Fin Ante

FINANȚELE ÎNTREPRINDERII
Lect. dr. M. Moscalu

maricica.moscalu@fin.ase.ro
ASE, București
2020-2021
1 Lect. univ. dr. M. Moscalu

Introducere (1)
 Disciplina: Finanțele întreprinderii
 Departament: Finanțe, FABBV
 Program de studii: Contabilitate și informatică de
gestiune (ciclul licență)
 Forma de evaluare: Examen
 Numar de credite ECTS (European Credit Transfer and
Accumulation System): 5
2 Lect. univ. dr. M. Moscalu, ASE Bucuresti

Introducere (2)
 Evaluare:
 Evaluare finală : 50%
 Seminar: 50% (activitate – 20%, teste – 30%)
Regulamentul privind activitatea didactică pentru studiile

universitare de licență 2020-2021 (Anexă la HS nr.229/18.11.2020):
 Art 39(1): La învăţământul cu frecvenţă şi la cel cu frecvenţă redusă,
pentru disciplinele finalizate cu examen, cel puţin 30% şi ce mult 50%
din nota finală (nota înscrisă în catalog) provine din evaluarea
cunoştinţelor pe parcursul semestrului. Pentru promovare, nota finală
(stabilită ca medie ponderată a notelor de la examen şi din evaluarea pe
parcursul semestrului, conform fișei disciplinei) trebuie să fie minimum
5.
 Art 41(1): Pentru disciplinele nepromovate, studentul trebuie să-şi refacă,
în anul în care susţine evaluarea, obligaţiile din timpul semestrului.

Obiectivul general al cursului:
Însuşirea instrumentelor şi tehnicilor de acțiune practică financiară

pentru căutarea resurselor de capital și alocarea lor eficientă.
Performanțele întreprinderii, evidențiate pe baza situațiilor

financiare în termeni de rentabilitate și risc, constituie fundamentul
planificării și strategiei financiare care trasează posibile traiectorii
pentru creșterea valorii globale a întreprinderii și, îndeosebi, a averii
acționarilor.

Structura cursului
1. Analiza financiară a întreprinderii: echilibru financiar,
performanță financiară, fluxuri de numerar, rentabilitate și risc
2. Planificare financiară
 Întocmirea situaţiilor financiare previzionale
 Previziunea trezoreriei întreprinderii
 Previziunea necesarului de finanțare pe termen scurt
3. Gestiunea financiară pe termen scurt
 Gestiunea capitalului de lucru
 Finanţarea ciclului de exploatare
4. Politica financiară a întreprinderii
 Decizia de investiții
 Decizia de finanțare pe termen mediu şi lung. Costul capitalului.

Bibliografia aferentă disciplinei
 Brezeanu P., Finanțe corporative, Editura CH Beck, București, 2009
 Dragotă V. și colectiv, Management financiar. Diagnosticul financiar al
companiei (vol I). Diagnosticul financiar al companiei, ediția a II-a, Editura
Economică, București, 2012
 Halpern P., Weston E. și Brigham E., Finanțe manageriale, Editura
Economică, București, 1998
 Ilie V., Finanţele întreprinderii, ASE, Bucureşti, 2012
 Ilie V., Gestiunea financiară a întreprinderii, Meteor Press, București,
2010
 Ross S., Westerfield R. Și Jaffe J., Corporate Finance, Irwin/McGraw,
2010, USA
 Stancu I., Finanțe, ediția a IV-a, Editura Economică, București, 2007
 Stancu I., Stancu D., Finanțe corporative cu Excel, Editura Economică,
București 2012
 Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 2010
Introducere în finanțele întreprinderii

Ce reprezintă corporaţia /
întreprinderea / firma?

 “O corporaţie este o entitate artificială, invizibilă, intangibilă şi
care există doar în virtutea legii”. (John Marshall)
 “Scopul principal al unei corporaţii este de a face bani. Rolul

principal al guvernului este de a lua o parte mare din aceşti bani şi
de a-i da altora.” (Larry Ellison)
 “Corporaţia este un instrument ingenios pentru a obţine profit fără

asumarea responsabilităţii individuale” (Ambrose Bierce)
 “Scopul corporaţiei trebuie redefinit pentru a include crearea de

valoare comună şi nu doar profit în sine. Acest lucru va genera un
nou val de inovare şi creştere a productivităţii în economia
globală”. (Michael Porter)

Corporația
 Entitate artificială definită de lege (persoană juridică), separată și
distinctă de proprietari;
 Deține putere legală: poate achiziționa active, își poate asuma obligații,
se bucură de garantarea proprietății private.
 Nu există limită maximă cu privire la numărul de proprietari;
 Proprietatea asupra corporației este divizată în părți numite acțiuni;
 Fiecare proprietar deține doar o parte din companie;
 Deținătorii acțiunilor (acționari) sunt îndreptățiți să primească
dividende;
 Nu există restricții cu privire la persoanele care pot deține acțiuni;
 Pot atrage capital de o valoare substanțială, prin emisiunea și vânzarea
de titluri către investitori (acțiuni, obligațiuni).
 Profitul companiei este impozitat separat de veniturile acționarilor
(dublă impozitare);
 Proprietatea și controlul direct (conducerea, managementul) sunt, de
regulă, separate.
Separarea proprietăţii şi a managementului
Adunarea Generală a
Acționarilor (AGA) Consiliul de administraţie
(Președinte)
Director executiv (CEO)
Director financiar (CFO) Director operaţional (COO)
Controller Trezorier
Impozite și taxe
Management
Management
Contabilitate
Decizii de
creditelor
riscurilor
investiții
11 Sursa: Berk J., DeMarzo P. (2014), Corporate Finance, Pearson, 3rd edition, pg.9.
Lect. univ. dr. M. Moscalu
Rolul managerului financiar (1)
Managerul este preocupat de trei categorii principale de decizii:
1. Decizii de investiţii
În ce să investim?
Găsirea celor mai rentabile proiecte de investiții (cele care vor aduce cel mai
mare plus de valoare averii acționarilor).
2. Decizii de finanţare
Din ce surse să finanţăm investiţiile?
Atragerea celor mai ieftine surse de finanțare pe termen lung (la cel mai redus
cost al capitalului) și în mărimea necesară.
3. Gestiunea lichidităţilor (capitalului de lucru)

Dispune compania de suficiente lichidităţi pentru acoperirea necesităţilor
curente (plăți de salarii, impozite & taxe, dobânzi, furnizori etc.)?
Gestiunea eficientă a stocurilor, a creanțelor-clienți, a furnizorilor și a
celorlalte active curente și datorii curente.

Sursa: Brealey R., Myers S. & Allen F. (2006). Principles of Corporate Finance. McGraw-Hill,
New York, Eighth Edition.

(1) Atragerea de capital (cash) prin vânzarea de active financiare
(acțiuni, obligațiuni) pe piața financiară – decizia de
finanțare;
(2) Investirea capitalului atras în activitatea întreprinderii prin
alocarea sa pentru dobândirea de active reale – decizia de
investiții;
(3) Cash generat de întreprindere prin activitatea desfășurată;
(4a) Cash reinvestit - autofinanțarea investițiilor;
(4b) Cash distribuit pentru remunerarea investitorilor de capital
(dividende, dobânzi) și rambursarea capitalului atras
(împrumutat) – politica de dividend/condițiile și termenii
îndatorării;

Obiectivul fundamental al firmei (1)
Obiective intermediare:
Maximizarea cotei de piață
Maximizarea cifrei de afaceri (vânzărilor)
Maximizarea profitului
Minimizarea costurilor
Maximizarea fluxului de numerar
etc.
Obiectivul final:
Maximizarea averii proprietarilor =
Maximizarea valorii de piață a acțiunilor

Obiectivul fundamental al firmei (2)
V0 = valoarea prezentă a fluxurilor de numerar viitoare (CF),

inclusiv a valorii reziduale a întreprinderii
: (VR)
I0 = capitalul investit în întreprindere
k = costul capitalului întreprinderii
VAN = valoarea actuală netă a întreprinderii

Bibliografie specifică:
 Dragotă V. și colectiv, Management financiar. Diagnosticul financiar al

companiei (vol. I). Diagnosticul financiar al companiei, ediția a II-a,
Editura Economică, București, 2012, cap. 1 şi 2.
 Stancu I., Finanțe, ediția a IV-a, Editura Economică, București, 2007,

cap. 1.

ANALIZA FINANCIARĂ A
ÎNTREPRINDERII
2020-2021
1 Lect. dr. M. Moscalu

Bibliografie aferentă temei:
 Dragotă V. şi colectiv (2012), Management financiar vol. I, Ed.
Economică, cap. 2,3 şi 4.
 Stancu I. (2007), Finanţe, Ed. Economică, cap. 16.
 Stancu I., Stancu D. (2012), Finanţe corporative cu Excel, Ed.

Economică, cap. 10.
 Vintilă G. (2004), Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didactică şi

Pedagogică, cap. 1.

Analiza financiară a întreprinderii (1)
 Conținut: diagnosticarea performanței financiare a întreprinderii – poziție
financiară, profitabilitate, fluxuri de numerar, rentabilitate / risc;
 Scop: stabilirea punctelor tari și a punctelor slabe ale gestiunii financiare în vederea
fundamentării strategiei întreprinderii;
 Utilitate: fundamentarea deciziilor investitorilor și ale altor parteneri de afaceri în
legătură cu întreprinderea; evaluarea modului de îndeplinire a obiectivelor
managementului.
Exemple de decizii financiare:

- Evaluarea unei acțiuni în vederea includerii în portofoliu / formulării unei
recomandări de investiții;
- Evaluarea bonității unei companii în vederea creditării și stabilirii termenilor
creditării;
- Acordarea de credit comercial;
- Evaluarea rating-ului unei companii etc.

Judecată profesională, nu reguli stricte!
Factori de care depinde analiza financiară:
 Poziţia analistului financiar (intern / extern)
 Destinatarul / utilizatorul rezultatelor analizei financiare
 Volumul şi calitatea informaţiilor disponibile
 Timpul disponibil
 Capacitatea profesională a analistului financiar
Sursa informațiilor
Principala sursă: situațiile financiare ale întreprinderii. Alte
surse?
Analiza în valori contabile versus valori de piaţă
Valorile contabile sunt valori istorice (bazate pe evenimente trecute) pe
când valorile de piață reprezintă estimări prezente privind performanța
viitoare a unui activ (ex. valoarea contabilă versus cursul bursier al unei
acțiuni).
Avantaje / Dezavantaje
Încorporarea inflaţiei în analiză financiară
Deflatare (transformarea valorilor nominale în valori reale prin eliminarea
efectului creșterii prețurilor, adică a inflației) versus Inflatare
(transformarea valorilor reale în valori nominale prin încorporarea inflației)
Repere utilizate ca bază de comparaţie a indicatorilor de
performanță
Indicatori realizați versus indicatori planificați sau valori medii
pe sector sau valori anterioare (evoluție istorică).
Situațiile financiare anuale
Scop: furnizează informaţii privind poziţia financiară, performanţa
financiară şi fluxurile de numerar ale întreprinderii.
Cuprind (conform OMFP 1802/2014, OMFP 10/2019):

 Bilanț;
 Cont de profit și pierdere;
 Situația modificărilor capitalului propriu;
 Situația fluxurilor de trezorerie;
 Notele explicative la situațiile financiare anuale.
Companiile cotate la BVB întocmesc situații financiare anuale

în conformitate cu IFRS.

Direcţiile analizei financiare
Analiza performanței financiare a întreprinderii urmărește să
evidențieze:
1. Echilibrul financiar (poziția financiară): modalitatea de
realizare a echilibrului financiar pe termen lung și scurt, pe baza
bilanțului;
2. Profitabilitate: treptele de acumulare bănească, pe baza contului
de profit și pierdere;
3. Fluxuri de numerar: explicația variației trezoreriei
întreprinderii între începutul și sfârșitul exercițiului;
4. Diagnosticul rentabilității și riscului întreprinderii:

Analiza poziției financiare a
întreprinderii

Analiza poziţiei financiare
Scop: aprecierea capacităţii întreprinderii de a-şi asigura echilibrul la
nivelul trezoreriei pe seama resurselor financiare atrase (capitaluri
proprii și datorii) respectiv a nevoilor de finanţare (active) ce reprezintă
alocări ale respectivelor resurse  echilibrul nevoi – resurse.
Direcții complementare de analiză:
Aprecierea lichidității și a solvabilității;
Analiza structurii bilanțului şi a dinamicii elementelor
acestuia.
Analiza funcţională a echilibrului financiar ş.a.
Sursa informaţiilor: bilanţul contabil, ce oferă informaţii (de natură
statică!) privind activele, capitalurile şi datoriile.
Tipuri de indicatori: indicatori în valoare absolută (u.m.), indicatori în
mărime relativă (%).

Bilanțul contabil
Informații cu privire la: activele, datoriile și capitalurile proprii ale
întreprinderii:
ACTIVE = resurse controlate de întreprindere, ca rezultat al unor
evenimente trecute, de la care se așteaptă să genereze beneficii
economice viitoare și al căror cost poate fi evaluat în mod credibil;
DATORII = obligații actuale ale întreprinderii ce decurg din
evenimente trecute și prin decontarea cărora se așteaptă să rezulte o
ieșire de resurse care încorporează beneficii economice;
CAPITALURI PROPRII = interesul rezidual al proprietarilor în
activele întreprinderii, după deducerea datoriilor.
Activ total – Datorii totale  Activ net contabil (ANC)
ANC exprimă averea netă a acționarilor (pozitiv / negativ)

Formatul bilanțului contabil
Conform OMFP 1802/2014, cu modificările ulterioare:
A. Active imobilizate
B. Active circulante
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii: sume care trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 an
E. Active circulante nete / Datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sume care trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 an
H. Provizioane
I. Venituri în avans
J. Capitaluri proprii

Bilanţul utilizat în analiza financiară
Analiza financiară se poate realiza pe baza informaţiilor furnizate de:
 Bilanţul financiar: posturile bilanțiere sunt orientate strict în
funcție de lichiditatea (în cazul activelor) respectiv exigibilitatea lor (în
cazul capitalurilor proprii și a datoriilor).
 Bilanţul funcţional: posturile bilanțiere sunt orientate în funcție de

natura lor, după cum participă sau nu la activitatea de exploatare
(active și datorii de exploatare / active și datorii din afara
exploatării).
 Bilanţul economic: pune accent pe sursele de finanțare, adică

prezintă efortul investițional al furnizorilor de capitaluri stabile, pe
termen lung (capitaluri proprii și datorii pe termen lung).

Bilanțul financiar
Bilanțul financiar: bilanţul lichiditate-exigiblitate:
 Activele: se înscriu în ordinea crescătoare a lichidității, începând cu
activele pe termen lung (non-curente), urmate de activele curente.
Lichiditate = capacitatea activelor de a fi transformate în bani
 Capitalurile proprii și datoriile: se înscriu în ordinea crescătoare a

exigibilității, începând cu capitalurile proprii, urmate de datoriile pe termen
lung și apoi de datoriile curente. Capitalurile proprii și datoriile pe termen
lung formează pasivele pe termen lung (non-curente) sau capitalurile
permanente.
Exigibilitate = însușirea datoriilor de a deveni scadente la o
anumită dată de plată
Ordinea lichidităţii / exigibilităţii în bilanţul financiar:
 Abordarea anglo-saxonă
 Abordarea continental-europeană

Bilanțul financiar
NEVOI DE FINANŢARE: RESURSE FINANCIARE:
I. Nevoi permanente (> 1 an)

I. Resurse permanente (> 1 an)
II. Nevoi temporare (< 1 an),

din care: II. Resurse temporare (< 1 an),
- Nevoi de trezorerie din care:
- Resurse de trezorerie

Bilanţul financiar
NEVOI PERMANENTE: RESURSE PERMANENTE:
Active imobilizate (AI) Capitaluri proprii (CPR)
Datorii pe termen lung (DTL)

NEVOI TEMPORARE:
Active circulante (ACR): RESURSE TEMPORARE:
- Stocuri Datorii curente (DCR):
- Creanţe - Datorii de exploatare
(creanțe-clienți, alte creanțe inclusiv (datorii comerciale, datorii salariale,
cheltuieli înregistrate în avans pe datorii fiscale și sociale, alte datorii
termen scurt) inclusiv venituri înregistrate în avans
- Active de trezorerie pe termen scurt)
(investiții financiare pe termen scurt, - Resurse de trezorerie
casa și conturi la bănci) (credite pe termen scurt, inclusiv
partea scadentă din creditele pe
15 Lect. dr. M. Moscalu termen lung)
Bilanțul financiar
Ajustări posibile ale bilanţului contabil:
 Repartizarea profitului net pe destinații
Profit net reinvestit → este inclus la rezerve (resurse permanente) iar
dividendele → sunt incluse la datorii pe termen scurt (resurse temporare);
 Reordonări ale posturilor de activ:

Ex: cheltuielile înregistrate în avans pe termen scurt / lung → sunt
considerate nevoi temporare / nevoi permanente, în funcție de lichiditatea
lor.
 Reordonări ale posturilor de capital/datorii:

Ex: provizioanele și veniturile înregistrate în avans pe termen scurt/ lung
→ sunt încadrate la resurse temporare / resurse permanente, în funcție de
exigibilitatea lor.

Regula de finanțare clasică
Enunț: respectarea parităţii între maturitatea (durata) nevoilor de
finanţare și maturitatea (durata) resurselor financiare utilizate
pentru finanţarea nevoilor.
Scop: asigurarea unei gestiuni financiare sănătoase. Ca urmare:

Nevoi permanente ar trebui finanțate din resurse permanente
Nevoi temporare ar trebui finanțate din resurse temporare
Implicație: echilibru financiar perfect  o corelare perfectă a

scadenței încasărilor și plăților (nerealist!), deci un sold zero al
trezoreriei. În practică, se recomandă menținerea un sold de
trezorerie pozitiv, dar nu foarte mare, pentru a face față golurilor
temporare de lichiditate.

Indicatorii de echilibru financiar
Indicatorii de echilibru financiar: permit
urmărirea realizării echilibrului financiar al
întreprinderii:
 Pe termen lung: Fondul de Rulment (FR)
 Pe termen scurt: Necesarul de Fond de rulment

(NFR)
 General: Trezoreria netă (TN)

Situația netă
SN = Activ total – Datorii totale
Este expresia averii nete a proprietarilor.
 SN > 0 → reflectă o gestiune financiară sănătoasă a
întreprinderii
 SN < 0 → reflectă o stare prefalimentară
SN = 200 SN = - 100
CPR 200 CPR -100
DTL 500
DTL 700
AT 1000 AT 1000
DCR 300
DCR 400

Echilibrul financiar pe termen lung: FR
Fondul de rulment (FR):
reflectă echilibrul financiar în partea superioară a bilanțului,
între activele cu lichiditate mai mare de 1 an (nevoile permanente
= activele imobilizate) și resursele cu exigibilitate mai mare de 1
an (resursele permanente = capitaluri proprii și împrumutate pe
termen lung);
Este un element de pasiv;
FR = Resurse permanente – Nevoi permanente =

= CPR + DTL – AI
 Abordarea continentală (franceză) – pune accent pe termenul lung.

FR > 0 → echilibru financiar pe termen  Marjă de siguranță pentru
lung acoperirea unor nevoi de finanțare
 Atunci când capitalurile neprevăzute, pe termen scurt;
permanente depășesc nevoile  Este caracteristic întreprinderilor
permanente, se formează un cu ciclu lung de fabricație.
surplus de resurse pe termen lung
(FR) ce va fi alocat pentru
finanțarea nevoilor curente; AI 400 CPR 200
 Este degajat de ciclul de finanțare a DTL 500
investițiilor;
FR= 300>0
 Caracterul continuu reînnoibil al
activelor circulante justifică
utilizarea unor resurse permanente
ACR 600 DCR 300
(FR) pentru finanțarea lor;
 Surplusul de resurse permanente
va fi “rulat” pentru finanțarea
stocurilor, creanțelor și a activelor Risc versus rentabilitate?!
21 de trezorerie.
FR < 0 → dezechilibru financiar pe  Situație acceptabilă pentru
termen lung companiile cu ciclu scurt de
 Denotă o situație precară ce fabricație, ale căror datorii curente
reflectă un deficit de resurse pot fi reînnoite continuu.
permanente;
 Implicații negative asupra
trezoreriei și, deci, asupra
CPR 500
capacității de plată a AI 700 DTL 100
întreprinderii;
 Reprezintă partea din resursele
curente utilizată pentru finanţarea FR= - 100 < 0
nevoilor permanente, a
investițiilor (activelor imobilizate); DCR 400
 Reflectă încălcarea regulii privind ACR 300
paritatea duratei activelor și cea a
resurselor, deci o gestiune
financiară nesustenabilă; Risc versus rentabilitate?!
În baza egalității bilanțiere, fondul de rulment poate fi determinat
și astfel:
ACRnete / DCR nete = Nevoi curente – Resurse curente

= ACR – DCR = FR
 Abordarea anglo-saxonă: pune accent pe termenul scurt.

 Determinat conform acestei abordări, FR mai este denumit și
capital de lucru net (NetWorking Capital).

