. Numiți condiția când este necesară determinarea cantitativă a ARN VHD.
20. Numiți condiția caracteristică coinfecției VHB cu VHC.
21. Numiți condițiile când e necesar să identificăm nivelul ADN VHB.
Indicați situațiile când este necesar aprecierea nivelului ADN VHB:
a) [x] Stabilirea diagnosticului de hepatită
b) [x] Inițierea tratamentului antiviral
c) [x] Monitorizarea eficacității și aderenței la tratament
d) [ ] Evidențierea factorilor de risc
e) [ ] Identificarea tulpinilor virale rezistente
22. Numiți condițiile caracteristice unui rezultat pozitiv pentru anticorpii anti-VHD.
23. Numiți condițiile care caracterizează dispariția AgHBs din sânge.
24. Numiți medicamentele care se utilizează la tratamentul etiologic al hepatitei cronice virale B.
Numiți medicamentele care se utilizează la tratamentul etiologic al hepatitei cronice virale B:
a) [x] Adefovirul
b) [x] Entecavirul
 c) [ ] Ribavirina
d) [x] Lamivudina
e) [x] Tenofovirul
25. Numiți din care Familie face parte virusul hepatitic B.
Selectați din ce familie face parte virusul hepatic B:
a) [ ] Herpesviridae
b) [x] Hepadnaviridae
c) [ ] Papillomaviridae
d) [ ] Rhabdovirida
e) [ ] Orthomyxoviridae
26. Numiți etapele ulterioare în evaluarea unui pacient cu hepatită virală delta.
27. Numiți factorii care determină evoluția naturală a infecției cronice cu VHB.
28. Numiți fazele infecției cu virusul hepatic B dobândită perinatal.
29. Numiți markerii caracteristici coinfecției VHD+VHB.
30. Numiți markerii serologici pentru infecția cu VHB.
Selectați marcherii serologici ai infecției cu virusul hepatic B:
a) [x] Anticorpi anti-HBc
b) [x] Anticorpi anti-HBs
c) [ ] Anticorpi anti-VHC
d) [x] Anticorpi anti-HBe
e) [x] Ag Hbe
Indicați marcherii serologici ai infecției cu virusul hepatic B:
a) [x] Anticorpi anti-HBc
b) [x] AgHBe
c) [ ] AgHBc
d) [x] AgHBs
e) [x] Anticorpi anti-Hbe

31. Numiți markerul care nu este specific pentru infecția cu virusul hepatitic B
32. Numiți obiectivele terapiei antivirale la pacienții cu hepatita cronică virală B (varianta HBeAg
negativă).
33. Numiți obiectivele tratamentului hepatitei cronice în cazurile etiologiei virale VHB sau cu
VHC, respectiv.
Numiți obiectivele tratamentului hepatitei cronice în cazurile etiologiei virale cu VHB sau cu
VHC:
a) [x] Pentru VHB - dispariţia HBsAg circulant şi realizarea seroconversiei HBsAg
b) [x] Pentru VHC - eliminarea infecţiei cu VHC
c) [x] Pentru VHB - suprimarea susţinută a replicării VHB
d) [ ] Pentru VHC - clearance-ul Ac anti HBc
e) [x] Pentru ambele - prevenirea carcinomului hepatocelular
34. Numiți parametrii care vor fi luați în considerare la inițierea terapiei antivirale în hepatita
cronică virală B.
Selectați indicațiile pentru inițierea tratamentului antiviral la pacienții cu VHB:
a) [x] Nivelul transaminazelor serice
b) [ ] Locul de muncă al pacientului
c) [x] Gradul de fibroză hepatică
 d) [x] Gradul de inflamație a ficatului
e) [x] Nivelul replicării virale
35. Numiți particularitățile coinfecției VHB+VHD.
36. Numiți particularitățile virusului hepatitic Delta.
37. Selectați afirmațiile corecte referitor la tratamentul cu analogi nucleozidici și nucleotidici în
hepatita delta.
Descrieți caracteristicile tratamentului cu analogi nucleozidici și nucleotidici în hepatita delta:
a) [x] Nu au impact asupra replicării VHD
b) [x] Pot avea efect terapeutic prin reducerea nivelului AgHBs plasmatic
c) [ ] Scade nivelul ARN VHD în ser
d) [ ] S-a dovedit a fi extrem de eficient
e) [ ] Este mai eficient decât tratamentul cu interferon
38. Numiți recomandările pentru un pacient cu ARN VHD pozitiv.
39. Numiți starea când replicarea VHB este considerată a fi activă.
40. Selectați indicatorii de laborator ai sindromului de inflamație mezenchimală în patologia
hepatică.
Selectaţi indicatorii de laborator al sindromului de inflamaţie mezenchimală în patologia
hepatică:
a) [x] Proba cu timol
b) [ ] Proba cu antipirină
c) [x] Globulinele serice
d) [ ] Proba cu brom-sulfaleină
e) [ ] Conţinutul de colesterol
41. Selectați nutrientul în metabolismul căruia ficatul este organul principal.
42. Numiți starea caracterizată de pozitivitatea anti-HDV IgM în ser.
43. Numiți variantele de evoluție a coinfecției VHB+VHD.
Indicați variantele de evoluție a coinfecției VHB+VHD:
a) [x] Însănătoșire completă cu diminuarea virusului
b) [ ] Insuficiență poliorganică
c) [ ] Apariția imunității pentru toate tipurile de hepatită
d) [x] Hepatită fulminantă cu comă hepatică la a 4-5-a zi de icter
e) [x] Rareori dezvoltarea hepatitei cronice
44. Precizați caracteristicile replicării virusului hepatitei D (VHD).
Precizați caracteristicile replicării virusului hepatitei D (VHD):
a) [x] VHD este un ARN-virus defectiv, pentru expresia şi patogenitatea căruia este necesară
funcţia ajutătoare a VHB-ului
b) [x] Virusul VHD nu se poate replica singur şi este total dependent de prezenţa virusului B
pentru a-şi asigura multiplicarea
c) [ ] VHD este un ADN-virus
d) [x] Tropismul hepatic al virusului este condiţionat de învelişul HBsAg
e) [x] Replicarea acestui virus are loc numai în hepatocite
45. Selectați afirmația caracteristică suprainfecției VHD+VHB.
46. Selectați calea de transmitere a virusului hepatitic Delta.
47. Selectați contraindicațiile pentru vaccinare contra infecției cu virus hepatitic B.
519 Selectaţi contraindicaţiile pentru vaccinare contra infecţiei cu virus hepatitic B:
a) [ ] Tratamentul stomatologic
 b) [x] Reacţia de anafilaxie la prima doză de vaccinare
c) [ ] Sistemul imun competent
d) [x] Reacţia anafilactică la drojdii
e) [ ] Vaccinarea contra infecţiei cu VHB cu 5 ani în urmă
48. Selectați din ce familie face parte virusul hepatic B. hepandaviridae
49. Selectați situația caracteristică coinfecției VHD+VHB.
50. Selectați situația caracteristică infecției cronice cu VHD.
51. Selectați situația caracteristică prezenței în ser a anti-HDV IgM.
52. Selectați testul care nu este strict necesar de efectuat în timpul tratamentului antiviral în hepatita
cronică virală B.
53. Selectați condiția care confirmă hepatita Delta cu replicare virală activă.
54. Selectați cercetătorul care a descoperit virusul hepatic Delta.
55. Selectați ce este necesar de evaluat pentru inițierea tratamentului antiviral la pacienții cu VHB.
Selectați indicațiile pentru inițierea tratamentului antiviral la pacienții cu VHB:
a) [x] Nivelul transaminazelor serice
b) [ ] Locul de muncă al pacientului
c) [x] Gradul de fibroză hepatică
d) [x] Gradul de inflamație a ficatului
e) [x] Nivelul replicării virale
56. Caracterizați leziunea hepatică indusă de infecția cu virusul hepatitic B.
57. Indicați semnul cert de prezență în organism a virusului hepatic B.
Indicați semnul cert de prezență în organism a virusului hepatic B:
a) [x] AgHBs- pozitiv; ADN VHB detectabil prin metoda PCR
b) [ ] Prezența icterului mai mult de 2 săptămâni
c) [ ] Transaminazele crescute
d) [ ] Ac anti-HBc pozitiv
e) [ ] Ac anti-HBs pozitiv
58. Definiți caracteristica infecției cronice virale Delta.
59. Definiți caracteristicile hepatitei Delta.
60. Selectați indicația pentru terapia antivirală a pacientului cu hepatită cronică virală B.
Marcați indicațiile pentru tratamentul antiviral în cazul hepatitei cronice B:
a) [x] Nivelul ADN-HBV > 2000 IU/ml
b) [ ] Nivelul ADN-HBV > 200 IU/ml
c) [x] Pacienţii cu ALT mai sus de limita superioară a valorilor normale
d) [x] Pacienţii cu activitatea necroinflamatorie de grad moderat sau sever
e) [ ] Indiferent de activitatea transaminazelor
61. Selectați markerii serologici ai infecției cu virus hepatitic C.
Selectați markerii serologici ai infecţiei cu virus hepatitic C:
a) [x] Anticorpi anti-VHC
b) [ ] Anticorpi anti-HBc
c) [x] Anticorpi anti-VHC IgM
d) [ ] Anticorpi anti-VHD
e) [ ] Anticorpi anti-Hbe
62. Selectați recomandarea medicală în cazul depistării anti-VHD IgM pozitiv.
63. Selectați preparatele utilizate pentru tratamentul etiologic al hepatitei cronice virale C.
 Selectați preparatele utilizate pentru tratamentul etiologic al hepatitei cronice virale C:
a) [ ] Azatioprina
b) [x] Sofosbuvir
c) [x] Daclatasvir
d) [ ] Entecavir
e) [ ] Telbivudina
64. Definiți criterii de evaluare a răspunsului la terapia antivirală în hepatita cronică virală B.
571 Definiți criterii de evaluare a răspunsului la terapie antivirală în hepatita cronică virală B:
a) [ ] Scăderea poftei de mâncare
b) [x] Scădere susținută a ADN-ului VHB, până la cel puțin sub 10 4 copii/ml
c) [x] Normalizarea susținută a nivelului transaminazelor
d) [x] Reducerea activității inflamatorii
e) [x] Ideal, eliminarea AgHBs
65. Definiți factorii de risc în achiziționarea infecției cu virusul hepatic B.
66. Definiți starea caracteristică prezenței virusului hepatitic B.
67. Descrieți caracteristicile antigenului core al VHB.
68. Descrieți caracteristicile tratamentului antiviral al hepatitei cronice virale B în sarcină.
69. Descrieți care antigene conține virusul hepatitic B.
70. Descrieți pașii ulteriori la un pacient diagnosticat cu hepatita virală Delta.
71. Descrieți rolul analogilor nucleozi(ti)dici în hepatita cronică delta.
Descrieți caracteristicile tratamentului cu analogi nucleozidici și nucleotidici în hepatita delta:
a) [x] Nu au impact asupra replicării VHD
b) [x] Pot avea efect terapeutic prin reducerea nivelului AgHBs plasmatic
c) [ ] Scade nivelul ARN VHD în ser
d) [ ] S-a dovedit a fi extrem de eficient
e) [ ] Este mai eficient decât tratamentul cu interferon
72. Determinați parametrii care pot fi depistați în hepatita cronică virală B cu AgHBe negative

73. Identificați afirmația caracteristică hepatitei Delta.

74. Identificați afirmațiile despre virusul hepatitei Delta.
75. Identificați afirmațiile referitoare la AgHBs.
76. Identificați calea de transmitere care nu se referă la VHD.
77. Identificați când este recomandată terapia antivirală pentru tratarea hepatitei cronicevirale B.
Identificați când este recomandată terapia antivirală la tratarea hepatitei cronice virale B:
a) [ ] În faza de toleranță imunitară
b) [ ] În faza controlului imunologic
c) [x] În faza de reactivare imună
d) [ ] În faza de purtător inactiv
e) [ ] Indiferent de faza infecției
78. Identificați caracteristicile antigenului core al VHB.
565 Descrieți caracteristicele antigenul core al VHB:
a) [ ] Este detectabil în ser
b) [x] NU este detectabil în ser
c) [x] Este un antigen intracelular
d) [ ] Este un antigen extracelular
e) [ ] Este prezent atât în hepatocitele infectate cât și în cele neinfectate
79. Factori de risc în achiziționarea infecției cu virusul hepatitic B.
518 Factori de risc în achiziţionarea infecţiei cu virusul hepatitic B:
a) [x] Administrarea percutană a medicamentelor şi drogurilor cu utilaj medical nesteril
b) [x] Persoanele din instituţiile penitenciare
c) [ ] Persoanele care nu au contact cu sânge
d) [x] Copiii născuţi de mame infectate cu VHB
e) [x] Procedurile medicale
80. Identificați caracteristicile morfologice ale hepatitei cronice lobulare.
512 Identificați caracteristicele morfologice ale hepatitei cronice lobulare:
a) [ ] Prezenţa unui infiltrat inflamator, cu celule mononucleare în spaţiile porte
b) [x] Inflamaţia intralobulară
c) [x] Necroza focală
d) [ ] Existenţa unui infiltrat inflamator limfo- şi plasmocitar periportal, inter- şi intralobular
e) [ ] Prezenţa piecemeal necrosis
81. Identificați caracteristicile morfologice ale hepatitei cronice.
511 Identificați caracteristicele morfologice ale hepatitei cronice active:
a) [x] Existenţa unui infiltrat inflamator limfo-plasmocitar periportal, inter- şi intralobular
b) [x] Prezenţa necrozei parcelare (piecemeal necrosis)
c) [ ] Prezenţa unui infiltrat inflamator, cu celule mononucleare în spaţiile porte
d) [ ] Respectarea plăcii limitante
e) [ ] Necroza focală
82. Identificați caracteristicile unei hepatite cronice virale B cu AgHBe negativ.
Identificați caracteristicele unei hepatite cronice virale B cu AgHBe negativ:
a) [x] AgHBs pozitiv
b) [x] ADN viral detectabil
c) [x] Anti-HBe pozitiv
d) [x] Valori crescute a enzimelor hepatice
e) [ ] Valori crescute a glucozei
83. Menționați semnul distinctiv pentru hepatita virală B.
Menționați semnul distinctiv pentru hepatita virală B:
a) [ ] Hepertransaminazemia
b) [ ] Hepatomegalia
c) [x] Prezenţa ADN HBV în ser
d) [ ] Splenomegalia
e) [ ] Icterul mai puţin pronunţat
84. Marcați indicațiile pentru tratamentul antiviral în cazul hepatitei cronice B.
Marcați indicațiile pentru tratamentul antiviral în cazul hepatitei cronice B:
a) [x] Nivelul ADN-HBV > 2000 IU/ml
b) [ ] Nivelul ADN-HBV > 200 IU/ml
c) [x] Pacienţii cu ALT mai sus de limita superioară a valorilor normale
d) [x] Pacienţii cu activitatea necroinflamatorie de grad moderat sau sever
e) [ ] Indiferent de activitatea transaminazelor
85. Marcați medicamentul care poate fi folosit pentru prevenirea transmiterii perinatale și
intrauterine a infecției cu virusul hepatic B, în ultimul trimestru de sarcină la pacientele HBsAg
pozitive, cu nivel înalt de viremie (ADN HBV seric >10^6-7 UI/ml).
 Marcați medicamentul care poate fi folosit pentru prevenirea transmiterii perinatale şi
intrauterine a infecției cu virusul hepatic B, în ultimul trimestru de sarcină la pacientele HBsAg-
pozitive, cu nivel înalt de viremie (AND HBV seric >106-7 IU/ml):
a) [ ] Adefovirul
b) [ ] Pegintronul
c) [ ] Ribavirina
d) [ ] Teofilina
e) [x] Tenofovirul
86. Indicați metoda de prelucrare eficientă a instrumentelor medicale pentru prevenirea infectării cu
virusul hepatitei B.
Indicați metoda de prelucrare eficientă a instrumentelor medicale pentru prevenirea infectării cu
virusul hepatitei B:
a) [ ] Fierberea timp de 10 minute
b) [ ] Prelucrarea în alcool etilic de 70% timp de 1 oră
c) [x] Prelucrarea în autoclav timp de minimum 20 minute la presiunea de 2 atmosfere
d) [ ] Prelucrarea cu razele ultaviolete timp de 30 minute
e) [ ] Prelucrarea minuţiosă cu apă şi săpun
87. Indicați markerii serologici ai infecției cu virusul hepatic G.
Indicați marcherii serologici a infecției ce conține virusul hepatic G:
a) [ ] Anticorpi anti-HBc
b) [ ] Anticorpi anti-HBs
c) [ ] Anticorpi anti-VHC
d) [x] Anticorpi anti-VHG
e) [ ] Ag HBs
88. Indicați markerii serologici ai infecției cu virusul hepatitic B.
440 Selectați marcherii serologici ai infecției cu virusul hepatic B:
a) [x] Anticorpi anti-HBc
b) [x] Anticorpi anti-HBs
c) [ ] Anticorpi anti-VHC
d) [x] Anticorpi anti-HBe
e) [x] Ag Hbe

441 Indicați marcherii serologici ai infecției cu virusul hepatic B:

a) [x] Anticorpi anti-HBc
b) [x] AgHBe
c) [ ] AgHBc
d) [x] AgHBs
e) [x] Anticorpi anti-Hbe
89. Indicați markerul infecției cu virusul hepatic B, nedetectabil în sânge.
Indicați markerul infecţiei cu virusul hepatic B, nedetectabil în sânge:
a) [x] HBcAg
b) [ ] HBsAg
c) [ ] Anti-HBc
d) [ ] HBeAg
e) [ ] Anti-Hbe
 90. Marcați contraindicațiile absolute în cazul tratamentului cu interferon al infecției cronice cu
virus hepatic Delta.
Marcați contraindicaţiile absolute în cazul tratamentului cu interferon al infecţiei cronice cu
virus hepatic Delta:
a) [x] Depresia severă necontrolată
b) [x] Diabetul zaharat necontrolat
c) [ ] Ciroză hepatică cu scor Child-Pugh 5-7 puncte
d) [ ] Graviditatea
e) [x] Bolile autoimune
91. Marcați caracteristica decisivă pentru diagnosticul hepatitei cronice.
118 Marcați caracteristica decisivă pentru diagnosticul hepatitei cronice:
a) [x] Rezultatul examenului histologic al ficatului preluat prin biopsia hepatică
b) [ ] Suportarea hepatitei virale în anamnestic
c) [ ] Prezenţa în ser a HBsAg
d) [ ] Sindromul algic tipic
e) [ ] Alfa-fetoproteina serică crescută
92. Marcați afirmațiile corecte privind hepatita cronică virală D.
Marcați afirmațiile corecte privind hepatita cronică virală D:
a) [x] Poate fi urmarea coinfectiei B plus D sau a suprainfectiei D la un infectat anterior cu
VHB
b) [x] Suprainfecţia se poate manifesta ca o agravare a infecţiei cu VHB
c) [ ] Se confirmă prin cercetarea ARN HCV
d) [x] În general nivelul transaminazelor este crescut
e) [x] Este necesară cercetarea infecţiei cu VHD în toate cazurile de agravări ale cursului
infecţiei cu VHB
93. Indicați variantele de evoluție a coinfecției VHB + VHD.
Indicați variantele de evoluție a coinfecției VHB+VHD:
a) [x] Însănătoșire completă cu diminuarea virusului
b) [ ] Insuficiență poliorganică
c) [ ] Apariția imunității pentru toate tipurile de hepatită
d) [x] Hepatită fulminantă cu comă hepatică la a 4-5-a zi de icter
e) [x] Rareori dezvoltarea hepatitei cronice

94. Indicați situațiile când este necesar aprecierea nivelului ADN VHB.
Indicați situațiile când este necesar aprecierea nivelului ADN VHB:
a) [x] Stabilirea diagnosticului de hepatită
b) [x] Inițierea tratamentului antiviral
c) [x] Monitorizarea eficacității și aderenței la tratament
d) [ ] Evidențierea factorilor de risc
e) [ ] Identificarea tulpinilor virale rezistente
95. Indicați situațiile în care este posibilă hepatita de etiologie virală D.
461 Indicați situațiile în care este posibilă hepatita de etiologie virală D:
a) [x] Coinfecţia VHB+VHD
b) [x] Superinfecţia VHD+VHB
c) [ ] Coinfecţia VHD+VHC
d) [ ] Superinfecţia VHD/VHC
 e) [ ] Monoinfecţia VHD
96. Indicați strategiile pentru controlul transmiterii infecției nozocomiale cu VHB.
97. Identificați particularitatea care se depistează în faza înalt replicativă a VHB, cu boala hepatică
activă.

98. Identificați particularitățile suprainfecției VHD+VHB.

o prezenţa precoce a IgM anti-VHD, dar şi a IgG anti-VHD la un pacient cu IgM anti-HBc absenţi sau
cu titru scăzut.
o La pacienţii cu hepatită cronică sau ciroză, IgM anti-VHD persistă.
o Tabloul clinic îmbracă aspectul de hepatită acută sau de hepatită fulminantă sau de reactivare a
afecţiunii la un pacient cunoscut cu VHB până atunci stabil.
o Infecţia cu VHD duce la scăderea sintezei VHB, pacienţii fiind de obicei Ag HBe-, ADN VHB mic
sau negativ sau chiar într-o mică proporţie pierzând AgHBs.
o Pot apărea episoade de reactivare virală D cu viremii înalte.
o Suprainfecţia VHD este factor de pronostic nefavorabil, deseori grăbind evoluţia spre ciroză şi
hepatocarcinom.
o Histologic, aspectul este de HC activă cu BN, corpi acidofili şi prezenţa Ag delta în nuclei
(imunoperoxidază).
99. Identificați condițiile care pot induce absența răspunsului la terapia antivirală în hepatita cronică
virală B.
569 Identificați condițiile care pot induce absența răspunsului la terapia antivirală în hepatita
cronică virală B:
a) [x] Rezistența virală
b) [ ] Încărcătură virală înaltă
c) [ ] Prezența patologiilor asociate
d) [x] Lipsa complianței la tratament
e) [ ] Administrarea concomitentă a tratamentului antihipertensiv
100. Identificați care metodă nu se consideră eficientă în prevenirea infectării cu VHB.
101. Identificați condiția când poate fi indicată terapia antivirală la pacienții cu infecție VHB
cronică.
În 2017, societăţile ştiinţifice recomandă considerarea pentru tratament antiviral:
1) oricărui pacient cu AgHBs prezent cu ADN VHB peste 2000 UI/ml, indiferent de statusul HBe, cu
transaminaze peste limita normalului şi evidenţe de activitate necroinflamatorie hepatică moderată sau
severă sau fibroză.
2) pacienţii cu ciroză hepatică compensată sau decompensată cu ADN VHB detectabil, indiferent de
valoare, indiferent de nivelul transaminazelor;
3) pacienţii cu ADN VHB peste 20.000 UI/ml şi transaminaze 2xN trebuie să primească tratament
indiferent de stadiul fibrozei;
4) pacienţii cu infecţie virală B AgHBe pozitiv pot fi trataţi dacă sunt peste 30 de ani, indiferent de
severitatea leziunilor histologice;
5) pacienţii cu infecţie cronică VHB fie AgHBe pozitiv sau negativ cu istoric familial de cancer hepatic sau
ciroză şi cei cu manifestări extrahepatice pot fi trataţi indiferent de celelalte criterii
102. Identificați perioada de incubație a virusului hepatitic B.
30-180 zile
103. Identificați prin ce se caracterizează infecția ocultă cu VHB.
Identificați prin ce se caracterizează infecţia ocultă cu VHB:
a) [ ] HBsAg se determină în ser
 b) [x] HBsAg ¬ nu se determină în ser
c) [x] ADN VHB nedetectabil în ser
d) [x] ADN VHB detectabil în ficat
e) [x] Anticorpi anti-HBcor cu sau fără anti-HBs se determină în ser
104. Identificați rolul testării anticorpilor anti-VHD.

105. Identificați stările când are loc reactivarea infecției cronice cu VHB.
reactivarea virală se produce în condiţii de scădere abruptă a imunităţii sub tratamente biologice
(Adalimumab, Infliximab, chimioterapie),
106. Identificați strategiile pentru controlul transmiterii nozocomiale cu VHB.
107. Alegeți markerii serologici ai infecției cu virus hepatitic D.
Alegeți markerii serologici ai infecţiei cu virus hepatitic D:
a) [x] Anticorpi anti-VHD IgM
b) [ ] Anticorpi anti-VHC IgM
c) [x] Anticorpi anti-VHD
d) [ ] Anticorpi anti-HBe
e) [x] ARN VHD
108. Identificați modificările morfologice prezente în hepatita cronică virală C.
Infiltrate histio-limfoplasmocitare periportal(zona1)
Hiperplazia reticuloendoteliocitelor stelare(macrofagelor)
Fibroza moderată
Distrofia hidroptică șidistrofie grăsoasăhepatocitară
Afectarea canaliculilor biliar(proliferare=reacție ductală) cu păstrarea structurii lobulare a
ficatului
109. Identificați modificările sugestive pentru sindromul hepatopriv de laborator.
Identificați modificările sugestive pentru sindromul hepatopriv de labotator:
a) [ ] Hipersideremia
b) [x] Hipoalbuminemia
c) [x] Scăderea protrombinei
d) [ ] Creşterea ceruloplasminei
e) [ ] Scăderea activității lipazei serice
110. Indicați căile de transmitere a infecției cu virus hepatitis B.

513 Indicați căile de transmitere a infecţiei cu virus hepatitic B:

a) [x] Calea percutană şi parenterală
b) [x] Sexuală
c) [ ] Respiratorie
d) [x] Perinatală - transimterea verticală
e) [x] Habituală - transmiterea orizontală
111. Indicați situația ce caracterizează prezența anti-HBs în ser.
Ac anti-HBs indică fie trecerea prin infecţie şi vindecarea cu protecţie contra VHB, fie o
vaccinare eficace.
112. Indicați efectele adverse ale interferonului.
Precoce Febră, mialgii, cefalee, curbatură (sindrom pseudogripal)
Tardive Diverse: oboseală, anorexie, insomnie, diaree, scădere ponderală, alopecie, mialgie,
artralgie, anosmie
 Hematologice (leucopenie, trombocitopenie)
Psihiatrice (iritabillitate, labilitate afectivă, convulsii, depresii, tendinţă de suicid, pierderea
libidoului, reacţii schizoide, modificări EEG)
Infecţii (tract urinar, respiratorii)
Endocrinlogice (alterări ale funcţiei tiroidiene, hipercalcemie, rezistenţă la insulină)
Imunologice (imunopatii cu anticorpi diverşi, epanşament pleural, sarcoidoză)
Medulare (supresie medulară)
Oftalmologice (hemoragie retiniană, modificări de vedere)
Cutanate (necroză cutanată, agravarea lichenului plan şi a psoriazisului)
Intestinale (boală celiacă, enterită)
113. Indicați efectele secundare posibile după administrarea corectă a interferonului.

