Introducere

Secretul intelepciunii pentru greci era: "Cunoa~te-te pe tine

insuti". Pavel recomandà cititorilor sai "sa aibà simtiri cumpàtate
despre sine" (Romani 12:3). Sfatul este excelent, insà departe de a fi
simplu.
lata cà Tim LaHaye ne oferà un indrumar direct de aplicare prin
cartea Ìnvingànd Temperamentul prin Duhul Sfànt,
Introvertitul extrem ar putea fi deprimat de o curiozitate morbida
in ceea ce il priveste pe el iar extravertitul extrem ar putea scàpa
esentialul folosind cartea pentru a-i analiza pe altii,
Ìnsa majoritatea cititorilor se vor vedea pe o rampa de lansare
pentru saltul spre o experimentare mai profundà a Duhului Sfànt.
Primul pas important al credintei crestine este acela de a crede cà
Dumnezeu ne-a acceptat asa cum suntem; al doilea este acela de a ne
accepta pe noi insine asa cum suntem; iar a-i accepta pe altii asa cum
sunt va incheia acest proces.
Cartea de fata làrnureste faptul cà nici convertirea si nici
consacrarea nu modifica temperamentu!. Ìnsà laturile pozitive sunt
Intàrite si folosite In lucrarea crestinà, pe cànd cele negative, grave -
"pàcatele de càpetenie" - sunt estompate.
Conducàtorii spirituali vor gasi cartea foarte utilà in consilierea
crestinilor in ceea ce priveste vocatia lor.
Cartea va smeri si aceasta ar putea dàuna, insà nu si cititorului
care urmàreste nemijlocit experienta Inàltàtoare a plinàtàtii Duhului
Sfànt.

DAVID PAWSON
Centrul Millmead,
Biserica Baptistà Guildford
 CUPRINS

l. Asa te nasti 11

2. Temperamentul poate fi schimbat... 15

3. Cele patru temperamente principale 17

4. Laturi temperamentale pozitive 25

5. Laturi temperamentale negative 31

6. Temperamentul plin de Duhul Sfànt. 41

7. A fi plin de Duhul Sfànt... 53

8. Ìntristànd Duhul Sfànt prin manie 65

9. Stingànd Duhul Sfànt prin teama 75

lO. Depresia, cauza ~i remediul ei 91

11. Cumsà-tiinvingislàbiciunile 107

12. Temperamente modificate prin Duhul Sfànt... 123

Anexa A - Indexul termenilor 137

 PREFATÀ

Nimic nu este atàt de fascinant la om ca temperamentul sàu.

Temperamentul este acela care ii conferà fiecàrui individ calitàtile
distincte ale unicitàtii sale, care il diferentiazà de restul oamenilor,
la fel ca modele1e diferite conferite de Dumnezeu fulgilor de nea.
Este forta nevàzutà din spatele actiunii umane, o fortà care
poate distruge un individ norma1 si productiv, atàta timp càt nu este
disciplinata si directionatà.
Temperamentul conferà omului atàt 1aturi putemice càt si
slàbiciuni, Cu toate cà ne place sa ne referim doar la parti le noastre
pozitive, toti avem slàbiciuni,
Dumnezeu a dat crestinului Duhul Sfànt, care poate sa
imbunàtàteascà latura pozitivà natura la a omului si sa depàseascà
slàbiciunile.
Intentia autorului in aceastà carte este de a va ajuta sa intelegeti
modul de interventie a Duhu1ui Sfànt in depàsirea neputintelor,
Sunt indatorat multor persoane prin cartea de fata. M-am
folosit de multe lucràri standard de psihologie, combinate cu
observatiile mele ca pastor si consilier timp de 18 ani, si de
asemenea de lucrare a psiho1ogului crestin amintit, Or. Henry Brandt.
In plus am extras material important din cartea teo1ogului norvegian
Or. Ole Hallesby pe tema Temperamentul si Credinta Crestinà
(Temperament and the Christian Faith).
lmi exprim recunostinta fata de numerosii editori care mi-au
acordat permisiunea de a cita din càrtile 10r.Acestia sunt mentionati in
referintele de la sfàrsitul fiecàrui capito1 continind citate.
 Capitolul l

A~ATE NA~TI

.De ce oare nu ma pot controla? Stiu ce este bine si ce este ràu

- dar se pare cà nu sunt in stare sa aplic!" Aceastà pledoarie frustrata
venea din partea unui om de afaceri tànàr si distins care apelase la mine
pentru consiliere. Nu era prima data cànd auzeam aceastà plàngere sub
o forma sau alta; de fapt, este o experientà foarte obisnuità.
Apostolul Pavel rara indoialà cà a simtit la fei cànd a afinnat:
"...am vointà sa fac binele, dar n-am puterea sa-I fac. Càci binele pe
care vreau sa-l fac, nu-l fac, ci ràul pe care nu vreau sa-l fac, iatà ce
fac! Si dacà fac ce nu vreau sa fac, nu mai sunt eu cel ce face lucrul
acesta, ci pàcatul care locuieste in mine." (Romani 7: 18-20)
Pavel se disociazà pe sine de acea fortà incontrolabilà interioarà
spunànd: "...nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci pàcatul care
locuieste in mine." .Eu" este persoana lui Pavel, sufletul, vointa ~i
mintea omului. .Pàcatul'' care Iocuia in el era slàbiciunea naturalà
pe care Pavel, ca de altfel orice fiintà omeneascà, a mostenit-o de la
pàrinti.
Cu totii am mostenit de la pàrinti un temperament principal care
contine atàt laturi pozitive càt si negative. Acest temperament poartà
diferite denumiri in Biblie, .xmiul firesc", "camea", "omul cel vechi",
pentru a mentiona doar càteva, Impulsul primordial al fiintei noastre
este cel care cauta sa ne satisfacà cerintele. Pentru a putea intelege
corect contro lui detinut de acesta asupra actiunilor ~i reactiilor
noastre trebuie sa distingem cu atentie intre temperament, caracter si
personalitate, definindu-le in continuare.
12 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt 13
Temperament Desigur cà nationalitatea ~i rasa joacà un rol important in cadrul
Temperamentul este cornbinatia dintre tràsàturile innàscute temperamentului mostenit. Utilizàm expresii cum ar fi: "o nati une
care afecteazà subconstient comportamentul umano Aceste tràsàturi nervoasà", "o natiune industrializatà", "o nati une rece" pentru a
sunt dispuse genetic bazàndu-se pe nationalitate, rasa, sex ~i alti descrie ceea ce este vizibil.
factori ereditari. Tràsàturile sunt transmise prin gene. Unii psihologi In timpul unui tur misionar in Mexic, am remarcat diferentele
sunt de parere cà mostenim mai multe gene de la bunicii decàt de la mari dintre triburile pe care le-am studiat. lndienii Sapotaco m-au
pàrintii nostri. Aceasta ar putea explica asernànarea unor copii mai impresionat enorm. Multe triburi erau lipsite de initiativà, indiferente
mult cu bunicii lor si mai putin cu pàrintii. Dispunerea tràsàturilor ~i neglijente cu modul lor de viatà. Tnsa Sapotaco erau un trib foarte
temperamentale este la fel de imprevizibilà ca si culoarea ochilor, a industrializat si deseori capabili pànà la ingeniozitate, intr-unul din
pàrului, sau dimensiunea corpului. orasele vizitate acestia urmareau in mod activ mestesugul tehnic al
tcsutului, iar simtul responsabilitàtii era mult accentuat fata de ce!
Caracter al altor triburi, indemànarea se invatà, insà adaptabilitatea si dorinta
Caracterul este adevàratul eu. Biblia se referà la el ca fiind dc invàtare erau omniprezente in cadrul tribului, astfel cà nu putea fi
"omul ascuns al inimii". Este rezultatul dintre temperamentul tàu - decàt o tràsàturà ereditarà,
modificat de educati a primità - si atitudinile, convingerile, principiile Temperamentul va fi totodatà afectat de sexul persoanei, In mod
~i motivatiile fundamentale. Uneori este denumit "sufletul" omului, special in ceea ce priveste sentimentele. Femeile sunt considerate a
cuprinzànd mintea, sentimentele si vointa. Ii de obicei mai expresive emotional decàt bàrbatii. Chiar si ce le mai
dure femei varsà uneori lacrimi pe cànd unii bàrbati nu plàng niciodatà.
Personalitatea Tràsàturile temperamentale, fie ele controlate sau nu, au aceeasi
Personalitatea este expresia exterioarà a eului nostru, care poate durata de viatà ca noi. Odatà cu vàrsta insà tràsàturile noastre dure ~i
sa coincida sau nu cu caracterul, In functie de càt de originali suntem. aspre devin mai moi si fine. Omul invatà cà pentru a trai In pace cu
Deseori personalitatea este o fatadà plàcutà pentru un caracter neplàcut semenul sàu este ce! mai bine sa I~i dezvolte laturile naturale pozitive
sali slab. Astàzi multa lume joacà un rol, bazàndu-se pe ceea ce cred ei ~i sà-si suprime slàbiciunile. Multi reusesc In dezvoltarea caracterului
cà ar tre bui sa fie o persoanà, In locul a ceea ce sunt de fapt. Aceasta ~i In imbunàtàtirea personalitàtii lor, insà doar càtiva sunt capabili sa-
este o formula pentru haosul mintal si spiritual. ~i schimbe temperamentul. Cu toate acestea - este posibil, dupà cum
Este determinata de urrnàrirea regulilor umane de conduità vom vedea in urmàtorul capitol.
acceptabilà. Biblia ne spune: "omul cauta la infàtisare, dar Dumnezeu
se uità la inimà", ~i "din inimà pomesc izvoarele vieti i". Punctul de
modificare a comportamentului se gàseste in interiorul omului, nu in
afara lui.
Rezumànd, temperamentul este combinatia tràsàturilor cu care
ne nastem; caracterul este temperamentul nostru "civilizat"; iar
personalitatea este "fata" pe care o aràtàm altora.
Deoarece tràsàturile temperamentale se transmit genetic de la
pàrinti si sunt deci imprevizibile, ar trebui sa avem in vedere unii
dintre factorii de caracter care influenteazà temperarnentul.
 Capitolul2

TEMPERAMENTUL POATE FI SCHIMBAT

Apostolul Pavel a descris strigàtul disperat al inimii oncarui

individ sincer, care a simtit slàbiciunile temperamentului sàu:
,,0, nenorocitul de mine! Cine ma va izbàvi de acest trup de moarte? .."
(Romani 7:24) Ràspunsul sàu este cutremuràtor: "Multumiri fie aduse
lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!"
Da, temperamentul poate fi schimbat. Aceasta se poate observa
cu claritate din 2 Corinteni 5: 17, unde Pavel serie: "Caci dacà este
cineva in Hristos, este o fàpturà nouà; ce le vechi s-au dus, iatà ca toate
lucrurile s-au fàcut noi."
Din mornent ce temperamentul este .firea" noastrà "veche", ceea
ce l'itrebuie omului este o "fire nouà". Acea "fire nouà" este data omului
atunci cànd el ìl primeste pe Isus Hristos in viata sa. Apostolul Petru a
putut vorbi despre acest subiect din proprie experientà, temperamentul
sàu fiind radical schimbat in urma primirii "firii noi". Ìn 2 Petru
1:4 el se referà la cei care au fost .nàscuti din nou" prin credinta in
lsus Hristos ca la unii care au devenit " ...pàrtasi firii durnnezeiesti"
dupa ce au fugit de "stricàciunea care este in lume prin pofte".
.Firea dumnezeiascà" care vi ne prin Isus Hristos este singura
scàpare de sub controlul temperamentului nostru natural, firesc, càci
doar prin EI suntem fàcuti "fàpturi noi".
Au existat indi vizi deosebit de autocontrolati care si-au schimbat
partial temperamentul si apro ape total conduita, Insà nu si-au
vindecat intrutotul slàbiciunile, Chiar si acestia au avut pàcatele lor
de càpetenie. Satan cunoaste slàbiciunile majore aie temperamentului
18 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
eli de obicei unul dintre acestea predomina. Existà procente diferite
de temperament. De exemplu, unii ar putea fi 60% sangvini si 40%
melancolici. Altii sunt un amestec a cel putin douà, poate chiar
patru, cum ar fi 50% sangvini, 30% colerici, 15% melancolici si 5%
flegmatici. Este imposibilà determinarea raporturilor si procentelor,
dar nu aceasta e important. Ceea ce este important pentru scopul nostru
este de a-ti determina tipul principal de temperament. Apoi vom putea
studia potentialele tale laturi pozitive ~i negative si vom putea oferi un
program pentru depàsirea slàbiciunilor prin puterea lui Dumnezeu in
tine.
Existà un pericol in prezentarea acestor patru tipuri de
temperament; unii vor fi tentati sa-si analizeze prietenii si sa-i priveascà
din prisma: "Ce tip e?" Acesta este un obicei demoralizator ~i precar.
Studiul nostru asupra temperamentului se adreseazà doar autoanalizei,
pe làngà faptul cà ne face mai intelegàtori fata de slàbiciunile si
lipsurile naturale aIe altora.
Acum as dori sa va fac cunostintà cu ...
Sangvinul
DI. Sangvin este temperamentul cald, optirmst, VIOI si "gata
sa se distreze". Este receptiv din fire, iar impresiile exteme gàsesc
cu usurintà drum spre inima sa, unde determina imediat un ràspuns
exploziv. In luarea deciziilor sale predomina mai degrabà sentimentele
decàt reflectiile mintii,
DI. Sangvin are o capacitate deosebità de a se distra ~i de obicei
transmite si altora dispozitia sa. Cànd )~i face aparitia intr-un grup are
tendinta de a insufleti spiritele tuturor celor prezenti prin conversatia
sa exuberantà. Este un povestitor excelent, deoarece firea sa calda,
sentimentalà aproape cà-I duce la retràirea experientei odatà cu
povestirea ei.
DI. Sangvin nu duce niciodatà lipsà de prieteni. Dr. Hallesby
spune: .Felul sàu naiv, spontan, genial ii deschide usi si inimi."
El poate simti sincer bucuriile si supàràri le persoanei pe care o intàlneste
~i posedà capacitatea de a o face pe aceasta sa se simtà importantà,
ca ~i cum ar fi un prieten foarte special; de fapt, chiar asa si este -
dupà cum este ~i urmàtoarea persoanà pe care el o intàlneste, càreia i
se acordà apoi aceeasi atentie,
Cele patru temperamente principale 19
Se bucurà de oameni, nu-i piace singuràtatea, dar cel mai bine se
simte cànd este inconjurat de prieteni ~i el este sufletul petrecerii. Are
un repertoriu nesfàrsit de povesti interesante pe care le istoriseste in
uiod teatral, devenind astfel atàt favoritul copiilor càt si al adultilor, de
ohicei avànd intrare la cele mai bune petreceri sau intruniri mondene.
D-lui Sangvin nu-i lipsesc niciodatà cuvintele. Deseori vorbeste
uininte de a gàndi, insà sinceritatea sa are efect dezarmant asupra
multora din auditoriul sàu, determinàndu-i sa ràspundà dispozitiei
nlc. Felul sàu de viatà liber, evident interesant, extravertit 'ìl fac de
multe ori tinta invidiei celor cu temperament mai timido
Stilul sàu gàlàgios, prietenos, impetuous 11 fac in aparentà
mni sigur pe sine decàt este in realitate, dar energia si dispozitia sa
ndorabilà ìI ajutà sa treacà cu bine peste momentele gre!e aie vietii.
Oumenii au un fel de a-i scuza slàbiciunile, spunànd: "A~a e felullui."
Lumea este irnbogàtità prin acesti oameni veseli, sangvini. Sunt
huni vànzàtori, lucràtori in domeniul medicai si in invàtàmànt, actori,
oratori si, ocazional, in functii de conducere.
Acum sa-l intàlnim pe ce! de-al doilea tip temperamental...
Colericul
DI. Coleric este temperamentul aprins, iute, activ, practic si cu
vointa puternicà. El este deseori infatuat ~i foarte independent. Are
I .ndinta de a fi ferm si selectiv, fiindu-i usor sa ia decizii atàt pentru
'I càt ~i pentru altii.
Domnului Coleric ii merge bine cànd este activ. De fapt, pentru
'I, "viata inseamnà activitate". Nu trebuie sa fie stimulat de mediu,
ci mai degrabà el este acela care stimuleazà mediul inconjuràtor prin
«lcile, planurile si ambitiile sale continue. Actiunile sale nu sunt sterile,
',ci posedà un intelect practic si ager si este capabil sa ia hotàràri
rnpide si ferme sau sa planifice proiecte valoroase de lunga durata. Nu
sovàie sub presiunea gàndirii altora. El adoptà o pozitie bine definita
111 orice problema si nu de putine ori poate fi gàsit luptànd impotriva
ncdreptàtilor sociale sau a situatiilor critice.
Nu se teme de impedimente; acestea chiar tind sa-l incurajeze.
I\ste hotàràt pànà la incàpàtànare ~i deseori reuseste acolo unde altii
'~Lleaza,·si aceasta nu pentru cà planurile sale ar fi mai bune decàt
ulc celorlalti, ci datorità faptului cà el incà mai incearcà dupà ce altii
 20 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
s-au descurajat ~i au renuntat. Dadi existà Wl sàmbure de adevàr in
zicala: "Conducatorii se nasc,- nu se formeazà'', atunci el este un
lider innàscut. Natura emotionalà a d-lui Coleric este cea mai putin
dezvoltatà laturà a temperamentului sàu, Nu simpatizeazà cu usurintà
cu altii si nici nu-si manifesta in mod firesc compasiunea. De multe ori
este stànjenit sau dezgustat de lacrimile altora. Apreciazà prea putin
arte le frumoase; interesul sàu este axat pe valori le practice aie vietii.
Recunoaste rapid oportunitàtile si la fel de rapid alege cea mai
bunà cale de-a se folosi de ele. Dispune de o minte bine organizatà
cu toate cà detaliile il plictisesc de obicei. Nu pierde multa vreme
analizànd, ci evalueazà rapid, aproape intuitiv; de aceea, are tendinta
de a privi spre tinta dorità rara a vedea potentialele capcane si obstacole
din cale. O data ce a pomit spre tinta poate trece cu brutalitate peste
cei care ii stau in drum. Tinde sa domine si sa comande si nu ezità in a
se folosi de oameni pentru atingerea scopurilor sale. De multe ori este
considerat un oportunist.
La maturitate, colericului ii este greu sa tindà spre Hristos datorità
atitudinii sale independente ~i vointei sale putemice. Chiar si dupà ce
devine crestin, ca urmare a firii sale, ii este dificil sa se increadà in
mod activ in Hristos pentru viata de toate zilele. Crestinilor colerici
probabil cà le este cel mai greu sa realizeze ce a vrut sa spunà Isus prin
cuvintele: .Despàrtiti de mine nu puteti face nimic." Si nu existà limite
in ceea ce ar putea sa facà o data ce au invàtat sa "umble in Duhul" si
sa "ramàna in Hristos". Multi din marii generali ~i conducàtori ai lumii
au fost colerici. Acest tip temperamental este bun in roluri executive,
ca om de afaceri, poate fi producàtor, dictator sau criminal, in functie
de standardele sale morale. La fel ca dI. Sangvin, colericul este in
majoritatea cazurilor un extravertit, insà de o mai mica intensitate.
Haideti sa-l cunoastem acum pe cel de-al treilea tip de
temperament.. .
Melancolicul
DI. Melancolic este deseori cunoscut ca "temperamentul negru
sau sumbru". De fapt el este cel mai bogat temperament, fiind un tip
analitic, gata de sacrificiu, dàruit, perfectionist, cu o natura foarte
sensibilà emotional. Nimeni nu stie sa se bucure mai mult de artele
frumoase ca melancolicul.
Cele patru temperamente principale 21
Prin firea sa tinde sa fie introvertit, insà datorità rolului
predorninant al sentimentelor el trece printr-o varietate de stàri.
Uneori sentimentele sale il vor purta spre inàltimi, ceea ce il va face
s, se comporte predominant extravertit. Cu toate acestea, alteori va
li deprimat si posornoràt, in aceastà perioadà fiind retras, poate chiar
re pingàtor,
DI. Melancolic este un prieten foarte loial, dar spre deosebire de
dl. Sangvin, el nu-si va face prieteni cu usurintà, Nu se va inghesui
s~ cunoascà oameni, ci mai degrabà asteaptà ca oamenii sa vinà spre
cl. Este probabil cel mai de incredere dintre toate temperamentele,
deoarece tendintele sale perfectioniste nu ii permit sa fie delàsàtor sau
sà-i dezamàgeasca pe alti i cànd au nevoie de eI. Reticenta sa naturalà
dc a se impune nu este un indiciu cà nu-i plac oamenii. La fel ca nouà,
lui nu numai cà-i plac, dar are ~i o mare dorintà de a fi iubit de acestia,
~xperientele dureroase ìl fac circumspect in ceea ce priveste va lo area
do suprafatà a oamenilor, astfel cà tinde sa fie suspicios atunci cànd
altii il preferà sau il coplesesc cu atentie.
Abilitatea sa analitica exceptionalà il determina sa diagnosticheze
cu precizie obstacolele si pericolele oricàrui proiect la care ia parte.
Aceasta este in contrast puternic cu dI. Coleric, care rareori anticipeazà
problemele sau greutàtile, insà are certitudinea cà va face fata oricàrei
situatii. Aceastà caracteristicà sta la baza refuzului d-lui Melancolic
de a incepe noi proiecte si totodatà a impotrivirii sale fata de cei care
l1U sunt in concordantà cu el in aceastà privintà. Ocazional, cànd se
gàseste intr-una din stàrile sale emotionale de exceptie, de extaz sau
inspiratie, ar putea produce mari opere de arta sau de geniu. Realizàrile
ucestea insà sunt in cele mai multe cazuri urmate de perioade de adàncà
depresie,
DI. Melancolic i~i gàseste adevàratul sens al vietii sale de obicei
prin sacrificiul personal. Se pare cà are dorinta de a se face pe sine
sa sufere si de cele mai multe ori va alege o cale dificilà prin viatà,
nelipsità de mari sacrifici i personale. O data ce a ales, el isi va urmàri
tclul indeaproape si cu perseverentà, si mai mult ca sigur va face mult
bine,
Nici unul dintre temperamente nu are atàta potential natural
ca dI. Melancolic, atunci cànd este stimulat de Duhul Sfànt. Multe
dintre marile genii ale lumii - artisti, muzicieni, inventatori,filozofi,
22 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt Cele patru temperamente principale 23

pedagogi ~i teoreticieni - au avut temperament melancolic. Este va determina pe acesta sa zicà: "Hai sa organizàm un comitet si o
interesant de observat faptul di multe personaje biblice remarcabile au campanie si sa facem ceva in aceastà privintà." DI. Flegmatic probabil
fost fie predominant melancolice ca temperament sau au avut puternice ar ràspunde prin afirmatia: "Conditiile acestea sunt groaznice. De ce
tendinte melancolice, cum ar fi Moise, llie, Solomon, Apostolul Ioan, nu face cineva ceva in aceastà privintà?" DI. Flegmatic este de obicei
si multi altii, inimos si simtitor dar rareori I~i dezvàluie adevaratele sentimente. insà
Iar acum vom examina al patrulea tip temperamental... o data mobilizat el se dovedeste a fi o persoanà capabilà ~i eficientà,
Nu-si atribuie singur rolul de conducàtor, dar este un !ider capabil In
cazul in care este numit. Are efect conciliant asupra altora si este un
Flegmaticul
I càtor de pace lnnàscut.
DI. Flegmatic l~i trage nume le de la ceea ce credea Hippocrate
Lumea a beneficiat din plin de natura dàruità a eficientului domn
a fi lichidul organic capabil sa produca acel "temperament calm,
Flegmatic. Este bun diplomat, contabil, profesor, conducàtor, om de
imperturbabil, comod, lent, echilibrat". Viata este pentru el o experientà
~Liinta sau potrivit pentru orice muncà meticuloasà,
fericità, banalà, plàcutà, In care evita pe càt posibil sa se implice.
Acum cà ati fàcut cunostintà cu cele patru tipuri de temperament,
DI. Flegmatic este atàt de calm si de comod incàt pare sa nu se
veli observa cu sigurantà de ce "oamenii sunt indivizi". Nu este
tulbure niciodatà, indiferent despre ce este vorba. Are un punct de
vorba doar de patru tipuri distincte de temperament care produc
fierbere foarte ridicat si rareori izbucneste in manie sau ràs, tinàndu-si
Il .cste diferente, ci si de combinatii si procente de temperament care
in frau sentimentele. Este singurul tip de temperament invariabil ori de
multiplicà diferentele posibile. Cu toate acestea, majoritatea oame-
càte ori ìl vezi. In spatele personalitàtii reci, reticente, aproape timide
nilor relevà un model de comportament care indica inclinati e càtre un
a d-lui Flegmatic se gàseste o combinatie de abilitati deosebite. EI
Ilp Lemperamental principal.
simte mult mai mult decàt lasa sa se vada si are o bunà capacitate de
Recent, In America, am avut o experientà care ilustra pe viu
apreciere a artelor frumoase si a lucrurilor de calitate in viatà.
.hlcrentele de temperament. Avearn nevoie de un fotocopiator pentru
DI. Flegmatic nu duce lipsà de prieteni, fàcàndu-i piacere
drscursul meu intr-o tabàrà de vara a liceenilor. In micul oras din
compania si posedànd un simt natural al umorului sec. Este tipul
H' .inàtate, singurul aparat disponibil era acela din Centrul Educational.
individului care poate face o gràmadà de oameni sa se pràpàdeascà de
[ungànd acolo la ora stabilita am gàsit nouà oameni muncind din
ràs.fàrà ca el insusi sa schiteze un zàmbet. Are acea capacitate unica de
l'" 'li. Dupà ambianta calma, m'donata si eficientà mi-am dat seama
a vedea ceva ilar la ceilalti si la lucrurile pe care le fac. Posedà intelect
I ma aflu In prezenta unor indivizi predominant melancolici sau
si memorie bunà ~i deseori este un bun imitator. Una din sursele sale
1111'll1atici.
?1ajore de distractie este cea pe seama celorlalte tipuri de temperament.
Acest lucru mi s-a confirmat mai tàrziu in timp ce administratorul
Il deranjeazà entuziasmul continuu, lipsit de sens al d-lui Sangvin si
11111 emise cu grijà factura insà refuzà sa-mi ia banii, aceasta
de multe ori ii reproseazà acestuia superficialitatea. Este dezgustat de
llllliravenind regulilor. El ma conduse la trezorerie, iar de acolo la
stàrile mohoràte aie d-lui Melancolic si il ridiculizeazà. Este incàntat
l uutnbilitate, de unde am fost preluat de casier, care a transmis banii
sa taie avàntul planurilor ~i ambitiilor d-lui Coleric.
1111'1 opcratorului registrului de casa. Dovada finalà a constituit-o cutia
Tinde sa devinà spectator in viatà si incearcà sa se tinà deoparte de
l Il Illimerar, care dezvàluia o nota de perfectionism. Monezile erau
activitàtile altora. De fapt, rareori si cu mare greutate este motivat càtre
IlIllIljulc atent in fisicuri, pe valori.
orice forma de activitate diferità de rutina zilei. Ceea ce nu inseamnà
cà nu stie sa aprecieze nevoia de actiune si dificultàtile altora. El, ca
ln timp ce observam mediul si interesullor calm, dar clar fata de
Il 'lIsL~problema minorà, mintea mi-a zburat la scena ilarà petrecutà
si dI. Coleric, s-ar putea sa observe aceleasi nedreptàti sociale, insà
111 hiroul de vànzàri, de unde am achizitionat retroproiectorul.
ràspunsul lor va fi complet diferit. Spiritul de luptà al colericului il
24 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
Acolo echipa de vànzàri, directorul impreunà cu teti angajatii, erau
predominant extravertiti, temperamente colerice sau sangvine. Locul
era o dezordine totalà, Hàrtiile zàceau pretutindeni, personalul lipsea
de la birouri si de làngà telefoane, biroul fiind un viespar zgomotos.
Ìn cele din urmà, peste toate vocile, I-am auzit pe director adresàndu-
se angajatilor, cu o expresie de disperare pe fata: "intr-o bunà zi o sa
organizàrn locui asta!"
Aceste douà scene infàtiseazà contrastul natural dintre tràsàturile
ereditare ce produc temperamentul umano Ele subliniazà de asemenea
faptul cà toate cele patru temperamente principale descrise sunt
necesare pentru asigurarea varietàtii si scopului in aceastà lume.
Despre nici un temperament nu se poate spune cà este mai bun decàt
altu!. Fiecare contine atàt laturi pozitive, càt si negative si fiecare este
incàrcat cu propriile-i slàbiciuni si pericole.
O data trecute in revistà cele patru tipuri de temperament,
examinàm mai indeaproape laturile lor pozitive.
Capitolul4
LATURI TEMPERAMENTALE POZITlVE
Sangvinul
Nimeni nu se bucurà de viatà mai mult decàt sangvinul.
sa
'uriozitatea lui copilàreascà este in permanentà treazà fata de tot ce
ìl inconjoarà. Prin faptul di sentimentele sale sunt atàt de receptive
111 mediu, chiar ~i lucrurile neplàcute aIe vietii pot fi uitate printr-o
s .himbare de mediu. Rareori se intàmplà sa nu se trezeascà bine dispus
~i mai tot timpul va ti gàsit fluierànd si càntànd dacà circumstantele
sule ìi determina o gàndire pozitivà. Plictiseala nu il caracterizeazà si
H ' poate ocupa cu usurintà de ceva ce il fascineazà.
Tràsàtura naturalà a d-lui Sangvin care ìi determina dispozitia
II plinà de viatà si optimistà este definita de Or. Hallesby dupà cum
urrneazà: .Persoana sangvinà este dàruità de Dumnezeu cu abilitatea
Il' a trai In prezent.' EI uità usor trecutul astfel cà mintea sa nu va
li niciodatà incetosatà de amintirea deceptiilor sau a durerilor. De
nscmenea nu este frustrat si temàtor de cunoasterea greutàtilor ce vor
v mi, deoarece nu acordà viitorului prea multa importantà. Sangvinul
Il'lie~te pentru prezent, in consecintà va ti foarte optimist. Stie sa
. bucure la fel de lucrurile miei ale vietii ca si de cele mari, deci
11\ 'rita sa se bucure de viatà azi. Intotdeauna este optimist cà rnàine,
rndiferent ce va aduce acel màine, va fi cel putin la fel de bun ca azi,
dll 'u nu chiar o zi mai bunà. S-ar putea ca printr-o mica pIanificare
proprie ziua de màine sa fie intr-adevàr ceva mai bunà, insà acest fel
Ik 'andire nu pare sa apartinà firii sale.
26 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
Este angrenat cu usurintà in planuri si proiecte noi, iar entuziasmul
sàu debordant este deseori molipsitor. Dacà proiectul de ieri a esuat, el
este optimist cà cel de astàzi va avea un succes garantat.
Obiceiurile expresive aIe d-lui Sangvin izvoràsc in principal din
dragostea sa sincera fata de oameni. li pIace anturajul, sa impàrtàseascà
bucuriile ~i supàràrile celor din jur, ~i ii pIace sa-si facà noi prieteni.
Il necàjeste atunci cànd cineva nu se distreazà la o petrecere si va
face orice ca acea persoanà sa fie acceptatà intr-un grup. Dragostea
sa de oameni il va ràsplàti intotdeauna cu acelasi sentiment din partea
semenului.
Una din cele mai mari calitàti aie d-lui Sangvin este inima
sa bunà, plinà de compasiune. Nimeni nu vi ne in intàmpinarea
nevoilor celorlalti ca el. In mod literal, el este capabil de a impàrtàsi
experientele emotionale aie altora, fie ele plàcute sau nu. Sangvinului,
prin natura sa, ii este usor sa urmeze indemnul scriptural: .Imcurati-và
cu cei ce se bucurà, plàngeti cu cei ce plàng". Ca medie, caracteristica
predorninantà a d-lui Sangvin este felul sàu de a sti cum sa se poarte
cu un bolnav.
Sinceritatea d-lui Sangvin este deseori inteleasà gresit, Cei din
jur sunt deceptionati de schimbarea brusca a sentimentelor sale. Ei
nu reusesc sa inteleagà faptul cà acesta pur si simplu ràspunde la
sentimentele altora. Nimeni nu te va iubi mai mult sau nu te va uita
mai repede ca dI. Sangvin. Are plàcuta capacitate de a trai in prezent,
in consecintà se va bucura de viatà. Lumea este irnbogàtità prin
acesti oameni veseli si prornpti. Cànd sunt motivati si disciplinati de
Dumnezeu, acestia potfi mari slujitori ai lui Isus Cristos.
Colericul
DI. Coleric este de obicei un individ autodisciplinat cu o puternicà
tendintà de autodeterminare. Este foarte sigur de sine si foarte agresiv.
Este omul in "continua miscare", dar spre deosebire de dI. Sangvin,
activitatea sa este bine planificatà si centrata.
O data ce s-a angrenat intr-un proiect dovedeste o abilitate tenace
de a merge neabàtut intr-o singurà directie, Despre el se poate spune
pe drept: .Fac un singur lucru." Scopul sàu vizànd o singurà tinta este
deseori incununat de succes.
Laturi temperamentale poziti ve 27
Ar putea sa creadà cà metodele sau planurile sale sunt mai bune
(kcat aIe altora, insà in realitate succesul se datoreazà mai degrabà
hotàràrii sale si "ramanerii pe pozitie" decàt superioritàtii in gàndire,
Temperamentul coleric este dedicat aproape in exc\usivitate
uspectelor practice aie vietii. El priveste toate lucrurile din punctul
Il vedere al scopului lor utilitar si e cel mai fericit cànd se antreneazà
mtr-un proiect valoroso Afe o minte stràlucità pentru organizare, insà
-onsiderà munca migàloasà stresantà, Poate evalua rapid o situatie ~i
ponte gasi cea mai practicà solutie. Ca medie este omul ideaI in echipa
unbulantei, unde timpul este cel mai pretios in cazul unui tratament de
111' lcnta. Multe dintre deciziile sale se bazeazà mai degrabà pe intuitie
d 'at pe o gàndire analitica.
DI. Coleric are tendinte puternice de conducàtor, Prin vointa sa
puìcrnicà tinde sa domine un grup, este un bun cunoscàtor al oamenilor
"i rcactioneazà rapid si ferm la urgente. Nu numai cà va accepta usor
.onducerea atunci cànd este solicitat, dar el insusi se va oferi pentru
Il 'casta functie. Dacà nu devine prea arogant sau dictatorial, cei din jur
VOI' ràspunde bine la comenzile sale practice.
Viziunea despre viatà a d-lui Coleric, avànd in vedere siguranta
dc sine a acestuia, va fi aproape intotdeauna una optimistà. Este un
ivcnturier pànà intr-acolo incàt sa-si pàràseascà chiar ~i o pozitie
i rurà pentru provocarea necunoscutului. Are un spiri t de pionier.
A tunci cànd evalueazà o situatie, nu observà capcanele sau eventualele
probleme, ci se concentreazà asupra scopului.
Are acea sigurantà neclintità cà indiferent ce greutàti ar apàrea, el
VII l'i in stare sa le rezolve. Piedicile nu Il descurajeazà, ci dimpotrivà il
Iimuleazà, determinàndu-I intr-o mai mare màsurà sa-si atingà telul.
Melancolicul
DI. Melancolic posedà pe departe cea mai bogatà ~i mai sensibilà
llrc dintre toate temperamentele. Are tendinte de geniu; mai concret,
rlintre toate tipurile, cel mai ridicat procentaj de genii sunt melancolici.
111 1l10d special exceleazà in domeniul artelor frumoase si apreciazà
mult valorile adevàrate in viatà, Reactioneazà emotional, insà spre
ti osebire de sangvin el este motivat spre reflectie prin sentimentele
nlc.
 28 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
DI. Melancolic este in special adeptul gàndirii creati ve, iar stàrile
sale emotionale extreme conduc deseori la inventii sau productii
creative valoroase.
Melancolicul are puternice tendinte perfectioniste. Standardul
sàu de excelentà il depàseste pe al altora, iar cerintele sale de acceptare
in ori care domeniu sunt deseori mai mari decàt pot fi intrunite, fie
de el sau de altii. Aceastà tendintà este urmatà de multa introspectie,
melancoLicul retràind de multe ori evenimente sau decizii aie trecutului,
considerànd cà dacà i s-ar mai oferi o data ocazia, ar actiona cu mult
mai bine.
Abilitàtile analitice aie d-lui Melancolic, combinate cu tendintele
sale perfectioniste, il fac un "om al detaliilor". Ori de càte ori colericul
sau sangvinul VOI' sugera un proiect, melancolicul Il va analiza in
càteva clipe si va extrage fiecare greutate pe care ar fi posibil sa o
intàmpine. Nu de putine ori va pàrea contra, tocmai datorità referirii
sale constante la potentialele dificultàti, Insa acestea pentru el sunt
reale. Aceste abilitati analitice il calificà pentru domenii cum ar fi
matematica, stiintele teoretice, cercetàrile medicai e, arhitectura,
filozofia, actul scriitoricesc si alte vocatii exigente.
Cei binecuvàntati cu un temperament melancolic nu trebuie
sa se stràduiascà sa fie credinciosi; pentru ei aceasta le este in fire.
DI. Melancolic nu atrage in mod obisnuit asa de multi prieteni ca dI.
Sangvin, insà pe cei pe care ~i-i face ii pàstreazà si efectiv "i~i da viata"
pentru ei. Te poti baza intotdeauna pe o persoanà melancolicà in ceea
ce priveste indeplinirea sarcinilor in timpul stabilit sau in rezolvarea
atributiilor care ìi revin. 01. Melancolic rareori cauta sa fie In centrul
atentiei, dar ii convin rolurile secundare. De multe ori alege o cale
plinà de sacrifici i in viatà, càci are o dorintà neobisnuità de a se dàrui
spre binele aproapelui sàu.
DI. Melancolic detine minunata capacitate de a-si cunoaste
propriile limite, astfel incàt foarte rar va lua asupra sa mai mult decàt
poate duce. Tinde sa fie rezervat si de putine ori i~i va expune ideile
sau pàrerea, Atunci cànd este insà intrebat, el totdeauna va avea o
opinie, iar ràspunsul oferit va indica faptul cà el a analizat amànuntit
situatia si pàrerea sa este valoroasà. Nu vorbeste mult ca dl. Sangvin
ci, In majoritatea cazurilor, se exprimà foarte preciso
h
Laturi tempera mentale pozitive 29
Flegmaticul
Simtul umorului al d-lui Flegmatic il ajutà sa nu se implice prea
iutcns in viatà si situatii, astfel incàt el gaseste ceva ilar In cele mai
hnnale experiente. Umorul Sal! sec provoacà altora cascade de raso
l'ore sa aibà o rninunatà sincronizare innàscutà a umorului si o irnagi-
nruie stimulativà.
Din fire este extrem de dotat pentru a ti consilier. li este usor
·I·i asculte pe altii datorità felului Sal! moale si comod, pe cànd
uugvinului sau colericului ii este greu sa stea linistit mai mult timp
Il .ntru a asculta durerile altora. De asemenea, are capacitatea de a nu
, identifica cu persoana, fiind deci obiectiv. Nu se repede in a da
lututi, ci acordà o consiliere atentà si dernnà de luat in considerare.
Pe dI. Flegmatic te poti baza intru totul, nu doar da tori ta faptului
l' este intotdeauna vesel si neprefàcut, ci ~i pentru cà I~i indeplineste
uhligatiile si planificàrile. La fel ca ~i melancolicul, el este un prieten
l'I' xlincios si, in ciuda faptului cà nu se prea incurcà cu altii, rareori se
dovedeste a fi neloial.
DI. Flegmatic este de asemenea practic si eficient. Ì~i conserva
-ncrgia proprie gàndind, astfel incàt dobàndeste de tànàr capacitatea
dc a analiza o situatie. Deoarece nu este influentat de sentimente in
luarea deciziilor, are tendinta de a gasi calea practicà de finalizare a
uuui obiectiv cu efort minimo Lucreazà bine in conditi i de stres. De
lupt, el deseori da cel mai bun randament in conditi i care i-ar face pe
1111 ii sa "clacheze".
Lucràrile sale poartà intotdeauna amprenta ordinii, iar munca
sn este eficientà, in ciuda faptului cà nu este un perfectionist el are
(undarde deosebit de inalte de acuratete si precizie. Ordinea de
pc biroul sàu chiar in mijlocul derulàrii unui proiect important va
iurprinde mereu pe cei cu temperamente mai active. Ìnsà el a inteles
l' este mult mai usor sa asezi fiecare lucru la locul sàu economisind
l~·:lreltimpul. Astfel el este un om cu obiceiuri ordonate.
Concluzie
Varietatea de laturi pozitive data de cele patru tipuri de
I »uperamente determina buna convietuire In lumea noastrà. Nici un
I nnperarnent nu este superior altuia, fiecare avànd pàrtile sale forte,
pnrticipànd cu o valoroasà contributie la viatà.
 30 Ìnvingànd temperamentuI prin Duhul Sfànt

