CELE

MAI
CITITE
CĂRŢI
program de pregătire intensivă
,\
Nu vă lăsaţi pradă descurajării când constataţi că
viitorul evoluţiei personale sau profesionale vi se
va decide în funcţie de rezultatele pe care le veţi
obţine la un test de aptitudine sau de personalitate.
In ultimă instanţă, tot Dvs vă va aparţine decizia,
de Dvs depinde dacă veţi putea obţine o calificare
superioară, dacă veţi reuşi să obţineţi slujba sau
poziţia socială la care visaţi, dacă veţi putea conta
pe o ameliorare a situaţiei materiale sau pe reuşita
într-o iniţiativă personală.
Programul de pregătire intensivă vă propune:
• Cunoaşterea directă a principalelor baterii de
teste utilizate în practica examenelor de toate
felurile.
• Posibilitatea intensificării graduale a programu­
lui de autopregătire în vederea trecerii testelor.
• Cunoaşterea unor aspecte ridicate de practica
judiciară în problematica de domeniu.
• Familiarizarea cu situaţiile de test.
I Sfaturi şi sugestii privind strategiile de testare,
întrebările capcană şi scopurile acestora.
i Suport efectiv pentru, recunoaşterea similitu­
dinii dintre bateriile de teste prezentate şi altele
de acelaşi tip.
Ceea ce vă prezentăm este un adevărat manual de
training, conţinând cele mai importante informaţii
de bază pentru o pregătire corespunzătoare care
acoperă principalele genuri de chestionare sau
teste utilizate de către serviciile de personal, de
recrutare de cadre profesionale, de admitere la
cursuri sau instituţii de pregătire superioară.
 CELE
MAI
CITITE
IniMt I I, Siewert
Kt‘Mate Siewert CĂRŢI

rgi un de pregătire intensivă

h Mn mii iinivc de cunoaştere şi identificare a

* Irsle pentru absolvenţi, studenti,
i.( itngnjflri, promovări sau doctorate
lixomple şi Soluţii

• •

a r% ?
 Horst H. Siewert
Renate Siewert

TESTELE POT FI TRECUTE

— program de pregătire intensivă —
* O pt exerciţii intensive de cunoaştere şi identificare
a testelor • Confruntarea cu chestionarele
personale • Teste pentru absolvenţi, stu denţi ,
candidaţii la angajări, prom ovări sau doctorate
* Cum să ne antrenăm pentru trecerea unui test
• Exemple şi Soluţii

Traducere şi adaptare de lon-M irea Ş erb ân escu-R ăcoasa

G E M M A PRES
B u cu reşti, 2000
 Trimiterii e sa 11 e Hotele pririu d' asp e ele le ju rid iee s e
re/eră la practica din Germania şi mi pot Implica în nici
un lei resj)onsahilitalea autorului, a traducătorului sau a
editurii. In practica procesuală psihologul nu are decât
funcţie de expertiză.

T r a d u c e r e după:
Horst H. Siewert
T evt-h u en siv tra in in g B e w erb u n g x tesl train ieren , P e rs a n a tfra g e b o g e n
iinich^chauncn: tu r A b iiu ric n tc n . Siinlenteit. Beru/sctn't'ingif. A kactein iker urni
A u js tc ig e r; T ra in tn g <■a a b i t un». T c v th e isp te b u>:: Au ţi (im n g e n
H o i s l ÎI. S ie w e r r . fid. V'I-a.
'■ m v g - v e r l a g ini veri a ti m o d e r n e ind ustrie A G . L a n d s b c r g a m Lech
ToauTcircpturilc. în sp e cia l dreptul de mu ltipl icare si c o m e rc ia li z a r e , pr e cu m
si c e l de traducere s u n i r ez e r vate editurii G H M M A PRF'S. B ucureş ti . N i c i o parte
a lu c ia n i nu poale fi r ep ro dus ă în vreun fel (f o to c o p ie re , m ic r o !ilm . sau alte
pro cei lee). sau m e m o r iz a r ă în sislernc ele ctron ic e , prelucrata, multiplicată sau
răsp ândita fură pe r m is iu n e a scrisă a editurii.
 Cuprins