Indicați efectele secundare posibile după administrarea corectă a interferonului :

a) [x] Deprimarea măduvei hematoformatoare
b) [x] Alopecie
c) [ ] Endocardită fibrinoasă
d) [ ] Infiltrate pulmonare tranzitorii
e) [x] Labilitate emoţională, depresie

114. Indicați criteriul cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de hepatită cronică.
115 Indicați criteriul cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de hepatită cronică:
a) [x] Rezultatele examenului histologic al ficatului
b) [ ] Suportarea hepatitei virale în anamnestic
c) [ ] Prezenţa în ser a HBsAg
d) [ ] Subfebrilitatea periodică
e) [ ] Dureri în hipocondriul drept
115. Indicați care este scopul final al terapiei antivirale în hepatita cronică virală B
Indicați care este scopul final al terapiei antivirale în hepatita cronică virală B:
a) [ ] Creșterea încărcăturii virale
b) [ ] Eliminarea riscului de aparitie a insuficientei cardiace
c) [ ] Scăderea riscului apariției unei boli autoimune
d) [x] Seroconversia AgHBs către anti-HBs
e) [ ] Creșterea valorilor transaminazelor
116. Marcați valoarea alaninaminotransferazei (ALT) serice, care este predictor de răspuns
adecvat pentru tratamentul antiviral al hepatitei cronice virale B cu interferonul pegilat-alfa
139 Marcați valoarea alaninaminotransfarazei (ALT) serice, care este predictor de răspuns
adecvat pentru tratamentul antiviral a hepatitei cronice virale B cu interferonul pegilat-alfa:
a) [ ] ALT în limita valorilor normale
b) [ ] ALT mai mică de 2 x limita superioară a valorilor normale
c) [ ] ALT mai mică de 2,5 x limita superioară a valorilor normale
d) [ ] ALT mai mică de 3 x limita superioară a valorilor normale
e) [x] ALT mai mare de 3 x limita superioară a valorilor normale
117. Marcați valoarea alaninaminotransferazei (ALT) serice, care este predictor de răspuns
adecvat pentru tratamentul antiviral al hepatitei cronice virale B cu analogi nucleozidici.
Marcați valoarea alaninaminotransfarazei (ALT) serice, care este predictor de răspuns adecvat
pentru tratamentul antiviral a hepatitei cronice virale B cu analogi nucleozidici:
a) [ ] ALT în limita valorilor normale
b) [ ] ALT mai mică de 2 x limita superioară a valorilor normale
c) [ ] ALT mai mică de 2,5 x limita superioară a valorilor normale
 d) [ ] ALT mai mică de 3 x limita superioară a valorilor normale
e) [x] ALT mai mare de 3 x limita superioară a valorilor normale
118. Numiți situațiile când poate fi depistat anticorpul anti-HBcore izolat.
-rezultate fals-pozitive
Hepatita cronica cu mutatii la nivel de Ag HBs – nedetectabil la testele de laborator (antiHBcor
poz, anti HBsAg – neg);
Purtator cronic de HBsAg in titru foarte mic, astfel, nedetectabil la testele de rutina (specific
pentru tarile endemice) in prezenta anti-HBc pozitiv, ca marcher serological (stare numita “anti-
HBc -izolat”)
infectie acuta (fereastra)????????????????????????????
119. Numiți condiția ce indică geneza virală C a hepatitei.
Numiți condiția ce indică geneza virală C a hepatitei:
a) [x] Anticorpi anti-VHC "+"şi ARN-VHC "+" în ser concomitent
b) [ ] ADN-VHB "+" în ser
c) [ ] Ag HBc în hepatocit
d) [ ] Anticorpi antinucleari în ser
e) [ ] Anticorpi anti-HBc în ser
120. Numiți medicamentul care cel mai frecvent cauzează hepatită medicamentoasă
Numiți medicamentul care cel mai frecvent cauzează hepatita medicamentoasă:
a) [ ] Acidul acetilsalicilic
b) [ ] Izoniazida
c) [ ] Metotrexatul
d) [ ] Furadonina
e) [x] Paracetamolul
121. Numiți medicamentul care se utilizează în schemele de tratament etiologic al hepatitei
cronice virale C.
Numiți medicamentul care se utilizează în schemele de tratament etiologic al hepatitei cronice
virale C:
a) [ ] Adefovirul
b) [ ] Entecavirul
c) [x] Ribavirina
d) [ ] Lamivudina
e) [ ] Tenofovir
122. Identificați patologia cu risc înalt de malignizare.
Identificați patologia cu risc înalt de malignizare:
a) [x] Polipii adenomatoşi
b) [ ] Polipii hiperplazici
c) [ ] Hamartomul
d) [ ] Leiomiomul
e) [ ] Fibromul

123. Identificați patologia pentru care este caracteristică prezența anticorpii antimitocondriali-M2.
8 Identificați patologia pentru care sunt caracteristici anticorpii antimitocondriali-M2:
a) [ ] Hepatita acută A
b) [ ] Ciroza alcoolică
c) [x] Colangita biliară primară
d) [ ] Boala Wilson
 e) [ ] Colangita sclerozantă primitivă
124. Identificați semnele de boală cronică hepatică.
125. Identificați semnul care stabilește definitiv gradul activității necroinflamatorii a hepatitelor
cronice.
Identificați semnul care stabileşte defenitiv gradul activităţii necroinflamatorii a hepatitelor cronice:
a) [ ] Nivelul albuminei serice elevat
b) [ ] Markerii autoimuni prezenți
c) [x] Aspectul histologic
d) [ ] Viteza de sedimentare a hematiilor accelerată
e) [ ] Hipergamaglobulinemie
126. Identificați situațiile în care se poate dezvolta hepatomegalia semnificativă
Identificați situațiile în care se poate dezvolta hepatomegalia semnificativă:
a) [x] Adenocarcinom hepatic
b) [x] Insuficienţă cardiacă de stază
c) [ ] Hiperbilirubinemia Gilbert
d) [x] Ciroză hepatică macronodulară
e) [x] Hemocromatoză
127. Identificați tipurile care se includ în clasificarea etiologică a hepatitelor cronice.
Identițicați tipurile care se includ în clasificarea etiologică a hepatitelor cronice:
a) [x] Hepatita autoimună
b) [x] Hepatita cronică virală B
c) [x] Hepatita medicamentoasă sau toxică
d) [x] Boala Wilson
e) [ ] Boala Malt-Limfom
128. Idntificați intervalul minim de evoluție pentru defini o hepatită cronică.
6 luni
129. Indicați markerii serologici ai infecției cu virusul hepatic C.
Selectați markerii serologici ai infecţiei cu virus hepatitic C:
a) [x] Anticorpi anti-VHC
b) [ ] Anticorpi anti-HBc
c) [x] Anticorpi anti-VHC IgM
d) [ ] Anticorpi anti-VHD
e) [ ] Anticorpi anti-Hbe
130. Indicați metodele utile pentru diagnosticul de hepatită cronică.
483 Indicați metodele utile pentru diagnosticul de hepatită cronică:
a) [x] Testele imunologice
b) [ ] Testele bacteriologice
c) [x] Examenul histologic al bioptatului hepatic
d) [x] Testele moleculare virusologice
e) [x] Testele de laborator pentru cercetarea sindroamelor hepatice
131. Indicați patologia care poate fi declanșată de infecția cu virusul hepatic C.
Indicați patologia care poate fi declanşată de infecţia cu virusul hepatic C:
a) [x] Hepatita autoimună
b) [ ] Colangita sclerozantă
c) [ ] Ciroza biliară primară
d) [ ] Infecţia cronică HDV
e) [ ] Infecţia cronică HBV
132. Marcați afecțiunile hepatice care pot determina apariția febrei.
Marcați afecțiunile hepatice care pot determina apariţia febrei:
a) [ ] Hemangiomul hepatic
b) [x] Hepatita alcoolică acută
c) [x] Instalarea angiocolitei
d) [x] Prezenţa abcesului hepatic
e) [ ] Sindromul Pickwick
133. Marcați care din manifestările enumerate pot fi sugestive pentru o hepatopatie cronică.
Marcați care din manifestările enumerate pot fi sugestive pentru o hepatopatie cronică:
a) [x] Eritemul palmar
b) [x] Steluţele vasculare
c) [x] Ginecomastia
d) [ ] Eritemul nodos
e) [ ] Hiperpigmentare în jurul ombilicului (simptomul Terner)
134. Marcați care dintre următoarele afirmații are referire la hepatita cronică.
Marcați care dintre următoarele afirmații are referire la hepatita cronică:
a) [ ] Poate fi considerată un sindrom
b) [ ] Semnifică persistenţa obligatorie a markerilor autoimuni timp de mai mult de 6 luni
c) [x] Este o afecţiune necro-inflamatorie a ficatului care persistă peste 6 luni
d) [ ] Se complică cu ciroză biliară primitivă
e) [x] Poate determina complicaţii severe precum ciroza hepatică şi carcinom hepatocelular
135. Marcați care sunt contraindicațiile tratamentului cu alfa-interferon a bolilor hepatice virale.
Marcați care sunt contraindicaţiile tratamentului cu alfa-interferon a bolilor hepatice virale:
a) [x] Maladiile autoimune
b) [x] Ciroza hepatică virală decompensată
c) [x] Afecţiunile cronice decompensate non-hepatice
d) [x] Sindromul depresiv
e) [ ] Ciroza hepatică de etiologie virală D compensată
136. Marcați ce se poate menționa despre examenul histologic în hepatitele cronice.
Marcați ce se poate menționa despre examenul histologic ale hepatitelor cronice:
a) [x] Este indispensabil pentru diagnosticul de hepatită cronică
b) [x] Permite evaluarea activităţii necroinflamatorii şi a fibrizei
c) [x] Hepatocitele în sticlă mată sunt caracteristice infecţiei VHB
d) [ ] Steatoza sugerează ciroza biliară primitivă
e) [ ] Modificările degenerative ale hepatocitelor includ balonizarea, încărcarea grasă şi
rozetarea
137. Marcați datele incluse în tabloul clinico-paraclinic al unei hepatite cronice cu activitate
moderată.
Marcați datele incluse în tabloul clinico-paraclinic al unei hepatite cronice cu activitate
moderată:
a) [x] Sindromul astenic
b) [x] Hepatomegalia
c) [x] VSH crescută
d) [x] Activitatea majorată a AST şi ALT
e) [ ] Ureea serică majorată
138. Marcați durata minimă de evoluție a hepatitei acute în forma cronică.
Marcați durata minimă de evoluție a hepatitei, pentru devenirea ei ca cronică:
a) [ ] 3 luni
b) [ ] 5 luni
c) [ ] 9 luni
 d) [x] 6 luni
e) [ ] 12 luni
139. Marcați investigațiile folosite pentru determinarea infecției cu virusul hepatitei C.
Marcați investigațiile folosite pentru determinarea infecţiei cu virusul hepatitei C:
a) [x] Anticorpi anti-VHC
b) [x] ARN VHC calitativ
c) [ ] Anticorpi anti- LKM
d) [x] ARN VHC cantitativ
e) [ ] Anticorpi anti- SLA

Ciroza hepatică. Definiţia, clasificarea, etiologia, patogenia, tabloul clinic, diagnosticul pozitiv și
diferențial, scorurile prognostice, complicații, profilaxia. Tratamentul cirozei hepatice de diferită
etiologie (etiologic, patogenetic), tratamentul complicațiilor cirozei hepatice (hipertensiunei
portale, ascitei, peritonitei bacteriane spontane, encefalopatiei hepatice, sindromului hepato-
renal).
1. Marcați formele de ciroză hepatică pentru care este caracteristică fibroza difuză.
Marcați formele de ciroză hepatică pentru care este caracteristică fibroza difuză :
a) Etiologie virală
b) Biliară
c) Etiologie alcoolică
d) Hemocromatoză
e) Cardiacă
Răspuns: A, C
2. Marcați formele de ciroză hepatică pentru care nu este caracteristică fibroza centrolobulară.
Marcați formele de ciroză hepatică pentru care nu este caracteristică fibroza centrolobulară:
a) [x] Etiologia virală
b) [x] Etiologia biliară
c) [ ] Etiologia alcoolică
d) [x] Hemocromatoza
e) [ ] Etiologia cardiacă
3. Identificați semnul caracteristic pentru ciroza hepatică.
Identificați semnul caracteristic pentru ciroza hepatică:
a) [ ] Afte bucale
b) [ ] Gingivită necrozantă
c) [ ] Edeme labiale
d) [ ] Acrocianoză
e) [x] Ictericitatea sclerelor

4. Identificati care NU este cauză rară a cirozelor hepatice.

Identificati care NU este cauză rară a cirozelor hepatice:
a) [ ]deficit alfa 1 antitripsina
b) [ ]hemocromatoza
c) [x] colestaza
d) [ ]tuberculoza
e) [ ]diabet
5. Enumerați factorii care contribuie la scăderea potasiului în ciroza hepatică.
 . Enumerați factorii care contribuie la scăderea potasiului în ciroza hepatică :
a) Acidoza metabolică
b) Pierderea prin vărsături
c) Tratament cu furosemid
d) Pierderi prin transpirații
e) Tratament cu spironolactona
Răspuns : B, C

6. Enumerați factorii care contribuie la scăderea potasiului seric în ciroza hepatică.

Enumerați factorii care contribuie la scăderea potasiului seric în ciroza hepatică:
a) [ ] Acidoza metabolică
b) [x] Pierderile prin vomă
c) [x] Tratamentul cu Furosemid
d) [ ] Pierderile prin transpirații
e) [ ] Tratamentul cu Spironolactonă
7. Care este rata cirozei hepatice alcoolice depistată în studii histologice?

8. Identificați sindromul ce determină la un etilic cronic icter de tip colestatic, hiperlipidemie mixtă, cu
predominanţa trigliceridelor, anemie hemolitică.
Identificați sindromul ce determină la un etilic cronic icter de tip colestatic, hiperlipidemie mixtă, cu
predominanţa trigliceridelor, anemie hemolitică și clinică: alterarea stării generale, dureri abdominale,
febră, sindrom colestatic, icteric:
a) [ ] Sindromul Gilbert
b) [ ] Sindromul Crigler-Najjar
c) [ ] Sindromul Rotor
d) [x] Sindromul Zieve
e) [ ] Sindromul Mallory-Weiss
9. Care dintre urmatoarele sindroame reflectă stadiile avansate (Child-Pugh B - C) ale cirozei alcoolice
Care dintre urmatoarele sindroame clinice reflectă ciroza alcoolică în stadiile avansate (Child-
Pugh B și Child-Pugh C):
a) [x] Sindromul ascitic edematos
b) [x] Sindromul hemoragic
c) [x] Sindromul de hipertensiune portală
d) [ ] Sindromul colestatic
e) [x] Sindromul icteric
10. Enumerați trăsăturile care NU se includ în definiția cirozei hepatice.
61. Enumerați trăsăturile care NU se includ în definiția cirozei hepatice :
a) Hepatopatie cronică
b) Cu evoluție progresivă
c) Cu evoluție ireversibilă
d) Stadiul inițial în hepatopatiile cronice
e) Hepatopatie acută
Răspuns : D,E
11. Enumerați trăsăturile care se includ în definiția cirozei hepatice.
Enumerați trăsăturile care se includ în definiția cirozei hepatice :
a) Hepatopatie cronică
 b) Cu evoluție progresivă
c) Cu evoluție ireversibilă
d) Stadiul inițial în hepatopatiile cronice
e) Hepatopatie acută
Răspuns: A,B,C
12. Enumerați tulburările electrolitice în ciroza hepatică.
Enumerați tulburările electrolitice în ciroza hepatica :
a) Scăderea magneziului
b) Creșterea potasiului
c) Creșterea sodiului
d) Scăderea potasiului
e) Scăderea sodiului
Răspuns : A, D, E

