„Călcâiul” biblic

Dificultăţi şi erori de
traducere
Cercetarea de față se referă la
traducerile cuvântului „câlcâi” în Psalmi
și în Noul Testament, în câteva pasaje
problematice – mai ales în Ps. 40:9,
citat și tradus calchiat în Ioan 13:18,
Cel ce mănâncă pâinea cu Mine a
ridicat călcâiul împotriva Mea
He that eateth bread with me hath lifted up
his heel against me.
precum și în Ps. 48:5,
(Pentru ce să mă tem în ziua cea
rea?) Fărădelegea călcâiului meu
mă va înconjura
o traducere neschimbată, de la
versiunile rotacizante, până la 1914
(doar Manuscrisul 4389 încearcă
aici mă va ocoli),
Wherefore should I fear in the evil day? the iniquity
of my heel shall compass me. - Brenton
dar din care călcâiul a fost eliminat,
din cauza obscurității, din Psaltirea
sinodală curentă (revizuirea
necontextuală din 1957):
Pentru ce să mă tem în ziua cea rea,
când mă va înconjura fărădelegea
vrăjmaşilor mei?
Versiunea britanică de linie, 1863 (Keller-Stefanide) -
1921 (Nitzulescu):
Răutatea celor ce mă pândesc , după ce Aristia
dăduse în 1859: Nelegiuirea acelor ce mă pândesc
( &H a*nomiva tw`n e*nedrevontwn me - Vamvas )
Cornilescu 1920: Nelegiuirea potrivnicilor mei
Trad. Isidor de Onciul 1898: Răutatea celor ce mă
urmăresc
Bălgrad 1651: strâmbătatea călcâilor meale
Dosoftei 1673: Să te temi de zî cumplită
Să nu-ți dea de călcâi smântă
Pandrea 1993: răutatea dușmanilor mei
Galaction 1939: nelegiuirea prigonitorilor mei
Nicodim 1944: răutatea vrăjmașilor mei
Analiza ocurențelor arată, credem,
suficient de clar, că este vorba de
un element al unui limbaj simbolic
specific al textului biblic, care nu
trebuie „aplatizat”.
Ebraicul ‫עָקֵב‬, călcâi, apare în Textul
Masoretic de 14 ori (fără cuvinte
derivate sau apropiate), iar
grecescul πτέρνα, de 12 ori, în
„Protoevanghelia” din Gen. 3:15:
(Duşmănie voi pune între tine şi între femeie,
între sămânţa ta şi sămânţa ei; aceasta îţi va
zdrobi capul,) iar tu îi vei înţepa călcâiul.

ּ ‫תשׁוּפֶנּו‬
ְ ּ ‫ַתָה‬
ּ ‫וְא‬ ׁ‫ה הוּא יְשׁוּפְך ָ רֹאש‬
ּ ָ‫וּבֵין ז ַרְ ע‬
‫עָקֵב‬

αὐτός σου τηρήσει κεφαλήν

Nașterea și numele patriarhului Iacov, strămoșul
poporului israelit (Gen. 25: 26):
(După aceea a ieşit fratele acestuia,) ţinându-se
cu mâna de călcâiul lui Isav; şi i s-a pus
numele Iacov.