Cuvânt înainte...................................................................................... 9

1. Despre legitimitatea testelor. Comentarii de principiu . .13

l.l Utilizarea neîngrădită a testelor ....................................... 13
1.2 Testele în Statul de Drept. Exemplu: Germ ania.............. ^0
1.3 M o tiv a ţia ............................................................................... ?6
Lista de Control 1 - Test de M otivatie.............................. ?9
2. Elaborarea testelor - Strategiile de concepţie ............ 33
2.1 Cum ia naştere un test ........................................................ 33
2.1.1 In căutarea ideei pentru un nou test ................................ 34
? 1? Colectarea materialului si testul prelim inar..................... 37
2.1.3 Verificarea testului si controalele sta tistic e ..................... 38
2.1.4 Publicarea si răspândirea testelor ..................................... 4?
•) Lista celor mai cunoscute t e s t e .......................................... 44
2.3 Verificaşi-vă singuri:
Lista de control 2 - X c stiu eu despre teste? " ................ 47
3. Pregătirea înaintea prezentării Ia un test ................... 49
3.1 La ce să ne aşteptăm înaintea unui t e s t ............................ 49
Antrenamentul intensiv r e la x a t.......................................... 5j
Antrenamentul intensiv concentrai ................................... *5?
3.1.1 Diagramele de autocontrol ................................................. 53
3.1.2 Probleme de motivatie ........................................................ 55
3.1.2.1 Ce este autocontrolul'.7 ........................................................ 56
3.1.2.2 Contractul personal ca suport al m o tiv aţiei..................... 57
3.1.2.3 Eforturile din trecut pentru executarea unui antrenament
au fost zadarnice?................................................................. 57
3.2 Testul va avea loc m â in e ..................................................... 58
-> T 59
J1.J Medicamentele si testul........................................................
TT 1
Rezistati tentatiei de a vă ridica artificial
capacitatea de e f o r t.............................................................. .59
V~» ■ Atentie mare la ca lm a n te '................................................... SO
3.4 ' Verificati-vă singuri: „Pregătirea pentru test" ................ .60
4. Antrenament intensiv - Unitatea \ ................................ 61
4.1 Despre acest t e s t ................................................................... 6°
4.2 Procesarea testelor . .............. ............................................ 64
4.3 Recomandări privind conduita si strategia ..................... 65
 M a t e m a t i că I' afinitatea pentru calcule aritmetice . . .h ■
'
M a g m a t i c ă 11: afinitatea pentru calcule cu fracţii . . .6-'
4.4 3 C o m p l e t a r e a u n o r şiruri logice cu n u m e r e l .......... .69
4.4.4 C o m p l e t a r e a unor şiruri logice cu figuri geometrice .70
4.4. < Recunoaşterea unor fragmente de ilu stralii.............. .72
4.5 Indicării ajutătoare ................................................... .74
4.6 Modulul de răspunsuri la Unitatea 1 ......................... .76
4.7 Soluţii la Unitatea 1 ..................................................... .77

Antrenam ent intensiv - Unitatea 2 .................................78

Despre „Contractul Personal ................................................ 79
Penalizări si premieri .............................................................. 80
5.1 Modelul unui Contract P e r s o n a l............................................82
Cuprinsul Unităţii de Antrenament nr. 2 ..............................83
Recomandări privind conduita si strategia ......................... 83
5.4 Indicaţii ajutătoare ................................................................... 83
5.5.1 Memoria vizuală 1- faza de înregistrare ..............................85
5.5.2 Şiruri logicc cu numere .................................................. . .86
5.5.3 Test dc personalitate: Desen - completarea unor imagini .87
5^5.4 Test de concentrare 1 .............................................................. 88
5.5.5 Memoria vizuală 1 - Faza de r e d a r e .......................................89
5.5.6 Strategii de rezolvare şi antrenare......................................... 90
5.6 Modulul de răspunsuri la Unitatea 2 .................................... 94
5.7 Soluţii la Unitatea 2 ................................................................ 95