Fondul de rulment propriu și împrumutat
Fondul de rulment propriu:
 Reflectă autonomia financiară a întreprinderii în finanțarea
activelor imobilizate;
 Reflectă contribuția resurselor proprii la finanțarea investițiilor
(activelor imobilizate);
FRP = CPR – AI
Fondul de rulment străin (împrumutat):

 Arată contribuţia resurselor împrumutate la realizarea
echilibrului financiar pe termen lung;
FRS = FR – FRP = DTL
Fondul de rulment propriu și împrumutat
FRP = - 200 FRP = - 200 FRP = 100

FRS = 500 FRS = 100 FRS = 100
FR = 300 FR = - 100 FR = 200
CPR AI
AI CPR CPR
200 400
400 500 500
DTL AI
500 700
DTL DTL
100 ACR 100
ACR
600 600
DCR
DCR DCR
300 ACR 400 400
300
Echilibrul financiar pe termen scurt: NFR
Necesarul de fond de rulment (NFR):
 Are rolul de a asigura desfășurarea continuă, neîntreruptă a exploatării, în
toate fazele acesteia (exploatare, producție, desfacere);
 Compară nevoile cu resursele implicate în desfășurarea activității curente
(de exploatare) a întreprinderii;
 Necesitățile de finanțare a ciclului de exploatare (stocuri și creanțe) sunt
acoperite, preponderent, din resurse temporare corespunzătoare (datorii față
de furnizori, buget, salariați etc. => datorii de exploatare), ce reprezintă
decalaje de plăți favorabile pentru întreprindere;
 Așadar, NFR exprimă exhilibrul între alocările ciclice (stocuri și creanțe) și
resursele ciclice (datorii de exploatare);
 Este un element de activ;
NFR = (Nevoi temporare – Nevoi de trezorerie) –
(Resurse temporare – Resurse de trezorerie)
NFR = Stocuri + Creanțe – Datorii de exploatare
NFR > 0 → dezechilibru financiar la nivelul activităţii de
exploatare.
 Reflectă un surplus de stocuri și creanțe în raport cu
datoriile curente de exploatare (deficit de resurse);
 Ar trebui finanțat, în principiu, din FR pozitiv.
NFR pozitiv poate reprezenta:
O situaţie favorabilă = dacă este rezultatul unei politici de
creștere a cifrei de afaceri;
O situație nefavorabilă = dacă este rezultatul unui decalaj
nefavorabil între lichiditatea stocurilor și a creanțelor și exigibilitatea
datoriilor de exploatare.
NFR < 0 → echilibru financiar la nivelul activităţii curente.
 Reflectă un surplus de datorii curente de exploatare
(gratuite) în raport cu nevoile de finanțare ale
exploatării (stocuri și creanțe);
NFR negativ poate reprezenta:
O situaţie favorabilă = este rezultatul unui decalaj
favorabil între lichiditatea stocurilor și a creanțelor și
exigibilitatea datoriilor de exploatare;
O situație nefavorabilă = este rezultatul unor
discontinuități în activitatea de exploatare a întreprinderii.
Echilibrul financiar general: TN
TN = Nevoi de trezorerie – Resurse de trezorerie = TN = FR – NFR
TN pozitivă:
 Echlibru monetar favorabil între FR și NFR ce denotă echilibru
financiar general la nivelul întreprinderii;
 Este expresia unei gestiuni financiare sănătoase;
 Se regăsește într-un excedent monetar sub forma investițiilor
financiare pe termen scurt și a disponibilităților în casă și conturi
la bănci.
Ce criterii se au în vedere pentru plasarea soldului pozitiv al TN?
TN negativă:
 Reflectă o stare de dezechilibru financiar general;
 Este rezultatul unei gestiuni financiare precare;
 Se concretizează într-un deficit monetar la încheierea exercițiului;
Ce criteriu se urmărește pentru acoperirea soldului negativ al TN?
Exemplu
Comentați următoarele situații din perspectiva echilibrului financiar:
1. FR = 100, NFR = 80, TN = 20
2. FR = 100, NFR = 130, TN = - 30
3. FR = - 30, NFR = 40, TN = - 70
4. FR = - 30, NFR = - 20, TN = - 10
5. FR = - 30, NFR = - 40, TN = 10

Politici privind gestiunea FR
Stabilirea FR minim necesar pentru finanțarea NFR
FR, NFR, TN FR > NFR (Politica defensivă)
NFR
FR = 𝑵𝑭𝑹(Politica optimală)
TN>0
TN<0
FR < NFR (Politica ofensivă)
Timp
Sursa: Stancu I., Finanțe, Editura Economică, București, 2007, pp. 718

Politici privind gestiunea FR
Politica defensivă: urmărește menținerea unui FR ridicat care să asigure
finanțarea în permanență a NFR (FR >NFR).
Avantaj: risc redus privind imposibilitatea finanțării NFR
Dezavantaj: cost ridicat al capitalului și, deci, rentabilitate redusă.
Politica ofensivă: presupune menținerea unui FR redus (FR<NFR)

urmând ca finanțarea NFR să se facă pe seama creditelor pe termen scurt ce
trebuie mereu reînnoite.
Dezavantaj: risc ridicat de întrerupere a finanțării, datorită dependenței de
creditele pe termen scurt, și, deci de întrerupere a exploatării.
Avantaj: cost redus al procurării capitalului și, deci, rentabilitate ridicată.
Politica echilibrată: presupune menținerea unui FR la nivelul mediu al

fluctuațiilor NFR (FR=NFR mediu). Combină avantajele și dezavantajele
celor două politici anterioare. Ca urmare, este caracterizată printr-o
rentabilitate medie și un risc mediu.
BIOFARM (link BVB) 2015 2014 2013
FR 93,6 mil. lei 97,0 mil. lei 98,9 mil. lei
NFR 63,3 mil. lei 55,2 mil. lei 49,4 mil. lei
TN 30,3 mil. lei 41,8 mil. lei 49,5 mil. lei
FR (% din AT) 43% 47% 47%

NFR (% din AT) 29% 26% 23%
TN (% din AT) 14% 21% 24%
FARMACEUTICA REMEDIA (link BVB) 2015 2014 2013

FR 2,7 mil lei 5,3 mil. lei 4,3 mil. lei
NFR - 11,0 mil. lei - 7,5 mil. lei - 11,6 mil. lei
TN 13,7 mil. lei 12,8 mil. lei 15,9 mil. lei
FR (% din AT) 2% 4% 3%
NFR (% din AT) -9% -5% -7%
TN (% din AT) 11% 9% 10%
Sursa datelor: www.bvb.ro

BIOFARM
(fabricarea produselor farmaceutice) 2015 2014 2013
AI (% din AT) 42% 35% 38%
ACR (% din AT) 58% 65% 62%
DCR (% din AT) 15% 18% 15%
DTL (% din AT) 0% 0% 0%
CPR (% din AT) 84% 81% 84%
FARMACEUTICA REMEDIA
(comerţ cu amănuntul produse farmaceutice) 2015 2014 2013
AI (% din AT) 30% 25% 24%
ACR (% din AT) 70% 75% 76%
DCR (% din AT) 68% 71% 74%
DTL (% din AT) 1% 1% 1%
CPR (% din AT) 31% 28% 25%
Sursa datelor: www.bvb.ro

Exemplu (1)
Se consideră următorul bilanț contabil la sfârșitul exercițiului N (mii lei):
Activ N-1 N Cap. proprii şi datorii N-1 N
Active imobilizate 2.000 2.300 Capitaluri proprii 1.200 1.450

Active circulante 1.750 2.100 Datorii pe termen lung 1.400 1.600
- Stocuri 700 980 Datorii curente 1.150 1.350
- Creanțe 960 940 - Sume datorate instit. credit 50 200
- Investiții fin. pe termen scurt 30 140 - Datorii comerciale 950 900
- Casa și conturi la bănci 60 40 - Alte datorii 150 250
TOTAL 3.750 4.400 TOTAL 3.750 4.400
 Să se determine valorile indicatorilor de echilibru financiar la sfârșitul fiecărui

exercițiu financiar (N și N-1) precum și variația acestora.
 Să se interpreteze modul de realizare al echilibrului financiar (static și în dinamică).

Exemplu (1)
Ind. N-1 N Variația
FR 600 750 150
Echilibru financiar pe TL Echilibru financiar pe TL Îmbunătățirea stării de echilibru
financiar pe TL
FRP -800 -850 -50
Lipsa autonomiei Lipsa autonomiei financiare Decalajul nefavorabil între resursele
financiare în finanțarea în finanțarea AI proprii și AI se accentuează
AI
FRS 1400 1600 200
Datoriile pe TL contribuie Datoriile pe TL contribuie Îndatorarea pe TL a crescut
la finanțarea AI la finanțarea AI
NFR 560 770 210
Dezechilibru financiar pe Dezechilibru financiar pe Accentuarea stării de dezechilibru
TS TS financiar peTS
TN 40 -20 -60
Echilibru financiar Dezechilibru financiar Înrăutățirea stării de dezechilibru
general (excedent general (deficit monetar) financiar general (plățile au depășit
monetar) încasările)
Exemplu (2)
Pentru o întreprindere se cunosc următoarele solduri finale din bilanţul exerciţiului N (mii lei):
 Capital social = 1.000
 Rezerve = 100
 Rezultatul exercițiului (profit) = 400, din care 60% va fi reinvestit iar diferența va fi
distribuită sub formă de dividende
 Interese de participare = 80, din care 20 urmează a fi vândute în exerciţiul financiar
următor
 Creanţe-clienţi = 250
 Imobilizări corporale = 2.100
 Stocuri = 370
 Casa și conturi la bănci = 120
 Cheltuieli înregistrate în avans (termen scurt) = 30
 Credite pe termen lung = 900, din care 250 reprezintă partea scadentă în exercițiul
financiar următor
 Furnizori = 440
 TVA de plată = 90
 Venituri înregistrate în avans (termen scurt) = 20
Să se întocmească bilanțul financiar. Să se determine și să se interpreteze indicatorii de echilibru
financiar.
Exemplu (2)
Activ N Cap. proprii şi datorii N
Nevoi permanente: 2.160 Resurse permanente: 1.990

Active imobilizate 2.160 Capitaluri proprii 1.340
(imobilizări corporale, interese de participare) (capital social, rezerve, PN reinvestit)
Nevoi temporare: 790 Datorii pe termen lung 650
Active circulante 790 Resurse temporare: 960
- Stocuri 370 Datorii curente 960
- Creanțe (creanțe-clienți, chelt. avans) 280 - Sume datorate instit. credit 250
- Investiții fin. pe termen scurt (acțiuni TS) 20 - Datorii comerciale 440
- Casa și conturi la bănci 120 - Alte datorii (TVA de plată, dividende, ven. avans) 270
TOTAL 2.950 TOTAL 2.950
Profitul net va fi repartizat astfel:
PN reinvestit = 60% * 400 = 240 → Capitaluri proprii
Dividende = 40% * 400 = 160 → Datorii curente
FR = 1.340 + 650 – 2.160 = – 170 (dezechilibru financiar TL)
NFR = (370 + 280) – (440 + 270) = – 60 (echilibru financiar TS)
TN = (– 170) – (– 60) = (20 + 120) – 250 = – 110 (echilibru general)
ANALIZA PERFORMANŢEI
FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII
2020-2021

Bibliografie specifică temei:
 V. Dragotă şi colectiv – Management financiar. Vol. I –
Diagnosticul financiar al companiei, ed. Economică, 2012, cap. 5.
 Stancu I. – Finanţe, ed. Economică, ediţia a patra, 2007,

cap.16.4-16.5
 Stancu I., Stancu D., Finanţe Corporative cu Excel, ed.

Economică, cap. 10.C

Introducere
Scop: evaluarea performanței financiare a întreprinderii prin
intermediul a indicatorilor de rezultat (profit / pierdere), ce
reprezintă trepte de acumulare bănească.
Rezultat = Venituri - Cheltuieli
Conținut: analiza profitabilității întreprinderii.

Sursa informațiilor:
 Contul de profit şi pierdere (CPP) – oferă informaţii privind
fluxurile de venituri şi cheltuieli generate de activele și datoriile
întreprinderii pe parcursul unei perioade);
 Informații externe (ex., rata inflației).

Dimensiuni ale analizei profitabilității
Profitabilitatea întreprinderii poate fi analizată în raport cu:
 Activitatea desfășurată de întreprindere. Activitățile desfășurate de
întreprindere pot fi clasificate drept activitatăți de exploatare (inclusiv activități de
natură excepţională sau extraordinară) sau activități financiare.
 Caracterul monetar al veniturilor și cheltuielilor. Se referă la capacitatea

veniturilor și a cheltuielilor de a degaja intrări respectiv ieșiri de numerar. Astfel,
vom avea:
 Venituri/ Cheltuieli monetare: au potențial de a genera încasări respectiv plăți;
 Venituri/ Cheltuieli nemonetare: prin natura lor, nu afectează trezoreria
întreprinderii.
 Participarea stakeholder-ilor întreprinderii la obținerea rezultatelor și

remunerarea lor corespunzătoare.
De ex: profitul net reprezintă suma disponibilă pentru remunerarea acționarilor prin
dividende respectiv partea rămasă la dispoziția întreprinderii pentru reinvestire.

Veniturile şi cheltuielile întreprinderii
Veniturile și cheltuielile întreprinderii reflectă acte de
îmbogățire sau de consumare a capitalurilor proprii.
Veniturile:
= ↑ Beneficii economice = ↑ Active ↑ CPR
↓ Datorii
Cheltuielile:
= ↓ Beneficii economice = ↓ Active ↓ CPR
↑ Datorii

Natura şi rolul informațiilor din CPP
Starea patrimonială Starea patrimonială

inițială finală
Operațiuni de gestiune → CPP

Cap. Cap.
Cheltuieli Venituri prop.1
prop.0
Rezultat (+/-)
Activ0 Activ1
Datorii0 Operațiuni de capital: Datorii1

Investiții
Finanțare
Sursa: A se vedea Stancu I., Finanţe, Ed. Economică, 2007, pg. 720

Activitatea întreprinderii cuprinde:
Operațiuni de gestiune (exploatare și financiare):
 Au un caracter curent și repetitiv;
 Au cea mai mare contribuție la formarea veniturilor și cheltuielilor
întreprinderii;
 Cuprind operațiuni de exploatare a activelor și operațiuni pe piețele financiare
(ex. tranzacții cu titluri financiare);
 Evenimentele extraordinare pot apărea dar sunt foarte rare.
Operațiuni de capital (investiții și finanțare):
 Conduc la modificarea mărimii și a structurii activelor, capitalurilor și
datoriilor întreprinderii. Pot fi:
- Operațiuni de investiții (achiziții de active) sau dezinvestiții (vânzare a
activelor și recuperare a capitalurilor imobilizate) dar și
- Operațiuni de finanțare (atragere de capitaluri) sau de rambursare a
capitalurilor atrase.
Operațiunile de gestiune
ACTIVITATEA DE EVENIMENTE
GESTIUNE CURENTĂ EXTRAORDINARE
EXPLOATARE
- de bază FINANCIARĂ
- conexe
Activități de bază: fabricarea de produse finite, comercializarea de mărfuri, prestarea de servicii,

executarea de lucrări.
Activități conexe activității de bază: vânzări de active, despăgubiri, donații, amenzi și penalități etc.
Ativități financiare: încasări / plăți de dobânzi, încasări dividende, primire / acordare de sconturi
financiare, diferențe favorabile / nefavorabile de curs valutar, piederi / câștiguri din tranzacții cu
titluri financiare.
Evenimente extraordinare: calamități naturale, exproprieri de bunuri.

Activitatea de exploatare
• Cuprinde venituri şi cheltuieli generate de activitatea de bază a întreprinderii;
• La care se adaugă venituri şi cheltuieli generate de activități cu caracter
excepţional și extraordinar.
CHELTUIELI VENITURI
-Cheltuieli cu materii prime, materiale, -Cifra de afaceri netă (producţia
mărfuri și alte cheltuieli materiale vândută, venituri din vânzarea mărfurilor,
reduceri comerciale acordate, subvenţii de
-Cheltuieli cu personalul exploatare aferente CA nete)
-Ajustări de valoare privind activele -Variația stocurilor de produse finite şi

imobilizate (corporale și necorporale) și producţie în curs de execuţie
privind activele circulante
-Venituri din producția de imobilizări
-Alte cheltuieli de exploatare (prestaţii corporale şi necorporale
externe; imozite şi taxe; protecţia
mediului; calamităţi şi alte evenimente) -Alte venituri din exploatare (amenzi,
penalităţi; donaţii; subvenţii de exploatare;
9
-Ajustări privind provizioanele cedarea activelor; subvenţii calamităţi)
Activitatea financiară
Cuprinde venituri și cheltuieli generate de operațiunile financiare desfășurate de
întreprindere (precum contractare de credite, tranzacții cu titluri etc.).
CHELTUIELI VENITURI
-Ajustări de valoare privind imobilizările -Venituri din acţiuni deţinute (interese de
financiare și investițiile financiare pe participare)
termen scurt
-Cheltuieli privind operaţiunile cu titluri -Venituri din operaţiuni cu titluri

financiare financiare
-Cheltuieli privind dobânzile -Venituri din dobânzi
-Cheltuieli din diferenţe de curs valutar -Venituri din diferenţe de curs valutar
-Alte cheltuieli financiare -Alte venituri financiare

Caracterul monetar/nemonetar
Venituri / Cheltuieli monetare: se vor conretiza într-o încasare respectiv
plată la un termen contractual ferm.
Venituri / Cheltuieli nemonetare: se înregistrează ca o rezervă
financiară, fără a genera o încasare sau plată la un termen ferm.
Ca urmare:
Venituri ≠ Încasări și Chletuieli ≠ Plăți
Profit net (PN) ≠ Flux de numerar (CF)
Diferenţa dintre PN şi CF este explicată prin:

 Aplicarea principiului contabilității de angajamente;
 Existența veniturilor și a cheltuielilor nemonetare care, prin natura lor, nu
au impact asupra trezoreriei;
 Existența operaţiunilor care au impact doar asupra trezoreriei dar nu
generează fluxuri de venituri și cheltuieli (operaţiunile de capital).

CH. MONETARE (PLĂTIBILE): VEN. MONETARE (ÎNCASABILE):
• Consumuri materiale • Cifra de afaceri (netă)

• Cheltuieli cu personalul • Venituri din despăgubiri, donații
• Cheltuieli cu impozite & taxe • Venituri din subvenţii de exploatare
• Prestații externe • Venituri din dobânzi, dividende,
• Cheltuieli cu dobânzi, diferențe de curs diferențe de curs valutar etc.
valutar, etc.
CH. NEMONETARE (CALCULATE): VEN. NEMONETARE (CALCULATE):
• Cheltuieli cu amortizarea • Venituri din ajustări pentru depreciere

• Cheltuieli cu ajustări pentru depreciere / pierdere de valoare
/ pierderi de valoare • Venituri din provizioane
• Cheltuieli privind provizioanele • Venituri din subvenții pentru investiții
• Cheltuieli cu activele cedate virate la rezultat
Indicatorii de performanță
 Reprezintă indicatori valorici prin care se apreciază volumul și
profitabilitatea activității întreprinderii;
 Reprezintă etape succesive în determinarea rezultatului net;
 Reflectă performanţa (profitabilitatea) la nivelul respectiv de
activitate;
 Varianta franceză: soldurile intermediare de gestiune (SIG)

 Varianta anglo-saxonă: marjele de acumulare

SIG
VENITURI (+) CHELTUIELI(-) = SOLD
Ven. din vânzarea mărfurilor Ch. privind mărfurile = Marja comercială (MC)
MC -Ch. cu materii prime şi materiale = MC + Producția
+Producția vândută -Alte cheltuieli materiale exercițiului – Consumuri
+Variația stocurilor -Ch. cu energia și apa externe
+ Producția imobilizată -Ch. privind prestații externe =Valoarea adăugată (VA)
VA -Ch. cu personalul = Excedentul brut de
+Ven. din subvenții aferente -Ch. cu impozite, taxe, vărsăminte exploatare (EBE)
cifrei de afaceri -Reduceri comerciale acordate
+Reduceri comerciale primite
EBE -Ajustări de valoare privind imob. = Rezultatul exploatării
+Alte venituri din exploatare corporale şi necorporale (RE)
-Ajustări privind activelor circulante
-Ajustări privind provizioanele
-Alte cheltuieli de exploatare
Ven. financiare Ch. financiare = Rezultatul financiar (RF)