13. Identificați cauza cea mai frecventă a cirozelor hepatice.

Identificați cauza cea mai frecventă a cirozelor hepatice:
a) [x] Alcoolul
b) [ ] Denutriţia, by-passul
c) [ ] Factori toxici industriali
d) [ ] Parazitozele
e) [ ] Staza venoasă prelungită
14. . Identificati cauza frecventa a cirozelor hepatice.
. Identificati cauza frecventa a cirozelor hepatice:
a) [x] alcool
b) [ ]denutritie, by-pass
c) [ ]factori toxici industriali
d) [ ]parazitoze
e) [ ]staza venoasa prelungita
15. Identificaţi cauzele metabolice ale cirozei hepatice.
Identificaţi cauzele metabolice ale cirozei hepatice:
a) [x] Ficatul gras non-alcoolic
b) [ ] Colangita biliară primitivă
c) [x] Deficitul de Alfa 1 antitripsină
d) [ ] Sindromul Budd Chiari
e) [x] Hemocromatoza
16. Identificaţi cauzele vasculare ce duc la dezvoltarea cirozei hepatice
Identificaţi cauzele vasculare ce duc la dezvoltarea cirozei hepatice:
a) [ ] Hemocromatoza
b) [x] Insuficienţa cardiacă severă
c) [x] Sindromul Budd-Chiari
d) [ ] Boala Wilson
e) [ ] Ficatul gras non-alcoolic
17. Identificați metodele de tratament a ascitei în cazul cirozei hepatice.
Identificați metodele de tratament a ascitei în cazul cirozei hepatice:
a) [x] Dieta hiposodată
 b) [x] Administrarea de Spironolacton
c) [ ] Administrarea de Omeprazol
d) [ ] Administrarea de Acid ursodeoxicolic
e) [x] Paracenteza curativă cu administrare de albumină umană: 4-6g la fiecare litru
evacuat
18. Identificați semnele care pot fi prezente în ciroza hepatică.
Identificați semnele care pot fi prezente la ciroza hepatică:
a) [x] Icterul
b) [x] Insuficienţa hepatică
c) [x] Micşorarea ficatului în dimensiuni
d) [x] Dezorganizarea arhitectonicii hepatice
e) [ ] Arhitectonica hepatică nemodificată
19. Identificați semnele cutanate caracteristice pentru ciroza hepatică virală.
Identificați semnele cutanate caracteristice pentru ciroza hepatică virală:
a) [ ] Eritem facial
b) [x] Eritem palmar
c) [ ] Acrocianoză
d) [x] Steluţe vasculare
e) [ ] Eritem nodular
20. Identificați sindromul pe baza căruia se poate presupune evoluţia hepatitei spre ciroză hepatică.
Identificați sindromul pe baza căruia se poate presupune evoluţia hepatitei spre ciroză hepatică:
a) [ ] asteno-vegetativ
b) [ ] de citoliză
c) [ ] imuno-inflamator
d) [ ] de colestază
e) [x] de hipertensiune portală
21. Indicați care este semnul specific pentru sindromul hipertensiunii portale din cadrul cirozei hepatice.
Indicați care este semnul specific pentru sindromul hipertensiunii portale din cadrul cirozei
hepatice :
a) [ ]gradient portal presional < 5 mmHg
b) [ ]angioame vasculare
c) [x] varice esofagiene
d) [ ]unghii albe
e) [ ]epistaxis
22. Indicați cauza ce determină hipoalbuminemia din ciroza hepatică.
Indicați cauza ce determină hipoalbuminemia din ciroza hepatică:
a) [ ] Hipocatabolismul
b) [x] Insuficienţa funcției de sinteză hepatică
c) [ ] Gastroenteropatia exsudativă
d) [ ] Sindromul de malabsorbţie
e) [ ] Proteinuria
23. Indicați cauza mai frecventă de hemoragie digestivă superioară la bolnavii cu ciroză hepatica
Indicați cauza mai frecventă de hemoragie digestivă superioară la bolnavii cu ciroză hepatică:
a) [x] Ruptura de varice esofagiene
b) [ ] Sindromul Mallory-Weiss
c) [ ] Ulcerul gastric
 d) [ ] Eroziunile esofagiene de reflux
e) [ ] Gastrita hemoragică
24. Indicați complicaţiile care pot surveni la tratamentul agresiv cu diuretice de ansă al cirozei hepatice.
Indicați complicaţiile care pot surveni la tratamentul agresiv cu diuretice de ansă al cirozei
hepatice:
a) [ ] Hiperalbuminemie
b) [x] Encefalopatie hepatică
c) [ ] Tromboembolia pulmonară
d) [x] Hipotonie pronunţată
e) [x] Hiporkaliemie
25. Indicati componentele tratamentului etiologic în cirozele hepatice.
. Indicati componentele tratamentului etiologic în cirozele hepatice :
a) [ ]acidului ursodeoxicolic, ademetioninei
b) [ ]pentoxifiliona
c) [x] entecavir, tenofovir, sofosbuvir, ledipasvir
d) [ ]fosfolipide esentiale
e) [ ]ornitina
26. Indicați consecințele hipertensiunei portale în ciroză hepatică.
Indicați consecințele hipertensiunei portale în ciroză hepatică:
a) [x] Hemoragiile digestive superioare din varicele gastroesofagiene
b) [x] Hemoroizii
c) [x] Ascita
d) [ ] Febra
e) [ ] Apraxia
27. Indicați manifestările sindromului icteric la un pacient cu ciroza hepatică.
55. Indicati manifestarile sindromului icteric la un pacient cu ciroza hepatica :
a) coloratia galbena a tegumentelor si mucoaselor
b) bilirubinemie > 20 mmol/L
c) bilirubinemie > 45 mmol/L
d) colestaza asociata obligator
e) unghii albe
Raspuns : a) c)
28. Indicați semnele caracteristice cirozei hepatice.
Marcați semnele caracteristice cirozei hepatice:
a) [ ] Dureri colicative în hipocondrul drept însoțite de febră și frison
b) [x] Splenomegalie
c) [ ] Afazie
d) [x] Ginecomastie
e) [x] Ascită
Indicați semnele caracteristice cirozei hepatice:
a) [x] Steluţele vasculare
b) [x] Ginecomastia
c) [ ] Pete de rubin
d) [x] Accentuarea colateralelor pe peretele anterior al abdomenului (caput medusae)
e) [ ] Hiperpigmentare pe partea stîngă laterală a abdomenului (simptomul lui Culen)
29. Indicați semnul de bază al cirozei hepatice.
Indicați semnul de bază al cirozei hepatice:
a) [ ] Prezenţa sindromului citolitic
b) [ ] Prezenţa sindromului de colestază
c) [ ] Prezenţa sindromului de insuficienţă hepatică celulară
d) [x] Dezorganizarea arhitectonicii ficatului depistată prin studiul histologic
e) [ ] Icterul extrahepatic
30. Indicati tratamentul etiotrop în cirozele decompensate de etiologie virala.
Indicati tratamentul etiotrop în cirozele decompensate de etiologie virala :
a) [x] entecavir si tenofovir
b) [ ] peginterferon
c) [ ]ornitina
d) [ ]colestiramina
e) [ ]penicilamina
31. Marcați complicaţiile cirozei hepatice
Marcați complicaţiile cirozei hepatice:
a) [ ] Insuficienţa cardiacă
b) [x] Hemoragia din varicele esofagiene
c) [ ] Supraîncărcarea lipidică a hepatocitelor
d) [x] Encefalopatia hepatică
e) [x] Sindromul hepato-renal
32. Marcați elementul ce contribuie la apariția hemoragiilor digestive superioare din cardul cirozei
hepatice. varice
33. Marcați elementul paraclinic ce contribuie la apariția sindromului hemoragipar în ciroză.
Marcați elementul paraclinic ce contribuie la apariția sindromului hemoragipar în ciroză:
a) [ ] Leucopenia
b) [ ] Prezența peptidului vasoactiv intestinal (VIP)
c) [ ] Hipomagneziemia
d) [ ] Scăderea nivelului vasopresinei
e) [x] Trombocitopenia secundară
34. Marcați elementul patogenetic ce contribuie la apariția hemoragiilor în ciroză
Marcați elementul patogenetic ce contribuie la apariția hemoragiilor în ciroză:
a) [x] Hipertensiunea portală
b) [ ] Leucopenia
c) [ ] Prezența peptidului vasoactiv intestinal (VIP)
d) [ ] Hipomagneziemia
e) [ ] Scăderea nivelului vasopresinei
35. Marcați grupul de preparate care se include în tratamentul patogenetic al cirozei compensate de
etiologie autoimună.
Marcați grupul de preparate care se include în tratmentul patogenetic al cirozei compensate de
etiologie autoimună:
a) [ ]AINS
b) [ ]Neuroleptice
c) [x] Corticosteroizii
d) [ ]IECA(inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei)
 e) [ ]Statine
36. Marcați grupul de preparate care se include în tratmentul patogenetic al cirozei compensate de
etiologie alcoolică.
Marcați grupul de preparate care se include în tratmentul patogenetic al cirozei compensate de
etiologie alcoolică :
a)[ ]AINS
b) [ ]Neuroleptice
c) [x] Corticoterapia
d) [ ]IECA(inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei)
e) [ ]Statine
37. Marcați grupul de preparate indicat în profilaxia primară a rupturii de varice esofagiene.
51.Marcați grupul de preparate indicat în profilaxia primară a rupturii de varice esofagiene :
a) [ ]Antagoniști de receptori H2
b) [ ]Antiacide
c) [ ]Antibiotice
d) [x] Beta- blocante neselective
e) [ ]Perfuzie cu vitamina K
38. Marcați manifestările cirozei hepatice.
Marcați manifestările cirozei hepatice:
a) [x] Ascita
b) [x] Steluţele vasculare
c) [x] Dilatarea venelor esofagiene
d) [ ] Asocierea frecventă cu calculii biliari
e) [ ] Trombocitoza
39. Marcați indicii care arată reducerea funcţiei de sinteză în caz de ciroză hepatică.
Marcați indicii care arată reducerea funcţiei de sinteză în caz de ciroză hepatică:
a) [x] Hipoalbuminemia
b) [ ] Hipergamaglobulinemia
c) [x] Scăderea protrombinei după Quick
d) [ ] Creşterea nivelului lactatdehidrogenazei
e) [ ] Creşterea fosfatazei alcaline
40. Marcați modificările parametrilor de laborator care nu fac parte din ciroza hepatică.
Marcați modificările parametrilor de laborator care nu fac parte din ciroza hepatică:
a) [ ] Hipoalbuminemia
b) [ ] Creșterea nivelului ASAT, ALAT
c) [ ] Hipergamaglobulinemia
d) [ ] Creșterea nivelului GGTP
e) [x] Hiperglicemia
41. Marcați parametrele de laborator care NU face parte din ciroza hepatică.
Marcați parametrele de laborator care NU face parte din ciroza hepatica :
a) Hiperglicemic
b) Hipercolesterolemia
c) Hipoalbuminemia
d) Creșterea GGTP
e) Hiper Gama globulinemia
Răspuns : A,B
 42. Marcați parametrii biologici care fac parte din sindromul imuno-inflamator în cadrul cirozelor
hepatice.
Marcați parametrii biologici care fac parte din sindromul imuno-inflamator în cadrul cirozelor hepatice :
a) Eritrocite
b) ALAT
c) Gamaglobuline
d) Albumina
e) Ig de tip polyclonal
Răspuns : C, E
43. Marcați parametrul de laborator care NU face parte din ciroza hepatica.
Marcați parametrul de laborator care NU face parte din ciroza hepatica :
a) [x] Hiperglicemie
b) [ ]ASAT, ALAT
c) [ ]Albumina
d) [ ]GGTP
e) [ ]Gama globuline
44. Marcați semnele caracteristice cirozei hepatice.
Marcați semnele caracteristice cirozei hepatice:
a) [ ] Dureri colicative în hipocondrul drept însoțite de febră și frison
b) [x] Splenomegalie
c) [ ] Afazie
d) [x] Ginecomastie
e) [x] Ascită
45. Marcați semnele caracteristice pentru ciroza hepatică.
Marcați semnele caracteristice pentru ciroza hepatică:
a) [x] Icterul
b) [x] Hipertensiunea portală
c) [ ] Insuficienţa cardiacă
d) [ ] Anemia hemolitică
e) [x] Encefalopatia hepatică
46. Marcați semnele clinice întâlnite la ciroza hepatică care se pot datora hipertensiunii portale.
Marcați semnele clinice întâlnite la ciroza hepatică care se pot datora hipertensiunii portale:
a) [x] Ascita
b) [ ] Icterul
c) [x] Splenomegalia
d) [x] Dezvoltarea circulaţiei colaterale în "cap de meduză"
e) [ ] Steluţele vasculare
47. Marcați semnele morfologice caracteristice cirozei hepatice neactive.
Marcați semnele morfologice caracteristice cirozei hepatice neactive.
a) [ ] Distrofia hepatocitară
b) [ ] Dilatarea ducturilor portale
c) [x] Noduli de regenerare hepatocitară, încercuiţi de fibroză
d) [x] Septuri conjunctive aparente
e) [ ] Necroze în puncte
48. Marcați sindromul care indică decompensarea cirozei hepatice.
Marcați sindromul care indică decompensarea cirozei hepatice:
 a) [ ] Dispeptic
b) [ ] Imuno-inflamator
c) [ ] Asteno-vegetativ
d) [x] Insuficienţa hepatică celulară
e) [ ] Colestaza
49. Marcați sursele posibile a hematemezei la un pacient cu ciroză hepatică.
Marcați sursele posibile a hematemezei la un pacient cu ciroză hepatica :
a) Sindrom Budd- Chiari
b) Gastropatia din hipertensiunea portală
c) Varicele esofagiene
d) Ulcerul peptic
e) Coagularea intravasculară diseminată
Răspuns : B, C, D
50. Numiți semnul histologic, caracteristic pentru ciroza hepatică.
Numiți semnul histologic, caracteristic pentru ciroza hepatică:
a) [ ] Infiltratul inflamator limfo-plasmocitar portal
b) [ ] Necroză celulară
c) [ ] Distrofia hepatocitelor
d) [ ] Steatoza hepatică
e) [x] Nodulii de regenerare
51. Selectați afirmațiile corecte privind tratamentul etiotrop al cirozei hepatice compensate de
etiologie virală tip B.
Selectati afirmațiile corecte privind tratamentul etiotrop a cirozei hepatice compensate de
etiologie virala tip B:
a) mentinerea Ag HBs pozitiv
b) la pacientii Ag HBe neg se tinde la disparitia Ag HBs și aparitia anti HBs
c) dupa 12 luni de terapie, în cazul seroconversiei Ag HBe în anti HBe tratamentul poate fi oprit
d) scopul ideal - negativarea Ag HBs și aparitia anti HBs
e) mentinerea Ag HBe pozitiv
Raspuns : B C D
52. Selectați care este contraindicația pentru paracenteza terapeutică în ascita refractară la pacienții cu
ciroză hepatică.
Selectați care este contraindicația pentru paracenteza terapeutică în ascita refractară la pacienții
cu ciroză hepatică:
a) [ ] Bilirubina serică sub 170 μmol/L
b) [ ] Creatinina serică sub 265 μmol/L
c) [x] Abdomen acut chirurgical
d) [ ] Indicele de protrombină de peste 40 %
e) [ ] Trombocitele peste 40x10^9 (40000/mm^3)
53. Selectați care este prima treaptă a tratamentului ascitei refractare la pacienții cu ciroza hepatică.
Selectați care este prima treaptă a tratamentului ascitei refractare la pacienții cu ciroza hepatică:
a) [ ] Diureticele
b) [x] Paracenteza
c) [ ] Șuntul transjugular intrahepatic portosistemic (TIPS)
d) [ ] Șuntul peritoneovenos
e) [ ] Transplantul hepatic
54. Selectați care NU este cauza ascitei refractare.
Selectați care NU este cauza ascitei refractare:
a) [ ]Aportul sporit de sodiu sau de lichide
b) [x] Terapie cu diuretice adecvată
c) [ ]Sindromul Budd-Chiari
d) [ ]Carcinomatoza peritoneală
e) [ ]Peritonita bacteriană
55. Selectați care sunt afirmațiile adevărate în tratamentul etiologic al cirozei decompensate de etiologie
virală.
Selectati care sunt afirmatiile adevărate în tratamentul etiologic al cirozei decompensate de etiologie
virală :
a) peginterferon este contraindicat :
b) doza entecavirului este de 1 mg zilnic
c) peginterferonul este indicat
d) tenofovirul este contraindicat
e) doza entecavirului este de 0,5 mg zilnic
56. Selectați care sunt afirmațiile corecte în tratamentul și monitorizarea cirozei compensate de etiologie
virala tip B.
Selectati care sunt afirmațiile corecte în tratamentul și monitorizarea cirozei compensate de
etiologie virala tip B:
a) se recomanda tratament de lunga durata (tratament indefinit)
b) monitorizarea ADN HBV fiecare 3 luni cel putin în primul an de terapie și pina la obtinerea
negativarii ADN HBV
c) se recomanda tratament de 1 an
d) se indica administrarea imunosupresoarelor
e) sofosbuvir și ledipasvir
Raspuns: A B
57. Selectați care sunt metodele de tratament în caz de ascită refractară în ciroza hepatică.
Selectați care sunt metodele de tratament în caz de ascită refractară în ciroza hepatică:
a) [ ] Aminoacizii ramificați
b) [x] Paracenteza
c) [x] Șuntul transjugular intrahepatic portosistemic (TIPS)
d) [ ] Ornitina
e) [x] Transplantul hepatic
58. Selectați care sunt sindroamele clinice specifice cirozelor hepatice.
. Selectati care sunt sindroamele clinice specifice cirozelor hepatice :
a) icteric
b) insuficientei hepatocelulare
c) hipertensiunei portale
d) dolor
e) dispeptic
Raspuns: a) b) c)
59. Selectați care sunt verigile patofiziologice principale ale Sindromului Hepato-Renal în ciroza
hepatică.
Selectati care sunt verigile patofiziologice principale ale Sindromului Hepato-Renal în ciroza
hepatică :
 a) hipertensiune portala
b) vasoconstricție splanhnica
c) volum circulator efectiv diminuat
d) activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
e) vasodilatare renala
Raspuns : A C D
60. Selectați care tratament etiotrop se indică în ciroza hepatică compensată de etiologie virală.
Selectati care tratament etiotrop se indică în ciroza hepatică compensată de etiologie virala :
a) monoterapia cu Tenofovir sau Entecavir
b) monoterapia cu lamivudina
c) sofosbuvir și ledipasvir
d) silimarina
e) acid ursodeoxicolic
Raspuns : A C
61. Selectați cel mai important factor de risc pentru necro-inflamație și progresie spre ciroză la pacienții
cu boală hepatică indusă de consumul cronic de alcool.
Durata si tipul consumului de alcool
Patogenetic: Alcoolul induce proliferarea diferitor celule perisinusoidale (Ito) care produc colagen tip
I, III şi IV, laminină şi au rol în retracţia cicatricială şi în hipertensiunea portală. O parte din aceste
celule pătrund şi în spaţiul Disse, generînd fibroza pericelulară, care se consideră predictivă pentru
evoluţia spre ciroză
62. Selectați contraindicațiile pentru transplantul hepatic în tratamentul cirozei hepatice cu ascită
refractară.
Selectați contraindicațiile pentru transplantul hepatic în tratamentul cirozei hepatice cu ascită
refractară:
a) [x] Abuzul de alcool
b) [x] Asocierea hepatocarcinomului
c) [ ] Herniile ombilicale mari
d) [x] Infecțiile bacteriene severe
e) [ ] Pacienții cu șunt transjugular intrahepatic portosistemic
63. Selectați criteriile de diagnostic ale Sindromului Hepato-Renal conform International Ascites Club în
ciroză.
Selectati criteriile de diagnostic a Sindromului Hepato-Renal conform International Ascites Club in
ciroza:
a) prezența cirozei hepatice cu ascita
b) creatinina serica mai mică de 1,5 mg/dl sau 110 μmol/L
c) absenta ameliorarii nivelului creatininei serice (scadere sub 1,5 mg/dl sau 110 μmol/L) dupa cel
putin 2 zile de la intreruperea diureticului si repletie volemica cu albumina
d) prezenta unei boli renale parenchimatoase
e) absența tratamentului curent sau recent cu droguri nefrotoxice
Raspuns : A C E
64. Selectați elementele histologice caracteristice pentru o ciroză hepatică.
Selectați elementele histologice caracteristice pentru o ciroză hepatică:
a) Remanierea arhitectonicii
b) Necroză celulară
c) Fibroza extinsă
 d) Noduli regenerativi
e) Steatoză hepatică
Răspuns : A,C,D
65. Selectați factorii ce pot provoaca ciroza hepatică.
Selectati factorii ce pot provoaca ciroza hepatică :
a) alcoolul
b) medicamentele hepatotoxice
c) substante toxice
d) alimentatia hipocalorica
e) dieta hiposodată
Raspuns : A B C
66. Selectaţi factorii declanşatori ai insuficienţei hepatice la pacienţii cu ciroză hepatică.
Selectaţi factorii declanşatori ai insuficienţei hepatice la pacienţii cu ciroză hepatică:
a) [x] Hemoragia din varicele esofagiene
b) [x] Consumul de alcool
c) [ ] Tratamentul diuretic adecvat
d) [x] Peritonita bacteriană spontană
e) [ ] Administrarea preparatelor antibacteriene
67. Selectați indicațiile pentru șuntul peritoneovenos în tratamentul ascitei refractare din ciroza hepatică.
Selectați indicațiile pentru șuntul peritoneovenos în tratamentul ascitei refractare din ciroza hepatică:
a) [x] Distanța îndepărtată a asistenței medicale unde se efectueaza paracenteza repetată
b) [ ] Pacienții care sunt candidați pentru transplant hepatic
c) [ ] Pacienții cu șunt transjugular intrahepatic portosistemic (TIPS)
d) [x] Pacienții care nu sunt candidați pentru transplant hepatic
e) [x] Plasarea TIPS-ului sau paracenteze repetate nu sunt accesibile din cauza cicatriciilor
postchirurgicale
68. Selectați indicațiile pentru tratamentul ascitei refractare prin aplicarea șuntului transjugular
intrahepatic portosistemic în ciroza hepatică.
Selectați indicațiile pentru tratamentul ascitei refractare prin aplicarea șuntului transjugular
intrahepatic portosistemic în ciroza hepatică:
a) [x] Paracenteze repetate frecvente - mai des de 3 ori pe lună
b) [x] Pacienții care prost tolerează paracentezele
c) [x] Pacienții la care paracenteza este contraindicată sau ineficientă
d) [ ] Pacienții cu presiunea în vena portă mai mică decît cea din vena hepatică
e) [ ] Ascita care cedează după tratament cu diuretice
69. Selectați indicii de laborator, incluşi pentru aprecierea stadiului cirozei hepatice după Child-Pugh.
Selectați indicii de laborator, incluşi pentru aprecierea stadiului cirozei hepatice după Child-Pugh:
a) [x] Nivelul bilirubinei
b) [x] Nivelul albuminei
c) [ ] Nivelul proteinei generale
d) [x] Prelungirea timpului de protrombină sau scăderea
e) [ ] Nivelul ALT
70. Selectați manifestările clinice care pot fi prezente în ciroza hepatică alcoolică.
 Examenul fizic în ciroza hepatică alcoolică
 Semne evidente de malnutriţie cu dispariţia ţesutului adipos şi reducereamusculaturii scheletice, în special
la nivelul centurii scapulare
 Petele albe (white spots): zone cutanate rotunde, mai albe decât restul pielii, corespunzătoare unei
ischemii, datorită şunturilor vasculare; steluţe vasculare;
 Cianoză importantă, consecinţă a unei microşuntări intrapulmonare, cduce la diminuarea saturaţiei
arteriale în oxigen;
 Degetele hipocratice, cu unghii albe, datorate microşunturilor periferice şi scăderea concentraţiei
albuminei serice;
 Crize hipoglicemice, consecinţa unui hiperinsulinism bazal, ca urmare a unei degradări hepatice scăzute a
insulinei
 Diateza hemoragică: hematoame, purpură
71. Selectați manifestările clinice pezente în ciroza alcoolică a ficatului.
Sindromul hipertensiunii portale
◦ Sindromul ascito-edematos,
◦ Sindromul hemoragipar,
◦ Sindromul icteric
◦ Sindromul neuroendocrin
◦ Sindromul hepatorenal
◦ Sindromul insuficienţei hepatice
72. Selectați prin ce se manifestă sindromul hipertensiunei portale în ciroza hepatică.
 varice esofagiene  ascita  PBS  sindrom hepatorenal
73. Selectați prin ce se manifestă sindromul insuficienței hepatocelulare în ciroza hepatică.
Sindromul insuficienţei hepatocelulare-
Mirosul hepatic (foetor hepaticus) se simte la respiraţia pacientului. La fel miroase şi transpiraţia, urina,
masele vomitive ale bolnavului.
Stigme hepatice:  Steluţele vasculare (angioame vasculare.  Eritemul palmar şi plantar.  Unghiile albe
deseori se combină cu pielea „de pergament”,  Limba netedă şi roşie şi helioza angulară (fisuri ale
comisurii labiale)
Ginecomastie +/- atrofie testiculara=tulburarea metabolismului estrogenilor în ficatul afectat sau de
reducerea sintezei de testosterone;  La femei – atrofia glandelor mamare, dereglări ale ciclului menstrual
Sindrom hemoragic: epistaxis, gingivoragii, erupţii peteşiale, echimoze, hematoame subcutanate

74. Selectați recomandările terapeutice pentru bolnavul cu ciroză hepatică.

Selectați recomandările terapeutice pentru bolnavul cu ciroză hepatică:
a) [x] Excluderea consumului de alcool
b) [x] Excluderea preparatelor medicamentoase hepatotoxice
c) [ ] Tratamentul continuu cu antibiotice
d) [x] Controlul periodic a indicilor biochimici hepatici
e) [ ] Continuarea terapiei cu androgeni
75. Selectati semnele ecografice caracteristice pentru ciroza alcoolică a ficatului .
USG standard- hepatomegalie,steatoza, modificari secundare cirozei: tructura neomogena, contur
neregulat
Doppler-dim. Vporta-hipertens portala, circulatie colaterala(circulatie perigastrica, ligamemt rotund
recanalizat)
76. Selectați sindroamele de bază care fac parte din tabloul biologic al cirozei hepatice.
Selectați sindroamele de bază care fac parte din tabloul biologic al cirozei hepatice :
a) Hiperglicemic
b) Hepatopriv
c) Hipopotasiemic
d) Sindromul Mallory Weiss
e) Sindromul Budd-Chiari
Răspuns : B,C
77. Selectați sindroamele de bază care se includ în tabloul biologic al cirozelor hepatice.
.Selectați sindroamele de bază care se includ în tabloul biologic al cirozelor hepatice:
a) Test D-xiloză pozitiv
b) Citoloitic
c) Hepatopriv
d) Colestatic
e) Hipercolesterolemia
Răspuns : B, C, D

78. Selectați sindromul de bază care face parte din tabloul biologic al cirozei hepatice.
Selectați sindromul de bază care face parte din tabloul biologic al cirozei hepatice:
a) [ ] Dispeptic
b) [x] Hepatopriv
c) [ ] Hiperglicemic
d) [ ] Hiperpotasiemic
e) [ ] Metabolic
79. Selectați elementele ce stimulează procesul de fibroză hepatică.
Selectați elementele ce stimulează procesul de fibroză hepatică:
a) [x] Citokinele
b) [x] Angiotensina
c) [x] Alterările matricii extracelulare
d) [ ] Hormonii glandei tiroide
e) [x] Stresul oxidativ
80. Selectați factorii de risc pentru singerare din varicele esofagiene.
Selectați factorii de risc pentru singerare din varicele esofagiene :
a) Vîrsta
b) Sexul
c) Mărimea varicelor esofagiene
d) Gradul de decompensare hepatica
e) Prezența consumului de alcool
Răspuns : C, D, E
81. Selectaţi factorii declanșatori ai comei hepatice.
Selectaţi factorii declanșatori ai comei hepatice:
a) [x] Hemoragia din varicele esofagiene
b) [x] Administrarea incorectă a diureticelor tiazidice
c) [x] Administrarea de durată a barbituricelor
d) [ ] Absența proteinelor de origine animalieră în alimente
e) [ ] Administrarea preparatelor hepatoprotectoare
82. Selectaţi factorii care pot provoca insuficienţa hepatică.
Selectaţi factorii care pot provoca insuficienţa hepatică:
a) [x] Administrarea preparatelor hepatotoxice
b) [ ] Consumul proteinelor de origine vegetală
c) [x] Tratamentul diuretic neadecvat
d) [x] Administrarea drogurilor
 e) [x] Paracenteză cu evacuarea lichidului ascitic în cantităţi mari
83. Selectați factorii de risc pentru hemoragia din varicele esofagiene.
Selectați factorii de risc pentru hemoragia din varicele esofagiene:
a) [ ] Vîrsta
b) [ ] Sexul
c) [x] Mărimea varicelor esofagiene
d) [x] Gradul de decompensare a funcției hepatice
e) [x] Consumul frecvent de alcool
84. Selectați zona de distribuire a septurilor fibroase în ciroza de etiologie etilica.
Selectați zona de distribuire a septurilor fibroase în ciroza de etiologie etilica :
a) [ ] Fibroza difuză
b) [ ] Benzi groase care înconjoară insule de hepatocite
c) [x] Septuri centro zonale
d) [ ]Fibroza radială
e) [ ]Zona triadelor portale
85. Selectați zona de distribuire a septurilor fibroase în ciroza de etiologie virală.
Selectați zona de distribuire a septurilor fibroase în ciroza de etiologie virală:
a) [ ] Benzi groase care înconjoară insule de hepatocite
b) [ ] Fibroza difuză
c) [ ] Fibroza radială
d) [ ] Septuri centrozonale
e) [x] Zona triadelor portale
86. Selectați care sunt indicațiile paracentezei terapeutice în ciroza hepatică.
Selectați care sunt indicațiile paracentezei terapeutice în ciroza hepatică:
a) [x] Ascita rezistentă la tratamentul medicamentos
b) [ ] Absența răspunsului la regim alimentar hiposodat
c) [ ] Hipersplenism hematologic
d) [x] Pentru rezolvarea rapida a ascitei voluminoase
e) [x] Pentru usurarea examenului ecografic la pacienti cu ascita voluminoasa
87. Enumerați care din variantele de mai jos explică ascita refractară.
. Enumerați care din variantele de mai jos explică ascita refractară :
a) Nu răspunde la dieta hiposodată ( 2 gNa Cl /zi)
b) Nu răspunde la tratament diuretic maximal ( furosemid 160 mg/zi + spironolactona 400 mg/zi)
c) Se reface rapid după paracenteza terapeutică
d) Cauza reapariției este hipertensiunea portale persistente
e) Reapare dupa tratament excesiv cu aminoacizi
Răspuns : B, C
88. Enumerați consecințele fiziopatologice directe ale hipertensiunii portale.
. Enumerați consecințele fiziopatologice directe ale hipertensiunii portale :
a) Dezvoltarea de anastomoze porto-cave extrahepatice
b) Eritem palmar
c) Steluțe vasculare
d) Encefalopatia portală
e) Scaderea sintezei de proteine
Răspuns : A, D
89. Enumerați elementele care NU se referă la ascita refractară .
Enumerați elementele care NU se referă la ascita refractară :
a) Nu răspunde la tratament diuretic maximal ( furosemid 160 mg/zi + spironolactona 400 mg/zi)
b) Reapare dupa tratament excesiv cu aminoacizi
c) Se reface rapid după paracenteza terapeutică
d) Răspunde la dieta hiposodată ( 2 gNa Cl /zi)
e) Crește riscul apariției hiperalbuminemiei
Răspuns : B, D, E
90. Identificați afecțiunile care pot evolua cu ascită.
Identificați afecţiunile care pot evolua cu ascită:
a) [ ] Hepatita cronică
b) [x] Carcinomul hepatocelular
c) [x] Pericardita constrictivă
d) [ ] Pneumonia acută
e) [x] Carcinomatoza

91. Identificați care dintre sintagmele de mai jos definește ascita refractară.
92. Identificați care dintre sintagmele de mai jos definește ascita refractară.
.Identificați care dintre sintagmele de mai jos definește ascita refractară :
a) [ ]Cauzată de virus hepatic C
b) [ ]Răspunde la tratament diuretic maximal
c) [ ]Răspunde la dieta hiposodată ( 2 gNa Cl /zi)
d) [x] Nu răspunde la dieta hiposodată ( 2 gNa Cl /zi)
e) [ ]Reapare dupa tratament excesiv cu aminoacizi
.Identificați care dintre sintagmele de mai jos definește ascita refractară :
a) [ ]Răspunde la tratament diuretic maximal
b) [ ]Răspunde la dieta hiposodată ( 2 gNa Cl /zi)
c) [ ]Reapare dupa tratament excesiv cu aminoacizi
d) [x] Nu răspunde la tratament diuretic maximal ( furosemid 160 mg/zi + spironolactona 400 mg/zi)
e) [ ]Cauza reapariției este hipertensiunea portală
93. Identificați patologiile pentru care crește riscul de apariție în cazul ascitei refractare.
. Identificați patologiile pentru care crește riscul de apariție în cazul ascitei refractare :
a) Peritonita bacteriană spontană
b) Sindromul hepatorenal
c) Sepsis
d) Canceromatoza abdominală
e) Encefalopatia hepatică
 Răspuns : A, B

94. Indicați cea mai frecventă cauză de ascită.

Indicați cea mai frecventă cauză de ascită:
a) [ ] Sindromul Budd-Chiari
b) [ ] Pericardita constrictiva
c) [ ] Peritonita eozinofilica
d) [x] Ciroza hepatică
e) [ ] Granulomatoza peritoneala
95. Indicați metoda de elecție în aprecierea ascitei de gradul I.
Indicați metoda de elecție în aprecierea ascitei de gradul I:
a) [ ]tomografia compiuterizată
b) [ ]rezonanța magnetică nucleară
c) [ ]paracenteza diagnostica
d) [x] ultrasonografia organelor abdominale
e) [ ]electrocardiografia
96. Indicați metoda de management a hemoragiei digestive superioare prin efracția din varice folosind
tamponada mecanică.
Indicați metoda de management a hemoragiei digestive superioare prin efracția din varice folosind
tamponada mecanică :
a) [x] Sonda Sengstaken- Blakemore
b) [ ]Sclerozare cu alcool
c) [ ]Administrare de somatostatină
d) [ ]Administrare de beta-blocante
e) [ ]Aplicare locală de Gelapson
97. Marcați situațiile în care este posibilă prezența ascitei refractare.
Marcați situațiile în care este posibilă prezența ascitei refractare :
a) Hiperalbuminemia
b) Tromboza venei porte
c) Neoplazia cavității abdominale
d) Hipertensiunea portală
e) Infecțiile acute persistente ale cavității abdominale
Răspuns : B, C, E

98. Selectaţi afecţiunile care pot evolua cu ascită.

Selectaţi afecţiunile care pot evolua cu ascită:
a) [x] Ciroza hepatică
b) [x] Canceromatoza peritoneală
c) [ ] Insuficienţa respiratorie
d) [ ] Pneumonia franclobară
e) [x] Tuberculoza abdominlă
99. Identificați care sunt semnele şi manifestările hipertensiunii portale.
Identificați care sunt semnele şi manifestările hipertensiunii portale:
a) [x] Vascularizaţia colaterală
b) [x] Splenomegalia
c) [ ] Encefalopatia hepatică
 d) [x] Ascită
e) [ ] Icterul
100. Indicați pentru ce patologie este caracteristică hipertensiunea portală la nivel sinusoidal.
Indicați pentru ce patologie este caracteristică hipertensiunea portală la nivel sinusoidal:
a) [x] Ciroza hepatică
b) [ ] Tromboza venei cave inferioare
c) [ ] Boala venoocluzivă hepatică
d) [ ] Schistosomiaza
e) [ ] Sindromul Budd-Chiari

101. Precizați cauzele dezvoltării hipertensiuni portale.

Precizați cauzele dezvoltării hipertensiuni portale:
a) [x] Creşterea volumului fluxului venos portal
b) [ ] Scăderea rezistenţei în circulaţia porto-hepatică
c) [x] Creşterea rezistenţei în circulaţia porto-hepatică
d) [ ] Creşterea debitului cardiac
e) [ ] Hipersplenismul
102. Selectați anastomozele porto-cavale extrahepatice care apar în hipertensiunea portală.
Selectați anastomozele porto-cavale extrahepatice care apar în hipertensiunea portală:
a) [x] Varice esofagiene
b) [x] Circulația colaterală periombilicală
c) [x] Varicele hemoroidale
d) [ ] Circulația colaterală portojugulară
e) [ ] Șuntul cavo-uterin
103. Selectați anastomozele porto-cavale extrahepatice de tip intern.
Selectați anastomozele porto-cavale extrahepatice de tip intern:
a) Cardia gastrică-esofag
b) Circulația colaterală periombilicală
c) Hemoroidale
d) Circulația colaterală abdominală de la nivelul flancurilor
e) Vena splenică- vena renală stânga
Răspuns : A,C, E

104. Selectați manifestările hipertensiunii portale.

Selectați manifestările hipertensiunii portale:
a) [x] Splenomegalia
b) [x] Dilatarea varicelor esofagiene
c) [x] "Сapul de meduză"
d) [ ] Sindrom cutanat hemoragipar (echimoze, peteșii)
e) [ ] Trombocitoza

105. Enumerați principiile de bază în profilaxia primară a peritonitei bacteriene spontane.

84. Enumerați principiile de bază în profilaxia primară a peritonitei bacteriene spontane :
a) Tratamentul ascitei şi afecţiunii hepatice de bază
b) Tratamentul antibacterian profilactic la pacienţi cu risc crescut
c) Eliminarea sursei potenţiale de bacteriemie
 d) Paracenteza diagnostică
e) Vaccinarea împotriva hepatitelor virale
Răspuns : A, B, C
106. Enumerați grupele de preparate antibacteriene implicate în tratamentul peritonitei bacteriene
spontane.
. Enumerați grupele de preparate antibacteriene implicate în tratamentul peritonitei bacteriene spontane :
a) Aminoglicozidele
b) Cefalosporinele
c) Aminopenicilinele
d) Ofloxacinele
e) Macrolide
Răspuns : B, C, D
107. Marcați clasa de medicamente prescrise în cazul suspecției la peritonita bacterienă spontană.
antibiotice