6. A ntrenam ent intensiv - Unitatea 3 .................................... 96

6.1 Pregătirea pentru acest t e s t ..................................................97
6.2 Cuprinsul Unităţii de Antrenament nr. 3 ............................. 97
6.3 Indicaţii ajutătoare ...................................................................97
6.4.1 Asimilarea unor noi cunoştinţe 1 - faza de înregistrare . .98
6.4.2 Vocabular - relaţii lo g ice ......................................................... 99
6.4.3 Test de ortografie 1 ...............................................................100
6.4.4 Desen tehnic 1 ......................................................................102
6.4.5 Asimilarea unor noi cunoştinţe 1 - faza de redare .........103
6.5 Strategii de rezolvare şi an tre n a re .....................................104
6.6 Modulul de răspunsuri la Unitatea 3 .................. ............. 109
6 7 Soluţii la Unitatea 3 ............................................................ 109
A ntrenam ent intensiv - Unitatea 4 ................................M l
Pregătirea pentru test - Chestionar de Motivatie
Personală .............................................................................. 111
Lista de Control 3 - Test de M o tivatie............................. UI
Cuprinsui Unităţii de Antrenament nr. 4 .........................113
!n di c a ţi i a 1 u tfuoare .............................................................. U 3
7.4. i Desen tehnic II - înţelegerea proiecţiilor corpurilor
geometrice ..............................................................................115
7.4.2 Desen tehnic 111 - înţelegerea desfăşurării suprafeţelor
corpurilor g e o m e tric e .......................................................... .116
".4.3 Chestionar de personalitate..................................................117
7.4.4 Dexteritatea manuală - îndoirea unor sârme ................... 120
7.5 Strategii de rezolvare ........................................................... 121
7.6 Modulul de răspunsuri la Unitatea 4 .................................. ,123
7.7 Soluţii la Unitatea 4 ............................................................ 124
8. Antrenament intensiv - Unitatea 5 ................................. 125
N. 1 Motivaţia: auto te st ............................................................... 125
Lista de Control 4 - Test de Motivaţie.............................. 125
5.2 Recomandări pentru A n tre n o r............................................. 127
Despre recom pense............................................................... 127
5.3 Sarcinile de îndeplinit în Unitatea 5 .................................. 128
8.4 Conţinutul Unităţii de Antrenament nr. 5 ....................... 128
K.5 Indicaţii ajutătoare ............................................................... 129
K.6.1 Exerciţii de matematică - procente ................................... 129
tS.6.2 Aptitudini tehnice I - m ecan ică........................................... 131
N.6.3 Aptitudinftehnice II- electricitate....................................... 132
N.6.4 Cunoştinţe de specialitate I - pictori şi operele l o r ......... 133
X.6.5 Test de concentrare I I ........................................................... 135
fi.7 Strategii de rezolvare ........................................................... 136
X.S Modulul de răspunsuri la Unitatea 5 .................................. 139
8.9 Soluţii la Unitatea 5 ............................................................ 140
9. A ntrenam ent intensiv - Unitatea 6 ................................ 141
9.1 Sarcinile de îndeplinit în Unitatea 6 .................................. 141
9.2 Conţinutul Unităţii de Antrenament nr. 6 ....................... 141
9.3 Indicaţii ajutătoare ................................................................ 141
9.4.1 Asimilarea unor noi cunoştinţe II - faza de înregistrare . 142
9.4.2 Test de ortografie II ............................................................ 144
9.4.3 Cunoştinţe generale I - bagaj lex ica l................................ 145
9.4.4 Cunoştinţe de specialitate II - Metalurgic ....................... 147
9.4.5 Asimilarea unor noi cunoştinţe II - faza de re d a re ......... 149
9.5 .^Strategii de rezolvare sau antrenare ................................ 151
‘>.6 " Modulul de răspunsuri la Unitatea 6 ................................. 151
9." Soluţii la Unitatea 6 ............................................................ 15?
Ut. Antrenament intensiv - Unitatea 7 ................................. 154
iu.I Sarcinile de îndeplinit în Unitatea ~ ................................. 154
! 0.2 Conţinutul Unităţii de Antrenament nr. ~ ....................... 154
!<>J Indicaţii a ju tă to a r e ............................................................... 154
n
10.4.2 Matematică III - probleme p ra c tic e ....................................156
10.4.3 Şiruri logice I U ....................................................................... \5b
1 0 .4 . 4 Cunoştinţe dc specialitate III - Mecanică (angrenaje) . .159
10.4.5 Memoria vizuală II - faza de redare ................................. 160
10.5 Indicaţii ajutătoare . . .... ....................................................... 161
10.6 Modulul de răspunsuri la Unitatea 7 .................................. 161
10.7 Soluţii la Unitatea 7 ..............................................................162
11. A ntrenam ent intensiv - Unitatea 8 ................................. 163
11.1 Sarcinile dc îndeplinit această Unitate ............................. 163
11.2 Conţinutul Unităţii de Antrenament nr. 8 ........................ 163
11.3 Indicaţii ajutătoare ................................................................ 163
11.4.1 Memoria vizuală III - faza de înregistrare........................ 164
11.4.2 Cunoştinţe generale I I ........................................................... 165
11.4.3 Cunoştinţe de specialitate IV - in form atică......................167
11.4.4 Test de concentrare 111 .........................................................169
11.4.5 Memoria vizuală III - faza de re d a re ..................................170
11.5 Strategii de rezolvare sau antrenare .................................. 171
11.6 Modulul de răspunsuri la Unitatea 8 ..................................171
11.7 Soluţii la Unitatea 8 .............................................................. 173
12. Adrese u t ile ........................................................................... 175
12.1 Edituri specializate................................................................ 175
12.2 Institute şi cabinete de consultanţă şi antrenament . . . .176
12.3 Institute şi cabinete de diagnoză şi evaluare a testelor
de compatibilitate................................................................... 180
12.4 De unde puteţi cere certificate de atestare pe baza unor
teste psihologice şi grafologice............................................ 181
12.5 Agenţii de plasament individual ........................................ 182
12.6 Agenţii de testare si selectare .............................................184
13. Bibliografie recom andată de autor ...............................186
13.1 Bibliografia utilizată de traducător ....................................187
14. Index alfabetic .....................................................................188
15. Pentru c i t i t o r i ....................................................................... 190
 Cuvânt înainte