Cineva, glumind, atràgea atentia asupra urmàtoarei succesiuni a

evenimentelor ce implica temperamente: "Colericul ambitios produce
inventiile genialului melancolic, care apoi sunt vàndute de sangvinul
atràgàtor si savurate de comodul flegmatic."
Laturile pozitive aie celor patru temperamente le fac pe fiecare
dintre acestea atràgàtoare si nu putem fi decàt recunoscàtori cà avem
Capitolul5
cu totii ceva din ele. Ìnsà este mai mult de atàt, Pe càt de importante
suni punctele forte aie temperamentului pe atàt de importante, dacà nu
chiar mai mult, avànd in vedere studiul nostru, sunt slàbiciunile loro
Intentia urmàtorului capitol este de a confrunta laturile
temperamentale pozitive cu cele negative. Scopul nostru prin aeeasta
este ea cititorul sa-si poatà diagnostica propriile sale slàbiciuni ~i sa-si LATURI TEMPERAMENTALE NEGATIVE
elaboreze un program planificat pentru a le depasi.
Nu te teme sa fii obiectiv cu tine insuti si sa te confrunti cu Sangvinul
slàbiciunile tale. Cei mai multi isi dau seama pànà in aeest punct al Studiata eu atentie, activrtatea nelimitatà a temperamentului
studiului ce fel de temperament sunt, dar se ràzgàndesc atunci cànd se 1111rvin se dovedeste a fi doar ceva mai mult decàt o miscare agitata.
vàd fata in fata cu pàrtile lor neplàcute. 1\1 'ste deseori nepractic ~i dezorganizat. Firea sa emotionalà li poate
Punctele forte poartà eu ele slàbiciuni, deei priveste-le in mod timula instantaneu si, inainte de a avea o imagine completa a situatiei,
realist si apoi lasa-L pe Dumnezeu sa intervinà in schimbarea lor 1 va pomi vijelios in directia gresità, De multe ori se dovedeste un
l 1 'v slab datorità firii sale agitate. Aceasta se reflectà si in viata lui
PII iiualà, unde ii vine greu sa se coneentreze asupra citirii Cuvàntului
111I Dumnezeu. Modul sàu de viatà prin activitate agitata va ti, pe
h-uuen lung, de obicei, neproductiv. Persoana sangvinà rareori se
lidi', la potentialul sàu, In mod frecvent i~i iroseste viata alergànd
1111111'-0 parte in alta, iar in cazul in care nu este disciplinata, va ti lipsità
tll roadà.
DI. Sangvin are deseori trecere datorità fortei personalitàtii sale
.luuunice. Tnsa aceastà personalitate dinamica este de multe ori o fatadà
111 • uscunde un caracter slab. Cea mai mare problema fundamentalà a
Il I) rcprezintà vointa slabà ~i indisciplina.
Dacà sangvinul s-ar auto-disciplina nu ar exista limite la
1"11'11(iaILlIsàu in viatà. Se pricepe sa inceapà lucrurile si sa nu le duca
Il Il lo capàt, Dacà i se oferà participarea la scoala duminicalà sau o
Jltl/l(ic in eadrul bisericii, ràspunsul sàu imediat este "da". Nu-i sta in
I 1\ H unalizeze luerurile din punet de vedere al timpului sàu liber,
,il \'lIpllcit5tilor sau al responsabilitàtilor. Adora sa fie pe plae. Nu-si
I 11I11)/1:;;lc
limitele ~i CLItoate cà functioneazà bine ea "om de atac" al

..
44 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
Apostolul Pavel, scriind dintr-o temnità, zice: .Bucurati-và
intotdeauna in Domnul' Iaràsi zie: Bucurati-và!" (Filipeni 4:4)
Motivul pentru care a putut afirma aceasta consta ìn faptul cà a invàtat
sa tràiascà viata plinà de Duhul Sfànt. Fiindcà din aceeasi temnità
apostolul spune: " ...m-am deprins sa fiu multumit cu starea in care
ma gàsesc". Orice om care se poate bucura si poate fi multumit intr-o
celulà de inchisoare trebuie sa aibà o sursà supranaturalà de putere.
Temnicerul din Filipi a vàzut bucuria adevàratà, insà totodatà miracu-
loasà, reflectatà in viata lui Pavel si Sila atunci cànd au fost aruncati
in inchisoare pentru predicarea Evangheliei. EI le-a auzit càntarea si
laudele aduse Domnului si probabil cà a fost adànc impresionat.
Acest .rod" al Duhului lipseste din nefericire multor crestini ai
zilelor noastre, ceea ce ìi face neroditori in ceea ce priveste càstigarea
de suflete pentru Hristos, deoarece lumea tre buie sa vada o do vada a
ceea ce poate face Isus Hristos astàzi in viata unui credincios, pentru
a fi atrasà spre EI. Aceastà bucurie supranaturalà este la dispozitia
oricàrui crestin indiferent de temperamentul sàu de bazà sau innàscut.
Isus a zis: "V-am spus aceste lucruri, pentru ca bucuria Mea sa ràmànà
in voi si bucuria voastrà sa fie deplinà." (Ioan 15: Il) EI a afirmat de
asemenea in Ioan lO: lO: .Eu am venit ca oile sa aibà viatà si sa o aibà
din belsug." Viata din belsug se descoperà in crestin prin bucurie, dar
aceasta este posibilà doar in màsura in care el este plin de Duhul Sfànt.
Martin Luther spunea: "Lui Dumnezeu nu-i piace indoiala
si descurajarea. EI uràste doctrina trista, gàndurile melancolice ~i
intunecate. Domnului ii plac inimile vesele. EI nu si-a trimis Fiul
pentru a ne umple de tristete, ci ca sa ne bucure inimile. Hristos a spus:
«Bucurati-và càci numele voastre sunt scrise in ceruri.»"
Pacea
Cea de-a treia tràsàturà temperamentalà a omului sub controlul
Duhului Sfànt este pacea. Deoarece Biblia trebuie interpretata
intotdeauna in lumina contextului sàu, este esential sa exarninàm
contextul. Versetele ce preceda aceasta in Galateni 5 nu descriu doar
lucrurile omului firesc, natural, lipsit de Duh Sfànt, ci si sentimentele
sale. Agitatia sa emotionalà este descrisà de " ... vràjbile, cearta, gelozia,
màniile, neintelegerile, dezbinàrile", Observàm cum omul, pe màsurà
ce se depàrteazà de Dumnezeu, cunoaste tot mai putinà pace.
Temperamentul plin de Duhul Sfànt 45
Pacea despre care se vorbeste aici este cu dublu senso Cineva a
descris-o ca fiind "pacea cu Dumnezeu" si "pacea lui Dumnezeu".
Domnul Isus spune: "Va las pacea, va dau pacea Mea." (Ioan 14:27)
Pacea pe care ne-o lasa se pare a fi "pacea cu Dumnezeu". " ... Va dau
pacea Mea" este "pacea lui Dumnezeu", càci in acelasi verset E! o
defineste ca fiind pacea inimii netulburate: "Sa nu vi se tulbure inima
nici sa nu se inspàimànte." Versetu! precedent, Ioan 14:26, descrie
venirea Duhu!ui Sfànt peste cei credinciosi ca "Màngàietorul, adicà
Duhul Sfànt". Astfel vedem cum Domnu! nostru a prezis Duhul Sfànt
ca sursà a "pacii lui Dumnezeu".
Pacea cu Dumnezeu, descrisà prin afirmatia "va las pacea", este
rezultatul experientei noastre de màntuire prin credinta. Omul care nu
se aflà in Isus Hristos nu cunoaste nimic despre pacea l'n relatia cu
Dumnezeu, deoarece pàcatul sàu este vesnic in fata sa ~i e\ stie cà este
ràspunzàtor inaintea lui Dumnezeu la Judecatà. Aceastà fricà continua
il deposedeazà pe om de pacea cu Dumnezeu toatà viata, Totusi, atunci
cànd omul respectiv il crede pe Isus Hristos in Cuvàntul Sàu ~i 11invita
in viata sa ca Domn si Màntuitor; Isus nu numai cà vine asa dupà cum
a promis (Apocalipsa 3:20), dar EI il va curati pe om de toate pàcatele
lui (I Ioan 1:7,9).
Cànd omul realizeazà efectiv in inima lui iertarea lui Dumnezeu
pentru pacate le sale, atunci el are pace cu Dumnezeu. Romani 5: I ne
spune: .Deci fiindcà suntem socotiti neprihàniti prin credintà, avem
pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos."
Pacea lui Durnnezeu, care reprezintà antidotul ingrijoràrii, nu intrà
In posesia crestinilor atàt de automat ca si pacea cu Dumnezeu. .Pacea
lui Dumnezeu", care este netulburatà in prezenta dificultàtilor, este
ilustratà de Domnul Isus dormind adànc in corabie in timp ce ucenicii
erau infricosati rara màsurà. Acest raport de 12 la leste extrem de clar
evidentiat astàzi printre crestini. Se pare cà atunci cànd marea vietii se
agita datorità vàntului putemic al circumstantelor, doisprezece crestini
e vor tulbura, exaspera si ingrijora, in timp ce doar unul singur va
avea destulà pace in inimà pentru a se increde cà Dumnezeu ii va purta
de grijà in acea situatie. Cei doisprezece ar putea sa se fràmànte toatà
noaptea, ceea ce ar complica si mai mult viata lor emotionalà, fizicà si
spiritualà, pe cànd cel care "il crede pe Durrmezeu" va dormi linistit,
se va trezi proaspàt ~i va fi la dispozitia lui Dumnezeu ziua urmàtoare.
 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
Circurnstantele nu au voie niciodatà sa determine pacea. Trebuie sa
càutàrn pacea la Dumnezeu; doar EI singur este statornic.
Prin simplul fapt cà devenim crestini nu suntem scutiti de
circurnstantele dificile ale vietii. Totusi, prezenta Duhului Sfànt In
vietile noastre ne poate furniza una din cele mai mari comori aie vietii:
"pacea lui Dumnezeu", in ciuda oricàror situatii.
Tocmai la aceasta se gàndea apostolul Pavel cànd seria
urmàtoarele: "Nu va ingrijorati de nimic, ci, In orice lucru, aduceti
cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin rugàciuni ~i cereri cu
multurniri. Si pacea lui Dumnezeu, care intrece orice pricepere, va va
pàzi inimile si gàndurile in Hristos Isus." (Filipeni 4:6-7)
O abordare individualà netulburatà, lipsità de ingrijorare, linistità
a circumstantelor vietii posedà o pace "care intrece orice pricepere".
Aceasta este "pacea lui Dumnezeu" pe care Duhul Sfànt doreste sa o
dàruiascà fiecàrui credincios.
Primele trei caracteristici, dragostea, bucuria si pacea sunt
sentimente care contraatacà In mod cert majoritatea punctelor slabe ale
temperamentului, cum ar fi cruzimea, mania, indiferenta, pesimismul,
tristetea si spiritul critico Ele singure ar putea fi motive sufieiente pentru
a trai o viatà plinà de Duhul Sfànt, dar acesta este doar inceputul.
Ìndelunga ràbdare
Cea de-a patra tràsàturà a temperamentului omului plin de Duhul
Sfànt este indelunga ràbdare, Ràbdarea ~i rezistenta sunt eele mai
cunoseute sinonime sugerate de eomentatorii bibliei pentru aceastà
caracteristicà spiritualà, O foarte sirnplà propunere ar fi: "ìndelunga
ràbdare inseamnà ràbdare multa." Este caracterizatà de abilitatea de a
suporta pagube sau de a suferi reprosurile sau durerile rara a ràspunde
la fel - dupà cum zicea apostolul Petru despre Dornnul Isus: ". ..care,
atunei cànd era ocàràt, nu ràspundea cu ocàri."
Acesta este tipul de deprindere la care s-a gàndit probabil
Or. Bob Jones atunci cànd a fàcut clasica afirmatie: "Cea mai mare
abilitate este deprinderea." O persoanà indelung ràbdàtoare este aceea
care poate indeplini sarcinile grele, neglijate si josnice in viatà rara a
se plànge sau a murmura, ci cu bunàvointà, ca pentru Domnul.
Ea i~i va duce sarcina la bun sfàrsit sau va suferi dispretul in timp
ce va manifesta spiritul de dragoste al lui Hristos.
Temperamentul plin de Duhul Sfànt 47
Blàndetea
A cincea caracteristicà a temperamentului plin de Duhul Sfànt se
considera a fi blàndetea. Majoritatea traducàtorilor moderni ai Noului
Testament grecese par sa o schimbe in amabilitate sau bunàtate, ceea
ce o faee aproape sinonima cu urmàtoarea caracteristicà a Duhului.
Fàcànd astfel, ei tind sa diminueze importanta acestei forme de
comportament aproape uitate. Ea este un act de amabilitate atent,
politicos, plin de considerare si intelegere, care izvoràste dintr-o
inimà foarte tandrà. Lumea In care tràirn cunoaste prea putin aceastà
tandrete a inimii. Ea este rezultatul compasiunii Duhului Sfànt pentru
o umanitate pierdutà ~i pe moarte.
Viata In ritm alert, zgornotoasà si stresantà de azi tinde sa-i facà
chiar si pe unii dintre cei mai buni crestini sa se supere de intreruperile
din partea "celor mai miei". Duhul blànd al Domnului Isus ne serveste
drept ilustratie atunci cànd este confruntat eu atitudinea dura a
ueenicilor fata de copiii adusi de pàrintii lor pentru a fi binecuvàntati
de EI. Scriptura ne spune cà ucenicii ii certau pe cei ce-i aduceau,
dar Isus a zis: "Usati copilasii sa vinà la Mine si nu-i opriti ... "
(Marcu 10:13-]4)
Aceastà caracteristicà blanda a Duhului Sfànt niciodatà nu
pune intrebàri cum ar fi: .De càte ori sa iert pe fratele meu cànd imi
greseste?" sau "Sa iert un frate care nu-mi cere iertare?" sau "Nu
existà o limita a ceea ce poate sa indure un om?" Duhul Sfànt poate sa
dàruiascà blàndete pentru a face fata oricàror presiuni.
Isus, care avea "Duhul rara màsurà", ni se descrie ca un pàstor
care ingrijeste cu blàndete oile ce pot fi asa de usor rànite, iar El, prin
urmasii Sai, poartà si astàzi de grijà cu tandrete,
Bunàtatea
A sasea caracteristicà a omului plin de Duhul Sfànt este denurnità
bunàtate, fiind definita ca .xlàruire de sine si bunuri". Este bunàvointa
in sensul ei cel mai puro Cuprinde ospitalitatea precum ~i toate actele
de bunàtate care curg dintr-o inirnà altruista, mai interesatà in a da
decàt in a primi. Pavel li spune lui Tit, tànàrului predicator, sa predice
astfel incàt "ce i ce au crezut In Dumnezeu, sa caute sa fie cei dintài In
fapte bune." (Tit 3:8) Omul este atàt de egoist prin fire, incàt trebuie sa
i se rearninteascà prin Cuvàntul Domnului ~i prin cercetarea Duhului
 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
Sfànt sa se preocupe de bunàtate. Este evidentà o persoanà care este
interesatà mai mult de altii decàt de sine.
Toate patru temperamentele naturale inclina· spre egoism si
neatentie; deci toate au nevoie de aceastà tràsàturà a bunàtàtii, Este
necesarà in special acelora cu tendinte melancolice ca tratament pentru
depresia si mohoreala determinata de o supradelàsare in modele de
gàndire autocentratà. Lucrànd pentru alti i te vindeci, iesind de pe
fàgasul egocentrismului. Dupà cum a zis Domnul Isus: "Este mai
ferice a da decàt a primi."
Multi crestini s-au prejudiciat pe ei insisi de binecuvàntarea
Duhului Sfànt, care li impulsiona spre fapte bune sau amabile pentru
altii, tocmai prin aceea cà nu au dat curs indemnului respectiv. In loc
de a aduce bucurie in viata cuiva printr-un act de bunàtate, persoana
centrata pe sine inàbusà impulsul si alunecà mai adànc in groapa
indispozitiei si a deznàdejdii. Una este sa primesti impulsuri bune si
altceva este sa le transformi in acte de bunàtate. D.L. Moody spunea
càndva cà obiceiul sàu era acela ca - dupà ce se infàtisa Duhului Sfànt
~i-L ruga sa 11 càlàuzeascà - sa punà in practicà acele impulsuri care
i se transmiteau, cu conditia ca ele sa nu contravinà vreunui adevàr
scriptural. In generaI, aceasta este o regulà foarte bunà de unnat,
deoarece aduce mari benefici i sànàtàtii mintale a celui care o aplicà,
Credinta
A saptea tra satura a persoanei pline de Duh Sfànt este credinta,
Ea implica o incredintare completa lui Dumnezeu si o dependentà
absolutà de El. Este antidotul perfect pentru tearnà, care duce la
ingrijorare, anxietate ~i pesimism.
Unii comentatori sugereazà faptul cà este vorba de mai mult decit
credintà - mai exact de credinciosie sau dependentà. Dar, de fapt, un
om care posedà o credintà inspirata de Duhul Sfànt va fi credincios ~i
dependent. Dr. William G. Coltman obisnuia sa spunà: .Dacà Duhul
Sfànt a preluat comanda, viata decurge cu deplina convingere in
puterea si capacitatea lui Dumnezeu."
Ìntr-un mod vital credinta este cheia càtre multe alte binecuvàntàri
crestine, Dacà suntem intr-adevàr incredintati cà Dumnezeu poate sa
vinà in ìntampinarea tuturor nevoilor noastre, atunci aceasta ne va aduce
pacea ~i bucuria si va indepàrta indoiala, teama, eforturile precum ~i
Temperamentul plin de Duhul Sfànt 49
multe alte lucràri aie firii. Multi oameni ai lui Dumnezeu, la fel ca si
poporul Israel, risipesc patruzeci de ani prin desertul vietii deoarece
nu-L cred pe Dumnezeu. Mult prea multi crestini au "viziunea
greierului". Ei sunt ca ce le zece iscoade necredincioase care, vàzànd
uriasii din tara Canaanului, s-au intors plàngànd: "Suntem considerati
greieri pe làngà ei." De unde puteau ei sa stie cum li considerau
uriasii? Puteti fi siguri cà nu s-au apropiat ca sa-i intrebe! Ci ei au fàcut
ceea ce facem si noi deseori - au tras o concluzie lipsità de credintà,
Necredinta, care este fricà, va fi dezbàtutà ulterior.
Biblia ne invatà cà existà douà surse de credintà. Prima sursà este
Cuvàntul lui Dumnezeu In viata credinciosului, In Romani IO: l 7 se
afirrnà: "Credinta vi ne din ce le auzite, iar cele auzite prin Cuvàntul lui
Dumnezeu." Cea de-a doua este Duhul Sfànt. Textul nostru, Galateni
5:22-23, enumera credinta drept roadà a Duhului. Dacà observi cà
ai un temperament ce conduce spre indoieli, nehotàràri si teamà,
atunei ea si credincios vei astepta ca plinàtatea Duhului Sfànt sa-ti
dàruiascà inimii credinta care va inlàtura sentimentele ~i actiunile firii
tale naturale, adicà frica, indoiala, anxietatea, etc. Aceasta va eere
insà timp; obiceiurile sunt lanturi care incàtuseazà, dar Dumnezeu
ne da victoria In Isus Hristos. "Nadajduie$te in Domnul! Fii tare,
lmbàrbàteazà-ti inima si nàdàjduieste in Domnul!" (Psalmu! 27:14)
Smerenia
Cea de-a opta tràsàturà ternperamentalà a omului plin de Sfàntul
Duh este smerenia. Omulfirese, natura! este màndru, dispretuitor,
arogant, egoist ~i egoeentrie, insà atunci cànd Duhu! Sfànt umple
viata unui individ, acesta va fi modest, indutgent, supus si usor de
induplecat.
Cel mai mare exemplu de smerenie In lume este Ìnsusi Domnul
lsus I-Iristos. El a fost creatorul universului ~i totusi a voit sa se
umileascà pe Sine, sa ia ehip de rob si sa se supunà caprieiilor umanitatii
ehiar pànà la moarte, astfel incàt sa ne poatà ràscurnpàra prin sàngele
Sàu. Il vedem pe Creatorul omului lovit, ridieulizat, abuzat, si scuipat
de propria Sa creatie. Cu toate acestea EI ne-a làsat un exemplu de
a nu ràspunde cu batjocuri. Aceasta are o si mai mare insemnàtate
dacà recunoastem cà toatà puterea si autoritatea I-au fost date, ehiar
si Ìn orele Sale de suferintà, Dupà cum i-a spus lui Petru, dupà ce l-a
50 Ìnvìngànd temperamentul prin Duhul Sfànt
indernnat sa lase sabia: "Crezi cà n-as putea sa rog pe Tatàl Meu, care
Mi-ar pune indatà la indemànà mai mult de doisprezece legiuni de
ingeri? Dar cum se vor implini Scripturile, care zie cà asa trebuie sa se
intàmple?" (Matei 26:53-54) De dragul nostru EI a fost smerit pentru
ca noi sa avem viatà vesnicà, El a spus despre Sine: .Eu sunt blànd si
smerit cu inima."
O astfel de smerenie nu este fireascà, naturalà. Doar atunci
cànd Duhul lui Dumnezeu locuieste in inirnà, ori care din noi poate
reactiona la persecutii fizice sau ernotionale cu smerenie. Este tendinta
naturalà, fireascà de a justifica si revendica, dar chiar si cel mai agresiv
temperament poate fi controlat de Duhul Sfànt si fàcut sa manifeste
aceastà admirabilà tràsàturà a smereniei.
Ìnfrànarea
Cea din urrnà caracteristicà temperarnentalà a credinciosului plin
de Duhul Sfànt este infrànarea. Versiunea autorizatà o traduce drept
"cumpatare", dar de fapt este infrànarea sau autodisciplina. Cineva a
definit-o: "auto-controlat de Duhul Sfànt", Ìnclinatia fireascà a omului
este de a urma calea rezistentei minime. DI. Sangvin are probabil mai
mari ispite in aceastà privintà decàt oricare alt tip de temperament,
si totusi, care dintre noi poate afirma cà nu a càzut pradà acestei
tentati i de rànd? Ìnfrànarea va rezolva problema crestinului legata de
manifestàrile emotionale explozive cum ar fi mania, supàrarea, teama
si gelozia ~i-l determina sa evite excesele de orice fel. Temperamentul
controlat de Duhul Sfànt va fi unul stabil, ordonat si de incredere.
Personal am observat ca toate patru tipurile de temperament au o
dificultate cornunà care poate fi depàsità prin caracteristica infrànàrii
prin Duhul Sfànt, Acest punct slab este viata spiritualà nestatomicà
sau ineficientà. Nici un crestin nu poate fi matur in Hristos, in mod
constant plin de Duh $i de folos in màna Domnului dacà nu se hràneste
regulat din Cuvàntul lui Dumnezeu. Crestinii biblici confirmà aeest
fapt, eu toate cà un foarte mie procent de crestini au parte de timp
regulat dedicat citirii.
DI. Sangvin este prea agitat si prea Iipsit de vointà din fire pentru
a fi stabil in vreo privintà, cu atàt mai putin in a se trezi dimineata ceva
mai devreme pentru a se folosi regulat de aeeste minute pentru citirea
Bibliei si rugàciune.
Temperamentul plin de Duhul Sfànt 51
DI. Colerie are vointa de afi statomic in orice i~i doreste, dar
problema sa este cà nu vede nevoia unui astfel de obieei. EI este din
fire un individ atàt de increzàtor in sine, incàt ehiar si dupà intoarcerea
sa la Isus, va treee un timp pànà va realiza in mod personal ce a spus
Domnul prin: .Despàrtiti de Mine nu puteti faee nimic." Chiar si
dupà ce va realiza aceastà neeesitate si va incepe o viatà devotionalà
regulatà, el va fi nevoit sa se lupte cu tentatia de a-si lasa mintea sa
activà si practicà sa zboare in alte directii sau sa-si planifice activitàtile
zilei, cànd de fapt el ar tre bui sa citeascà Cuvàntul, sa se roage sau sa
asculte predica.
DI. Melancolic este probabil cel mai apro ape de o viatà
devotionalà regulatà, cu exceptia faptului cà abilitatea sa analitica
Il atrage deseori spre adevàruri abstraete, teologie disecate, mai
degrabà decàt sa-L lase pe Dumnezeu sa-i vorbeascà despre nevoile
personale din perspectiva adevàrului Sàu. Viata sa ordonatà de
rugàciune ar putea deveni un timp de plàngeri si jelanie inaintea lui
Dumnezeu despre ce considera el a fi o stare nefericità, intretinàndu-si
animozitàtile si revizuindu-si greutàtile. Astfel viata sa de rugàciune
ar putea sa-i creeze perioade si mai mari de disperare, comparati v eu
eele din trecut. insà prin controlul Duhului Sfànt, viata lui devotionalà
va fi caracterizatà de "multumirile aduse" (1 Tesaloniceni 5: 18) si de
conformarea la indernnul: .Bucurati-và intotdeauna in Domnul! Iaràsi
zie: Bucurati-vàl" (Filipeni 4:4)
DI. Flegmatie tindespre un timp de pàrtàsie linistit, consideràndu-I
O palte necesarà a vietii crestine, Insà dacà inclinatiile sale lenese,
indolente $i deseori indi ferente nu vor fi disciplinate de Duhul Sfànt,
cl nu va ajunge niciodatà la acel timp regulat de hrànire din Cuvàntul
lui Dumnezeu.
Uitàndu-te la aceste nouà tràsàturi admirabile aie omului sub
'alauzirea Duhului Sfànt, I1U vei avea doar imaginea a ceea ce doreste
Dumnezeu sa fii, dar ~i a ceea ce EI e dornie sa facà din tine, in ciuda
Iernperamentului tàu innàscut. Este insà demn de retinut faptul cà niei
un fel de autoirnbunàtàtire sau efort propriu nu pot produce aceste
Irti àturi in viata noastrà farà puterea Duhului Sfànt.
De unde tragem concluzia cà singurul si cel mai important lucru
111 viata oricàrui crestin este de a fi plin de Duhul Sfànt.
 Capitolul7

A FI PUN DE DUHUL SF ÀNT

Ce! mai important lueru in viata oricàrui crestin este sa fie plin de
Duhul Sfànt. Domnul Isus Hristos a zis: .Despàrtiti de Mine nu puteti
faee nimie." Hristos se aflà in credinciosi prin Duhul Sàu Sfànt. De
aeeea, dacà suntem plini de Duhul Sàu, EI aduee prin noi roadà multa.
Dacà nu suntem plini de Duh Sfànt, atunei suntem neproduetivi.
Este aproape imposibil de a exagera cànd afirmàm càt de
dependenti suntem noi de Duhul Sfànt. Depindem de El ea sa ne
convingà de pàcatele noastre inainte de màntuire si, dupà aeeea, ea sa
putem intelege Evanghelia, sa ne nastern din nou, sa avem putere sa-i
fim martori, sa avem càlàuzire in viata noastrà de rugàciune - de fapt,
pentru toate. Nu este de mirare cà duhurile rele aLIincercat sa falsifice
prin imitare lucràrile Duhului Sfànt ~i sa destabilizeze luerarea Sa.
Satan aseazà douà obstaeole inaintea omului: (1) el incearcà sa il
impiedice sa-L primeascà pe Hristos ea Màntuitor, si (2) dacà aeeasta
nu-i reuseste, atunei el incearcà sa-l impiedice sa inteleagà importanta
si luerarea Duhului Sfànt. Asupra omului odatà intors la Dumnezeu,
Satan pare sa aibà douà moduri diferite de abordare. EI incearcà
sa-i facà pe oameni sa asoeieze plinàtatea Duhului Sfànt eu exeese
ernotionale sau, extrema cealaltà, sa ignore in totalitate Duhul Sfànt.
Ìnainte de a examina eum sa avem plinàtatea Duhului Sfànt, sa
vedem la ee ne putem astepta, conforrn invàtàturii bibliee, atunei cànd
suntem plini de Duh Sfànt.
54 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt A ti plin de Duhul Sfànt 55
La ce ne asteptàrn cànd suntem plini de Duh Sfànt?
"Cuvantullui Hristos sa locuiascà din belsug in
l. Cele nouà tràsàturi temperamentale aie vietii pline de Duh voi, in toatà intelepciunea. Ìnvàtati-và si sfàtuiti-và
(Galateni 5:22-23). Am examinat deja aceste tràsàturi in detaliu unii pe altii cu psalmi, cu cdntàri de laudà si cu cdntàri
in capitolul 6, dar prezenta lor In viata credinciosului are ~i o alta duhovnicesti, cdntdnd lui Dumnezeu cu multumire in
importantà. Orice individ plin de Duh Sfànt va manifesta aceste inimile voastre.
caracteristici. EI nu va trebui sa se forteze sau sa se prefacà; el pur si Si orice faceti cu cuvdntul sau cufapta, sa faceti
simplu vafi asa atunci cànd Duhul Sfànt va detine controlul firii sale. totul in Numele Domnului Isus si multumiti prin El lui
Dragostea, bucuria, pacea, indelunga ràbdare, blàndetea, Dumnezeu tus:
bunàtatea, smerenia, credinta si infrànarea. Acestea sunt insemnele Nevestelor.fiti supuse bàrbatilor vostri cum se
persoanei pline de Duh Sfànt. cuvine in Domnul. "

