EFECTUL FOTOELECTRIC EXTERN

Efectul fotoelectric extern este emiterea de electroni din materie în urma absorbției
de radiație electromagnetică, de exemplu radiație ultravioletă sau raze X. Un termen
învechit pentru efectul fotoelectric este efectul Hertz.

Importanța acestui fenomen în dezvoltarea domeniului fizicii constă în a sprijini

formarea conceptului de dualitate undă-corpuscul a radiației electromagnetice.
Explicația matematică a fenomenului a fost dată de Albert Einstein, pe baza unor
ipoteze cuantice formulate de Max Planck.

DESCRIERE
O suprafață metalică expusă radiației electromagnetice poate să emită, în anumite
condiții, electroni liberi, care produc un curent electric dacă sunt accelerați sub
acțiunea unui câmp electric. Electronii emiși prin efectul fotoelectric se numesc
fotoelectroni. Experimental s-a constatat că pentru a observa emisia de electroni este
nevoie ca radiația electromagnetică să aibă o frecvență deasupra unei limite inferioare
care depinde de natura materialului sau, echivalent, lungimea de undă trebuie să fie
sub o anumită valoare. Intensitatea fluxului de radiație incident influențează mărimea
curentului electric produs, dar nu determină apariția fenomenului.

Efectul se produce nu numai pe metale ci și pe alte materiale, atât conductoare cât și

izolatoare, dar conductibilitatea electrică a materialului este necesară în aplicațiile în
care efectul fotoelectric se detectează prin apariția unui curent electric.

Legile efectului fotoelectric extern

I. Intensitatea curentului fotoelectric de saturație depinde direct proporțional de fluxul

radiației electromagnetice de incidență când frecvența este constantă.

II. Energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși este direct proporțională cu

frecvența radiației electromagnetice incidente și nu depinde de flux.

III. Efectul fotoelectric se produce dacă și numai dacă frecvența radiației

electromagnetice incidente este mai mare sau egală decât o constantă de material
numită "frecvența de prag" sau "pragul roșu".

IV. Efectul fotoelectric extern este practic instantaneu.

Formule
Cantitativ, efectul fotoelectric se poate descrie folosind formula:
hf=hf 0+12 mv2
unde
 h este constanta lui Planck;
 f este frecvența fotonului incident;
  f0 este frecvența minimă la care are loc efectul fotoelectric;
 m și v sunt masa, respectiv viteza electronului după ieșirea din cristal;
Energia fotonului incident este hf; această energie se conservă: o parte se regăsește în
rețeaua cristalină a metalului și o parte este transferată sub formă de energie cinetică
electronului devenit liber. Dacă se notează cu
ϕ=hf0
E lucrul de extracție și cu c
 energia cinetică a electronului, formula de mai sus se poate rescrie astfel:
hf=ϕ+Ec