Este fapt dovedit că admiterea la orice curs de

recalificare sau angajarea într-o slujbă bine remunerată
depinde de trecerea unor teste.
Desigur, aproape oricine ar putea obţine un loc de
calificare pentru a munci în industria minieră*; perspectivele
în acest domeniu sunt deosebit de promiţătoare: la fiecare
cinci posturi abia dacă se prezintă un candidat. Dar cum
i-ar putea folosi această stare de lucruri unuia care, nu
numai că se ştie dotat pentru electronică să spunem, dai' nu
are nici un strop de tragere de inimă pentru munca fizică?!
Familiarizarea cu testele de promovare poate oferi o;
soluţie. Domeniile în care mâna de lucru calificată este mai
mult căutată vor copstitui întotdeauna punctul de maximă
atracţie pentru cea mai mare parte a proaspeţilor absolvenţi
sau a celor disponibilizări, iar cei care vor reuşi să se
impună vor avea parte de siguranţa oferită de un loc de
muncă bine plătit.
Se spune despre teste că ar fi - dacă nu de-a dreptul
antipatice - cel puţin rău intenţionate. Nu este chiar aşa. Ar
li mai corect să zicem că unii programatori de teste sunt
antipatici pentru că îşi propun ca testele elaborate de ei să
atingă perfecţiunea unei capacităţi de selecţie fară cusur.
Personal, eu aş denumi „greşit intenţionate” testele
orientate nu atât spre definirea aptitudinilor unei persoane,
cât spre descifrarea unor opinii - lucru de altfel nepermis de
lege. în această categorie ar intra bunăoară toate testele de
verificare ale opţiunilor secundare (bobby, politică etc.) sau
cele deigenui „Ce concepte anume vă sugerează cuvântui
A f r i c a ? Aveţi două minute pentru a răspunde.” Prin astfel

Să nu u it ă m că aut oru l s c referă p e r m a n e n t la piaţa m u n c i i din G e r m a n ia .