ֹ ‫ב ּעֲקֵב עֵשָׂו וַיִּקְרָ א שְׁמו‬

ַ ‫וְי ָדו ֹ אֹחֶז ֶת‬
‫יַעֲק ֹב‬
καὶ ἡ χεὶρ αὐτοῦ ἐπειλημμένη
τῆς πτέρνης Ησαυ καὶ
Iacov (‫) יַעְק ֹב‬, este o formă verbalizată a
noțiunii de câlcâi – imperfect al verbului (cu pe
gutural) ‫עָקַב‬, un fel de: „a călcâí”, de fapt,
cum arată contextul aici: „a apuca, a ține de
călcâi”, Iacov având deci sensul: „ținea de
călcâi”.
Verbul mai este folosit de 3 ori Τextul
Masoretic.
De asemenea, există și verbul grecesc
πτερνίζω, care îl redă de 3 ori în Septuaginta
Nu atât cuvintele contează, cât simbolul
gestului. Gen. 49:19
Gad, strâmtorat va fi de cete înarmate, dar le va
strâmtora şi el pas cu pas.
‫ג ָּד ג ְּדוּדי ְגוּדֶ נּו ּ ו ְהוּא יָג ֻד עָקֵב׃‬
Γαδ πειρατήριον πειρατεύσει
αὐτόν αὐτὸς δὲ πειρατεύσει
αὐτῶν κατὰ πόδας
NAS: "As for Gad, raiders shall raid him,
Noțiunea e tradusă și cu alte cuvinte. Gen 49:17
Dan va fi şarpe la drum, viperă la potecă,
înveninând piciorul calului, ca să cadă călăreţul.

καὶ γενηθήτω Δαν ὄφις ἐφ᾽

ὁδοῦ ἐγκαθήμενος ἐπὶ τρίβου
δάκνων πτέρναν ἵππου καὶ
πεσεῖται ὁ ἱππεὺς εἰς τὰ
ὀπίσω
 

‫ֵי־דֶ רֶ ך ְ שְׁפִיפדֶֹן‬
ׁ ‫יְהִי־דָ ן נָחָשדֶעֲל‬
Sensul poate fi deci unul negativ, de înșelăciune,
aşa cum acuză Isav, ca victimă (Gen. 27:36):
„Din pricină oare că-l cheamă Iacov, de aceea
m-a înşelat de două ori? (Deunăzi mi-a răpit
dreptul de întâi-născut, iar acum mi-a răpit
binecuvântarea mea”.)
δικαίως ἐκλήθη τὸ ὄνομα
αὐτοῦ Ιακωβ ἐπτέρνικεν γάρ
με ἤδη δεύτερον
‫קבֵנִי ז ֶה‬
ְ ְ‫הכ ִי קָרָ א שְׁמו ֹ יַעֲק ֹב וַיַּע‬
ֲ
Episodul e totuși amintit de profetul Osea
(12:4), într-o lumină pozitivă, ca o viclenie bună
– după cum o arată paralelismul sinonimic:
În pântecele maicii sale, Iacov a ţinut de călcâi
pe fratele său, (şi ca un viteaz s-a luptat el cu
Dumnezeu.)
ἐν τῇ κοιλίᾳ ἐπτέρνισεν τὸν
ἀδελφὸν αὐτοῦ (καὶ ἐν κόποις
αὐτοῦ ἐνίσχυσεν πρὸς θεὸν)
‫שָׂרָ ה‬ ֹ ‫וּבְאוֹנו‬ ֶּ ‫ב‬
‫בטֶן עָקַב אֶת־אָחִיו‬ ַּ
Tot într-o lumină negativă îl găsim la profetul
Ieremia (9:4), descriind faptele oamenilor răi:
(Păziţi-vă fiecare de prietenul vostru şi nu vă
încredeţi în nici unul din fraţii voştri,) că fiecare
frate pune piedică celuilalt şi fiecare prieten
împrăştie clevetiri.
(ἕκαστος ἀπὸ τοῦ πλησίον αὐτοῦ φυλάξασθε
καὶ ἐπ᾽ ἀδελφοῖς αὐτῶν μὴ πεποίθατε ὅτι)
πᾶς ἀδελφὸς πτέρνῃ πτερνιεῖ
καὶ πᾶς φίλος δολίως
πορεύσεται
Cu înțelesul de piedică sau obstacol, ca o
fatalitate impersonală, îl găsim în poezia cărții
Iov (18:9):
 

Capcana l-a prins de călcâi şi laţul s-a încolăcit

pe el.