108. Marcați preparatele antibacteriene care NU sînt utilizate în tratamentul peritonitei bacteriene
spontane.
Marcați preparatele antibacteriene care NU sînt utilizate în tratamentul peritonitei bacteriene spontane:
a) Gentamicina
b) Augmentina
c) Cefatoxim
d) Claritromicina
e) Azitromicina
Răspuns : A, D, E
109. Marcați preparatul antibacterian de elecție utilizat în tratamentul peritonitei bacteriene spontane.
Marcați preparatul antibacterian de elecție utilizat în tratamentul peritonitei bacteriene spontane:
a) [ ]Gentamicina
b) [ ]Rifaximina
c) [x] Cefatoxim
d) [ ]Claritromicina
e) [ ]Azitromicina
110. Numiți metoda diagnostică de elecție necesară în cazul evoluției atipice a peritonitei bacteriene
spontane.
Numiți metoda diagnostică de elecție necesară în cazul evoluției atipice a peritonitei bacteriene
spontane :
a) [x] Paracenteza de urmărire
b) [ ]Toracocenteza diagnostică
c) [ ]Laparoscopia cu scop de tratament
d) [ ]Laparotomia diagnostică
e) [ ]Terapia cu diuretice
111. Selectați indicațiile administrării curei suplimentare cu altă grupă de antibiotice în tratamentul
peritonitei bacteriene spontane.
Selectați indicațiile administrării curei suplimentare cu altă grupă de antibiotice în tratamentul peritonitei
bacteriene spontane :
a) Scăderea leucocitelor PMN
b) Cultura bacteriană devine negativă
c) Creșterea leucocitelor PMN
d) Cultura bacteriană devine pozitivă
e) Ameliorarea parametrilor paraclinici
 Răspuns : C, D

112. Selectați preparatele antibacteriene de linia a II-a utilizate în tratamentul peritonitei bacteriene
spontane.
Selectați preparatele antibacteriene de linia a II-a utilizate în tratamentul peritonitei bacteriene spontane: )
a) Gentamicina
b) Rifaximina
c) Amoxiclav
d) Ciprofloxacin
e) Azitromicina
Răspuns : C, D

113. Care din urmatoarele măsuri nu este recomandabila în tratamentul encefalopatiei hepatice.
Care din urmatoarele măsuri nu este recomandabila în tratamentul encefalopatiei hepatice :
a) [ ]Administrarea de dizaharide neabsorbabile – lactuloza sau lactitol
b) [ ]Administrarea de antibiotice neabsorbabile sau mai putin absorbabile – rifamixina sau
metronidazol
c) [x] Administrarea de benzodiazepine
d) [ ]Administrarea de aminoacizi – L-ornitina –L-aspartat sau ademetionina sau arginina aspartat
e) [ ]Administrarea de enterosorbenti – carbune activat, Povidon
114. Identificați care sunt măsurile terapeutice în encefalopatia hepatică.
Identificați care sunt măsurile terapeutice în encefalopatia hepatică:
a) [x] Administrarea de lactuloză
b) [ ] Administrarea sedativelor
c) [ ] Perfuziile cu Dextran
d) [ ] Dieta bogată în proteine
e) [x] Administrarea Ornitinei
115. Identificați care sunt principiile de tratament în encefalopatia hepatică.
Identificati care sunt principiile de tratament în encefalopatia hepatica :
a) Tratamentul afectiunii hepatice de bază
b) Identificarea și inlaturarea cauzelor precipitante
c) Înlaturarea medicamentelor sedative
d) Restrictia de lichide
e) Reducerea carbohidraților
Raspuns : A B C
116. Marcați indicațiile nutriționale pentru pacientul cu encefalopatie hepatică.
71 Marcati indicațiile nutriționale pentru pacientul cu encefalopatie hepatica :
a) regim bogat în proteine
b) dieta hiposodată
c) restricție de proteine animaliere
d) Lantus
e) Nutrihep
Raspuns : C E
117. Selectați care sunt indicațiile în cazul alimentației parenterale la pacienții cu encefalopatie
hepatică.
Selectati care sunt indicatiile in cazul alimentatiei parenterale la pacientii cu encefalopatie hepatica :
 a) cantitate redusa de aminoacizi aromatici (fenilalanina, tirozina) si a metioninei
b) cresterea volumul de Sol. Arginina
c) cresterea cantității aminoacizilor cu lant ramificat
d) evitarea carbohidraților
e) cantitate sporita de aminoacizi aromatici (fenilalanina, tirozina) si a metioninei
Raspuns : A B C
118. Selectați care sunt măsurile generale și recomandările nutriționale la pacienții cu encefalopatie
hepatică severă.
Selectati care sunt masurile generale și recomandările nutriționale la pacientii cu encefalopatie
hepatica severă:
a) formule pentru nutriție enterală cu aminoacizi ramificați
b) restrictie proteica alimentara
c) alimentatie prin sonda nazogastrala cu formule speciale de nutriție enterală
d) dieta hipocalorică
e) dietă hiposodată
Raspuns : A B C
119. Selectați ce masură este indicată în tratamentul encefalopatiei hepatice.
Selectați ce masură este indicată în tratamentul encefalopatiei hepatice :
a) [ ]Sporirea aportului de proteine în alimentație
b) [ ]Sporirea aportului de glucide în alimentație
c) [ ]Sporirea aportului de lipide în alimentație
d) [ ]Administrarea de benzodiazepine
e) [x] Restrictia proteica alimentara
120. Selectați metodele de evacuare a continutului intestinal în encefalopatie hepatică.
70. Selectați metodele de evacuare a continutului intestinal în encefalopatia hepatica:
a) clisme evacuatoare
b) laxative – dizaharide neabsorbabile
c) inhibarea activitatii florei amonioformatoare – metronidazol, neomicina
d) diuretice – furosemid, verospiron
e) AINS – fenilbutazona, indometacin
Raspuns : A B
121. Selectați particularitățile alimentației a pacienților cu encefalopatie hepatică în stadiile III, IV.
Selectati particularitatile alimentatiei a pacientilor cu encefalopatie hepatica în stadiile III, IV:
a) prin sonda nazogastrica cu amestecuri speciale (Nutrihep, Frezubip-Hepa)
b) parenteral: glucoza 20-60% , aminoacizi (arginina, valina, leucina, izoleucina), emulsiuni lipidice
(trigliceride cu lant mediu)
c) restrictie a consumului de lichide
d) alimentatie bogata in proteine
e) alimentatie bogata in sodiu
Raspuns : A B
122. Marcați factorii precipitanţi ai encefalopatiei hepatice.
Marcați factorii precipitanţi ai encefalopatiei hepatice:
a) [x] Hemoragiile digestive
b) [x] Tratamentul intens cu diuretice
c) [ ] Administrarea dizaharidelor non absorbabile
 d) [x] Administrarea benzodiazepinelor
e) [ ] Creşterea catabolismului proteic
123. Selectați care sunt caracteristicile Sindromului Hepato-Renal tip 2 conform International Ascites
Club în ciroză.
Selectati care sunt caracteristicile Sindromului Hepato-Renal tip 2 conform International Ascites Club
in ciroza :
a) apare la pacientii cu ascita rezistenta la diuretice
b) apare la pacientii cu ascita sensibila la diuretice
c) insuficienta renala apare brusc
d) creatinina serica 1,25-2,5 mg/dl sau 110-221 μmol/L
e) prognosticul este asemanator cu tipul 1, dar dupa o perioada de cateva luni de evolutie (aprox. 4-6
luni)
Raspuns : A D E
124. Selectați care sunt caracteristicile Sindromului Hepato-Renal tip 1 conform International Ascites
Club în ciroza hepatică.
. Selectati care sunt caracteristicile Sindromului Hepato-Renal tip 1 conform International Ascites
Club în ciroza hepatică:
a) forma acuta a Sindromlui Hepato-Renal in care insuficienta renala apare spontan la pacientii cu
boala hepatica severa si este rapid progresiva
b) creatinina serica mai mică de 2,5 mg/dl sau 221 µmol/l
c) clearance-ul la creatinina < 20 ml/min in mai putin de 2 saptamani
d) se asociaza cu amilazurie pronuntata
e) prognostic sever, cu mortalitate peste 80% in 2 saptamani si 90% la 3 luni prin insuficienta hepatica
si renala sau hemoragie din varice esofagiene
Raspuns : A C E
125. Selectati modificarile la nivel renal din cadrul Sindromului Hepato-Renal.
Selectati modificarile la nivel renal din cadrul Sindromului Hepato-Renal:
a) [ ]vasodilatatie
b) [x] vasoconstrictie
c) [ ]modificari histologice majore
d) [ ]fibrozare
e) [ ] inflamatie
126. Selectati care din urmatoarele definitii este corectă pentru Sindromul Hepato-Renal.
Selectati care din urmatoarele definitii este corectă pentru Sindromului Hepato-Renal:
a) [ ] insuficienta renala de tip renal cu leziuni histologice renale care apare ca consecinta cirozei
hepatice avansate cu ascita
b) [x] insuficienta renala de tip prerenal fara leziuni histologice renale semnificative care apare in
ciroza hepatica avansata cu ascita datorata vasoconstrictiei din circulatia renala consecinta anomaliilor
circulatorii sistemice
c) [ ] insuficienta renala de tip prerenal fara leziuni histologice renale care apare in ciroza hepatica
avansata cu ascita datorata vasodilatatiei din circulatia renala
d) [ ] insuficienta renala de tip prerenal cu leziuni histologice renale care apare ca urmare a hepatitelor
cronice virale si cirozei
e) [ ] insuficienta renala de tip renal cu leziuni histologice renale cauzate de afectarea virala
127. Precizați situațiile în care este posibilă hemoragia digestivă superioară.
Precizați situațiile în care este posibilă hemoragia digestivă superioară:
 a) [x] Esofagita eroziv-ulceroasă
b) [x] Cancer esofagian
c) [ ] Pirozis funcţional
d) [x] Ciroză hepatică
e) [ ] Sindrom WPW
128. Selecați indicatorii sindromului citolitic în patologia hepatică.
Selectaţi indicatorii sindromului citolitic în patologia hepatică:
a) [x] Arginaza
b) [x] Monofosfataldolaza
c) [x] Glucozo-6-fosfataza
d) [ ] Albuminele
e) [x] ALT-ul
129. Selectați afecșiunile care determină creșterea evidentă a consistenței hepatice la palpare.
Selectați afecțiunile, care determină creşterea evidentă a consistenţei hepatice la palpare:
a) [x] Metastaze hepatice
b) [ ] Hepatita acută
c) [ ] Hemangiomul hepatic
d) [ ] Steatoza hepatică
e) [x] Ciroza hepatică
130. Identificați care afecțiuni pot determina insuficiență hepatică fulminantă.
Identițicați care afecțiuni pot determina insuficienţă hepatică fulminantă:
[x] Hepatitele virale acute
[x] Hepatitele medicamentoase
[ ] Hemocromatoza
[x] Intoxicaţiile acute
[ ] Sindromul Gilbert
131. Identificați cauza apariţiei steluţelor vasculare.
Identificați cauza apariţiei steluţelor vasculare:
[ ] Hipoestrogenemia
[ ] Hiperglucagonemia
[x] Hiperestrogenemia
[ ] Hiperaldosteronemia
[ ] Hiperinsulinemia
132. Identificați celulele hepatice care funcționeaza ca macrofage
Identificați celulele hepatice care funcţionează ca macrofage:
[ ] Celulele Ito
[ ] Celulele Pit
[x] Celulele Kupffer
[ ] Plasmocitele
[ ] Macrocitele
133. Identificați indicele prin care se manifesta sindromul de laborator de citoliză hepatica
Identificați indicele prin care se manifestă sindromul de laborator de citoliză hepatică.
[ ] Scăderea albuminei serice
[x] Creşterea ALT
[ ] Scăderea colesterolului
[ ] Hipergamaglobulinemia
[ ] Creşterea fosfatazei alcaline

134. Indicați care este cea mai frecventă tumoare hepatică malignă.
Indicați care este cea mai frecventă tumoare hepatică malignă:
[ ] Colangiocarcinomul
[x] Carcinomul hepatocelular
[ ] Angiosarcomul
[ ] Hepatoblastomul
[ ] Carcinosarcomul
135. Indicaţi care este semnul caracteristic sindromului insuficienţei hepatocelulare.
Indicaţi care este semnul caracteristic sindromului insuficienţei hepatocelulare:
[x] Steluţele vasculare
[ ] Splenomegalia
[ ] Picăturile de rubin
[ ] Ascita
[ ] Sindromul hepatorenal
136. Indicați ce poate sugera hiperecogenitatea hepatică difuză la examenul ecografic.
Indicați ce poate sugera hiperecogenitatea hepatică difuză la examenul ecografic:
[ ] Hemangiomul hepatic
[ ] Metastazele hepatice
[x] Steatoza hepatică
[ ] Cancerl hepatic
[ ] Chisturile hepatice
137. Indicați cea mai informativă examinare pentru determinarea nivelului de obstrucţie a circulaţiei
portale.
Indicați cea mai informativă examinare pentru determinarea nivelului de obstrucţie a circulaţiei
portale:
[ ] Pancreatografia retrogradă endoscopică
[ ] Laparoscopia
[ ] Ecografia abdominală
[x] Angiografia
[ ] Biopsia hepatică
138. Menționați despre ce sugerează melena în asociere cu hepatosplenomegalia.
Ciroza hepatica cu HTPo si hemoragie digestive superioara?
139. Menționați indicațiile pentru preluarea obligatorie a biopsiei cu examinarea morfologică.
Menționați indicațiile pentru preluarea obligatorie a biopsiei cu examinarea morfologică:
[x] Ulcer cronic gastric
[ ] Ulcer cronic duodenal
[ ] Gastrită antrală erozivă
[x] Cancer gastric
[x] Polipi gastrici
140. Menționați un semn caracteristic pentru cancerul hepatic.
106 Menționați un semn caracteristic pentru cancerul hepatic:
[ ] Eritrocitoza
[ ] Trombocitopenia
[x] Nivelul majorat de -fetoproteina
[ ] Hipercalciemia
 [ ] Prezenţa CA -125 în ser
141. Numiți contraindicația absolută pentru paracenteza diagnostică.
Numiți contraindicația absolută pentru paracenteza diagnostică:
[ ] Ascita refractară
[x] Abdomenul acut, care necesită tratament chirurgical urgent
[ ] Ascita la debut
[ ] Suspecţia de peritonită bacteriană spontană
[ ] Suspecţia genezei tuberculoase

142. Numiți efectul adiponectinei în ficat.

Selectați efectul adiponectinei în ficat:
[ ] Crește sinteza acizilor grași
[ ] Inhibă oxidarea mitocondrială a acizilor grași
[ ] Agravează rezistența la insulină
[x] Creste oxidarea acizilor grași hepatici și scade sinteza lor
[ ] Activează cascada fibrogenică
143. Numiți elementele definitorii pentru hipersplenism.
Numiți elementele definitorii pentru hipersplenism:
[ ] Leucocitoză
[x] Leucopenie
[x] Anemie normocitară, normoblastică
[x] Trombocitopenie
[ ] Trombocitoză
144. Indicați maladiile în care pot fi prezente hepato- și splenomegalia.
Indicați maladiile în care pot fi prezente hepato- şi splenomegalia:
[x] Boala Wilson
[ ] Infarctul miocardic
[ ] Anemia ferodeficitară
[ ] Hiperbilirubinemia funcţională
[x] Ciroza hepatică
145. Indicați markerii de laborator ai sindromului citolitic la patologia hepatică.
ALT Arginaza
AST Histidaza
Lacttat dehidrogenaza(LDH) Monofosfat aldolaza
146. Indicați maladiile pentru care este caracteristic sindromul citolitic.
547 Indicați maladiile pentru care este caracteristic sindromul citolitic:
[x] Hepatita alcoolică acută
[ ] Sindromul Gilbert
[x] Hepatita medicamentoasă
[x] Hepatita virală cronică
[ ] Hemangiomul hepatic
147. La ce nivel se localizează anastomozele porto-cavale esofagiene?
Varice esofagiene la nivelul esofagului distal
148. Marcați indicii care se includ în sindromul de hipersplenism.
Marcați indicii care se includ în sindromul de hipersplenism:
[ ] Leucocitoza
 [ ] Eritrocitoza
[x] Trombocitopenia
[x] Leucopenia
[ ] Eozinofilia
149. Marcați care sunt complicaţiile posibile ale paracentezei terapeutice.
Marcați care sunt complicaţiile posibile ale paracentezei terapeutice:
[ ] Leuciopenia
[ ] Icterul
[x] Hemoperitoneumul acut
[x] Perforaţia intestinală
[ ] Trombocitoză
150. Marcați caracteristicile sindromului hepatopriv în patologia hepatică.
Marcați caracteristicile sindromului hepatopriv în patologia hepatică:
[x] Albumina serică scăzută
[ ] Gama-glutamiltranspeptidaza crescută
[ ] Activitatea ALT crescută
[x] Hipoprotrombinemia
[x] Factorii de coagulare a sângelui scăzuţi
151. Indicați situația clinică care determină sindromul citolitic maximal
Indicați situația clinică care determină sindromul citolitic maximal:
[x] Hepatită acută
[ ] Sindrom Gilbert
[ ] Hepatită cronică
[ ] Litiază biliară
[ ] Ciroză hepatică
152. Indicați substanța consumul căreia trebuie de limitat în caz de comă hepatică.
Indicați substanța consumul căreia trebuie de limitat în caz de comă hepatică:
[ ] Glucide
[x] Proteine
c) [ ] Grăsimi
d) [ ] Lichide
[ ] Vitamine
Boala alcoolică a ficatului. Definiţia, clasificarea, etiologia, patogenia, tabloul clinic, diagnosticul
pozitiv și diferențial, complicații, tratamentul, profilaxia, prognosticul
boala ficatului gras non-alcoolic. Definiţia, clasificarea, etiologia, patogenia, clinica,
diagnosticul pozitiv și diferențial, tratamentul, profilaxia, prognosticul.
1. Alegeți cantitatea zilnică de alcool pur, inofensivă pentru ficat la femei. 20g
2. Alegeți contraindicația de utilizare a corticosteroizilor în boala alcoolică a ficatului.
Alegeți contraindicația de utilizare a corticosteroizilor în boala alcoolică a ficatului:
a) [ ] Encefalopatia severă
b) [ ] Hepatita alcoolică severă
c) [ ] Hiperbilirubinemia severă
d) [ ] Indicele Maddrey > 32
e) [x] Steatohepatita cronică alcoolică
3. Alegeți recomandările generale incluse în managementul hepatitei alcoolice.
 stoparea consumului de alcool
lichide
electroliti(magnesiu)
vitamine
mediu confortabil
4. Alegeți recomandările specifice incluse în managementul bolii alcoolice a ficatului .

5. Care complicații cel mai frecvent constituie cauza decesului la pacienții cu hepatită alcoolică acută.

6. Identificați afirmațiile corecte ce se referă la steatoza hepatică alcoolică.

Identificați afirmațiile corecte ce se referă la steatoza hepatică alcoolică:
a) [x] Procesul hepatic este reversibil în caz de abstinenţă totală de la alcool
b) [ ] Necesită tratament coleretic
c) [x] Este prezentă hepatomegalia
d) [ ] Necesită tratament cu citostatice
e) [x] Nu este însoţită de activitate crescută a transaminazelor
7. Care este rolul abstinenței în boala alcoolică a ficatului? Rol decisive, cel mai important in tratament
8. Identificați factorii implicați în producerea steatohepatitei alcoolice. ?????
Leziuni degenerative si inflamatorii conditionate de intoxicația etilică

9. Identificați efectele patogenetice ale corticosteroizilor în tratamentul hepatitei alcoolice.

Glucocorticoizii -Utilizarea acestora se bazeasă pe următoarele efecte:
◦ Supresia injuriei imun-mediate
◦ Acţiunea antifibrotică şi de inhibiţie a eliberării TNF-alfa
◦ Inhibarea producţiei de colagen tip I şi IV
◦ Efect antiinflamator
◦ Ameliorare a sintezei hepatice de albumină
10. Identificați componentele funcției discriminante (DF) sau Scorului Maddrey în boala hepatică
alcoolică.
Identificați caracteristicile funcției discrimanante (DF)/Scorul Maddrey:
a) [x] Corelează cu bilirubina si protrombina
b) [ ] Corelează cu AST si trombocitele
c) [x] Este un scor prognostic specific pentru hepatita alcoolică
d) [x] Un scor > 32 este asociat cu mortalitate înaltă
e) [x] Un scor > 32 constituie o indicație pentru administrarea steroizilor

11. Identificați factorul care contribuie la dezvoltarea steatohepatitei alcoolice.

Leziuni degenerative si inflamatorii conditionate de intoxicația etilică
12. După scăderea în greutate a obezilor cu steatohepatită non-alcoolică.
13. Identificați marcherii direcți ai consumului de alcool la pacienții cu boală hepatică alcoolică.
Marcheri direcți ai consumului de alcool
 Etil glucuronid (EtG),
 Sulfat de etil (EtS),
 Fosfatidiletanol (PEth)
 Esteri etilici ai acizilor grași (FAEE)
Alcool expiat
14. Identificați mecanismele ce contribuie la producerea steatozei hepatice alcoolice.
Creştera raportului NADH/NAD+ , este însoţită de sinteza exagerată a glicero-3-fosfatului,
acumularea căreia creşte esterificarea şisinteza acizilor graşi, cu inhibarea degradării şi a oxidării lor
de către mitocondriile hepatocitare.
Viteza β-oxidării acizilor graşi scade ca consecinţă a micşorării activităţii carnitin-palnitoil-
transferazei,localizate pe partea internă a membranei mitocondriale.
Creşte captarea acizilor graşi din ser din contul sintezei proteinei ligande transportoare.
Se dereglează includerea trigliceridelor (TG) în componenţa lipoproteinelor de densitate foarte
joasă (VLDL), condiţionând acumularea lor în ficat.
Aceste fenomene deţin un rol cheie în patogeneza steatozei hepatice alcoolice

15. Identificați mecanismele de acţiune nocivă a AINS la nivelul mucoasei gastrice/duodenale.

Provoacă deteriorarea mucoasei gastrice prin două mecanisme importante:
a) Direct: inițiază leziuni ale mucoasei prin proprietățile lor acide, prin pătrunderea prin membrana
apicală a epiteliului gastric, eliberând H+.
b) Indirect, prin inhibiţia ciclooxigenazei-1 şi blocarea sintezei de prostaglandine mucosale
endogene (PG ) E2, F2 şi I2 - acţionează asupra barierei de protecţie a mucoasei GD, schimbând
componenţa calitativă şi cantitativă a mucusului. Rol predominant în dezvoltarea ulcerului gastric.
❑ Corticosteroizii asociați AINS, sau în doze mai mari de 1 g de hidrocortizon/zi
pot avea o acţiune ulcerogenă.
16. Identificați mecanismul patogenetic implicat în producerea hepatitei autoimune.
HAI este o afecţiune idiopatică al cărei mecanism patogenetic este incomplet elucidat.
Ipoteza actuală este fundamentată pe interacţiunea mai multor factori:
Agentul iniţiator(trigger)- Agenţi infecţioşi bacterieni;Substanţe toxice; Medicamente;virusuri
Predispoziţia genetică;
Autoantigene;
Factori imunoreglatori
17. Identificați factorii ce predispun la apariția steatohepatitei non-alcoolice.
Obezitate
Virsta40-49
Sexul fem
Agregarea familială
Factori exogeni: medicamente, toxice, infometarea acută, surplus de glucide, alim parenterala,
intervenții chirurgicale
Factori endogeni: endocrinometab, sdr.Xmetabolic, lipidoze ereditare, enzimopatii, hipoxie sdr. De
malabsorbtie , scadere brusca a masei corp
18. Identificați condiția esențială pentru apariția steatohepatitei non-alcoolice.
Din prelegere: Flux sporit de acizi grași liberi, oxidarea mitocondrială afectată – eliberarare de
radicali liberi intrahepatocitari toxici =steatohepatita
Selectați condiția responsabilă de acumularea în exces de lipide în ficat:
a) [x] Lipogeneza depășește lipoliza
b) [ ] Consumul lipidelor vegetale este în exces
c) [ ] Este dereglat metabolismul glucidic
d) [ ] Este dereglat metabolismul proteic
e) [ ] Lipoliza depășește lipogeneza
 19. Identificați consecința steatohepatitei non-alcoolice.
Steatohepatita—fibroza hepatica—ciroza hepatica
20. Identificați nivelul cărei imunoglobine serice este elevat în boala alcoolică a ficatului.
igA
21. Identificați modificările histopatologice favorizante extinderii fibrozei în steatohepatita
nonalcoolică.
22. Identificați schimbările histopatologice care favorizează extinderea fibrozei în steatohepatita
nonalcoolică.
Identificati schimbările histopatologice care favorizează extinderea fibrozei în steatohepatita non-
alcoolică:
a) [ ] Canități importante de cupru în hepatocite
b) [x] Prezența necrozei și a infiltratului inflamator
c) [ ] Leziunea ducturilor biliare interlobulare și septale
d) [ ] Prezența corpilor hialini Mallory
e) [ ] Balonizarea hepatocitelor
23. Identificați tipul de terapie care NU este eficient în tratamentul hepatitei alcoolice.
24. Indicați caracteristicile steatozei hepatice alcoolice.
Indicați caracteristicile steatozei hepatice alcoolice:
a) [x] Formă benignă
b) [x] Formă reversibilă
c) [x] Acumulare de lipide în ficat
d) [ ] Formă malignă, ireversibilă
e) [ ] Prezenţa depozitelor de Cu
25. Indicați care scor prognostic NU este specific pentru hepatita alcoolică acută.
Indicați care scor prognostic nu este specific pentru hepatita alcoolică:
a) [ ] Scorul ABIC
b) [ ] Scorul Glasgow
c) [ ] Scorul Lille
d) [ ] Scorul Maddrey
e) [x] Scorul MELD
26. Indicați cele mai comune semne clinice la un pacient cu hepatită acută alcoolică.
SEMNE CLINICE
Icterul
Febra (în lipsa unui process infecțios)
Stare de rău,
Scăderea în greutate
Malnutriția
Edemele, ascita, encefalopatia
hepatică sunt tranzitorii
Pot fi infecţii bacteriene, avitaminoze(B1, C, B12), este posibilă dezvoltarea sindromului
hepatorenal.
27. Indicați criteriul sugestiv pentru diagnosticul bolii hepatice induse de consumul de alcool.
Anamneza consumului de alcool
28. Indicați marcherii consumului de alcool la pacienții cu boală hepatică alcoolică.
Marcheri indirecți ai consumului de alcool
 GTP ↑↑↑ (reducere semnificativă pe fundal de abstinenţă)
Transferina deficientă în carbohidrați (CDT)↑ - După încetarea consumului de alcool, CDT se
normalizează după 2-3 săptămâni
Raportul ASAT/ALAT >1,5 IgA
↑ Macrocitoza eritrocitelor (MCV ↑)
Marcheri direcți ai consumului de alcool
 Etil glucuronid (EtG)
,  Sulfat de etil (EtS),
 Fosfatidiletanol (PEth) â
 Esteri etilici ai acizilor grași (FAEE)
Alcool in aerul exipirat