2. O inirnà plinà de bucurie ~i recunostintà si un duh supus Nu este o intàmplare sa gàsirn rezultatele vieti i pline de Duh
(Efeseni 5: 18-21). Cànd Duhul Sfànt umple viata unui credincios, (Efeseni 5: 18-21) ca fiind aceleasi cu cele aIe vietii pline de Cuvànt,
Biblia ne spune cà ii va determina o inimà plinà de càntec si recunostinta Domnul Isus afirma despre Duhul Sfànt cà este .Duhul Adevàrului",
si un duh supus. iar despre Cuvàntul lui Dumnezeu: "Cuvantui Tàu este Adevàrul."
Este usor de inteles de ce viata plinà de Cuvànt determinà aceleasi
"Nu va imbàtati de vin, aceasta este destràbàlare.
rezultate ca cea plinà de Duh, dat fiind faptul di Sfàntul Duh este
Dimpotrivà, fili plini de Duh.
autorul Cuvàntului lui Dumnezeu. Aceasta evidentiazà si mai mult
Vorbiti intre voi cu psalmi, cu cdntàri de laudà s!
ero area acelora care incearcà sa primeascà Sfàntui Duh printr-o
cu cdntàri duhovnicesti, làuddnd si cdntdnd in inima
experientà valabilà o data pentru totdeauna si nu printr-o relatie
voastrà Domnului.
intima cu Dumnezeu, aceasta din urmà fiind descrisà de Isus drept a
Multumiti intotdeauna lui Dumnezeu Tatàl pentru
"ramàne in Mine". Relatia aceasta este posibilà in viata crestinului pe
toate, in nume le Domnului nostru Isus Hristos.
rnàsurà ce Dumnezeu comunica cu el ~i ii urnple viata prin "Cuvantui
Supuneti-và unii altora infrica lui Hristos. "
Adevàrului", iar crestinul comunica eli Dumnezeu in rugàciune
càlàuzit de .Duhul Adevàrului".
O inimà recunoscàtoare, care canta, si un duh supus, indiferent
Concluzia ce se desprinde cu claritate din cele de mai sus este ci!
de circumstante, sunt atàt de nefiresti incàt ele ne pot apartine doar
acel crestin plin de Duh va fi totodatà plin de Cuvànt, iar credinciosul
prin plinàtatea DuhuIui Sfànt.
pIi n de Cuvànt care se supune Duhului Sfànt va fi plin de Duh.
DuhuI Domnului este capabil sa schimbe inima trista sau
chinuità intr-una plinà de càntec si recunostintà. EI poate de asemenea
3. DuhuI Sfànt ne da puterea de a màrturisi
sa rezolve problema revoltei firesti a omului prin cresterea credintei
(Faptele Apostolilor 1:8)
acestuia pànà in punctui in care persoana sa fie convinsà cà cel mai
bun mod de a trai este in supunere fata de vointa lui Dumnezeu.
" Ci voi veli primi o putere cdnd se va pogorf Duhul
Aceleasi trei rezultate aie vieti i pline de Duh se regàsesc si in
Sfdnt peste voi, si-Mi vetifi martori in ferusalim,
viata plinà de Cuvànt, dupà cum spune in Coloseni 3: 16-18.
In toatà ludea, in Samaria, si pdnà la marginile
pàmdntului. "
56 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
Domnullsus a spus ucenicilor Sai:
"Va este de folos sa Ma due, càci dacà nu Ma due Eu,
Màngàietorul (Duhul Sfànt) nu va veni la voi." (loan 16:7) Aceasta
explicà de ce ultimullucru pe care l-a fàcut Isus inainte de a se lnàlta
la cer a fost sa spunà ucenicilor: "Ci voi veti primi o putere cànd se va
pogori Duhul Sfànt peste voi, si-Mi ve ti fi martori ... "
Cu toate cà ucenicii au petrecut in mod personal trei ani
cu Isus, au auzit mesajele Sale de nenumerate ori ~i au fost cei
mai bine pregati ti martori ai Lui, El totusi i-a instruit "sa nu se
depàrteze de Ierusalim, ci sa astepte acolo fàgàduinta Tatàlui"
(Faptele Apostolilor 1:4). Ìntreaga lor pregàtire nu era in stare sa
produca de una singurà roade in absenta puterii Duhului Sfànt.
Este bine cunoscut cà atunei cànd s-a pogoràt Sfàntul Duh in ziua
Rusaliilor, ei au rnàrturisit prin puterea Sa si tre i mii de oameni au
devenit crestini,
Si noi putem sa ne asteptàrn la putere de rnàrturisire atunei cànd
suntem plini de Duh Sfànt, Fie ea dorinta oamenilor lui Dumnezeu
de-a avea puterea Duhului pentru màrturisire sa fie la fel de mare ca
si aceea de a trai experiente emotionale sau extatice cu Sfàntul Duh.
Puterea de a màrturisi prin Duhul Sfànt nu este intotdeauna
perceputà ca atare, ci ea trebuie acceptatà prin credintà, Dacà intrunirn
cerintele neeesare plinàtàtii Duhului, va trebui sa credem cà màrturisim
prin puterea Duhului, indiferent dacà vedem sau nu rezultatele.
Datorità faptului cà Sfàntul Duh si-a manifestat prezenta Sa atàt
de dramatic in ziua Rusaliilor si pentru cà ocazional vedem dovada
Duhului in vieti le noastre, ajungem sa ne gàndirn ca ea ar trebui sa fie
intotdeauna vizibilà, dar aceasta nu este adevàrat.
Este posibil sa fii o màrturie prin Duhul Sfànt si totusi sa nu
vezi pe nimeni ajuns la cunostinta màntuirii prin Hristos - deoarece in
planul Sàu suveran, Dumnezeu a ales sa nu incalce niciodatà vointa
libera a omului. De aceea, unui om i se poate oferi màrturie prin puterea
Duhului, dar el totusi sa-L respinga pe Màntuitor, Martorul s-ar putea
sa plece apoi cu ideea gresità cà a fost lipsit de putere, doar pentru
simplul fapt cà nu a avut sueces. Nu putem sa punem intotdeauna
semnul egalitàtii intre suecesul màrturiei si puterea màrturisirii.
Recent am avut privilegiul de a rnàrturisi unui bàtràn de 80 de
ani. Datorità vàrstei sale si unei probleme deosebite, arn fàcut un efort
A fi plin de Duhul Sfànt 57
deosebit de a intruni toate conditiile plinàtàtii Duhului Sfànt inainte
de a merge la el acasà. Omul a fost foarte atent in timp ce ii prezentam
Evanghelia folosind "cele patru legi spirituale". Cànd am terminat
l-arn intrebat dacà doreste sa-L primeascà pe Isus in acele clipe, dar el
spuse: "Nu, nu sunt incà pregàtit." Am plecat uimit cum un om de 80
de ani poate afirma cà "nu este incà pregati t" si am tras concluzia cà
nu am fost o rnàrturie prin Duhul Sfànt,
Scurtà vreme dupà aceea am revenit pentru a vizita din nou
persoana si am aflat cà trecuse de cea de-a 81-a aniversare. Din nou
am dorit sa-i prezint Evanghelia, dar el imi aduse la cunostintà cà il
primise pe Hristos. EI studiase din nou cele patru legi spirituale pe care
i le scrisesem pe hàrtie si apoi, singur in camera lui, a ingenunchiat
si L-a invitat pe lsus Hristos in viata sa ca Màntuitor si Domn. Mai
tàrziu, ma intrebarn de càte ori in viatà am concluzionat eronat cà
Duhul nu-mi aeordase puterea Sa pentru màrturie, doar pentru faptul
ca nu vàzusern un raspuns imediat la cuvàntul Evangheliei.
Este cert faptul cà o viatà crestinà va aduce roade dacà este
umplutà de Duhul Sfànt. Càci exarninànd la ce S-a referit Isus prin
"ramaneti in Mine" (Ioan 15) si ceea ce ne invatà Biblia in legatura eu
"plinatatea Duhului Sfànt", vom gasi cà este vorba de una §i aceeasi
experientà.
Isus a spus: "Cine ràmàne in Mine si in cine ràmàn Eu aduce
multa roadà ... ". De aceea, putem trage concluzia cà viata predatà
sau viata plinà de Duh Sfànt va fi rodnicà, Dar este gresit a astepta
o demonstratie a puterii de màrturie de fiecare data pentru a fi
siguri de puterea Duhului. Ìn schimb, primordial este sa intrunim
conditiile plinàtàtii Sfàntului Duh si apoi sa credem cà o posedàrn;
~i aceasta nu prin rezultate, vedere sau simturi, ci prin credintà,
4. Duhul Sfànt il va proslàvi pe Isus Hristos (Ioan 16:13-14)
"Cànd va veni Mdngdietorul, Duhul A devàru lu i, are
sii vii càlàuzeascà In tot adevàrul; càci El nu va vorbi
de la El, ci va vorbi tot ce vafi auzit si vii va descoperi
lucrurile viitoare.El Ma va proslàvi, pentru cà va tua
din ce este al Meu si vii va descoperi. "
58 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
Trebuie retinut intotdeauna un principiu fundamental in ceea ce
priveste lucrarea Duhului Sfànt: EI nu se proslàveste pe Sine, ci pe
Domnul Isus Hristos. De fiecare data cànd slava este atribuità altcuiva
~i nu Domnului Isus in exclusivitate, putem fi siguri cà ceea ce se
face nu este prin puterea sau sub càlàuzirea Duhului Sfànt, deoarece
lucrarea Sa expresà este aceea de a proslàvi pe Isus, Orice lucrare care
pretinde a fi lucrarea Duhului Sfànt a lui Dumnezeu trebuie testata in
acest fel.
F. B. Meyer re lata intàmplarea unei femei misionare care l-a
abordat la sfàrsitul unei conferinte biblice pe tema cum sa fii plin
de Duh Sfànt. Ea ii aduse la cunostintà cà nu a fost niciodatà, in
mod constient, plinà de Duh Sfànt si cà doreste sa-si petreacà ziua
in cercetare de sine pentru a vedea daca va avea parte de plinàtatea
Duhului.
Seara tàrziu ea se inapoie, chiar in momentul in care Meyer
pàràsea auditoriul. EI o intrebà: "Cum a fost, sora?", iar ea ràspunse:
"Nu sunt prea sigurà." Apoi el o intrebà cum si-a petrecut timpul, si
aflà cà femeia citise din Cuvàntul Dornnului, se rugase, i~i màrturisise
pàcatele si ceruse plinàtatea Duhului Sfànt. Ea zise apoi: "Dar nu ma
simt plinà de Duhul Sfànt." Meyer o intrebà: "Spune-mi, sora, cum
este relatia ta cu Dornnul Isus?" Fata ei se luminà si ea spuse cu un
zàmbet: ,,0, Dr. Meyer, nu am mai avut un timp asa de binecuvàntat
de pàrtàsie cu Domnul Isus de cànd ma stiu!" La care el replica:
"Sora, acesta este Duhul Sfànt!" Duhul Sfànt il va face pe credincios
intotdeauna mai constient de Domnul Isus decàt de Sine.
Acum, ca o recapitulare, sa punctàm acele lucruri la care ne
putem astepta atunci cànd suntem plini de Duh Sfànt. Foarte simplu,
sunt cele nouà caracteristici temperamentale aie Duhului, o inimà
veselà si recunoscàtoare, care ne conferà o atitudine supusà, si puterea
rnàrturiei. Aceste caracteristici vor proslàvi pe Dornnul Isus Hristos.
Cum sa fii plin de Dubul Sfànt?
Plinàtatea Duhului Sfànt nu reprezintà echipament optional in
viata crestinului, ci o poruncà a Domnului. Efeseni 5: 18 ne spune:
"Nu va imbàtati de vin, aceasta este destràbàlare. Dimpotrivà, fiti
plini de Duh." Aceastà afirmatie este la modul imperati v, dee i trebuie
prività ca o poruncà.
A fì plin de Duhul Sfànt 59
Dumnezeu niciodatà nu ne da o poruncà imposibil de implinit.
Deci este clar cà din moment ce ne porunceste sa fim plini de Duh,
este si posibil sa fim asa. Doresc sa descriu cinci pasi simpli pentru a
fi plini de Duhul Sfànt:
l. Cercetarea de sine (Faptele Apost. 20:28 si l Corinteni Il:28)
Dorinta crestinului de a fi plin de Duh trebuie sa-I indemne
in mod regulat sa se cerceteze pe sine. Va trebui sa se cerceteze
nu pentru a vedea dacà corespunde standardelor celorlalti oameni
sau traditiei ~i regulamentului din bisericà, ci pentru a corespunde
rezultatelor plinàtàtii Duhului, mentionate anterior. Dacà observà
cà nu il proslàveste pe Isus, dacà nu are puterea màrturiei, dacà ii
lipseste spiritul vesel si supus sau cele nouà tràsàturi temperamentale
aIe Dubului Sfànt, atunci cercetarea de sine va descoperi acele puncte
in care el este deficitar si va scoate la ivealà pàcatul care le-a cauzat.
2. Màrturisirea tuturor pàcatelor cunoscute (1 Ioan 1:9)
"Dadi ne màrturisim pàcatele, El este credincios
si drept ca sa ne ierte pacate le si sa ne curàteascà de
orice nelegiuire. "
Biblia nu pune accent pe un pàcat sau altul, ci se pare cà judecà
toate pàcatele la fel. Dupà ce ne exarninàm in lumina Cuvàntului lui
Dumnezeu, trebuie sa ne rnàrturisim toate pàcatele care ne sunt aduse
in memorie de Duhul Sfànt, inclusiv Iipsa acelor caracteristici aie
vieti i pline de Duh.
Pànà nu vom considera Iipsa noastrà de compasiune, de
autocontrol, de umilintà, de asemenea supàràrile noastre, amàràciunea,
necredinta drept pacate care inlocuiesc blàndetea, bunàtatea si credinta,
nu vom cunoaste niciodatà plinàtatea Duhului Sfànt,
Ìnsà, de indatà ce numim aceste deficiente pacate si le màrturisim
Domnului, EI ne va "curati de orice nelegiuire". Pànà nu vom proceda
astfel, nu vom putea beneficia de Duhul Sfànt, deoarece EI umple doar
vasele de cinste. (2 Timotei 2:21)
60 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
3. Supune-te lui Dumnezeu in totalitate (Romani 6: 11-13)
" Tot asa ~i voi insivà socotiti-và morti fatà de pàcat si
vii pentru Dumnezeu, in Hristos ISLls, Domnul nostru.
Deci, pàcatul sa nu mai domneascà In trupul vostru
muritor si sa nu mai ascultati de poftele lui!
Sa nu mai dati In stàpdnirea pàcatului màdularele
voastre ca unelte ale nelegiuirii, ci dati-va pe voi
insivà lui Dumnezeu ca vii din morti cum era/i; ~i
dati lui Dumnezeu màdularele voastre ca une/te aie
neprihanirii."
Pentru a fi plin de Duh Sfànt, trebuie sa te supui complet lui
Dumnezeu, implinind fiecare indemn al Duhului. Dacà existà In viata
ta ceva - orice - ce nu doresti sa faci sau sa fii, atunci tu te opui lu i
Dumnezeu ~i aceasta va limita ìntotdeauna Duhul Domnului. Nu
comite greseala de a te teme sa te predai lui Dumnezeu. Romani 8:32
ne spune:
"EI, eare n-a crutat niei chiar pe Fiul Sàu, ci L-a dat
pentru noi toti, eum nu ne va da fara platà, impreunà cu
EI, toate lucrurile? "
Rezultà cu claritate din versetul citat di, dacà Dumnezeu ne-a
iubit atàt de mult incàt sa-Si dea Fiulla moarte pentru noi, cu sigurantà
EI este interesat intru totul de binele nostru; de aceea ne putem increde
sa-i predàm vieti le noastre. Niciodatà nu vei gasi un crestin nefericit
ca urmare a respectàrii vointei lui Dumnezeu, deoarece El intotdeauna
i~i insoteste poruncile Sale de dorinta de a implini voia Sa.
Opunàndu-ne lui Dumnezeu prin revoltà vom ajunge in mod
evident la stingerea plinàtàtii Duhului. Israel L-a limitat pe Dumnezeu,
nu doar prin necredintà, ci, dupà cum ne relateaza Psalmul 78:8,
devenind "un neam indàràtnic si ràzvràtit, un neam care nu si-a intàrit
inima ~ial càrui duh nu era credincios lui Dumnezeu."
Orice fel de impotrivire fata de vointa Domnului ne impiedicà sa
fim plini de Duh Sfànt. Pentru a beneficia de plinàtatea Sa, trebuie sa
cedàm Duhului Sàu la fel cum un om cedeazà dorintei sale dupà vino
A fì plin de Duhul Sfànt 61
Efeseni 5: 18 spune: "Nu va imbàtati de vin ... dimpotrivà, fiti plini
de Duhul." Cind un om este beat, el este dominat de alcool; tràieste,
actioneazà ~i e stàpinit de influenta acestuia. Deci, cind este plin de
Duhul Sfint, omul trebuie sa actioneze sub stàpinirea si directionarea
Duhului Sfint. Pentru crestiniiconsacrati acest lucru e adesea dificil,
deoarece ne putem gasi mereu scopuri nobile pentru viata noastrà, rara
sa ne dàrn seama cà suntem adesea plini de noi insine, mai degrabà,
decàt plini de Duhul Sfànt cànd dorirn sa-L slujirn pe Dumnezeu.
Recent, cu oca zia unui discurs intr-o tabàrà de liceeni si studenti,
arn avut parte de o màrturie fascinantà a unui student misionar, care a
relatat cum pentru prima oarà a realizat ce inseamnà sa fii plin de Duh
Sfànt, Dupà càte stia, el nu se fàcuse vinovat de pàcatele obisnuite aie
crestinului camal. De fapt el avea doar un singur domeniu de rezistenta
in viata sa. li plàcea sa predice, iar posibilitatea de afi pastor sau
evanghelist il incanta, insà el nu dorea ca Domnul sa-l facà misionar.
In cursul acelei sàptàmàni Duhul Sfànt i-a vorbit tànàruiui chiar
despre acea vocatie si, in momentul in care el s-a supus intru totul
voii Dornnului zicànd: "Da, voi merge pana la capàtul pàrnàntului", .:
atunci a simtit pentru prima datà plinàtatea Duhului Sfànt. Apoi el a
continuat relatarea: "Totu~i nu cred cà Domnul m-ar fi vrut misionar;
EI a vrut doar ca eu sa accept sa fiu misionar."
Cànd ìti supui viata ta Domnului nu pune conditii, EI este
Dumnezeul unei iubiri atàt de mari incàt poti sa I te predai rara
rezerve, stiind cà planul Sàu si folosirea vietii tale sunt cu mult mai
bune In màinile Sale decàt intr-ale tale. $i retine, atitudinea de predare
este absolut necesarà pentru ca Duhul Sfànt sa te umple. Vointa ta este
vointa firii, iar Biblia spune: "dar firea este neputincioasà",
Predarea este uneori greu de determina t odatà ce am ràspuns
celor cinci intrebàri primordiale aie vietii: Ce facuItate sa urmez? Care
este vocatia mea? Cu cine sa ma càsàtoresc? Unde sa locuiesc? La care
bisericà sa merg? Un crestin plin de Duh se va lasa càlàuzit de Duhul
Sfànt atàt In deciziile minore càt si in cele majore.
Dar eu am observat cà multi crestini, care au hotàràt corect in
ceea ce priveste cele cinci intrebéri capitale aie vietii, incà nu sunt
plini de Duh Sfànt.
Cineva a sugerat cà a fi preda t Duhului inseamnà a fi la dispozitia
Sa. Petru si Ioan in relatarea din Faptele Apostolilor, capitolul 3,
62 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
A fi plin de Duhul Sfànt
reprezintà un bun exemplu al acestei afirmatii, Ei erau pe drum spre (Rusaliile) nu venis ' ~ D . , 63
. . e mca, e atunci lTIcoace copiii I . D
templu pentru rugàciune cànd l-au zàrit pe ologul cersetor, Deoarece
trebuie pur ~i simplu sa cearà pIinàtatea Sa pen~ a o av~~, umnezeu
au fost receptivi la indemnul Duhului Sfànt ei l-au vindecat "in nume le
lui Isus Hristos din Nazaret". Omul a inceput sa sarà ~i sa laude pe ,Domnul Isus compara aceas t a cu fìelul 'll1 care ne tra tal '"
nostn trupesti, Cu sigurantà cà un tatà bun nu i d ,TI e,~?lII
Dumnezeu pànà ce In jurul sàu se strànse o multime de oameni. Petru,
cer~easca pentru ceva ce elle-a poruncir sa aibà ~~:ta~ten~ma, copiu sa
incà sub influenta Duhului Sfànt, a inceput sa predice; "multi din cei
Dumneze~ ~a cersirn pentru Duhul Sfant pe c~re EI ne:a~~~~c~~~:~
ce auziserà cuvàntarea au crezut si numàrul bàrbatilor credinciosi s-a
avem. Mal sirnplu de atàt nu se poate, Dar sa nu uitàrn pasul al cincilea,
ridicat aproape la cinci rnii". (Fapt. Apost. 4:4)
De multe ori ma tem cà suntem asa de prinsi de càte o lucrare
5. Ìncredintarea de a fi plin de Duhul Sfànt si multumirile
crestinà bunà, incat nu mai suntem "disponibili" atunci cànd Duhul pentru Acesta aduse lui Dumnezeu,
Sfànt doreste sa preia comanda. Din propria mea experientà am
remarcat cà atunci cànd cineva ma roagà sa fac un lucru bun, iar eu " Da~ cine se indoieste si màndncn, este osdndit
dau un ràspuns negativ, am de-a face mai degrabà cu firea decàt cu p~n~'u ca "" màndncà din lncredinlare. Tot ce nu v;ne
Duhul. din zncredznlare este pàcat, " (Romani /4:23)
Multi crestini au spus "nu" Duhului Sfànt cànd Acesta le-a dat .cMultumùi lui Dumnezeu pentru toate -,
, , , caCl aceasta
ocazia sa predea la Scoala Durninicalà. Poate cà cel care i-a intrebat a est,e:,:oLQIUl Dumnezeu, in Hristos Isus, cu privire la
fost conducàtorul Sco lii, dar si ella ràndul lui a cerut càlàuzirea Duhu lui VOl, (J Tesaloniceni 5: /8)
pentru aceasta. Multi crestini spun .Doamne, iatà-mà, foloseste-rnà!",
dar cànd sunt chemati pentru evanghelizare sau màrturie, aceiasi , Pentru multi crestini batalia este ca~tigata sau pierduta h'
crestini sunt prea ocupati cu alta activitate care se interpune. I~:t~est punct. Dupà ce s-au cercetat, si-au marturisit toate pac~t~~:
Care este problema? Ei pur si simplu nu sunt disponibili. Cànd, ~ , s~au predat Domnului si I-au cerut Duhul Sfà t " ',
ca si crestini va dedicati Dornnului, "ca unii care sunteti vii din morti fata unei decizii: sa creadà cà L-al! prirnit _ an, er sunt pU~1 ll1
l' " , sau sa mearga mai d t
cum ati fost", ve ti avea timp sa faceti ceea ce va va indruma Duhul. ,Ipsltl?e Illcredintare, in acest caz ei pacatuind càci tot ,epadr.e
Il1credmtare este pàcat". ' "ce nu VIlle m
4. Cerere pentru plinàtatea Duhului Sfànt (Luca Il: 13) Aceluias] crestin, care in lucrarea sa personala d ~ "
spune unuia de curànd intors la Dumnezeu sà -L c da~ e mDartunslre
.Deci, dadi voi care sunteti rài, stiti sa dati daruri bune , , " rea a pe unmezeu
pe cuvant III ceea ce prive~te màntuirea'' ii v' ~ ,
copii/or vostri, cu càt mai mult Tatàl vostru Cel din
propriul sfat a~lllci cànd este vorba de' Plin~~a~e~re~U~al~i~iurm~ze
centri va da Duhul Sfdnt celor ce i-L cer". EI va spune unura proaspat nàscu] din nou in H ' t S:ant.
p~ deplin siguranta mantuirii _ di de acum po:;: ~s -,care;1U are mcà
Dacà un crestin s-a autoexaminat, ~i-a màrturisit toate pacate le lUIIsus in viata sa deoarece El a pro . ~ .~sigur e prezenta
cunoscute de el si s-a predat rara rezerve lui Dumnezeu, el va fi pregàtit " , ", nus ca va vem dacà va fi in ·t
rar "D~nez~u 1~1 lm~line~te intotdeauna promisiunile", VI at,
pentru singurul lucru ce i-a mai ràmas de fàcut in scopul obtinerii
O. Daca acelasi lucràtor sincer s-ar ìncrede in afirmati l'
plinàtàtii Duhului. Sà cearà, in cuvinte simple, sa fie plin de Duh. I) urnnezeu: C "t . ua UJ
, " u ca mai mult Tatal vostru Cel d' ,
Orice sugestie data credinciosilor zilelor noastre de a astepta, de a se Duhul Sfànt celor ce i-L cer." D ~ 'la '" In cerun va da
stràdui sau de a se chinui este una pur omeneascà. Doar ucenicilor li 1I1l11tu _' ,aca al acut primn patru pasi, atunci
. . ,~e~!e! lui Dumn~zeu pentru plinàtates Duhului Sau rin
s-a spus sa astepte ~i aceasta pentru cà ziua Pogoràrii Duhului Sfànt
redintà, Intare~te-tl credinta prin Cuvàntul I 'D P
U\ urnnezeu, care este
64 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt

independent de sentimente. Sentimentul de certitudine in ceea ce

priveste plinàtatea Duhului, deseori apare dupà ce L-.a~ cre:ut pe
Dumnezeu pe cuvànt, Insa nu el este acela care determina ~I~natatea,
nici dadi suntem sau ou umpluti, incredintarea cà suntem plini .de Duh
insearnnà de fapt incredere In cuvàntul Domnului, iar acesta d.m urmà
este singurul lucru absolut pe care il are lumea aceasta. (Matei 24:35)
Capitolul8

Umblarea prin Duh

"Zic dar: umblati cdrmuiti de Duhul si nu veli

implini poftele firii pàmdntesti ... (Galateni 5: 16)
"Dadi tràim prin Duhul sa si umblàm prin Duhul. "
(Galateni 5:25)
Umblarea prin Duh si plinàtatea Duhului nu sunt unul ~i.a~ela~i
lucru cu toate ca sunt stràns corelate. Urmànd cei cinci pasi simpli
pentr~ obtinerea plinàtàtii Duhului, omul poate sa umble prin Dl~h
fiind atent sa nu-L intristeze sau sa-L stinga (dupà cum vom descn~ m
urmàtoarele douà capitole) si sa aplice cei cinci pasi ori de càte on va
realiza cà In viata lui s-a strecurat pàcatul.
A fi plin de Duh Sfànt nu reprezintà o experienta unica, valabIl~
odatà pentru totdeauna. Din contrà, ea trebuie repetatà de ~ulte ono
De fapt, la inceput ea al' trebui repetatà zilnic de càt:va ~r~. Aceasta
poate fi fàcutà pe genunchi in locul tau. p.ers~n~1 de mch111~clUne, la
micul dejun, In masinà In drum spre Serviciu, 111t.lmp ce ~t~r~1podeaua
bucàtàriei sau in timp ce participi la o conversatie telefonicà - de fapt,
oriunde.
Practic umblarea prin Duh ìl plaseazà pe om intr-o
continua cO~luniune cu Dumnezeu, ceea ce este acelasi .IUC~l.l cu
a ràmàne In Hristos. Sa umbli prin Duh inseamnà sa fii ehberat
de slàbiciunile tale. Da, chiar si cele mai lll~ri slabiciu~i aie ~ale
pot ti invinse de Duhul Sfànt (capitolul lO) .. In loc s~ fii d~mmat
de propriile slàbiciuni, tu poti fi sub autontatea Sfàntului ~U?
Aceasta este dorinta lui Dumnezeu pentru ton credinciosii.
ÌNTRlSTAND DUHUL SFANT PRIN MANIE
" Nici un cuvdnt stricat sa nu va iasà din gurà, ci unul
bun, pentru zidire dupà cum este nevoie, ca sa dea har
celor ce il aud.
Sa nu intristati pe Duhul Sfant al lui Dumnezeu, prin
care ati fost pecetluui pentru ziua rascumparant.
Orice amàràciune, orice iutime, orice manie, orice
strigare, orice c!evetire si oricefel de ràutate sa piarà
.
din mijlocu! vostru.
Dimpotriva,jili buni unii cu altii, milost si iertati:
va unul pe altuf cum v-a iertat si Dumnezeu pe voi in
Hristos. " (Efeseni 4:29-32)
Faptul de a ìntrista Duhul Sfànt prin manie, amaraciune, iutime
sau alte forme de perversitate umana duce, probabil mai mult decàt
ori care alt pàcat, la distrugerea multor màrturjj crestine.
Acest text subliniazà foarte clar faptul cà noi putem "ìntrista"
Duhul Sfànt al lui Dumnezeu prin amaraciune, iutirne, manie, strigare,
clevetire si ràutate, acestea reprezentànrl vointa rea a inimii. Dintr-
un moti v sau altul, unii crestini, de altfel consacrati, par retinuti in
a cataloga drept pacate aceste sentimente generate de manie. In
schimb, avem de-a face deseori cu stoparea cresterii vieti: crestine,
printr-o victorie asupra obiceiurilor exterioare, cum ar fi bàutura,
jocurile de noroc, injuràturile, etc, rara a invinge insà sentimentele
care tulburà interiorul. In ciuda faptului cà nu pare asa, mania este un
pàcat tot atàt de mare ca si celelalte practici. Galateni 5:20 enumera
66 Invingand temperamentul prin Duhul Sfànt
vràjbile, cearta ~i mania in aceeasi categorie cu uCiderile,. betiile
tmbuibarile zicànd: "...Va spun mai dinainte, cum am mal spus, ca
cei ce fac astfel de lucruri nu vor mosteni Ìmparatia lui Dumnezeu."
Mania - un pàcat uni versai ...
Mania este unul din cele douà pacate universale ale omemrn.
Ìn urma cosilierii mai multor sute de persoane, am concluzionat cà
intreaga tensiune ernotjonalà este rezultatul un~i.a dintre .cel~ .doua:
manie sau teamà, Nu pot sa-mi aduc aminte de mCI un caz, individ sau
cuplu, care sa ti fost tulburat ~ia càrui p~ob~e~a fu~damen~talasa nu s~e
fi nàscut dintr-o atitudine plinà de mànie, iutrme ~I otrava sau teama,
neràbdare, grji ~i depresie. ,. . , .
Am avut de-a face cu oameni care erau atàt maruosi, cat ~I
temàtori. Dr. Henry Brandt, in cartea sa Lupta pentru pace (The
Struggle for Peace), subliniazà cà mania po~te determina teama ~n~1
persoane. Dr. Raymond L. Cramer, alt psiholog crestm, afinna m
cartea sa Psihologia lui Isus si sàniitatea mlntalà (The Psychology ~f
Jesus and Mental Health): .Llneon anxietatea se exprimà pr~n.~an~e:
O persoanà tensionatà, temàtoare est~ predispu~a sa dev~na \f1t:b~la
~imànioasà.?' Anxietatea este o forma d~ team:; astfel dl~ re!a~anl:
celor doi psihologi crestini putem concluziona ca o persoan: ma~IOasa
poate deveni totodatà una tem~t~a~e, l~ fel C_WTI ,o persoan~ tematoar,e
poate deveni una mànioasà. Mània mtnsteaza Sfantul Duh,. iar teama il
stinge, dupà cum vom scoate in evidentà In urmàtorul ~apltol.
Ìn studiul nostru asupra temperamentelor am aflat ca cel extrav~rtlt
sangvin ~i cel coleric sunt predispuse la mal~ie: pe cànd me~ancohcul
. flegmaticul tind spre tearnà, Deoarece rnajontatea oarnenilor sunt o
~~mbinatie de temperamente, ei pot avea o predis~ozitie tireasc~ atàt
spre manie càt si spre tearnà - dacà, de exempl~, ei su~t predommant
sangvini cu posibile 30% tendinte spre .melaneol~e..~p01, de asemenea:
din cele citate mai sus, se pare cà expnmarea mamei tempera~e~tu~U1
predispus spre aceasta ar putea determina teama, iar oblc~lUnle
cauzate de teamà aie temperamentelor melancolice si flegmatice ar
putea genera probleme afective pe tema màniei si ostilitàtii, Pàrerea
1. Raymond L. Crama, The Psyehology of Jesus and Mental Health, ©1959, Cowman
Publieations, Inc., pago 27, folosità eu permisi une
Ìntristànd Duhul Sfànt prin manie
~! mea personalà este cà aceste douà sentimente due In robia pàcatului
mai multi crestini decàt o fac oricare alte dorinte sau sentimente.
Sa rnultumirn lui Durnnezeu cà existà un remediu prin Duhul Sfànt
impotriva acestor slàbiciuni.
Pretul mare al rnàniei
Dacà omul ar intelege cu adevàrat pretul mare care se plàteste
pentru inàbusirea iutimii, arnàràciunii sau a màniei, el ar cauta un
remediu pentru aceasta. Sa evaluàm tributul mare dat màniei din punct
de vedere afectiv, social, fizic, financiar si, cel mai important, spiritual.
Afectiv
Mania sau arnaraciunea inàbusità poate tulbura afectiv o
persoanà intr-atàt incàt "sa nu mai fie ea insàsi", Ìn aceastà stare
ea va lua deseori decizii dàunàtoare, jenante sau lipsite de
valoare. Suntem creaturi puternic sentimentale, fàurite astfel
de Dumnezeu, dar dacà permitem màniei sa ne domine, ea
va zdrobi sentimentele mult mai bogate aie dragostei. Multi
oameni ì~i due supàràrile si iritàri le de la birou acasa si, in mod
inconstient, vor lasa aceastà manie sa ràpeascà ceea ce ar putea
fi expresia nestànjenità a dragostei lor pentru sotie ~i copii. Ìn
loc de a se bucura de familie si irnpreunà cu ea, ei permit rnintii
~i sentimentelor lor sa rumege necazurile zilei. Viata este prea
. scurtà si clipele noastre de acasà prea putine pentru a plati un
pret asa de mare màniei.
Dr. S. 1. McMillen, un medie crestin, a scris o carte foarte
interesantà intitulatà "Nici una din aceste boli" (None of these
diseases). Aici el face unele afirrnatii interesante: "ln momentul
in care incep sa uràsc un om, eu devin sclavul lui. Nici nu mai
pot sa ma bucur de munca mea pentru cà el imi controleazà pànà
si gàndurile. Resentimentele mele produc prea multi hormoni
de stres in corpul meu, iar eu obosesc doar dupà càteva ore
de muncà. Lucrul care inainte imi fàcea piacere este acum o
povarà, Pànà si concediile au inceput sa-mi displacà ... omul
pe care 11 uras c ma urmàreste oriunde ma due. Nu pot sa scap
din strànsoarea sa tiranicà asupra mintii mele. Dacà ospàtarul
ma serveste cu fripturà porterhouse cu garniturà de cartofi pai
68 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt Ìntristànd Duhul Sfànt prin manie 69
~i sparanghel, salata de cruditàti si apoi pràjiturà de càpsuni plàteascà pentru mania perechii sale, fapt care, la ràndul sàu, va duce
asortatà cu inghetatà, este ca si cum as manca pàine uscatà cu
la sporirea màniei reciproce, Iimitànd ceea ce in alte conditii ar fi fost
apà. Dintii mei mestecà ~i eu inghit, dar omul pe care Il uràsc nu o relatie plàcutà.
ma lasa sa-mi savurez rnàncarea ... omul pe care-I uràsc poate Pretul social plàtit pentru manie si arnàràciune interioarà se
fi la kilometri distantà de dormitorul meu, insà, mai crud decàt observà mai clar, In detaliu, pe rnàsurà ce persoana avanseazà in vàrstà,
ori care supraveghetor de sciavi, el imi biciuieste gàndurile cu
De multe ori am auzit pe unul sau altullntreband: "Ai observat ce
asa frenezie incàt salteaua mea devine o masà de tortura.": ursuz ~i supàràcios a devenit bunicul de la o vreme?" Ceea ce pare a fi
Mania poate lua forme diverse. Multi oameni nu se o schimbare, de fapt nu este. Bunicul pur si simplu Ì~i pierde o parte din
considera indivizi màn iosi deoarece nu inteleg multiplele retinerile sale si dorinta de a piace altora pe rnàsurà ce Imbatrane~te,
aparitii aIe màniei. Consulta urrnàtorul tabel cu descrierea celor revenind la reactiile candide aIe copilàriei. Copiii nu incearcà sa-si
16 variante aie màniei. ascundà sentimentele, ci sa ~i le exprime, iar bàtrànii revin la acelasi
obicei. Bunicul incepe sa se com porte in felul in care a simtit intreaga
I Amàràciune I I Iutime
I viatà. Acest spirit amar, Cll resentimente si deseori autocompatimìtor
Il transforma intr-o persoanà indezirabilà, ceea ce apoi li face viata si