ἔλθοισαν δὲ ἐπ᾽ αὐτὸν παγίδες

κατισχύσει ἐπ᾽ αὐτὸν
διψῶντας
 
 

Iov 37:4: (În urma fulgerului, vine un muget

prelung. El [Dumnezeu] tună cu glasul Lui
zguduitor,) El nu mai împiedică fulgerele cât
timp glasul Lui răsună.
(ὀπίσω αὐτοῦ βοήσεται φωνή βροντήσει
ἐν φωνῇ ὕβρεως αὐτοῦ) καὶ οὐκ
ἀνταλλάξει αὐτούς ὅτι ἀκούσει
φωνὴν αὐτοῦ
ֹ ‫אַחֲרָ יו יִשְׁאַג־קוֹל י ַרְ עֵם בְּקוֹלג ְּאוֹנו‬
ֹ ‫קבֵם כ ִּי־יִּשָּׁׁמַעקוֹלו‬
ְּ ַ‫וְל ֹא יְע‬
În Cartea Psalmilor, întâlnim cuvântul ‫ עָקֵב‬de
trei ori. Ps. 55:6:
 

Locui-vor lângă mine şi se vor ascunde; ei vor

păzi călcâiul meu, [versiune tradițională din 1710]
ca şi cum ar căuta sufletul meu.
παροικήσουσιν καὶ
κατακρύψουσιν αὐτοὶ τὴν
πτέρναν μου φυλάξουσιν
καθάπερ ὑπέμειναν τὴν ψυχήν
μου
În Ps 48:5, trebuie să ținem cont de cele de
până acum, ca să înțelegem:
ἵνα τί φοβοῦμαι ἐν ἡμέρᾳ πονηρᾷ
ἡ ἀνομία τῆς πτέρνης μου
κυκλώσει με
‫קבַי י ְסוּבֵּנִי‬
ֵ ֲ‫מָה אִירָ א בִּימֵי רָ ע עֲון ֹ ע‬
ּ ‫ל‬
ָ
Psaltirile 1710 și 1725, până în 1914:
Pentru ce mă tem în zioa cea rea? Fără leagea
călcâiului mieu mă va încungiura.
1957: Pentru ce să mă tem în ziua cea rea, când
Ps. 40:9: Pentru că omul păcii meale, spre carele
am nădăjduit, cel ce mănâncă pâinile meale au
mărit asupra mea vicleșug. (1710/1725 → 1914)
1957: Chiar omul cu care eram în pace, în care
am nădăjduit, care a mâncat pâinea mea, a
ridicat împotriva mea călcâiul.
καὶ γὰρ ὁ ἄνθρωπος τῆς εἰρήνης
μου ἐφ᾽ ὃν ἤλπισα ὁ ἐσθίων
ἄρτους μου ἐμεγάλυνεν ἐπ᾽ ἐμὲ
πτερνισμόν
  ּ ‫טח‬
ֹ ‫ְתִיבו‬ ַ ּ ָ‫ג ַּם־אִישׁ שְׁלוֹמִי אֲשֶׁר־ב‬
Derivatul πτερνισμός mai apare și în IV Reg.
10:19, ca echivalent al derivatului ‫קבָּה‬ְ ָ‫ע‬,
viclenie :

(Deci chemaţi la mine pe toţi proorocii lui Baal, pe toţi slujitorii lui
şi pe toţi preoţii lui, şi nimeni să nu lipsească, pentru că am să fac o
jertfă mare lui Baal. Tot cel ce va lipsi nu va rămâne cu viaţă".)
Iehu însă a făcut aceasta cu gând viclean, ca să
stârpească pe slujitorii lui Baal.
Ιου ἐποίησεν ἐν πτερνισμῷ ἵνα
ἀπολέσῃ τοὺς δούλους τοῦ
Βααλ
S: Că omul cu pacele méle într’ânsu upăvăiĭu; cire
mărâncă păré mé rădică (H și D mărit-au) spre mere (H
pre menre, D asupra mĭa) sfadă (D piĭadecă H armă)