RE + RF = Rezultatul brut (RB)
14 Lect. dr. M. Moscalu RB - Impozit pe profit = Rezultatul net (RN)
Interpretarea SIG
Marja comercială:
Reprezintă rezultatul activității comerciale;
Este expresia adaosului comercial practicat de întreprindere și a volumului mărfurilor
vândute;
Valoarea adăugată:
Reprezintă surplusul de valoare obținut de întreprindere prin activitatea desfășurată, peste
valoarea consumurilor externe, pe seama utilizării factorilor de producție muncă și capital;
Constituie sursa pentru obținerea produsului intern brut (PIB) la nivel macroeconomic;
Excedentul brut de exploatare:
Flux de numerar potențial din ativitatea de exploatare;
Mărimea sa este nefectată de politica de investiții (reflectată în mărimea cheltuielilor cu
amortizarea), de politica de finanțare (reflectată în mărimea cheltuielilor cu dobânzile), de
politica fiscală (reflectată în mărimea impozitului pe profit) și de evenimente extraordinare;
Poate fi folosit pentru comparararea profitabilității companiilor din același sector de
activitate sau pentru urmărirea evoluției în timp a profitabilității întreprinderii (evoluție
istorică);
Interpretarea SIG
Rezultatul exploatării
Măsoară profitabilitatea absolută a activității de exploatare prin deducerea tuturor
cheltuielilor (monetare și calculate) din ansamblul veniturilor din exploatare (monetare și
calculate);
Reprezintă principala sursă pentru acoperirea cheltuielilor generate de activitatea
financiară (îndeosebi a cheltuielilor cu dobânzile = costul îndatorării) și pentru obținerea
unui rezultat net pozitiv;
Rezultatul financiar:
Reflectă profitabilitatea operațiunilor financiare desfășurate de întreprindere, pe piețele
financiare;
Este influențat de politica de finanțare a întreprinderii, reflectată în mărimea
cheltuielilor privind dobânzile;
Rezultatul brut:
Reflectă profitabilitatea tuturor activităților de gestiune curentă desfășurate de
întreprindere (de exploatare și financiare);
Nu este afectat de politica privind impozitarea profitului;
Interpretarea SIG
Rezultatul net:
Reflectă profitabilitatea netă a activității de gestiune;
Reprezintă mărimea absolută a rentabilității financiare cu care sunt remunerați
acționarii întreprinderii;
Reprezintă rezultatul rezidual al activității desfășurate, după deducerea cheltuielilor cu
dobânzile și a impozitului pe profit, ce revine acționarilor ca remnerare pentru capitalul
investit indiferent de politica de repartizare a profitului net pe destinații (dividende,
reinvestire);
Rezultatul net pozitiv conduce la creșterea capitalului propriu de la un exercițiu la altul
și creează premisele remunerării acționarilor (prin dividende), a salariaților și
managerilor (prin cheltuieli cu salariile și participare la profit) și pentru realizarea de
investiții viitoare în vederea dezvoltării întreprinderii (prin reinvestirea profitului net);
Rezultatul net negativ, în schimb, conduce la diminuarea capitalului propriu și reflectă o
gestiune financiară neperformantă a întreprinderii. Acumularea de pierderi pe parcursul
mai multor exerciții financiare erodează valoarea capitalurilor proprii acumulate anterior
și poate conduce la starea de insolvabilitate a întreprinderii.
Distribuirea VA
Se referă la remunerarea – absolută şi relativă – cuvenită participanţilor
la obţinerea VA:
 Personalul este remunerat prin cheltuieli cu personalul (salarii și alte cheltuieli
de personal). Mărimea remunerării depinde de natura activității întreprinderii
dar și de productivitatea muncii, de salariul minim etc.
 Capacitățile de producție (capitalul fix) sunt remunerate prin amortizare
şi alte ajustări de valoare. Mărimea remunerării depinde de importanța
capitalului fix în activitatea desfășurată dar și de politica de amortizare.
 Creditorii sunt remunerați prin dobânzile pe care întreprinderea le datorează
pentru creditele contractate cu scopul finanțării activității. Depinde de gradul
de îndatorare a întreprinderii dar și de mărimea ratei dobânzii.
 Statul este remunerat prin impozite şi taxe, inclusiv impozitul pe profit.
Ponderea remunerării statului în valoarea adăugată este o măsură a poverii
fiscale suportată de întreprindere. Depinde de reglementările fiscale.
 Proprietarii sunt remunerați prin rezultat net, indiferent de destinaţiile acestuia
(reinvestire sau dividende).
Marjele anglo-saxone
VENITURI - CHELTUIELI = SOLD
Venituri totale – Cheltuieli totale (cu excepția:

• Cheltuieli cu amortizarea, ajustări de valoare = EBITDA
și ajustări privind provizioanele (Rezultatul înainte de deducerea
• Cheltuieli privind dobânzile cheltuielilor cu dobânzile, a
• Impozit pe profit) impozitului pe profit și a ajustărilor)
EBITDA - Cheltuieli cu amortizarea, ajustări de = EBIT

valoare și ajustări privind provizioanele (Rezultatul înainte de deducerea
cheltuielilor privind dobânzile și a
impozitului pe profit)
EBIT - Cheltuieli privind dobânzile = RB
(Rezultatul brut)
EBT - Impozit pe profit = RN
(Rezultatul net)
Marjele de acumulare anglo-saxone
EBITDA:
 Exprimă acumularea brută din activitatea întreprinderii. Caracterul brut se referă la
faptul că ajustările (amortizarea, ajustările pentru depreciere și pentru pierderi de
valoare de valoare și ajustările privind provizioanele) reprezintă cheltuieli calculate
(nemonetare), neplătibile la o scadență determinată.
 Exprimă capacitatea potențială de autofinanțare a investițiilor (prin profit net reinvestit
și ajustări de valoare), de remunerare a investitorilor de capital (acționarii prin dividende
și creditorii prin dobânzi) și de achitare a datoriilor către bugetul statului (prin impozit
pe profit).
 Este neafectat de politica de amortizare, politica de îndatoare și politica de impozitare a
profitului. De aceea, este recomandat pentru compararea performanței întreprinderilor
din același sector între care există diferențe cu privire la cele trei politici aplicate.
EBIT:
 Reprezintă rezultatul înainte de deducerea dobânzilor și a impozitului pe profit. Ca
urmare, este nefeactat de politica de îndatoare și de cea privind impozitarea profitului.
 Exprimă potențialul de autofinanțare a investițiilor (prin profit net reinvestit), de
remunerare a acționarilor (dividende) și a creditorilor (dobânzi) dar și a statului (prin
impozit pe profit).
Capacitatea de autofinanțare (CAF)
 Resursă financiară generată de întreprindere intern, prin
activitatea desfășurată;
 Flux de numerar potențial din activitatea de gestiune;
 Reflectă potențialul de dezvoltare al întreprinderii prin
autofinanțarea investițiilor viitoare;
CAF = Venituri monetare – Cheltuieli monetare
1. Metoda deductivă
2. Metoda aditivă

CAF
CHELTUIELI MONETARE
VENITURI MONETARE
CAF
CHELTUIELI NEMONETARE
+
VENITURI NEMONETARE
PROFIT NET

Determinarea CAF
1. Metoda deductivă (directă):
CAF = Venituri monetare – Cheltuieli monetare
EBE
+/- Alte venituri din exploatare monetare / Alte cheltuieli de exploatare monetare
+/- Venituri financiare monetare / Cheltuieli financiare monetare
- Impozit pe profit
= CAF
2. Metoda deductivă (indirectă):
CAF = RN + Cheltuieli nemonetare – Venituri nemonetare
RN
+ Ajustări pentru depreciere / pierderi de valoare și Ajustări privind provizioanele
+/- Cheltuieli cu activele cedate / Venituri din cedarea activelor
- Venituri din subvenţii pentru investiţii virate la rezultat
= CAF

Exemplul (1) - SIG
Elemente (u.m.) N-1 N Variația
Cifra de afaceri 68.000 78.200
-Ch. cu materii prime 21.700 22.800
- Ch. cu energia și apa 3.600 3.420
- Ch. cu prestații externe 1.750 1.610
= VA 40.950 50.370 9.420
- Ch. cu personalul 16.800 18.648
- Ch. cu impozite, taxe, vărsaminte asimilate 1.200 1.250
= EBE 22.950 30.472 7.522
- Ch. amortizarea 12.500 16.000
= RE 10.450 14.472 4.022
- Ch. privind dobânzile 3.500 5.072
= RB 6.950 9.400 2.450
- Impozit pe profit (16% din RB) 1.112 1.504
= RN 5.838 7.896 2.058
Exemplul (1) - Marjele anglo-saxone
Elemente (u.m.) N-1 N Variația
Cifra de afaceri 68.000 78.200
-Ch. cu materii prime 21.700 22.800
- Ch. cu energia și apa 3.600 3.420
- Ch. cu prestații externe 1.750 1.610
- Ch. personalul 16.800 18.648
- Ch. cu impozite, taxe, vărsăminte asimilate 1.200 1.250
= EBITDA 22.950 30.472 7.522
- Ch. amortizarea 12.500 16.000
= EBIT 10.450 14.472 4.022
- Ch. privind dobânzile 3.500 5.072
= RB 6.950 9.400 2.450
- Impozit pe profit (16% din RB) 1.112 1.504
= RN 5.838 7.896 2.058
Exemplul (2)
Din contul de profit și pierdere cunoașteti (mii u.m.):
 Producția vândută = 5.000
 Venituri din vânzarea mărfurilor = 1.000
 Variația stocurilor (sold D) = 200
 Venituri din cedarea activelor = 150
 Cheltuieli cu materii prime și materiale = 1.100
 Cheltuieli privind mărfurile = 800
 Cheltuieli cu energia și apa = 700
 Cheltuieli cu personalul = 1.500
 Cheltuieli cu amortizarea = 600
 Cheltuieli de exploatare privind ajustări pentru deprecierea imobilizărilor = 120
 Venituri de exploatare din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor = 100
 Cheltuieli privind prestațiile externe = 500
 Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate = 250
 Cheltuieli cu activele cedate = 110
 Venituri din interese de participare = 80
 Cheltuieli privind dobânzile = 140
 Cheltuieli din diferențe de curs valutar = 20
 Impozit pe profit = 40
Să se determine și să se interpreteze:
 a) soldurile intermediare de gestiune;
 b) marjele în varianta anglo-saxonă;

Exemplul (2)
a) Soldurile intermediare de gestiune:
MC = 1.000 – 800 = 200
VA = 200 + (5.000 – 200) – (1.100 + 700 + 500) = 2.700
EBE = 2.700 – 1.500 – 250 = 950
RE = 950 + (150 – 110) – (600 + 120 – 100) = 370
RF = 80 – 140 – 20 = - 80
RB = 370 + (- 80) = 290
RN = 290 – 40 = 250
b) Marjele anglo-saxone:
EBITDA = (5.000 + 1.000 – 200 + 150 + 80) – (1.100 + 800 + 700
+ 1.500 + 500 + 250 +110 + 20) = 1.050
EBIT = EBITDA – Ajustări = 1.050 – (600 + 120 – 100) = 430
RB = 430 – 140 = 290
RN = 290 – 40 = 250
Indicatori de performanță TERAPLASAT S.A.
mii lei, 2014-2018, sursa date: www.bvb.ro
Se observă creșterea majorității indicatorilor de performanță până în anul 2016 urmată de scăderea
în anul următor, dar se mențin în continuare la valori pozitive. Excedentul brut de exploatare însă
este negativ pentru toată perioada ceea ce denotă potențiale probleme cu fluxul de numerar al
întreprinderii.

Scăderea indicatorilor de performanță în anul 2017 se datorează, în mare măsură,
scăderii cifrei de afaceri cu 12% față de 2016, tendință accentuată față de anul
anterior. Creșterea cifrei de afaceri (CA) cu 33% în 2018 determină îmbunătățirea
considerabilă a profitabilității.
2014 2015 2016 2017 2018
CA (mii lei) 232.469 267.975 257.296 227.366 301.467
Variație (%) 15% -4% -12% 33%

Se observă că remunerarea cuvenită factorului muncă respectiv capitalului fix
dețin cele mai mari ponderi din valoarea adăugată totală creată (ambele în creștere
în perioada 2014-2018), ceea ce este în acord cu natura activității companiei.
Compania este producător de materiale de construcții (industria prelucrătoare –
Fabricarea placilor, foliilor, tuburilor si profilelor din material plastic, cod CAEN 2221).

Distribuirea VA către participanți:
2014 2015 2016 2017 2018

Personal (Chelt personal / VA) 48% 38% 34% 55% 64%
Capital fix (Ajustări de valoare imob corp și necorp / VA) 25% 20% 20% 31% 34%
Creditori (Chelt dobânzi / VA) 4% 2% 1% 6% 14%
Stat (Chelt impozite și taxe incl. impozit pe profit / VA) 6% 8% 8% 5% 2%
Proprietari (remunerare reziduală) 16% 31% 38% 3% -13%
TOTAL 100% 100% 100% 100% 100%

Analiza fluxurilor de numerar
2020-2021
1 Lect. dr. M. Moscalu, ASE București

Bibliografie specifică temei
 Stancu I. (2007), Finanţe, Ed. Economică, cap. 16 (16.6).

Pedagogică, cap. 3.
 Dragotă V. Şi colectiv (2012), Management financiar vol. I, Ed. Economică,

cap. 7.
 Stancu I., Stancu D. (2012), Finanţe Corporative cu Excel, Ed. Economică,

cap. 10 (10.D)
 OMFP nr. 1802 / 2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind

situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale
consolidate.

Scopul analizei
 Evaluarea capacităţii întreprinderii de a genera resurse
monetare (lichidități).
Destinaţia resurselor monetare?
 Efectuarea plăților curente de exploatare, conform scadențelor;
Asigurarea reînnoirii activelor, prin alocarea de cash pentru

realizarea de investiții de menținere dar și investiții de extindere;
Rambursarea capitalurilor atrase de la investitori și remunerarea

acestora (prin dividende și dobânzi).

Formarea fluxurilor de numerar
OPERAȚIUNI DE GESTIUNE
(exploatare inclusiv excepţionale și OPERAȚIUNI DE CAPITAL
extraordinare, (investiții, finanțare)
financiare)
FLUXURI DE NUMERAR

Cash≠ Cash echivalent ≠ Cash flow
 Numerar (cash efectiv): disponibilități efective în casă și conturi la
bănci.
 Echivalente de numerar (cash echivalent): disponibilități cvasi-

lichide concretizate în investiții financiare pe termen scurt, caracterizate prin
lichiditate ridicată (pot fi ușor convertite în numerar deoarece sunt
tranzacționate pe piețe financiare secundare active). Datorită lichidității lor
ridicate, pot fi folosite pentru acoperirea unui deficit de cash efectiv.
Ex: acțiuni și obligațiuni achiziționate în vederea deținerii lor pe termen
scurt.
 Cash-flow (flux de numerar): variația (intrări / ieșiri) elementelor de

numerar și echivalente de numerar.
Tipuri de operațiuni
 Din punct de vedere al impactului asupra
trezoreriei:
Operațiuni care determină fluxuri de numerar imediate;
Operațiuni care generează fluxuri de numerar în viitor (sunt

consecința contabilității de angajamente);
Operațiuni fără impact asupra trezoreriei (operațiuni cu

caracter nemonetar).

Profit net ≠ Flux de numerar
PROFIT NET FLUX DE NUMERAR
 Potenţial (contabil) de cash;  Concretizare monetară;
 Influenţat de operaţiunile de  Influenţat atât de operaţiunile

gestiune; de gestiune cât şi de cele de
capital;
 Nu este influențat de decalajele
dintre momentul angajării  Corectează veniturile și
cheltuielilor sau veniturilor cheltuielile monetare cu
monetare și momentul plății / decalajele favorabile (aferente
încasării acestora. obligațiilor de plată la anumite
scadențe), respectiv nefavorabile
(aferente drepturilor de creanță
7 Lect. dr. M. Moscalu, ASE București la anumite scadențe viitoare).
Abordări privind fluxul de numerar
1. Tabloul fluxurilor de numerar
2. Fluxul de numerar pentru evaluarea

întreprinderii

1. Tabloul fluxurilor de numerar

Tabloul fluxurilor de numerar
 Raportează fluxurile de numerar ale perioadei, clasificate pe
activităţi, astfel:
 Activități de exploatare
 Activități de investiţii
 Activități de finanţare
Fluxul de numerar total (CF):
CF = Δ Active trezorerie
CF = CF exploatare + CF investiții + CF finanțare
 Evidențiază capacitatea întreprinderii de a genera numerar.
 Capacitatea de a genera numerar pentru plata la termen a obligaţiilor
întreprinderii este esenţială pentru supravieţuirea acesteia.

Fluxul de numerar din activitatea de exploatare
Activităţile de exploatare (OMFP 1802/2014): principalele activităţi

generatoare de venit precum şi alte activităţi care nu sunt clasificate drept
activităţi de investiţii sau de finanţare.
 Numerarul generat din activitatea de exploatare este utilizat pentru:
 plăți curente;
 plăți pentru achiziția de noi active;
 plăți pentru remunerarea investitorilor și rambursarea împrumuturilor
Metoda directă:
CF exploatare = Încasări din exploatare - Plăți pentru exploatare
Exemple încasări / plăţi din activitatea de exploatare

Determinarea CF exploatare (metoda indirectă)
RN
+ Ajustări de valoare (amortizare, ajustări pentru depreciere și pierderi de valoare)
+ Ajustări privind provizioanele
- Venituri din cedarea activelor
+ Cheltuieli cu activele cedate
-Venituri financiare
- ∆NFR
= CF exploatare
CF exploatare > / < 0

Interpretarea CF exploatare
CF exploatare pozitiv:
 Reflectă capacitatea întreprinderii de a genera încasări din activitatea
de exploatare superioare plăților de exploatare (curente);
 Pe seama sa, pot fi efectuate plăți pentru activitățile de investiții
respectiv finanțare.
CF exploatare negativ:
 Reflectă probleme la nivelul gestiunii financiare a întreprinderii;
 Nu există premisa remunerării investitorilor și realizării de
investiții pentru dezvoltarea întreprinderii;
 Activitatea de exploatare este consumatoare de resurse. Cauze
posibile: existența unui decalaj nefavorabil între încasări și plăți;
lipsa performanței întreprinderii.
Fluxul de numerar din activitatea de investiții
Activităţile de investiţii (OMFP 1802/2014): achiziţionarea şi

cedarea de active imobilizate şi de alte investiţii care nu sunt incluse
în echivalentele de numerar.
 CF investiții cuprinde, de regulă, ieşiri de numerar pentru achiziţia
de active fixe.
Metoda directă:
CF investiţii= Încasări din investiții - Plăți pentru investiții
Exemple încasări / plăţi din activitatea de investiţii

Determinarea CF investiţii (metoda indirectă)
- ∆Active imobilizate
= AI1 – AI0 + Amortizare și alte ajustări aferente AI
+ Venituri din cedarea activelor
- Cheltuieli cu activele cedate
+ Venituri financiare
= CF investiţii
CF investiţii > / < 0
Interpretarea CF investiții
CF investiții negativ:
 Consecința realizării de investiții de către întreprindere în
vederea dezvoltării;
 Reprezintă o situație normală pentru companiile tinere și cele
aflate în perioade de dezvoltare.
CF investiții pozitiv:
 Este rezultatul realizării de dezinvestiții ca urmare a: înlocuirii
activelor imobilizate, restrângerii activității, necesității
procurării unor resurse monetare imediate (în situația unei crize
de lichiditate).

Fluxul de numerar din activitatea de finanțare
Activităţile de finanţare (OMFP 1802/2014): activităţi care au

drept rezultat modificări ale dimensiunii şi compoziţiei capitalurilor
proprii şi împrumuturilor societăţii.
 CF finanțare reflectă mișcarea capitalurilor externe și este generat
de majorarea capitalului social (prin emisiune de noi acţiuni) şi de
majorarea / rambursarea datoriilor financiare.
Metoda directă:
CF finanţare = Încasări din finanțare - Plăți pentru finanțare
Exemple încasări / plăţi din activitatea de finanţare

Determinarea CF finanţare (metoda indirectă)
∆Capital social
– Dividende plătite
+ ∆Datorii financiare
= CF finanţare
sau
∆Capitaluri proprii
- RN
+ ∆Datorii financiare
= CF finanţare
CF finanţare > / < 0
Interpretarea CF finanțare
CF finanțare pozitiv:
 Reflectă mărimea resurselor suplimentare atrase de la acționari
și creditori, în scopul investirii;
 Reprezintă o situație normală pentru companiile tinere, care
urmăresc să atragă capital extern în vederea dezvoltării lor.
CF finanțare negativ:
 Mărimea plăților realizate către investitori pentru restituirea
(prin restituiri de capital social/share buybacks și rambursări de
credite) și pentru remunerarea capitalurilor atrase de la aceștia
(dividende, dobânzi).
 Reprezintă o situație normală pentru companiile mature.

Exemplu
A B C D
CF exploatare 500 200 - 300 - 100
CF investiții - 300 - 400 250 -300
CF finanțare - 100 300 100 300
CF total 100 100 50 -100
Lect. dr. M. Moscalu, ASE București

20
2. Cash-flow-ul pentru evaluarea
întreprinderii (CFD)

Cash-flow-ul pentru evaluarea
întreprinderii (CFD)
 Relevant pentru determinarea valorii proiectelor de investiții şi,
implicit, a valorii întreprinderii în ansamblul ei.
 Valoarea întreprinderii este privită dintr-o perspectivă globală, ca rezultat
al investirii atât a capitalurilor proprii cât și a celor împrumutate:
V0 (întreprindere) = V0 (CPR) + V0 (DTL)
Unde V0 = valoare prezentă a fluxurilor de numerar viitoare

 Prezintă interes din perspectiva investitorilor întreprinderii – acţionari
şi creditori.
 Reflectă capacitatea întreprinderii de a degaja, din activitatea sa de
gestiune, fluxuri de numerar pentru investitori, în scopul
recuperării şi remunerării capitalului investit de aceştia, după finanţarea
investiţiilor în creşterea economică a întreprinderii.

Bilanțul economic
 CFD se determină pe baza bilanţului economic.
 Bilanţul economic: evidenţiază efortul investiţional al
furnizorilor de capitaluri stabile (pe termen lung) – capitaluri
proprii şi datorii pe termen lung. Datoriile curente sunt excluse
deoarece ele reprezintă surse de finanţare ale activelor circulante.
Capitaluri proprii
Activ economic CPR
AE = AI + ACRnete
Datorii pe termen lung
DAT

Determinarea CFD după origine
CFD = CF gestiune – Creșterea economică

CF gestiune: Creşterea economică:
Rezultatul activității de gestiune Rezultatul activității de investiții
∆Active imobilizate
RN = AI1–AI0 + Amortizare și alte ajustări
+ Ajustări de valoare și ajustări aferente AI
privind provizioanele +
∆ACRnete = ACRnete1 – ACRnete0
(amortizare, ajustări de valoare și
= Creștere economică
ajustări privind provizioanele)
+ Ch. dobânzi Unde:
= CF gestiune ACRnete = Active curente – Datorii curente

Interpretarea CFD după origine
CFD = CF gestiune – Creșterea economică
 Cash-flow-ul de gestiune: reprezintă rezultatul activității de gestiune

destinat finanțării creșterii economice precum și rambursării și
remunerării capitalurilor investite.
 Creșterea economică: reprezintă valoarea brută a investițiilor totale
ale întreprinderii, atât în activele imobilizate cât și în activele
circulante nete (capitalul de lucru).
CFD pozitiv: Reflectă mărimea resurselor monetare interne rămase după
finanțarea investițiilor în creșterea economică a întreprinderii, ce vor fi
repartizate investitorilor de capital.
CFD negativ: Întreprinderea nu are capacitatea de a-și autofinanța integral
investițiile și nici de restituire și remunerare a capitalurilor utilizate. De
fapt, în acest caz, întreprinderea atrage resurse suplimentare de la
investitorii de capital.