I Ràutate
I I Urli I mai grea la vàrstà inaintatà .. Ce tragedie dacà bunicul este un crestin
care nu a làsat Duhul Sfànt al lui Dumnezeu sa "faea sa moarà faptele
trupului" cu multi ani in urrnà.
I Ceartà I I Revoltà I
Fizic

I Invidie
I Resentimente
I Intolerantà
I I Gelozie
I Este dificil de separat pretul fizic plàtit màniei de tributul
financiar, deoarece mania ~i amàràciunea produc atàta stres, care la
ràndul sàu duce la dezordine fizicà, astfel incàt o gràmadà de bani se
I I Atacuri
I cheltuie inutil la medie ~i farmacist. Medicii si organizatiile medicale
au elaborat diverse statistici indicànd faptul cà 60-90% din bolile
I I Clevetire
I corpului uman sunt rezultatul sentimentelor,
principalii vinovati.
mania ~i teama fiind

I Critica I I Sarcasm I Dacà medicii nu se insealà in aprecierile lor - iar noi nu avem nici
un motiv sa credem eli s-ar insela - aceasta inseamnà bani ~i talente
irosite. Cum pot sentimentele noastre sa genereze de fapt boli fizice?
I Ràzbunare I I Neiertare
I Foarte simplu, deoarece intreg corpul nostru fizie este legat intrinsec
de sistemul nervoso
Social
Ori de dite ori sistemul nervos este tensionat prin manie sau
Foarte simplu, o persoanà rnànioasà nu este o companie plàcutà;
team a, el afecteazà negativ una sau mai multe parti ale corpului, Atàt
in consecintà, cei màniosi, supàràciosi sau ursuzi sunt treptat eliminati
Dr. McMillen, càt si Dr. Brandt se referà in càrtile lor la un exemplu
de pe liste le sociale sau exclusi de la momentele distractive aie vietii,
gràitor prezentat de Dr. O. Spurgeon English in cartea acestuia
Acesta este un pret pe care un partener este deseori obligat sa-l
"Sistemul nervos automat" (The Automatic Nervous System).
I s. l. McMillen, None ofThese Diseases, © Fleming H. Revell Cornpany, pago 73, folosità cu
pennisiune
70 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
Urmàtorul exemplu, bazat pe faptele trupului descrise In
Galateni 5 si Efeseni 4 a fost intr-o oarecare màsurà inspirat de
ilustratia Dr. English.
Proverbe 4:23 spune: .Pàzeste-ti inima mai mult decàt orice este
de pàzit; càci din ea ies izvoarele vieti i". Inima la care face referire
autorul Proverbelor nu este centrul de pompare al sàngelui pe care il
stim cà ne mentine corpul in functiune, ci acel centru nervos localizat
intre tàmplele noastre. Pentru ca oricare miscare a corpului sa poatà
avea loc, trebuie sa fie transmis un mesaj de la centrul nervos di tre
membrele ce vor fi miscate. Acest mesaj este dat cu viteza luminii, iar
noi nu constientizàm sursa de origine. De exemplu, dadi un jucàtor
de tenis va vedea mingea zburànd spre stanga, corpul sàu, bratele si
picioarele par sa se miste intr-o singurà miscare coordonatà spontanà,
dar care pànà la urmà nu este chiar atàt de spontanà; indi inainte de a
misca vreun muschi, centrul sàu nervos transmite impulsurile actiunii
prin sistemul nervos, inforrnànd membrele exact asupra a ceea ce
trebuie fàcut In situatia data.
Dacà centrul nervos este normal, atunci functiile corpului vor
fi normale. Dacà insà centrul nervos este "tulburat" sau se comporta
intr-o maniera anormalà, o reactie va fi generata prin sistemul nervos
càtre aproape fiecare parte a corpului.
Omul rara Hristos
Cele mai importante. trei patti aie fiintei umane sunt vointa,
mintea si inima (sau centrul afectiv). Omul este afectat emotional
de ceea ce este introdus in mintea sa. Continutul introdus in minte e
determinat de vointa sa; de aceea, dacà omul voieste sa nu-L asculte pe
Dumnezeu si sa inregistreze lucruri in fisierele rnintii sale care deter-
mina senti mente contrare vointei lui Dumnezeu, aceste sentimente
declanseazà actiuni neplàcute Domnului.
Toate pàcatele iau nastere in minte. Omul nu comite niciodatà
pàcatul in mod spontan. Cu mult inainte de a comite o crimà, omul a
acumulat urà, manie, ~i amàràciune in mintea sa. Ìnainte de a comite
adulter, el a stràns In mintea sa pofta trupeascà. Literatura porno-
grafica rnurdarà stimuleazà mintea la ràu, pe cànd Cuvàntul Domnului
calmeazà senti mente le omului si il conduce pe cài drepte. Cineva
spunea: .Esti ceea ce citesti." Omul alege prin vointa sa dacà sa
Ìntristànd Duhul Sfànt prin manie 71
citeascà literaturà pornografica sau ceva de valoare cum ar fi Biblia.
Mintea sa va receptiona ceea ce va alege vointa sa sa citeascà sau
sa audà, iar sentimentele sale vor fi afectate de ceea ce ì~i introduce
in minte. De aceea Isus Hristos a adresat aceastà provocare omului:
"Sa iubesti pe Domnul Dumnezeu tàu cu toatà inima ta, cu tot sufletul
tàu (vointa) si Cll tot cugetul tali."
Or. McMillen afirmà: "Centrlll nervos produce aceste schimbàri
pe scarà larga prin intermediul a trei mecanisme principale: modificànd
cantitatea fluxului sangvin printr-un organ, afectànd secretiile anumitor
glande ~i rnodificànd tensiunea muschilor.": Apoi el subliniazà cà
senti~~ntele de manie sali urà pot cauza dilatarea vaselor sangvine,
permitànd un aport anormal de sànge spre cap. Craniul este o structurà
rigidà Tàrà posibilitatea de expansiune; in consecintà, mania si
indignarea pot crea unei persoane cu usurintà dureri de cap.
Un prieten medie mi-a ilustrat modul in care sentimentele
noastre P?t cauza ulcerul sau multe alte boli aIe aparatului digestiv
pnn restnctionarea fluxului sangvin la nivelul stomacului sau a altor
organe vitale. EI ~i-a stràns cu putere pumnul pana cànd i s-au albit
articulatiile degetelor apoi a zis: .Dacà as putea sa-mi menti n astfel
pumnul mai mult timp mi-as pierde simtul tactil al degetelor, deoarece
fluxul sangvin a fost restrictionat. Solutia acestei probleme este foarte
simplà; tot ce trebuie sa fac este sa ma relaxez." Cu aceasta el deschise
purnnul ~i degetele si-au recàpàtat culoarea normalà. El spuse cà avem
un muschi in jurul stomacului nostru care este controlat afectiv iar
intr-un acces de furie acesta se va contracta si va restrictiona fluxul
sangvin spre organele vitale ca inima, stomacul, ficatul, intestinele
plàmànii, vezica biliarà, etc. '
Este usor de observat din aceastà ilustratie cà mania
resentimentele, ura, indignarea sali amàràciunea prelungite pot cauza
daune severe acestor organe. Dr. McMillen enumera peste 50 de boli
~allza~e de stresul emotional. EI sugereazà chiar faptul cà unele boli
infectioase foarte obisnuite sunt contractate atunci cànd rezistenta este
scàzutà in. timpul expunerii, pe motiv cà stresul emotional prelungit
poate diminua rezistenta noastrà. Gànditi-và la bolile inutile datorate
stresului emotional la crestinii care le-ar fi putut evita dacà ar fi fost
"plini de Duh Sfànt".
I. lbid pago 60.
72 Invingand temperamentul prin Duhul Sfànt
Aceasta ìmi da ràspunsul la o intrebare care mi-a fost adresatà de
multe ori de crestini revoltati, plini de amàràciune: .De ce a ingàduit
Dumnezeu in viata mea atàta boalà?" Din cercetàrile de mai sus
precum ~i din alte cercetàri medicale se pare cà in m~joritatea c~zuri~o~
Dumnezeu nu "a ingàduit"; ea a fost cauzatà dema11lapersonala.adlca
de pàcat. . . . .
Multi medici au fost nevoiti sa spunà pacientilor lor cardiaci,
victimelor hipertensiunii, suferinzilor de colità sau ulcer sau de orice
alta boalà: "Nu am gàsit nimic organic; problema dumneavoastra este
indusà emotional (pe fond nervos)." De obicei pacientul se supàrà,
deoarece gàndeste di medicul ar fi vrut sa-i spunà: "Este doar la nivelul
Inchipuirii dumneavoastrà." Prin aceasta medicul a afirmat lnsà:
Este doar la nivelul centrului durnneavoastra nervos." Un psiholog
mi-a marturisitcaaproximativ97% din pacientii sàide ulcer il au datorità
màniei. De fapt, una din prime le sale intrebàri adresate bolnavului
de ulcer, dupà aflarea diagnosticului, este: .Pe cine e~t! supàrat?"
Apoi imi spuse: .De regulà, dupà aceea, ei sesupàrà pe mme."
Sporirea bolilor fizice generale de sentimentele noastre a dus
la cresterea utilizàrii tranchilizantelor si a altor sedative. Aceste
tratamente sunt foarte limitate ca durata a efectului deoarece ele na
trateazà cauza problemei. Psihologii ne spun cà omul nu este capabil
sa-si controleze in totalitate sentimentele nici chiar prin vointa sa. E~
sunt de acord, deoarece nu am gàsit nimic care lipsit de puterea lUI
Isus Hristos sa poatà transforma un individ mànios plin de amàràciune
si otravà rntr-unul iubitor, blànd, bun ~i plin de compasiune. Remediul
acestei probleme prin Isus Hristos va fi oferit In capito lui lO.
Spiritual
Tributul ce] mai scump plàtit pentru o stare plinà de manie si
amàràciune este cel din domeniul spiritual. Isus Hristos nu a venit
doar pentru a ne oferi viatà vesnicà dupà moarte, ci viatà din belsug
aici si acum. Aceastà viatà poate fi experimentatà doar ràmànànd
In El sau fiind "plini de Duh". Nici un om care intristeazà Sfàntul
Duh nu poate sa ràrnànà In Hristos sau sa fie plin de Duh, iar "mania,
amaraciunea, indignarea, c1evetirea si ràutatea inimii" intristeazà
Duhul lui Dumnezeu.
Ìntristànd Duhul Sfànt prin manie 73
Intristarea Duhului Sfànt ingràdeste lucrare a Domnului in viata
unui individ, II impiedicà sa devinà matur in Hristos si sa fie acel
crestin stràlucitor, eficient ~i rodnic, dupà cum desigur isi doreste.
Bisericile sunt pline astàzi de crestini asemànàtori eopiilor lui Israel,
care nu au pus niciodatà stàpànire cu adevàrat pe posesiunile loc.
O continua intristare a Duhului Domnului datorità màniei II impiedicà
pe copilul lui Dumnezeu sa se bucure de tot ceea ce a pregàtit Isus
Hristos pentru el azi. Aceasta Il afecteazà pe credincios nu numai in
viata de acum dar si In cea viitoare, càci noi trebuie sa ne preocupàm
aici cu strànsul comorilor pentru ceruri, ceea ce nu se poate face
decàt dacà urnblàm prin Duh. Din nou afirm, singurullucru important
pentru orice crestin este sa umble prin Duhul Sfànt, dar pentru
a face aceasta el trebuie sa-I permità lui Dumnezeu sa-l vindece
de slàbiciunile sale naturale, de manie si dezordine sufleteascà,
Principala cauzà a màniei
Ce 11 determina pe un om perfect normal, sirnpatic, inte\igent sa
reactioneze brusc, aprins ~i eu manie? Constientizarea ~i acceptarea pe
deplin a ràspunsului la aceastà intrebare ìi asigurà crestinului primul
sàu pas urias spre vindecare. Dezbràcati de toatà fatada si de scuzele
pompoase referitoare la mania de-acum uitatà, de acele zicale .felul
meu de-a fi" sau "proasta dispozitie", ne confruntàm cu un cuvànt
uràt - egoismo
Cu toate cà ne piace sa ne scuzàrn slàbiciunile ~i sa ni le justificàrn
in timp ce ne alimentàm resentimentele ~i ne complàcern in sentimente
amare, de supàrare ~i ràzbunare, ele toate sunt motivate de egoismo
Cànd sunt supàrat este pentru cà cineva mi-a violat drepturile, iar
eu sunt interesat de mine insurni. Cànd manifest amàràciune fata de
cineva este pentru cà a fàcut ceva impotriva mea si din nou revin la
egoismo Ràzbunarea este intotdeauna inspirata de egoismo
O dràgutà doamnà crestinà a venit la mine la cabinet pentru
a-mi relata punctul ei de vedere asupra problemelor domestice. In
momentul In care am confruntat-o cu spiritul ei mànios si amar, ea a
sàrit in apàrare: .Ei, si dumneata ai fi mànios dadi ai locui cu un om
care trece peste tine tot timpul si te desconsiderà!" Sa admitem cà
el nu o trata asa cum ar fi trebuit sa o facà un crestin, Insa reactia ei
nicidecurn nu putea fi cauzatà de generozitate; in schimb, era pur si
74 Ìnvingànd temperamentulprin Duhul Sfànt
simplu vechiul egoismo Cu càt se complàcea mai mult In egoismul ei
si lasa supàrarea sa predomine, cu atàt o trata mai ràu sotul ei.
Am confruntat-o cu faptul cà avea douà probleme. Ea s-a
uitat la mine destul de surprinsà si a intrebat: .Am auzit bine? -
Am douà probleme? Am doar una singurà, sotul meu." "Nu", i-arn
ràspuns, "aveti douà probleme. Sotul este una din ele, insà atitudinea
dumneavoastrà fata de sot este cea de-a doua. Pànà cànd durnneavoastrà
ca si crestinà nu recunoasteti propriul pàcat al egoismului si nu veti
apela la Dumnezeu pentru o atitudine corectà, chiar ~iIn fata acestor
circumstante, veti continua sa intristati Duhul lui Dumnezeu."
Schimbarea petrecutà in acea femeie in decurs de aproximativ o luna a
fost aproape incredibilà. In loc sa-l foloseascà pe sotul ei drept scuzà
pentru a se compiace in manie, ea a inceput sa pretuiascà relatia ei cu
Isus Hristos mai mult decàt indulgenta fata de propriul ei egoismo S-a
indreptat càtre El, Cel Care a promis sa "dea toate cele de trebuintà
dupà marea bogàtie a slavei Sale prin lsus Hristos" si a inceput sa
experimenteze victoria asupra amàràciunii, iutimii, màniei si a tuturor
acelor atitudini emotionale care intristau Duhul Sfànt. Ìn loc sa astepte
o schimbare In comportamentul sotului sàu, ea a schimbat in mod
literal comportamentullui prin al ei. Femeia irni spuse cà atunci cànd
Donmul i-a dat victoria asupra propriilor ei reactii la indispozitia lui,
ea a inceput sa fie bunà cu cel care "se purta ràu cu ea", intocmai
dupà cum ne-a invatat Domnul nostru. Si fiindcà dragostea ràspunde
la dragoste iar noi seceràrn ceea ce semànàrn, nu a trecut mult timp
pànà ce sotul ei a inceput sa ràspundà cu bunàtate.
Pe càt de fantastic pare, eu am observat aceasta In vietile acelor
indi vizi care sunt dispusi sa recunoascà mania interioarà si tulburarea
drept pàcatul egoismului si sa apeleze la Dumnezeu pentru harul,
dragostea ~i autocontrolul pe care EI le-a promis celor care I le cero
Dacà seceri o recoltà de manie, amàràciune si urà, putinà cercetare iti
va demonstra cà ai sernànat o sàrnàntà de manie, arnàràciune si urà.
Biblia ne spune: "Ceea ce searnànà omul aceea va si secera." Dacà ai
fi semànat dragoste, ai fi secerat dragoste. Dacà nu seceri dragoste, da-
mi voie sa-ti sugerez sa schimbi semintele pe care le semeni.
Capitolul9
STINGÀND DUHUL SFÀNT PRIN TEAMÀ
.Bucurati-và intotdeauna. Rugaii-và nenincetat.
Muitumiti lui Dumnezeu pentru toate, càci aeeasta
este voia lui Dumnezeu, in Hristos Isus, eu privire la
voi. Nu stingeti Duhul!" (1 Tesalonieeni 5: /6-19)
Stingerea si intristarea Duhului Sfànt sunt cele douà pacate de
care trebuie sa ne ferim pentru a ne pàstra viata plinà de Duh. Am
vàzut deja curo este ìntristat Duhul prin manie. Vom .vedea in cele c~
urmeazà cà noi stingem Duhul Sfànt prin teamà. Stingerea Duhului
este inàbusirea sau limitarea Sa. Nici una din cele douà, intristarea sau
stingerea, nu-L elimina din viata noastrà, insà ii restrictioneazà grav
controlul Sàu asupra corpului nostru, pe care altfel Dumnezeu l-ar fi
intàrit si folosit. . _ .
Textul nostru arata cum crestinul plin de Duh trebuie sa fie cmeva
capabil sa se "bucure intotdeauna" (F~lipe.ni4:4) si sa "multurr:ea~ca
lui Dumnezeu pentru toate" (l Tesaloniceni 5: 18). De fiecare data cand
crestinul nu se bucurà si nu aduce multumiri lui Durnnezeu pentru toate,
el nu se supune voii Domnului. Si aceasta nu numai In circumstan!e:e
fericite ale vietii, càci pànà si omul cel firesc (natural) se bucura m
situatiile bune. Dar cànd Biblia ne spune "bucurati-va intotdeauna"
si "multumiti lui Dumnezeu pentru toate", aceasta inse~mna in toate
circumstantele. Astfel, pentru ca un om sa poatà multumi pentru toate
el trebuie sa tràiascà prin credintà, Credinta in dragostea lui Dumnezeu,
puterea lui Durnnezeu si planul Sàu pentru vieti le noastre ne pàstreazà
bucurosi In Duhul, indiferent de situatia In care ne-am afla. O atitudine
nefericità, nemultumitoare care stinge Duhul Sfànt este cauzatà de
necredinta in credinciosia Domnului nostru, ceea ce produce teamà ùi
momentul in care infruntàm circurnstantele nesigure aie vietii. Astfel,
doresc sa exarninàm subiectul stingerii Duhului prin tearnà.
Teama este universalà
Prima reactie la pàcatul neascultàrii din partea lui Adam si a Evei
a fost cea de teamà,
"Atunci au auzit glasul Domnului Dumnezeu, care
umbla prin gràdinà in ràcoarea zilei: §i omul §Ì nevasta
lui s-au ascuns de Fata Domnului Dumnezeu printre
pomii din gràdinà. Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe
om si i-a zis: «Unde esti?» El a ràspuns: «Ti-am auzit
glasul in gràdinà; si mi-a fostfricà, pentru cà eram gai,
§Ì m-am ascuns.»" (Geneza 3:8-10)
Din acea zi incoace, cu càt omul pàtrunde mai adànc In neascultare
de Dumnezeu cu atàt mai mult experimenteazà teama. Si reversul este
adevàrat. Cu càt omul este mai ascultàtor de Dumnezeu, invatà mai
mult despre El si se sprijinà pe El pentru orice nevoie a sa, cu atàt
cunoaste mai putin teama.
Natura universalà a fricii se observà cu usurintà din faptul ca
Ìnsu~i Domnul Isus Hristos i-a admonestat atàt de frecvent pe ucenicii
Sài cu fraze de genul: "l1Ute teme, turmà mica", "nu fili necredinciosi,
ci credinciosi", "o, putin credinciosilor", si "sa nu vi se tulbure inima,
Dici sa nu vi se inspàimànte".
Niciodatà in istoria omenirii problema universalà a fricii DUa
cuprins atàtia, producànd ravagii in mintea si trupul omului, ca In ziua
de azi. Conditiile lumii prezente nu conduc la pace si credintà, càci
ele li determina pe multi sa-si piardà curajul si sa se teamà. Stirile
mass media ne reamintesc constant de brutalitàti, ràzboaie, lupte,
revolte ~i de tot felul d'e comportamente infricosàtoare. O foarte mica
parte din media informatiilor zilnice calmeazà ernotiile noastre, dar
majoritatea acestora va transforma teama naturalà a omului In teroare.
Ìn plus, mai este si ceea ce fostul presedinte Kennedy a numit "sabia
lui Damocles", care atàmà in mod constant asupra capetelor noastre -
un holocaust nuclear.
Este linistitor pentru copi luI lui Dumnezeu ca, in conditiile
acestor reactii de teamà la ceea ce oferà lumea, sa se indrepte spre
Domnul Isus Hristos care a spus: "Veti auzi de ràzboaie ~i vesti de
ràzboaie: vedeti sa nu va inspàimàutati." (Matei 24:6) Cu toate cà teama
este universalà, copiii lui Dumnezeu nu trebuie sa fie dominati de acest
oribil distrugàtor psihic.
Reader's Digest pe octombrie 1964 a cuprins o reeditare foarte
cunoscutà a lui Joseph Foit Newton, fost pastor al Bisericii St. James
din Philadelphia, SUA, intitulatà "Corespondenta unui pastor"
(A Minister 's Mail). El afirma: "Catva timp am condus o rubrica a
unui ziar, .Everyday Living" ("Viata de zi cu zi"), care ajungea la
milioane de oameni. Dintre gràmezile de scrisori, nu erau mai mult
de jumàtate de duzinà care ridicau probleme teologice, cam ar fi
diferente le care separa comunitàtile religioase. Primul lucru pe care
aceste scrisori Il evidentiazà era ca dusmanul individuaI nr. 1 In viatà
nu este nici pàcatul, nici tristetea; este teama. Cea mai ràspàndità este
teama de sine, ceea ce nu este sànàtos, Oamenii de astàzi se tem de
esec, de colaps, de sàràcie, de faptul cà nu vor face fata cerintelor ce
li se impun. Atàt de putini au o sigurantà rnaterialà; iar noi am pus
un pret asa de mare pe cea din urmà, incàt lipsa ei ia forme hidoase
si dimensiuni gigantice in noapte, ràpindu-ne odihna necesarà unei
munci bune. Aceastà teamà de sine tranformà viata intr-o agonie.
Làngà teamà - dacà nu cumva este chiar o forma a ei - se aflà
ìngrijorarea persi stenta, care ne uzeazà, fàcàndu-ne inapti de viatà,
Ìngrijoarea este un pàràias minuscul strecuràndu-se in mintea noastrà
ca otrava lenta, pànà ce ne paralizeazà, Dacà nu este controlatà, ea va
sàpa un canal in care se vor scurge toate celelalte gànduri."
Teama, la fel ca mania, poate lua diferite forme. Tabelul alàturat
descrie principalele variante.
O intreagà carte ar putea fi dedicata numai acestui subiect, insà
ne vom opri asupra a patru categorii.
l. Joseph Fort Newton "A Ministet 's Mail", retipàrire Reader's Digest (octombrie 1964)
78 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt Stingànd Duhul Sfànt prin tearnà 79