Coresi: Că omul cu pacele meale, într-îns

upăvoiiu,
Cine mîncă pâinea mea, rădică spre mine sfadă.
B 1688 și Ms 45: mări preste mine înșelăciune
Ms 4389: au mărit asupra mea înșelăciune
1914: Pentru că omul păcii mele, spre care am
nădăjduit, cel ce mănâncă pâinile mele, a mărit
asupra mea vicleșug.
Citarea Ps. 40:9 în Noul Testament:
Ioan 13:18: (Οὐ περὶ πάντων ὑμῶν λέγω·
ἐγὼ οἶδα οὓς ἐξελεξάμην·) ἀλλ᾽ ἵνα ἡ
γραφὴ πληρωθῇ, Ὁ τρώγων μετ᾽
ἐμοῦ τὸν ἄρτον ἐπῆρεν ἐπ᾽ ἐμὲ
τὴν πτέρναν αὐτοῦ.
(Nu zic despre voi toţi; căci Eu ştiu pe cei pe care i-am ales.) Ci
ca să
se împlinească Scriptura: "Cel ce mănâncă
pâinea cu Mine a ridicat călcâiul împotriva
Mea".
Traducerile mai vechi îl redau și pe αὐτοῦ: lui, care
depășește de fapt textul citat din Psalm.
F. Băltăceanu observă corect că πτερνισμός din Ps.
40:9 era un neologism. Exprimarea atât de cizelată, cu
ism-ul neutru, a sunat prea prețioasă, poate, pentru
Ioan. Între călcâism și călcâi Apostolul pescar a ales
călcâi. Băltăceanu spune greșit (dependentă de
pronunțarea Romei, care a închis cazul în privința
superiorității Textului Masoretic față de Septuaginta)
că aici Apostolul Ioan ar cita nu din greacă, ci direct
din ebraică. De fapt, redă un ebraism, un concept care
în ebraică însemna ceea ce traduce Septuaginta: Astfel
noțiunea largă de viclenie, a fost apărut cu sensul
propriu, anatomic, în greaca Noului Testament de
Ioan, în 13:18, de unde a fost calchiat în toate limbile
moderne: Iuda a ridicat călcâiul împotriva lui Iisus
(sens care probabil care l-ar fi surprins pe autor).
Care este interpretarea corectă a metonimiei?
La pește, în sens de a pescui, sau de a fi pescuit?
Minge, în sens de joc cu lovirea mingii.
Călcâi, adică a lovi la călcâi, sau cu călcâiul?
Obiectul atacului a ajuns să însemne atacul
F. Băltăceanu, contradicții în note: La Ps. 55:6 (Ei
înșiși îmi vor pândi călcâiul) explică: Grigorie al
Nyssei spune că este acțiunea tipică a
diavolului.
Iar la 48:5 (Nelegiuirea celor ce mă pândesc mă
împresoară), explică: (Lovitura cu) călcâiul
M.O. Evans, Enciclopedia Bibliei, Ioan 13.18 e
folosit ca argument că sensul lui călcâi ar fi și
de: violence and brutality
Ps. 35.11. Să nu vină peste mine picior
(ποὺς/‫ )רֶ ג ֶל‬de mândrie şi mâna
păcătoşilor să nu mă clatine.
Is. 52,7 Cât de frumoase sunt pe munţi
picioarele (ποὺς/‫ )רֶ ג ֶל‬trimisului care
vesteşte pacea, a solului de veste bună,
exprimă contactul vizual
Iosua 10.
23. Şi s-a făcut aşa: au scos la dânsul pe cei cinci
regi din peşteră: pe, regele Ierusalimului, pe
regele Hebronului, pe regele Iarmutului, pe
regele Lachişului şi pe regele Eglonului.
24. Şi după ce au scos pe regii aceştia la Iosua,
Iosua a chemat pe toii Israeliţii şi a zis către
căpeteniile oştenilor care fuseseră cu el:
"Apropiaţi-vă şi puneţi-vă picioarele pe grumajii
regilor acestora!" Şi ei s-au apropiat şi şi-au pus
picioarele (ποὺς/‫ )רֶ ג ֶל‬pe grumajii lor.
Fapte 26.14:
Greu îţi este să loveşti în ţepuşă cu piciorul
(πρὸς κέντρα λακτίζειν).
Prohod, starea a treia:
Ou@" e!qreye toV
mavnna e*kivnhsan thVn
ptevrnan
kataV tou~ Eu*ergevtou.
7. Cei hrăniţi cu mană,/Oţet şi cu
fiere/Ţi-aduc, Hristoase al meu.