Determinarea CFD după destinație
CFD = CFD acționari + CFD creditori
CFD acționari CFD creditori
= Dividende - ∆Capital social

= Ch. dobânzi - ∆Datorii pe
SAU
= RN - ∆Capitaluri proprii termen lung
CFD > 0 Reflectă resursele monetare disponibile pentru remunerarea

investitorilor
CFD < 0 Reflectă resursele monetare atrase suplimentar de la investitori

Interpretarea CFD după destinație
Fluxurile de numerar cuvenite investitorilor se formează din următoarele
două componente:
 Remunerarea potențială pe seama rezultatelor: dividende, în cazul
acționarilor; cheltuieli cu dobânzi, în cazul creditorilor;
 Fluxurile determinate de variația capitalurilor investite prin: majorări de
capital social și contractări de noi credite; diminuări de capital social și
rambursări de datorii pe termen lung.
CFD pozitiv: Întreprinderea are capacitatea de a asigura remunerarea
investitorilor de capital (prin dividende și dobânzi) precum și rambursarea
(integrală sau parțială) a capitalurilor atrase, fără a fi nevoită să atragă
capitaluri externe.
CFD negativ: Întreprinderea depinde de resursele suplimentare atrase de la
investitori, ceea ce poate reprezenta o vulnerabilitate.
Activ N-1 N CPR + DAT N-1 N
Active imobilizate 1.250 1.440 Capitaluri proprii 600 980
Active circulante 2.100 2.650 Credite pe termen lung 900 1.180
-Materii prime 800 1.150 Datorii curente 1.850 1.930
-Creanțe-clienți 1.050 1.300 -Furnizori 1.200 1.330
-Alte creanțe 150 40 -Alte datorii (fiscale, sociale, 650 600
-Casa și conturi la bănci 100 160 creditori diverși)
3.350 4.090 3.350 4.090
 Cifra de afaceri = 5.330 CA 5.330

 Ch. materii prime = 1.250 -Ch.materii prime 1.250
-Ch.energia și apa 400
 Ch. energia și apa = 400 -Ch.personal 1.860
 Ch. personalul = 1.860 -Ch.prestații externe 300
-Ch.I,T,VA 50
 Ch. prestații externe = 300 = EBITDA (EBE) 1.470
 Ch. impozite, taxe, vărsăminte = 50 -Ch.amortizarea 750
 Ch. cu amortizarea = 750 = EBIT (RE) 720
-Ch.dobânzi 220
 Ch. privind dobânzile = 220 =EBT (RB) 500
 Impozit pe profit = 16% -Impozit pe profit 80
28 =PN (dividende = 40) 420
Lect. dr. M. Moscalu, ASE București
Tabloul fluxurilor de numerar
CF din activitatea de exploatare: RN + Cheltuieli cu amortizarea - ∆NFR
CF exploatare = 420 + 750 – 410 = 760 > 0
Activitatea de exploatare a generat numerar
CF din activitatea de investiții: -∆AI (valoare brută)

CF investiții = - (1.440 – 1.250 + 750) = -940 < 0
Activitatea de investiţii a consumat numerar
CF din activitatea de finanțare: ∆Capitaluri proprii – RN + ∆Datorii termen lung

CF finanțare = (980 – 600) – 420 + (1.180 – 900) = 240 > 0
Activitatea de finanţare a generat numerar
CF = 760 + (- 940) + 240 = ∆Active trezorerie = 160 – 100 = 60 > 0

Operaţiunile de gestiune, împreună cu cele de capital, au generat un excedent monetar în
cursul exerciţiului.

Fluxul de numerar disponibil (CFD)
CFD după origine: CFD = 1.390 – 1.410 = - 20 < 0
Resursele monetare generate de întreprindere intern, prin activitatea desfăşurată (1.390 u.m.), nu
sunt suficiente pentru acoperirea investiţiilor în creşterea economică (1.410 u.m.) deficitul urmând
a fi finanţat prin resurse suplimentare atrase de la investitori.
CF gestiune = 420 + 750 + 220 = 1.390
Creșterea economică = 940 + 470 = 1.410
∆ AI = 1.440 – 1.250 + 750 = 940
∆ACRnete = (2.650 – 1.930) – (2.100 – 1.850) = 470
CFD după destinație: CFD = 40 + (- 60) = - 20 < 0

Mărimea resurselor atrase de la investitori în cursul exerciţiului depăşeşte mărimea rambursărilor
de capital propriu şi împrumutat precum şi a remunerărilor (dividende şi dobânzi), plătite de
întreprindere investitorilor de capital (acţionari şi creditori).
CFD acționari = 420 – (980 - 600) = 40
CFD creditori = 220 – (1.180 - 900) = - 60

Diagnosticul financiar al rentabilităţii
şi al riscului
2020-2021
 Dragotă V. Şi colectiv (2012), Management financiar vol. I, Ed. Economică,
cap. 8, cap.9, cap. 5 (5.3).
 Stancu I., Stancu D. (2012), Finanţe Corporative cu Excel, Ed. Economică,

cap. 11.

Pedagogică, cap. 4, cap.2 (2.4).
2 Lect.dr. Moscalu M.
Dimensiunile diagnosticului financiar
 Diagnosticul rentabilității întreprinderii

Rate de rentabilitate
 Diagnosticul riscului întreprinderii

Indicatori de risc
 Măsurarea valorii întreprinderii

Rate privind valoarea
Introducere
Conţinut: Evaluarea unei investiții / întreprinderi, din
punct de vedere financiar, se face după două dimensiuni:
Rentabilitate Risc
Valoare
Valoarea unei investiții este dată de rentabilitatea obținută
(estimată) și riscul asumat (potențial).
Surse de informații: informaţii din situaţiile financiare

(bilanț, cont de profit și pierdere), informaţii de pe piaţa
de capital, alte informații.
Obiectivele diagnosticului financiar
 Rentabilitate: măsurarea rentabilităţii capitalurilor
(proprii şi împrumutate) investite în întreprindere.
 Risc: aprecierea condiţiilor de risc, economic şi

financiar, în care s-a obţinut rentabilitatea respectivă.
 Valoare: aprecierea valorii întreprinderii prin prisma

raportului dintre rentabilitatea obţinută şi riscul
asumat de investitori.
“When investing, I’m not against risk. If you take no risk you must
expect a low return. Just don’t let anyone fool you into thinking you
can get a high return with low risk.” (Paul Clitheroe)
“There is no such thing as high returns without risk.” (Gerry

Schwartz)
“We are so brazen as to believe that we can perfectly calibrate

valuation; determining risk and return for any investment remains an
art not an exact science.” (Seth Klarman)
Arbitrajul rentabilitate – risc
Sursa: www.investopedia.com
Diagnosticul rentabilității
Definirea și măsurarea rentabilității
 Din perspectiva investitorilor, rentabilitatea este apreciată prin compararea
rezultatelor obținute (profit, dobânzi, flux de numerar) cu capitalurile
investite, urmărindu-se o cât mai bună fructificare a capitalului.
 Ca urmare, ratele de rentabilitate se determină prin raportarea rezultatelor
obținute, ca expresie a remunerării exploatării investiției, la capitalurile
investite, ca expresie a eforturilor investitorilor de capital.
Efect Re zultat
Re ntabilitate  
Efort Capital _ investit
Rezultat: rezultat din exploatare, rezultat net, rezultat înainte de dobânzi şi
impozit pe profit (EBIT), cheltuieli privind dobânzile ş.a.
Capital investit: activ total, capital propriu, capital împrumutat (pe termen
lung), capital permanent (propriu şi împrumutat pe termen lung).
Determinarea ratelor de rentabilitate
Derularea procesului investițional:
Începutul exercițiului Sfârșitul exercițiului
Capital investit0 Capital investit1
Rezultat1
CPP (perioada curentă)

Re zultat1
Re ntabilitat e 
Capital _ investit 0
Bilanț (sold inițial)
Alternativ se poate folosi: soldul final al capitalului investit, media soldurilor iniţial şi final
al capitalului investit ((Sold inițial + Sold final)/2).
Bilanțul economic
Bilanţul economic:
 Evidenţiază efortul investiţional al furnizorilor de capitaluri permanente (pe termen lung); în
consecinţă, datoriile curente sunt excluse din bilanţ deoarece acestea sunt atrase pentru nevoi de
exploatare (active curente) şi nu pentru nevoi de investiţii.
 În activ, este prezentat activul economic ce include activele imobilizate şi activele circulante nete
(capitalul de lucru).
AI CPR
ACRnete DAT
Activul economic: AE = AI + ACRnete
 Activul total, net de datoriile curente, utilizat în activitatea întreprinderii
 Generator de rezultat
 Rezultatul deciziei de investiții
Capitalul permanent investit: CPER = CPR + DAT
 Mărimea capitalurilor permanente, proprii și împrumutate, investite în întreprindere
 Rezultatul deciziei de finanțare
Sistemul ratelor de rentabilitate
Sistemul ratelor de rentabilitate cuprinde:
 O rată de rentabilitate globală a capitalurilor investite – Rata rentabilității economice
(Rec)
 Două rate de rentabilitate specifice – Rata rentabilității financiare (Rfin) şi Rata
dobânzii (Rdob)
CPR
Rata de Rate de
rentabilitate (Rfin) rentabilitate
globală AE specifice
Rec (Rec) specifice
DAT Rfin și Rdob
(Rdob)
Rata rentabilității economice (Rec)
1. Rentabilitatea activului economic:
 Măsoară eficiența capitalurilor alocate în activele fixe și activele circulante
nete (capitalul de lucru). Reprezintă, așadar, rentabilitatea intrinsecă a
activului economic.
 Exprimă capacitatea tehnico-economică a activului economic de a degaja
profit, indiferent de modalitatea de finanțare a acestuia.
EBIT1  Im pozit _ profit1
Re c 
AE0
2. Rentablitatea capitalului investit:
Măsoară rentabilitatea capitalurilor investite în întreprindere, proprii și
împrumutate. Deci, eficiența fondurilor investite de acționari și creditori.
Cheltuielie privind dobânzile reprezintă remunerarea cuvenită acționarilor.
PN1  Ch.dob1
Re c 
CPR0  DAT0
Creșterea valorii întreprinderii analizate se obține atunci când Rec este superioară costului
capitalului investit  Rec a întreprinderii este superioară rentabilității medii din sectorul
econmic de activitate în care își desfășoară activitatea.
Rfin
 Rata rentabilității financiare (Rfin):
 Măsoară randamentul investiției proprietarilor în capitalurile proprii ale
întreprinderii.
 Nu este influențată de modalitatea de repartizare a profitului net.
Exprimă capacitatea întreprinderii de distribuire de dividende și de
creștere a rezervelor (care reprezintă, de fapt, o creștere a averii
acționarilor).
PN1
Rfin 
CPR0
Rfin trebuie să fie superioară ratei de rentabilitate normale așteptate de acționari

pentru clasa de risc (economic și financiar) în care se încadrează acțiunile
întreprinderii.
Rdob
 Rata dobânzii (Rdob):
 Reprezintă o rată medie a dobânzii, deoarece întreprinderea poate
împrumuta capitaluri din diferite surse (credite bancare, împrumuturi
din emisiunea de obligațiuni, împrumuturi de la acționari) și pentru
diferite maturități (termen mediu, termen lung).
 Cel mai adesea, reprezintă dobânda nominală, stabilită în contractele de
împrumut.
 Deși întreprinderea plătește creditorilor mărimea integrală a dobânzii,
suportă o dobândă diminuată datorită economiei fiscale de care
beneficiază prin deducerea cheltuielilor cu dobânzile la calculul
impozitului pe profit.
Ch.dob1
Rdob 
DAT0
Rata rentabilității economice (Rec) trebuie să fie superioară ratei dobânzii (costului
îndatorării, Rdob) pentru ca îndatorarea să aibă un impact pozitiv asupra
rentabilității acționarilor (Rfin).Acesta reprezintă efectul de levier pozitiv.
Modelul Modigliani & Miller
I. Rec – medie ponderată a Rfin și a Rdob:
CPR0 CPR0 DAT0

AE0 Re c  Rfin *  Rdob *
AE0 AE0
DAT0
II. Influența îndatorării asupra rentabilității financiare (EL):

DAT0
Rfin  Re c  (Re c  Rdob) * Adică: Rfin  Re c  EL
CPR0
Acest model pune în evidență două componente ale Rfin:
 Rentabilitatea economică (Rec) – remunerează acționarii pentru riscul economic
asumat prin investirea în întreprindere;
 Efectul de levier al îndatorării (EL) – remunerează acționarii pentru riscul
financiar asumat (determinat de apelarea la îndatorare).
EL pune în evidență influența îndatorării asupra rentabilității acționarilor, influență ce
poate fi favorabilă (EL>0), nefavorabilă (EL<0) sau neutră (EL = 0).
Modelul Modigliani & Miller
Influenţa îndatorării asupra Rfin:
Dacă Rec > Rdob → Rfin > Rec
 Întreprinderea folosește resursele împrumutate cu un grad de eficiență suficient de
ridicat pentru a permite acoperirea costului datoriilor și asigurarea unui spor de
rentabilitate ce poate fi utilizat pentru remunerarea acționarilor.
 Acționarii sunt remunerați atât pentru riscul economic cât și pentru cel financiar.
 Creșterea îndatorării conduce la creșterea rentabilității financiare atât timp cât Rec >
Rdob. Deci EL>0.
Dacă Rec < Rdob → Rfin < Rec
 Compania nu își poate acoperi costul creditelor prin activitatea desfășurată. Are
nevoie de resurse financiare alternative pentru acoperirea costului creditelor.
 Acționarii nu sunt remunerați corespunzător pentru riscul economic și nici pentru
riscul financiar.
 Creșterea îndatorării conduce la scăderea rentabilității financiare (EL<0).
Dacă Rec = Rdob → Rfin = Rec
 Eficiența activității întreprinderii asigură doar acoperirea costului creditelor.
 Acționarii sunt remunerați doar pentru riscul economic, nu și pentru cel financiar.
 Îndatorarea nu are efect asupra rentabilității financiare (EL=0).
Regula de gestiune financiară
performantă
Rfin > Rec > Rdob > Rinflației
Ratele reale de rentabilitate
Relația lui Fisher: exprimă legătura dintre rata nominală
(Rn), rata reală (Rr) și rata inflației (Ri).
Astfel:
(1  Rn)  (1  Rr ) * (1  Ri )
Rn  Ri
Rr 
1  Ri
Dacă rata inflației are valori reduse (< 3%):

Rr  Rn  Ri
Descompunerea ratelor de rentabilitate
Descompunerea factorială “DuPont”:
 Rate de marjă (Rezultat / CA)
 Rate de rotație (CA / AE)
 Rate de structură (AE / CPR)
Pentru rentabilitatea financiară (Rfin), vom avea:

PN CA AE
R fin  * *
CA AE CPR
Active imobilizate (u.m.) 2.600 Capitaluri proprii 1.800
Active circulante 2.200 Datorii pe termen lung 1.400 AI 2.600 CPR 1.800
- Stocuri 1.200 Datorii curente 1.600 ACRnete 600 DAT 1.400
- Creanțe 700 - Credite pe termen scurt 100 AE 3.200 CPER 3.200
- Disponibilități 300 - Datorii comerciale 1.100
- Alte datorii 400
CPP (u.m.): cifra de afaceri = 3.800, ch. materii prime și materiale = 1.050, ch. energia și
apa = 250, ch. personal = 850, ch. amortizare = 550, Ch. alte I,T,VA = 65, Ch. prestații
externe = 135, Ch. dobânzi = 225, t = 16%.
CA 3.800 Rec = 24, 8%, Rfin = 31,5%, iar Rdob = 16,1%

- Ch. mon. de expl.2.350
= EBITDA (EBE) 1.450 Rec = 31,5% * 1.800/3.200+16,1% * 1.400/3.200=24,8%
- Ch. amortizarea 550
= EBIT (RE) 900 Rfin = 24,8% + (24,8% - 16,1%) * 1.400/1.800 =
- Ch. dobânzi 225 = 24,8% + 6,8% = 31,5%
= EBT (RB) 675 Efectul de levier al îndatorării: Rfin – Rec = 6,8% >0
- Impozit profit 108 Deci, îndatorarea influențează favorabil Rfin.
= PN 567 Dacă Ri = 7%, Rec reală = 16,6%, Rfin reală = 22,9%
iar Rdob reală = 8,5%. Cele trei rate de rentabilitate reale
21 Lect.dr. Moscalu M. sunt pozitive → arată o performanța în termeni reali a
firmei.
Exemplu privind efectul de levier al îndatorării:
Gr.îndatorare AE (DAT/AE) 0% 15% 40% 55% 75% 80%

AE 4.000 4.000 4.000 4.000 4.000 4.000
CPR 4.000 3.400 2.400 1.800 1.000 800
DAT (pe termen lung) 0 600 1.600 2.200 3.000 3.200
EBIT 1.100 1.100 1.100 1.100 1.100 1.100
Ch.dobânzi 0 84 320 506 810 992
EBT 1.100 1.016 780 594 290 108
Impozit profit 176,0 162,6 124,8 95,0 46,4 17,3
PN 924,0 853,4 655,2 499,0 243,6 90,7
EBIT – Impozit pe profit 924,0 937,4 975,2 1.005,0 1.053,6 1.082,7
PN + Ch.dobânzi 924,0 937,4 975,2 1.005,0 1.053,6 1.082,7
Rec (%) 23,1 23,4 24,4 25,1 26,3 27,1
Rfin (%) 23,1 25,1 27,3 27,7 24,4 11,3
Rdob (%) 14,0 20,0 23,0 27,0 31,0
L 0 0,18 0,67 1,22 3 4
Efectul de levier (EL) (%) 0 1,67 2,92 2,60 -1,98 -15,73
Analiză rate de rentabilitate
Zentiva, Antibiotice, Biofarm
Zentiva 2018 2017 2016

Rfin 41.6% 24.2% 23.9%
Rec 40.0% 22.5% 21.4%
EL 1.6% 1.7% 2.5%
Antibiotice 2018 2017 2016

Rfin 7.3% 8.0% 7.4%
Rec 7.2% 7.9% 7.2%
EL 0.1% 0.1% 0.2%
Biofarm 2018 2017 2016

Rfin 17.0% 16.6% 15.0%
Rec 16.7% 16.5% 14.8%
EL 0.4% 0.2% 0.2%
Analiză rate de rentabilitate
Zentiva, Antibiotice, Biofarm
Rata marja (PN/CA)
2018 2017 2016
Zentiva 57% 19% 17%
Antibiotice 9% 10% 9%
Biofarm 21% 21% 19%
Rata rotatie (CA/AE)

2018 2017 2016
Zentiva 0.7 1.2 1.2
Antibiotice 0.7 0.8 0.8
Biofarm 0.8 0.8 0.8
Rata structura (AE/CPR)

2018 2017 2016
Zentiva 1.0 1.1 1.1
Antibiotice 1.1 1.1 1.1
Biofarm 1.0 1.0 1.0
Diagnosticul financiar al rentabilităţii
şi al riscului
2020-2021
2. Diagnosticul riscului
Sursele de risc pentru întreprindere
Sursa: Everett, J. & Watson, J. (1998). Small Business Failure and External Risk Factors. Small Business Economics,
11, pp. 371-390.
Diagnosticul riscului
Tipologia riscului la nivel de întreprindere:
 Economic / de exploatare (engl. business risk)
 Financiar (engl. financial risk)
 De faliment (engl. default risk)
Cuantificarea riscului se face prin indicatori care măsoară:

1. Variabilitatea rezultatelor întreprinderii
 Dispersia şi abaterea medie pătratică a profitului sau a rentabilităţii,
în raport cu media acestora.
 Coeficienți de elasticitate a rezultatului la modificarea cifrei de
afaceri.
2. Capacitatea întreprinderii de a-și onora obligațiilor de plată
asumate
 Rate de lichiditate
 Rate de solvabilitate și rate de îndatorare
Dispersia (σ2) și abaterea medie pătratică (σ)
 Dacă X este o variabilă aleatoare (ex., cifră de afaceri, profit,
rentabilitate etc.), atunci:
T
 2( X ) 
1

T
( xt  x) 2 (X )   2 x t
T  1 t 1 (X ) x t 1
T
 Exemplu: rata rentabilităţii financiare a întreprinderii BlueWave a
înregistrat următoarele valori trimestriale în ultimul exerciţiu
financiar: 6%, 4,5%, -2% şi 3,5%.
6+4,5+ −2 +3,5
Media rentabilităţii: = 3%
4
(6−3)2 +(4,5−3)2 +(−2−3)2 +(3,5−3)2
Dispersia rentabilităţii: =12,2
4−1
Abaterea medie pătratică a rentabilităţii: 12,2 = 3,5%
Aşadar, în perioada analizată Rfin a înregistrat o medie
trimestrială de 3% cu o abatere standard de ±3,5%.
Dispersia (σ2) și abaterea medie pătratică (σ)
http://www.statisticshowto.com/what-is-standard-deviation/
Dispersie (abatere standard) mai mare => Risc mai mare
Obiectivul investitorului:
Maximizarea rentabilităţii pe unitatea de risc asumată
SAU
Minimizarea riscului pe unitate de rentabilitate aşteptată
Exemplu Antibiotice versus Biofarm
Antibiotice Biofarm
Media Rfin 8,52% 11,14%
Abaterea medie pătratică a Rfin 3,51% 9,82%
Coeficient de variație (CV = sigma / medie) 0,41 0,88
25%
20%
15%
10%
5%
0%
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
-5%
-10%
-15%
-20%
Antibiotice (ATB) Biofarm (BIO)
Sursa datelor: www.ktd.ro, www.bvb.ro