A m p ăstr at a c e s t c re feriri far ă a ie ada p ta s i t u a ţ i e i din tara n o a s tr ă atât
p e n t ru că în u r m ă t o r ii an i lu c r u r i l e \ or p n t e a e v o l u a si la n o i s p r e
c o o r d o n a t e s i m i l a r e , c ât si p e n t ru că e s t e a p r o a p e v r e m e a c â n d a c a n d id a la
o c u p a r e a un ui Ioc de m u n c ă în V e s t \ a fi la î n d e m â n a tuturor c e l o r d in ţările
din Estul E ur ope i.

9
de întrebări nu se vor putea nici o dată verifica nici
utilitatea subiectului pentru o anume activitate şi nici
aptitudinile pe carc le-ar putea avea. Din păcate sunt prea
puţini şefii departamentelor de personal cărora să le fie clar
acest aspect.
O altă categorie de teste nepotrivite sunt testele clinice,
care de fapt nici nu ar avea ce căuta printre criteriile de
selecţionare, utilizarea lor trebuind limitată doar în
investigările medicale. Cu toate acestea, mulţi dintre cei
care răspund de angajări sau de admiteri sunt înclinaţi să le
includă printre testele de verificare a aptitudinilor sau
compatibilitaţilor profesionale*, fară a lua în consideraţie
faptul că nu au calificarea necesară pentru interpretarea
unor date ce ar putea intra în competenţa unui psihiatru sau
a unui psiholog. Lor li se pare a fi suficient să opteze pentru
unul sau altul dintre multele teste publicate în revistele de
specialitate, neînţelegând cât de mare ar putea fi
probabilitatea ca interpretarea lor să fie una totalmente
eronată.
Eu unul sunt convins că până şi testele elaborate de mine
special pentru scopul urmărit de această lucrare ar putea
cândva să fie folosit într-o versiune mai mult sau mai puţin
adecvată unui anume test de identificare a compatibilităţii
unor candidaţi cu un studiu, o recalificare sau o exercitare
a unei profesii oarecare. Aceasta însă nu ar putea fi decât
spre folosul cititorului, pentru că testele prezentate au în
primul rând scopul de a-1 fam iliariza cu ele şi cu actul
propriu-zis al testării. Veţi găsi aici variantele testelor cel
mai des utilizate în practică, inclusiv m odalităţile de
exersare pentru trecerea acestora şi alternative de soluţii.
Bateriile de teste au fost psihologic explicate tocmai pentru
a pregăti cât mai bine cititorul pentru orice fel de test la
care ar putea fi supus.
Aceasta pentru că, nu uitaţi: oricine se poate antrena
pentru trecerea cu succes a testelor de orice fel, Vă veţi
convinge şi singuri prin simpla com parare a tim pului
* C e r c e t a r e a f a c e d e o s e b i r e între v e r i fic a r e a a p t i t u d i n i l o r pc c a re s u b i e c t u l le
p o a t e a v e a fată d e e x e r c it a r e a u n e i p r o f e s iu n i si v e r i f i c a r e a m o d u l u i în carc
e s t e c o m p a t i b i l e x e r c ită r ii u n ei p r o f e s i u n i in d if e r e n t d e a p t itu d in ile sale.

10
necesar pentru epuizarea unor teste (sau Timpul Total de
Execuţie) înainte şi după acest antrenament. Diferenţa vi se
va părea de necrezut! Cel mai bine ar fi, însă, dacă v-aţi
putea implica în acest proces în doi - cu altcineva dornic să
îşi însuşească această cunoaştere de sine, din familie sau
dintre prieteni ori cunoştinţe: parcurgând individual fiecare
test şi repetându-1 apoi împreună.
Ar mai fi un lucru care recomandă ideea pregătirii
pentru trecerea testelor, şi anume tocmai faptul că în marea
lor majoritate ele sunt păstrate la secret, împiedicându-se
cunoaşterea lor prealabilă* de către toţi candidaţii. Dacă nu
ar exista posibilitatea ca aceştia să se poată pregăti în
deplină cunoştinţă de cauză, majorându-şi şansele de
reuşită, desigur că nu s-ar mai impune o astfel de măsură.
Evident, dacă sunt unii care se declară îm potriva
învăţării tehnicii de rezolvare a testelor au ei motivele lor
pentru a o face. Asta nu trebuie să vă împiedice a începe
antrenarea conştientă astăzi în vederea trecerii unor teste
care mâine ar putea să decidă dacă veţi avea de lucru sau
nu, dacă veţi reuşi să dobândiţi slujba pe care v-o doriţi mai
mult decât oricare alta.
D r H orst H. Siew ert