29. Indicați semnul caracteristic pentru o hepatopatie alcoolică.

Indicați semnul caracteristic pentru o hepatopatie alcoolică:
a) [ ] Scăderea nivelului de gamaglutamiltransferază
b) [ ] Scăderea nivelului de aspartataminotransferază
c) [x] Creșterea nivelului de IgA serică
d) [ ] Creșterea nivelului de IgG serică
e) [ ] Creșterea nivelului de IgM serică
30. Indicați semnul sugestiv pentru o hepatopatie alcoolică. ?????
Anamneza consumului de alcool
31. Indicați simptomele caracteristice pentru ficatul gras alcoolic.
Tabloul clinic este necaracteristic, se poate manifesta prin:
 hepatomegalie asimptomatică (60-80%)
 sindrom dispeptic, greţuri, anorexie,
 dureri surde în hipocondriul drept
 poate apărea icterul
 interesarea sistemului nervos (astenie fizică marcată)
 stigmate endocrine – atrofie testiculară, ginecomastie, eritem palmar şi steluţe vasculare
 carenţe nutriţionale
 capilaroza care realizează "faciesul etilic”
32. Numiți cea mai importantă recomandare de tratament a hepatitei alcoolice.
abstinența
33. Numiți cea mai precisă metodă de dignostic a steatohepatitei non-alcoolice.
histologic
34. Selectați caracteristicile sindromului Zieve în boala hepatiă alcooliă.
554 Selectați caracteristicile sindromului Zieve:
a) [x] Anemia hemolitica
b) [ ] Ascita
c) [x] Hiperlipidemia
d) [x] Icter colestatic
e) [ ] Hipergamaglobulinemie
35. Selectati care este cel mai frecvent simptom pentru pacientii cu ficat gras alcoolic .
hepatomegalie
36. Selectați care sunt contraindicatiile de utilizare a corticosteroizilor în tratamentul bolii alcoolice a
ficatului.
Selectați care sunt contraindicatiile de utilizare a corticosteroizilor în tratamentul bolii alcoolice a
ficatului:
a) [x] Diabetul zaharat
b) [ ] Encefalopatia severă
c) [x] Hemoragia gastrointestinală
d) [ ] Hepatita alcoolică severă
e) [x] Infecție sistemica
37. Selectați indicele de laborator ce reflectă severitatea hepatitei acute alcoolice.
În forme severe - protrombină scăzută, hipoalbuminemia și scăderea numărului de trombocite este
frecvent observat.
38. Selectati investigația de elecție ce confirmă gradul steatozei hepatice alcoolice.
Puncția cu biopsie hepatica
39. Selectați marcherii indirecți ai consumului de alcool la pacienții cu boală hepatică alcoolică.
Marcheri indirecți ai consumului de alcool
GTP ↑↑↑ (reducere semnificativă pe fundal de abstinenţă)
Transferina deficientă în carbohidrați (CDT)↑ - După încetarea consumului de alcool, CDT se
normalizează după 2-3 săptămâni
Raportul ASAT/ALAT >1,5 IgA
↑ Macrocitoza eritrocitelor (MCV ↑)
40. Selectați markerii biologici ai consumului de alcool ce se utilizează pentru a diferenția
steatohepatita alcoolică de steatohepatita non-alcoolică.
Selectați markerii biologici ai consumului de alcool ce se utilizează pentru a diferenția steatohepatita
alcoolică de steatohepatita non-alcoolică:
a) [x] GGTP
b) [ ] VSH
c) [x] Nivelul ASAT, raportul ASAT/ALAT
d) [x] Nivelul ASAT mitochondrial
e) [x] Valoarea transferinei desializate
41. 931Selectați modificările macroscopice din ficatul gras alcoolic.
Macroscopic – ficat mărit în dimensiuni ,suprafața netedă cu depuneri gălbui-surii, pe secțiune culoare
gălbuie, desen lobular păstrat
Marcați semnele care se referă la caracteristicele macroscopice ale ficatului gras:
a) [ ] Micşorat în volum
b) [x] Mărit în volum
c) [ ] Culoare roşietică
d) [x] Culoare galbenă
e) [ ] Culoare brună
42. Selectati modificarile morfologice tipice pentru steatoza hepatică alcoolică macroveziculară.
macrovezicular - infiltrarea grăsoasă hepatocitară sub forma de picături mari, ce apare la a 3-a – 7-a zi;
43. Selectați schema corectă a medicației cu prednisolon în tratamentul hepatitei alcoolice acute.
145 Selectați schema corectă a medicației cu prednisolon în tratamentul hepatitei alcoolice acute:
a) [ ] 5 mg/zi - 28 zile
b) [ ] 15 mg/zi - 28 zile
c) [ ] 25 mg/zi - 14 zile
d) [ ] 30 mg/zi - 14 zile
e) [x] 40-60 mg/zi- 28 zile
44. Selectati semnele ecografice sugestive pentru ficatul gras alcoolic.
Steatoza hepatica-Hepatomegalie, hiperecogenitate uniforma a parenchimului, contur neclar, ecostructura
hepatica omogenă(sindromul crupelor de gris)
45. Marcați semnele care se referă la caracteristicile macroscopice ale ficatului gras.
Marcați semnele care se referă la caracteristicele macroscopice ale ficatului gras:
a) [ ] Micşorat în volum
b) [x] Mărit în volum
c) [ ] Culoare roşietică
d) [x] Culoare galbenă
e) [ ] Culoare brună
46. Selectați semnele sugestive pentru consumul problematic de alcool la pacienții cu boală hepatică
alcooliă. Pot fi ori stigmatele? Sau 21 băuturi pe săptămînă la bărbaţi (3 porții/zi, fără a depăşi 5 prize la
o ocazie) ◦ 14 băuturi standard pe săptămînă la femei (2 porții pe zi)
Sau chestionarele pentru consum nociv
47. Selectați stigmatele consumului de alcoool la un pacient cu boală hepatică.
Facies etilic=fata tumefiata, cianoza, capilaroza, teleangiectazii, conjunctive hiperemiate
Tremorul degetelor, pleoapelor, limbii
Deficit ponderal , rareori obezitate
Contracture Dupuytren
Hypogonadism=finecomastie, atrofie testticulara, modificarea distribuției pilozitatii, eritem palmar,
stelute vasculare
Modificari de comportament, statut emotional
48. Selectați testele non-invazive pentru evaluarea fibrozei în boala hepatică alcoolică.
Fibroscan
APRI
Fibrotest
Fibrometer
Hepascore
FIB4
PGA(A)

49. Selectați tratamentul alternativ al hepatitei alcoolice severe în cazul când steroizii sunt ineficienți.
Selectați tratamentul alternativ al hepatitei alcoolice severe în cazul când steroizii sunt contraindicați:
a) [ ] Androgenii
b) [ ] D-penicilinamina
c) [x] Pentoxifilina
d) [ ] Propiltiouracilul
e) [ ] S-Adenozimetionina
50. Selectati zona hepatică ce se afectează specific în cazul bolii hepatice alcoolice. periportala
51. Marcați caracteristicele afectării alcoolice a ficatului.
Afectare zonei 3
Hepatita alcoolică
Degenerescenţă balonizantă a hepatocitului,
Prezenţa în hepatocite a hialinului alcoolic (corpii MalloryDenk ) –incluziuni eozinofile perinucleare,
derivate din organite intracelulare modificate
Necroze centrolobulare,
Infiltrat inflamator polimorfonuclear în spaţiile portale,
Proliferare de fibroblaşti şi de ţesut colagen, condensat în jurul venei centrolobulare
52. Marcați criteriul de diagnostic pentru steatohepatita non-alcoolică.
Marcați criteriul de diagnostic pentru steatohepatita non-alcoolică:
a) [ ] Sporirea nivelului cuprului în ser
 b) [ ] Scăderea nivelului glucozei serice
c) [ ] Nivel sporit de T3, TSH
d) [x] Activitatea sporită a ALT, AST
e) [ ] Nivel redus al fierului seric
53. Marcați elementul principal ce induce reacția inflamatorie și inițierea fibrogenezei hepatice în
steatohepatita non-alcoolică.
Marcați elemental principal ce induce reacția inflamatorie și inițierea fibrogenezei hepatice în
steatohepatita non-alcoolică:
a) [ ] Mitocondriile
b) [x] Citokinele
c) [ ] Limfocitele
d) [ ] Insulina
e) [ ] Adipocitele
54. Marcați modificările de laborator depistate in boala alcoolica a ficatului.
PROFILUL DE LABORATOR AL AH EVIDENȚIAZĂ
Neutrofilia,
Hiperbilirubinemia (> 50 Mcmol /L), ser
AST> 50 UI / ml, deși rar peste 300UI / ml,
Raportul AST /ALT cu o valoare în mod tipic mai mare de 1,5-2,0.
În forme severe – protrombină scăzută, hipoalbuminemia și scăderea numărului de trombocite
este frecvent observat.
+indici directi si indirecti
55. Marcați la care pacienți se poate dezvolta steatoza hepatică non-alcoolică.
Marcați la care pacienţi se poate dezvolta steatoza hepatică nonalcoolică:
a) [x] Cu diabet zaharat
b) [x] Cu obezitate
c) [ ] Cu deficienţă α1-antitripsinei
d) [x] Cu sindrom metabolic
e) [ ] Cu hepatită alcoolică
56. Marcați terapia de bază utilizată în tratamentul hepatitei alcoolice.
Marcați terapia de bază utilizată în tratamentul hepatitei alcoolice:
a) [x] Corticosteroizii
b) [ ] D-penicilinamina
c) [ ] Insulina/ Glucoza
d) [ ] Nutriția parenterală
e) [ ] Silimarina
57. Marcați testul ce indică indirect consumul de alcool la un pacient cu boală hepatică.
Marcheri indirecți ai consumului de alcool
GTP ↑↑↑ (reducere semnificativă pe fundal de abstinenţă)
Transferina deficientă în carbohidrați (CDT)↑ - După încetarea consumului de alcool, CDT se
normalizează după 2-3 săptămâni
Raportul ASAT/ALAT >1,5 IgA
↑ Macrocitoza eritrocitelor (MCV ↑)
58. Marcați semnele sugestive bolii alcoolice a ficatului.
Indicați caracteristicile steatozei hepatice alcoolice:
a) [x] Formă benignă
 b) [x] Formă reversibilă
c) [x] Acumulare de lipide în ficat
d) [ ] Formă malignă, ireversibilă
e) [ ] Prezenţa depozitelor de Cu

457 Marcați caracteristicele afectării etilice a ficatului:

a) [x] Episoade repetate de „hepatită acută"
b) [x] Manifestări ale hipoavitaminozei
c) [x] Etilism în anamneză
d) [ ] Autoanticorpi către membrana hepatocitelor
e) [ ] Prurit cutanat timp îndelungat
59. Numiți caracteristica evolutivă a steatozei hepatice non-alcoolice.
Evoluția poate fi modifiată de intervenția factorilor exogeni(modificarea stil de viață, alimentație)
sau controlul condițiilor metabolice(ex. DZ)
60. Notați indicii paraclinici sugestivi pentru hepatita alcoolică acută.
Sdr. Zieve :
Bilirubinemie mixtă, predominând cea conjugată
Creşterea fosfatazei alcaline, -GTP
Hiperlipidemie mixtă, cu predominanţatrigliceridelor
Hipercolesterolemia, hiperfosfolipidemia
Anemia de tip hemolitic: reticulocitoză periferică şi ertiroblastoză medulară; testul Coombs negativ.
61. Selectați cantitatea de bautură care corespunde unei porții sau unitați standard de alcool (8-10 g
alcool pur).
Calculam:o porție = 10 g de alcool pur: -o sticlă de bere 5% vol. alc. (330 ml)/ un pahar de vin 10%
vol. alc. (150 ml)/ un pahar mic de tărie 40% vol. alc. (40-45 ml).

62. Selectați cantitatea zilnică de alcool pur inofensivă pentru ficat la barbați.
b- 3 porții
63. Selectați afirmațiile corecte despre patogeneza bolii hepatice alcoolice.
Selectați afirmațiile corecte despre patogeneza bolii hepatice alcoolice:
a) [ ] Are loc interacțiunea complexă a celulelor intestinale si celor hepatice
b) [x] Factorul de necroză tumorală (TNF-a) și endotoxinele derivate din intestin facilitează
apoptoza hepatocitelor și necroza
c) [x] Ficatul gras alcoolic este considerat a fi un precursor al dezvoltării cirozei alcoolice
d) [x] Hepatita alcoolică este considerată a fi un precursor al dezvoltării cirozei
e) [x] Se produce activarea celulelor stelate și sinteza de colagen
64. Selectați cea mai efectivă opțiune de tratament pentru hepatita alcoolica severă. –
glucocorticoizii???
65. Selectați caracteristicile histologice ale bolii hepatice alcoolice.
Prezenta in hepatocyte a hialinului-corpusculi Mallory
Distrofia grasoasă=degenerescenta balonizanta si necroza
Afectare perivenulara a hepatocitelor
Fibroza pericelulara cu aspect de retea
66. Selectați factorii care prezic un prognostic nefavorabil in boala alcoolică a ficatului.
67. Selectați factorii care prezic un prognostic nefavorabil în boala alcoolică a ficatului.
Selectați factorii care prezic un prognostic nefavorabil în boala alcoolică a ficatului:
a) [x] Ascita
 b) [x] Encefalopatia hepatică
c) [x] Hemoragia variceală
d) [ ] Infiltrarea lipidică a ficatului
e) [x] Sindromul hepatorenal

68. Selectați elementele tabloului histopatologic în steatohepatita non-alcoolică.

Selectați elementele tabloului histopatologic în steatohepatita non-alcoolică:
a) [x] Incărcarea grasă a țesutului hepatic
b) [x] Necroza piece-meal centrolobulară
c) [x] Inflamația lobulară
d) [x] Alterările hepatocelulare
e) [ ] Corpusculii de hialin Mallory
69. Selectați criteriul ce NU reprezintă un factor de risc pentru progresarea bolii hepatice alcooolice.
Progresia la BHA avansată (fibroză hepatică extensivă și ciroză) pot fi influențate de factori de
mediu și de gazdă
Factorii exogeni includ ◦ cantitatea,
◦ tipul și modelul din consumul de alcool,
◦ dar și fumatul și cafeaua.

BHA genetici
sexul,
etnia,
comorbiditati(DZ,obez)
distrobia microbiană,
infecția cronică cu HBV și HCV (HIV),
Deficiență de alfa-antitripsină
supraîncărcarea cu fier
factorii de risc genetici pot influența progresia bolii.
Doar cafeaua nu induce progresia
70. Selectați indicațiile pentru administrarea сorticosteroizilor în hepatita alcoolică.
Selectați indicațiile pentru administrarea сorticosteroizilor în hepatita alcoolică:
a) [ ] Asocierea infecției sistemice
b) [x] Encefalopatia hepatică severă
c) [x] Hepatita alcoolică severă
d) [ ] Indicele Maddrey > 15
e) [x] Indicele Maddrey > 32
71. Selectați afirmațiile corecte despre termenul „binge drinking” – beție chef.
Consumul-chef (Binge drinking)-un consum de mai mult de 5 portii-b si 4 bauturi f timp - 2 ore
72. Marcați pentru care patologie histologic se evidențiază aspectul de sticlă mată al hepatocitelor
(ground glass).
Marcați pentru care patologie histologic se evidenţiază aspectul de "sticlă mată" al hepatocitelor
(ground glass):
a) [ ] Hepatita autoimină
b) [ ] Hepatita alcoolică
c) [x] Hepatita cronică virală B
 d) [ ] Hepatita cronică virală C
e) [ ] Ciroza biliară primară
73. Marcați peptidele mediatoare secretate de adipocite.
Marcați peptidele mediatoare secretate de adipocite:
a) [x] TNF-alfa
b) [x] Leptina
c) [ ] Interleukina
d) [x] Adiponectina
e) [ ] Insulina
74. Identificați hormonii responsabili de metabolismul acizilor grași.
Identificați hormonii responsabili de metabolismul acizilor grași:
a) [x] Catecolaminele
b) [x] Glucagonul
c) [x] Hormonul de creștere
d) [x] Insulina
e) [ ] Corticosteroizii
75. Indicați testele de laborator sugestive pentru o hepatopatie etanolică.
Indicați rezultatele analizelor de laborator sugestive pentru o hepatopatie etanolică:
a) [ ] Scăderea gama-globulinelor
b) [x] Creşterea importantă a IgA
c) [ ] Creşterea ureei
d) [x] Creşterea indexului AST/ALT
e) [ ] Creşterea importantă a IgM

Hepatita autoimună. Definiţia, clasificarea, etiologia, patogenia, clasificarea, clinica,

diagnosticul, complicații, tratamentul, prognosticul. Bolile metabolice hepatice
( hemocromatoza, boala Wilson și deficitul de alfa1 antitripsină). Definiţia, etiologia, patogenia,
tabloul clinic, diagnosticul, complicații, tratamentul, profilaxia, prognosticul.
1. Indicați patologia hepatică, care necesită tratamentul imunosupresiv.
Indicați patologia hepatică, care necesită tratamentul imunosupresiv:
a) [x] Hepatita autoimună
b) [ ] Ciroza biliară secundară
c) [ ] Hepatita cronică virală
d) [ ] Adenocarcinomul hepatic
e) [ ] Hemocromatoza
2. Precizați pentru care maladie este caracteristic nivelul majorat de gama-globuline și prezența
anticorpilor antinucleari (ANA).
CBP,
3. Precizați pentru care maladie este caracteristic nivelul majorat de gama-glutamiltranspeptidază
(GTP).
Hepatopatii induse de consum de alcool
4. Precizați pentru care maladie este caracteristic nivelul majorat de gamaglutamiltranspeptidază.
Precizați pentru care maladie este caracteristic nivelul majorat de gamaglutamiltranspeptidază:
a) [ ] Ulcer duodenal Hp+
b) [ ] Pancreatită cronică
c) [x] Hepatopatie alcoolică
d) [ ] Colecistită cronică
e) [ ] Gastrita autoimună

5. Alegeți afirmațiile ce confirmă patogenia autoimună a hepatitei autoimune.

Prezenta leziunilor histologice hepatice, ce include limfocit T citotoxice si celulele plasmatice
Circulatia ac serici(ANA,ASMA,LKM)
Asociere hipergamaglobulinemie si FR
Asociere alte patologii autoimmune
Raspuns la tratament corticosteroid si/sau imunosupresiv
6. Care este durata optimă a tratamentului imunosupresor în hepatita autoimună?
In general pe viata, dar :
Tratamentul imunosupresor se continuă cel puțin 3 ani în total, din care cel puțin 2 ani după
normalizarea completă a transaminazelor și Ig G (remisiune biochimică). Inainte de întreruperea
tratamentului, ar trebui efectuată biopsie hepatică pentru evaluare histologică: dacă activitatea
HCAI este >3, nu se recomandă intrerupere
La pacienții care nu au obținut remisiunea biochimică, tratamentul nu trebuie interrupt

7. Care dintre următoarele modificări hematologice se întâlnește în hepatita autoimună.

Selectați modificările hematologice ce pot fi întinite în hepatita autoimună:
a) [x] Anemia normocromocitară
b) [x] Leucopenia
c) [ ] Leucocitoza
d) [ ] Trombocitoza
e) [x] Trombocitopenia
8. Identificați preparatele cu acţiune benefică asupra inflamaţiei mezenchimale în cazul hepatitei
autoimune.
Identificați preparatele cu acţiune benefică asupra inflamaţiei mezenchimale în cazurile hepatitelor
autoimune:
a) [ ] Silimarina
b) [ ] Vitaminele B6, B12
c) [ ] Fosfolipidele esenţiale
d) [x] Azatioprina
e) [x] Prednizolona
9. Identificați preparatele utilizate în tratamentul hepatitei autoimune.
Identificați preparatele utilizate la tratamentul hepatitei autoimune:
a) [ ] Imunostimulatorii
b) [x] Glucocorticosteroizii
c) [ ] Interferonii
d) [x] Azatioprina
e) [ ] β-blocantele
10. Identificați criteriile diagnostice ale hepatitei autoimune.
Identificați criteriile diagnostice ale hepatitei autoimune:
a) [x] Creșterea predominantă a aminotransferazelor, mai mult de 5-10 ori decât norma
b) [ ] Hiperalbuminemie și creșterea indexului protrombinic
c) [ ] Hiperbilirubinemie ,mai mult de 10 ori decît norma
d) [x] Hipergamaglobulinemie de peste 1,5 ori față de valoarea normală (>4,5-5 g/dl)
 e) [x] Prezenţa de autoanticorpi: antinucleari ANA, antifibră musculară netedă ASMA,
antimicrosomali hepatorenali anti-LKM1
11. Identificați care tip de autoanticorpi este caracteristic pentru hepatita autoimună tip 2.
131 Identificați care autoanticorpi sunt caracteristici pentru hepatita autoimună tip 2:
a) [ ] Anticitoplasma neutrofilelor: p-ANCA
b) [ ] Anti antigen-solubil hepatic: SLA
c) [ ] Antinuclearii: ANA
d) [x] Antimicrosomii hepatici şi renali: anti-LKM-1
e) [ ] Antimitocondrialii: AMA
12. Identificați care tip de autoanticorpi este caracteristic pentru hepatita autoimună tip 1.
Identificați care autoanticorpi sunt caracteristici pentru hepatita autoimină tip 1:
a) [ ] Anticitoplasma neutrofilelor: p-ANCA
b) [ ] Anti antigen-solubil hepatic: SLA
c) [x] Antinucleari: ANA
d) [ ] Antimicrosomi hepatici şi renali: anti-LKM-1
e) [ ] Antimitocondriali: AMA
13. Enumerați elementele ce caracterizează hepatita autoimună.
14. Enumeraţi indicii de laborator caracteristici hepatitei autoimune.
Enumeraţi indicii de laborator caracteristici hepatitei autoimune:
a) [x] IgG >1,1 N
b) [x] ALT, AST >5 N
c) [x] Hipergamaglobulinemia
d) [ ] Mărirea evidentă a bilirubinei neconjugate
e) [ ] Trombocitoza
15. Care sunt reacțiile adverse la tratamentul cu glucocorticoizi in hepatita autoimună.
Administrarea prelungită de Prednisolon se asociază cu reacţii adverese notabile:
• Obezitate
• Modificări cosmetice – hirsutism, faţă „în lună plină”, acnee (prezente la peste 80% dintre
pacienţi trataţi cu peste 10 mg/zi, mai mult de 2 ani)
• Osteopenie/osteoporoză
• Diabet zaharat
• Hipertensiune arterială
• Tahicardie, dereglări de ritm
• Cataractă
• Labilitate emoţională
16. Enumerați modificările biochimice ce pot fi întilnite în hepatita autoimună.
Numiți modificările biochimice ce pot fi întilnite în hepatita autoimună:
a) [x] Fosfataza alcalină şi gamaglutamiltranspeptidaza normal sau uşor crescute
b) [ ] Gamaglobulinele scăzute
c) [x] Hiperbilirubinemia
d) [x] Hipoalbuminemia şi scăderea indexului protrombinic
e) [x] Transaminazele serice majorate de 5 - 10 ori
17. Identificați semnele caracteristice hepatitei autoimune.
18. Identificați manifestările clinice posibile ale hepatitei autoimune.
19. Identificați manifestările extrahepatice întâlnite în hepatita autoimună.
Marcați manifestările extrahepatice autoimune care sunt întâlnite la hepatita autoimună:
a) [x] Artralgii şi artrite cu caracter tranzitoriu
b) [x] Erupţii cutanate maculo-papulare sau acneiforme
c) [x] Capilarită alergică
d) [x] Amenoree
e) [ ] Periarterită nodoasă
20. Identificați modificările caracteristice pentru hepatita autoimună.
Identificați modificările caracteristice pentru hepatita autoimună:
a) [ ] Hiperalbuminemia
b) [ ] Hipoglobulinemia
c) [x] Hipergamaglobulinemia semnificativă (peste 20 g/l)
d) [ ] IgA - crescută
e) [x] IgG - crescută evident (peste 20 g/l)
21. Identificați semnele diagnostice caracteristice pentru hepatita autoimună.
496 Identificați semnele diagnostice caracteristice pentru hepatita autoimună:
a) [x] Gamaglobulinele sunt crescute dublu faţă de valorile normale
b) [ ] Raportul Fosfataza alcalină /AST este >3
c) [x] Raportul Fosfataza alcalină/ AST este <1,5
d) [x] Titrul anticorpilor ANA, ASMA sau anti-LKM1este de peste 1/80
e) [ ] Prezenţa anticorpilor antimitocondriali
22. Indicați criteriul sugestiv pentru diagnosticul hepatitei autoimune.
23. Indicați care caracteristici se referă la anticorpii către fibră musculară netedă(SMA) în hepatita
autoimuna (HAI).
ASMA sunt intilniti la 67 % dintre pac cu HAI, fie singuri(33%) sau in asociere cu ANA(54%)
Marker serologici traditionali pentru HAI
Indreptati impotriva proteinelor citoscheletului(actina,tubulina, desmina, scheletina)
24. Indicați care din următoarele afirmaţii sunt corecte pentru hepatita autoimună.
25. Indicați afirmația corectă pentru diagnosticul de hepatită autoimună.
26. Indicați care simptom clinic NU este caracteristic pentru hepatita autoimună.
Indicați care simptom clinic nu este caracteristic pentru hepatita autoimună:
a) [ ] Anorexia
b) [x] Constipația
c) [ ] Diareea
d) [ ] Poliartralgiile
e) [ ] Polimialgiile
27. Indicați reacțiile adverse la tratamentul cu azatioprină in hepatita autoimună.
Reacţiile adverse induse de Azatioprină(PCN)
• Citopenie
• Hepatotoxicitate (hepatită medicamentoasă colestatică)
• Reacţii adverse gastrointestinale (greaţă, vărsături)
• Pancreatită
• Erupţii cutanate
• Boala venooclusivă
28. Marcați care tip de autoanticorpi sunt caracteristici hepatitei autoimune.
Marcați care autoanticorpi sunt caracteristici hepatitei autoimune:
a) [x] antinucleari
b) [x] antimicrosomali hepatici şi renali
c) [x] către musculatura netedă
d) [ ] antistreptolizina O
e) [ ] antimitocondriali
29. Marcați afirmația corectă despre tratamentul patogenetic al hepatitei autoimune.
128 Marcați afirmația corectă de tratare patogenetică a hepatitelor autoimune:
a) [x] Include prednisolonul în monoterapie sau asociat azatioprinei
b) [ ] La bolnavii cu ciroza inactivă se indică o perioadă de inducţie cu prednisolon
c) [ ] Include interferonterapie
d) [ ] Include acid ursodeoxicolic în monoterapie
e) [ ] Este doar simptomatic
30. Marcați afirmațiile corecte care caracterizează hepatita autoimună.
Marcați afirmațiile corecte care caracterizează hepatita autoimună:
a) [ ] Evoluează cu prurit intens
b) [ ] Apare la bărbați
c) [x] Apare preponderent la femei tinere
d) [x] Prezintă simptomatică de afectare extrahepatică
e) [x] Determină titru semnificativ de autoanticorpi specifici
31. Marcați care dintre urmatoarele afirmații, referitoare la anticorpii antimicrosomali hepatorenali
(LKM1), NU este corectă.
Marcați care dintre urmatoarele afirmații, referitoare la anticorpii antimicrosomali hepatorenali
(LKM1), nu este corectă:
a) [x] Anticorpii anti-LKM1sunt mai frecvent întîlniți la vîrstnici
b) [ ] Anticorpii anti-LKM1sunt mai frecvent întilniți în populaţia pediatrică
c) [ ] Anticorpii anti-LKM1 se întâlnesc în absenţa ANA sau ASMA
d) [ ] Anticorpii anti-LKM1 pot fi întâlniţi şi în cadrul infecţiei cu VHC
 e) [ ] Anticorpii anti-LKM1 sunt anticorpi specifici pentru HAI tip 2
32. Marcați care caracteristici se referă la anticorpii antimicrozomali hepatorenali (LKM1) în hepatita
autoimuna (HAI).
Ac anti-LKM1 se intilnesc in absenta ANA sau ASMA. Reactioneaza specific cu Ag CYP2D6
(P450 IID6) situate la nivelul monooxigenazei citocromului P450
Omologie cu genomul VHC-pot fi intilniti si in cadrul infectiei cu VHC
LKM1 mai frecventi la copii cu HAI sim ai rar la adult
33. Marcați care categorie de persoane mai frecvent dezvoltă hepatita autoimună.
Marcați care categorie de persoane mai frecvent dezvoltă hepatita autoimună:
a) [ ] Adulții
b) [ ] Bărbații
c) [ ] Copiii
d) [x] Femeile
e) [ ] Vîrstnicii
34. Marcați care dintre următoarele afirmații, referitoare la anticorpii antinucleari (ANA) în hepatita
autoimună (HAI), NU este corectă.
Marcați care dintre următoarele afirmații, referitoare la anticorpii antinucleari (ANA) în hepatita
autoimună (HAI), nu este corectă:
a) [ ] ANA poate fi prezent singur sau în asociere cu anticorpii antifibră musculară netedă
(ASMA) la 67% dintre pacienţii cu HAI
b) [ ] ANA reprezintă markerul serologic cel mai frecvent, dar nespecific, al HAI
c) [ ] ANA reacţionează cu diverese antigene nucleare (ribonucleoproteine, antigene centromerice)
d) [x] ANA sunt anticorpi specifici pentru HAI tip 2
e) [ ] Tipul reactivităţii antinucleare al ANA în HAI este nespecific şi lipsit de semnificaţie clinică
sau prognostică
35. Marcați care simptome sunt caracteristice hepatitei autoimune.
Marcați care simptome sunt caracteristice hepatitei autoimune:
a) [x] Fatigabilitate
b) [x] Anorexie
c) [x] Polimialgii, poliartralgii
d) [x] Icter
e) [ ] Hipertensiune arterială
36. Marcați semnele caracteristice pentru hemocromatoză.
Marcați semnele caracteristice pentru hemocromatoză:
a) [x] Hiperpigmentarea tegumentelor
b) [x] Hiperglicemia
c) [x] Conţinutul crescut de fier în ficat
d) [x] Conţinutul crescut de fier în ser
e) [ ] Conţinutul redus de fier în ficat
37. Marcați semnele care se referă la manifestările clinice ale hemocromatozei.
Marcați semnele care se referă la manifestările clinice ale hemocromatozei:
a) [x] Hepatomegalie
b) [x] Pigmentare brună sau cenuşie
c) [x] Diabet zaharat
d) [ ] Icter colestatic
e) [ ] Sindrom extrapiramidal
38. Marcați situația când pacienții cu hepatită autoimună nu necesită tratament imunosupresor.
132 Marcați situația când pacienții cu hepatită autoimună nu necesită tratament imunosupresor:
a) [ ] Transaminaze crescute > 10 x valoarea normală
b) [ ] Transaminaze crescute > 5 x valoarea normală şi gamaglobulina > 2 x valoarea normală
c) [ ] Semne histologice de necroze în punte sau multiacinară
d) [ ] Hepatită de interfaţă (periportală)
e) [x] Ciroză inactivă sau Ciroză hepatică decompensată cu hemoragie variceală, ascită,
encefalopatie hepatică
39. Marcați manifestările extrahepatice autoimune care sunt întâlnite în hepatita autoimună.
Marcați manifestările extrahepatice autoimune care sunt întâlnite la hepatita autoimună:
a) [x] Artralgii şi artrite cu caracter tranzitoriu
b) [x] Erupţii cutanate maculo-papulare sau acneiforme
c) [x] Capilarită alergică
d) [x] Amenoree
e) [ ] Periarterită nodoasă
40. Marcați medicația specifică utilizată in tratamentul patogenetic al hepatitei autoimune.
Imunosupresi cu :Corticosteroizi, azatioprina