Indicatori privind elasticitatea rezultatelor
 Urmăresc să cuantifice variabilitatea indicatorilor de
performanţă ai întreprinderii (ex. profit, flux de numerar
etc.) la modificarea unui factor de risc (ex. cifra de afaceri).
 Riscul este privit ca variabilitate, adică modificare a

rezultatelor în ambele sensuri (creştere /scădere). O
variabilitate mai mare semnifică un nivel de risc mai ridicat.
 Analiza se poate realiza pe baza datelor istorice (înregistrate

în trecut) sau a datelor estimate pentru viitor, privind
rezultatele şi factorii de risc aferenţi.
 Factorii de risc, endogeni dar şi exogeni, pot proveni din toate cele trei
activităţi principale ale întreprinderii: exploatare, investiţii,
finanţare.
 Principalii factorii de risc urmăriţi sunt: cifra de afaceri, costurile de

producţie, costul finanţării (dobânda).
 Indicatorii de elasticitate se determină ca raport între modificarea

relativă (procentuală) a indicatorului de performanţă
(rezultat) urmărit și modificarea relativă a factorului de risc ce
acţionează asupra respectivului indicator, astfel:
∆%𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡
𝑒𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡/𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑟𝑖𝑠𝑐 =
∆%𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑟𝑖𝑠𝑐
Măsoară variabilitatea rezultatului de la diferite paliere ale contului de
rezultate, la modificarea factorului de risc corespunzător, astfel:
1. Elasticitatea rezultatului din exploatare la modificarea cifrei

de afaceri
∆%𝑅𝐸
𝑒𝑅𝐸/𝐶𝐴 =
∆%𝐶𝐴
2. Elasticitatea rezultatului brut la modificarea rezultatului
exploatării
∆%𝑅𝐵
𝑒𝑅𝐵/𝑅𝐸 =
∆%𝑅𝐸
3. Elasticitatea rezultatului net la modificarea cifrei de afaceri
∆%𝑅𝑁
𝑒𝑅𝑁/𝐶𝐴 =
∆%𝐶𝐴
Pragul de rentabilitate
 Dependenţa rezultatului întreprinderii de factori de risc externi,
cu impact asupra nivelului vânzărilor (precum cota de piaţă,
preţul de vânzare sau pieţa totală), face ca întreprinderea să fie
vulnerabilă la scăderea nivelului vânzărilor (cifrei de afaceri).
 Această vulnerabilitate este dată de imposibilitatea ajustării
corespunzătoare, pe termen scurt, a tuturor costurilor
întreprinderii şi anume:
- Pe termen scurt, pot fi ajustate doar costurile care prezintă o
dependenţă directă de cifra de afaceri, adică costurile variabile;
- Costurile de producţie independente de cifra de afaceri, denumite
costuri fixe, sunt costuri determinate de mărimea capacităţilor de
producţie fizice şi nu pot fi reduse într-un interval de timp scurt.
 Cifra de afaceri prag reprezintă cifra de afaceri minimă care
permite acoperirea integrală a costurilor, atât variabile cât şi fixe. La acest
nivel de activitate, rezultatul întreprinderii este nul (punct critic).
 Separarea cheltuielilor în cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe se face pe
baza analizei evoluţiei acestora în raport cu cifra de afaceri. Totodată,
caracterul variabil / fix al cheltuielilor depinde de natura activităţii
întreprinderii. În plus, unele cheltuieli pot avea atât o componentă fixă cât
şi una variabilă.
o Cheltuieli variabile (CV): cheltuieli materiale, salarii aferente
personalului direct productiv, cheltuieli cu energia şi apa folosite în
producţie ş.a.
o Cheltuieli fixe (F): amortizarea, salarii aferente personalului
administrativ, cheltuieli cu energia şi apa folosite în scopuri
administrative, cheltuieli privind dobânzile ş.a.
CA / CV / CT CA
/ Rezultat
CT
CV
CAPR
F
A QPR B Q
Rezultat<0 Rezultat>0
Structurarea contului de profit si pierdere
Mărime absolută Mărimea relativă
CA 100 %
- CV
= MCV
(Marja absolută asupra cheltuielilor variabile)
- Fexpl
= RE (EBIT)
- Ffin (Ch. dobânzi)
= RB (EBT)
- Impozit pe profit = t * RB (t = cota de impozit pe profit)
14 = RN
Lect.dr. Moscalu M.
Punând condiţia costuri totale (CV şi F) = venituri totale (CA), rezultă:
𝐹 𝐹
CAPR = CV + F = v * CAPR + F iar 𝐶𝐴𝑃𝑅 = =
1−𝑣 𝑀𝐶𝑉(%)
Se face distincţia între:
 Prag de rentabilitate de exploatare: cifra de afaceri pentru care
RE = 0 (cifra de afaceri care acoperă doar CV şi F exploatare).
F exp l
CAPRE 
MCV (%)
 Prag de rentabilitate global: cifra de afaceri pentru care RB (RN) =

0 (cifra de afaceri care acoperă toate costurile – CV, F exploatare şi F
financiare). F exp Ch.dobanzi
CAPRG 
MCV (%)
Pentru o întreprindere neîndatorată, avem : CAPRE = CAPRG.
Determinarea CA necesară pentru a obține un nivel dorit al profitului:
F  Pr ofit dorit
CAdorita 
MCV (%)
Exemplu pragul de rentabilitate
O întreprindere a înregistrat în exercițiul N o cifră de afaceri egală cu 250.000 lei
obținută în următoarele condiții:
- Cheltuieli variabile (ex: cheltuieli cu materii prime și materiale consumabile,
mărfuri, energie și apă folosită în producție, salarii directe, servicii prestate de
terți ce privesc producția) = 60%
- Cheltuieli fixe de exploatare (ex: cheltuieli cu amortizarea, energie și apă
pentru nevoi administrative, salarii indirecte, impozite și taxe diverse) =
55.000 lei
- Cheltuieli privind dobânzile =15.000 lei
Să se determine:
a) Cifra de afaceri la pragul de rentabilitate de exploatare;
b) Cifra de afaceri la pragul de rentabilitate global;
c) Cifra de afaceri necesară pentru a obține un rezultat din exploatare 60.000
lei;
d) Cifra de afaceri necesară pentru a obține un profit net egal cu 42.000 lei.
Cota de impozit pe profit, 16%.
Exemplu pragul de rentabilitate
% Sit.crt. CAPRE CAPRG RE = 60.000 RN = 40.000
CAPRE = CAPRG = CAdorita = CAdorita =

CA 100% 250.000 55.000 / 40% 70.000 / 40% 115.000 / 40% 120.000 / 40%
= 137.500 = 175.000 = 287.500 = 300.000
- CV 60% 150.000 60%*CAPRE 60%*CAPRG 60%*CAdorita 60%*CAdorita
55.000 = 70.000 = 115.000 = 120.000 =

= MCV 40% 100.000
40%*CAPRE 40%*CAPRG 40%*CAdorită 40%*CAdorită
- Fexpl 55.000 55.000 55.000 55.000 55.000

= RE 45.000 0 15.000 60.000 65.000
- Ffin 15.000 15.000 15.000
42.000 / 84%
= RB 30.000 0
=50.000
-Impozit
4.800 8.000
profit
= RN 25.200 42.000
Riscul economic: elasticitatea RE în raport cu CA
Este un indicator ce cuantifică riscul de exploatare (economic) al
întreprinderii.
Se determină ca raport între modificările procentuale ale RE și
ale CA, pentru două perioade consecutive (0 = perioada de bază, 1 =
perioada curentă). Variația relativă a rezultatului din exploatare (RE) este
comparată cu variația relativă a nivelului de activitate, exprimat valoric
prin cifra de afaceri (CA).Astfel:
RE1  RE0
*100
% RE RE0
eRE / CA  
%CA CA1  CA0
*100
CA0
Este cunoscut şi sub denumirea de coeficient al efectului de levier de
exploatare (CELE).
Riscul economic: elasticitatea RE în raport cu CA
Mărimea sa este strâns legată de structura costurilor întreprinderii
şi, deci, de mărimea pragului de rentabilitate de exploatare (CAPRE),
ceea ce permite rescrierea lui de maniera următoare:
CA0
eRE / CA  CELE 
CA0  CAPRE
Există o relaţie directă între:
 ponderea costurilor variabile în cifra de afaceri (v) şi CELE
 mărimea cheltuielilor fixe de exploatare (Fexpl) şi CELE
În schimb, există o relaţie inversă între CELE și distanța întreprinderii
faţă de pragul de rentabilitate (CA0 - CAPRE)
De exemplu: creşterea / scăderea v conduce la creşterea / scăderea CELE,
deci a riscului de exploatare.
Riscul financiar: elasticitatea RB în raport cu RE
Compară modificarea relativă a rezultatului brut cu modificarea relativă
a rezultatului exploatării, pentru două perioade consecutive, astfel:
% RB
e RB / RE 
% RE
Este cunoscut drept coeficient al efectului de levier financiar (CELF).
Deoarece rezultatul brut este determinat atât de rezultatul exploatării cât şi
de rezultatul financiar (care, la rândul lui, este direct influenţat de
mărimea cheltuielilor privind dobânzile), acest coeficient de elasticitate
permite o cuantificare a riscului financiar.
În consecinţă, mărimea sa află în relaţie directă cu mărimea
cheltuielilor privind dobânzile. Creşterea cheltuielilor privind
dobânzile conduce la creşterea eRB/RE şi, deci, la creşterea nivelului de
risc financiar al întreprinderii.
RE0
eRB / RE  CELF 
RE0  Ch.dobanzi
Riscul global: elasticitatea RN în raport cu CA
Compară modificarea relativă a rezultatului net cu modificarea relativă a
cifrei de afaceri, astfel: % RN
eRN / CA 
%CA
Permite cuantificarea riscului global al întreprinderii, consecință a celor
două componente de risc – riscul economic şi riscul financiar.
Este cunoscut şi sub denumirea de coeficient al efectului de levier
global (CELG).
Elasticitatea RN în raport cu CA poate fi descompusă astfel:
% RN % RE % RB % RN
eRN / CA   * *
%CA %CA % RE % RB
Observație: Dacă RN = RB * (1 – t), unde t = cota de impozit pe profit
(constantă), atunci: % RN
1
% RB
Riscul global: elasticitatea RN în raport cu CA
Elasticitatea RN în raport cu CA poate fi rescrisă pentru a pune în evidenţă
contribuţia celor două componente de risc individuale, astfel:
CELG = CELE * CELF
O întreprindere neîndatorată nu este suspusă riscului financiar, deci
CELF = 1, ci doar riscului de exploatare, astfel că CELG = CELE.
Se observă că între cei doi coeficienţi de risc individuali există o relaţie de
multiplicare, ceea ce sugerează creșterea semnicativă a riscului pentru
o întreprindere îndatorată comparativ cu o întreprindere
neîndatorată.
Elasticitatea RN în raport cu CA poate fi exprimată şi în raport cu pragul
de rentabilitate global, astfel: CA0
eRN / CA 
CA0  CAPRG
 Creşterea CAPRG conduce la creşterea riscului global.
 Apropierea CA de CAPRG determină, de asemenea, creşterea riscului
global.
Exemplu coeficienți elasticitate
N-1 N ∆% Coef. elasticitate
(u.m.) (u.m.)
CA 1.000 1.150 15%
RE 400 480 20% CELE = 20%/15%= 1,33
Ch dobânzi 40 40
RB 360 440 22% CELF = 22% / 20% = 1,1
Impozit (16%) 57,6 70,4 CELG = 22% / 15% = 1,46
RN 302,4 369,6 22% CELE * CELF = 1,33 * 1,1 = 1,46
Riscul economic: la modificarea (creștere/scădere) CA cu 1%, RE

crește/scade cu 1,33%;
Riscul financiar: dacă RE crește / scade cu 1%, RB crește / scade cu 1,1%;
Riscul global: dacă CA crește / scade cu 1%, RN crește / scade cu 1,46%.

Evaluarea riscului de faliment
Analiza statică a riscului de faliment

Indicatorii analizei statice urmăresc să determine, pe baza
bilanţului, dacă întreprinderea are capacitatea de a-şi
onora obligaţiile de plată şi de a-şi continua astfel
activitatea în mod normal, fără a intra în incapacitate
de plată.
Pentru analiza statică, se folosesc:
 Indicatori de echilibru financiar
 Indicatori de lichiditate
 Indicatori de solvabilitate și de îndatorare
Rate de lichiditate
Evaluează capacitatea întreprinderii de a acoperi ieşirile previzibile de lichidităţi pe
termen scurt determinate de plata datoriilor curente (DCR), pe seama intrărilor
previzibile de lichidităţi pe termen scurt, generate de activele circulante (ACR).
Rata lichidității curente: Compară ansamblul activelor circulante (ACR) cu
ansamblul datoriilor curente (DCR). Nivelul minim este 1 iar nivelul optim se
consideră a fi între 2 și 2,5. ACR
RL _ curenta 
DCR
Rata lichidității rapide: Evaluaează capacitatea de plată a DCR pe seama creanţelor
şi a lichidităţilor. Se consideră optim un nivel cuprins între 0,8 și 1.
ACR  Stocuri
RL _ rapida 
DCR
Rata lichidității imediate: Apreciază capacitatea de acoperire a DCR cu lichidităţi,
efective şi echivalente. Nivelul optim se consideră a fi de aproximativ 0,3.
Investitii _ fin _ ts  Disponibil itati
RL _ imediata 
DCR
În interpretarea ratelor, trebuie să se ţină cont de sectorul de activitate.
Exemplu Biofarm versus Farmaceutica Remedia
BIOFARM 2013 2014 2015

Lichiditatea curentă 4.05 3.53 3.88
Lichiditatea rapidă 3.52 3.05 3.26
Lichiditatea imediată 1.53 1.10 0.94
Farmaceutica Remedia 2013 2014 2015

Lichiditatea curentă 1.04 1.05 1.03
Lichiditatea rapidă 0.83 0.71 0.92
Lichiditatea imediată 0.14 0.12 0.16
Sursa datelor: ww.bvb.ro

Rate de solvabilitate şi îndatorare
Ratele de îndatorare măsoară contribuţia datoriilor la finanţarea activelor
întreprinderii. Un grad de îndatorare ridicat este asociat cu un risc ridicat privind
capacitatea firmei de a face faţă angajamentelor de plată asumate.
1. Rata îndatorării generale = Datorii totale / Activ total
Măsoară gradul total (pe termen scurt şi pe termen lung) de îndatorare.
Întreprinderea este apreciată ca fiind cu risc redus dacă nivelul ratei este mai mic
de 50%.
2. Rata autonomiei financiare = Capitaluri proprii / Capitaluri permanente
Arată contribuţia resurselor proprii la formarea resurselor financiare stabile
(capitaluri proprii și datorii pe termen lung). Se recomandă o valoare mai mare de
0,5 pentru un grad ridicat de autonomie financiară.
Ratele de solvabilitate evaluează măsura în care întreprinderea este capabilă să-
şi acopere ansamblul datoriilor sale pe seama activelor, în ipoteza lichidării.
3. Rata solvabilității generale = Activ total / Datorii totale
Surprinde existenţa unor probleme structurale în privinţa capacităţii de acoperire a
datoriilor. O valoare subunitară semnalează existenţa unei vulnerabilităţi. Se
recomandă o valoare supraunitară ce echivalează cu o situaţie netă (SN)
pozitivă.
Evaluarea dinamică a riscului de faliment
Este complementară analizei statice şi se recomandă recurgerea la
ambele tipuri de analiză.
Evaluează capacitatea întreprinderii de a face faţă tuturor
obligaţiilor de plată reprezentate de serviciul datoriei
(rambursări de credite şi plăţi de dobânzi) pe baza
fluxurilor de numerar generate de activitatea de gestiune
curentă (de exploatare şi financiară) şi de operaţiunile de
capital (de investiţii şi de finanţare).
Rata de acoperire a dobânzilor = EBIT / Ch. dobânzi

Pentru o interpretare corectă, se recomandă o analiză istorică a
ratei precum şi utilizarea unor referinţe specifice sectorului de
activitate în care activează întreprinderea.
Planificarea financiară.
Bugetul de trezorerie
2020-2021
 Vintilă G. (2004), Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed.

Didactică şi Pedagogică, cap. 5.
 Dragotă V. Şi colectiv (2012), Management financiar. Vol. I – Analiză

financiară şi gestiune financiară operaţională, Ed. Economică, cap.
12.
 Stancu I., Stancu D. (2012), Finanţe Corporative cu Excel, Ed.

Economică, cap. 12.
Suplimentar:
 Brigham E., Houston J., Fundamentals of Financial Management,
South-Western Cengage Learning, 2009, cap. 17.
2 Lect.dr. M. Moscalu
“Planning is bringing the future into the present so that you do
something about it now.” (Alain Lakein)
“A goal without a plan is just a wish.” (Antoine de Saint-

Exupery)
“Plans are nothing; planning is everything.” (Dwight D.

Eisenhower)
Planificarea financiară
Introducere
Elaborarea planului strategic presupune stabilirea, de
către management, a următoarelor elemente cheie la
nivel de companie:
 Viziune & Misiune
 Scopul
 Obiectivele
 Strategia
 Planul operaţional
 Planul financiar
OMV Petrom – Strategia Actualizată 2021+
(februarie 2017)
Viziunea & Misiunea:
• Companie integrată, lider în regiune;
• Angajament pentru îmbunătățirea experienței clienților;
• Creștere regională ce valorifică expertiza românească;
• Acces durabil la energie pentru viața de zi cu zi.
Strategia: centrată în jurul a 3 piloni strategici ce contribuie la
generarea de rezultate pozitive pentru acționari:
• Îmbunătățirea competitivității portofoliului existent;
• Dezvoltarea opțiunilor de creștere;
• Expansiune regională.
Scop: oferirea unui randament atractiv acționarilor.
OMV Petrom – Strategia Actualizată 2021+
(februarie 2017)
Planul de execuție (operațional):
• Valorificarea sustenabilă a bazei de rezerve (zăcămintelor);
• Creșterea eficienței operaționale, facilitată de tehnologie;
• Creșterea valorii din integrare (în lanțul valoric);
• Îmbunătățirea ofertei și a experienței oferite clientului.
Obiective operaționale pentru 2021:
• Creșterea numărului de facilități modernizate;
• Reducerea consumului de energie ș.a.
Rezultate pozitive pentru acționari (obiective pentru 2021):
• Investiții de 1 mld. euro anual;
• Flux de trezorerie după distribuirea de dividende: pozitiv pentru cea mai
mare parte a perioadei;
• Rentabilitatea medie a capitalului angajat: mai mare de 10%;
• Grad de îndatorare: menținerea unei poziții financiare solide;
• Dividend: randament atractiv pentru acționari.
Planificarea financiară
 Prezintă importanţă din perspectiva îndeplinirii obiectivelor strategice
(pe termen lung) ale întreprinderii, constituind o etapă importantă în această
direcție;
 Presupune estimarea necesarului de finanțare (active imobilizate şi active
circulante) și a surselor de capital (proprii şi împrumutate) pentru
acoperirea necesarului.
Necesar de capitaluri versus Surse de capital
 Este un proces iterativ ce include patru etape:

1. Formularea ipotezelor cu privire la nivelul viitor al variabilelor cheie (ex:
cifra de afaceri, costuri, ratele de dobândă) ce vor fi folosite în procesul de
planificare;
2. Elaborarea situaţiilor financiare planificate;
3. Calcularea şi interpretarea ratelor financiare planificate;
4. Reexaminarea întregului plan financiar (rafinarea ipotezelor,
introducerea unor schimbări de natură operaţională), în vederea
îmbunătăţirii acestuia.
Determinarea Necesarului de Capitaluri Externe (NCE)
NCE: reprezintă capitalul extern suplimentar pe care întreprinderea trebuie să îl atragă
de la investitori, prin contractarea de noi datorii purtătoare de dobânzi (credite
bancare, împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni) şi / sau prin emisiune de acţiuni, în
vederea finanţării mărimii planificate a activelor (Activeplan) necesare pentru obţinerea cifrei
de afaceri estimate (CAplan), în perioada următoare.
Pentru realizarea creşterii estimate a CA, întreprinderea va utiliza cu prioritate, două
categorii de resurse:
 Autofinanţare, prin profit net reinvestit ce se acumulează în CPR (CPRplan);
 Datorii de exploatare, gratuite (ex., furnizori), ce reprezintă decalaje de plată, favorabile
(Datorii exploatareplan).
Determinarea NCE, pe baza activelor, CPR și datoriilor de exploatare planificate:
NCE = Activeplan – (CPRplan + Datorii exploatareplan)
Restricţii potenţiale privind finanţarea NCE:
 Restricţii privind lichiditatea şi /sau îndatorarea – asigurarea unui nivel minim al
lichidității / încadrarea într-un nivel maxim al îndatorării;
 Restricţii privind emisiunea de acţiuni – costul ridicat al emisiunii, reticența
acționarilor existenți față de împărţirea proprieţăţii asupra întreprinderii.
Previziunea cifrei de afaceri (CA)
CA planificată constituie informaţia cea mai importantă pe care se
fundamentează situaţiile financiare planificate.
Creşterea dorită a CA trebuie pusă în balanţă cu costul determinat de

obţinerea respectivei creşteri (ex. cheltuieli mai mari cu publicitatea,
acordarea clienţilor de termeni de plată mai favorabili, investiţii
suplimentare în capacităţile de producţie și costul surselor de finanțare
aferente).
Planificarea CA se poate face prin extrapolarea pe baza unei ecuaţii

de regresie în raport cu:
 timpul (evoluţie istorică); sau
 factori de influenţă (factori la nivel macroeconomic, factori la nivel
de sector şi factori la nivel de companie).
Care sunt consecinţele subestimării/supraestimării CA planificate?