între barea ar fi, d e c i , pentru c a re m o t i v nu s e p r o c e d e a z ă î n t o t d e a u n a asa

c u m s e f a c e în c a z u l testării în v e d e r e a o b ţ in e rii p e r m i s u l u i de c o n d u c e r e al
autovehiculelor?!
 Acest curs intensiv de antrenare pentru trecerea testelor a
fost verificat cu grijă de noi. Comentariile Dvs sunt binevenite
şi rămânem la dispoziţia Dvs pentru orice întrebări sau critici.
Lectoratul Editurii MVG
86895 Landsberg am Lech
 1. Despre legitimitatea testelor
Comentarii de principiu

împotriva testelor au fost ridicate unele argumente de

principiu:

Din Cuprins
Este legala folosirea testelor? Trebuie ele interzise? Când sa
acceptăm a ne supune unei testări şi când - dimpotrivă - ar trebui
sa ne opunem? Care este situaţia ior juridică?
Pot fi puse rezultatele unor teste sub acuzaţie? Şi - In ce
măsură este permisă arhivarea rezultatelor testelor sau / şi
transmiterea lor către aiţii?

1.1 Utilizarea neîngrădită a testelor

Câtă vreme a durat pregătirea mea ca psiholog clinic la
Universitate, ca şi mai târziu, în timpul practicării profesiei,
am elaborat aproximativ 200 teste şi chestionare pe baza
cărora au fost examinaţi cam 30.000 de subiecţi (sau
probanţi - acesta fiind termenul de specialitate folosit de
către psihologi pentru a-i denumi pe aceia care se supun sau
iau parte la o testare). Toate aceste teste, înainte sau după
utilizare, au fost supuse unei verificări, iar înainte de a fi
introduse din nou în practică au fost evaluate şi modificate
în baza unor metode specifice statisticei psihologice, cum
ar fi analiza factorială a individului şi a colectivităţilor,
măsurarea itemilor* în cadrul unor modele spaţiale
pluridimensionale şi ordonarea lor logică etc.
aceşti z e ce ani şi m a i b in e de ex p e rie n ţă p ra ctică o
s i n g u r ă d a tă m i s-a în t â m p la t ca u n u l d in tre p ro b a n ţi să
re fu z e a se s u p u n e u n u i test, c o r e c t â n d u - ş i u l t e r i o r
a titu d in e a . D e s ig u r , au e x is ta t şi v o r e x is ta î n t o t d e a u n a
p r o b l e m e d e î n ţ e l e g e r e a u n o r i t e m i s a u m o m e n t e de
* în t re b ă r il e , t e m e l e , s c h e m e l e e tc din c a re e s t e c o m p u s un test.