Ìngrijorare fricii. Ea devenise obsedatà de ideea cà alta femeie ti va fura sotul, iar
Anxietate
mintea ei tulburatà i-a cauzat un comportament atàt de anormal acasà,
incàt si-a indepàrtat sotul, cu toate cà "cealalta femeie" nici nu exista.
Temeri Inferioritate Pretul psihic al fricii se vede foarte bine in afirmatia
Dr. S. I. McMillen. .Aproape nouà milioane de americani suferà
Timiditate Lasitate de nevroze si psihoze. Paturile ocupate de cei deranjati psihic sunt
in numàr egal cu cele ocupate de teti pacientii celorlalte sectii. De
fapt, unul din douàzeci de americani va suferi de o tulburare psihicà
Nehotàràre Suspiciune
suficient de grava pentru a-i determina internarea intr-o institutie de
boli mintale.
S uperstitie Ezitare Bolile psihice sunt intr-adevàr problema de sànàtate numàrul unu a
natiunii, Càtcostà ingrijireaacestorpacientidin spitalele de specialitate?
Izolare Depresie Cheltuielile anuale se ridica la aproximativ un miliard de dolari.
(anu11976 - n.t.) Apoi, pe làngà aziluri mai sunt nenumarati aceia care
nu necesità internarea, dar care nu se pot intretine singuri. Ei lucreazà
Singuràtate Arogantà
foarte putin sau chiar deloc, constituind o povarà grea pentru plàtitorii
de impozit.":
Superagresivitate Timiditate socialà Aceste cheltuieli nu cuprind durerile si confuzia familiilor din
care provin pacientii in cauzà. Mame sau tati sunt obligati sa-si creascà
Pretul psihic al fricii copiii de unii singuri; iar copiii deseori due lipsà de educatie sau de
In fiecare an mii de indivizi cad pradà colapsului ernotional ingrijire ca urmare abolii psihice a unuia din parinti.
si psihic datorità fricii. Tratamentul cu socuri electrice ~i socuri de
insulina devin forme tot mai obisnuite de tratare a pacientilor suferinzi Pretul social al fricii
din cauza fortei tiranice a fricii. Nu putini oameni tema tori se retrag Pretul social al fricii este probabil cel mai usor de suportat, dar si
intr-o carapace si lasa viata sa treacà pe làngà ei, neexperimentànd el este ridicat. Indivizii dominati de teamà nu reprezintà o companie
niciodatà bogàtiile pe care Durnnezeu le-a pregàtit pentru ei, pur si plàcutà. Spiritullor pesimist ~i nemulturnitor ii va izola si le va adànci
simplu pentru ca le este tearnà, astfel si mai mult tulburarea afectivà,
Cel mai tragic este faptul cà majoritatea lucrurilor de care ei se Multi oameni, care de altfel sunt plàcuti si veseli, ajung sa fie
tem nu se intàmplà niciodatà. Un tànàr om de afaceri, adresàndu-se tàiati de pe listele evenimentelor sociale, prin aceasta ingràdind ~i
unei firme specializate, a obtinut un rezultat care afirmà ca 92% din partenerii 101' de viatà, ca urmare a unor temeri nejustificate.
evenimentele de care oamenii se tem cà s-ar putea intàmpla, nu au
loc niciodatà. Eu nu pot atesta veridicitatea acestor date, insà privind Pretul fizic al fricii
la viata cuiva, este evident cà marea majoritate a lucrurilor care
Teama, ca si mania, produce stresul ernotional, iar noi am vàzut
determina frica nu se intàmplà sau nu sunt nici pe departe atàt de gr:;tve
deja cà, din punct de vedere medicaI, acesta este ràspunzàtor de cel
pe càt le consideràm noi a fio
putin douà treimi din bolile fizice de astàzi,
Aro acordat consiliere unei femei care cu zece ani in urmà si-a
indepàrtat sotul de ea, deoarece era atàt de tulburatà psihic din cauza I. McMillen, op. cit., pago 116
80 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
Unele dintre bolile mentionate de Or. McMillen sunt
hipertensiunea, afectiunile cardiace sau renale, ulcerul, artrita, durerile
de cap, accidente vasculare, precum ~i majoritatea celor 50 de boli de
pe lista celor cauzate de manie. Pentru a ilustra efectul fricii asupra
inirnii omului, el ìl citeazà pe Or. Roy R. Grinker, unul dintre medicii
corpului director al Spitalului Michael Reese din Chicago. .Acest
medie afirmà cà anxietatea determina un stres mai mare asupra inimii
decàt orice alt stimul, inclusiv exercitiile fizice si oboseala."
Or. McMillen subliniazà faptul cà teama duce la aparitia unei
reactii chimice 'in corp, asernànàtoare uscàrii gurii atunci cànd avem
de prezentat un discurs in fata unui auditoriu. O astfel de reactie nu
dàuneazà persoanei, fiind de foarte scurtà durata, insà acest tip de
experientà tràità ora dupà ora datorità fricii poate cauza tulburàri
fizice.
Un prieten medie mi-a oferit urmàtoarea explicatie. Avem un
sistem autornat de alarmà care se pune in functiune de fiecare data cànd
suntem confruntati cu o urgentà. Dacà soneria de la usà sunà la ora
douà noaptea, te trezesti brusc avànd control deplin asupra facultàtilor
tale, indiferent càt de adànc ai fi dormit. Acesta este un dar din partea
lui Dumnezeu pentru om. Ceea ce s-a intàmplat a fost stimularea
glandei suprarenale datorità fricii din situatia de urgentà care a secretat
adrenalinà in sistemul vascular, determinàndu-ti reactiile sub deplinul
control al facultàtilor tale; de fapt, s-ar putea sà fii chiar mai puternic
si mai alert psihic decàt In mod normal, tocmai pentru a putea face fata
corespunzàtor situatiei exceptionale.
Pe vremea cànd pàstorearn o bisericà de la tarà in Carolina de
Sud, unul dintre oamenii adunàrii a trebuit sa i~i transporte rapid sotia
la maternitate pentru a naste. Ajungànd pe drumul noroios in parità,
botul masinii a derapat in sant, Confruntat cu situatia de urgenta,
glanda sa suprarenalà a pompat adrenalinà in sistem; el a sàrit in fata
automobilului, efectiv l-a impins inapoi in drum, s-a reintors la volan
si si-a dus sotia la desti natie. A doua zi In parca rea spitalului el a
incercat sa demonstreze prietenilor neincrezàtori cum a ridicat partea
din fata a Fordului sàu model A, dar spre mirarea sa nu a reusit sa o
urneascà nici un centimetru. S-a folosit de toatà energia si puterea sa,
dar rnasina nu s-a rniscat. Ceea ce nu a inteles el a fost faptul cà in
I. lbid. pago 62
Stingànd Duhul Sfànt prin tearnà 81
seara precedentà a dispus de o putere deosebità datorità sistemului
sàu de alarmà dàruit de Dumnezeu pentru cazuri de urgentà, dar in
parcarea spitalului el nu mai dispunea de ea.
Prietenul meu mi-a explicat cà aceasta nu dàuneazà corpului
omenesc deoarece, dupà trecerea stàrii de alarmà, glanda suprarenalà
revine la activitatea ei normalà, iar surplusul de adrenalinà se elimina
din sànge rara urrnàri. Acesta nu va fi lnsà cazul unui om care, pe la
ora 13 se hotàràste sé-si achite facturile si care este coplesit brusc
de teama de a nu avea suficienti bani In cont in acest scopo Ora dupà
ora, timp in care el se fràmàntà, glanda sa suprarenalà pompeazà
adrenalinà In sistemul sàu vascular, un proces care ulterior poate crea
multe dereglàri fizice. Aceasta reprezintà uneori cauza depunerilor
excesive de calciu, iar alteori are ca urmare instalarea artritei.
Cunosc o doamnà crestinà simpatica afectata de artrità, care intr-
un final a fost tintuità intr-un càrucior pentru invalizi datorità bolii.
A avut parte de toate tratamentele cunoscute stiintei, ca mai apoi
medicul specialist sa fie nevoit sa-i spunà: "Ìmi pare ràu, d-na, insé
nu am gàsit nici o problema organica la dumneavoastrà, Cauza artritei
este de natura afectivà." Auzind acest diagnostic, gàndul mi-a zburat
la anii copilàriei mele, pe cànd ea era perfect sànàtoasà. Cu toate cà
ne plàcea sa mergem pe la ea pentru delicioasele fursecuri pe care le
pregàtea, noi o numeam "mgrijorarea In persoanà". Se ingrijora de
orice. Se fràmànta in legatura cu serviciul sotului ei, iar el a lucrat
treizeci de ani la aceeasi firma rara nici o zi de penalizare. Se ingrijora
pentru viitorul unei fiice care azi are parte de un càmin minunat si de
5 copii. Se temea pentru fiul ei slàbut si bolnàvicios care a ajuns un
bàrbat de 1,95 metri ~i 100 kg, component al unei renumite echipe de
fotbal. Nici nu stiu dacà era ceva pentru care sa nu se fi ingrijorat - si
aceasta rara a-i servi la nirnica.
Nu este de mirare cà Domnul Isus a spus in predica sa de pe
munte: "Nu va ingrijorati de viata voastrà, gàndindu-và ce veti manca
sau ce veli bea; nici de trupul vostru, gàndindu-và cu ce va veti
imbràca ... " (Matei 6:25) in mod literal, aceasta inseamnà "sa nu aveti
gànduri temàtoare". Din nou Duhul Sfànt ne spune: "Nu va ingrijorati
de nimic". (Filipeni 4:6)
Anxietatea si ingrjorarea care iau nastere din teamà cauzeazà
suferinte fizice de nedescris, ingràdiri ~i moarte prematura nu doar
82 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
necredinciosilor, ci ~i crestinilor care nu ascultà de cuvintele:
"ìncredinteaza-ti soarta l'n màna Domnului, increde-te l'n EI si EI va
lucra." (Psalmul 37:5)
Ìntr-o zi am fost solicitat de o femeie, pe care eu o credeam a f
o vàrstnicà tintuità la pat. Am fost surprins sa aflu cà era cu 15-20 de
ani mai tànàrà decàt am aproximat eu. S-a imbàtrànit singurà inainte
de vreme fiind "ìngrijorarea l'n persoanà", Am incercat sa-i aràt intr-un
mod càt mai blànd, dar totodatà càt mai aproape de adevàr, di ar trebui
sa invete sa se increadà in Domnul ~i sa nu se mai ingrijoreze cle toate.
Reactia ei a fost atàt cle tipica, incàt merita sa fie redatà. Cu scàntei l'n
privire si cu o nuantà cle supàrare l'n voce ea a intrebat: .Ei bine, dar
cineva trebuie sa se ingrijeascà de toate, nu?" "Nu si in cazul in care
ai un Tatà Ceresc Ce te iubeste si se intereseazà cle fiecare amànunt al
vieti i tale," i-arn ràspuns, Insa acea scurnpà sora nu a inteles. Sper cà
tu da!
Multumim Domnului cà nu suntem orfani. Tràim intr-o societate
care acceptà ideea cà oamenii sunt produsul unui accident biologic si
al unui proces lung si necontrolat al evolutiei, Aceastà teorie popularà,
care insà cacle rapid l'n dizgratia stiintei, nu este doar ero nata ci totodatà
incàtuseazà omenirea intr-o inchisoare a torturii fizice determinata de
fricà.
Dacà esti un crestin, memoreazà Filipeni 4:6-7 si, de fiecare data
cànd observi cà te ingrijorezi sau devii temàtor, roagà-te. Multurneste-I
lui Dumnezeu cà ai un Tatà Ceresc Care este interesat cle problemele
tale si preda-I-le Lui. Umerii tài miei nu sunt suficient de lati pentru
a purta greutatea sarcinii Iumii ~i nici màcar a problemelor familiei
tale, dar Domnul Isus "poate sa facà nespus mai mult decàt cerem sau
gàndim noi". (Efeseni 3:20)
Càt de incàntat am fost cànd, recent, o fetità de la grupul nostru de
incepàtori mi-a redat din memorie versetul ei. "Am invàtat la Scoala
Duminicalà astàzi ceea ce doreste Dumnezeu sa fac cu problemele
mele. Càci EI a spus: «Si aruncati asupra Lui toate ingrijoràrile voastre,
càci El Ìnsusi ingrijeste de voi» l Petru 5:7." Multe din durerile
fizice si, implicit dureri sufletesti si dificultàti financiare care apar in
càrninele crestinilor obisnuiti ar fi evitate dacà credinciosii intr-adevàr
ar reactiona conform versetului de mai sus!
Stingànd Duhul .Sfànt prin teamà
Pretul spiritual al fricii
Pretul spiritual al fricii este foarte asernànàtor celui al màniei, Ea
inàbusà sau stinge Duhul Sfànt, impiedicàndu-ne sa firn eficienti l'n
aceastà viatà ~i ràpindu-ne multe ràsplàti l'n viata ce va veni. Frica ne
Impiedicà sa fim crestini veseli, fericiti, radiosi, fàcàndu-ne in schimb
crestini nerecunoscàtori, nernultumitori, infranti, necredinciosi.
O persoanà temàtoare nu va manifesta acel fel de viatà menità sa
incurejeze vreun pàcàtos sa vinà la el pentru a-i zice: .Domnule,
ce trebuie sa fac pentru a fi màntuit?" Dadi Pavel ~i Sila ar fi làsat
temerile lor sa predomine, temnicerul din Filipi nu s-ar mai fi converti t
niciodatà, iar noi nu am mai fi avut acel verset al minunatei màntuiri
(Faptele Apostolilor 16:31).
Teama l'I impiedicà pe crestin sa placa lui Dumnezeu. Biblia ne
spune: "rara credintà este imposibi! sa fim plàcuti lui Dumnezeu"
(Evrei 11 :6). Capitolul 11 clin Epistola càtre Evrei, care este numit
"Capitolul credintei", enumera oameni a càror biografie este redatà
destul cle amànuntit l'n Biblie pentru a putea trage concluzia cà ei
reprezintà toate cele patru tipuri cle temperament. Faptul care i-a
fàcut sa fie acceptati de Dumnezeu a fost cà nu s-au làsat coplesiti de
slàbiciunile lor firesti, fie tearnà sau manie, ci au umblat cu Dumnezeu
prin credintà.
Sa luàm l'n considerare acesti patru barbari reprezentativi pentru
cele patru tipuri cle temperament: Petru cel sangvin, Paul colericul,
Moise cel melancolic si Avraam flegmaticul. Este greu sa gàsirn
exemple mai graitoare aie puterii lui Dumnezeu lucrànd l'n vietile altor
oameni decàt aIe acestora. .Dumnezeu nu cauta la fata omului." Ceea
ce a fàcut EI pentru a intàri laturile lor slabe va face prin Duhul Lui
Sfànt si pentru tine.
Ce determinà teama?
Avànd l'n veclere cà teama este o experientà universalà a omului
si cà majoritatea cititorilor acestei càrti vor fi pàrinti care li pot ajuta
pe copiii lor sa evite aceastà tendintà, as dori sa ràspund intrebàrii de
mai sus simplu, in termeni laici. Existà cel putin opt motive de teamà,
Tràsàturile temperamentale
Aro vàzut cleja cà temperamentele melancolic ~i flegmatic sunt
nehotàràte ~i inclinate spre teamà. Cu toate cà dl. Sangvin nu este atàt
 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
de sigur de sine pe càt ne face sa credem prin felul sàu expansiv, ~i el
poate deveni temàtor, Foarte putini colerici nu posedà tendinte melan-
colice sau flegmatice, astfel cà in principiu toti oamenii vor dovedi o
inclinatie temperamentalà spre teamà, unii insà, mai mult ca altii.
Experientele copilàriei
Psihologii si psihiatrii sunt de acord asupra faptului cà cele
trei necesitàti primordiale aIe omului sunt dragostea, intelegerea,
~i acceptarea. Cel mai important lucru pe care pàrintii pot sa-I facà
pentru copiii lor - ca un fel de indrumare a copilului spre cunostinta
màntuitoare despre Isus Hristos - este de a le oferi càldura ~i siguranta
dragostei pàrintesri. Aceasta nu exclude disciplina sau supunerea fata
de unele standarde si principii. De fapt, este cu mult mai bine pentru
un copil sa invete sa se adapteze la reguli ~i standarde in atmosfera de
dragoste a càminului sàu decàt In lumea necrutàtoare de afarà. Sunt,
insà, douà obiceiuri tipice pàrintilor, pe care va sugerez sa le ocoliti
cu atentie:
Grija exageratà. Un pàrinte cu o grijà exageratà il va face pe
copil egoist si ternàtor fata de exact acele lucruri de care se teme
parintele cà i s-ar putea intàmpla. Copiii invatà foarte repede sa ne
citeascà sentimentele. Trupurile lor pot face fata mult mai usor
càzàturilor, arsurilor ~i socurilor vietii, decàt o pot face sentimentele
lor la tensiunea, supàrarea sau isteriile noastre generate de incidentele
minore tocmai enumerate.
O rnarnà temàtoare care interzice fiului sà joace fotbal probabil cà
va influenta, prin repetatele ei interdictii temàtoare, mult mai negativ
dezvoltarea afectivà a copilului decàt ar fa ce-o un dinte sau un picior
rupt. Picioarele se vindecà si dintii pot fi inlocuiti, dar este nevoie de o
minune dumnezeiascà pentru a indepàrta cicatricile fricii din sufletul
nostru.
Dominarea copiilor. Pàrintii màniosi, explozivi, care domina
vieti le copiilor lor sau care se nàpustesc criticànd fiecare gresealà din
viata acestora deseori le creeazà ezitàri, nesigurantà si tearnà. Copiii
au nevoie de corectie, dar aplicatà in spirit adecvat. Ori de cite ori
va trebui sa evidentiem greselile copiilor nostri, sa ne obisnuim sa
subliniem atuurile si pàrtile lor bune sau cel putin sa le criticàm in asa
fel incàt ei sa stie cà dragostea noastrà pentru ei ràmàne In continuare
nernodificatà.
Stingànd Duhul Sfànt prin tearnà 85
Cu càt acord mai multa consiliere oamenilor, cu atàt mai convins
sunt cà alta loviturà devastatoare pe care o fiintà umana o poate da
alteia este dezaprobarea. Cu càt ne iubeste mai mult o persoanà, cu atàt
mai important este pentru noi sa càutàrn un domeniu din viata sa unde
ne putem manifesta aprobarea. Un sot solid mi-a spus odatà, màndru,
in cadrul unei consilieri maritale: "Pastore, niciodatà nu m-am atins de
sotia mea la nervi!" Uitàndu-rnà la sotia sa timida si màrunticà, mi-am
dat seama din privirea ei ce gàndea: "A~ fi dorit de o mie de ori mai
mult sa ma lovesti fizic decàt sa ma calci constant in picioare si sa ma
rànesti cu dezaprobarea ta."
Pàrintele plin de Duh Sfànt este inspirat ca prin natura sa iubitoare,
plinà de compasiune sa-i ridice pe altii ~i sa le arate aprobarea sa ori
de cite ori este posibil. Chiar si aplicànd corectia, el va transmite
dragostea sa. Actionànd altfel cu copiii nostri insearnnà sa le bràzdàm
sentimentele lor cu cicatricele adànci aie fricii.
O experientà traumatizantà
Molestarea sau violarea copiilor lasa o cicatrice emotionalà de
durata cu care se pàseste deseori in anii maturitàtii, generànd teama fata
de actul càsàtoriei. Alte experiente tragice din copilàrie declanseazà in
mod frecvent temeri ce insotesc intreaga viatà.
In decursul anilor trecuti familia noastrà s-a bucurat de unele
ocazii minunate de a practica schiul nautico Singurul membru al
familiei care nu l-a ìncercat este sotia mea, ea ternàndu-se ingrozitor
de apà, Am rugat-o, am incurajat-o, am fàcut tot ce mi-a stat In putintà
pentru a o ajuta sa se debaraseze de aceastà fricà de apà, dar rara
rezultat. In final vara trecutà am renuntat, Ea a fàcut o incercare eroica
de a-si depàsi teama, imbràcànd un costum acvatic, care putea sa-i
sustinà cu usurintà corpul pe apà. Apoi si-a prins si o vesta de salvare,
care, de asemenea, ar fi putut singurà sa o mentinà deasupra apei, ~i
s-a coboràt foarte incet din barca, In momentul in care s-a desprins
de barca plutind liber, am observat privirea plinà de teroare din ochii
ei. Pentru prima data am inteles cu adevàrat càt de inspàimàntatà era
de apà. Ìntrebànd-o, arn aflat cà totul se trage din copilàrie de la o
experientà in Missouri, cànd a fost la un pas de a se ineca.
Aceste intàrnplàri lasa urrne nevàzute asupra sentimentelor unei
persoane, de cele mai multe ori de nesters.
86 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
Un model de gàndire negativa
Un mode! de gàndire negativa sau un complex demoralizator va
determina o persoanà sa abordeze cu tearnà orice este nou. In c1ipa In
care ne autosugestionàrn "Nu pot, nu pot, nu pot!" putem ti aproape
siguri de esec. Atitudinea noastrà mintalà va face greu de indeplinit
chiar si ce le mai simple sarcini, dacà le abordàm cu o gàndire negativa.
Esecurile repetate, sau refuzurile de a indeplini ceea ce de altfel sunt in
stare cei din jurul nostru, cauzeazà deseori un nou colaps al increderii
de sine ~i sporeste frica. Crestinul nu trebuie sa fie niciodatà dominat
de acest obicei negativo Memorànd Filipeni 4: 13 ~i càutànd puterea
Duhului pentru aplicarea versetului, putem adopta o atitudine pozitivà
in viata,
Mania
Mania, dupà cum a fost subliniat In capitolul anterior, poate
produce teama. Am consiliat indivizi care s-au complàcut in
amàràciune ~i manie pànà intr-acolo incàt au izbucnit in explozii de
furie atàt de cumplite, cà au fost nevoiti sa recunoascà mai apoi: "Mi-e
teamà de ce-as putea sa-i fac copilului meu."
Pàcatul da nastere la teamà
Dadi nu ne osàndeste inima noastrà, avem indràznealà la
Dumnezeu" (1 Ioan 3 :21) este un principiu care nu poate fi incàlcat
rara a produce teamà. De fiecare data cànd pàcàtuirn, constiinta
noastrà ne aminteste de relatia noastrà cu Dumnezeu. Acest fapt a fost
de multe ori interpretat gresit de psihiatri, ei invinuind religia de a fi
creat complexe de vinovàtie oamenilor, stare care, afirmà ei, mai apoi
produce teama.
Cu càtiva ani In urmà, medicul nostru de familie, care pe atunci
nu era crestin, mi-a spus urmàtoarele: "Voi pastorii, inclusiv bàtrànul
meu tatà credincios, produceti pagube ireparabile vietii emotionale a
oamenilor predicàndu-le Evanghelia." L-am intrebat motivul acestei
afirmatii, iar el a spus: "Mi-am fàcut stagiul intr-o institutie de boli
psihice, iar majoritatea coplesitoare a celor internati aveau un trecut
religios si se aflau acolo ca urmare a fricii induse de complexele de
vinovàtie. "
Ziua urmàtoare am participat la o intrunire de pastori unde Dr.
Clyde Narramore, un psiholog crestin din Los Angeles, a tinut un
Stingànd Duhul Sfànt prin teamà
discurs pe tema consilierii pastorale. In timpul afectat intrebàrilor
i-am relatat conversatia zilei precedente si i-am cerut pàrerea, Dr.
Narramore a ràspuns imediat: "Nu este adevàrat. Oamenii au complexe
de vinovàtie fiindcà sunt vinovati." Rezultatul pàcatului este constiinta
vinovàtiei, iar vinovàtia genereazà teama In omul zilelor noastre la fel
cum a fàcut-o ~i in cazullui Adam ~i al Evei In gràdina Edenului. Un
simplu remediu In acest sens: .Llmblati pe càile Domnului."
Lipsa credintei
Lipsa credintei, chiar si In viata unui crestin, poate produce
teama. Am observat prin consiliere cà teama cauzatà de lipsa credintei
se rezumà in principal la douà domenii uzuale. Primul este teama In
ceea ce priveste pacate le trecutului. Deoarece crestinul nu cunoaste ce
ne invatà Biblia referitor la pàcatul màrturisit, el nu a ajuns sa crea da
intr-adevàr cà Dumnezeu l-a curàtit de toate pàcatele. (l loan J :9)
Càndva am consiliat o doamnà care trecea printr-o perioadà de asa
tearnà, incàt a càzut intr-o puternica depresie. Am aflat cà una din
problemele ei fundamentale era imaginea unui pàcat comis cu 11 ani
in urmà care incà o bàntuia. Ìn tot acest timp ea a fost o crestinà, dar
a suferit un colaps emotional complex, bàntuita de frica acelui pàcat
din trecut
Cànd am intrebat-o dacà a màrturisit in numele lui Isus Hristos
acel pàcat, ea a ràspuns: ,,0, da, de multe ori." l-am dat apoi o retetà
spiritualà de a intreprinde un studiu biblic a tuturor versetelor din
Scripturà care se referà la iertarea pàcatelor, Revenind la biroul meu
douà sàptàmàni mai tàrziu, ea nu mai era aceeasi ferneie. Pentru prima
data in viatà a lnteles cu adevàrat cum considera Dumnezeu pàcatele
ei din trecut, iar cànd ea a fost de acord cu EI cà "fiU ì~i mai aduce
aminte de ele", a depàsit acea teamà.
Un bàrbat avànd o problema similarà mi-a oferit un ràspuns
putin mai diferit atunci cànd l-arn intrebat: "Ai màrturisit lui Hristos
acel pàcat?" .De peste o mie de ori," a venit ràspunsul sàu interesant.
I-arn spus cà a fost de 999 de ori in plus. Ar ti trebuit sa màrturiseascà
o singurà data si sa-I multumeascà lui Dumnezeu de 999 ori pentru
iertarea acordatà, Cuvàntul Dornnului este remediul acestei probleme,
deoarece "credinta vine prin auzire, iar auzirea prin Cuvàntul lui
Dumnezeu." (Romani 1O: 17)
 88 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
Al doilea domeniu in care oamenii tind sa devinà temàtori
datorità lipsei credintei este viitorul. Dacà diavolul nu-i poate face
sa se ingrijoreze de trecutullor pàcàtos, el va cauta sa-i ingrijoreze in
privinta purtàrii de grijà a lui Dumnezeu pentru viitor, si astfel ei nu se
pot bucura de bogàtiile binecuvàntàrilor de astàzi oferite de Domnul.
Psalmistul spune: .Aceasta este ziua pe care a fàcut-o Domnul; sa
ne bucuràm si sa ne veselim in ea." (Psalmul 118:24) Oamenii care
se bucurà de viatà nu "tràiesc In viitor" ~i nici nu se ingrijoreazà de
trecutul lor; ei tràiesc ziua de azi.
Oricine se gàndeste la problemele si greutàtile pe care s-ar putea
sa le infrunte màine va deveni in mod firesc temàtor dacà nu are o
pàrtàsie cu Dumnezeu si o credintà adànc inràdàcinatà cà Domnul are
capacitatea de a-i satisface toate nevoile. Sotia mea mi-a impàrtàsit
o rnaxirnà foarte frumoasà pe care a auzit-o si care merita sà fie
redatà: "Satan incearcà sa ne zdrobeascà sufletele, impovàràndu-ne
cu problemele zilei de màine, in timp ce nouà ne este pus la dispozitie
doar harul zilei de azi."
Dacà te temi pentru ziua de màine nicidecum nu te poti bucura de
prezent. Lucru interesant este cà nu poti sa-I dàruiesti lui Dumnezeu
ziua de màine; poti sa-l dai doar ceea ce ai, iar tu ai ziua de azi. Dr.
Cramer a citat un comentariu spunànd: "Ce ili va face anxietatea ta?
Nu va sterge durerile zilei de màine, ci va rapi zilei de azi puterea ei.
Nu te scapà de ràu, ci te face neputincios in posibila confruntare cu
acesta. ",
Cred cà acum esti aproape pregàtit pentru a sta fatà in fata cu
cea mai importantà cauzà a fricii. Cele sapte cauze enumerate pànà in
acest punct sunt doar factori de contributie, Dar cauza fundarnentalà a
fricii este egoismul.
Egoismul
Cu toate cà nu ne place deloc acest cuvànt uràt, aceasta este totusi
realitatea. Suntem temàtori deoarece suntem egoisti. De ce imi este
fricà? Fiincà sunt interesat de mine insumi. De ce imi este rusine cànd
ma aflu in fata unui auditoriu? Pentru cà nu vreau sa ma fac de raso De
ce ma tem cà imi voi pierde locul de muncà?
I Cramer, op. cit., pago 28
Stingànd Duhul Sfànt prin teamà 89
Deoarece mi-e fricà sa nu apar drept un rata t In ochii familiei sau
cà n-as putea sa asigur familiei mele cele necesare traiului.
Gàsiti-i scuze dacà doriti, insà toatà teama se reduce de fapt la
pàcatul egoismului.
Nu fili ca o broascà testoasà
O femeie crestinà consulta un psiholog crestin, intrebàndu-I:
De ce sunt atàt de temàtoare?" El ii puse mai multe intrebàri.
"Canct intrati intr-o incàpere, vi se pare cà toatà lumea se uità la
dumneavoastrà?" "Da," zise ea. "Nu aveti deseori impresia cà vi se
vede furoul?" .Ba da." Dupà ce a aflat cà ea canta la pian a intrebat-o:
.Ezitati sa va oferiti sa cantati la pian la bisericà de tearnà cà altcineva
ar canta mai frumos?" "Cum de ali stiut?" a replicat femeia. .Ezitati
in a-i intretine pe musafirii casei?" Din nou ea spuse "Da." Apoi
psihologul a inceput a-i explica cu blàndete cà ea este o tànàrà foarte
egoista. "Sunteli ca o broascà testoasà," spuse el. "Va retrageti in
carapace ~i scoateti capul doar atàt càt este necesar. Dacà cineva se
apropie prea mult, va trageti inàuntrul carapacei pentru protectie, Acea
carapace este egoismul. Aruncati-o si incepeti sa va gànditi mai mult
la altii si mai putin la dumneavoastrà."
Tànàra femeie a plecat cu lacrimi in ochi. Niciodatà nu s-a
gàndit la sine ca fiind egoista si era coplesità de groaznicul adevàr.
Din fericire, ea s-a intors spre Dumnezeu, iar El a vindecat-o treptat
de acest pàcat uràt. Astàzi ea este intr-adevàr o "fiinta nouà". Ea se
dàruieste celor din jur, a aruncat vechea "carapace" si, in consecintà,
se bucurà de o viatà imbelsugatà.
Cine doreste sa fie ca o stridi e?
O afirmatie asernànàtoare este fàcutà de Dr. Maltz in cartea sa
Psiho-Cibemetica (Psycho-Cybernetics): "Un ultim cuvànt despre
prevenire a si indepàrtarea durerilor sufletesti. Pentru a trai o viatà
creatoare, trebuie sa acceptàm sa fim putin vulnerabili. Trebuie sa
acceptàm sa fim putin ràniti, dacà este necesar, in viata creatoare. Multi
oameni au nevoie de un invelis sutletesc mai gros si mai rezistent
decàt cel pe care il detin. {nsa au nevoie doar de o asa-zisà epidermà
sufleteascà rezistentà - nu de o carapace.
A te increde, a iubi, a te deschide pentru comunicarea sufleteascà
cu altii inseamnà a-ti asuma riscul de a fi rànit, Dacà o data vom fi
90 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
ràniti putem face una din douà, Putem sa ne construim o carapace
groasà de protectie, pentru a nu mai fi ràniti si sa tràim ca o stridie.
Sau putem "sa intoarcem obrazul celàlalt", sa ràmànem vulnerabili si
sa continuàm sa tràim viata creatoare.
o stridie nu este niciodatà "ranita". Are o cochilie groasa care
o fereste de tot ce e in jur. Ea este izolatà. O stridie este in sigurantà,
dar nu tràieste creativo Nu poate sa "urmareasca" ceea ce doreste - ea
trebuie sa astepte ca acel ceva sa vinà spre ea. O stridie nu cunoaste
nimic din "durerile" comunicàrii sufletesti cu lume a inconjuràtoare
dar nu cunoaste nici bucuriile.":
De indatà ce teama este prività ca pàcat si nu mai e trecutà sub
scuza modului de comportare, pacientul incepe sa pàseascà ferm pe
drumul insànàtosirii, cu conditia sa-L cunoascà pe Isus Hristos si
sa doreascà sa se supunà Duhului Sfànt. Un remediu mai amànuntit
impotriva fricii va fi oferit in capitolul "Cum sa-ti invingi slàbiciunile".
I. Maxwell Maltz, Psycho-Cybemetics, © Wilshire Book Co., pago 151-152, folosità cu
pennisiune
Capitolul 10
-
DEPRESIA, CAUZA SI REMEDIUL EI
Studiul despre bolile induse ernotional nu al' fi complet rara
a mentiona depresia. Aproape cà nu este om sa nu fi fost vreodatà
deprimat. In ultimii doi ani am avut privilegiul sa vorbesc in mai
multe biserici despre subiecte din viata de familie, consacrànd càte o
searà temelor ca mania, frica si depresia, Inainte de a incepe discursul
despre depresie am intrebat audienta: "Cati dintre durnneavoastrà
recunoasteti cu sinceritate cà ati trecut màcar o data in viatà prin
momente de depresie?" Din càte stiu eu, toti au ridicat màna, adeverind
astfel experienta universalà a depresiei.
Dr. Cramer, referindu-se la acest subiect, afirmà:
.Depresia nervoasà este larg ràspàndità, dacà nu chiar universalà,
Istoria umanitàtii, incepànd de la izgonirea lui Adam din gràdina
Edenului pànà in zilele noastre, a cunoscut perioade de depresie
grava. Depresia este o boalà a sistemului nervos la care sunt supusi
multi dintre cei mai productivi si utili oameni. Tendintele depresive
se regàsesc la un numàr mare de grupuri profesionale - nu sunt scutiti
nici cei mai sofisticati si mai inteligenti indivizi.":
Dacà esti deprimat nu inseamnà cà ceva nu e in regulà cu
inteligenta ta. Am cunoscut oameni lipsitide educatie precum si
doctori in medicina, la fel de deprimati, Fàcusern cunostinta cu un
bàrbat care, impreunà cu sotia sa, candida la obtinerea doctoratului in
psihologie si ambii erau grav deprimati. Probabil faptul cà fiecare din
ei trebuia sa convietuiascà cu un psiholog, fiind astfel subiectul unei
analize continue, era suficient sa-i deprime!
I Cramer, op. cit., pago 35
92 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
Depresia este definita de Dictionarul Webster's ca fiind "starea
de deprimare ... proastà dispozitie, descurajare, iar din punct de vedere
mintal... o scadere a vitalitàtii activitàtii functionale ... o stare anormalà
de inactivitate ~i emotivitate neplàcutà."
Dumnezeu niciodatà nu a intentionat ca omul sa tràiascà asa.
Intentia Sa a fost din totdeauna ca omul sa se bucure de o viatà plinà de
pace, multumire ~i fericire, denumità in Scripturà viatà "din belsug",
Nici un crestin plin de Duh nu va fi deprimat. Ìnainte ca un credincios
plin de Duh sa devinà deprima t el trebuie sa fi intristat Duhul Sfànt
prin manie si sa-L fi stins prin tearnà. Dar inainte de a examina cauzele
specifice depresiei, sa ne uitàm càt de mult ne costa.
Depresia te costa te costa mult
Fiecare ernotie umana negativa acceptatà un timp mai indelungat
lasa amprente asupra persoanei. Depresia nu este doar o stare
emotionalà, ci rezultatul unui model de gàndire aparte, asupra càruia
vorn reveni in detaliu spre sfàrsitul capitolului. Dar si acesta lasa
amprente putemice. la in considerare urmàtoarele cinci aspecte doar
ca o parte a tributului pe care cineva [I plàteste depresiei, in functie de
gravitatea si durata ei.
Màhnirea si pesimismul
Cànd o persoanà este deprimatà, ea e mohoràtà si pesimistà,
Totul arata cenusiu, chiar si cele mai simple lucruri devin dificile. Este
ceva obisnuit pentru un individ deprimat sa facà "din tàntar armàsar".
Ceea ce nu duce la o companie plàcutà; in consecintà, cel deprimat
nu va fi càutat de prieteni, afundàndu-se astfel mai ràu In starea sa.
Oamenii nu doresc compania celor cu spiritul deprimat, ci a celor cu
inima usoarà. Un motiv cam egoist? Da, dar nu mai putin adevàrat,
Spiritul màhnit si pesimist al persoanei deprimate 11face de obicei un
individ foarte singuratic.
Apatia si surmenajul
Alt pret plàtit de persoana deprimatà este apatia si surmenajul.
Aceste conditii, ca si mania si teama, au de a face cu stàri emotionale
foarte obositoare. Este nevoie de o energie considerabilà ca sa fii
mànios toatà ziua sau ca sa stai treaz de grijà toatà noaptea, iar aceastà
risipà de energie nu-i va lasa celui dominat de manie sau tearnà prea
mult elan pentru a se bucura de lucrurile frumoase aie vietii, Ìnsà
Depresia, canza si remedinl ei 93
depresia este de multe ori mai rea decàt mania sau teama prin aceea
cà tinde sa neutralizeze ambitiile naturale aie omului. Dacà tàntarul
devine arrnàsar atunci atitudinea obisnuità a deprimatului va fi "La ce
bun sa ma agit?" si va sedea pesimist pe scaunul deznàdejdii, farà a
intreprinde ceva.
Omul are nevoie de sentimentul implinirii care rezultà dintr-o
sarcinà indeplinità cu succes. Aceastà senzatie de bine atàt de necesarà
persoanei deprimate este respinsà de apatia sa, care este inamicul
tuturor realizàrilor; cu sigurantà nu este pàmàntul bun din care rasar
semintele "telurilor", aie "proiectelor" si aie .viziunii''. Biblia ne
spune cà "poporul piere din lipsà de cunostintà". Aceasta este adevàrat
nu doar in domeniul spiritual, ci si in cel mintal. Dacà oamenii nu au
o cunostintà, o vizi une sau un tel spre care sa se indrepte, din punct de
vedere mintal ei tràiesc intr-un vid de apatie care le macina vitalitatea.
Lipsa de vizi une este ràspunzàtoare de majoritatea
comportamentelor apatice aIe tinerilor de azi. Societatea noastrà
i-a supraprotejat pàna in punctul in care au ajuns lipsiti de provocàri.
Acum avem o generati e in dezvoltare pe màna noastrà care s-ar putea
sa nu doreascà sa-si apere tara impotriva unni dusman atàt de satanic
cum este comunismul.
Aceastà atitudine se va repercuta si in multe alte domenii aie vietii
si, odatà cu amploarea specializàrilor, va fi din ce in ce mai dificil sa
reusesti In viata profesionalà, Tànàra generatie are nevoie de o mai
mare motivare in ziua de azi decàt oricare alta generatie precedentà,
dar in schimb i se oferà tot mai putinà.
Aceasta inseamnà cà ne putem astepta la o sporire a numàrului
celor deprimati, Dar, multumiri fie aduse lui Dumnezeu, existà
victorie asupra depresiei prin Donmul nostru lsus Hristos. Cresterea
nurnàrului persoanelor suferinde de depresie va duce totodatà la
cresterea numàrului celor care vor constientiza nevoia lor de a gasi
un stimul extem pentru vindecarea loro Acest fapt ar trebui sa miste
constiinta celor plini de Duh Sfànt ca sa observe cà peste tot in jurul
lor existà persoane apatice, deprimate, apàsate $i Iipsite de perspectivà
care au o nevoie disperata de Isus.
Astàzi avem parte de cele mai impresionante zile aie omenirii, In
care putem vedea tràirea unor vieti pline de Duh Sfànt ca demonstratie
a ceea ce poate face Isus Hristos pentru individ.
 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
94
Ipohondria
Alta problema generata de depresie este ipohondria.
O persoanà deprimatà are dureri acute, suferinte stomacale,
precum si alte numeroase dificultàti farà o cauzà cunoscutà. Ea
poate "ìnvata" cum sa fie bolnavà tocmai pentru a-si scuza apatia.
Unii oameni folosesc acest "mijloc" in scopul evitàrii unor presupuse
indatoriri neplàcute, prefàcàndu-se bolnavi. Ei nu o denumesc
prefàcàtorie, nici nu s-ar gàndi la asa ceva, bineinteles; pentru ei este
de-a dreptul real, insà de cele mai multe ori inutiI.
Abilitatea rnintii omenesti de a genera durere fizicà se observà
intr-unui din cazurile unui medie prieten. El folosea hipnoza la
nasteri, pentru calmarea nervilor, in supravegherea greutàtii corporale,
la eliminarea tensiunii cauzate de experiente traumatizante si in
tratamentul multor maladii. Un jucàtor de golfse prezentà pentru a i se
trata prin hipnozà cotul dureros. Càndva acesta avusese o "experienta
traumatizantà" de pierdere a unui meci de campionat de golf, fiind
astfel nevoit sa renunte la cea de-a noua cupa a sa. Astfel cànd ajungea
In cadrul unui meci la a 18-a gaurà, amintirea neplàcutà revenea, iar
cotul Incepea sa-I doarà, Nu a mai reusit càstigarea celei de-a noua
cupe. De atunci incoace cotul il necàjea ori de cite ori ridica crosa,
in special cànd ajungea la a 9-a sau a 18-a gaurà. Prin sugestia sub
hipnozà "groaznica durere" a dispàrut.
Astfel durerile ~i junghiurile pot inrobi o persoanà deprirnatà ori
de cite ori se gàndeste la o indatorire sau o experientà neplàcutà, Se
plàtesc sume mari de bani si se trece prin multa suferintà indescriptibilà
pentru aceastà boalà ipohondrialà indusà de depresie.
Nu putem sublinia indeajuns importanta unei atitudini rnintale
sànàtoase fata de evenimente. Ìmi aduc aminte de consilierea oferità
unei casnice care "ura treburile gospodàresti". Ìsi iubea càminul, copiii
si sotul, dar, conform propriei màrturisiri: "urasc sa spàl vasele si ma
irità faptul cà sotul nu vrea sa-mi cumpere o masinà de spàlat vase".
Se ridica la rang de martir de fiecare data cànd se afla in fata chiuvetei
de bucàtàrie, Care era problema? Atitudinea ei fata de spàlatul vaselor
o imbolnàvea. Atitudinea ei era aceea care fàcea din activitatea
respectivà o sarcina plictisitoare, neplàcutà, epuizantà, care aproape
ajungea sa distrugà celelalte numeroase binecuvàntàri inconjuràtoare,
~i pe care ea le trecea cu vederea. Femeia uita de minunatul càmin, de
Depresia, cauza §i remediul ei 95
mobilà, de sotul credincios, de copiii sànàtosi. In schimb se concentra
asupra bosumflàrii ei, privind-o prin lupa interesului de sine. Aceasta
este intotdeauna o formula pentru depresie.
De fapt, un anumit grad de tensiune determinat de indeplinirea
unei sarcini dificile (sau presupus dificile) este benefic persoanei, In
conditiile unei atitudini mintale pozitive. Dr. McMillen spunea: .Pot
sa-mi amintesc multe dati cànd a trebuit sa ma deplasez la domiciliul
pacientilor, eu insumi nesirntindu-mà prea bine. Am observat cà stresul
deplasàrii deseori ma vindeca de durerile sau junghiurile minore. Pe
de alta parte, dacà as fi plecat la drum cu repulsie, reactia mea gresita
m-ar ti bàgat in spital pentru cel putin o sàptàrnànà."
Nu este remarcabil faptul cà reactiile noastre la stres determina
urmarile acestuia, de vindecare sau imbolnàvire a noastrà? Aici avem
dezIegarea secretului unei vieti mai lungi si mai fericite. Noi detinern
cheia acestei dezlegàri si putem decide dacà stresul va lucra in favoarea
sau impotriva noastrà. Atitudinea noastrà va hotàri dacà stresul ne va
face mai buni sau mai amari.'
Pierderea productivitàtii
Dacà depresia duce la apatie, este normal ca ea sa duca si
la pierderea productivitàtii. Multi indivizi geniali sau talentati nLl
realizeaza niciodatà potentialul lor datorità apatiei generate de
depresie. Pierderile nu afecteazà doar viata aceasta, ci si pe cea
viitoare, (vezi 1 Corinteni 3: l 0-15) Parabola Domnului Isus din Matei
25: 14-30 subliniazà tocmai acest lucru. El a descris revenirea Sa ca
fiind timpul in care robii Sai vor da socotealà ~i l-a admonestat serios
pe unul dintre ei càci fusese "rob viclean si lenes". Acesta nu omoràse
pe nimeni si nici nu comisese adulter; pur si simplu nu a fàcut nimic
cu talantul dàruit lui de Domnul. Unii crestini vor pierde ràsplàti in
aceastà viatà ~i In viata viitoare deoarece nu folosesc talantii pe care
i-au primit de la Dumnezeu.
Apatia produce apatie, dupà cum si depresia produce depresie.
Crestinii au tendinta de a deveni deprirnati ~i apatici dadi vietile lor
nu sunt folosite in Hristos. Hrànirea repetatà din Cuvàntul Domnului
rara impàrtàsirea acestuia altor suflete are tendinta de a face persoana
apatica si deprimatà, Recent un tànàr crestin a càrui mare problema
fusese depresia mi-a spus: "Vinerea trecutà m-am simtit rninunat!
L McMillen, op. cit., pago 111
96 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
Am avut O ocazie deosebità de a màrturisi credinta mea unui coleg de
serviciu." Existà un remediu extraordinar prin rnàrturisirea credintei
noastre altor oameni.
Iritabilitatea
Persoana care suferà de depresie tinde sa devinà iritabilà. iritào
faptul cà ceilalti sunt intr-o stare bunà, plinà de energie, iar ea este
gànditoare si màhnità, De asemenea, o irità lucruri màrunte care in alte
conditii ar fi trecut neobservate.
lzolarea
Cazurile severe de depresie due la izolare. IndividuI tinde sa
evadeze din realitatea neplàcutà a vietii, visànd cu oehii deschisi la
copilària sa frurnoasà (care in acest punct ar puteafi insà un rezu ltat al
inchipuirii sale) sau la un viitor din baloane de sàpun, Este ceva foarte
obisnuit si norma I pentru el, dat fiind fap tu I cà prezentul 11deprima.
Visarea cu ochii deschisi este Insa un grav factor de descurajare pentru
procesul de gàndire eficientà si dar distructiv pentru sànàtatea mintii.
De asemenea il face pe om necomunicativ si ìl izoleazà.
Cauza depresiei
Avànd in vedere cà depresia este o experienta universalà, merita
sa ne ocupàm cu examinarea cauzelor ei principale. Voi reda cauzele
standard sugerate, apoi voi prezenta cea mai frecventà cauzà.
Tendinte temperamentale
Cu toate cà depresia este cornunà tuturor temperamentelor,
nici unul nu este asa de vulnerabil in acest sens ca temperamentul
melancolic. DI. Melancolic poate trece prin perioadele cele mai lungi
si mai profunde de depresie comparati v cu oricare dintre semenii sai.
DI. Sangvin poate fi deprimat scurte perioade de timp, dar fiind atàt de
influentat de mediul sàu inconjuràtor, starea lui se va schimba de in data
ce va avea loc o modificare de mediu. Astfel cà aparitia unei companii
vesele in scena poate transforma starea sa depresivà in veselie.
DI. Coleric este un optimist continuu si priveste depresia cu
atàta dispret datorità apatiei sale nepractice, incàt, in mod obisnuit, nu
devine sclavul ei. Nu este prea preocupat de sine, ci are teluri si planuri
cu bàtaie lunga care ocupà mintea sa in mod productiv, nelàsànd loc
depresiei. DI. Flegmatic probabil ocupà locul doi In clasarnentul celor
Depresia, cauza si remediul ei 97
cu tendinte depresive, dar perioadele sale de depresie nu vor fi la fel
de frecvente sau de profunde ca aie melancolicului, si aceasta datorità
firii sale vesele si umorului sàu, Trebuie retinut, insà, cà nu suntem
reprezentantii unui singur tip de temperament; astfel, dacà o persoanà
este predominant flegmaticà cu unele tendinte melancolice, ea va fi
vulnerabilà la depresie. Sau dacà este o combinatie intre coleric cu
putin melancolic, si de aceastà data va experimenta depresia. De aceea
vedem de ce este imperios necesar sa intelegern aspectul universal al
depresiei.
Existà trei moti ve care explicà de ce DI. Melancolic este mai
afectat de depresie decàt ceilalti.
l. Cea mai mare slàbiciune a sa este egocentrismul. Totul in viatà
se raporteazà la el. Petreee mare parte a timpului sàu autoexaminàndu-
se. Dr. D. Martyn L1oyd-Jones afirma urmàtoarele: "Problema
fundamentalà a acestor oameni este aceea cà nu sunt intotdeauna
atenti in a delimita dar autoexaminarea de introspectie. Toti suntem
de acord cà trebuie sa ne autoexaminàrn, dar totodatà suntem de acord
cà introspectia si morbiditatea sunt dàunàtoare. Dar care este diferenta
intre a te auto-examina si a deveni introspect? A~ spune di traversàrn
linia de dernarcatie de la autoexaminare càtre introspectie atunci cànd,
Intr-un anurne sens, nu facem nimic altceva decàt sa ne examinam
~i cànd aceastà autoexaminare devine principala preocupare si
principalul scop in viata noastrà.'" In esenta, apoi, diferenta este cà
autoexaminarea este làudabilà cànd are ca rezultat aplicarea unor
màsuri pentru deficientele constatate. Autoexaminarea doar de dragul
ei insearnnà introspectie, care genereazà depresia.
2. DI. Melancolic este un perfectionist; de aceea lui ii este usor
sa-i critice nu numai pe ceilalti, dar si pe sine. Nimeni nu este atàt de
nemultumit de munca sa ca DI. Melancolic. Chiar dacà ea este cu mult
mai de calitate decàt a celorlalte tipuri de temperament, aceasta nu va
avea nici o importantà pentru el.
Ceea ce il streseazà este faptul cà nu ajunge la standardul suprem
de perfectiune impus chiar de el insusi, devenind astfel deprimat In
urma a ceea ce considera el a fi propriul sàu esec.
Psihologii ne spun cà o persoanà melancolicà are tendinta de
a deveni exagerat de constiincioasà, Dr. Cramer oferà urrnàtoarea
 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
explicatie: .Deprimatul ia viata prea in serios. Are un domeniu foarte
restràns de interese, dezvoltà o dàruire meticuloasà pentru serviciu ~i
se preocupà de cele mai miei si insignifiante detalii, in combinatie
cu aceste tràsàturi se regàseste deseori si un avànt irezistibil pentru
atingerea celui mai inalt grad de succes si excelentà, Persoana
deprimatà poate da la ivealà o cantitate surprinzàtoare de activitate
constructivà ~i sa i~i asume o malta responsabilitate. Realizeazà toate
acestea fiind necrutàtor cu sine. Pentru a obtine rezultate este foarte
dur; se laudà cu realizàrile sale, afirmà plin de sine cà lucrarea sa este
unica si cà ar fi de neinlocuit, cà eforturile sale sunt indispensabile.
Dorinta sa de putere si control si lipsa de apreciere a sentimentelor
altora il fac un om eli care este aproape imposibil de convietuit." I
Vedem astfel cum, chiar si atunci cànd atinge standardul
perfectiunii sale, el poate deveni dezagreabil, neindràgit si neapreciat,
fapt care Il va adànci ~i mai mult in starea de depresie.
3. Un perfectionist are tendinta de a fi nerealist atàt cu sine, càt si
in ceea ce ii priveste pe ceilalti. Pare incapabil sa se adapteze cerintelor
survenite ca urmare a rnodificàrilor din viatà.
De exemplu, o persoanà foarte activà la bisericà - care preda in
cadrul Scolii Duminicale, conduce tinerele grupuri si este activà in
evanghelizarea la domicil ii - s-ar putea sa nu realizeze cà indatoririle
casnice ii soli cita de asemenea atentia. Bineinteles cà standardul
serviciului crestin la bisericà este mai ridicat pentru o persoanà
celibatarà sau pentru un cuplu de tineri càsàtoriti rara capii fata de
cel al unei màmici cu tre i capii. Responsabilitàtile casei, desigur,
nu trebuie prezentate drept scuzà pentru absenta de la adunàri, insà
restràngerea unor activitàti crestine nu are de ce sa ii confere d-nei
Melancolic sentimentul cà a renuntat la viata spiritualà sau cà ar ti o
mamà bunà, dar nu si o crestinà pe màsurà. Adevàrul aici este cà nu va
avea succes ca ~i crestinà, pànà nu va fi o mamà bunà,
Persoana care afe deja un program incàrcat va trebui fie sa-si
neglijeze familia, fie sa-si reducà din indatoriri (ceea ce perfectionistul
va resimti ca vinà), atunci cànd este vorba de a prelua noi sarcini.
Ferice de cel care i~i cunoaste propriile sale limite si refuzà sa accepte
alte responsabilitàti, atàta timp càt nn-si poate duce la indeplinire cele
prezente. Este mult mai bine sa faci o lucrare màruntà, dar bunà, decàt
I McMillen, op. cit., pago 65
Depresia, cauza si remediul ei 99
una de amploare dar slabà. Aceasta este cu atàt mai valabil in cazul
unei persoane constiincioase CLI tendinte perfectioniste, care, pànà nu
da ce are ea mai bun, nu e multumità de realizàrile sale. Insatisfactia
in ceea ce priveste propriile realizàri conduce de multe ori la depresie.
Ipocrizia duce la depresie
Crestinul obisnuit participant la adunàrile une i biserici care
invatà din cuvàntul Bibliei, aflà de timpuriu standardele vietii crestine,
Dacà, insà, el atacà slàbiciunile sale din exterior In loc sa le supunà
controlului Duhului Sfànt din interi or, el poate deveni deprimat.
Sa presupunem cà cineva are o problema cu resentimentele,
amàràciunea si ostilitatea. Va invàta curànd cà acesta nu este standardul
spiritualitàtii unui crestin. Dacà nu trateaza situatia personal cu
Dumnezeu, el va incerca sa o rezolve prin puterea autocontrolului.
Sa tii sub control mania prin puterea propriei tale vointe nu numai
cà nu da rezultat, dar va duce la declansarea unei explozii undeva in
interiorul corpului - hipertensiune, probleme cardiace, ulcere, colite
sau o multitudine de alte boli - sau poate rezulta intr-o explozie
intàrziata. Frustrarea care urmeazà reactiei de manie intr-o situati e
data genereazà depresia.
Adevàratul remediu al acestor probleme va fi expus amànuntit
in capito lui urmàtor. Este suficient deocamdatà a spune cà vindecarea
trebuie sa vinà din interior, prin puterea Duhului Sfànt,
Problemele fizice
Problemele fizice pot cauza depresia. Ori de cite ori o persoanà
este slàbità, chiar si cele mai miei greutàti sunt amplificate. Aceasta
poate fi evitat In slàbiciunile fizice dacà retinem principiul apostolului
Pavel in 2 Corinteni 12:9-10: "cand sunt slab, atunci sunt tare". Pavel
a stiut cà haru! lui Dumnezeu este indeajuns unui crestin care suferà
de o boalà grava sau pentru ori ce alta imprejurare a experientei sale de
copi! al lui Dumnezeu.
Am observat di indivizii pot deveni deprimati dacà suferà de o
deficienta mineralà sau vitaminoasà. Mi s-a spus di vitamina B este
vitamina sistemului nervos, absenta càreia poate face un om nervos,
ducànd apoi la frustrare ~i depresie. Este de asemenea evident cà unele
femei suferà de o lipsà hormonalà in anumite perioade ale vieti i, iar
aceastà deficientà produce de multe ori depresii. Ìnainte ca cineva sa
100 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt Depresia, cauza si remediul ei 101