Planificarea pe baza CA (1)
Cifra de afaceri permite trecerea de la starea patrimonială iniţială
(Si) la starea patrimonială finală (Sf) deoarece încorporează
elementele valorice necesare pentru reînnoirea activelor şi a
datoriilor.
Pe seama încasărilor provenite din cifra de afaceri se poate realiza cel mai
sigur echilibru financiar, deoarece aceste încasări permit:
 Acoperirea cheltuielilor de producţie
 Reînnoirea activelor fixe (investiţii de menţinere)
 Rambursarea capitalurilor împrumutate
 Realizarea de investiţii de extindere
 Remunerarea investitorilor (prin dividende şi dobânzi)
Elaborarea situațiilor financiare planificate (bilanț și cont de profit
și pierdere previzionale), plecând de la cifra de afaceri planificată, pentru
elementele dependente de cifra de afaceri, se face cu ajutorul
metodei procent din vânzări.
Metoda procent din vânzări: se bazează pe existenţa unei
corelaţii între elementele din situaţiile financiare (bilanţ contabil,
cont de profit şi pierdere) şi CA.
Această corelaţie poate fi exprimată într-una din următoarele forme:
1. Raport de proporţionalitate (%): exprimă relaţia de
proporţionalitate directă între elementele dependente de CA şi CA.
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 / 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 / 𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖
*100
𝐶𝐴
2. Viteză de rotaţie: exprimă ritmul recuperării, prin CA, a
capitalurilor investite la începutul perioadei. Se poate exprima ca:
𝐶𝐴
- Număr de rotaţii:
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 / 𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 / 𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖
- Durată de rotaţie (zile): ∗ 360
𝐶𝐴
Utilizarea metodei procent din vânzări presupune stabilirea unei ipoteze cu
privire la corelaţia dintre elemente specifice din situaţiile financiare şi CA:
1. Menţinerea constantă a corelaţiei (a raportului de proporţionalitate sau
a vitezei de rotaţie) dintre elementul supus planificării şi CA, în situaţia în
care nu se estimează modificări importante în condiţiile de exploatare ale
întreprinderii pentru perioada de planificare. În acest scop este necesară
urmărirea corelaţiei istorice pe mai mulţi ani. SAU
2. Ajustarea corelaţiei pentru perioada pentru care se face planificarea în
sensul apropierii ei de valori considerate optime pentru întreprindere (de
ex., valorile înregistrate la nivel de industrie).
Mărimea planificată a elementelor din situaţiile financiare (Chheltuieli, Active
sau Datorii) se determină astfel:
𝐸𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑝𝑙𝑎𝑛𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑡 = 𝑅𝑎𝑝𝑜𝑟𝑡 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑜𝑟ţ𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑖𝑎𝑡𝑒 (%) ∗ 𝐶𝐴𝑝𝑙𝑎𝑛
𝐶𝐴𝑝𝑙𝑎𝑛 𝐷𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑟𝑜𝑡𝑎ţ𝑖𝑒

𝐸𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑝𝑙𝑎𝑛𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑡 = 𝑆𝐴𝑈 𝐸𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑝𝑙𝑎𝑛𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑡 = ∗ 𝐶𝐴𝑝𝑙𝑎𝑛
𝑁𝑢𝑚ă𝑟 𝑟𝑜𝑡𝑎ţ𝑖𝑖 360
Cum se face planificarea elementelor din situaţiile financiare care sunt

independente de CA?!
Rata de creştere a întreprinderii poate fi exprimată ca rată de creștere efectivă,
sustenabilă și autofinanțată.
 Rata de creștere efectivă (istorică): reprezintă rata de creștere efectiv
înegistrată, determinată ca modificare procentuală a cifei de afaceri (sau a
activelor) pentru două perioade consecutive; este, așadar, o rată de creștere
istorică.
 Rata de creștere sustenabilă a CA: reprezintă rata de creștere a necesarului
suplimentar de capitaluri finanțată atât din profit net reinvestit (autofinanțare) cât
și din capitaluri împrumutate suplimentare ce permite menținerea constantă a ratei
îndatorării.
 Rata de creștere autofinanțată a CA: reprezintă acea rată de creștere ce
presupune autofinanțarea integrală din profitul net a necesarului suplimentar de
capitaluri, fără a se apela la surse externe de capital de la acționari sau de la
creditori. Creșterea autofinanțată este mai restrictivă decât creșterea sustenabilă.
Rata de creștere folosită în procesul de planificare, pentru planificarea

elementelor din situațiile financiare (cont de profit și pierdere, bilanț) poate fi
rata de creștere sustenabilă, rata de creștere autofinanțată sau o altă rată
considerată adecvată de managementul întreprinderii.
Bugetul. Tipuri de bugete
Bugetul: reprezintă un intrument de planificare.
Bugete de orientare generală (ex. planul de de finanţare)

Bugete specifice (ex. bugetul aprovizionării, bugetul producţiei, bugetul
investiţiilor)
Bugete rezultative (ex. bilanţul previzional, contul de profit şi pierdere
previzional, bugetul trezoreriei)
Bugete principale (ex. bugetul vînzărilor, bugetul producţiei)

Bugete secundare (ex. bugetul trezoreriei)
Bugete imperative (ex. bugetul investiţiilor)

Bugete orientative (ex. bugetul publicităţii)
Bugetul de trezorerie (1)
Trezoreria reprezintă:
 Principala restricţie a gestiunii financiare;
 Rezultatul activităţii desfăşurate şi al modului de realizare a echilibrului
financiar.
Trezoreria poate fi înţeleasă:

 În sens restrâns: Active de trezorerie – Pasive de trezorerie
 În sens larg: Active de trezorerie + Pasive de trezorerie
Active de trezorerie:
 Casa şi conturi la bănci, efecte de comerţ de încasat;
 Investiţii financiare pe termen scurt.
Pasive de trezorerie:
 Credite bancare pe termen scurt;
 Efecte de comerţ de plătit.
Caracteristici ale bugetului de trezorerie:
 Document de planificare a încasărilor şi plăţilor;
 Buget rezultativ – bugetul de trezorerie reprezintă ultima etapă în
procesul de bugetare şi este rezultatul previziunilor din celelalte bugete
(vânzări, aprovizionare, investiţii);
 Neechilibrarea sa determină corecţii în celelalte bugete;
 Instrument principal pentru realizarea planificării pe termen scurt;
orizontul de previziune este anual / trimestrial / lunar / săptămânal /
zilnic.
Motivaţia deţinerii de numerar:
 Sold pentru tranzacţii
 Sold de precauţie
 Sold de speculaţie
 Sold de compensaţie
Crizele de lichiditate: cauze și soluții!
Obiectivele gestiunii trezoreriei:
Obiectivul general: sincronizarea încasărilor cu plăţile şi asigurarea,
astfel, a unui sold zero al trezoreriei, prin plasarea excedentului de
trezorerie respectiv acoperirea deficitului de trezorerie.
Obiective secundare:
 Evitarea golurilor de lichidităţi
 Accelerarea încasărilor
 Relaxarea plăţilor
 Optimizarea plasamentului în cazul unui sold pozitiv (excedent) al trezoreriei
 Minimizarea costului creditelor în cazul unui sold negativ (deficit) al trezoreriei
Costul aferente trezoreriei:
 Costuri de oportunitate: costuri aferente excedentului de trezorerie şi
constă în câştigul (dobânda) ce s-ar fi putut obţine prin plasarea soldului pozitiv
al trezoreriei în active fără risc.
 Costuri de procurare: costuri aferente deficitului de trezorerie și
constau în comisioane privind tranzacţiile cu titluri financiare precum şi în
dobânzi şi alte cheltuieli aferente liniilor de credit de trezorerie.
Elaborarea bugetului de trezorerie (1)
Etape:
 Previziunea încasărilor (I) și a plăților (P)
 Determinarea soldului de trezorerie (excedent / deficit = Î - P)
 Decizia privind soldul de trezorerie: plasarea excedentului, în cazul
unui sold pozitiv / acoperirea deficitului, în cazul unui sold negativ.
Categorii de fluxuri de încasări și plăți, în funcție de

activitatea generatoare:
 Încasări și plăți din activitatea de exploatare
 Încasări și plăți din activitatea de investiții
 Încasări și plăți din activitatea de finanțare
Documente necesare:
 Bilanțul de deschidere al perioadei de previziune
 Contul de profit și pierdere previzional
 Planul de investiții și de finanțare
 Bilanțul previzional
Încasările = Si Creanțe + Ven. planificate – Sf Creanțe
perioadei ale perioadei
(monetare)
Plățile = Si Datorii + Chelt. planificate – Sf Datorii
perioadei ale perioadei
(monetare)
Bugetul de Bilanț de CPP previzional Bilanț
trezorerie deschidere Planul de investiții previzional
și de finanțare
Previziunea încasărilor:
 Încasările principale provin din vânzări (cifra de afaceri). Previziunea
cifrei de afaceri este esenţială pentru procesul de bugetare deoarece pe baza
CA planificată se stabilesc previziunile din alte bugete (ex. aprovizionări, investiţii).
 Previziunea încasărilor din vânzări presupune eşalonarea în timp a încasărilor
din vânzări pe baza unui ritm statistic (determinat pe bază de date istorice);
 Estimarea încasărilor planificate din operaţiuni de capital - investiţii şi
finanţare.
Previziunea plăților:
 Previziunea aprovizionărilor, în funcţie de mărimea planificată a vânzărilor;
 Eşalonarea în timp a plăţilor pentru furnizori, pe baza unui ritm statistic;
 Eşalonarea altor plăţi curente (chirii, salarii, impozite ş.a.)
 Estimarea plăţilor planificate pentru operaţiuni de investiţii şi de
finanţare.
Determinarea soldului final al trezoreriei:
Sf trezorerie planificat = Si trezorerie + Încasări planificate – Plăți planificate
Sold final de trezorerie pozitiv:
• Se urmăreşte investirea acestuia în condiţii de rentabilitate, siguranţă (risc
redus) şi lichiditate (posibilitatea reconvertirii cu uşurinţă în numerar efectiv).
• Investirea se face în: titluri monetare (ex. certificate de depozit), titluri financiare
(ex. acţiuni, obligaţiuni).
Sold final de trezorerie negativ:
• Se urmăreşte acoperirea acestuia prin contractarea de credite pe termen scurt,
în condiţii de cost minim.
• Creditele pot fi sub forma: creditelor în contul curent (linii de creditare),
creditelor de trezorerie, creditelor de scont (scontarea efectelor comerciale).
Care ar trebui să fie necesarul optim de trezorerie?

Gestiunea capitalului de lucru.
Previziunea necesarului de finanţare pe
termen scurt.
2020-2021

Didactică şi Pedagogică, cap. 7,8,9.
 Stancu I., Stancu D. (2012), Finanţe Corporative cu Excel,

Ed. Economică, cap. 13.
Componentele gestiunii ciclului de exploatare
1. Determinarea necesarului de capital circulant

(stocuri, creanțe, lichidități), aferent ciclului de
exploatare. → Mărimea necesarului de finanțare
pentru ciclul de exploatare (NFCE).
↓
2. Stabilirea modalității de finanțare a necesarului
de capital circulant (surse de finanțare disponibile,
costuri, riscuri) aferent ciclului de exploatare. →
Finanțarea NFCE.
Obiectivul gestiunii ciclului de exploatare
Obiectiv general: constă în alocarea eficientă a capitalului în active
circulante. Se urmărește, îndeosebi, alocarea eficientă a capitalului
în stocuri și creanțe. În privința numerarului, se urmărește
determinarea nivelului necesar pentru acoperirea necesităților
curente (nu a unui exces de cash).
Obiective specifice cu privire la:
Rentabilitate: se urmărește desfășurarea activității de exploatare cu
un nivel minim al activelor circulante (ACR) respectiv finanțarea
acestora prin datorii curente (DCR) la un cost cât mai redus.
Risc: se urmărește eliminarea lipsei de stocuri (care poate determina
neonorarea comenzilor și pierderea clienților) și de lichidități
(conduce la imposibilitatea realizării plăților curente). Totodată, se
are în vedere stabilitatea surselor de finanțare și reducerea
dependenței de sursele împrumutate (generatoare de dobânzi); se va
apela cu prioritate la sursele atrase gratuit (ex. furnizori).
Politici de gestiune a ciclului de exploatare (1)
1.Politica agresivă
 Mărimea ACR: se urmărește realizarea cifrei de afaceri cu stocuri și lichidități
minime. Este caracterizată prin rentabilitate ridicată (datorită costurilor reduse)
dar și riscuri ridicate (ex. riscuri generate de lipsa de stocuri sau de lichidități).
 Finanțarea ACR: se face preponderent prin DCR (datorii de exploatare, credite
pe termen scurt).
 Avantaje: costuri reduse.
 Dezavantaje: preocupare pentru reînnoirea permanentă a creditelor pe termen
scurt și expunerea la riscul de creștere a ratei de dobândă.
2.Politica defensivă
 Mărimea ACR: se urmărește realizarea cifrei de afaceri cu stocuri și lichidități
mari. Este caracterizată prin rentabilitate redusă (datorită costurilor mari) dar
și riscuri reduse (datorită prudenței în asigurarea cu stocuri).
Politici de gestiune a ciclului de exploatare (2)
 Finanțarea ACR: se face preponderent din surse pe termen lung
(fondul de rulment).
 Avantaje: riscuri reduse în privința reînnoirii creditelor pe termen
scurt și creșterea ratei dobânzii.
 Dezavantaje: costuri ridicate aferente surselor de finanțare pe
termen lung.
3.Politica echilibrată
 Armonizează relația contradictorie dintre rentabilitatea și riscul
aferente ACR și DCR.
 Urmărește corelarea scadențelor ACR (generatoare de încasări)
și a DCR (generatoare de plăți).
 Fondul de rulment reprezintă o marjă de siguranță pentru
finanțarea ACR și asigurarea autonomiei financiare a
întreprinderii.
Ciclul de exploatare
Ciclul operațional: intervalul mediu de timp dintre aprovizionarea
cu stocuri de la furnizori şi încasarea creanțelor de la clienți.
Dciclu operaţional = DrotațieStocuri + DrotațieCreanțe-clienţi
Ciclul de conversie a numerarului (cash): intervalul mediu de
timp dintre plata achizitiilor de la furnizori şi încasarea creanțelor de
la clienți.
Dciclu conversie numerar = DCiclu operaţional – DrotFurnizori
Cu cât durata ciclului de conversie a numerarului este mai mare, cu
atât nevoia de finanțare este mai mare. Așadar:
 Dciclu conversie numerar >0 => sunt necesare împrumuturi pe termen scurt.
 Dciclu conversie numerar <0 => există un excedent de lichidități ce poate fi
păstrat ca rezerve sau investit pe termen scurt.
Exemplu durata ciclului de conversie a
numerarului
 Întreprinderile A și B activează în sectorul restaurante:
Dciclu
DrotStocuri DrotCreanțe-clienţi DrotFurnizori conversie
numerar
A 4 zile 1 zile 14 zile - 9 zile

B 3 zile 2 zile 11 zile - 6 zile
Exemplu companii
Ford Wal-Mart
Facebook Starbucks Nike
Motor Stores
Drot Stocuri zile 24 0 61 45 96
Drot Creanțe zile 249 52 21 4 45

Drot Furnizori zile 58 209 125 59 136
Dciclu operațional zile 273 52 82 49 140
Dciclu conversie
numerar
zile 214 -157 -43 -10 5
Gestiunea stocurilor
 Obiectivul gestiunii stocurilor: determinarea mărimii
optime a stocurilor în vederea reducerii cheltuielilor
suplimentare determinate de formarea de stocuri excesive sau
insuficiente.
 Determinarea stocului optim (în mediu cert): se face plecând
de la obiectivul minimizării costului total cu formarea
stocurilor (CT).
CT = Ca + Cd
Ca = costuri de aprovizionare (depind de numărul de aprovizionări)
Cd = costuri de depozitare (depind de mărimea stocului)
Cum influențează mărimea stocului aprovizionat Ca și Cd?
Gestiunea creanțelor-clienţi
Obiectivul gestiunii creanțelor: creşterea rentabilităţii investiţiei de
capital a întreprinderii în creanţe-clienţi.
Investiția de capital în creanțe-clienți:
𝐷𝑟𝑜𝑡𝑎𝑡𝑖𝑒𝑐𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡𝑒−𝑐𝑙𝑖𝑒𝑛𝑡𝑖
𝑆𝑜𝑙𝑑𝐶𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡𝑒−𝑐𝑙𝑖𝑒𝑛𝑡𝑖 = ∗ 𝐶𝐴
360
Fundamentarea deciziei de creditare a clienților: criteriul

fundamental pentru fundamentarea deciziei de creștere a duratei de
creditare a clienților este dat de maximizarea profitului net
marginal determinat de veniturile suplimentare (CA suplimentară) şi
de costurile suplimentare (costul procurării de capital din surse
alternative).
RN marginal = Venituri suplim. – Costuri suplim.
Dacă RN marginal > 0 => extinderea duratei de creditare a clienților
Planificarea NFCE
Metode sintetice: se bazează pe
 viteza de rotație a activelor și datoriilor curente prin CA;
 raportul de proporționalitate directă dintre activele sau datoriile
curente și CA;
 ipoteza păstrării constante a celor doi indicatori (sau, alternativ, se
urmărește optimizarea lor, de exemplu, prin apropierea de
nivelurile medii din sectorul de activitate).
Metode analitice: folosesc mărimea elementelor specifice de

cheltuieli și de durată a ciclului de exploatare.
Determinarea necesarului de finanțare pentru ciclul de

exploatare (NFCE): constă în determinarea nevoii de finanțare
a activelor circulante nete, adică a ACRnete planificate.
Etapele aplicării metodei sintetice
1. Determinarea vitezei de rotație a ACRnete pentru exercițiul
încheiat (N):
ACRnete N
DrotACRneteN  * 360
CAN
2. Planificarea CA pentru exercițiul următor (N+1)
CAplanificată = CAN * (1 + g)
unde g = rata de creștere a cifrei de afaceri
3. Ipoteza: viteza de rotatie a ACRnete din N rămâne constantă
(sau poate fi ajustată, în vederea optimizării!).
4. Determinarea mărimii ACRnete planificate pentru N+1:
 Mărimea anuală: DrotACRnete
ACRnete planificate _ anuale  N
* CAplanificată _ anuala
360
 Mărimea trimestrială:
DrotACRneteN
ACRnete planificate _ trimestru  * CAplanificată _ trimestru
90
Exemplu planificarea ACRnete (1)
Pentru exerciţiul N se cunosc:
- Cifra de afaceri (CA) = 27.000 lei;
- Solduri bilanţiere:
Iniţiale Finale
Active circulante (ACR) 12.800 lei 15.900 lei
Datorii curente (DCR) 10.300 lei 14.200 lei
Pentru exerciţiul N+1 se estimează creşterea CA cu 15%.

Să se determine:
a) Mărimea anuală planificată a ACRnete, în condiţii de exploatare
nemodificate;
b) Mărimea anuală planificată a ACR nete dacă se estimează accelerarea /
încetinirea vitezei de rotaţie cu 8 zile;
c) Mărimea planificată a ACRnete pentru trimestrul I dacă CA planificată
pentru trimestrul I este egală cu 6.300 mil. lei.
Planficarea se poate face fie pe baza soldurilor bilanțiere finale fie a soldurilor medii.
Exemplu planificarea ACRnete (2)
Pentru exerciţiul N: Soldul mediu al ACRnete:(2.500 + 1.700)/2=2.100 lei
unde: ACRnete0 = 12.800 – 10.300 = 2.500 lei iar ACRnete1 = 1.700 lei.
Durata de rotaţie a ACRnete: DrotACRnete  2.100 * 360  28zile
27.000 N
Pentru exercițiul N+1 (mărimi planificate):

a) Ipoteza: durata de rotație rămâne constantă în N+1
28
ACRnete pl  * (27.000 *1,15)  2.415lei
360
b) Accelerarea vitezei de rotaţie cu 8 zile în N+1:
28  8
ACRnete pl  * (27.000 *1,15)  1.725lei  2.415lei
360
Încetinirea vitezei de rotaţie cu 8 zile în N+1:
28  8
ACRnete pl  * (27.000 *1,15)  3.105lei  2.415lei
360
Este preferabilă cea de-a doua situație deoarece permite obținerea CA
planificate (27.000*1,15 = 31.050 lei) cu cel mai redus nivel al ACRnete
planificate (1.725lei) și, astfel, reducerea costurilor.
c) Planificarea ACRnete trimestriale: ACRnete pl / trim  28 * 6.300  1.960lei
Lect.dr. M. Moscalu 90
15
Finanţarea ciclului de exploatare
2020-2021
 Stancu I. (2007), Finanţe, Ed. Economică, cap. 20.1&2&3.