41. Marcați metoda alternativă de tratament în cazul hepatitei autoimune.

Marcați alternativele terapeutice în cazul tratamentului hepatitei autoimune:
a) [ ] Monoterapie cu azatioprină în caz cu anemie, leucopenie şi trombocitopenie marcată
b) [ ] Metotrexatul
c) [ ] Antibioticoterapie
d) [ ] Mesalazină
e) [x] Tacrolimus, Ciclosporina A
42. Marcați datele de laborator prezente în cazul hepatitei autoimune, tip 2.
Marcați datele de laborator determinate în cazul hepatitei autoimune, tip 2:
a) [x] Anticorpi anti-microsomali ficat-rinichi în titru înalt
b) [ ] Anticorpi anti-nucleari în titru înalt
c) [ ] Elevarea nivelului IgM
d) [x] Elevarea nivelului IgG
e) [ ] Elevarea nivelului IgA
43. Marcați patologiile cu care se asociază hepatita autoimună în caz de overlap sindrom.
Marcați patologiile care sunt asociate hepatitei autoimune în cazul overlap sindrom:
a) [x] Ciroza biliară primitivă
b) [x] Colangita sclerozantă primitivă
c) [x] Colangita autoimună
d) [ ] Mucoviscidoza
e) [ ] Boala alcoolică a ficatului
44. Marcați semnele caracteristice pentru hemocromatoză.
Marcați semnele caracteristice pentru hemocromatoză:
a) [x] Hiperpigmentarea tegumentelor
b) [x] Hiperglicemia
c) [x] Conţinutul crescut de fier în ficat
d) [x] Conţinutul crescut de fier în ser
e) [ ] Conţinutul redus de fier în ficat
45. Marcați semnele care se referă la manifestările clinice ale hemocromatozei.
Marcați semnele care se referă la manifestările clinice ale hemocromatozei:
a) [x] Hepatomegalie
b) [x] Pigmentare brună sau cenuşie
 c) [x] Diabet zaharat
d) [ ] Icter colestatic
e) [ ] Sindrom extrapiramidal
46. Marcați situația când pacienții cu hepatită autoimună nu necesită tratament imunosupresor.
- cei in remisiune spontana
- Prezenţa hepatitei de interfaţă, fără necroze în punte sau multiacinară, nu necesită tratament.
- Tratamentul nu este indicat pacienţilor cu ciroză inactivă, afecţiuni comorbide severe sau cu
intoleranţă la tratament
47. Notați investigațiile ce se efectuează cu scop de screening membrilor familiei unui bolnav,
diagnosticat cu hemocromatoză primară.
La pacientii cu genotip C282Y/C282Y este necesar screeningul genetic al tuturor rudelor de grad
I.
Saturația transferinei serice
•Ferul seric
•Feritina
•Evaluarea genetică
48. Numiți autoanticorpii specifici prezenți în hepatita autoimună.
ANA, ASMA, LKM
49. Numiți câte tipuri de hepatită autoimună se cunosc.
Numiți câte tipuri de hepatită autoimună se cunosc:
a) [ ] 1
b) [ ] 2
c) [x] 3
d) [ ] 4
e) [ ] 5
50. Numiți modificările sistemului imun celular întilnite în hepatita autoimună.
modificările sistemului imun celular întilnite în hepatita autoimună:
a) [x] Creşterea activităţii citolitice a T-kilerilor
b) [x] Creşterea nivelului T-helperi (CD -4)
c) [ ] Diminuarea activității T-kilerilor și creșterea nivelului T-supresori
d) [x] Diminuarea nivelului de T-supresori (CD-8)
e) [x] Sensibilizarea limfocitelor T faţă de lipoproteinele ficatului uman
51. Numiți schimbările morfologice prezente în hepatita autoimună.
Poate varia de la modificari minime pina la dereglarea complete a arhitectonicii cu necroze difuze
si inflamatie
Hepatită periportală(+ dilatare tracturi portale) sau hepatită de interfaţă, caracterizată prin
distrugerea limitantei spaţiului port şi prin extensia infiltratului inflamator limfoplasmocitar la
periferia lobului hepatic
Hepatocite gigante multinucleare
”Rozete” hepatice

52. Selectați afirmațiile corecte ce se referă la hepatita autoimună.

53. Selectați afirmațiile corecte referitoare la anticorpii antinucleari (ANA) în hepatita autoimuna
(HAI).
1. Marker serologic cel mai frecvent, dar nespecific al HAI, fiind present singur sau in asociere
cu ASMA la 67%(40-80%)dintre pacienti
 2. Reactioneaza cu diverse antigene nucleare(ribonucleoproteine, antigene centromerice), Ag
nuclear ținta ramanind necunoscut
3. Tipul reactivitatii antinucleare a ANA in HAI este nespecific si lipsit de semnificatie clinica si
prognostica
54. Selectați afirmațiile corecte.
55. Selectați anticorpii cu semnificație diagnostică în hepatita autoimună.
ANA, ASMA,LKM
56. Selectați afirmațiile se confirmă rolul predispoziției genetice în producerea hepatitei autoimune.
Este caracteristica predispunerea ereditara:
- Element de risc pe crs 6 ce realizeaza mechanism neoantigenic
- Defect antigenic specific care implica sensibilizarea limfocitelor la receptorul
asialoglicoproteinic, P450, UDGT-aza cu inducerea aparitiei autoanticorpilor

57. Selectați cauzele supraîncărcării secundare cu fier în organism.

Anemii cu incarcare cu fier  anemie aplastică  anemie hemolitică cronică  anemia
responsivă la piridoxină  deficitul de piruvatkinază  anemia sideroblastică  talasemii majore
Supraincărcare parenterală cu fier  injectii cu fier-dextran  hemodializăpe termen lung 
transfuzii cu masă eritrocitară
Boll hepatice cronice  boala hepatică alcoolică  hepatita cronică viralăB  hepatita cronica
virala C  steatohepatita nonalcoolică  porfiria cutanea tarda  șuntul portocav  sindromul de
insulinorezistenta cu supraincarcare cu fier.
58. Selectaţi categoriile de bolnavi, necesari a fi suspectaţi şi examinaţi pentru excluderea bolii
Wilson.
 Boală hepatică neexplicată la pacienții tineri (<40 ani)
 Boală neurologică/neuropsihica neexplicată, mai ales de comun acord cu boli de ficat
 Inele Kayser-Fleischer vizualizate prin examen oftalmologic
 Istoricul familial al bolii la rudă de gradul întâi
 La copiii cu tablou clinic de hepatită autoimună
 La adulții cu HA atipică sau nonresponsivă la tratamentul imunosupresiv
 Se suspectă BW în caz de insuficiență hepatică acută + hemoliză intravasculară Cooms
negativă + elevarea modestă a tansaminazelor + FA joasă și raport FA/Bilirubina totală < 2.
59. Selectați cea mai informativă metodă de diagnostic pentru hepatita autoimună.
Selectați cea mai informativă metodă de diagnostic pentru hepatita autoimună:
a) [x] Biopsia hepatică
b) [ ] Colangiopancreatografia retrogradă
c) [ ] Rezonanța magnetică nucleară
d) [ ] Tomografia computerizată
e) [ ] Ultrasonografia organelor abdominale
60. Selectați care din patologiile endocrine autoimune se asociază mai frecvent cu hepatita autoimună
Selectați care din patologiile endocrine autoimune se asociază mai frecvent cu hepatita
autoimună:
a) [x] Boala Graves
b) [ ] Diabetul zaharat gestational
c) [x] Diabetul zaharat juvenil
d) [ ] Feocromocitomul
e) [x] Tiroidita autoimună
61. Selectați complicațiile posibile în sindromul Caroli.
Colangita bacteriana
Din protocol:
62. Selectați componentele triadei clasice în hemocromatoză.
Pigmentarea pielii
Diabetul zaharat
Ciroza hepatică
63. Selectaţi durata tratamentului cu chelatori ai Cuprului la bolnavii cu boala Wilson.
• Pacientul cu BW trebuie să urmeze tratamentul toată viața.
64. Selectaţi examinarea, în baza căreia se estimează eficacitatea tratamentului iniţiat cu chelatori ai
Cuprului în boala Wilson.
Masurarea valorilor cuprului seric liber - utilă în monitorizarea eficienței terapiei (1 dată pe
săptămână; 1 dată la 3 luni; la fiecare 3-6 luni)
65. Selectati critriul sugestiv pentru diagnosticul de hepatită autoimună.
autoanticorpi
66. Selectaţi mecanismul patogenetic al apariţiei excesului de Cupru în organism în boala Wilson.
1. Absorbție normala a Cu
2. absența sau disfuncția ATP-asei transportoare de cupru din cauza mutatiei în gena ATP7B •
Varianta tip P a ATP-azei împiedică incorporarea cuprului in ceruloplasmină,
3. Este dereglată/ inhibatăformarea ceruloplasminei din apoceruloplasmină și Cu, cu acumularea
intrahepatica si dereglarea excretiei Cu cu bila
4. Depasirea capacitatii de stocare a Cu in hepatocit—eliberare in sg
5. Cresterea C% plasmatice—cresterea eliminarii renale si stocare extrahepatică
67. Selectați mecanismul patogenetic al apariției excesului de fier în organism în hemocromatoză.
Nivelele scăzute de hepcidină determină creşterea exprimării feroportinei (proteina care exportă
fierul din celule în circulaţie) la nivelul enterocitelor intestinale şi macrofagelor
reticuloendoteliale.
• În acest fel creşte biodisponibilitatea fieruluiplasmatic, se produce saturarea transferinei şi apare
în exces fierul nelegat de transferină care este preluat rapid de către ficat, cord şi pancreas –principalele
organe afectate de supraâncărcarea cronică cu fier
68. Selectați indicele utilizat pentru monitorizarea eficacității flebectomiilor efectuate bolnavilor cu
hemocromatoză primară.
Estimarea Ht pentru fiecare flebotomie (a nu se permite scăderea Ht mai > 20% de la nivelul
anterior)
69. Selectați maladia gastroenterologică ce se poate asocia frecvent cu hepatita autoimună.
Rectocolita ulcero-hemoragica
Pancreatita autoimuna
PCN- boala celiaca(enteropatia glutenica)
70. Selectaţi manifestarea hematologică cel mai frecvent întâlnită în boala Wilson.
Ceruloplasmina scazuta???
71. Selectați manifestările clinice a hepatitei autoimune.
Selectați manifestările clinice a hepatitei autoimune:
a) [x] Durerea abdominală
b) [x] Fatigabilitatea
c) [x] Icterul
 d) [ ] Odinofagia
e) [ ] Xerostomia
72. Selectați manifestările extrahepatice ce pot fi întîlnite în hepatita autoimună.
Selectați manifestările extrahepatice ce pot fi întîlnite în hepatita autoimună:
a) [x] Crioglobulinemia esenţială
b) [ ] Dermatita atopică
c) [x] Eritemul nodos
d) [x] Hirsutismul
e) [x] Lichen planul
73. Selectați factorii declanșatori (trigger) care ar putea fi implicați în patogenia hepatitei autoimmune
 Agenţi infecţioşi bacterieni;
 Substanţe toxice;
 Medicamente (interferon, alpha-metildopa, nitrofurantoin, diclofenac, izoniasida, atorvastatin,
ketokonazol etc.);
 Virusurile hepatotrope: virusurile hepatice A,B,D,C; irusul rujeolic, Epstein-Barr, herpes
simplex tip 1
74. Selectaţi medicamentele, utilizate în tratamentul bolii Wilson.
75. Selectaţi medicamentele, utilizate în tratamentul bolii Wilson.
Chelatori de Cu: D-penicillamin Zinc Trientin Tetrathiomolybdate
76. Selectaţi metodele de examinare, utile în confirmarea diagnosticului bolii Wilson.
77. Selectaţi metodele de examinare, utile în confirmarea diagnosticului bolii Wilson.
Examenul primar al pacientului - modificărilor obiective(inele keyser-flesher) și a statutului
psihoneurologic
• Examenul biochimic pentru determinarea modificărilor posibile (ca în orice hepatopatie)
• Examenul instrumental:
• RMN sau tomografia compiuterizată (SPECT)
• Testul Genetic (scrining familial) identificarea unei mutații în gena ATP7B (mutația mai frecventă
H1069Q).
• Puncția biopsie hepatica
Teste biochimice specifice
 Concentrația ceruloplasminei -
 Concentrația Cu seric
 Excreția urinară a Cu în 24-h
 Concentrația Cu hepatic
• Prezența inelelor Kayset- Fleischer
78. Selectați metodele/reperele diagnostice utile în diagnosticul hemocromatozei.
Semne clinice •Teste de laborator Date familiale de hemocromatoză
Examenul primar al pacientului
• Examenul biochimic de bază
• Examenul biochimic specific
• Feritina setica
• Saturația transferinei (reprezinta raportul dintre sideremia plasmatica și capacitatea totală de
legare a fierului)
• Fe seric
• Testele genetice pentru identificarea mutațiilor specificeC282Y, H63D,S65C
 • Examenul instrumental
• Biopsia hepatic
79. Selectați modificările hematologice ce pot fi întinite în hepatita autoimună.
ALT, AST mariti de 5-10 ori
Hiperbilirubinemie usoara-moderata
FA,GGTP-usor sau moderat crescute
Hipoalbuminemie și scăderea indicelui protrombinic
Leucopenie, trombocitopenie
Anemie, VSH crescut
Hipergamaglobulinemie((IgG)
Autoanticorpi
Marker virali negtivi
80. Selectați medicamentele de linia 2 utilizate în tratamentul hepatitei autoimune la pacienții
nonresponderi la azatioprină.
pacienții care nu tolerează sau nu răspund la azatioprină, pot fi tratați cu 6-mercapto-purină;

81. Selectaţi modificările în testele de laborator, caracteristice în boala Wilson.

Creste ALT,AST
Ceruloplasmina scade
Cuprul in urina/seric-crescut

82. Selectați momentele cheie în patogenia angiocolitei.

Obstructive partiala sau completa asociata cu infectarea bilei si staza biliara, urmata de cresterea
presiunii intraluminale biliare si multiplicarea germenilor in caile biliare

83. Selectați opțiunea terapeutică cea mai recomandată în tratamentul hepatitei autoimune.
Identificați preparatele utilizate la tratamentul hepatitei autoimune:
a) [ ] Imunostimulatorii
b) [x] Glucocorticosteroizii
c) [ ] Interferonii
d) [x] Azatioprina
e) [ ] β-blocantele
84. Selectaţi organele tipic afectate în cadrul bolii Wilson.
Ficat, creier, ochi
85. Selectaţi varianta corectă a modificărilor caracteristice bolii Wilson.
86. Selectaţi variantele posibile de afectare hepatică în boala Wilson.

Dupa carte: Dupa prelegere:

hepatită cronică activa, hepatită cronică, ciroză
ciroză hepatică hepatică sau insuficiență
necroza subacuta hepatica hepatică fulminantă

87. Selectează varianta corectă a modificărilor caracteristice hemocromatozei ereditare.

88. Specificați semnele clinice întîlnite în hepatita autoimună.

 Specificați semnele clinice întîlnite în hepatita autoimună:
a) [x] Encefalopatia
b) [ ] Exoftalmia
c) [x] Hepatomegalia
d) [x] Icterul
e) [x] Splenomegalia
89. Selectați tratamentul optimal pentru formele de overlap cu hepatita autoimună.
Selectați tratamentul pentru formele overlap în cazurile hepatitelor autoimune:
a) [x] Prednisolon plus acid ursodeoxicolic la cei cu asocierea cirozei biliare primitive
b) [ ] Doar Prednisolon la cei cu asocierea colangitei sclerozante primitive
c) [x] Acidul ursodeoxicolic plus prednisolon în asocierea colangitei sclerozante primitive
d) [x] Acidul ursodeoxicolic plus prednisolonul în asocierea colangitei autoimune
e) [ ] Doar acidul ursodeoxicolic în asocierea colangitei sclerozante primitive
90. Selectați testul sugestiv pentru hepatita autoimună.
Autoanticorpii-ANA,ASMA,LKM
91. Indicați alimentele recomandate a fi restricționate la bolnavii cu hemocromatoză.
Reducerea alimentelor bogate in Fe:
1. Carnea si organe animale(rinichi, ficat, splina)
2. Cereal si pine
3. Restrictive suplimente cu vit C
4. Excluderea alcoolului
5. Excluderea fumatului
6. Excluderea preparatelor de mare, crude(peste, scoici)
Se recomanda
Ceai, cafea(contin tanina, inhiba abs Fe)+ suplimente de vit B,E, acid folic-favorizează eliminarea
92. Indicați complicația cea mai severă în hemocromatoză.
Ciroza hepatica- carcinoma hepatocelular
93. Indicați etiologia hemocromatozei.

94. Indicaţi investigaţiile, necesare a fi efectuate membrilor familiilor bolnavilor diagnosticaţi cu

boala Wilson.
Testul Genetic (scrining familial) identificarea unei mutații în gena ATP7B (mutația mai frecventă
H1069Q).-la toate rudele gr 1 a unui pac dg cu wilson
Examen clinic
Oftalmologic(lampa cu fantă)
 Teste functionale hepatice
Ceruloplasmina
Cu seric+urinar
95. Indicați la care grupe de persoane este necesară suspectarea hemocromatozei, cu efectuarea
testelor diagnostice.
 anamnezei eredocolaterale pozitive
 fierul seric majorat, saturarea transferinei sau feritinei serice;
 diabet zaharat primar diagnosticat;
 hepatită cronică de etiologie necunoscută;
 cardiomiopatie de etiologie necunoscută;
 artropatie de etiologie necunoscută;
 hipogonadism de etiologie necunoscută
96. Indicaţi modificările morfologice hepatice depistate în boala Wilson.

Stadii primare:
Afectare parenchimală:
•Steatoză •Necroză focală
•Necroză lobulară
•Incluziuni de glicogen în hepatocyte
•Fibroză periportală
•Corpusculi apoptotici
97. Indicaţi localizarea tipică a afecţiunilor oculare în cadrul bolii Wilson.
depozitarea Cu în membrana corneană- inele keyser
depozitarea Cu în centrul lentilelor-cataracta in floarea soarelui
98. Indicați modificările ultrasonografice posibile în sindromul Caroli.
Enumerați modificările depistate la ultrasonografie în cadrul sindromului Caroli:
a) [x] Ducturile biliare intrahepatice dilatate
b) [x] Prezența aerobiliei
c) [ ] Splenomegalie marcată
d) [ ] Ducturi biliare extrahepatice dilatete
e) [ ] Prezența lichidului liber în abdomen
99. Indicați organele afectate tipic în hemocromatoză.
Ficat, piele, articulații/oase, cord, endocrine(pancreas)
100. Indicați testele de laborator utilizate în diagnosticarea hemocromatozei.
• Examenul biochimic de bază
• Examenul biochimic specific:
• Feritina setica
• Saturația transferinei (reprezinta raportul dintre sideremia plasmatica și capacitatea totală de legare a
fierului)
• Fe seric
101. Precizați metodele utilizate în tratamentul hemocromatozei.
Dieta nu necesită a fi ajustată.+Trebuie evitate suplimentele cu conținut sporit de vit C și Fe
•Flebotomia
Chelatori de Fe: Deferoxamine i/v sau s/c – 25-40mg/kg 5zile/săptămână
•Deferasirox peroral 100mg/kg – doză unică 5 ori/săptămână
102. Precizați simptomele și semnele clinice prezente în hemocromatoză.
Dereglarea funcției hepatice – 75% hepatomegalie>95% Hipertensiunea portală și varicile
esofagiene apar mai rar ca la cirotici; 30% dintre pacienții cu ciroză dezvoltă carcinom
hepatocelular;
 Slăbiciune și astenie fizică – 74%
Hiperpigmentare cutanată – 70% - Piele cu aspect sur-metalic(= creșterii melaninei și Fe în derm);
Pigmentarea de obicei este generalizată.
•Mai pronunțat: •Față, gât •Partea extensoare a brațelor •Dorsul mâinelor și plantelor •Regiunea
genitală •Pe cicatrice
Diabet zaharat – 48%= asocierea insulinorezistenței la Pacienții cu hemocromatoză
Artralgii – 44% Mai frecvent sunt după 50 ani. Primar - articulațiile metacarpiene 2 nd and 3rd
Din cauza acumulărilor de calcium pyrophosphate (pseudogout)
Impotență la bărbați – 45%
Modificări electrocardiografice – 31%- Cel mai frecvent sunt manifestări congestive cu apariția
aritmiilor: Extrasistole supraventriculare Tahiaritmie proximală Fluter atrial Fibrilație atrială
Blocuri AV de diferit grad

103. Selectați tabloul morfologic depistat la biopsia hepatică în hemocromatoză.

Se poate constata fibroza variabila până la aspect de fibroză extensive în punți sau ciroză hepatica
Distribuția celulară și marimea depozitelr de fier- utilizând colorația Pearls
Grad 1- periportal
Grad 2- in acini hepatici
Grad 3 -pericentral
Grad 4-difuz

104. Indicaţi produsele alimentare ce trebuie excluse din alimentaţia bolnavilor cu boala Wilson.
Alimente excluse(prelegere) -Pielea de pește -Nucile -Ciocolata -Ciupercile -Măruntaele
Alimentele interzise(Protocol):
- Legume: spanac, tomate, sparanghel, sfecla, dovleac, brocoli, ciuperci, cartofi.
- Fructe şi dulciuri: papaia, mango, ananas; uscate: stafide, curmale, prune, ciocolata, produse din
cacao
. - Cereale: pîine integrală, miei, orz, tărîţe de grîu sau germeni de grîu, soia. - Produse lactate: cu
conţinut înalt de grăsimi.
- Carne: de miel, porc, raţă, măruntaie (rinichi, ficat, creer), crustacee (stridii, crabi, homari,
crevete).
- Băuturi: apă minerală, apă de robinet, băuturi din soia, alcool.
105. Boala Wilson reprezintă.
Boala Wilson (degenerescenţa hepato-lenticulară) – afecţiune genetică, autozomal-recesivă,
caracterizată prin dereglarea metabolismului cuprului cu depunerea excesivă a acestuia în ficat,
creier şi alte organe