13
confuzie, dar toate vor putea fi clarificate. Fapt este că
persoana care conduce un test, fie ea psiholog, şef de
personal, profesor sau instructor, nu prea are a se teme de
reacţii adverse din partea subiecţilor, cu toate că operaţia de
testare în sine este de cele mai multe ori un proces destul de
opac înţelegerii acestora şi care ar putea fi oarecum
exem plificat astfel: Să presupunem că sunteţi într-o
încăpere în care se mai află alte treizeci de persoane, cu
toţii dorind să cumpăraţi un automobil. Vine cineva care vă
aduce la cunoştinţă că nu sunt oferite decât cinci maşini - şi
acelea la licitaţie - şi dă fiecăruia un contract de cumpărare
în care nu există însă nici cea mai mică informaţie asupra
mărcii şi culorii, cilindreei, anului de fabricaţie, stării de
uzură sau kilometrilor înregistraţi la bord. în schimb vi se
mai dau câte un creion şi o foaie de hârtie, pe care vi se
spune să descrieţi maşina pe care v-aţi dori-o, cum aveţi de
gând să o folosiţi şi ce sumă credeţi că s-ar cuveni să plătiţi
pentru ea. Toate aceste detalii vor trebui furnizate, deci, în
scris în timp de maximum zece minute, anexând şi
contractul - aşa incomplet cum v-a fost dat - dar semnat de
Dvs spre acceptare. Semnătura confirmă acordul Dvs cu
decizia ofertantului indiferent de marca, starea etc. şi preţul
vehiculului, în cazul că veţi primi unul dintre cele cinci.
Cum vi se pare? Vă puteţi imagina ajunşi într-o
asemenea situaţie? Nu prea cred. Fapt este, însă, că
examinatorii îşi obligă de multe ori candidaţii să se supună
unor condiţii oarecum similare. Se evaluează că în fiecare
secundă şasezeci de oameni sunt analizaţi sau supuşi unor
teste scrise sau verbale*, mai mult sau mai puţin de
bunăvoie şi nesiliţi de nimeni. Practic deci, două săli de
clasă pline. Iar chestia cu „de bunăvoie şi nesilit de nimeni”
pare a fi din ce în ce mai mult contestată:

î n c ă o dată : e s t e v o r b a do G e r m a n i a , d c i m c l u l s ă u d e d e z v o l t a r e st
p r o c e n t a j e l e s a l e d e o c u p a r e şi - r e s p e c t i v - n e - o c u p a r e a f o c u r i l o r d e
m u n c ă , ra po rta te la o p o p u l a ţ i e d e p e s t e KO m i l i o a n e d e loc u it ori. A s e m e n e a
date s ta tis tic e , d a c ă e x i s t ă în tara no astr ă, s u n t n e c u n o s c u t e p u b l i c u l u i larg.
da r i t ^ u i e să p r e c i z ă m că în u l t i m e l e d o u ă d e c e n i i si la n oi s-a u c o n s t it u it
b ă n c i ' d e te s te în a r m ată , str u c tu r il e M i n i s t e r u l u i d e in ter ne , în m a r ile c e n tr e
u n i v e r s i t a r e ( B u c u r e ş t i , C lu j . fa s i). p e lâ n g ă u n e l e mari în tre p r in d e ri s a u
c e n t r a l e in d u s tr ia le , tran sp orturi ( a u to . n a v a l e , a e r i e n e ) si în in s tit u te le d e
cercetare elinică.

14
 „Cât a durat testarea m-am simţit dominat de un
puternic sentiment de anxietate. îmi spuneam Tntr-una;
Dacă nu reuşesc, doamne, ce ma fac?!''
Economist cu experienţa bancara, 38 ani
„Nu înţelegeam prea bine unele întrebări şi la
început nici nu am vrut sa cer lămuririle de care aveam
nevoie, dar am facut-o în cele din urma, Am fost după
aia respinsă pentru ca - spunea examinatorul - prea
eram panicardă."
Referenta de specialitate, 24 ani
„în firma noastra, se spune celor care nu acceptă sa
participe la evaluările anuale ale personalului că nu vor
avea de suferit nici un fel de repercusiune. Cel puţin
acesta este punctul de vedere oficial/'
Directorul unuia din sectoarele unei mari
întreprinderi, 42 ani
„Mi-era o teama de nu pot să va spun; mă întrebau
fetele de ce ^jnt aşa de albă la faţă, da' nu le puteam
răspunde ca simţeam că dacă deschid gura o să vărs,
Cred că ar fi fost mai bine să mă fi dus acasă, numai că
nu voiam să mă dau în spectacol şi ştiam că s-ar fi putut
să mă noteze negativ. Oricum - la mai toate întrebările
am răspuns mai mult pe ghicite,"
Candidata la bacaiaureat, 19 ani