Ed. Economică, cap. 14 (A, B, C).
Finanțarea ciclului de exploatare
Obiectivul deciziei de finanțare a ciclului de exploatare:
 selecția și mobilizarea operativă a surselor de capitaluri pe termen scurt
necesare pentru finanțarea activelor circulante (stocuri, creanțe, lichidități);
 la un cost cât mai redus (criteriul de selecție a surselor);
 în condiții de reducere a riscului.
Sursele de finanțare a ciclului de exploatare:
 Surse permanente (fondul de rulment);
 Surse atrase gratuit pe termen scurt (datorii curente de exploatare, ex. furnizori)
 Surse împrumutate pe termen scurt (credite pe termen scurt).
Decizia optimă de finanțare a ciclului de exploatare:
Este cea care echilibrează relația contradictorie dintre creșterea autonomiei
financiare, conferită de sursele proprii, și necesitatea apelării la credite pe termen
scurt, caracterizate prin flexibilitate.
Criteriul de optim, folosit în procesul decizional, constă în realizarea obiectivelor de
rentabilitate, lichiditate și diminuare a riscului.
Surse permanente
Sunt reprezentate de fondul de rulment: FR = CPR + DTL – AI
 FR pozitiv semnifică un surplus de resurse permanente;
 Regula de finanțare clasică impune respectarea parității duratelor, astfel că,
pentru nevoi de finanțare pe termen scurt ar trebui să se aloce resuse pe
termen scurt. Insă, datorită reînnoirii continue a activelor curente, îndeosebi a
stocurilor și a creanțelor (caracter ciclic), aceste active se transformă în nevoi
permanente de finanțare ceea ce justifică alocarea unei părți a capitalurilor
permanente pentru finanțarea lor.
 Deoarece mărimea ACRnete poate fi afectată de factori cu influență pe termen
scurt (ex., factori sezonieri), mărimea optimă a FR, ca sursă de finanțare a
ciclului de exploatare, este reprezentată de nevoia cvasi-permanentă de capital
pentru finanțarea exploatării, adică mărimea minimă și cvasi-
permanentă a ACRnete.
 În completarea surselor provenite din FR, pentru acoperirea deficitelor
temporare de capital, se va apela la resurse atrase (furnizori etc.) și credite pe
termen scurt.
Surse atrase (datoriile de exploatare)
Caracteristici ale datoriilor de exploatare:
 Surse atrase de la terți pe baze contractuale (furnizori, salariați, stat etc);
 Caracter ciclic, se reînnoiesc permanent;
 Decalaje de plată favorabile, cu impact pozitiv asupra trezoreriei;
 Cea mai ieftină sursă de capitaluri: din momentul generării obligațiilor
de plată față de terți și până la momentul plății lor efective,
întreprinderea dispune de un capital atras în mod gratuit. Având în vedere
acest avantaj, întreprinderea va urmări (în mod legal!) mijloace de
amânare a plății lor efective.
Obiectivul gestiunii datoriilor de exploatare: atragerea unui volum
al datoriilor de exploatare (decalaje favorabile de plăți) mai mare decât
volumul creanțelor (decalaje nefavorabile de încasări).
Previziunea datoriilor de exploatare:
DrotDAT exp l .N
DAT exp loatare plan_ anual  * CAplan_ anual
20 360
Lect.dr. M. Moscalu
Creditele pe termen scurt (1)
Caracteristici:
 Se folosesc în completarea celorlalte două categorii de surse (FR și surse
atrase) în funcție de variațiile temporare ale nevoii de finanțare a ciclului
de exploatare. Soldul creditelor este rezultatul diferenței dintre variația
necesarului de finanțare și variația surselor permanente și a celor atrase.
 Sunt reprezentate de:
• credite de trezorerie: credite pe termen scurt destinate acoperirii
necesarului de lichidități privind activitatea de exploatare curentă –
ex, creditul pentru stocuri - și au ca scop acoperirea unor goluri
temporare de casă;
• credite de scont: scontarea efectelor de comerț, precum cambii și bilete
la ordin, constând în cumpărarea lor de către bănci cu reținerea din
valoarea nominală a unei dobânzi numită scont (plătită anticipat!),
pentru perioada rămasă până la scadență, și a unui comision;
21
Lect.dr. M. Moscalu
• factoring (vânzarea creanțelor rezultate din vânzarea de bunuri și
prestarea de servicii către o companie specializată în astfel de servicii –
plata înainte de scadență a facturilor, administrare și colectare creanțe,
preluare risc de neplată din partea clientului);
 Sunt contractate pentru acoperirea deficitelor de trezorerie;
 Soldul inițial al creditelor va fi majorat cu deficitele de trezorerie sau
micșorat cu excedentele de trezorerie ce se pot înregistra în perioada
următoare.
Costul creditelor:
 Cost explicit = dobânda
 Cost implicit = dobânda + comisioane și alte cheltuieli
Obiectivul gestiunii creditelor pe termen scurt: minimizarea costului.
Dobânda aferentă creditelor de trezorerie se determină astfel:
C * Rd * Nr
D
100 * 360
D = mărimea dobânzii datorate;
Rd = rata dobânzii (anuală);
C = mărimea creditului;
Nr = numărul de zile de creditare (1 an = 360 / 365 zile)
Exemplu: Pentru un credit de trezorerie în valoare de 2.000 lei, contractat pentru o perioadă
de 90 de zile, la o rată a dobânzii de 9% pe an, dobânda datorată este egală cu:
2.000 * 9 * 90
D  45lei
100 * 360
Din perspectiva băncilor, solicitările de credite sunt analizate cu privire la
bonitatea clienților și, în funcție de rezultatele acestei analize (clasa de risc în
care se situează solicitantul), sunt stabilite condițiile creditării, adică rata
dobânzii, perioada, comisioanele, garanțiile solicitate etc.
Politica financiară a întreprinderii
2020-2021


 Dragotă V. Şi colectiv (2003), Management financiar vol. II,


Politica financiară
 Ansamblu de decizii ce vizează alocarea eficientă a
capitalului;
 Sunt vizate deciziile financiare pe termen lung;
Politica financiară cuprinde:

 Decizia de investiții
 Decizia de finanțare (pe termen lung)
 Decizia de repartizare a profitului (politica de
dividend)

Decizia de investiții
Ce înseamnă a investi?
“Investment – is an asset or item that is purchased with the

hope that it will generate income or appreciate in the
future.”
(Investment Brothers, www.realinvestmentadvice.com)

Ce este investiția?
Din punct de vedere economic:
Renunţarea la un consum imediat de bunuri în favoarea unuia viitor; arbitraj
între consumul prezent şi cel viitor.
Renunţarea la o satisfacţie imediată şi certă pentru una superioară în
viitor dar incertă.
Din punct de vedere contabil:

Alocarea unei trezorerii disponibile (ieşire de numerar) în vederea dobândirii
unor bunuri financiare sau nefinanciare, ce pot fi exploatate pe
termen lung.
Din punct de vedere monetar:

Angajarea de capital bănesc în prezent în vederea obţinerii unor venituri
monetare în viitor.
Clasificarea investiţiilor
După natura activelor: - Investiții în active financiare
- Investiții în resurse umane
- Investiții în activele fixe
- Investiţii sociale etc.
După gradul de risc:
- Investiții de înlocuire a unor echipamente uzate, ce nu implică asumarea unor
riscuri suplimentare de către companie;
- Investiții de modernizare a unor echipamente uzate din punct de vedere fizic
şi/sau moral, în vederea îmbunătăţirii rentabilităţii şi productivităţii, ce
presupun un risc redus;
- Investiții de dezvoltare, precum pătrunderea pe noi pieţe sau introducerea de
produse / tehnologii de fabricaţie noi, cu un risc mai ridicat;
- Investiții strategice, precum deschiderea unei filiale în străinătate, fuzionarea cu
o altă companie; implică un grad ridicat de incertitudine şi, deci, un risc
ridicat.
7
Evaluarea investițiilor
Obiectivul politicii de investiții: maximizarea averii investitorilor
de capital, obiectiv concordant cu obiectivul managementului financiar.
Fundamentarea deciziei de investire: constă în evaluarea diverselor

alternative de investire și alegerea variantei optime.
Orizontul de timp: mai mare de 1 an.
Criterii de evaluare: criterii financiare bazate pe actualizare, ce iau

în considerare valoarea în timp a banilor.
Criteriul de optim principal: maximizarea valorii actuale nete care

conduce la maximizarea valorii averii investitorilor de capital.
Valoarea în timp a banilor. Valoarea viitoare(1)
Ipoteze: piața monetară, orizontul de investire = n (perioade), Rd =
rata dobânzii de pe piață aferentă unei perioade, regula de calcul a
dobânzii = dobânda compusă, sumele se investesc la sfârșit de an.
Valoarea viitoare (Vn):
(1 + Rd) = factor de capitalizare (fructificare)
CF0 este suma de care dispunem în prezent.
V1  CF0 * (1  Rd )
V2  V1 * (1  Rd )  CF0 * (1  Rd ) * (1  Rd )  V0 * (1  Rd ) 2
...
Vn  CF0 * (1  Rd ) n
Exemplul 1: o singură sumă și una / mai multe perioade
Care este suma de care veţi dispune peste 1 an dacă investiţi în prezent
o sumă egală cu 1.000 u.m., într-un cont de economii, la o rată
anuală a dobânzii de 8%, cu capitalizare anuală a dobânzii? Dar peste 5,
10 sau 100 ani?
V1  1.000 * (1  0,08)  1.000 *1,08  1.080u.m.
V5  1.000 * (1  0,08)5  1.000 *1,46933  1.469,33u.m.
V10  1.000 * (1  0,08)10  1.000 * 2,15892  2.158,92u.m.
V100  1.000 * (1  0,08)100  1.000 * 2199,76126  2.199.761,26u.m.

Exemplul 2: mai multe sume, mai multe perioade
Care este suma finală pe care o veți acumula într-un cont de economii, peste
5 ani, la o rată anuală a dobânzii de 8%, în condiţiile în care depuneţi în cont
1.000 u.m. anual, la fiecare sfârşit de an.
V5  1.000 * (1  0,08) 4  1.000 * (1  0,08) 3  1.000 * (1  0,08) 2  1.000 * (1  0,08)1  1.000 * (1  0,08) 0
(1  0,08)5  1
V5  1.000 *  1.000 * 5,8666  5.866,6u.m.
0,08
Valoarea viitoare a unei serii de fluxuri de numerar anuale constante este:
(1  Rd ) n  1
Vn  CF *
Rd
CF este suma (cash-flow-ul) anuală constantă.

Valoarea în timp a banilor. Valoarea prezentă(1)
Ipoteze: piața monetară, orizontul de investire = n (perioade), Rd =
rata dobânzii de pe piață aferentă unei perioade, regula de calcul a
dobânzii = dobânda compusă, sumele se obțin la sfârșit de an.
Valoarea prezentă (V0):
CF1, CF2, ... CFn sunt sumele (cash-flow-urile) care se obțin peste 1, 2,
..., n ani.
CF1 1
V0  1  Rd
= factor de actualizare
(1  Rd )
CF2
V0 
(1  Rd ) 2
...
CFn
V0 
(1  Rd ) n
Valoarea în timp a banilor. Valoarea prezentă(2)
Exemplul 3: o singură sumă, una / mai multe perioade
Peste 3 ani intenţionaţi să vă cumpăraţi un bun care costa 10.000 u.m. Care este suma
de bani pe care ar trebui să o investiţi în prezent, la o rată anuală a dobânzii de 12%
astfel încât să puteţi cumpăra bunul dorit peste 3 ani (presupunând că preţul nu se va
modifica)? V3 10.000
V0    10.000 * 0,71178  7.117,8u.m.
(1  Rd ) 3
(1  0,12) 3
Exemplul 4: mai multe sume, mai multe perioade

Care este suma maximă pe care o puteţi împrumuta în prezent, la o rată a dobânzii de
5%, pentru 2 ani, în condiţiile în care puteţi face plăţi anuale de 500 u.m. în contul
acelui credit? 1
1
500 500 (1  0,05) 2
V0    500 *  500 *1,8594  929,7u.m.
1  0,05 (1  0,05) 2 0,05
Valoarea actuală a unei serii de fluxuri de numerar anuale constante este:

1
1
(1  Rd ) n
V0  CF *
Rd
CF este suma (cash-flow-ul) anuală constantă.
Valoarea în timp a banilor
“Un leu câştigat astăzi este mai valoros decât un leu câştigat maine.”
Factori care determină valoarea în timp a banilor:
1. Inflaţia – scăderea puterii de cumpărare a banilor ca urmare a creșterii prețurilor;
2. Riscul de nerealizare a încasarilor viitoare estimate – creşte odată cu orizontul de timp;
3. Costul de oportunitate al capitalului – câştigul ce s-ar putea obţine prin investirea
sumelor viitoare, dacă acestea ar fi disponibile în prezent.
Valoare viitoare versus valoare prezentă: ce alegem?
Evaluarea proiectelor de investiţii se face, de regulă, pe baza valorii actuale (prezente) nu a celei
viitoare, din următoarele motive:
 Decizia de investiţii fiind luată în prezent, nu în viitor, actualizarea este preferată
deoarece permite cunoaşterea valorii din prezent a investiţiei supuse evaluării;
 Actualizarea permite compararea directă a beneficiilor monetare viitoare cu costul
prezent al investiţiei.

Evaluarea investițiilor
Din punct de vedere al caracteristicilor mediului, evaluarea
investițiilor se poate face:
 În mediu cert (determinist) – se presupune că factorii de

influență ai fluxurilor de numerar se cunosc cu certitudine (!).
 În mediu probabilistic (aleatoriu) – bazat pe probabilități

subiective de apariție a unor stări de conjunctură cunoscute.
 În mediu incert (nedeterminat) – atât stările de conjunctură

cât și probabilitățile lor de apariție (obiective) nu sunt
cunoscute.
Elemente financiare necesare pentru evaluarea
proiectelor de investiţii
 Investiția inițială – I0
 Durata de exploatare – n ani
 Fluxurile de numerar nete ce se estimează a se obține din

exploatarea investiției – CF1, CF2, CF3, ... , CFn-1, CFn
 Valoarea reziduală a investiţiei, estimată pentru anul n – VRn
 Rata de actualizare a fluxurilor de numerar - k

Investiția inițială (I0) cuprinde totalitatea costurilor legate de punerea
în funcţiune a proiectului de investiţii şi include:
 Costul de achiziţie al activelor (active fixe, active financiare);
 Costuri de instalare şi montaj, costuri cu pregătirea personalului;
 Capitalul de lucru (ACRnete) necesar demarării exploatării. ş.a.
Durata de exploatare (n) – orizontul de timp pentru care se estimează

exploatarea investiţiei. Poate fi înţeleasă ca:
 Durată normată de utilizare a mijloacelor fixe, utilizată în scopuri fiscale
(pentru determinarea amortizării);
 Durata tehnică de utilizare, specifică fiecărui activ, stabilită în funcţie de
caracteristicile sale tehnice;
 Durata comercială a investiţiei, dependentă de durata de viaţă a
produselor fabricate. ş.a.

Fluxurile de numerar (CFt) – se referă la fluxurile de numerar nete estimate pentru
fiecare perioadă din orizontul de previziune.
 Se presupune că CF estimate sunt certe (pentru evaluarea în mediu cert);
 Se determină ca fluxuri de numerar marginale – fluxuri de numerar suplimentare
generate de realizarea investiţiei comparativ cu situaţia nerealizării acesteia.
CF = CF cu investiție – CF fără investiție
 Se determină ca fluxuri de numerar disponibile (CFD):
CF = CF gestiune – Creșterea economică
CF gestiune = RN + Ch. amortizarea + Ch. dobânzi
Creșterea economică = Δ AI + ΔACRnete
CF gestiune: fluxurile de numerar estimate a se obține din exploatarea investiţiei;
Creşterea economică: cheltuielile de investiţii suplimentare față de investiția inițială,
realizate ulterior demarării proiectului, în vederea extinderii investiţiei iniţiale.
 Se determină pe baza situaţiilor financiare previzionale (bilanţ şi cont de profit şi
pierdere), pentru întregul orizont de previziune.

Valoarea reziduală (VRn) – se referă la valoarea ce se
estimează a se recupera la sfârşitul duratei de exploatare, în
urma valorificării investiţiei sau a activelor sale componente.
Este compusă din:
1. Sumele rezultate din valorificarea activelor fixe (active
imobilizate), în funcţie de valoarea lor netă contabilă;
2. Sumele rezultate din valorificarea capitalului de lucru aferent
ultimului an de exploatare al investiţiei (ACRneten).

Rata de actualizare (k) – va fi utilizată pentru determinarea
valorii actuale a fluxurilor de numerar viitoare generate de
implementarea investiţiei.
 Reprezintă o rată de rentabilitate externă investiţiei, utilizată
ca referinţă pentru aprecierea rentabilității investiției.
Este reprezentată de:
 Costul de oportunitate al capitalului întreprinderii ce
implementează proiectul, dacă compania dispune de capitalul
necesar realizării investiţiei.
 Rata de rentabilitate aşteptată de investitori, în situaţia în care
întreprinderea trebuie să atragă capital extern (propriu sau
împrumutat) în vederea finanţării noii investiţii.
Criterii financiare de evaluare
(criterii bazate pe actualizare)
 Valoarea actualizată netă –VAN
 Rata internă de rentabilitate – RIR
 Termenul de recuperare – TR
 Indicele de profitabilitate - IP

VAN
Valoarea actualizată netă: se determină ca diferenţă între valoarea
actuală a fluxurilor nete de numerar viitoare (V0) şi valoarea cheltuielilor
iniţiale de investiţii, astfel: VAN  V0  I 0
n
CF1 CF2 CFn VRn CFt VRn
V0  
1  k (1  k ) 2
 ...     
(1  k ) n (1  k ) n t 1 (1  k )t (1  k ) n
 Este cel mai important criteriu de evaluare şi selecţie a investiţiilor
eficiente şi este derivat din obiectivul general al managementului financiar, cel
de maximizare a valorii întreprinderii;
 Arată bogăţia suplimentară (valoarea nou creată) estimată a se obţine de pe
urma realizării investiţiei;
 Aşadar, măsoară contribuția unui proiect de investiții la creșterea valorii
întreprinderii adică a valorii capitalului pus la dispoziţie de investitorii
întreprinderii;
 Reprezintă surplusul monetar prezent estimat a se obține ca urmare a
realizării investiției;
VAN
Regula de decizie pe baza criteriului VAN:
1. Dacă VAN > 0, proiectul este rentabil şi poate fi acceptat
2. Dacă VAN < 0, proiectul trebuie respins
3. Dacă VAN = 0, proiectul este marginal rentabil
Obiectivul deciziei de investiții pe bazaVAN: maximizarea VAN.

 Dintre mai multe proiecte de investiţii concurente, se va alege proiectul cu
VAN pozitivă maximă;
 Cu cât este mai mare VAN pozitivă, cu atât este mai mare contribuţia
proiectului la creşterea valorii întreprinderii;
 Dacă celelalte criterii de selecţie conduc la decizii conflictuale, decizia pe baza
criteriuluiVAN primează.

RIR
Rata internă de rentabilitate: reprezintă valoarea ratei de actualizare,
k, pentru care valoarea actuală a fluxurilor nete de numerar viitoare (V0)
este egală cu costul iniţial al investiţiei (I0). Reprezintă soluţia ecuaţiei de
mai jos: n
CF VR
I0   t
 n
t 1 (1  RIR )t (1  RIR ) n
 Calculul RIR se face prin incercări repetate (aproximare);
 Este o rată de rentabilitate prag, specifică proiectului; deci, dacă costul
capitalului depăşeşte RIR, investiţia nu este atractivă;
 Măsoară rata la care CF nete generate de o investiţie sunt reinvestite în cadrul
acelaşi proiect de investiţii;
 Măsoară cîștigul monetar în mărime relativă; din acest motiv este
adesea preferată în practică datorită uşurinţei cu care se pot realiza
comparaţii între diverse oportunităţi de investire;
RIR
Regula de decizie pe baza criteriului RIR:
1. Dacă RIR > k, proiectul este rentabil şi poate fi acceptat
2. Dacă RIR < k, proiectul este respins
3. Dacă RIR = k, proiectul este marginal rentabil
Obiectivul deciziei de investiții pe baza RIR: maximizarea RIR.
 Dintre mai multe proiecte de investiţii cu RIR > k, se va alege proiectul cu RIR cea
mai mare;
 Dacă VAN şi RIR conduc la decizii contradictorii (în cazul proiectelor concurente),
criteriul VAN primează.
Puncte slabe ale RIR:
 Ipoteza referitoare la reinvestirea CF nete la rata RIR în cadrul aceluiaşi proiect este
puţin realistă ;
 Pentru anumite proiecte de investiţii, RIR poate prezenta mai multe valori sau chiar
nicio valoare (nu există nicio valoare k pentru care VAN = 0);
 Este insensibilă la mărimea proiectului de investiții (I0).