106. Indicaţi rolul biopsiei hepatice în diagnosticul bolii Wilson.

PBH evidențiază leziuni variabile de la fibroză portal inactive până la ciroză constituită
PBH permite recoltarea probei pentru dozarea cuprului seric
biopsia hepatică este justificată in toate cazurile cu ceruloplasmină scăzută, probe funcţionale
hepatice modificate şi absenţa inelului Kayser-Fleischer;
107. Indicaţi semnele neurologice caracteristice în boala Wilson.
•Tulburări de mișcare
•Tremor
•Dereglarea coordonării
 •Dereglarea controlului motoriicii mărunte
•Distonie rigidă
•Fața masc-like
•Rigiditate
•Dereglarea mersului
•Dereglări pseudobulbare: disartrie, hipersalivare, dificultăți de înghițire
•Manifestările convulsive nu sunt caracteristice și intelectul este păstrat de obicei.
108. Indicaţi structura anatomică a creierului tipic afectată în boala Wilson.
Formațiunea lenticulară
109. Selectaţi afectarea oculară cea mai caracteristică în boala Wilson.
Inelele Kayser-Fleischer

Patologia intestinului subţire. Diareea și constipația. Definiţia, clasificarea, etiologia,

patogenia, clinica, diagnostic pozitiv și diferențial, tratamentul, profilaxia. Enteropatia
glutenică, Definiţia, clasificarea, etiologia, patogenia, clinica, diagnosticul, tratamentul,
profilaxia, prognosticul.
1. Selectați cauzele malabsorbției conform clasificării fiziopatologice.
Selectați cauzele malabsorbției conform clasificării fiziopatologice:
a) [x] Insuficiența digestiei intraluminale
b) [x] Insuficiența digestiei parietale
c) [x] Tulburări combinate
d) [ ] Tulburări în faza arterială
e) [x] Tulburări în faza de transport

2. Selectați cauzele posibile a diareei cronice.

Selectați cauzele posibile a diareei cronice:
a) [x] Diabetul zaharat
b) [ ] Hipercalcemia
c) [x] Sindromul intestinului contaminat
d) [x] Sindromul intestinului scurt
e) [x] Sindromul Zollinger-Ellison
3. Selectați cel mai eficient tratament pentru sindromul de malabsorbție.
Selectați cel mai eficient tratament pentru sindromul de malabsorbție:
a) [ ] Corecția necesităților de vitamine și minerale
b) [ ] Corecția necesităților energetice
c) [ ] Corecția necesităților proteice
d) [x] Etiologic
e) [ ] Substituirea cu enzime digestive

4. Selectați complicațiile ce nu sunt caracteristice pentru boala celiacă.

Selectați complicațiile ce nu sunt caracteristice pentru boala celiacă:
a) [ ] Cancer de intestin
b) [x] Enterita eozinofilică
c) [ ] Hemoragia gastrointestinală
d) [ ] Perforația
e) [ ] Ulcerul intestinal
5. Selectați complicațiile întîlnite în colita ulcerativă.
Selectați complicațiile întîlnite în colita ulcerativă:
a) [ ] Abcesul abdominal
 b) [x] Megacolonul toxic
c) [x] Perforarea cu peritonită
d) [x] Sângerarea masivă
e) [ ] Stenoza

6. Selectați condiția care ar putea provoca tulburări de malabsorbție în faza luminală (maldigestia).
Selectați condiția care ar putea provoca tulburări de malabsorbție în faza luminală (maldigestia):
a) [x] Insuficiența de săruri biliare
b) [x] Insuficiența pancreatică
c) [x] Patologia gastrică (rezecție gastrică, gastrita atrofică etc.)
d) [ ] Patologiile colonului
e) [x] Patologiile intestinului subțire
Asociat cu patologia stomacului ( Rezecţie gastrică,Aclorhidrie ,ZE)
Asociat cu insuficienţa exocrină a pancreasului (PC, Tumori pancreatice o Rezecţia pancreasului)
Asociat cu patologia hepatică şi biliară(Afectări parenchimatoase grave a ficatului,Colestază intra/extrahepatică)
Asociat cu patologia intestinului subţire (SISC,Carenţă dizaharidazică primară şi secundară,Deficitul congenital al
enterochinazei, Rezecţia intestinului sau operaţii by-pass,Tranzit rapid Alte condiţii Acţiunea medicamentelor
(precipitarea sau sechestrarea sărurilor biliare sub acţiunea neomicinei, colesteraminei, etc.)

7. Indicați funcția primară a colonului.

Indicați funcția primară a colonului:
a) [ ] Digestia și asimilarea nutrienților din alimente
b) [x] Reglarea absorbției de apă și electroliți
c) [ ] Reglarea secreției de apă și electroliți
d) [ ] Salvarea nutrienților după metabolism
e) [ ] Stocarea intraluminală a nutrienților

8. Indicați funcția primară a intestinului subțire

Indicați funcția primară a intestinului subțire:
a) [x] Digestia și asimilarea nutrienților din alimente
b) [ ] Reglarea absorbției de apă și electroliți
c) [ ] Reglarea secreției apei și electroliților
d) [ ] Salvarea unor nutrienți după metabolismul bacterian de carbohidrați
e) [ ] Stocarea intraluminală a nutrienților

9. Indicați metodele imagistice pentru evaluarea patologiilor intestinului subțire.

Indicați metodele imagistice pentru evaluarea patologiilor intestinului subțire:
a) [x] Entero-CT
b) [x] Entero-RMN
c) [x] Enteroscopia cu dublu balon
d) [x] Examinarea cu capsula endoscopică
e) [ ] Irigoscopia
10. Selectați condiția care poate provoca sindromul de intestin subțire contaminat
Selectați condiția care poate provoca sindromul de intestin subțire contaminat:
a) [ ] Dumping sindrom
b) [x] Sindromul de ansă aferentă
c) [x] Sindromul de ansă oarbă
d) [x] Sindromul de intesin stagnant
 e) [ ] Sindromul Zollinger-Ellison
11. Alegeți afirmația incorectă despre boala Crohn.
Alegeți afirmația incorectă despre boala Crohn:
a) [ ] Este caracteristic semnul "piatra de pavaj"
b) [ ] Este caracteristică formarea de fistule
c) [x] Este o inflamație superficială
d) [ ] Este o inflamație transmurală
e) [ ] Poate afecta orice segment al tractului gastrointestinal

12. Alegeți agenții medicali utilizați în bioterapia bolii Crohn.

Alegeți agenții medicali utilizați în bioterapia bolii Crohn:
a) [x] Adalimumabul
b) [ ] Entecavirul
c) [x] Golimumabul
d) [x] Infliximabul
e) [ ] Lamivudina
13. Alegeți caracteristicile endoscopice ale bolii Crohn.
Alegeți caracteristicile endoscopice ale bolii Crohn:
a) [ ] Friabilitate difuză a mucoasei
b) [x] Aspect "pietre de pavaj"
c) [x] Ulcerații aftoase
d) [ ] Ulcerații superficiale
e) [x] Ulcere liniare adânci
14. Alegeți caracteristicile tipice ale colitei ulcerative.
Alegeți caracteristicile tipice ale colitei ulcerative:
a) [x] Febra și pierderea în greutate
b) [ ] Răspunsul terapeutic la antibiotice
c) [x] Răspunsul terapeutic la corticosteroizi
d) [ ] Recidiva bolii după o intervenție chirurgicală adecvată
e) [x] Sânge proaspăt în scaun

15. Alegeți cea mai comună localizare a bolii Crohn.

Alegeți cea mai comună localizare a bolii Crohn:
a) [ ] Doar colonul
b) [ ] Gastrică
c) [x] Ileocolonică
d) [ ] Segmentul inferior al tractului gastro-intestinal
e) [ ] Segmentul superior al tractului gastro-intestinal

16. Alegeți complicațiile tipice ale bolii Crohn.

Alegeți complicațiile tipice ale bolii Crohn:
a) [x] Abcesul intra-abdominal
b) [x] Formarea fistulei
c) [ ] Megacolonul toxic
d) [ ] Peritonita
e) [x] Stenoza intestinală
17. Alegeți criteriile clinice a diareei cauzate de dismotilitate intestinală.
Indicați caracteristicele durerii cauzate de pancreatita cronică:
a) [x] Durerea se instalează sau se intensifică la ingerarea alimentelor
 b) [ ] Durerea poate fi calmată de ingerarea de alimente
c) [x] Durerea poate lipsi dimineaţa, dar cu apariție după prînz si se accentuează spre seară
d) [x] Durerea epigastrală cu iradiere în centură
e) [x] Durerea se agravează în decubit dorsal
18. Alegeți criteriile clinice pentru diareea de tip osmotic.
Alegeți criteriile clinice pentru diareea de tip osmotic:
a) [x] Ameliorare pe fon de foame
b) [x] Asocierea cu sindromul de malabsorbție
c) [ ] Lipsa răspunsului la foame
d) [x] Osmolaritatea scaunului majorată (>50 mOsm)
e) [x] Sânge și puroi absente
19. Alegeți criteriile de laborator pentru evaluarea activității în colita ulcerativă.
Alegeți criteriile de laborator pentru evaluarea activității în colita ulcerativă:
a) [ ] Albumină
b) [x] Hemoglobină
c) [x] Nivel de proteină C reactivă
d) [ ] Proteină totală
e) [x] VSH
20. Alegeți exemplu clasic de boala cu diaree de tip osmotic.
Alegeți exemplu clasic de boala cu diaree de tip osmotic:
a) [x] Boala celiacă
b) [ ] Boala Crohn
c) [ ] Colita microscopică
d) [ ] Colita ulceroasă
e) [ ] Enterocolita de iradiere
21. Alegeți exemplu clasic de boală cu diaree de tip secretor.
Alegeți exemplu clasic de boală cu diaree de tip secretor:
a) [ ] Boala celiacă
b) [ ] Colita ulceroasă
c) [ ] Deficit de lactoză
d) [x] Holera
e) [ ] Sindromul intestinului scurt
22. Alegeți factorii de risc pentru cancerul colorectal.
Alegeți factorii de risc pentru cancerul colorectal:
a) [x] Abuzul alimentar de grăsime animală
b) [x] Boala inflamatorie intestinală îndelungată
c) [x] Polipoza adenomatoasă familială
d) [x] Sindromul nonpolipos (sindromul lui Lynch)
e) [ ] Sindromul Zollinger-Ellison
23. Alegeți factorii etiopatogenetici pentru boala celiacă.
Alegeți factorii etiopatogenetici pentru boala celiacă:
a) [x] De mediu (gliadina)
b) [ ] Fumatul
c) [x] Genetici
d) [x] Imunologici
e) [ ] Ingestia îndelungată de concentrații ridicate de nitrați din alimentele afumate și sărate
24. Alegeți faza de absorbție ce include digestia parietală.
Alegeți faza de absorbție ce include digestia parietală:
a) [ ] De transport
b) [ ] Luminală
c) [x] Parietală
d) [ ] Transmembranară
e) [ ] Transparietală
25. Alegeți indicațiile pentru corticosteroizi în boala inflamatorie a intestinului.
Alegeți indicațiile pentru corticosteroizi în boala inflamatorie a intestinului:
a) [x] Colita distală severă
b) [ ] Colita distală ușoară
c) [x] Colita totală severă
d) [ ] Colita totală ușoară
e) [ ] Terapia de întreținere
26. Alegeți manifestările cutanate extraintestinale ale bolilor inflamatorii intestinale.
Alegeți manifestările cutanate extraintestinale ale bolilor inflamatorii intestinale:
a) [ ] Dermatita herpetiformă
b) [x] Eritemul nodular
c) [ ] Exema
d) [ ] Lichen plan
e) [x] Pyoderma gangrenosum
27. Alegeți medicamente pentru tratamentul de menținere în colita ulcerativă ușoară.
Alegeți medicamente pentru tratamentul de menținere în colita ulcerativă ușoară:
a) [ ] Azatioprina
b) [ ] Corticosteroizii
c) [ ] Infliximabul
d) [x] Mesalazina
e) [x] Toate medicamentele care conțin 5-aminosalicilați
28. Alegeți medicamentul de bază pentru menținerea remisiei în colita ulceativă ușoară și moderată.
Alegeți medicamentul de bază pentru menținerea remisiei în colita ulceativă ușoară și moderată:
a) [ ] 6-mercaptopurina
b) [ ] Azatioprina
c) [ ] Corticosteroizii
d) [ ] Infliximabul
e) [x] Mesalasina
29. Alegeți patologia care se asociază cel mai frecvent cu diaree cronică.
Alegeți cea mai frecventă patologie cu diaree cronică:
a) [ ] Boala Crohn
b) [ ] Bolile inflamatorii intestinale
c) [ ] Colita ulceroasă
d) [ ] Sindromul intestinului contaminat
e) [x] Sindromul intestinului iritabil
30. Alegeți principalele metode de diagnostic în boala celiacă.
Alegeți principalele metode de diagnostic în boala celiacă:
a) [x] Histologică
b) [x] HLA asocieri
c) [ ] Radiologică
d) [ ] RMN
e) [x] Serologică (anticorpi specifici)
31. Alegeți semnele mai caracteristice pentru boala Crohn decât pentru colita ulceativă.
Alegeți semnele mai caracteristice pentru boala Crohn decât pentru colita ulceativă:
a) [x] Formarea de fistulă
b) [x] Granulomul la biopsie
c) [x] Implicarea intestinului subțire
 d) [ ] Implicarea uniformă a colonului de la rect la cecum
e) [ ] Leziunile segmentare
32. Alegeți semnele mai caracteristice pentru colita ulcerativă decât pentru boala Crohn.
Alegeți semnele mai caracteristice pentru colita ulcerativă decât pentru boala Crohn:
a) [x] Afectare de colon
b) [ ] Aspectul „ pietre de pavaj"
c) [ ] Extinderea inflamației sub nivelul mucoasei intestinale
d) [ ] Formarea de fistula
e) [x] Inflamația difuză
33. Alegeți simptomele de intoleranță la lactoză.
Alegeți simptomele de intoleranță la lactoză:
a) [x] Balonarea
b) [ ] Сonstipația
c) [x] Diareea
d) [ ] Febra
e) [ ] Pirozisul
34. Alegeți testul cel mai des utilizat pentru evaluarea asimilării carbohidraților.
Alegeți testul cel mai des utilizat pentru evaluarea asimilării carbohidraților:
a) [ ] Elastaza în materiile fecale
b) [x] Testul cu D-xiloză
c) [ ] Testul direct cu secretină-pancreozimină
d) [ ] Testul indirect cu secretină-pancreozimină
e) [ ] Testul Schilling
35. Alegeți testul informativ pentru evaluarea asimilării grăsimilor.
Alegeți testul informativ pentru evaluarea asimilării grăsimilor:
a) [x] Evaluarea cantitativă a grasimilor în scaun
b) [x] Examenul calitativ a materiilor fecale
c) [ ] Testul cu D-xiloză
d) [ ] Testul respirator cu lactoză
e) [ ] Testul Schilling
36. Selectați factorii de risc pentru neoplazia în colita ulceativă.
Selectați factorii de risc pentru neoplazia în colita ulceativă:
a) [ ] Activitatea bolii
b) [ ] Bioterapia în istoric
c) [x] Durata bolii
d) [x] Extinderea afectării
e) [ ] Rezistența la tratament
37. Selectați exemplu clasic de boală cu diaree de tip inflamator.
Selectați exemplu clasic de boală cu diaree de tip inflamator:
a) [ ] Boala celiacă
b) [x] Boala Crohn
c) [ ] Holera
d) [ ] Pancreatita cronică cu insuficiență pancreatică
e) [ ] Sindromul intestinului scurt
38. Selectați factorii etiopatogenetici ale sindromului de intestin subțire contaminat.
Selectați factorii etiopatogenetici ale sindromului de intestin subțire contaminat:
a) [ ] Anticorpii circulanți împotriva factorului intrinsec
b) [x] Comunicarea directă între intestinul subțire și gros (ex. fistule)
 c) [ ] Inhibiția sintezei factorului epidermal de creștere
d) [x] Modificări în anatomia intestinală (stază anatomică)
e) [x] Tulburări de peristaltism (stază funcțională)
39. Selectați manifestările cutanate tipice pentru boala celiacă.
Selectați manifestările tipice ale pielii/mucoaselor în boala celiacă:
a) [x] Dermatita herpetiformă
b) [ ] Eritem nodos
c) [ ] Livedo reticularis
d) [ ] Pioderma gangrenosum
e) [ ] Stomatita aftoasă
40. Selectați markerii pentru boala celiacă.
Selectați markerii pentru boala celiacă:
a) [ ] Anticorpii anti-citoplasmă neutrofilelor pANCA
b) [x] Anticorpii anti-endomisiali EMA
c) [ ] Anticorpii anti-fibră musculară netedă ASMA
d) [ ] Anticorpii anti-mitocondriali AMA
e) [ ] Anticorpii antinucleari ANA
41. Selectați markerii serologici în boala celiacă.
Selectați markerii serologici în boala celiacă:
a) [x] Anticorpi anti-endomisiali EMA
b) [ ] Anticorpii anti-citoplasmă neutrofilică pANCA
c) [ ] Anticorpii anti-mitocondriali AMA
d) [ ] Anticorpii anti-nucleari ANA
e) [x] Anticorpii anti-transglutaminază tisulară anti-tTG
42. Selectați medicamente pentru tratamentul constipației cronice.
Metilceluloză Tegaserod
Calcium policarbofil Polietilen glycol
Lactuloză Magnezium hidroxid
Sorbitol
43. Selectați medicamentele cu efect prokinetic.
Selectați medicamentele cu efect prokinetic:
a) [x] Domperidon
b) [x] Metoclopramida
c) [x] Itoprid
d) [ ] Loperamid
e) [ ] Atropină
44. Selectați medicamentul pentru menținerea remisiunii în colita ulceativă severă.
Selectați medicamentul pentru menținerea remisiunii în colita ulceativă severă:
a) [ ] Antibiotice
b) [x] Azatioprină
c) [ ] Corticosteroizi sistemici
d) [ ] Mesalazină
e) [ ] Probiotice
45. Selectați nozologiile care reprezintă cea mai frecventă cauză de malabsorbție a vitaminelor
liposolubile.
 Selectați nozologiile care reprezintă cea mai frecventă cauză de malabsorbție a vitaminelor
liposolubile:
a) [x] Colecistita cronică
b) [ ] Colita
c) [ ] Gastrita cronică
d) [x] Hepatita cronică
e) [x] Pancreatita cronică
46. Selectați formele clinice posibile a bolii celiace.
Selectați formele clinice posibile a bolii celiace:
a) [x] Atipică
b) [x] Clasică
c) [ ] Combinată
d) [x] Latentă
e) [x] Silențioasă
47. Selectați formele de evoluție ale bolii Crohn.
Selectați formele de evoluție ale bolii Crohn:
a) [x] Cu afecțiuni perianale
b) [x] Cu penetrare
c) [ ] Cu perforație
d) [x] Cu stenoză
e) [x] Fără stenoză sau penetrare
48. Definiți ce reprezintă maldigestia lipidică.
Definiți ce reprzintă maldigestia lipidică:
a) [x] Grăsimi neutre în materiile fecale
b) [ ] Acizi graşi în materiile fecale
c) [ ] Fibre musculare netede în materiile fecale
d) [ ] Amidon în materiile fecale
e) [ ] Prezența dextrinei în materiile fecale
49. Identificați caracteristica scaunului care definește amiloreea.
Identificați caracteristica scaunului care definește amiloreea:
a) [ ] cu mucus în cantităţi mari
b) [ ] cu sînge neschimbat
c) [ ] cu cantităţi mari de grăsimi
d) [x] cu cantităţi mari de amidon
e) [ ] cu cantităţi mari de fibre musculare
50. Identificați caracteristica scaunului care definește creatoreea.
Identificați caracteristica scaunului care definește creatoreea:
a) [ ] pleocromic
b) [ ] cu puroi
c) [x] cu cantităţi mari de fibre musculare
d) [ ] cu cantităţi mari de grăsimi
e) [ ] cu cantităţi mari de amidon
51. Identificați caracteristica scaunului care definește steatoreea.
Identificați caracteristica scaunului care definește steatoreea:
a) [ ] cu puroi în cantităţi mari
 b) [ ] cu mucus în cantităţi mari
c) [ ] cu cantităţi mari de fibre musculare
d) [x] cu cantităţi mari de grăsimi
e) [ ] cu cantităţi mari de amidon
52. Selectați zonele cu prevalență mai mare a bolilor inflamatorii intestinale.
Selectați zonele cu prevalență mai mare a bolilor inflamatorii intestinale:
a) [ ] Cu nivelul scăzut de igienă
b) [x] Cu nivelul socio-economic ridicat
c) [ ] Cu nivelul socio-economic scăzut
d) [ ] Rurale
e) [x] Urbane
53. Selectați semnele pentru pseudodiaree.
Selectați semnele pentru pseudodiaree:
a) [ ] Crește frecvența defecațiilor și cantitatea scaunului
b) [x] Creșterea frecvenței defecațiilor fără creșterea cantității scaunului
c) [ ] Eliminarea frecventă de fecale cu mucus și puroi
d) [x] Eliminarea frecventă de mucus și puroi fără fecale
e) [ ] Frecvența defecațiilor normală dar volumul scaunului mărit
54. Selectați semnele sindromului de intestin subțire contaminat.
Selectați semnele sindromului de intestin subțire contaminat:
a) [x] Culturile jejunale pozitive
b) [x] Malabsorbția vitaminei B12
c) [ ] Nivelurile crescute de acid folic
d) [x] Steatoreea
e) [x] Testul respirator cu acizi biliari patologic
55. Selectați semnul distinctiv pentru diagnosticul de boală celiacă.
Selectați semnul distinctiv pentru diagnosticul de boală celiacă:
a) [ ] Biopsia intestinului subțire anormală
b) [x] Normalizarea morfologiei mucoasei în urma unei diete fără gluten
c) [ ] Prezența anticorpilor anti-gliadinei
d) [ ] Prezența anticorpilor anti-mitocondriali
e) [ ] Sindrom de malabsorbție sever
56. Selectați semnul principal al colitei ulcerative.
Selectați semnul principal al colitei ulceative:
a) [ ] Aspect " pietre de pavaj"
b) [ ] Granulom la biopsie
c) [x] Inflamație continuă a colonului
d) [ ] Inflamație discontinuă a colonului
e) [ ] Inflamație transmurală
57. Selectați simptomele malabsorbției vitaminei A.
Selectați simptomele malabsorbției vitaminei A:
a) [ ] Glosită
b) [x] Nictalopie, xeroftalmie
c) [ ] Osalgii
d) [ ] Peteșii și echimoze
 e) [ ] Slabiciuni musculare
58. Selectați simptomele sindromului de malabsorbție de grad moderat.
Selectați simptomele sindromului de malabsorbție de grad moderat:
a) [x] Edemele
b) [ ] Insuficiența cardiacă
c) [ ] Insuficiența hepatică
d) [ ] Insuficiența renală
e) [ ] Pierderea ponderală>15%
59. Selectați testele de laborator asociate cu recidiva în colita ulcerativă.
Selectați testele de laborator asociate cu recidiva în colita ulcerativă:
a) [x] Crește viteza de sedimentare a hematiilor
b) [x] Creșterea numărului de trombocite
c) [x] Creșterea proteinei C-reactive
d) [x] Nivelul scazut al hemoglobinei
e) [ ] Scăderea numărului de trombocite
60. Selectați tipurile de rezecție extinsă ce ar putea fi cauza steatoreei.
Selectați tipurile de rezecție extinsă ce ar putea fi cauza steatoreei:
a) [ ] Rezecția colonului transversal
b) [x] Rezecția duodenală
c) [x] Rezecția gastrică
d) [x] Rezecție de ilion
e) [x] Rezecție jejunală
61. Selectați tratamentul medicamentos de bază recomandat în caz de sindrom al distresului
postprandial.
Prokinetice (superioare efectului placebo în DSP):  Metaclopramid  Domperidon
62. Selectați tratamentul patogenetic al bolilor inflamatorii intestinale.
Selectați tratamentul patogenetic al bolilor inflamatorii intestinale:
a) [x] 5-ASA
b) [x] Agenții anti-TNF
c) [ ] Anticolinergicele
d) [x] Corticosteroizii
e) [x] Tiopurinele
63. Identificați cercetarea utilizată pentru a obiectiviza steatoreea.
Identificați cercetarea utilizată pentru a obiectiviza steatoreea:
a) [ ] Dozarea azotului din fecale
b) [x] Coloraţie cu Sudan III a materiilor fecale
c) [ ] Dozarea lactoferinei în materii fecale
d) [ ] Cercetarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecale
e) [ ] Dozarea activităţii chimotripsinei în materii fecale
64. Selectați segmentul care poate fi afectat în boala Crohn
Selectați segmentul care poate fi afectat în boala Crohn:
a) [ ] Numai colonul
b) [ ] Numai esofagul
c) [ ] Numai intestinul subțire
d) [ ] Numai stomacul
e) [x] Orice parte a tractului gastro-intestinal.
65. Selectați semnele clinice a malabsorbției vitaminei B12.
Selectați semnele clinice a malabsorbției vitaminei B12:
a) [x] Anemia hipercromă
b) [ ] Anemia hipocromă
c) [x] Neuropatia periferică
d) [ ] Dermatita
e) [ ] Echimozele
66. Identificați factorii patogenetici la duodenita cronică.
311 Identificați factorii patogenetici la duodenita cronică:
a) [x] Agresiunea acido-peptică
b) [x] Dereglarea troficii mucoasei
c) [ ] Hipertensiunea arterială
d) [ ] Refluxul gastro-esofagian
e) [x] Staza duodenală
67. Identificați factorii etiologici ai duodenitei cronice.
312 Identificați factorii etiologici ai duodenitei cronice:
a) [x] Helicobacterul pylori
b) [x] Corticosteroizii
c) [x] Antiinflamatorii nonsteroidieni
d) [x] Lamblia intestinalis
e) [ ] Clostridium difficile
68. Selectați pilonul principal al terapiei pentru forma usoară și moderată a colitei ulcerative.
79 Selectați pilonul principal al terapiei pentru forma usoară și moderată a colitei ulcerative:
a) [ ] Azatioprina
b) [ ] Corticosteroizii
c) [ ] Infliximab
d) [ ] Metotrexatul
e) [x] Sulfasalazina și mesalazina
69. Selectați posibilele localizări în boala Crohn.
Selectați posibilele localizări în boala Crohn:
a) [x] Doar zona gastroduodenală
b) [ ] Numai apendicele
c) [x] Numai ilionul
d) [x] Numai jejunul
e) [ ] Numai zona perianală
70. Selectați principalele caracteristici clinice ale bolii Crohn.
Selectați principalele caracteristici clinice ale bolii Crohn:
a) [x] Diareea
b) [x] Durerea abdominală
c) [x] Pierderea ponderală
d) [ ] Pruritul
e) [ ] Sîngerarea rectală
71. Selectați patologia ce ar putea cauza malabsorbția vitaminei B12.
Selectați patologia ce ar putea cauza malabsorbția vitaminei B12:
a) [ ] Colecistita acută
 b) [ ] Colita
c) [x] Gastrita cronică
d) [ ] Hepatita cronică
e) [ ] Pancreatita cronică
72. Selectați patologia ce ar putea cauza malabsorbția vitaminelor liposolubile.
Selectați patologia ce ar putea cauza malabsorbția vitaminelor liposolubile:
a) [x] Colecistita cronică
b) [ ] Colita ulcerativă
c) [ ] Diverticulita
d) [ ] Gastrita cronică atrofică
e) [ ] Gastrita cronică hipertrofică
73. Selectați caracteristicile endoscopice ale colitei ulcerative.
Selectați caracteristicile endoscopice ale colitei ulcerative:
a) [x] Leziuni continui de la rect la segmente proximale ale colonului
b) [ ] Leziuni discontinui
c) [ ] Membrane fibrinoase
d) [x] Pierdere a vascularizării la nivelul mucoasei
e) [x] Ulcerații superficiale
74. Selectați caracteristicile epidemiologice ale bolilor inflamatorii intestinale
Selectați caracteristicile epidemiologice ale bolilor inflamatorii intestinale:
a) [x] Clase socio-economice ridicate au o prevalență mai mare decât clasele socio-economice
inferioare
b) [x] Vîrsta de vârf de debut este între 15 și 30 de ani
c) [ ] Vîrsta de vârf de debut este între 45 și 60 de ani
d) [ ] Zonele rurale au o prevalență mai mare decât zonele urbane
e) [x] Zonele urbane au o prevalență mai mare decât zonele rurale
75. Selectați criteriile clinice a diareei de tip inflamator
370 Selectați criteriile clinice a diareei de tip inflamator:
a) [ ] Diaree apoasă de volum mare
b) [x] Dureri abdominale
c) [x] Febră
d) [x] Leucocite în scaun
e) [x] Scaun cu sânge
76. Selectați criteriile pentru diareea cronică.
Selectați criteriile pentru diareea cronică:
a) [ ] 3 defecații pe zi
b) [ ] Acuze la tensionare excesivă
c) [x] Cantitatea >200 g/zi
d) [x] Durata >4 luni
e) [ ] Durata >10 zile
77. Selectați definiția corectă a malabsorbției în practica clinică (în sensul larg).
Selectați definiția corectă a malabsorbției în practica clinică (în sensul larg):
a) [ ] Absorbția dificilă la nivelul mucoasei
b) [ ] Alterarea digestiei și absorbției la nivelul mucoasei
c) [x] Alterarea digestiei și/sau absorbției și/sau transportării nutrienților în circulația sangvină sau limfatică
d) [ ] Hidroliza intraluminală a nutrienților dificilă
e) [x] Toate aspectele legate de asimilarea dificilă a nutrienților
78. Selectați etiologia bolilor inflamatorii intestinale.
Selectați etiologia bolilor inflamatorii intestinale:
a) [ ] Bacteriană
b) [x] Necunoscută
c) [ ] Parazitară
d) [ ] Toxică
e) [ ] Virală
79. Selectați durata corectă pentru definirea diareei cronice.
Selectați durata corectă pentru definirea diareei cronice:
a) [ ] Mai mult de 7 zile
b) [x] Mai mult de 4 săptămâni
c) [ ] Mai mult de 3 luni
d) [ ] Mai mult de 6 luni
e) [ ] 2-4 săptămâni
80. Selectați enzimele ce participă în digestie.
Selectați enzimele ce participă în digestie:
a) [x] Amilaza
b) [x] Elastaza
c) [x] Lactaza
d) [x] Pepsina
e) [ ] Transglutaminaza
81. Selectați anticorpii caracteristici pentru colita ulceativă.
Selectați anticorpii caracteristici pentru colita ulceativă:
a) [x] Anticorpi anti citoplasma polinuclearelor neutrofile pANCA
b) [ ] Anticorpi anti microzomiali ficat-rinichi ALKM
c) [ ] Anticorpi anti-fibră musculară netedă ASMA
d) [ ] Anticorpi antimitocondriali AMA
e) [ ] Anticorpi antinucleari ANA
82. Selectați boala care ar putea cauza malabsorbția proteinelor.