atri buie depresiei sale motive spirituale vor trebui investigate cauzele indatà femeia a renuntat la tratamentul medicamentos si a inceput sa
fizice de càtre un medie; oricum, majoritatea oamenilor inclina mai spunà tuturor ce lucrare minunatà fàcuse Dumnezeu.
degrabà sa punà depresiile lor pe seama problemelor fizice, decàt sa O perioadà de timp intreruperea tratamentului medicamentos nu
considere cà au fost induse spiritual si afectiv. a avut efecte negative, apoi insà brusc, rara avertisment, a fost prinsà
de gheara bolii vechi. Ea apelà din nou la medie ~ì reluà tratamentul,
Satana
care puse capàt problemei, lnsà nimic nu a fost inventat pànà acum
Majoritatea predicatorilor biblici ne reamintesc cà diavolul poate
pentru a pune capàt revolteì (exceptànd recunoasterea acesteia drept
sa copleseascà un crestin, rara a locui in om sau a-l poseda. Este
pàcat groaznic si apelarea la Durnnezeu pentru a o inlàtura). In timpul
adevàrat cà unii crestini par a fi deprimati de cel ràu. Pe mine personal
sedintei de consiliere ea si-a dat seama di era supàratà pe Dumnezeu
nu ma impresioneazà aceastà motivare deoarece Biblia ne spune: "Cel
cà nu a vindecat-o asa cum a vrut ea. Femeia nu se rugase pentru
ce este in voi este mai mare decàt cel ce este ìn lume". Deci, dacà un
voia lui Dumnezeu; In schimb, ea se rugase pentru voia ei, cerànd
crestin este deprimat de dia voI este datorità faptului cà el nu a "ramas
ca Dumnezeu sa-i indeplineascà rugàciunea exact asa cum ceruse ea.
In Hristos" sau nu este "plin de Duh Sfànt". Am vàzut deja ce le nouà
Deoarece EI nu o fàcuse ea se revoltà cu necredintà impotriva Lui si,
caracteristici aIe vieti i pline de Duh Sfànt. Nu gàsesc cà depresia ì~i
In frustrarea ei, deveni tot mai apatica ~i mai deprimatà. Refuza sa
are loc in viata unui crestin plin de Duh. Dar trebuie sa nu uitàrn cà
accepte pàcatul revoltei ei, continuànd sa-si prescrie propriul remediu
nu toti crestinii sunt plini de Sfàntul Duh. Este necesar sa intrunim
pentru .vmdecarea vechii boli". Evident cà nu era constientà de
conditiile subliniate in capitolul respectiv si sa umblàm càlàuziti de
existenta unei probleme mult mai grave decàt vechea boa là - adicà
Duhul Sfànt pentru a evita sa fim deprimati de Satan.
revolta - si cà Dumnezeu se folosea de boala ei pentru a o ajuta sa-si
Revolta si necredinta recunoascà pàcatul.
Psalmul 79 arata felul in care Israel l-a limitat In mod serios In loc sa se pocàiascà de pàcat prin metoda simplà oferità de
pe Dumnezeu prin necredinta lor plinà de revoltà. Limitarea lui mine si sa caute harul lui Durnnezeu pentru a putea trai cu boala ei
Dumnezeu, cànd in revolta lor au refuzat sa se increadà in EI, i-a (2 Corinteni 12:9), ea a persistat in revolta ei. Astàzi ea este internata
determina t sa fie deprimati in diversele circumstante. Termenii intr-o institutie de boli psihice deoarece depresia ei a luat forme mai
"necredinW' si "revolta" sunt folositi in acest caz unul ca substitut grave si ea a pierdut simtul realitàtii. Acesta este un caz rar, dar ilus-
pentru celai alt, deoarece necredinta are ca urmare revolta, iar revolta treazà rara doar si poate faptul cà revolta genereazà depresia.
duce la necredintà.
Cadere psihologicà
Dacà omul L-ar cunoaste pe Dumnezeu exact asa curn este EI,
Existà o cadere psihologica fireascà de fiecare data cànd se
atunci implicit L-ar crede. In sa, deoarece credinta sa este atàt de slabà,
finalizeazà un proiect de mare amploare. Un individ foarte energie si
el afe tendinta de a se revolta impotriva incercàrilor sau càlàuzirii
creator poate fi fericit si multumit pe timpullucruluì la un proiect pe
Domnului, iar revolta si necredinta due la depresie.
termen lungo Dar in momentul In care este atinsà tinta urrneazà nu de
Cu càtiva ani In urmà o foarte bunà lucràtoare crestinà a venit
putine ori o perioadà de depresie datoratà faptului di individui nu a mai
la mine pentru consiliere. Se afla deja in pràpastia adàncà a apatie i
putut sa demareze alt proiect la fel de valoros ca precedentul. Aceasta
cauzate de depresie. Sfàtuind-o, mi-am dat seama cà era ostilà multor
ar putea explica foarte bine de ce multi pastori pàràsesc bisericile in
persoane, foarte amara si revoltatà impotriva lui Durnnezeu. Se pare
cel mult 6 luni dupà incheierea programului de constructie, Cu greu
cà o cunostintà bine intentionatà, dar prost condusà, a convins-o sa
mi-am dat seama cà aceasta era reactia fireascà, naturalà la incheierea
apeleze la o slujbà specialà de tratare pentru a fi "vindecata" de o
càte unui proiect pe terme n lungo Starea de depresie este eliminata
boalà veche. Slujba a avut loc, iar ea a fost declaratà "vindecata". De
odatà cu demararea de noi proiecte si fixarea de tinte mai inalte, care
 102 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
sa le inlocuiascà pe cele atinse. Ilie, marele profet, a avut o experientà
asernànàtoare dupà ce a chemat foc din cer si a injunghiat 450 de
profeti ai lui Baal. EI s-a asezat sub un ienupàr ,,1?idorea sa moarà,
zicànd: «Destul! Acum, Doamne, ia-mi sufletul, càci nu sunt mai bun
decàt pàrintii mei.o" (1 Imparati 19:4) Acest profet dotat, deosebit
de credincios Domnului, a avut puternice tendinte melancolice, dar
datorità credinciosiei lui Dumnezeu el a mers mai departe spre culmi
mai inalte de slujire a Domnului sàu, deoarece el si-a atintit privirea
asupra slujirii Stàpànului.
Autocornpàtimirea - cauza fundamentalà a depresiei
Pe càt de importante par, cauzele metionate mai sus nu sunt
cauzele fundamentale aIe depresiei. De mult prea multe ori ele
reprezintà scuza folosità de unul sau altul pentrujustificarea depresiei,
neapelàndu-se la Dumnezeul Cel Atotputemic pentru minunatul Sàu
remediu. Adevàrul este cà o persoanà devine deprimatà doar dupà ce
o perioadà de timp s-a complàcut in pàcatul autocompatimirii. Am
chestionat sute de indi vizi care au fost deprimati ~i incà nu am gasi t
vreo exceptie a acestei reguli. Un nurnàr de oameni au negat drept
cauzà autocompàtimirea, dar in urrna unei analize mai amànuntite ei
au ajuns sa admità cà perioada de depresie a fost precedatà de una de
autocompàtimire,
Dr. McMillen subliniazà diferitele boli fizice produse de
senti mente precum gelozia, invidia, egoismul, ambitia, frustrarea,
mania, resentirnentele si ura. Apoi el observà: .Aceste sentimente
producàtoare de boli sunt legate de protejarea si ràsfàtarea eului, ~i
ele pot fi cuprinse sub un singur titlu - egocentrism". EI mai afirmà:
.Jvleditarea cronica asupra durerilor sufletesti si insultelor indica o
adaptare defectuoasà, care poate atrage dupà sine orice stare, incepànd
de la màncàrimea picioarelor si pànà la nebunie. Cea mai obisnuita
forrrnà de reactie gresità este autocompàtimirea":
Pàcatul autocompatimirii este atàt de subtil, Incàt deseori nu-I
recunoastem a fi ceea ce este de fapt. Pe cànd tineam adunàri intr-o
bisericà cu càtiva ani in urrnà, o foarte dràgutà doarnnà crestinà de
aproximativ 70 de ani m-a abordat in problema .xìepresiei" sale.
Aceastà femeie pàrea o crestinà matura, cu o minte dotata si cu
l lbid., pago 110
Depresia, cauza si remediul ei 103
experientà bogatà de predare la grupa de studiu biblic avansat. Pastorii
altor biserici ii spuseserà: "Sunteti cea mai bunà invàtàtoare biblicà
pe care am cunoscut-o la niveI de bisericà localà" si era evidentà
capacitatea ei de pàtrundere a Cuvàntului lui Dumnezeu.
La inceput nu am stiut cum sa-i aduc la cunostintà auto-
compàtimirea si, in timp ce ea vorbea, I-am cerut lui Durrmezeu in tainà
o lurninà. Nu dupà mult timp m-am pomenit cà o intreb dacà se bucurà
de biserica ei, iar ràspunsul primit mi-a dovedit imediat di atinsesem
"nervul sensibil", dici ea spuse: "Nimeni nu ma apreciazà acolo. De
fapt, acesti oameni nu prea sunt prietenosi. Majoritatea dintre ei sunt
tineri càsàtoriti $i nu acordà atentie unei vàduve ca mine. Din punctul
lor de vedere, dacà n-as mai veni la bisericà de acum inainte, ei nici nu
ar observa. N-au nevoie de mine; chiar uneori duminica, vin si plec de
la adunare rara ca cineva sa-mi adreseze vreun cuvànt."
Asta-i! Depresia determinata de autocompàtimire, Doar notànd
cele spuse de ea a fost posibil sa o conving pe acea scumpà doamnà
cà ea se complàcuse in pàcatul autocompàtimirii, ceea ce i-a cauzat
depresia. Sunt primul care recunoaste cà autocornpàtimirea e fireascà.
Dar Biblia ne invatà ràspicat sa nu ne làsàm dominati de omul cel
vechi, firesc, ci sa "umblam prin Duhul". (Galateni 5: 16)
Ìntr-o zi am trecut sa-l vàd pe un prieten pastor ~i pe sotia acestuia.
In timp ce serveam o ceascà de cafea a sunat telefonul si a ràspuns
pastorul. De indatà ce se indepàrtase suficient de noi, sotia sa spuse:
"A~ dori sa te intreb ceva. De ce in prezent am perioade de depresie
mai lungi decàt atunci cànd am inceput activitatea pastoralà? Lucrul
merge bine, Durrmezeu binecuvànteazà, avem destul pentru traiul
zilnic ~i totusi descopàr cà trec prin perioade mai dese de depresie
acum, decàt cànd aveam probleme mai mari."
Nevrànd sa destram o bunà prietenie, am intrebat-o: .Esti sigurà
cà vrei sa afli?" "Da," replica ea. "Nu prea e ceva frumos; de fapt e
chiar uràt," am zis. Ea a insistat: "Nu-mi pasà cum este, as dori sa
aflu care-i cauza." Am informat-o càt de fin am putut asupra faptului
cà se complàcuse in pàcatul autocornpàtirnirii. N-am sa uit niciodatà
privirea plinà de mirare si surprizà de pe fata ei. Cred cà nu as fi
obtinut o reactie mai spontanà nici dacà i-a~ fi dat o palma. Din fericire
retinusem o bunà parte din conversatia noastrà precedentà pentru a-i
oferi o ilustrare.
104 Ìnvìngànd temperamentul prin Duhul Sfànt
Tocmai imi spusese càt de dezgustatà era de presedintele
Cornitetului de Educatie Crestinà, Se pare cà ea formulase un proiect
de mult dorit, care ar fi ajutat in mare màsurà pàstorirea tineretului
in biserici. Ea l-a prezentat Cornitetului Misionar deoarece avea
de-a face cu viitorii misionari voluntari. Acestia l-au predat cenzori-
lor deoarece era vorba de finantare. Cenzorii l-au aràtat Sfatului de
Frati fiindcà implica viata spiritualà a bisericii. Apoi a fost dezbàtut
de intreg Comitetul Consultativ, com pus din toti alesii adunàrii si,
in fina l, a obtinut votul unanim al bisericii. Toti erau bine dispusi;
au avut parte de un frumos timp de rugàciune, anticipànd folosirea
acestui program de càtre Dumnezeu in viitor, pentru a ajuta multor
tineri voluntari in càmpul de misiune.
Apoi s-a intàmplat! Presedintele Comisiei de Educatie Crestinà
a abordat-o in mod critic: "A~ dori sa stiu de ce intotdeauna
dumneavoastrà si sotul ocoliti Comitetul de Educatie Crestinà. Evident
considerati cà aceastà Comisie nu reprezintà o parte necesarà bisericii
noastre. Cred cà voi demisiona." Pentru prima data sotia pastorului
~i-a dat seama cà ocolise neintentionat acest comitet. Din acest punct
al relatàrii am intervenit si am incepur sa-i anticipez modul de gàndire
spunànd: "Cu sigurantà cà te-ai intors acasà de la ora de rugàciune in
acea searà si te-ai complàcut in gànduri cum ar fi: «Cine se crede el
cà este, criticàndu-rnà pentru un proiect care a obtinut votul unanim al
bisericii? Eu sunt cea care face majoritatea lucràrii. Ìmi aduce un plus
de sarcinà orarului meu ~i asa destul de incàrcat ~i ce multumire capàt
pentru aceasta? Acest om este mai preocupat de propria-i apro bare de
mica insemnàtate decàt este de continuarea lucràrii lui Dumnezeu.»
Apoi a doua zi ai permis gànduri similare de autocompàtimire; la fel
cum dupà ploaie vine soare, autocompàtimirii ii urmeazà depresia."
DI. Maxwell Maltz a fàcut afirmatia: "Nimeni nu poate nega cà in
acelasi timp existà si un pervers simtàrnànt al satisfactiei in auto-
compàtirnire. "1
Biblia ne spune: "Ceea ce seamànà omul aceea va secera." Ori de
cite ori o persoanà seamànà semintele autocompatimirii ea va secera
rezultatul acesteia - depresia.
Unul din cele mai bune cazuri de autoanalizà pe aceastà tema
a apàrut in pagina sportiva a ziarului San Diego Union. Unul dintre
l Maltz, op.cit., pago 148
Depresia, cauza si remediul ei 105
cei mai cunoscuti antrenori de fotbal din Liga Fotbalului American,
un fost jucàtor de o rernarcabilà abilitate, a surprins lumea sportiva
prin brusca sa demisie. Avea o echipà bunà si se astepta sa càstige
campionatul Ligii Fotbalului American. Cumva lucrurile se pare cà
i-au fost nefavorabile si cu toate cà echipa càstigase meciurile dificile,
se pàrea cà le pierde pe ce le usoare. Imediat dupà demisie el s-a izolat
si numai dupà tratative intre proprietari i echipei si ceilalti jucàtori si
antrenori, acesta a acceptat sa reconsidere pasul, ceea ce a ~i fàcut in
final. Mai tàrziu, fiind intervievat de un reporter, el spuse referitor la
acest subiect: "Lucrul la care m-am gàndit in ultima instantà - de a
nu demisiona - a fost cel la care ar fi trebuit sa ma gàndesc in primul
rànd. Am tràit o viatà victorioasà, dar acum fàceam exact contrariul -
capitulam. Nu am fost rational, Nu stiu ce s-a intàmplat. Pur ~i simplu
nu gàndeam corect." Cànd a fost intrebat cum a luat decizia de a se
reintoarce in lume a fotbalului el a replicat: .Atunci cànd am incetat
sa-mi plàng de mila si rni-am revenit. De aceea mi se spune Càposul;
cred cà eu pricep numai cànd invàt pe pielea mea."
Ferice de ornul care, la fel ca si acest mare antrenor de fotbal,
poate infrunta slàbiciunea autocompàtimirii, considerand-o cauza
depresiei. Astfel, bàtàlia este pe jumàtate càstigatà. Càci, odatà ce am
inteles cà autocornpàtimirea produce depresie si cà este un pàcat, tot
ceea ce trebuie sa facem este sa venim in fata lui Dumnezeu pentru
vindecare. Remediul autocornpàtimirii este identic cu cel al fricii si al
màniei sau al oricàrei alte slàbiciuni umane ~i va ti studia t amànuntit
in urmàtorul capitol.
 Capito lui Il

CUM sA-TI ÌNvrNGI SLÀBICIUNILE

Folosindu-ti temperamentul ca avantaj

Scopul fundamental al acestui studiu pe temperamente este acela
de a examina atàt laturile noastre pozitive, càt si pe cele negative si
de a apela la Duhul Sfànt pentru umplerea Sa si pentru puterea Sa in
depàsirea slàbiciunilor, Dr. Henry Brandt a definit persoana matura ca
fiind cel ce "este suficient de obiectiv cu sine pentru a examina atàt
punctele forte, càt si slàbiciunile sale si are un program planificat pentru
depàsirea slàbiciunilor." Cu ajutorul acestui studiu pe temperamente
poti sa-ti analizezi ambele laturi si, credem noi, poti sa-ti construiesti
un program planificat pentru depasirea slàbiciunilor tale.
Examinànd mai atent cele patru temperamente clasice si privind
obiectiv la tine, ar trebui sa poti sa determini càrui tip ìi apartii. Nu
uita cà nimeni nu este reprezentantul unui tip unic de temperament.
Majoritatea oamenilor apartin predominant unui tip avànd tendiate
spre cel putin unul din celelalte.
Odatà stabilit temperamentul de bazà, acordà atentie deosebità
laturilor pozitive si negative. Nu este dorinta lui Dumnezeu ca
tràsàturile tale naturale sa fie distruse, Voia Sa este ca Hristos sa fie
slàvit In fiecare domeniu al vietii tale In cadrul propriei personalitàti.
S-ar putea sa descoperi cà unele puncte forte naturale sunt neglijate In
viata ta sau cà altele sunt suprasolicitate intr-atàt incàt actiunile tale
devin .faptele firii".
O analizà sincera a slàbiciunilor tale poate fi foarte folositoare
indicànd acele domenii din viatà care au ne voie de ungerea Duhului
108 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt Cum sa-ti invingi slàbicìunile 109

Sfànt. De retinut un aspect important: dacà esti crestin, nu trebuie RADIOGRAFIA TEMPERAMENTULUI MEU
sa fii un rob al slàbiciunilor tale naturale. .Jvlultumiri fie aduse lui colcric mclancolic flegmatic
Sangvin
Dumnezeu, Care ne poartà intotdeauna in carul Sàu de biruintà in
laturi Vesel nu se descura- prieten rezistent la tensiuni
Hristos ..." (2 Corinteni 2:14) pozitivc Optimist jeazà usor, credincios sirnt al umorului
Dumnezeu In marea Sa intelepciune providentialà ne-a creat Prietenos optimist, pregati t de om de 'incredere
lider, sacrificiu vesel
pe fiecare din noi dupà bunul Sàu plac (Apocalipsa 4: 11), de aceea bun coechipier,
nimeni nu ar trebui sa-si urascà temperamentul, ci sa recunoascà faptul hotàràt,
aventurier
cà suntem fàcuti in chip tainic si minunat ~i cà Dumnezeu foloseste
sliibiciuni agitat, Impetuos critic ìi piace sii tachineze
temperamentul natural al omului atunci cànd acesta este plin de Duhul
vointà slabà, lipsà de fire schirnbàtoare indifcrent
Sàu Sfànt. Dumnezeu ne-a creat pe fiecare pentru un scop anume; prin ìncepe u~or - compasiune lenes
puterea Domnului vom deveni vasele desàvirsite pe care EI doreste sa termina greu, dur
actioneazà sub neràbdàtor
le utilizeze. impulsul
Cu ajutorul studiului, stabileste ce temperament esti, intocmeste sentimentelor

o lista a slàbiciunilor tale naturale, apoi cauta plinàtatea Duhului Sfànt slìibiuni lasciv neràbdàtor critic
spirituale nedirectionat
pentru a le invinge.
urmàrile probleme decizii pripite folosirea rànirea altora prin
Dupà ce auzise o serie de mesaje pe tema temperamentului gesturi dure
negative aie financiare, severitate timpului de
controlat de Duhul Sfànt, un comerciant crestin s-a cercetat cu tendintelor delàsare, excesivà fata serviciu penrru lipsa efortului constant
atentie ~i a conceput urmàtorul tabel cuprinzànd concluziile sale. Eu de mai sus instabil itate de copii lucràri inutile
pe perioade standarde ostilitate fatà
nu confirm metoda sa de analizà ci doar am impresia cà a dovedit o indelungare pre ànalte de oamenii care
cercetare intr-atàt de amànuntità incàt merita sa fie redatà. Dar poate de timp, ì~i atribuie contrazic sau
pierderea lucràrile lui deranjeazà
cà el nu a reusit sa-si stabileascà corect procentele temperamentului Dumnezeu cerinte prea
timpului eu
sàu, consideràndu-se aproximativ 45% sangvin, 35% coleric, 10% vorba, Lipsà de mari de la copii
buniitate intrigant
melancolic si 10% flegmatic. S-ar putea ca el sa fie o combinatie inceperea
concornitentà promptitudine
plàcutà de sangvin-coleric, Deci dacà intentionezi sa folosesti aceastà a mai multor la replica
schema de analizà ìti sugerez adàugarea unei rubrici suplimentare - lucruri, severitate
distragerea excesìva
aceea a "punctelor forte" care ti-al' fi necesare. atentiei
neràbdarea fata
de melancolici
Irnpàrtirea gre-
~ità a rimpului,
obiceiuri
gresite de
studiu
iritabilitate
la sunete
reactii
instan-tanee
la eircum-
stantele date
Amànàri
110 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt Cum sa-ti invingi slìibiciunile 111