RIR
ProfilulVAN: reprezentarea grafică a relației dintre VAN și rata de actualizare (k).
VAN
𝑅𝐼𝑅 𝜖 𝑘𝑚𝑖𝑛 , 𝑘𝑚𝑎𝑥
VANkmin RIR
kmin kmax k
VANkmax
Între VAN și k există o relație inversă: când k crește / scade,VAN scade / crește.
RIR
Valoarea RIR se aproximează, prin încercări (trial and error process).
Etape pentru determinare RIR:
 Se calculează VAN pentru o valoare k oarecare, inițială;
 Dacă în etapa anterioară se obține o valoare VAN pozitivă, la următoarea încercare
se alege o valoare mai mare pentru k; dacă se obține o valoare VAN negativă, atunci
se alege o valoare mai mică pentru k;
 Se parcurg mai multe astfel de iterații până când se obține două valori ale k apropiate
pentru care se observă o schimbare de semn a VAN (de la + la – sau de la – la +).
Cele mai apropiate două valori ale k pentru care se observă o alternanță de semn
sunt considerate kmin respectiv kmax;
𝑉𝐴𝑁𝑘𝑚𝑖𝑛 > 0
𝑉𝐴𝑁𝑘𝑚𝑎𝑥 < 0
 Se aproximează valoareaVAN prin interpolare liniară:
𝑉𝐴𝑁𝑘𝑚𝑖𝑛
𝑅𝐼𝑅 = 𝑘𝑚𝑖𝑛 + (𝑘𝑚𝑎𝑥 - 𝑘𝑚𝑖𝑛 ) ∗
𝑉𝐴𝑁𝑘𝑚𝑖𝑛 −𝑉𝐴𝑁𝑘𝑚𝑎𝑥

TR
Termenul de recuperare: măsoară intervalul de timp până la recuperarea
integrală a investiției inițiale (I0) pe seama cash-flow-urilor nete.
 Se poate determina atât pe baza CF nete neactualizate cât şi pe baza celor
actualizate;
 Datorită problemei valorii în timp a banilor, este preferabilă utilizarea
termenului actualizat (TRactualizat) față de cel neactualizat (TRsimplu);
 Cea mai simplă aproximare presupune utilizarea unui CF anual mediu, astfel:
Io I
TRactualiz at   0
CF actualizat V0
n
 Se poate determina şi pe baza CF cumulate pe durata de viață a proiectului iar
TR este dat de momentul la care CF cumulate = I0;
 Pune accent pe lichiditatea proiectelor de investiții, adică pe recuperarea lor cât
mai rapidă ceea ce dezavantajează proiectele de amploare care ajung la maturitate
și devin rentabile într-o perioadă mai lungă de timp comparativ cu proiectele de
mici dimensiuni.

TR
Regula de decizie pe baza TR:
1. Dacă TR > n, proiectul nu este rentabil
2. Dacă TR < n, proiectul este rentabil
3. Dacă TR = n, proiectul este marginal rentabil
Obiectivul deciziei de investiții pe baza TR: minimizarea TR.
 Dintre mai multe proiecte de investiţii cu TR < n, se va alege proiectul cu
TR cel mai scurt. Cu cât recuperarea capitalui investit se face mai repede,
cu atât valoarea nou creată de investiție va fi mai mare.
Puncte slabe ale TR:
 Nu acordă importanţă momentelor la care fluxurile de numerar sunt
generate;
 Ignoră fluxurile de numerar estimate a se obţine după momentul TR;
 Dezavantajează investiţiile mari, de amploare, de la care se aşteaptă CF
nete importante pe termen lung.
IP
Indicele de profitabilitate: măsoară surplusul monetar estimat pe
unitate monetară de capital investit: Vo VAN
IP   1
I0 I0
 Este similar cu VAN în ce privește semnificația și ipotezele; practic,
exprimă mărimea VAN pe unitate monetară investită;
Regula de decizie pe baza IP:
1. Dacă IP > 1, proiectul este rentabil
2. Dacă IP < 1, proiectul nu este rentabil
3. Dacă IP = 1, proiectul este marginal rentabil
Obiectivul deciziei de investiții pe baza IP: maximizarea IP.
 Dintre mai multe proiecte de investiţii cu IP > 1, se va alege proiectul cu IP cel
mai ridicat, deoarece astfel se asigură creșterea valorii capitalui investit inițial.
Puncte slabe ale TR:
 Avantajează proiectele de investiții cu investiția inițială mică;
 Este, așadar, insensibil la amploarea proiectului.

Exemplu
Pentru un proiect de investiții au fost estimate următoarele fluxuri de numerar
(mii u.m.):
An 0 1 2 3 4 5 6
CF -4500 -300 1200 1800 2400 2200 2100
VR 400
Costul de oportunitate al capitalului este 14%.
Să se aprecieze dacă proiectul este rentabil pe baza criteriilor VAN, IP, TR și
RIR.
−300 1200 1800 2400 2200 2100 400
𝑉0 = + + + + + + = 5581,6
1,14 1,142 1,143 1,144 1,145 1,146 1,146
𝟏 1 2 3 4 5 6
(𝟏 + 𝟎, 𝟏𝟒)𝒕 0,877193 0,769468 0,674972 0,59208 0,519369 0,455587
CFt act -263,2 923,4 1214,9 1421,0 1142,6 956,7
VRn act 182,2
𝑽𝟎 = 5581,6
𝑉𝐴𝑁 = 5581,6 − 4500 = 1077,7 𝑢. 𝑚. > 0 => acceptăm investiția
Exemplu
𝑉𝐴𝑁 1077,7
𝐼𝑃 = +1= + 1 = 1,2 > 1 => acceptăm investiția
𝐼0 4500
𝐼0 4500 4500
𝑇𝑅 = = 5581,6 = = 4,8 𝑎𝑛𝑖 < 6 => acceptăm investiția
𝐶𝐹𝑎𝑐𝑡𝑢𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡 930,3
6
Determinarea RIR:
VAN (14%) = 1077,7 > 0 => RIR > 14%
VAN (24%) = -564,1 < 0 => RIR < 24% = kmax
VAN (19%) = 162,5 > 0 => RIR > 19% = kmin
162,5
𝑅𝐼𝑅 = 19% + (24% - 19%) ∗ = 20,1% > 14%
162,5+564,1
=> acceptăm investiția

Situații particulare
Proiecte independente și buget nelimitat (suficient):
 VAN și RIR conduc la aceeași decizie, de regulă;
 Sunt acceptate toate proiectele cuVAN>0 și RIR>k.
Proiecte care se exclud reciproc (concurente):

 VAN și RIR conduc, de regulă, la decizii diferite.
 Criteriul VAN primează în selecția proiectelor.
Proiecte independente = realizarea / nerealizarea unui proiect nu

împiedică realizarea unui alt proiect.
Proiecte concurente = realizarea unui proiecte face imposibilă
realizarea celuilalt proiect.
Exemplu
Costul capitalului, k = 10%, n = 3 ani
I0(A) = 1.500 u.m. VAN(A) = 300 u.m. RIR(A) = 14%
I0(B) = 3.000 u.m. VAN(B) = 550 u.m. RIR(B) = 12%
Cazul 1: Proiecte independente (buget nelimitat)

Decizia optimă: ambele proiecte de investiţii pot fi realizate deoarece VAN>0 iar
RIR>k.
Cazul 2: Proiecte concurente (care se exclud reciproc)
CriteriulVAN: recomandă proiectul B
Criteriul RIR: recomandă proiectul A
Decizie conflictuală!
Decizia optimă: criteriul VAN primează deci proiectul B este preferabil proiectului A
deoarece creează un plus de valoare mai mare pentru întreprindere.
Costul capitalului
2020-2021
 Stancu I. (2007), Finanţe, Ed. Economică, cap. 14.1, 14.2.
 Vintilă G. (2004), Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didactică

şi Pedagogică, cap. 12.3.
 Stancu I., Stancu D. (2012), Finanţe Corporative cu Excel, Ed.

Economică, cap. 9 (F).
 Dragotă V. Şi colectiv (2003), Management financiar vol. II, Ed.

Economică, cap. 17.4.

Obiectivul managementului financiar
 Maximizarea valorii capitalurilor investite în

întreprindere de către investitorii de capital (acționari,
creditori).
 Maximizarea valorii întreprinderii se poate obține prin

minimizarea k.
k = costul capitalului investit de furnizorii de capitaluri (acționari,
creditori)

Costul capitalului
 Reprezintă costul de oportunitate al capitalului suportat de investitori
– rata de rentabilitate “pierdută” de investitori din investiţii cu risc
similar oferite de piaţa financiară;
 Din perspectiva întreprinderii, remunerarea cerută / așteptată de

investitori pentru capitalul investit în întreprindere reprezintă costul la
care aceasta işi procură capitalul pentru finanţarea activităţii sale;
 Rentabilitatea cerută (aşteptată) de investitori creşte odată cu riscul

asumat de aceştia;
 Reprezintă o cerinţă minimă pentru rentabilitatea aşteptată.

Costul capitalului întreprinderii
Costul capitalului întreprinderii = media costurilor surselor de
capital individuale utilizate de întreprindere, ponderate cu contribuția
fiecărei surse la finanţarea activităţii întreprinderii.
Depinde de:
 Starea pieței financiare, care determină rentabilitatea medie aşteptată
pe piaţă;
 Politica de investiţii a întreprinderii (riscul investiţiilor întreprinderii);
 Politica de finanțare (structura financiară) a întreprinderii.
Structura financiară reprezintă combinaţia de surse proprii şi surse
împrumutate folosite de întreprindere pentru finanţarea activităţii.
Ex: o întreprindere se finanțează în proporție de 60% prin capitaluri
proprii iar diferența (40%) provine din surse împrumutate.

Costul capitalului întreprinderii
 Reprezintă rentabilitatea medie aşteptată, necesară pentru
remunerarea investitorilor, acţionarilor respectiv a creditorilor;
reprezintă media ponderată dintre rentabilitatea aşteptată de
acţionari (costului capitalului propriu) şi cea aşteptată de
creditori (costul capitalului împrumutat).
 Se determină cu ajutorul costului mediu ponderat al capitalului.
 Costul capitalului întreprinderii, ajustat în raport cu nivelul riscului

investiţiilor întreprinderii, este utilizat ca rată de actualizare (k)
pentru evaluarea rentabilităţii proiectelor de investiţii.
 Pentru ca o investiţie să fie acceptată, rentabilitatea investiţiei

trebuie să fie superioară rentabilităţii aşteptate de investitori.

Costul mediu ponderat al capitalului (kCMPC)
kCMPC = media costurilor specifice a diferitelor surse de finanțare,
ponderate cu contribuția fiecărei surse la valoarea finanțării totale.
CPR DAT
kCMPC  kCPR *  k DAT *
CPR  DAT CPR  DAT
kCPR = costul capitalurilor proprii

kDAT = costul capitalurilor împrumutate
CPR = mărimea capitalurilor proprii ale întreprinderii
DAT = mărimea datoriilor atrase de întreprindere

Costul mediu ponderat al capitalului (kCMPC)
Etape în determinarea în determinarea kCMPC:
1. Estimarea costului specific al fiecărei surse de capital:
 Estimarea costului capitalului propriu (kCPR)
 Estimarea costului capitalului imprumutat (kDAT)
2. Stabilirea ponderilor diferitelor surse de finanţare

 Se pleacă de la ipoteza că întreprinderea urmăreşte o rată de
îndatorare optimă (rată ţintă);
 Pentru determinarea ponderilor, se pot folosi valori contabile sau
valori de piață pentru CPR și DAT.

Costul capitalului propriu (kCPR)
 Nu poate fi observat direct;
 Nu este un cost explicit (nu este prevăzut într-un contract scris);
 Plăţile viitoare ce vor fi făcute de întreprindere pentru
remunerarea acţionarilor nu sunt cunoscute cu certitudine;
 Reprezintă randamentul minim pe care întreprinderea trebuie să îl
asigure acţionarilor pentru a-i determina să-și mențină investițiia în
acțiunea respectivă;
 Se poate determina plecând de la preţul actual şi cel viitor al
acţiunii pe piaţă (P0, Pn) şi de la dividendele viitoare estimate
(Dt), unde: D D D P
P0  1
 2
 ...  n n
(1  kCPR ) (1  kCPR ) 2 (1  kCPR ) n
 Costul capitalului propriu (kCPR) reprezinta rata de actualizare care
egalizeaza cei doi termeni ai relației de mai sus.
Costul capitalului împrumutat (kDAT)
 Poate fi observat direct;
 Reprezintă un cost explicit (este stabilit în contractele de
împrumut);
 Se recomandă determinarea costului datoriilor noi care pot fi
contractate de întreprindere pentru finanţarea noilor sale investiţii;
 Este influenţat nefavorabil de comisioane şi alte cheltuieli
accesorii suportate;
 Este influenţat favorabil de deductibilitatea cheltuielilor cu
dobânzile la calculul impozitului pe profit, care generează o
economie de impozit pe profit (Dobânzi * t) pentru întreprindere;
 Este relativ uşor de estimat deoarece plăţile generate de îndatorare
sunt fie certe fie pot fi determinate cu un grad ridicat de încredere.

Costul capitalului împrumutat (kDAT)
 Reprezintă rata kDAT care egalizează încasările efective de fonduri
împrumutate cu valoarea actuală a plăților nete (dobânzi, comisioane,
rambursări de principal) viitoare ce au fost asumate prin îndatorare.
n Dobanzinetet  Rambursarit  Alte _ cheltuielinete
Fonduri _ imprumutate  
t 1 (1  k DAT ) t
 Cheltuielile nete cu dobânzile suportate de întreprindere: cheltuielile cu
dobânzile sunt diminuate cu economia fiscală aferentă deductibitlității
dobânzilor la calculul impozitului pe profit.
Dobânzi nete = Dobânzi – Dobânzi*t = Dobânzi * (1 – t)
Unde: t = cota de impozit pe profit
Dobânzi * t = economia fiscală generată de cheltuielile cu dobânzile
 Poate fi aproximat prin:
kDAT = Rata dobânzii * (1 – t )

Costul capitalului propriu > Costul capitalului împrumutat

Exemplu privind kCMPC
Să se determine costul mediu ponderat al capitalului pentru o
întreprindere pentru care cunoaștem următoarele informații:
• Costul capitalului propriu, 21,6%;
• Întreprinderea poate contracta datorii financiare, pe termen lung, la o rată
de dobândă de 18%;
• Cota de impozit pe profit, 16%;
• Întreprinderea se finanțează în proporție de 60% prin capitaluri proprii iar
diferența din surse împrumutate. Această structură financiară este
considerată optimă.
kCMPC  0,216 * 60%  0,18 * (1  0,16) * 40%  0,1296  0,0604  0,19
Asadar, întreprinderea iși poate finanța noile investiții la un cost al capitalului
de 19%. Această rată va fi folosită drept rată de actualizare a fluxurilor de
numerar așteptate de pe urma investițiilor întreprinderii, finanțate atât din
13
surseLect.
proprii cât și din surse împrumutate..
dr. M. Moscalu
CIG 2020-2021, Finanţele întreprinderii Lect. dr. M Moscalu
1. Statistica încasărilor de la clienți și a plăților către furnizori pentru o întreprindere este următoarea:
Pentru creanțe-clienți (întreprinderea vinde doar pe credit comercial):
- 10% din creanţe sunt încasate în luna vânzării pentru care întreprinderea acordă un discount de 2%;
- 70% sunt încasate în luna următoare celei în care are loc vânzarea;
- 20% sunt încasate peste două luni de la vânzare.
Pentru datorii-furnizori:
- 30% din datoriile către furnizori sunt plătite în luna următoare celei în care are loc achiziția;
- 70% peste două luni.
Previziunile privind vânzările către clienţi și aprovizionările de la furnizori lunare pentru trimestrul I al anului de plan
(N+1) sunt următoarele (mii lei):
Ianuarie Februarie Martie
Vânzări 1.800 2.200 2.700
Aprovizionări 1.400 1.850 2.100
Plățile lunare planificate ale întreprinderii mai cuprind (mii lei):
- păţi privind salarii = 400;
- plăţi privind chirii = 120;
- plăţi privind dobânzile = 80;
- plăţi privind impozite și taxe = 40.
Mărimea planificată a amortizării privind imobilizările corporale și necorporale este de 250 mii lei.
Alte operațiuni planificate pentru exercițiul N+1:
- vânzarea, în luna februarie, a unui utilaj la prețul de 260 mii lei, cu încasare în aceeaşi lună; în legătură cu
mijlocul fix vândut se mai cunosc următoarele informații: valoarea de intrare = 2.800 mii lei; amortizare
cumulată până în momentul vânzării = 2.500 mii lei;
- rambursări lunare de credite, în sumă de 115 mii lei;
- contractarea, în luna martie, a unui credit de investiţii în valoare de 3.600 mii lei, pe o perioadă de 3 ani, la o rată
a dobânzii de 12%, a cărui rambursare se va face în rate lunare egale, începând cu luna următoare.
Din bilanțul exercițiului încheiat se cunosc următoarele solduri (mii lei):
- casa și conturi la bănci = 350;
- creanțe-clienți = 160, ce se vor încasa în luna februarie;
- furnizori = 220, ce se vor plăti în două tranșe egale în lunile ianuarie și februarie.
Să se determine:
a) valoarea previzionată a soldului creanțelor-clienți la sfârșitul trimestrului I;
b) valoarea previzionată a soldului furnizorilor la sfârșitul trimestrului I;
c) valoarea previzionată a încasărilor lunare;
d) valoarea previzionată a plăţilor lunare;
e) soldul previzionat al trezoreriei la sfârşitul trimestrului I;
f) excedentul / deficitul lunar al trezoreriei;
g) excedentul / deficitul lunar al trezoreriei, dacă soldul minim lunar al trezorerie este egal cu 500 mii lei.
1
CIG 2020-2021, Finanţele întreprinderii Lect. dr. M Moscalu
Rezolvare (pentru detalii calcule, a se vedea fisierul Excel aferent):

Ian Feb Mar Sold final
Planificarea incasarilor:
Sold initial Creante-clienti 160
Vanzari planificate:
Ian 1800 176.4 1260 360
Feb 2200 215.6 1540 440
Mar 2700 264.6 2430
Incasari din vanzari planificate 176.4 1635.6 2164.6 2870 (a)
Alte incasari:
Vanzare mijloc fix 260
Contractare credit 3600
Total incasari lunare planificate 176.4 1895.6 5764.6 (c)
Planificarea platilor:
Sold initial furnizori 110 110
Aprovizionari planificate:
Ian 1400 420 980
Feb 1850 555 1295
Mar 2100 2100
Plati pentru aprovizionari planificate 110 530 1535 3395 (b)
Alte plati:
Salarii 400 400 400
Chirii 120 120 120
Dobanzi 80 80 80
Impozite si taxe 40 40 40
Rambursari credite 115 115 115
Total plati lunare planificate 865 1285 2290 (d)
Flux de numerar planificat -688.6 610.6 3474.4
Sold initial trezorerie 350.0 -338.6 3872.0
Sold final trezorerie (daca Sold min = 0) -338.6 3872.0 3746.6 (e)
Excedent 272 3746.6 (f)
Deficit 338.6
Sold final trezorerie (daca Sold min = 500)
Excedent 3246.6 (g)
Deficit 838.6 228.0

Fin Ante

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fin Ante

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FINANȚELE ÎNTREPRINDERII

Lect. dr. M. Moscalu

1 Lect. univ. dr. M. Moscalu

2 Lect. univ. dr. M. Moscalu, ASE Bucuresti

Regulamentul privind activitatea didactică pentru studiile

3 Lect. univ. dr. M. Moscalu

Însuşirea instrumentelor şi tehnicilor de acțiune practică financiară

Performanțele întreprinderii, evidențiate pe baza situațiilor

4 Lect. univ. dr. M. Moscalu

5 Lect. univ. dr. M. Moscalu

7 Lect. univ. dr. M. Moscalu

8 Lect. univ. dr. M. Moscalu

 “Scopul principal al unei corporaţii este de a face bani. Rolul

 “Corporaţia este un instrument ingenios pentru a obţine profit fără

 “Scopul corporaţiei trebuie redefinit pentru a include crearea de

9 Lect. univ. dr. M. Moscalu

Director executiv (CEO)

Director financiar (CFO) Director operaţional (COO)

3. Gestiunea lichidităţilor (capitalului de lucru)

12 Lect. univ. dr. M. Moscalu

13 Lect. univ. dr. M. Moscalu

14 Lect. univ. dr. M. Moscalu

15 Lect. univ. dr. M. Moscalu

V0 = valoarea prezentă a fluxurilor de numerar viitoare (CF),

16 Lect. univ. dr. M. Moscalu

 Dragotă V. și colectiv, Management financiar. Diagnosticul financiar al

 Stancu I., Finanțe, ediția a IV-a, Editura Economică, București, 2007,

17 Lect. univ. dr. M. Moscalu

1 Lect. dr. M. Moscalu

 Stancu I. (2007), Finanţe, Ed. Economică, cap. 16.

 Stancu I., Stancu D. (2012), Finanţe corporative cu Excel, Ed.

 Vintilă G. (2004), Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didactică şi

2 Lect. dr. M. Moscalu

Exemple de decizii financiare:

3 Lect. dr. M. Moscalu

Cuprind (conform OMFP 1802/2014, OMFP 10/2019):

Companiile cotate la BVB întocmesc situații financiare anuale

6 Lect. dr. M. Moscalu

7 Lect. dr. M. Moscalu

8 Lect. dr. M. Moscalu

9 Lect. dr. M. Moscalu

10 Lect. dr. M. Moscalu

11 Lect. dr. M. Moscalu

 Bilanţul funcţional: posturile bilanțiere sunt orientate în funcție de

 Bilanţul economic: pune accent pe sursele de finanțare, adică

12 Lect. dr. M. Moscalu

 Capitalurile proprii și datoriile: se înscriu în ordinea crescătoare a

13 Lect. dr. M. Moscalu

NEVOI DE FINANŢARE: RESURSE FINANCIARE:

I. Nevoi permanente (> 1 an)

II. Nevoi temporare (< 1 an),

14 Lect. dr. M. Moscalu

Datorii pe termen lung (DTL)

 Reordonări ale posturilor de activ:

 Reordonări ale posturilor de capital/datorii:

16 Lect. dr. M. Moscalu

Scop: asigurarea unei gestiuni financiare sănătoase. Ca urmare:

Implicație: echilibru financiar perfect  o corelare perfectă a

17 Lect. dr. M. Moscalu

 Pe termen lung: Fondul de Rulment (FR)

 Pe termen scurt: Necesarul de Fond de rulment

 General: Trezoreria netă (TN)

CPR 200 CPR -100

19 Lect. dr. M. Moscalu