83. Selectați bolile ce sunt incluse în bolile inflamatorii intestinale.

Selectați bolile ce sunt incluse în bolile inflamatorii intestinale:
a) [x] Boala Crohn
b) [ ] Colita cauzată de Clostridium difficile
c) [ ] Colita cauzată de Yersinia enterocolitică
d) [ ] Colita pseudomembranoasă
e) [x] Colita ulcerativă
84. Indicați modelul cel mai frecvent de evoluție a colitei ulceative.
Indicați modelul cel mai frecvent de evoluție a colitei ulceative:
a) [ ] Continuă progresivă
b) [ ] Cu complicații generală severe
c) [ ] Cu debut acut sever
d) [x] Cu recidive rare
e) [ ] Fără recidive spontane
85. Indicați modificările histologice tipice în boala celiacă.
Indicați modificările histologice tipice în boala celiacă:
a) [ ] Atrofia criptelor
b) [x] Atrofia vilozitaților
 c) [x] Creșterea limfocitelor și celulelor plasmatice în lamina propria
d) [x] Hipertrofia criptelor
e) [ ] Hipertrofia vilozitaților
86. Indicați patologiile ce evoluează cu diaree cauzată de dismotilitate intestinală.
Indicați patologiile ce evoluează cu diaree cauzată de dismotilitate intestinală:
a) [ ] Celiachia
b) [x] Diabet zaharat
c) [x] Hipertiroidism
d) [ ] Insuficiența pancreatică
e) [x] Sindrom de intestin iritabil
87. Indicați patologiile ce evoluează cu diaree de tip inflamator.
Indicați patologiile ce evoluează cu diaree de tip inflamator:
a) [x] Boala Crohn
b) [x] Colita ulcerativă
c) [ ] Holera
d) [ ] Insuficiența pancreatică
e) [ ] Sindromul carcinoid
88. Indicați patologiile ce evoluează cu diaree de tip osmotic.
Indicați patologiile ce evoluează cu diaree de tip osmotic:
a) [x] Celiachia
b) [x] Deficit de lactoză
c) [x] Insuficiența pancreatică
d) [ ] Sindromul carcinoid
e) [x] Sindromul intestinului scurt
89. Indicați patologiile ce evoluează cu diaree de tip secretor.
Indicați patologiile ce evoluează cu diaree de tip secretor:
a) [ ] Boala celiacă
b) [x] Holera
c) [ ] Insuficiența pancreatică
d) [x] Sindrom carcinoid
e) [x] VIP-tumoare
90. Indicați posibile metode de tratament a malabsorbției. Â
Indicați posibile metode de tratament a malabsorbției:
a) [x] Dieta restrictivă
b) [x] Enzimoterapia
c) [x] Suport nutrițional enteral
d) [x] Suport nutrițional parenteral
e) [ ] Tratament anti-enzimatic
91. Indicați principalele caracteristici clinice ale colitei ulcerative necomplicate.
Indicați principalele caracteristici clinice ale colitei ulcerative:
a) [x] Chemări imperioase și frecvente la toaletă
b) [x] Crampe înainte de defecație
c) [x] Diareea cu sânge
d) [ ] Durerea abdominală surdă constantă
e) [x] Sângerarea rectală
 92. Indicați produsele ce ar putea conține gliadină.
Indicați produsele ce ar putea conține gliadină:
a) [x] Berea
b) [ ] Carnea
c) [x] Crenvuștii
d) [ ] Fructele
e) [x] Pâinea
93. Indicați regiunile cu prevalență ridicată a bolilor inflamatorii intestinale.
Indicați regiunile cu prevalență ridicată a bolilor inflamatorii intestinale:
a) [ ] Africa
b) [x] America de Nord
c) [ ] Asia
d) [x] Europa de Nord
e) [x] Israel
94. Indicați semne endoscopice ce nu sunt caracteristice bolii Crohn.
Indicați semne endoscopice ce nu sunt caracteristice bolii Crohn:
a) [ ] Aspect „ pietre de pavaj "
b) [ ] Leziuni ce alternează cu zone de mucoasă sănătoasă
c) [ ] Ulcerații aftoase
d) [ ] Ulcere longitudinale adânci
e) [x] Ulcere transversale superficiale
95. Indicați simptomele majore în colita ulcerativă.
Indicați simptomele majore în colita ulcerativă:
a) [x] Crampe abdominale
b) [x] Diareea
c) [ ] Episoade recurente de durere în fosa iliacă dreaptă
d) [x] Sângerare rectala
e) [x] Tenesme
96. Indicați simptomul sindromului de malabsorbție de grad ușor
Indicați simptomul sindromului de malabsorbție de grad ușor:
a) [x] Anemia
b) [ ] Dermatita
c) [ ] Edemele
d) [ ] Scăderea ponderală >15%
e) [ ] Slabiciunile musculare
97. Indicați caracteristicile bolii Crohn.
Indicați caracteristicile bolii Crohn:
a) [ ] Doar inflamația mucoasei
b) [x] Inflamație în orice segment al tractului gastro-intestinal
c) [ ] Inflamație de tip continuu
d) [x] Inflamație de tip discontinuu
e) [x] Inflamație transmurală
98. Indicați caracteristicile modificărilor inflamatorii în colita ulcerativă.
Indicați caracteristicile modificărilor inflamatorii în colita ulcerativă:
a) [x] Implicarea mucoasei și submucoasei colonice
b) [ ] Implicarea mucoasei și submucoasei intestinului subțire
c) [ ] Implicarea mucoasei și submucoasei oricărui segment al tractului gastro-intestinal
 d) [x] Tip continuu de inflamație
e) [ ] Tip discontinuu de inflamație
99. Indicați cea mai frecventă cauză a diareei cronice.
Indicați cea mai frecventă cauză a diareei cronice:
a) [ ] Agenții infecțioși
b) [ ] Antiinflamatoarele nonsteroidiene
c) [ ] Antibioticele
d) [x] Dereglările funcționale
e) [ ] Laxativele
100. Indicați cea mai frecventă etiologie a diareei acute.
Indicați cea mai frecventă etiologie a diareei acute:
a) [x] Agenții infecțioși
b) [ ] Antiinflamatoarele nonsteroidiene
c) [ ] Antibioticele
d) [ ] Ingestia de toxine
e) [ ] Laxativele
101. Indicați cea mai simplă metodă de detecție a sindromului de malabsorbție.
Indicați cea mai simplă metodă de detecție a sindromului de malabsorbție:
a) [ ] Determinarea cantității grăsimilor în scaun
b) [ ] Determinarea cantității proteinelor în scaun
c) [ ] Elastaza în materiile fecale
d) [x] Examenul calitativ a materiilor fecale
e) [ ] Examenul cantitativ a materiilor fecale
102. Indicați cel mai efectiv tratament în diareea cronică.
Indicați cel mai efectiv tratament în diareea cronică:
a) [ ] Agenți antidiareici
b) [ ] Antiinflamatoarele nonsteroidiene
c) [ ] Antibiotice
d) [x] Etiologic
e) [ ] Patogenetic
103. Indicați complicațiile frecvente ale bolii Crohn.
Indicați complicațiile frecvente ale bolii Crohn:
a) [x] Abcesul abdominal
b) [ ] Dilatarea toxică a colonului
c) [x] Fistulizarea
d) [ ] Paucitisul
e) [x] Stricturi și obstrucții intestinale
104. Indicați cu care din următoarele entități se asociază dereglarea de motilitate digestivă.
Indicați patologiile ce evoluează cu diaree cauzată de dismotilitate intestinală:
a) [ ] Celiachia
b) [x] Diabet zaharat
c) [x] Hipertiroidism
d) [ ] Insuficiența pancreatică
e) [x] Sindrom de intestin iritabil
105. Indicați definiția corectă a pseudodiareei.
Indicați definiția corectă a pseudodiareei:
a) [ ] Creșterea cantității scaunului peste 200g/zi
b) [ ] Creșterea cantității scaunului fără creșterea frecvenței defecațiilor
c) [x] Creșterea frecvenței eliminărilor rectale fără creșterea cantității scaunului
d) [ ] Creșterea lichidității scaunului
 e) [ ] Eliminarea involuntară a conținutului rectal
106. Indicați factorii care determină tipurile de simptoame în sindromul intestinului scurt.
Indicați factorii care determină tipurile de simptoame în sindromul intestinului scurt:
a) [x] Boala reziduală în intestinul rămas
b) [x] Integritatea valvei ileocecale
c) [x] Lungimea segmentului rezecat
d) [x] Segmentul rezectat
e) [ ] Tipul de anastomoză
107. Indicați factorii de risc pentru neoplazia în boala Crohn.
Indicați factorii de risc pentru neoplazia în boala Crohn:
a) [ ] Bioterapia în istoric
b) [x] Durata bolii
c) [x] Extinderea bolii
d) [ ] Rezistența la tratament
e) [x] Stricturi de colon
108. Indicați factorii patogenetici majori în bolile inflamatorii intestinale.
Indicați factorii patogenetici majori în bolile inflamatorii intestinale:
a) [x] Factorii de mediu
b) [x] Factorii genetici
c) [x] Factorii imunitari
d) [ ] Infecția virală
e) [x] Microbioza intestinală
109. Indicați criteriile de evaluare a activității în colita ulcerativă.
Indicați criteriile de evaluare a activității în colita ulcerativă:
a) [x] Febra
b) [x] Frecvența de scaun cu sange
c) [ ] Nivelul de albumină
d) [x] Nivelul de proteină C reactivă
e) [x] Pulsul

110. Indicați criteriile pentru gradul moderat de malabsorbție.

381 Indicați criteriile pentru gradul moderat de malabsorbție:
a) [ ] Absența manifestărilor clinice a deficitului de nutrienți
b) [ ] Absența manifestărilor clinice a insuficienței de vitamine
c) [x] Manifestări clinice a deficitului de nutrienți
d) [x] Manifestări clinice a insuficienței de vitamine
e) [x] Scădere ponderală <15%
111. Indicați criteriile pentru incontinență de fecale.
Indicați criteriile pentru incontinență de fecale:
a) [ ] Cantitatea scaunului >200 g/zi
b) [x] Cea mai frecventă cauză este patologia neuromusculară
c) [ ] Evacuarea intestinală totală <200 g/zi
d) [x] Evacuarea involuntară a conținutului rectal
e) [ ] Mai mult de trei evacuări intestinale pe zi
112. Selectați afirmația ce NU este corectă despre scaunul normal în țările europene.??????

113. Indicați cauzele malabsorbției în duodenita severă.

Indicați cauzele malabsorbției în duodenita severă:
a) [ ] Insuficiența de HCl
b) [ ] Insuficiența de pepsină
c) [x] Insuficiența enterokinazei
d) [x] Insuficiența relativă de lipază
e) [x] Sindrom de intestin subțire contaminat
114. Indicați agenții medicali utilizați în bioterapia colitei ulcerative.
Indicați agenții medicali utilizați în bioterapia colitei ulcerative:
a) [x] Adalimumabul
b) [ ] Entecavirul
c) [x] Infliximabul
d) [ ] Ribavirina
e) [ ] Tenofovirul
115. Identificați simptomele tipice în duodenita cronică.
Identificați simptomele tipice în duodenita cronică:
a) [x] Durerea de tip ulceros
b) [ ] Colica abdominală
c) [x] Durerea de tip dispeptic
d) [ ] Pierderea ponderală progresivă
e) [x] Dispepsia
116. Indicați afirmatia ce nu este corectă în patogeneza diareei în boala celiacă.
Indicați afirmatia ce NU este corectă în patogeneza diareei în boala celiacă:
a) [x] Poate fi secundară colitei
b) [ ] Poate fi secundară deficitului de lactoză
c) [ ] Poate fi secundară malabsorbției acizilor biliari
d) [ ] Poate fi secundară malabsorbției grăsimilor
e) [ ] Poate fi secundară secreției de lichid endogen ce rezultă din hiperplazia criptelor

117. Indicați manifestările clinice ale bolii Crohn.

Indicați manifestările clinice ale bolii Crohn:
a) [ ] Demenția
b) [x] Diareea
c) [x] Episoadele recurente de durere în fosa iliacă dreaptă
d) [x] Febra
e) [x] Pierderea în greutate
118. Indicați medicamente pentru tratamentul de menținere in colita ulcerativă severă.
Indicați medicamente pentru tratamentul de menținere in colita ulcerativă severă:
a) [x] Adalimumabul
b) [x] Azatioprina
c) [ ] Ciclosporina
d) [x] Infliximabul
e) [ ] Metilprednisolon
119. Indicați medicamentele ce se recomandă în celiachia refractară.
Indicați medicamentele ce se recomandă în celiachia refractară:
a) [ ] 5-aminosalicilații
b) [ ] Acidul ursodeoxycholic și choledeoxycholic
c) [ ] Antiinflamatoarele nesteroidiene
d) [ ] Antispasticele selective
 e) [x] Corticosteroizii
120. Indicați manifestările clinice ale sindromului de malabsorbție.
Indicați manifestările clinice ale sindromului de malabsorbție:
a) [ ] Dermatită herpetiformă
b) [x] Echimoze
c) [x] Glosită
d) [x] Hipercheratoză
e) [x] Neuropatie periferică
121. Indicați medicamentele utilizate în tratamentul colitei ulcerative.
Indicați medicamentele utilizate în tratamentul colitei ulcerative:
a) [x] Agenți de 5-ASA
b) [ ] Antiinflamatoarele nesteroidiene
c) [x] Azatioprina
d) [x] Corticosteroizii
e) [ ] Medicamentele antisecretorii
122. Indicați antibiotic cu acțiune intestinală intraluminală (cu efect sistemic minim).
Rifaximina
123. Identificați maladiile pentru care este caracteristică inflamaţia granulomatoasă în tractul
gastrointestinal.
Identificați maladiile pentru care este caracteristică inflamaţia granulomatoasă în tractul
gastrointestinal:
a) [x] Tuberculoza
b) [x] Sarcoidoza
c) [x] Boala Crohn
d) [x] Sifilisul
e) [ ] Amiloidoza
124. Indicați tipurile fiziopatologice de diaree acută.
Indicați tipurile fiziopatologice de diaree acută:
a) [ ] Dismetabolică
b) [x] Inflamatorie
c) [x] Osmotică
d) [x] Prin dismotilitate intestinală
e) [x] Secretorie
125. Indicați tratamentul de bază în diareea acută.
Indicați tratamentul de bază în diareea acută:
a) [ ] Agenți antidiareici
b) [ ] Antiinflamatoarele nonsteroidiene
c) [ ] Antibiotice
d) [ ] Recomandări dietetice stricte
e) [x] Substituire hidroelectrolitică
126. Identificați caracteristicile funcției discrimanante (DF)/Scorul Maddrey.
Identificați caracteristicile funcției discrimanante (DF)/Scorul Maddrey:
a) [x] Corelează cu bilirubina si protrombina
b) [ ] Corelează cu AST si trombocitele
c) [x] Este un scor prognostic specific pentru hepatita alcoolică
 d) [x] Un scor > 32 este asociat cu mortalitate înaltă
e) [x] Un scor > 32 constituie o indicație pentru administrarea steroizilor

1. Selectați caracteristicile diareei funcționale.

Prezenţa următoarelor simptome, valabile pentru ultimele 3 luni, dar cu debut cel puţin 6 luni
anterior: Scaun lichid sau semilichid în lipsa durerii în cel puţin 75% din defecaţii
2. Selectați criteriul de diagnostic greșit al dispepsiei funcționale.
DISPEPSIA FUNCŢIONALĂ
 Prezenţa simptomelor cu origine în regiunea gastroduodenală în absenţa bolilor organice,
sistemice sau metabolice, capabile să explice aceste simptome.
 La 99% ≥ 2 simptome prezente
 La 80% ≥ 5 simptome prezente
 Limite de timp: 3 luni de simptome active, cu debut cel puţin 6 luni înainte de diagnostic
3. Selectați remediile medicamentoase recomandate în caz de dispepsie funcțională.
4. Selectați remediile medicamentoase recomandate în caz de dispepsie funcțională.
o agenţii antisecretori gastrici (inhibitorii de pompă de proton şi blocanţii receptorilor H2),
o protectorii de mucoasă şi antispasticele (sucralfat, bismut, ulei de chimen şi mentă),
o prokineticele (metoclopramid, domperidon, trimebutina, tegaserod),
o antidepresivele.
5. Selectați semnele de alarmă care exclud tulburările gastrointestinale funcționale.
6. Numiți criteriile de diagnostic al durerii abdominale funcționale.
7. Numiți criteriul de diagnostic al durerii abdominale funcționale.
DUREREA ABDOMINALĂ FUNCŢIONALĂ
Prezenţa următoarelor simptome, valabile pentru ultimele 3 luni, dar cu debut cel puţin 6 luni
anterior:
 Durere abdominală continuă sau aproape continuă
 Lipsa sau interrelaţii ocazionale a durerii cu evenimentele fiziologice (mâncare, defecaţie, menses)
 Scădere uşoară a funcţionării diurne
 Durerea nu este simulată
 Simptome insuficiente pentru alte TFGI care ar putea explica simptomele
8. Selectați tratamentul medicamentos de bază în caz de durere epigastrică funcțională.
Antispastice musculotrope
Antidepresive triciclice
Inhibitorii recaptării serotoninei
9. Selectați tulburarea funcțională esofagiană.
10. Selectați tulburările funcționale esofagiene.
11. Selectați tulburările funcționale esofagiene
Tulburări funcţionale esofagiene
A1 Pirozis functional
A2 Durere toracică funcţională de origine prezumtiv esofagiană
A3 Disfagia funcţională
A4 Globus
A5 Hipersensibilitate la reflux.
12. Selectați tulburările funcționale biliare conform criteriilor Roma IV.
13. Selectați tulburările funcționale biliare.
Tulburări funcţionale ale vezicii biliare şi sfincterului Oddi (SO)
E1 Tulburări funcţionale ale vezicii biliare
E2 Tulburări funcţionale ale SO de tip biliar
14. Selectați tulburările funcționale gastroduodenale.
15. Selectați tulburarea funcțională gastroduodenală.
16. Selectați tulburările funcționale gastro-duodenale.
Tulburări funcţionale gastroduodenale
B1 Dispepsia funcţională
B1a. Distres sindrom postprandial
B1b. Sindromul durerii epigastrice
B2 Tulburări de eructaţie
B2a. Aerofagie
B2b. Eructaţie excesivă nespecificată
B3 Tulburări de greaţă şi vomă
B3a. Nausee cronică ideopatică
B3b. Vomă funcţională
B3c. Sindrom de vomă ciclică
B4 Sindromul de ruminaţie la adulţi
17. Indicați criteriile pentru pirozisul funcțional.
18. Indicați criteriile pentru pirozisul funcțional.
Prezenţa obligatorie a următoarelor simptome, valabile pentru ultimele 3 luni, dar cu debut cel
puţin 6 luni anterior:
 Senzaţie de arsură retrosternală (pirozis) sau durere
 Absenţa BRGE care să explice geneza simptomelor
 Absenţa tulburărilor de motilitate esofagiană histopatologic-determinate

19. Selectați tulburările funcționale intestinale conform criteriilor Roma IV.

20. Selectați tulburarea funcțională intestinală conform criteriilor Roma IV.
21. Selectați tulburările funcționale intestinale conform criteriilor Roma IV.
Tulburări funcţionale intestinale
C1 Sindromul intestinuluiiritabil
C2 Meteorism funcţional
C3 Constipaţie funcţională
C4 Diaree funcţională
C5Tulburări funcţionale intestinale nespecificate
 C6Constipatie indusa deopioizi

22. Enumerați pașii obligatori pentru diagnosticul dispepsiei funcționale.

Prezent unul sau mai multe din:  Plenitudine epigastrală deranjantă
 Saţietate precoce
 Durere epigastrică
 Arsură epigastrică
2. Lipsa evidenţei maladiilor organice (inclusiv endoscopia superioară), care ar explica simptomele
Criteriile sunt valabile pentru cel puţin 3 luni de simptome prezente, cu debut cel puţin 6 luni anterioare
diagnosticului
23. Indicați forma clinică a dispepsiei funcționale.
24. Indicați formele clinice ale dispepsiei funcționale
.B1ADistres sindrom postprandial
B1BSindromul durerii epigastrice
25. Indicați boala ce se caracterizeaăa prin următoarea imagine endoscopică.

Cancer în rezultatul inflamaţiei cronice şi al

malignizării în BC cu exulcerare posibi?????
26. Indicați boala ce se caracterizeaza prin următoarea imagine endoscopică.

relief în ”pietre de pavaj”;

27. Indicați boala ce se caracterizeaza prin următoarea imagine endoscopică.
 boala cron ulceratii liniare
28. Indicați boala ce se caracterizează prin următoarea imagine endoscopică.

afte şi ulceraţii pe mucoasă normală sau inflamată;? In

boala cron
29. Indicați boala ce se caracterizează prin următoarea imagine endoscopică.

pseudopolipi in CUN
30. Indicați boala ce se caracterizează prin următoarea imagine endoscopică.
 CUN grad sever sau acutizare
31. Indicați boala ce se caracterizează prin următoarea imagine radiologică.

Tablou radiologic în CU activă cu afectarea

hemicolonului stâng

32. Indicați boala ce se caracterizează prin următoarea imagine radiologică.

BC cu afectarea segmentului în sigma şi în

colon transvers cu stenozare

33. Selectați patologia ce se caracterizează prin următoarea imagine radiologică

34. Alegeți denumirea corectă pentru investigația de mai jos.
 enterografie prinCT/enteroCT
35. Selectați denumirea corectă pentru imaginea de mai jos.

110. Selectați ce patologie este prezentată.

enteropatie glutenica
36. Indicați patologia ce se caracterizează prin acest tablou endoscopic.

enteropatie glutenica???
140. Selectați pentru care maladie este caracteristic tabloul histologic din imagine – hepatită
periportală cu infiltrat limfoplasmocitar. - HVC
37. Indicați semnele bolii Crohn prezentate pe această imagine.

stenoza inflamatorie???????
38. Indicați semnele bolii Crohn prezentate pe această imagine.

fistule =complicație
39 Indicați semnele colitei ulcerative prezentate pe această imagine.

Pseudopolipi
40 Indicați semnele colitei ulcerative prezentate pe această imagine.
 CUN grad usor ,
inflamaţie continuă confluentă concentrică a mucoasei;
• edem şi hiperemia mucoasei;
• desenul vascular absent sau frust;
• mucoasă cu aspect “granulos”-????

41 Indicați semnele tipice ale colitei ulcerative prezentate pe această imagine.

 mucoasa cu relief neregulat, cu aspect granulos;

 eroziuni, ulceraţii sub forma unor spiculi marginali sau pete baritate;
 ulceraţii profunde sub forma de “buton de cămaşă” în stadii avansate;
 pseudopolipi de dimensiuni şi forma diferite, manifestate ca nişte defecte de
umplere);
 în stadiile tardive: lipsa haustrelor, îngroşarea şi rigiditatea peretelui intestinal,
scurtarea intestinului – colonul în forma de tub rigid şi scurtat.

42. Indicați complicațiile tipice bolii Crohn prezentate pe această imagine.

Fistula viscero-viscerală(interintestinală)

976.
977. CPGRE nu este standart de aur, se face cind colangiografia in rmn vede carculi, deoarece CPGRE
duce la acces de pancreatita acuta

978.