Egoismul - cauza slàbiciunilor umane sale cu semenii, altruistul i~i va cinsti tatàl si mama; nu va fura, nici
Urmàtoarea schema infàtiseazà simplu slàbiciunile naturale aie nu-si va desconsidera vecinul apelànd la màrturie mincinoasà
fiecàrui temperament. impotriva sa sau la adulter si nici nu va pofti ceea ce posedà vecinul.
De aici se observà cu usurintà cà inima egoista este ràdàcina tuturor
pàcatelor, S-ar putea sa existe sub o multitudine de aspecte, insà ràul
sangvin coleric melancolic flegmatic
decurge intotdeauna din egoismo
vointà slabà mandrie fire indolentà
Unul dintre cele mai dificile lucruri pe care trebuie sa le invete
agitatie im petuozi tate schimbàtoare tachinare
omul este principiul Domnului Isus: "Cine ì~i va pàstra viata,
egotism duritate egocentrism Incàpàtànare
o va pierde; si cine i~i va pierde viata pentru Mine, o va castiga."
instabilitate iutime spirit critic nehotàràre
(Matei 10:39) Cànd credinta si consacrarea omului ating punctul In
ernotionala pesurnsm care el este dispus sà-si prede a viata complet in màna lui Isus Hristos,
manie teamà Duhul lui Durnnezeu va trata problema egoismului sàu, Vindecarea
egoism este fundamentalà, dar data fiind puterea obisnuintei, vor mai exista
reveniri ocazionale la modelul anterior de comportare; dacà omul nu
Dupà cum am mai subliniat, temperamentele sangvin- continua sa "ramana in Hristos" sau sa "umble prin Duhul", el se va
colerice sunt extravertite, problema lor majorà fiind mania, pe cànd intoarce la comportamentul vechi.
temperamentele melancolic si flegmatic sunt introvertite, cu problema
fricii. Schema indica cu claritate faptul cà acestea douà, ca de altfel Duhul Sfànt - tratamentul Domnului pentru slàbiciunile
toate slàbiciunile fundamentale aIe omului, ì~i au ràdàcina in egoismo temperamentale
Intere su l de sine este acela care il determina pe om sa fie agitat,
cu vointà slabà, iute, impetuos, egocentric, lenes, critic, ternàtor sau Dupà cum am atras atentia In capitolul 6, ce le nouà caracteristici
deprimat. Egoismul a fost pàcatul originar al lui Satan (Isaia 14), aIe omului plin de Duh Sfànt furnizeazà o energie impotriva tuturor
al lui Adam ~i al Evei (Geneza 3) si al lui Caino Un studiu asupra istoriei slàbiciunilor tale innàscute. Dorinta lui Dumnezeu nu este aceea sa fii
umanitàtii va da la ivealà faptul cà neomenia unuia fata de altul este dominat de slàbiciunile tale mostenite, ci sa fii plin de Sfàntul Duh,
cauzatà de egoismo Acesta din urmà reprezintà cauza fundarnentalà a astfel eliberàndu-te de ele.
intregii dureri si mizerii de inceput de secol XX. Egotismul, mandria, Duhul Sfànt nu locuieste automat in oricc fiintà orneneascà.
contemplarea de sine, constiinta de sine precum si multe alte cuvinte Din con tra, El sàlàsluieste doar in aceia care prin credintà l-au
sunt folosite pentru a-l descrie, dar nu contribuie nicidecum la scàderea primit pe lsus Hristos ca Màntuitor personal. Biblia ne spune: .Dacà
faptului cà cea mai importantà slàbiciune a omului este egoismul. n-are cineva Duhullui Hristos, nu este al Lui." (Romani 8:9) Cu alte
Nu este adevàrat doar in ceea ce priveste relatia omului cu Dumnezeu, cuvinte, nu este copil a lui Dumnezeu dacà nu are Duhul Sàu, Dar dacà
ci si cu semenii sai. i~i pune increderea in Hristos, atunci Dumnezeu ii trimite Duhul Sfànt
Dacà standardul il reprezintà ce le IO porunci, atunci veti In inima sa. Dacà nu l-ai primit niciodatà pe Isus Hristos ca Domnul si
descoperi cà omul altruist le va pàzi, pe cànd omul egoist le va incàlca. Màntuitorul tàu personal, nevoia ta cea mai urgentà este de a te smeri
De exemplu, omul care este altruist in relatia sa cu Durnnezeu va si de a-L invita In viata ta. Biblia ne spune:
asculta cu smerenie de Domnul si I se va inchina doar Lui; nu va lua "Oricine va chema Numele Domnului, va fi màntuit."
numele Sàu in desert si nici nu va accepta chipuri cioplite; va cinsti (Romani 1O: 13) Dacà esti gata sa recunosti pe Isus Hristos ca Domn al
ziua Domnului si nu o va folosi in scopurile sale egoiste. In relatiile vietii tale, atunci invita-L sau, dupa cum zice Biblia, "cheama Numele
112 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
Domnului." Màntuirea nu este un proces impovàràtor, de lunga durata
- este o experientà instantanee. Isus a denumit-o "na~terea din nou" si
a asemànat-o cu nasterea fizicà, Nasterea ta fizicà a fost o experientà
instantanee, deci la fel ar trebui sa fie si cea spiritualà. Este adevàrat
cà Duhul lui Dumnezeu vorbeste inimilor noastre prin Cuvàntul lui
Dumnezeu perioade indelungate de timp si multi oameni trec printr-un
lung proces de reflectare asupra acceptàrii lui Hristos, dar pentru a-l
primi in viatà individui va trebui sa aibà experienta specialà a invitàrii
sau chemàrii Numelui Domnului. Isus Hristos Ìnsusi a spus fiecàruia
in parte: .Jatà, eu stau la usà si bat; dadi aude cineva glasul Meu si
deschide usa, voi intra la el, voi cina cu el si el cu Mine." (Apocalipsa
3:20) Cuvàntul a "cina" inseamnà a avea pàrtàsie; dadi doresti sa ai
pàrtàsie cu Isus prin Duhul Lui Sfànt, atunci va trebui sa-L inviti In
viata ta. Doar in acest fel poti avea pàcatele trecutului iertate, duhul
tàu iertat si viata umplutà de Duhul Sfànt.
Duhul Sfànt umple doar viata credinciosilor, iar credinciosi sunt
aceia care L-au invitat pe Isus Hristos sa vinà si sa locuiascà In ei ca
Domn ~iMàntuitor. Orice alta cale cauti pentru a-ti invinge slàbiciunile
sau pentru a avea pàrtàsie cu Dumnezeu, va fi in zadar. Isus Hristos a
spus: .Eu sunt Calea, Adevàrul si Viata; nimeni nu vine la Tatàl decàt
prin Mine." (Ioan ]4:6)
Dacà nu ai chemat Numele Domnului Isus pànà acum niciodatà,
te indemn sa o faci chiar acum. EI este singura cale càtre Tatàl, singura
sursà de putere pentru depàsirea slàbiciunilor tale.
Ìnvingerea slàbiciunilor
Dacà esti crestin, tu posezi deja puterea de a invinge propriile
slàbiciuni, Acea putere este Duhul Sfànt. Dacà esti plin de Duhul Sfànt,
conform celor descrise In capito lui 6 si 7, EI va invinge slàbiciunile
tale. Dacà, insà, descoperi cà intristezi sau stingi Duhul làsànd loc
rnàniei, fricii sau oricàror altor slàbiciuni cuprinse in tabelul anterior,
existà remediu. Cu toate cà este de natura generalà, urmàtorul program
de depàsire a slàbiciunilor este foarte eficient.
Acceptà-ti slàbiciunile ca fiind pacate!
Nu gasi scuze pentru slàbiciuni, zicànd "asta-i firea mea" sau
"n-am ce-i face, asa e felul meu". Prea multi crestini sunt maestri ai
Cum sa-ti invingi slàbiciunile 113
evadàrilor intelectuale si refuzà sa se confrunte cu laturile lor negative
privindu-le ca pacate. Doar pentru faptul cà evadarea din realitate este
o practicà aHHde uzualà in zilele noastre, nu inseamnà cà ea este o
scuzà pentru crestinii care o acceptà. Fii realist. Dacà il cunosti pe
Hristos poti infrunta orice. Biblia ne spune: .Pot totul in Hristos, Care
ma intàreste." (Filipeni 4: 13) Aceastà afirmatie este fie adevàratà, fie
falsa. Dacà este falsa, atunci Dumnezeu este un mincinos, Biblia nu
este demnà de incredere, iar noi putem sa dàm uitàrii intreg mesajul
crestin. Pozitia aceasta este de neconceput si, sincer vorbind, ar lasa
omul fara posibilitate de vindecare. Dacà un om nu-L cunoaste pe Isus
Hristos, s-ar putea sa refuze sa se confrunte cu adevàrul slàbiciunilor
sale, deoarece nu are acces la puterea Duhului Sfànt pentru a le
inlàtura. Dar aceasta nu constituie problema ta dacà esti crestin. Astfel,
considera-ti slàbiciunile pacate.
Institutiile de deza1coolizare subliniazà in mod cIar faptul cà
primul pas spre vindecarea alcoolicului este ca acesta sa recunoascà
cà este alcoolico Pe baza aceluiasi rationament, dacà nu recunosti
cà esti un crestin mànios, plin de resentimente ~i amàràciune sau
unul temàtor si ingrijorat, vei fi dominat de manie si teamà pànà
in rnormànt. Dacà esti un individ deprimat ca urmare a acceptàrii
pàcatului autocompàtimirii, ìti vei sfàrsi viata bàntuit de efectele
indelungatelor perioade de depresie. Indiferent care ar ti slàbiciunea
ta, fa primul pas urias spre vindecare, recunoscànd-o ca pàcat, apoi
apeleazà la Dumnezeu pentru minunatul Sàu remediu.
Màrturiseste-ti de fiecare data pàcatele
l Ioan 1:9 afirmà: .Dacà ne màrturisim pàcatele, EI este credincios
~i drept ca sa ne ierte pàcatele si sa ne curàteascà de orice nelegiuire."
Fiecare crestin ar trebui sa memoreze acest verset ~i sa-l aplice de
fiecare data cànd pàcàtuieste. Acest verset, cu toate cà s-ar potrivi
pàcàtosilor care au nevoie de màntuire, este de fapt scris crestinilor,
Ioan se adreseazà "copila~ilor", càci el vorbeste celor care sunt copii
ai lui Dumnezeu prin credintà. Cineva a denumit acest verset "sapunul
crestinilor", Scopul sàu este de a fi folosit cu regularitate pentru a
ne feri de traversarea unor perioade indelungate de timp cu pàcat in
vietile noastre.
Conform Bibliei: .Dacà as fi cugetat lucruri nelegiuite in
inima mea, nu m-ar fi ascultat Domnul." (Psalmul 66:18) Viata de
 114 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
rugàciune a crestinului este scurtcircuitatà atàta timp càt existà pàcat
nernàrturisit in viata sa. Dacà nu recunoaste mania si teama ca pacate,
eficienta rugàciunii sale va fi diminuatà. Ìnsa viata de rugàciune poate
fi restabilità din mornentul in care se apeleazà la màrturisire.
"Càt de des sa aplic l Ioan 1:9?" este o intrebare care mi-a
fost adresatà de multe ori. Ràspunsul meu este intotdeauna acelasi:
.De fiecare data cànd pàcàtuiesti imediat ce devii constient de pàcatul
tàu." Nu lasa sa treacà timp in tre pàcat si màrturisire. De fiecare data
cànd iti "ie~i din fire" sau devii ternàtor sau deprimat, tu intristezi
sau stingi Duhul Sfànt. Ìn clipa l'n care devii constient de acel pàcat,
màrturiseste-I si multumeste-I lui Dumnezeu pentru iertarea acordatà
si pentru indreptatirea Sa.
Roagà-L pe Tatàl tàu Ceresc ~i iubitor sa-ti indeparteze
acest obicei
"Ìndrazneala pe care o avem la EI este cà dacà cerem ceva dupà
voia Lui, ne ascultà. Si dacà stim di ne ascultà orice l-am cere, stim
cà suntem stàpàni pe lucrurile pe care I le-am cerut." (l Ioan 5: 14-15)
Victoria asupra fricii ~i màniei este voi a lui Dumnezeu. Aceste
versete ne arata CUI11nu se poate mai limpede cà putem fi siguri de
ràspunsul rugàciunilor noastre atunci cànd cerem in conformitate cu
voia Sa. Astfel, cànd cerem Dornnului sa ne vindece de obiceiurile
noastre rele, putem fi siguri cà EI o va face. Isus a spus: .Toatà puterea
Mi-a fost data in cer si pe pàmànt, Duceti-và si faceti ucenici din
toate neamurile ... " (Matei 28:18-19) Din moment ce Domnul Isus are
toatà puterea, pe care a si demonstrat-o creànd cerurile si pàrnàntul
si, implicit, omul, in mod cert are puterea de a invinge slàbiciunile
noastre naturale.
Sa crezi cà Dumnezeu ti-a dat victoria
Romani 14:23 ne spune cà "tot ce nu vine din incredintare
este pàcat". Multi crestini se poticnesc chiar aici deoarece ei nu se
"simt vindecati" dupà ce au cerut vindecarea. Sentimente!e noastre
nu au nimic a face cu aceasta. Ìn schimb, noi trebuie sa ne bazàm
pe promisiunile lui Dumnezeu ~i sa ne asteptàm la victorie. Poti sa
realizezi tot felul de lucruri prin Hristos care te intàreste. Inclusiv sa fii
amabil in loc de mànios, incredintat in loc de ingrijorat, incredinteazà-
ti soarta Domnului in loc sa te ingrijorezi de situatie,
Cum sa-ti ìnvingi slàbiciunile 115
Cea mai bunà cale pe care o cunosc de a accepta victoria - dupà
ce ai intrunit conditiile - este de a-I multumi Lui prin credintà pentru
victorie. l Tesaloniceni 5: 18 zice: "Multumiti lui Dumnezeu pentru
toate, càci aceasta este voia lui Dumnezeu, in Hristos Isus, cu privire
la voi." Deoarece voia lui Dumnezeu este de a multumi pentru toate,
atunci prin credintà putem multumi pentru eliberarea de slàbiciunile
noastre dacà, fiind ascultàtori, i-am cerut victorie.
Cere plinàtatea Duhului Sfànt (Luca 11:13)
Pentru a te ajuta In continuare In depasirea slàbiciunilor, Iti
reamintesc sa ceri plinàtatea Duhului Sfànt dupà CUlli am descris in
capitolul 7. Dacà ti-ai recunoscut deja slàbiciunea drept pàcat, l-ai
màrturisit si ai cerut Tatàlui Ceresc victoria prin credintà, atunci de
ce nu te-ai pregati sa-L slujesti pe Dumnezeu prin viata ta, ceràndu-i
plinàtatea Sa si crezànd din nou cà Dumnezeu a indeplinit ceea ce L-ai
rugat?
Umblà prin Duhul ~i ràmài in Hristos
(Galateni 5:16; Ioan 15:1-11)
Domnul Isus a spus: .Dacà ràmàneti in Mine si dacà ràrnàn in
voi cuvintele Mele, cereti orice veti vrea si vi se va da." Viata de
"ramanere", de dependentà, este viata plinà de Duh Sfànt. Ambele
sunt felu! in care DOI11nul Isus ne vrea sa tràim in aceastà generatie.
Urmàtorii pasi sunt sugerati ca metodà de umblare prin Duhul sau
ràmànere In Hristos:
Fii plin de Duh Sfànt dupà cum am aràtat mai sus.
Permite Cuvàntului lui Dumnezeu sa reprezinte o parte obisnuità
a vietii tale. Din moment ce Cuvàntul este o Carte supranaturalà, va
face o lucrare supranaturalà In viata credinciosului care o citeste.
Un crestin plin de Duh va citi Cuvàntul lui Dumnezeu deoarece el
este singura sursà de hranà spiritualà. Pentru a fi credincios in acesta
privintà, fiecare trebuie sa-si stabileascà o perioadà regulatà de timp
pentru citire. Dacà esti un crestin proaspàt, da-mi voie sa-ti sugerez sa
incepi cu Evanghelia dupà Ioan, citeste Prima Epistola a lui Ioan, apoi
cea càtre Filipeni si Efeseni de mai multe ori; apoi citeste intreg NouI
Testament. Pànà nu a parcurs Noul Testament crestinul nu ar trebui sa
treacà la Vechiul Testament. Cu toate cà obiceiul cititului zilnic este
 116 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
esential pentru umblarea constantà prin Duhul, evita pericolul de a
deveni legalist in ceea ce priveste indatoririle tale zilnice. In mod sigur
Durnnezeu intelege atunci cànd ajungi sa te culci la ora 2 noaptea
ca mai apoi sa trebuiascà sa te trezesti la 6 ~i sa te gràbesti spre o
intàlnire matinalà de afaceri. El, Cel care ne-a iubit atàt de mult, incàt
a murit pentru noi, intelege nevoia de odihnà a corpului nostru. EI de
asemenea intelege ritrnul alert in care tràim.
De aceea, noi continuàm sa ne bucuràrn de plinàtatea Duhului
Sfànt, chiar dacà intr-o anume zi nu am reusit sa citim Cuvàntul.
Insa crestinul plin de Duh Sfànt va dori sa-si hràneascà sufletul din
Cuvàntul Dornnului ori de cite ori este posibil.
Rugàciunea zilnicà. Deoarece rugàciunea este pàrtàsia cu
Dumnezeu, ea va trebui sa ocupe un loc obisnuit in viata crestinului
care umblà prin Duhul. Cànd vorbim de rugàciune multi oameni se
gàndesc la perioadele prelungite in singuràtatea camere i loro Aceste
perioade speciale de rugàciune sunt benefice si ar trebui sa fie un
obicei regulat in viata crestinului, dar cu aceasta nu s-a incheiat
capitolul rugàciune,
Biblia spune credinciosilor prin Luca 18: 1 cà "trebuie sa se
roage necurmat ~i sa nu se lase" ~i de asemenea .Rugati-và neincetat."
Cl Tesaloniceni 5: 17) Crestinul care umblà prin Duhul Sfànt va trai o
viatà de rugàciune, Va vorbi cu Hristos prin Duhul Sfànt despre toate
lucrurile din viata sa. Va cere càlàuzirea Sa in ceea ce priveste serviciul
si hotàràrile din familie - de fapt, el va urma indicatia: .Recunoaste-L
in toate càile tale." (Proverbe 3 :6)
Preda-te Duhului Sfànt intotdeauna. Romani 6: 11-13 ne spune:
"dati lui Dumnezeu rnàdularele voastre, ca pe niste unelte aie
neprihànirii". Crestinul dependent de Isus sau crestinul care umblà
prin Duh este cel predat in permanentà Domnului. Aceasta inseamnà
cà fiecare pian sau activitate din viata sa este conditionatà de premisa
.Facà-se voia Ta."
Existenta unei anumite dorinte in viata crestinului nu reprezintà
o gresealà, dacà bineinteles nu in calca Cuvàntul lui Dumnezeu, insà
dorinta va trebui sa urmeze intotdeauna modelul de rugàciune al
Domnului nostru in gràdina Ghetsimani: .Totusi nu cum voiesc eu,
ci cum voiesti Tu." Ne vom afla pe tàràm periculos doar atunci cànd
insistàm plini de incàpàtànare pentru implinirea cererilor noastre.
Cum sa-ti inviugi slàbiciunile 117
Dacà esti cumva student si doresti sa te transferi la alta facultate
anul acesta sau dacà doresti sa inviti un prieten sa petreacà sàrbàtorile
cu familia ta, nu inseamnà cà trebuie sa te temi di nu L-ai ascultat pe
Dumnezeu. Dorintele noastre pot foarte bine sa vinà de la Dumnezeu,
intotdeauna aminteste-ti cà Dornnul este interesat sa dea .Jucruri
bune celar ce l le cer". (Matei 7: Il) Dar crestinul predat Dornnului
si umblànd prin Duhul va conditiona orice dorintà de acel: "Daca
Dumnezeu va voi ...", as vrea sa fac aceasta sau cealaltà.
Slujeste-L pe Hristos. Domnul Isus a spus: .Dacà imi slujeste
cineva, Tatàl il va cinsti." (Ioan 12:26) EI a mai zis ucenicilor:
"Veniti dupà Mine si va voi face pescari de oameni." (Matei 4: 19) si
.Dacà voieste cineva sa vinà dupà Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia
crucea in fiecare zi ~i sa Ma urmeze." (Luca 9:23) Isus Hristos doreste
sa-L urmàm in slujirea crestinà. Scopul tuturor crestinilor màntuiti
este de a-I sluji. Ori il slujesti, ori ti se slujeste.
Dupà spusele cuiva, fiecare crestin este fie o fortà rnisionarà, fie
un càrnp misionar. Dumnezeu se foloseste de oameni In lucrarea sa si
EI vrea sa-ti umple viata nu doar dàndu-ti biruintà asupra slàbiciunilor
tale, ci si fàcàndu-te in acelasi timp rodnic si eficient in slujirea ta
pentru El. Aceastà productivitate nu este doar de importanti'! vesnicà,
ci are si un real scop terapeutic.
Omul este astfel conceput incàt vafi frustrat dacà nu-L va sluji
pe Creatorul Sàu. Oamenii cei mai fericiti sunt cei rodnici pentru Isus
Hristos. O cunostinta a mea, profesar, de tip predominant melancolic,
care trecuse prin perioade lungi de depresie, irni spuse de curànd cà
avusese in sfàrsit parte de o zi minunatà, Era rezultatul ocaziei de a
rnàrturisi credinta sa in Isus Hristos altui cadru didactic. EI afirmà cu
entuziasm: "A fost cel mai minunat sentiment pe care l-am avut toatà
sàptàmàna." Dacà acel scump frate ar fi umblat prin Duhul Sfànt si ar
fi dorit sa rnàrturiseascà si altar sute de suflete cu care ar f venit in
contact, nu ar fi cunoscut nici o perioadà de depresie.
Cànd atinge punctul vulnerabil, individuI deprimat va trebui
sa se decida: Ma voi preda lui Hristos pentru a-l sluji sau ma voi
compiace in pàcatul autocornpàtimirii? Pe scurt problema se rezumà
la autocompàtimire sau slujire. Ràspunsul tàu la aceastà intrebare, sub
càlàuzirea ~i prin umplerea cu Duhul Sfànt, va determina multumirea
inimii tale aici si ràsplata in vesnicie,
118 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt Cum sa-ti Invingi slàbiciunile 119

