Grile corelație

1. Un analist de marketing urmăreşte în 5 luni efectul reclamelor asupra veniturilor din

vânzări. El înregistrează cheltuielile cu reclama (X) (miloane RON) şi veniturile din vânzări
(Y) (sute milioane RON). În urma prelucrării datelor obţine:

În ipoteza unei dependenţe liniare, coeficientul de corelaţie este:

a) 0.70;
b) 0.56;
c) 0.68;
d) 0.82;
e) 0.77.

2. Dacă coeficientul de corelaţie liniară Pearson are valoarea −0.93, atunci legatura dintre cele
două variabile este:
a) directă, liniară şi puternică;
b) liniară şi slabă;
c) liniară, inversă şi puternică;
d) neliniară și de intensitate medie;
e) neliniară și slabă.

3. Coeficientul de corelaţie liniară Pearson se utilizează pentru studiul legăturii dintre:

a) două variabile numerice, cu distribuţie normală, între care există legătură neliniară;
b) doua variabile nenumerice măsurate pe scala ordinală;
c) două variabile calitative măsurate pe scala nominală;
d) două variabile numerice, cu distribuţie normală, între care există legătură liniară.

4. Alegeţi variantele corecte dintre cele de mai jos referitoare la coeficientul de corelaţie
liniară Pearson:
a) o valoare pozitivă arată legătură liniară inversa între două variabile;
b) o valoare pozitivă şi apropiată de 1 arată legătură directă şi puternică între două
variabile;
c) o valoarea de 0,85 indică o legătură mai puternică decât o valoare de −0.85;
d) o valoare egală cu 1 arată legatură slabă şi inversă între cele două variabile.

5. Coeficientul de corelaţie Spearman se utilizează pentru analiza legăturii dintre:

a) două variabile alternative;
b) două variabile măsurate pe scala nominală;
c) o variabilă numerică şi o variabilă nenumerică măsurată pe scala ordinală;
d) două variabile numerice, indiferent de forma legăturii sau tipul distribuţiei;
e) niciun răspuns corect.
6. Alegeţi variantele corecte dintre cele de mai jos referitoare la coeficientul de corelaţie
Sperman:
a) o valoare pozitivă arată legătură inversa între două variabile numerice;
b) o valoare pozitivă şi apropiată de 1 arată legătură directă şi puternică între două variabile
numerice;
c) o valoarea de 0.85 indică o legătură mai puternică decât o valoare de −0,85;
d) o valoare egală cu 1 arată legatură slabă şi inversă între cele două variabile;
e) niciun răspuns corect.

7. Legătura dintre două variabile numerice se analizează grafic cu ajutorul:

a) diagramei de structură;
b) corelogramei;
c) cronogramei;
d) histogramei;
e) poligonului frecvenţelor.

8. Semnul coeficientului de corelaţie

a) este minus când legătura dintre variabile este slabă;
b) este determinat de abaterile medii pătratice ale variabilelor x şi y;
c) indică direcţia schimbării unei variabile când cealaltă variabilă se modifică;
d) este minus când descreşterea lui x este însoţită de descreşterea lui y;
e) este plus când valorile lui y sunt mai mari decât media.
f) niciun răspuns corect

9. Dacă valoarea coeficientului de corelaţie Pearson este 0, atunci:

a) y descreşte când x creşte;
b) schimbările variabile y explică schimbările variabilei x;
c) toate perechile (xi, yi) se află pe o linie dreaptă;
d) nu există legătură între x şi y;
e) legătura dintre x şi y, dacă există vreuna, nu este liniară;
f) niciun răspuns corect.

10. Pentru mai multe familii din mediul rural s-au cules şi prelucrat date privind consumul de
gaze naturale şi consumul de energie electrică. În urma prelucrării datelor, s-a obţinut r =
0,883. Atunci, concluzia este:
a) utilizatorii tind să substituie o formă de energie cu alta;
b) legătura dintre cele două variabile nu este de tip liniar;
c) nu există legătură statistică între cele două variabile;
d) familiile care au consumuri mici de energie electrică, au şi consumuri mici de gaze
naturale;
e) dacă am construi diagrama de împrăştiere, am constata o împrăştiere a punctelor pe întregul
grafic;
f) niciun răspuns corect.

11. Variabilele X și Y, măsurate pe 64 de unități statistice, au un coeficient de corelație de

0.4.Variabilele X și Z, măsurate pe aceleași unități, au un coeficient de corelație de −0.6.
Acest lucru arată că:
a) corelația dintre X și Y este mai puternică, deoarece este pozitivă;
b) corelația dintre X și Y este mai puternică, deoarece | − 0.6| > 0.4;
c) cele două corelații sunt la fel de puternice, deoarece 1.0 − 0.6 = 0.4;
d) variabilele nu sunt corelate, deoarece coeficienții sunt < 1;
e) nu putem spune care corelație este mai puternică, fără informații adiționale;
f) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.