au mișcat, au dat cu călcâiul

 
 
La Ioan se folosește în 13:18 pentru ridicare
verbul ἐπαίρω, pe care îl mai utilizează doar
despre ridicarea ochilor, adică a privirii, a
perspectivei.
În Vechiul Testament era folosit în legătură cu
ridicarea mâinii lui Dumnezeu, împotriva
păcătoșilor.
El se suprapune cu μεγαλύνω în sensul de
vanter, a mări, a lăuda.
Iar μεγαλύνω îl redă pe gadal (‫ ) ג ָּדַ ל‬în
forma hifil (‫ד‬ִּ ְ ‫הג‬
ִ )‫ )ל(י‬a lărgi, sau a se mări pe
Ps. 125:4:
1914 (tradițional): Mărit-au Domnul a face cu
noi, [fost-am veselindu-ne]
Băltăceanu: S-a preamărit Domnul în ceea ce a
făcut cu noi
ἐμεγάλυνεν κύριος τοῦ ποιῆσαι
μεθ᾽ ἡμῶν [ἐγενήθημεν
εὐφραινόμενοι]

ֵ ְׂ‫הָיִינו ּ ש‬
‫מחִים‬ ּ ‫מָנו‬
ּ ִ‫לעֲשׂוֹתע‬
ַ ‫הִ ְג ִּדי ל י ְהו ָה‬
Ier. 48:26:
Îmbătaţi-l, căci s-a ridicat împotriva Domnului.
μεθύσατε αὐτόν ὅτι ἐπὶ κύριον
ἐμεγαλύνθη
‫הַשְׁכ ִּירֻ הו ּ כִּי עַל־י ְהו ָה הִ ְג ִּדי ל‬
Băltăceanu, în notă la Ps. 40:10: gr. μεγαλύνω
înseamnă mai ales a se trufi, a se sumeți.
Dar totuși traduce: Chiar și prietenul apropiat, în
care nădăjduiam, cel care mânca pâinea mea,
și-a ridicat asupra mea călcâiul.
După Mozley, pasajul ebraic e corupt sau în cel
mai bun caz ar trebui aqev cu o vocalizare
adverbială. De asemenea, subliniază și el că
gadal la hifil înseamnă a mări în sensul de a se
purta cu mândrie, (strălucit, strivitor).
Nu putem admite că Apostolul s-ar fi înșelat
citând un pasaj corupt. Există însă suficiente
motive în tradiția noastră pentru o traducere
corectă a pasajului, care nu are legătură cu o
ridicare propriu-zisă, cu atât mai puțin a
călcâiului (ca și cum Iuda l-ar fi strivit pe Iisus ca
pe o insectă) - chiar dacă aceasta ar conveni
 
pentru a arăta o vină mai evidentă, o crimă mai
de neiertat.
De fapt, Iuda a ridicat buzele, nu călcâiul asupra
lui Iisus - chiar dacă asta a dus la uciderea Lui.
E vorba de o trădare, o uneltire mișelească a
unui nerecunoscător, care și-a dat în petic. Nu
oferim soluții, dar traducerea trebuie să redea
sensul real, în genul: “semețindu-se, a adus
asupra mea vicleșug(ul lui)/s-a pornit cu
vicleșugul lui împotriva mea”.