Umblarea prin Duhul este un mod de viatà, Sa adrnitem cà este Istoria un or cazuri de slàbiciuni vindecate
un mod supranatural de viatà, dar este rezultatul sàlàsluirii In om a Un tànàr mecanic auto intrà in biroul meu intr-o zi si-mi spuse cà
Duhului Sfànt al lui Dumnezeu, care este supranatural. Ne putem plàtise apro ape 100 de lire psihiatrului pentru a a~~, ~ ~llle~care ìi er~
astepta la orice fel de rezultate In urma acceptàrii Domnului Isus In problema: "lmi uras c mama!" Dupà sase consultatii psihiatrice, ~C~S~1
viata noastrà, deoarece Cuvàntul lui Dumnezeu ne pro mite cà cele tànàr i se spuse cà, drept urmare a faptului cà mama sa alcoolica l-a
vechi se due si "toate lucrurile s-au fàcut noi." (2 Corinteni 5: 17) debusolat viata si l-a invràjbit cu tatàl sàu, el ar fi ajuns sa o urascà in
subconstient,
Puterea obisnuintei
Era crestin de aproximativ patru ani, càsàtorit de un an si jumàtate
Obisnuinta poate fi o fortà rea, dorninànd multi oameni. Sa nu
~i se adaptase cu succes noului sàu stil de viatà cànd, pe nea~tept~te,
te surprindà revenirea asupra obiceiului de a ceda In fata slàbiciunilor
mama sa a fost externatà dintr-o institutie de dezalcoolizare. Curand
tale indiferent cà aceasta este mania, teama, depresia sau oricare alt
a primi t telefon de la ea ~i a inceput sa aibà probleme cu sotia, Au
derivat al loro Nu uita, insà, di nu trebuie sa mai fii dominat de acel
inceput ~i problemele cu clienti i la serviciu. Totul mergea prost, b~:.c
obicei. (Filipeni 4:13) Este adevàrat cà diavolul se va lupta cu tine
i s-a declansat ~i un ulcer. Pentru ca ziua sa fie complet comprom!sa,
la fiecare pas, dar adu-ti aminte: "Cel ce este In voi este mai mare
nu trebuia decàt sa-i telefoneze mama, sau sa aparà pe la garaj. lmi
decàt cel ce este in lume." (l Ioan 4:4) Deseori intàlnesc crestini
spuse cà i se fàcea pàrul màciucà In momentul in care mama se afl~
care incearcà aceastà procedura de a trata slàbiciunile lor ca pacate,
la o distantà mai mica de 100 de metri de el. L-am intrebat: .Daca al
màrturisindu-le, rugàndu-se apoi pentru victorie, crezànd in ea, cerànd
consultat un psihiatru in tot acest timp, de ce ai mai venit la mine?"
plinàtatea Duhului Sfànt si umblànd prin Duh, doar pentru a afla cà
Mi-a dat un ràspuns destul de interesant: .Psihiatrul mi-a spus care e
au revenit la vechiul obicei. Prea adesea ei renuntà din cauza revenirii
problema, dar nu mi-a spus cum sa o remediez." (Re.cent mi-a atras
la vechiul obicei. Aceasta este o inselàtorie a diavolului! Un remediu
atentia unicul tratament pentru manie ex trema, ofent de scoala de
foarte simplu este de a repeta acesti cinci pasi de fiecare data cànd
psihiatrie. Un psihiatru reco manda persoanei In cauzà sa afle ce o
ai pàcàtuit si de indatà ce ai constientizat acest fapt, iar mai apoi vei
deranjeazà si sa evite acel lucru. Imediat rn-am intrebat ce va face un
constata ca vechile obiceiuri nu te vor mai stàpàni.
om care aflà cà sotia sa este cea care II deranjeazà. Desigur, acesta
Odatà a apelat la mine un om dominat de pàcatul blasfemiei. Ca
poate reprezenta unul din factorii care contribuie la rata crescutà a
proaspàt crestin, el stia cà nu putea lua nume le Domnului Isus Hristos
divorturilor In America.)
in desert. ÌI necàjea aceasta, dar prin puterea obisnuintei el comitea
Ìntr-un anume sens, psihiatrul nu avea ràspuns deoarece nu
pàcatul fàrà a-si da seama. Cuprins de o stare de disperare el strigà: "Ce
dispunea de o sursà supranaturalà pentru a modifica dispozitia
pot sa fac sa inving acest obicei groaznic?" Am ràspuns: .De fiecare
mànioasà a omului. Slava Domnului, acest tànàr il cunostea pe Isus
data cànd iei numele Domnului Isus In desert recunoaste pàcatul,
Hristos si, aplicànd formula de mai sus, nu numai cà a reusit sa se
màrturiseste-l , roagà-L pe Tatàl Ceresc sa depàrteze de la tine acest
prezinte mamei cu pàrul In ordine, dar a putut chiar sa i se adreseze cu
obicei, multumeste-I prin credintà pentru victoria anticipata, cere-T
bunàtate ~i ingàduintà rara a intrista Duhul Sfànt.
plinàtatea Duhului Sfànt si umblà prin Duh." Peste trei sàptàmàni
Alt tànàr mi s-a adresat pentru consilierea sotiei sale, care
omul reveni bucuros pentru a-mi aduce la cunostintà cà profanarea a
consultase pànà atunci un psihiatru de douà ori pe sàptàmànà. Dat fiind
devenit parte a trecutului. Crezi cà situatia e di ferita in cazul obiceiului
faptul di nici unul din ei nu participa la adunàrile bisericii noastre,
intristàrii Duhului prin manie sau a stingerii Acestuia prin tearnà?
I1U vedeam cum ì~i imagina el cà ar putea-o làmuri sa treacè pe la
Dati-mi voie sa va impàrtasesc càteva istorisiri aie unor crestini pe
mine, astfel incàt, in cadrul discutiei noastre telefonice i-am sugerat:
care li cunosc si pe care Dumnezeu i-a vindecat de slàbiciunile lor.
"De ce nu treceti mai intài pe la mine? Apoi puteti merge acasà sa
 120 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
spuneti sotiei cà ati vorbit cu un pastor ~i sa-i sugerati sa-mi facà si ea
o vizità." EI a considerat cà ar fi o idee bunà si a fixat o intàlnire pentru
lunea urmàtoare, pe durata pauzei sale de pranzo
N-am sa uit niciodatà cà in mornentul in care pàsea In incàpere
a sunat sirena de prànz, dupà cum era obiceiul in San Diego. EI W
consulta ceasul si anuntà cu mandrie: "Mi-am pàstrat recordul!
Niciodatà in viatà nu am intàrziat la vreo ìntàlnire!" De cum luà loc
se dezlàntui intr-o descriere mànioasà, de 25 de minute, a tuturor
suferintelor pe care i le cauzase sotia ~i a psihozei ei. Dupà ce se
descarcà, am incercat sa-i prezint evanghelia lui Isus Hristos sub forma
celor Patru Legi Spirituale auzite de fiica mea de 16 ani ca urmare a
participàrii ei la conferinta Campus Crusade for Chnst (conferintà de
. evanghelizare de mare amploare in campusuri universitare americane
- n.t). Observànd cà Duhul Sfànt folosise aceastà rnetodà de prezentare
a lui Hristos in viata altora, mi-am zis sa incerc.
Tànàrul inginer ma informa cu promptitudine: .Ei bine, eu nu cred
In Hristos; nu cà as fi un ateu, dar pur ~i simplu nu cred." Renuntànd
pentru prima data la inclinatia mea pastoralà de a prezenta dovezile
abundente ale dumnezeirii lui Hristos, am ignora t afirmatia sa si am
continuat sa expun cele Patru Legi Spirituale. Terminànd de vorbit ~i
de desenat cele douà cercuri infàtisànd viata crestinà si cea necrestinà,
am intrebat: "Care din aceste douà cercuri reprezintà viata dumnea-
voastrà?" Am fost destul de surprins cànd mi-a ràspuns, aràtànd spre
cercul vieti i necrestine: ,,0, acesta reprezintà viata mea. Acesta este
un desen cu mine, iatà-mà." Apoi cam ezitant, deoarece el pretinsese
a nu crede In Hristos, am spus: "Cunoa~teti vreun motiv pentru care
n-ati putea sa-I invitati pe Isus Hristos In viata durnneavoastrà chiar
acum?" Spre marea mea mirare, el ma privi direct In ochi ~i spuse:
"Nu, ~e fapt exact de asta am nevoie." Apoi se puse pe genunchi si se
ruga. Intài màrturisi ce om mànios, plin de arnàràciune, resentimente
si ràzbunare era el si 11ruga pe Isus sa-l ierte si sa vinà in viata sa.
Dupà ce termina, se asezà ~i incepu sa plàngà, L-am privit minute
In sir, dupà care el oftà si zise: "Nu m-am mai simtit niciodatà asa
de relaxat pànà acuma!" Apoi mi-a fost dat sa vàd dovada lucràrii
DuhuIui lui Dumnezeu in viata lui ca proaspàt crestin, càci el spuse:
.Apropo, pastore, toate acele lucruri pe care le-am zis despre sotia
mea nu sunt chiar adevàrate. Uità-le. Problema cea mare am fost eu."
Cum sii-ti invingi slàbiciunile 121
Douà sàptàmàni mai tàrziu cànd tànàrul reveni, am fost mirat de
faptul cà el memorase versetele pe care i le sugerasem eu, completase
un studiu biblic ~i citise zilnic din Biblia sa, acesta fiind felul sàu
metodic de viatà. intrebàndu-I: "Ce mai face seria?" el a dovedit din
nou transformarea miraculoasà realizatà In viata sa de Duhul Sfànt,
ràspunzàndu-rni: "Nu prea face bine, dar cred cà e de inteles. Ìi va
trebui ceva timp pentru a depàsi urmàrile tuturor acelor lucruri pe care
i le-am fàcut de cànd suntem càsàtoriti." Acest tànàr iubitor, plin de
compasiune ~i ingéduintà nu semàna deloc cu individui mànios, plin
de amàràciune si otravà de acum douà sàptàrnàni - alta màrturie a
puterii Duhului Sfànt In depàsirea slàbiciunilor naturale aie omului.
Un rezultat interesant al acestei experiente a apàrut douà luni
mai tàrziu. Sotia sa, influentatà de transformarea petrecutà in viata
sotului, a ingenuncbiat acasà si a cerut Domnului Isus Hristos sa vina
in viata ei. A fost eliberatà de problema fricii si nu a mai fost nevoie
sa consulte psihiatrul.
M-a consultat o casnicà dominata de teamà ~i supusà unor
perioade dese de depresie. De-a lungul consilierii acordate, ea mi-a
dezvàluit ce viatà trista tràise. Suportase cinci ani de tratament cu
socuri, dar acum avea senzatia de revenire a vechiului ciclu de tearnà
si depresie de care se ingrozea. Crescuse intr-o familie crestinà, era
càsàtorità cu un bun crestin, om de afaceri, dar era totusi dominata
de slàbiciunea ei: tearna. Una din problemele ei se raporta la un pàcat
comis in urmà cu Il ani, pe care nu si-I putea scoate din minte.
Cu toate cà putea afirma: ,,~tiu cà Dumnezeu m-a iertat", ea adàuga
"Dar eu I1U mi-o pot ierta."
Eu, insà, nu eram sigur cà ea intelesese efectiv amploarea iertàrii
Domnului, asa di i-am solicitat realizarea unui studiu asupra tuturor
invataturilor biblice referitoare la iertarea pàcatelor acordatà de
Dumnezeu. Dupà douà sàptàrnàni ea reveni radiind. Pentru prima data
in viatà femeia aflase ce insernna sa ai pace cu Dumnezeu In ceea ce
priveste un vechi pàcat. Treptat acel pàcat devenise in mintea ei o
parte a trecutului si multe dintre temerile ei au dispàrut, Totusi mai era
nevoie de consiliere suplimentarà datorità faptului cà persoana incà
mai cunostea lungi perioade de depresie.
Ìntr-o zi am putut sa o confrunt cu faptul di depresia ei se
datora autocornpàtimirii ~i cà, exact asa cum Dumnezeu o vindecase
122 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
de vechile ei temeri odatà ce ea a recunoscut iertarea Sa, tot asa EI
o putea elibera ~i de perioadele de depresie, dacà ea ar inceta sa
se autocompàtirneascà. Avànd tendinte perfectioniste, femeia se
complàcea in "rumegarea" mintalà a proastelor obiceiuri aie sotului.
Deseori era nernultumità de lipsa de expresivitate a dragostei acestuia
fata de ea. De fapt, ea recunoscu multe domenii din viata ei in care
se autocompàtimea. Odatà confruntatà cu pàcatul aflat in spatele
acestui obicei extrem de periculos, ea il màrturisi ca atare ~i plecà
inarmatà cu metoda de mai sus de depàsire a slàbiciunii, Peste doar
càteva sàptàmàni ea ma sunà pentru a ma anunta cà nu mai era
nevoie de consiliere. Am primit nenumàrate biletele de apreciere din
partea ei, iar sotul imi multurneste, ori de càte ori ne intàlnim, pentru
"transformarea" sotiei sale. Dar aceasta nu se datoreazà consilierii, ci
Duhului Sfànt care i-a invins slàbiciunea.
Am infàtisat doar càteva cazuri pentru a sublinia faptul cà
Dumnezeu poate invinge slàbiciunile tale. Cu totii avem tendinta de a
exagera problemele noastre si, dacà va màngàie cu ceva, retineti: "Nu
v-a ajuns nici o ispità care sa nu fi fost potrività cu puterea omeneascà,
Si Dumnezeu, care este credincios, nu va ingàdui sa fiti ispititi peste
puterile voastre, ci, impreunà cu ispita, a pregàtit ~i iesirea din ea, ca
s-o puteti ràbda." (l Corinteni lO: 13)
Oricare ar fi slàbiciunile tale, ele sunt "potrivite cu puterea
orneneascà" deoarece ele sunt rezultatul temperamentului tàu, al
trecutului, educatiei si motivatiei tale. Dacà L-ai primit pe lsus Hristos
ca Domnul si Màntuitorul tàu, motivatia ta de acum precum si cea mai
importantà parte a caracterului tàu va fi Duhul Sfànt. Viata din belsug
pe care a venit sa ti-o dea Domnul Isus (Ioan IO: lOb) este a ta prin
plinàtatea Duhului Sfànt. Dacà ai fost dominat de slàbiciunile tale,
imbàrbàteazà-te. Isus Hristos le poate invinge. Ti se deschide de acum
o cale cu totul nouà spre viatà, pe màsurà ce lasi temperamentul tàu
sub autoritatea Duhului Sfànt.
Capitolul 12
TEMPERAMENTE MODIFICATE PRIN DUHUL SFÀNT
Cànd Duhul Sfànt intrà in viata unui om, EI incepe imediat sa
modifice temperamentul umano In calitate de consilier, aJ~ marea
bucurie de a vedea lucrarea inconfundabilà a Duhului asupra
temperamentului natura I al unei persoane pànà lntr-acolo lnca~
devine aproape imposibil de a mai identifica unnele tempe~amentulu~
originaI. Este deosebit de incurajator sa observi aceastà modificare mal
ales atunci cànd persoana nu are nici o notiune despre temperament:
ea este pur si simplu modificata prin Duhul Sfànt.Aceastà modificare
de temperament este de asteptat. _ .
"Na~terea din nou" este o experientà supral~~tur~l~ ~I, ca atare,
trebuie sa aibà un efect supranatural asupra unui individ, GraduI de
modificare al temperamentului unei persoane va fi direct proportional
cu plinàtatea Duhului Sfànt ìn viata sa. Du~ul .S~ant :a introduce
automat noi tràsàturi si caracteristici In natura individului.
Cele nouà caracteristici ale Duhului Sfànt observate in Galateni
5:22-23 reprezintà o bazà de lucru pentru a indica ceea ce poate f~ce
Dumnezeu din materia prima a temperamentului nostru. Vom examma
din nou fiecare temperament si vom arata modul in care Duhul Sfànt
furnizeazà putere pentru fiecare din slàbiciunile no~stre. Aceastà
modificare va avea loc treptat si, de obicei, in subconstient.
Sangvinul plin de Duhul Sfànt ..._
DI. Sangvin va fi rntotdeauna un extravernt - chiar ~I dupa ce
va avea parte de plinàtatea Duhului. El va fi de asemenea un _suflet
energie, molipsitor ~i plin de compasiune. Dat fiind faptul ca este
 124 Ìnvingànd temperamentul prin Dnhul Sfànt
atàt de vorbàret, una din primele modificàri vizi bile In viata sa va fi
conversatia, Va vorbi probabil la fel de muIt ca inainte, dar va exista
o mare diferentà. EI va invàta un nou vocabular, lepàdànd cuvintele
murdare si profanatoare atàt de des utilizate, care sunt caracteristice
sangvinului nernàntuit. Va continua sa spunà glume inveselind
. intrunirile, dar de acum li va face plàoere umorul de bun gust si nu
povestioarele sugestive sau obscene. EI va continua sa sirntà impreunà
cu altii, insa plin de eompasiune bine directionatà. Ìn loe sa pianga doar
cu cei ce plàng, el li va incuraja acum Impàrtàsindu-Ie prornisiunile lui
Dumnezeu si indreptàndu-i spre Isus, inceputul si sfàrsitul credintei
noastre. Lipsa de vointà a d-lui Sangvin reprezintà probabil cea mai
mare problema a sa.
Odatà ce va fi plin de Duh Sfànt el va gasi o nouà tàrie de caracter
care Il va impiedica sa .faca ce face gasca" sau sa "urmeze calea
minimei rezistente", Va deveni mai consistent in viata sa personalà,
pànà intr-acolo incàt vafi mai organizat si mai de incredere. Va invàta
sa spunà "nu" unor oportunitàti, preferànd sa se achite cu succes de
responsabilitàtile pe care deja le are.
Cu toate cà este receptiv la mediul inconjuràtor, el va evita sa se
gàseascà singur cu secretarele dràgute sau sa flirteze cu alte femei.
Ìncepe modificarea simtului valorilor, iar sotia sa i se va pàrea mai
atràgàtoare si fericirea familiei sale va avea o mai mare importantà,
Acest om dinamic va gasi un nou scop provocator In viatà, acela
de a fi folosit de Dumnezeu. Odatà ce a gustat bucuria de a vedea
felul in care Duhul Sfànt ii utilizeazà viata pentru a-i atrage pe altii la
Hristos, vechiul stil de viatà i se va pàrea foarte insignifiant.
Un prieten comerciant ma invita intr-o zi sa luàm masa impreunà
si-mi impàrtàsi problemele sale, dovedindu-se un sangvin aproape
100%. Càte un trimestru realiza vànzàri spectaculoase la locul de
muncà, apoi intra intr-o perioadà de apatie, in care nu vindea nimic.
Avea probleme cu lascivitatea, iar viata desfrànatà din trecut li suràdea
din nou. Renuntase la orele sale de Scoalà Durninicalà ~i inventa scuze
ieftine pentru a lipsi de la unele adunàri, Era intru totul de compàtirnit.
l-am subliniat faptul cà Duhul Sfànt nu vroia sa-l piardà, càci "pe
ci ne il iubeste Domnul, il si disciplineazà'viar necazurile sale erau
de la D~mnul. Apoi am discutat despre viata plinà de Duh Sfànt si a
inteles. In mod treptat l-am vàzut pe acest om devenind In practicà
Temperamente modificate prin Duhul Sfànt 125
ceea ce era in Duh. O nouà stàpànire de sine a apàrut In viata sa; este
pe primul sau al doilea loc in topul vànzàrilor de mai bine de un an;
viata lui de familie este transformatà, Chiar mai mult, Dumnezeu l-a
folosit din plin In vietile multor oameni de afaceri, atàt credinciosi, càt
si necredinciosi. Credeti-rnà, nu ar mai schimba viata sa plinà de Duh
Sfànt pe cea a vechiului sangvin.
Alta putere pe care Duhul Sfànt o pune la dispozitia d-lui. Sangvin
este pacea. El este agitat de felul sàu, insà, pe màsurà ce Duhul li oferà
alt rost In viatà, el va face de asemenea dovada unei paci relaxate.
El va invàta sa-si incredinteze soarta in màna Domnului si, in loc sa
genereze confuzie si dispute, el va avea un efect mai plàcut si calmant
asupra oamenilor. Aceasta Il va ajuta sa evite multe situatii neplàcute
determinate de propriile sale rationamente pripite.
Noua pace gàsità precum si stàpànirea de sine li vor ajuta sa-si
controleze firea iute. Aplicànd formula data anterior pentru depasirea
slàbiciunii sale, care este mania, el va evita iesirile necontrolate care
se dovedesc de multe ori stànjenitoare si umilitoare. Astfel el va avea
de acum perioade de pace In locul celor de rusine, de càintà si de
ostilitate din partea altora.
Deoarece dI. Sangvin este inclinat din fire spre egocentrism,
Duhul Sfànt va introduce o nouà smerenie in viata sa. Treptat el
va deveni preocupat de nevoile si doleantele celorlalti. Nu va mai
ridiculiza in public vreun suflet necàjit doar pentru a stàrni ràsul
grupului, ci va tine cont de sentimentele altuia si i~i va cauta distractia
in alta parte. Conversatia sa nu va mai aduce In centru propria persoanà
ci pe Domnul Isus Hristos si lucrarea crestinà. Pe scurt, egotismul sàu
va ceda locul unei smerenii necunoscute naturii sale, iar el va inceta sa
fie personajul irnpunàtor din trecut.
Aceastà nouà umilintà ii va aduce prieteni noi si, avànd in
vedere faptul cà el este o persoanà expresivà, credinta sa va deveni
contagioasà.
Apostolul Petru este un bun exemplu al sangvinului plin de
Duh Sfànt, Dupà Ziua Pogoràrii Duhului Sfànt (Rusaliile sau Ziua
Cincizecimii) Petru si-a folosit buzele pentru a predica eu putere pe
Isus Hristos. Ìncepànd din acel moment s-au putut observa consistenta
si infrànarea In viata lui Petru, fara nici un fel de tendinte egoiste. EI a
continuat sa fie un conducàtor, dar atitudinea sa in fata sanhedrinului
 126 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
din Faptele Apostolilor 4 indica o retinere determinata de Duhul Sfànt,
stràinà firii sale. Viata sa a fost folosità din belsug spre slava lui Hristos
deoarece el era plin de Duh.
Multi crestini sangvini au fost unelte in màna lui Dumnezeu,
impàrtàsind credinta 10r, pe rnàsurà ce au càutat plinàtatea Duhului
Sfànt ~i au umblat prin Acesta. Mare va fi ràsplata lor in ceruri.
Cu tristete trebuie sa o spun, multi crestini sangvini au trecut agitati
si lipsiti de rod prin viatà, declansànd dispute, rànind alti credinciosi
si impiedicànd efectiv lucrarea bisericii loroEi vor ti màntuiti "ca prin
foc" (l Corintenì 3: 15), dar ràsplata lor va ti mica sau va lipsi - si
toate din cauza faptului cà nu au acordat atentie poruncii dumnezeiesti
"fiti plin de Duh Sfànt". (Efeseni 5: 18)
Colericul plin de Duh Sfànt
Colericul plin de Duh va deveni in mod invariabil un conducàtor
crestin dinamic ~ieficient. Vointa sa puternicà, directionatà de Sfàntul
Duh spre tinte de valoare vesnicà, 11 va face foarte rodnic. EI va
rnerge acea "mila In plus" pentru a finaliza lucrarea Domnului. De
fapt, multi lideri de renume in istoria bisericii au fost posesorii unui
grad semnificativ de temperament coleric. Productivitatea natura la
a colericului nu se datoreazà superioritàtii intelectului sàu, ci este
rezultatul mintii sale active si al insistentei.
O companie comercialà a constatat cu ceva timp in urmà cà
diferenta dintre un agent cornercial excelent si unul obisnuit era
efortul suplimentar de 17%. Crestinul coleric este mult mai capabil
de a depune acel efort suplimentar de 17% si, dacà mai adaugi si
optirnismul sàu natural, vei gasi un om gata de a "face mari ispràvi
pentru Dumnezeu".
Conducerea unui coleric s-a dovedit a fi un pericol in decursul
istoriei crestine atunci cànd acesta a cedat tentatiei de a-si atri bui lui
insusi meritul pentru ceea ce a realizat Dumnezeu cu viata sa, intristànd
Duhul si revenind la starea de implinire a lucràrilor Domnului prin
propria-i energie. Datorità abilitàtilor sale innàscute, va trece insà
un timp pànà ce va fi vizibilà celorlalti independenta sa de Duhul
Sfànt, astfel cà ei Il vor mai urma o vreme. PaveI a spus: "Calcati pe
urmele mele, càci si eu calc pe urmele lui Hristos." (l Corinteni l I: I)
Noi trebuie sa urmàm conducàtori crestini doar in màsura in care
Temperamente modificate prin Duhul Sfànt 127
acestia ìl urmeazà pe Hristos, dupà cum ne este descoperità voia Sa
prin Cuvàntul lui Dumnezeu.
In ciuda calitàtilor mentionate mai sus, trebuie reliefat faptul cà
dl. Coleric are temperamentul cu cele mai mari nevoi spirituale, dar
de cele mai multe ori nu constientizeazà aceastà realitate. Deseori el
nu doreste sa o recunoascà, chiar dacà este atentionat nu de putine ori
el este multumit sa facà .Jucrarea Domnului" independent de Duhul
Sfànt. Ferice de colericul (si familia sa) care recunoaste odatà cu Pavel
cà trebuie sa .moarà in fiecare zi" ~i este dispus sa spunà: .Am fost
ràstignit impreunà cu Hristos ~i tràiesc ... dar nu mai tràiesc eu, ci
Hristos tràieste in mine." (Galateni 2:20)
Printre primele schimbàri survenite in colericul plin de Duh se
va regàsi dragostea sa pentru oameni. EI ìi va privi pe oameni tot mai
mult ca indivizi pentru care a murit Hristos, iar perspectiva sa va fi
caracterizatà de adevàrata compasiune. Dacà va fi indrumat corect, el
va recunoaste necesitatea trimiterii de misionari in tàrile pagane aIe
lumii.
Un necrestin, auzind cà vàrul sàu va deveni translator biblic si
,,ì~i va ingropa viata in jungla Braziliei", a facut urrnàtoarea afirmatie:
,,~tiu ce as face - as lua un automat si i-as secera pe acesti bàstinasi!"
In timpul prime i perioade de lucru a traducàtorului in càmpul misionar,
vàrul acestuia s-a convertit. Duhul Sfànt l-a transformat in asa màsurà
incàt dupa patru ani, la intoarcere, l-a intàmpinat pe misionar pe
aeroport si a pus la dispozitia intregii sale familii o garderobà nouà,
Recent cel intors la Domnul mi-a màrturisit cà, impreunà cu sotia sa,
vor lucra pentru Wyc\iffe Bible Translators (cea mai mare societate
de traducere si ràspàndire a Bibliei in lumea neincrestinatà - n.t.)
pentru a castiga banii necesari si a gasi lucràtori care sa duca
Evanghelia triburilor lumii lipsite de Biblie. Doar Duhul Sfànt
putea sa toarne dragoste lntr-o inimà ca aceea!
Colericul plin de Duh Sfànt va experimenta o pace crescàndà,
nelimitata de perioadele de activitate. Pas cu pas lui i se va pàrea
mai usor sa astepte càlàuzirea Domnului si intelepciunea Sa, decàt sa
porneascà pripit bazàndu-se pe rationamentul sàu intuitiv. Pe rnàsurà
ce pacea lui Dumnezeu inlocuieste mania sa nativa el va descoperi
cà este mai fericit si mai rnultumit. In loc sa se consume pentru o
nedreptate care i s-ar fi fàcut, el va invàta sa "arunce toate ingrijoràrile
 128 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
asupra Domnului". Dacà trebuie sa existe ràzbunare, el Il va lasa pe
Durnnezeu sa o aplice. Pe scurt, el va ajunge sa aprecieze umblarea
neintreruptà cu Hristos prin plinàtatea Duhului Sfànt. Pe [finga faptul
cà se bucurà de pace spiritualà ~i afectivà, colericul va evita ulcerul
pe care In alte conditii l-ar fi fàcut. Cunosc o familie de patru colerici,
dintre care cel fara ulcer posedà cel mai putemic temperament coleric.
Nu este o coincidentà cà acesta este si singurul din cei patru care a aflat
de viata plinà de Duh Sfànt, Celelalte patru caracteristici spirituale atàt
de necesare d-lui Coleric sunt blàndetea, bunàtatea, indelunga ràbdare
si smerenia. Pentru a se folosi càt mai birre de viata lui si pentru a-I
imbogàti, Duhul Sfànt doreste sa-i formeze aceste caracteristiei.
Cànd este plin de Duh, dl, Coleric va renunta la tendinta sa de
a fi dur, crud si uneori nesuferit, ~i va deveni politicos, indulgent si
cuviincios. In loc sa-si ignore sotia In public, el va incepe sa o trateze cu
respect. N u pentru cà amabilitatea si considerati a ar avea insernnàtate
pentru el, ci pentru cà au insemnàtate pentru ea si este o bunà rnàrturie
pentru Hristos. Ar fi de neconceput imaginea Domnului Isus intrànd
intr-o incàpere inaintea unei femei, làsànd usa sa se trànteascà In urma
Lui. Tot asa, acesta nu va fi obiceiul unui urmas al Sàu plin de Duh.
A tunci cànd Sfàntul Duh introduce o smerenie care improspàteazà
atitudinea rnàndrà a d-lui Coleric, el va avea dorinta fireascà de a
intreprinde activitàti In folosul altora si va gasi o nouà ràbdare fata
de inconsecventa si slàbiciunile acestora. Ìn locul sentimentului de
superioritate in confruntarea eu slàbiciunile altora, el va multumi
Domnului pentru darul rninunat al autocontrolului. Este un dar pe care
Il va aprecia tot mai mult odatà cu utilizarea lui.
Curn lumea este plinà de oameni nevoiasi, domnului Coleric plin
de Duh nu-i vor lipsi activitàtile pentru intrajutorarea altora si nici
beneficiarii acestor lucràri, Acurn, lnsà, in locul timpului pierdut cu
acele lucruri care satisfàceau nevoia sa de activitate, el va ti condus
de Duhul spre investirea sa in lucrarea de care omul are cea mai
mare nevoie - o cunostintà personalà despre Domnul ~i o experi-
enta cu Isus Hristos. Noua sa ingàduintà, ràbdarea ~i tactul sàu Il vor
transforma intr-un eficient pescar de sutlete. Pentru el rezultatul va ti
o viatà bogatà si plinà de recompense, investita in oameni de dragul
Màntuitorului, precum si multe ràsplàti in cer ca urmare a respectàrii
poruncilor Domnului.
Temperamente modificate prin Duhul Sfànt 129
Puterea Duhului de a schimba temperamentul eoleric mi-a fost
infati~ata cu càtiva ani in urmà. Aveam in biserica noastrà un bàiat de
liceu care era de-a dreptul ràu. Fiica noastrà pe atunci in vàrstà de 4
ani nici nu vroia sa se apropie de el. In decursul anului de absolvire
al bàiatului, Duhul Sfànt I -a miscat profund si, in ciuda faptului cà
fusese botezat si era membru al bisericii, el a realizat cà nu se nàscuse
din nou eu adevàrat. De revelion el a ingenunchiat ~i L-a invitat pe
Isus Hristos In viata sa ca Dornn si Màntuitor,
Schimbarea acestui bàiat a fost uluitoare. In viata sa a apàrut o
nouà, incredibilà bunàtate ~i amabilitate. Douà luni mai tàrziu, dupà
. terminarea adunàrii, se plimba prin preajma bisericii cànd fetita noastrà
tocmai iesea de la clasa de incepàtori. Zàrnbind el li intinse bratele si
spre marea mea uimire ea fugi imediat spre el ~i-l imbràtisa tare. Am
fost convins cà el nu mai era acelasi baia t - cu toate cà ex.teriorul sàu
ràrnàsese nemodificat.
Colericul plin de Duh se va bucura de multe binecuvàntàri
necunoscute colericului natura l. Printre ele se numàrà dragostea si
tovàràsia, Colericul firesc are putini prieteni apropiati. Oamenii Il
respectà, deseori II admirà, dar, fiindcà se tem atàt de mult de el, foarte
putini sunt aceia care ìl iubesc. Posedànd plinàtatea Duhului Sfànt, el
va da dovadà de acea personalitate ingàduitoare care va atrage oamenii
in mod real si durabil. Colericul natural, realizànd cà este lipsit pànà si
de iubirea familiei, ar putea spune: "Nici cà-rni pasà." Dar In inima lui
va sti care este realitatea. DI. Coleric are nevoie disperata de plinàtatea
Sfàntului Duh.
Apostolul Pavel este probabil cea mai bunà ilustrare a eolericului
plin de Duh pe care o gàsim In Biblie. Prima data il vedem In cartea
Faptelor Apostolilor la capitolul 8 participànd la moartea primului
martir crestin, Stefano In capitolul 9 aflàm cum " ... sufla lncà
amenintarea si uciderea impotriva ucenicilor Domnului."
Dacà a existat vreodatà o descriere a colericului pur, iat-o.
Cei ce studiazà Biblia sunt fascinati de descoperirea transformàrii
dinamice din interiorul acestui om. Chiar si numai simpla cercetare a
comportamentului sàu ulterior convertirii a fost utilizatà de Dumnezeu
pentru a-i face pe multi sa recunoascà ca singura explicatie a acestei
realitàti puterea supranaturalà a lui Isus Hristos.
 130 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
Melancolicul plin de Duhul Sfànt
Multiplele talente ale temperamentului melancolic sunt
imbogàtite ~i fàcute sa rodeascà prin plinàtatea Duhului Sfànt.
Natura sa bogatà, sensibilà va fi acordatà in mod sincer la cerintele
spirituale aIe umanitatii. Nimeni nu poate percepe mai real strigàtele
patetice aIe omului pierdut ca melancolicul. Cànd este plin de Duh el
nu numai di le va percepe, dar se va afla ~i la dispozitia lui Dumnezeu
pentru a intreprinde ceva In acest senso Perfectionismul sàu analitic
il face potrivit in special pentru munca de detaliu atàt de necesarà
si totodatà atàt de neglijatà de semenii sai extravertiti. Dacà posedà
plinàtatea Duhului Sfànt, in loc sa fie paralizat de iritare la vederea
neglijentei altora, el va sluji Domnului in liniste, privind cu bucurie
faptul de a putea participa la ràspàndirea evangheliei màntuirii.
Colturile uitate ale lumii sunt indatorate melancolicilor plini de
Duh care prin sacrifiu de sine fac sa se audà si aici vestea cea bunà.
Multi crestini pot sa-si aminteascà de un melancolic credincios, plin
de Duh, care s-a tinut stàruitor de ei atunci cànd altii ii abandonasera.
Datorità capacitàtii sale mari de a iubi, el ii conduce pe altii cu dragoste
spre Màntuitorul, deseori suferind multe abuzuri pe acest drum.
Putini crestini realizeazà cà atunci cànd canta un frumos imn in
bisericà, cànd citesc o poezie plinà de semnificatie sau unele cugetàri
profunde despre Dumnezeu, se bucurà de muzicà cum ar ti "Mesia"
sau privesc o minunatà lucrare de arta, ei savureazà de fapt rezultatele
talentelor melancolice, modificate si energizate de Duhul Sfànt.
Caracteristica egocentricà a melancolicului, care domina viata
acestuia atàt de des, va ceda locul smereniei si bunàtàtii atunci cànd
se va afla sub influenta Duhului Sfànt. Cea mai bunà terapie din lume
pentru un melancolic este de a-si desprinde privirea de la sine si de
a se implica pentru altii, Nu stiu cum s-ar putea realiza aceasta fàrà
Isus Hristos. Cànd smerenia si bunàtatea Duhului pun stàpànire pe
melancolic, acesta va constientiza cà este "cel mai mare pàcàtos" si
totodatà beneficiarul induràrii nelimitate a lui Dumnezeu.
Cu toate cà nu va ti niciodatà neglijent in lucràrile lui, el va
incepe sa realizeze cà nevoile altora sunt atàt de acute, incàt va tre bui
sa se punà la dispozitia lui Dumnezeu pentru a sluji semenilor. Nu
perfectionismul sàu va fi acela care va duce de fapt la indeplinirea
sarcinii, ci lucrarea Duhului Sfànt. Cànd Acesta 11va face pe melancolic
Temperamente modificate prin Duhul Sfànt 131
sa vada cà Dumnezeu nu doreste perfectiunea, ci disponibilitatea sa,
abia atunci el va fi pregàtit pentru slujire.
In màna lui Dumnezeu orice om slab are valoare, si conform
spuselor lui Pavel, "cand sunt slab, atunci sunt tare." Pe màsurà ce
aceastà smerenie se evidentiazà in viata sa, melancolicul poate sa
se bucure cu adevàrat de cei din jurul sàu in ciuda slàbiciunilor lor,
nemaifiind tentat sa-i critice si, astfel, sa-si impovàreze constiinta
sensibilà.
Un melancolic plin de Duh Sfànt va avea parte de un somn linistit
in timp ce patul melancolicului firesc va deveni o masà de tortura,
deoarece acesta din urma va retrài si va rememora efectele spiritului
sàu critic si aie remarcilor sale caustice. Dànd ce are el mai bun in
muzicà, arta sau in oricare alt domeniu, melancolicul sub autoritatea
Duhului va fi multurnit apoi sa-L lase pe Dumnezeu sa se ocupe de
rezultate. Melancolicul dominat de fire nu vafi niciodatà satisfàcut,
O casnicà melancolicà mi se pianse de inconsecventa sotului ei
sangvin. Ìntotdeauna intàrziat, neputàndu-se baza pe el, neglijent cu
imbràcàrnintea si supraapreciindu-si in permanentà capacitàtile, el se
alegea cu o critica abundentà. Cu blàndete i-am dezvàluit tinerei femei
faptul cà, in ciuda tuturor punctelor slabe aie sotului, Dumnezeu il
folosea pe acesta mult mai mult decàt pe ea. Ìn calitate de tànàr crestin,
el era o màrturie dinamica la serviciu si càstigase numerosi colegi si
clienti pentru Hristos. Ea putea sa le facà pe toate mai bine decàt el,
insà nu condusese nici un suflet la Isus.
De ce oare? Nicidecum datorità inconsecventei lui, ci a faptului
cà el era disponibil.Ìn ceea ce o privea, scuzàndu-se cà "nu e momentul
potrivit", femeia ràspundea càlàuzirii Duhului prin: "nu stiu versetul
biblic potrivit" sau "poate cà jignesc pe cineva".
Dar astàzi ea este un pescar de suflete. Motivul: acum, in locul
eschivàrilor, ea se roagà: .Doamne, iatà buzele mele; dacà doresti sa
le folosesti, ele iti stau la dispozitie." Nu este intotdeauna sigurà cum
va incepe conversati a, dar de obicei Duhul Sfànt se foloseste de ea.
Smerenia data de Duhul si bunàtatea fac orice persoanà disponibilà
pentru Dumnezeu, iar disponibilitatea are ca urmare rodnicia.
Cea de-a saptea caracteristicà a Duhului Sfànt anuleazà tendinta
melancolicului spre pesimism. Pesimismul este contagios; dar credinta
vindecà pesimismul. Pe màsurà ce Duhul detine controlul asupra unui
132 Ìnvingànd temperarnentul prin Duhul Sfànt
credincios melancolic, lucrurile considerate drept imposibile sunt
privite acum din perspectiva puterii lui Dumnezeu. Prin credintà,
Moise melancolicul a devenit un mare conducàtor. La fel si astàzi,
multi credinciosi confruntati cu obstacole coplesitoare le-au abordat
cu credintà ~i Dumnezeu le-a oferit victoria. Nu putini crestini, precum
Israelul din vechime, il limiteazà pe Dumnezeu prin necredinta.
Dumnezeu cauta in prezent oameni ai credintei, (2 Cronici 16:9) EI nu
cauta genii ~i intelectuali, ci vas e disponibile, care sa aibe suficientà
credintà pentru a se increde in Dumnezeu in realizarea imposibilului.
Acum càtiva ani imi spàrsesem ochelarii de soare fumurii si
càutànd altii noi am descoperit cà cei cu sticla verde fàceau totul in
jur sa arate mai bine. Iarba arata mai verde, cerul mai albastru, de fapt,
toate culorile deveniserà mai intense. Brusc am inteles cà atunci cànd
Duhul Sfànt umple un credincios EI va aseza ochelarii credintei si toate
vor apàrea mai frumoase - imposibilul devine posibil, irealizabilul
tangibil. Ferice de omul plin de Duh In timpul acestor vremuri
intunecate, deoarece ochelarii credintei conferà tuturor lucrurilor un
alt aspect. Dumnezeu s-a folosit de tot felul de oameni, atàt in tim-
purile biblice, càt ~i de-a lungul istoriei crestinismului.
Unii au fost genii de o cultura deosebità, ca de exemplu apostolul
Pavel, iar altii oameni de rànd, needucati, precum Petru. Dar teti cei
folositi de Dumnezeu, indiferent de vremuri, au fost caracterizati de
acelasi lucru - credinta,
Indispozitia fireascà a d-lui Melancolic nu se potriveste cu
bucuria si pacea Duhului Sfànt, Nimeni nu poate fi concomitent plin
de Duh si deprimat, nici chiar dl. Melancolic. Aceasta nu inseamnà
di el nu va cunoaste periode de depresie, ci rezultà cà atunci cànd
este deprimat si rnàhnit nu e plin de Duh. Dacà se va preocupa de
plinàtatea Duhului Sfànt in loc de circurnstantele sale sau de sine, el
nu va fi màhnit.
Bucuria si pacea ii vin crestinului din douà surse: din Cuvàntului
lui Dumnezeu si din darul Duhului Sfànt, (Coloseni 3:15-17; Efeseni
5:18-21) Am cunoscut crestini màhniti care nu citeau Biblia nicio-
data pentru binecuvàntarea 10r spiritualà, Acestia mai degrabà sedeau
lipsiti de activitate, compàtimindu-se, decàt sa citeascà Cuvàntul
Domnului. lsus a spus: "V-am spus aceste lucruri pentru ca bucuria
Mea sa ràmànà in voi ~i bucuria voastrà sa fie deplinà." (loan 15:11)
Temperamente modificate prin Duhul Sfànt 133
Màntuitorul a mai zis: "V-am spus aceste lucruri ca sa aveti pace in
Mine. In lume veli avea necazuri; dar indràzniti, Eu am biruit lumea."
(Ioan 16:33)
Bucuria si pacea melancolicului plin de Duh il pregàtesc afectiv
pentru a da la ivealà multele bogàtii pe care Dumnezeu le-a pus in el.
Treptat, el se va lepàda de vechile sale obiceiuri morocànoase odatà ce
bucuria si pacea Duhului Sfànt ii vor umple viata,
Dupà spusele unui melancolic plin de Duh: .De cànd umblu prin
Duhul Sfànt am incetat sa mai caut fericirea si intr-o zi mi-arn dat
seama cà sunt fericit!"
Dragostea lui Dumnezeu turnatà in inima credinciosuLui de càtre
Duhul Sfànt trebuie sa aibà un efect asupra crestinului. Pe màsurà ce
dragostea divina inundà crestinul melancolic, acesta devine tot mai
putin preocupat de el insusi si mai mult de Hristos ~i de altii, Chiar ~i
numai aceasta in sine ar fi o bunà terapie. Sub puterea acestei iubiri,
dI. Melancolic devine un alt orn.
Apostolul Torna este un bun exemplu al Noului Testament a
ceea ce Dumnezeu poate sa facà cu un temperament plin de Duh. El
este cunoscut ca fiind ucenicul necredincios, datorità fairnoasei sale
afirmatii: "Dadi nu voi vedea in màinile Lui semnul cuielor si dacà
nu voi pune degetul meu in semnul cuielor si màna mea in coasta Lui,
nu voi crede." (Ioan 20:25) Aceasta este necredintà crasà generata de
indoielile lui Torna. Crasà, deoarece cuvintele au fost rostite in ciuda
prornisiunii repetate a Domnului de-a Invia si a incredintàrii celorlalti
zece apostoli cum cà: .Arn vàzut pe Domnul!"
De fapt, aceasta nu este singura mostra de pesimism a
ternperamentului lui Torna. In Ioan Il: 16, Isus a insistat sa rneargà la
casa lui Lazàr din Betania, impotriva tuturor avertizàrilor ucenicilor
de a nu trece prin ludea, fiindu-I viata in primejdie. Vàzànd hotàràrea
Domnului sàu ~i exprimàndu-si pesimismul, Toma a spus tovaràsilor
sai ucenici: .Haidem sa mergem si noi sa murim cu El."
Din punct de vedere omenesc acest om era destinat esecului, dar
acesta nu a fost cazul lui Toma. Dupà ce a avut parte de plinàtatea
Duhului Sfànt, Torna a plecat sa-si slujeascà Domnul cu credinciosie.
Biblia nu ne redà intreaga istorie a lui Torna, limitàndu-se la faptele lui
Petru si Pavel ~i aLe lucràtorilor lor cei mai apropiati. Cànd m-am aflat
In India, la Madra, am vizitat mormàntul apostolului Toma. Istoria
134 Ìnvingànd temperamentul prin DuhuI Sfànt
vieti i sale In slujba Evangheliei este considerata autentica de multi
urmasi ai sai.
Se pare cà dupà Ziua Rusaliilor, Torna a fost condus de DuhuI
In India unde a infruntat tot felul de pericole si l-a predicat pe Isus
cu putere. Multi s-au intors la Dwnnezeu si s-au fonda t biserici. Mai
tàrziu, Torna a murit ca martir pentru credinta sa, dovedind un curaj
pe care numai Duhul Sfànt putea sa-l dea. Biserica de azi din India
de sud nu este rezultatul lucràrilor de misionariat, ci dateazà incà din
primul secol, de cànd necredinciosul, melancolicul Torna a devenit un
slujitor credincios lui lsus Hristos datorità plinàtàtii Duhului Sfànt.
Flegmaticul plin de Duh Sfànt
Modificàrile de temperament cele mai putin vizibile ca urmare a
plinàtàtii Duhului vor fi cele aie flegmaticului. Aceasta deoarece din
fire dI. Flegmatic este calm, plàcut, linistit, bucuros si consecvent - in
genere calitàtile pe care le astepti de la un crestin. De fapt, flegmaticii
nernàntuiti de multe ori se comporta mai crestin decàt multi crestini,
Atunci ce va face Duhul Sfànt pentru un flegmatic?
Cu sigurantà, va genera din interior acea persoanà linistità si
imperturbabilà, pe care flegmaticul firesc o afiseazà doar. EI va depàsi
de asemenea defectele sale cum ar fi reticenta, incàpàtànarea, teama,
indiferenta si lipsa motivatiei. DI. Flegmatic posedà capacitatea de a
f un foarte bun conducàtor; Duhul Sfànt ii va da puterea de a atinge
acest potenti al.
Prima roadà a Duhului va fi motivarea domnului Flegmatic.
Inima satiind efectiv plinà de dragoste fata de altii, el va ti determinat
sa iasà din cochilia sa auto-conservatoare si sa se dàruiascà cu mai
mult elan servirii Domnului. Odatà cu cresterea iubirii sale pentru
Isus, el va uita de sine ~i va accepta, de dragul Domnului, lucruri pe .
care altàdatà le-ar fi respins. Avànd puterea Domnului la indernànà,
el va deveni in curànd un conducàtor voluntar, participant in loc de
spectator. Acest dar al dragostei din partea DuhuIui Sfànt va elimina
parte a tàioasà a umorului sàu, transformàndu-I intr-o sursà de piacere
pentru semenii sai. Dumnezeu il va folosi ca o influentà linistitoare,
incurajatoare si revigorantà asupra altora.
Darul credintei dàruit de Duhul Sfànt flegmaticului va
rezolva una din problemele de-o viatà aIe acestuia - tearna.
Temperamente modificate prin DuhuI Sfànt 135
Majoritatea flegmaticilor sunt neobisnuit de tirnizi si temàtori. Frica
este un factor inhibitor necrutàtor, dar pe màsurà ce Duhul inspira
incredere ~i credintà, persoana incepe sa-si piardà multe din inhibàrile
sale firesti sau adoptate. Nu putini flegmatici au spus: "N-a~ putea
rasti nici un cuvànt in fata unui auditoriu", dar atunci cànd Duhul le
umple viata, ei VOI' descoperi cà vorbesc cu mai multa usurintà.
Schimbarea nu survine peste noapte, ci treptat interesul sàu pentru
altii si dorinta sa de impàrtàsire a credintei sale vor lua locul fricii.
Cànd va vorbi, va face de obicei o lucrare excelentà, fiind bine pregàtit
si avànd gàndurile bine organizate. Nu va ti niciodatà un extravertit,
ci va avea un mesaj linistit, exemplificat si logic, care va fi bine primit
de cei nereceptivi la spusele extravertitilor volubili.
Odatà ce Duhul Sfànt li umple viata, flegmaticul va ajunge incet
la constientizarea faptului cà: "pot totul in Hristos, care ma intàreste."
Acest concept il propulseazà prin usi deschise spre slujire si, avànd
in vedere cà este un om eficient pe care te poti baza, i se vor oferi
oportunitàti chiar mai mari.
Bunàtatea si smerenia Duhului lucreazà impreunà asupra d-lui
Flegmatic, indreptàndu-i gàndurile spre altii, nu spre sine, necesitatile
acestora devenind o sursà de motivatie. Altruismul va lua proportii si
egoismul va fi inlocuit de o generazitate crescàndà,
Majoritatea oamenilor au nevoie de stàpànire de sine - darul
Duhului Sfànt. Cànd aceasta apare in viata flegmaticului, ea ìl va
determina sa-si duca pànà la capàt indatoririle si sa se implice In
diferite forme de slujire omise pànà In acest moment. Multi lucràtori
crestini rodnici si credinciosi sunt flegrnatici plini de Duh Sfànt.
O bunà ilustrare biblicà a lucràrii Duhului in viata unui flegmatic
este Avraam cel plàcut si bun din fire. Acest mare patriarh a fost
dominat majoritatea vietii sale de tearnà. De fapt, in douà rànduri el a
fost infricosat pànà la egoism, incàt s-a dezis de sotie ~i a incercat sa
o treacà drept sora a sa. Ea era o femeie foarte frurnoasà, iar Avraam a
crezut cà Faraon si, mai tàrziu, Abimelec vor cauta sa-l omoare pentru
a se càsàtori cu ea. Acest om las a fost mai apoi astfel transformat de
darul credintei, incàt despre el s-a zis: .Avraam a crezut pe Dumnezeu
si credinta aceasta i-a fost socotità ca neprihànire." (Galateni 3 :6)
In mod real, Duhul Sfànt are putere pentru fiecare din slàbiciunile
ornenesti. Dumnezeu nu ne vrea sub contro lui slàbiciunilor ~i defectelor
136 Ìnvingànd temperamentul prin Duhul Sfànt
noastre. Acesta ar fi unul din moti vele pentru care a trimis Duhul
Sàu cel Sfànt. Multi oameni i~i doresc sa fi avut un alt temperament
atunci cànd realizeazà slàbiciunile 10r. Dar nu are nici o irnportantà ce
temperament avem - Dumnezeu ne poate schimba si poate face viata
noastrà utilà Lui.
Aceasta se poate realiza doar prin prezenta Duhului Sfànt in viata
ta. Cel mai important lucru al vietii tale crestine este acela de a fi plin
de Duh Sfànt. Revino asupra capitolului 7: "A fi plin de Duh Sfànt", si
exerseazà zilnic aceastà plinàtate.
Se povesteste cà un tànàr \I intrebà pe un bàtràn sfànt, pe care Il
admira, càt timp trecuse de la ultima zi tràità in infrangere. Bàtrànul
replica: "Mai bine de treizeci de ani." Apoi ii explicà tànàrului sàu
prieten cà in urmà cu treizeci de ani el fàcuse un juràmànt sa nu lase sa
treacà nici o ora in tre vreun pàcat comis si rugàciunea sa de màrturisire
a acestuia.
Dacà ìti faci un tel din acest procedeu, impreunà cu rugàciunea
sincera de a fi plin de Duh Sfànt (Luca 1J : 13), te vei bucura de victoria
~i puterea vietii pline de Duh. Vei avea nevoie de timp pentru a deveni
consecvent, dar, nu uita, ai In spatele tàu ani de obiceiuri care trebuie
invinse, Poate cà nici nu vei observa schimbarea atunci cànd va
interveni, dar intr-o bunà zi Iti vei da seama cà in viata ta de zi cu zi ai
devenit o fàpturà nouà ~i cà intradevàr:
.Dornnul a fàcut mari lucruri pentru noi; si de aceea suntem plini
de bucurie." (Psalmul 126:3)
ANEXA A - Indexul termenilor
Analitic - descrierea unei persoane care are capacitatea de a
reduce ceva complex la parti componente simple.
Caracter - o cornbinatie de obiceiuri, sentimente, valori ~i
idealuri.
Extravertit - tip de personalitate aie càrei interese sunt exteme
sau orientate spre exterior, spre oameni sau lucruri si mai putin spre
interior, spre propriile gànduri si sentimente (introvertit).
Introspectìe - meditare asupra propriei persoane si asupra
propriilor gànduri.
Introvertit - vezi .Extravenir''
Intuitiv - abilitatea de a ajunge la o conc\uzie sau rationament
rara a cunoaste felul in care s-a fàcut aceasta; de exemplu "a avea
senzatia".
Motìvatie - termen generai pentru impulsuri, dorinte, vointà,
Nevrotic - despre o persoanà care prezintà o disfunctie psihicà
minerà.
Personalitate - termen popular pentru a descrie persoana ca un
tot, din care fac parte caracterul si temperamentul.
Psihotic - despre o persoanà suferindà de o afectiune mintalà
majorà.
Schizofrenie - boalà psihicà in care de obicei intelectul ~i
afectivul sunt separate si necorelate; exprimat In termeni liberi drept
depersonalizare.
Utilitarist - o persoanà care acordà irnportantà laturii practice si
utile a lucrurilor; folosit uneori despre persoane aie càror valori sunt
limitate si prea lumesti''.
Fieeare persoanà este o combinatìe de
slàbiciuni §i calitati, iar pentru aeeasta existà
un motiv, explicà Tim LaHaye. Fieeare dintre
noi am mostenit un temperament distinet -
predominant sangvin, eolerie, melancolic, sau
flegmatic, eu o combinatie de tràsàturi din
douà sau mai multe categorii. Temperamentul
nostru natural, fiindu-ne dat, Duhul Sfànt poate
manifesta caracteristici suprana .

9 789739 788946