12. Un analist de marketing urmăreşte timp de 5 luni consecutive efectul reclamelor asupra
veniturilor din vânzări pentru o firmă de produse cosmetice. El înregistrează cheltuielile cu
reclama (X) (zeci mii euro) şi veniturile din vânzări (Y) (sute mii euro). În urma prelucrării
datelor obţine: suma totală cheltuită cu reclama în cele 5 luni este 15; veniturile totale din
vânzări obţinute în perioada analizată sunt egale cu 10; suma pătratelor cheltuielilor cu
reclama este 55; suma pătratelor veniturilor este egală cu 30; suma produselor dintre
cheltuielile cu reclama şi veniturile din vânzări pentru cele 5 luni este egală cu 37.
În ipoteza unei dependenţe liniare, coeficientul de corelaţie liniară Pearson este:
a)0,70;
b) 0,56;
c) 0,68;
d) 0,82;
e) 0,77;
f) niciun răspuns corect.

13. Despre recolta medie la hectar la o anumită cultură şi suprafaţa cultivată, pentru 30 de
judeţe se cunosc datele:

Coeficientul de asociere are valoarea :

a) -0.70;
b) 0.78;
c) 0.59;
d) -0.62;
e) 0.82.

Grile regresie
1. În ecuaţia de regresie , a0 este:
a) variabila independentă;
b) variabila dependentă;
c) panta dreptei;
d) intercept.

2. În ecuaţia de regresie , a1 este:

a) panta dreptei;
b) variabila dependentă;
c) variabila independentă;
d) intercept.

3. Coeficientul de corelaţie este:

a) întotdeauna pozitiv;
b) egal cu panta dreptei;
c) întotdeauna negativ;
d) cuprins între - 1 şi 1.

4. În modelul de regresie, variabila care urmează să fie prognozată este:

a) variabilă independentă;
b) variabilă dependentă;
c) intercept;
d) variabilă aleatoare.

5. Valoarea gradului de determinaţie este:

a) cuprinsă între – 1 şi 1;
b) întotdeauna negativă;
c) întotdeauna mai mare ca 1;
d) cuprins între 0 şi 1.

6. Valoarea coeficientului de corelaţie este:

a) cuprinsă între – 1 şi 1;
b) cuprinsă între 0 şi 1;
c) întotdeauna aceeaşi cu valoarea gradului de determinaţie;
d) cuprins între - 1 şi 0.

7. Dacă panta dreptei de regresie este negativă atunci:

a) înseamnă că nu există legătură între y şi x;
b) înseamnă că dacă x creşte atunci şi y creşte;
c) înseamnă că dacă x creşte atunci y scade;
d) înseamnă că toate valorile lui x sunt negative.

8. Dacă coeficientul de regresie este pozitiv atunci:

a) înseamnă că toate valorile lui x şi toate valorile lui y sunt pozitive;
b) înseamnă că toate valorile lui x şi toate valorile lui y sunt negative;
c) înseamnă că dacă x creşte atunci şi y creşte;
d) înseamnă că dacă x creşte atunci y nu se va modifica.

9. Erorile se referă la:

 Răspunsul corect este c.

10. Fie ecuaţia de regresie: atunci la o creştere a lui x cu o unitate, y va:

a) scădea cu 2 unităţi;
b) va creşte cu 2 unităţi;
c) va creşte cu 3 unităţi;
d) nu se va modifica.

11. Relaţia dintre SSE, SSR şi SST este:

a) SSE = SSR + SST;
b) SST = SSE + SSR;
c) SSR = SSE + SST;
d) nici una nu este corectă

12. Gradul de determinaţie se calculează ca:

Răspunsul corect este b).

13. Raportul de corelaţie este obţinut ca:

Răspunsul corect este c).

14. Pentru un model de regresie multiplă se cunosc: SSR = 40 iar SST = 100. Atunci
coeficientul de determinaţie are valoarea:
a) 0,4; => SSR/SST = 40/100= 0,4
b) 0,6;
c) 1;
d) 6.

15. Un model de regresie multiplă cuprinde:

a) mai multe variabile independente;
b) mai multe variabile dependente şi o singură variabilă independentă;
c) o singură variabilă independentă;
d) una sau mai multe variabile independente.

16. Un model de regresie în care avem mai multe variabile independente şi variabila
dependentă se numeşte:
a) model de regresie unifactorială;
b) model de regresie liniară simplă;
c) model de regresie multifactorială;
d) model independent