întotdeauna se afirmă că la teste participarea este

benevolă. Din acest motiv nimeni nu poate face o plângere
in justiţie împotriva organizării vreunui fel de testare. în
lealitate însă, această „participare benevolă” este obţinută
prin intermediul unor mijloace de presiune mai mult sau
mai puţin subtile, fiecărui potenţial candidat spunându-i-se
limpede, de exemplu, că dacă nu va fi testat nu va mai
putea participa la nici un fel de testare viitoare din lipsa
iliitelot care s-ar obţine la testul în cauză.
Mi s-a explicat ca fara testare nu voi putea obţine
confirmarea pe post. Evident, şeful personalului
înţelegea prin aceasta ca în aceasta situatie ar fi fost de
preferat să îmi găsesc în aită parte de lucru.
Referent de marketing, 28 ani

L.
 Numai celor care sunt dispuşi a se supune unei stricte
selecţionări li se oferă posibilitatea de a accede la
funcţii mai importante. Iar aceasta selecţionare se face
In primul rând în baza rezultatelor obţinute la teste dintre
cele mai diferite. Economist, 34 ani

Consultanţii în management şi şefii de personal vin cu

prisos de argumente pentru a explica, desigur, că nimeni nu
este obligat a se supune testărilor, cei care nu vor sau nu
sunt dispuşi - sunt liberi a-şi depune candidatura în alte
instituţii, firme sau întreprinderi unde selecţia nu se face
prin prisma rezultatelor la teste. Şi fac asemenea afirmaţii
cu toate că ştiu perfect de bine că marea majoritate a
posturilor bine rem unerate sau a locurilor la cursurile
pentru specializările cele mai promiţătoare se obţine numai
pe baza unor prealabile testări. Mai concret, psihologii de
întreprindere au oricând la îndemână texte explicative
pentru respingerea candidaţilor care resping ideea de a fi
testaţi, susţinând bunăoară că aceste persoane manifestă
tendinţe adversative, sunt recalcitrante - „sămânţă de
scandal” este un calificativ preferat - şi ar constitui un risc
pentru cei care i-ar angaja. Elemente de acest gen chiar
dacă ar fi supuse testării ar da rezultate necorespunzătoare
tocmai datorită atitudinii lor antagonice. Testul în sine fiind
- desigur - imparţial.
Orice test, privit cu atenţie, prezintă în mod indubitabil
o serie de avantaje demne de luat în consideraţie. Cel puţin
din punctul de vedere al „angajatorului”, al celui care face
oferta de lucru:
❖ testele permit verificarea cunoştinţelor ori aptitudinilor unu
numdr mare de candidaţi (sau probanţi.
❖ situaţiile standard în care se fac testările psihologice sunt
aceleaşi.pentru toţi candidaţii, ceea ce exclude posibilitatea
unor aprecieri subiective cum sunt cele făcute doar pe baza
unor CV-uri sau în cazuriie unor „probanţi de meserie".
❖ se pot pune întrebări aparent inocente, la care răspunsurile sa
itiea indicaţii destul de precise asupra unor stări sau atitudini
personale cum ar fi graviditatea, înclinaţiile spre homosexualism
ori spre o viata dezordonata cum ar fi:
16
 Sufăr adeseori dimineaţa de stări de ameţeala sau de voma
în special imediat după ce mă trezesc.
Da □ Nu □
(întrebarea urmăreşte stările de graviditate ale probantei)
Prefer să îmi petrec timpul liber în compania altor bărbaţi.
Da Q Nu □
(întrebarea urmăreşte tendinţele homosexuale ale probantului)
în ultima vreme i-am ajutat adesea pe prietenii mei când s-au
mutat.
Da □ Nu □
(răspunsul afirmativ confirmă viaţa dezordonată a mediului în care
trăieşte probantul)
❖ concepţiile despre lume şi viaţa pot fi confirmate sau infirmate
prin astfei de întrebări indirecte, la fel ca şi opţiunile politice
sau cele religioase.
❖ tendinţele spre dezechilibrări nervoase sau tarele fizice sunt
sondate prin răspunsurile date de probanţi descrierilor negative
ale unor situaţii specifice.
V’’
în majoritatea cazurilor nimeni nu verifică dacă un test
închegat pe baza unor premise logice enunţate are sau nu
are în fapt capacitatea de a măsura aceste premise. De cele
mai multe ori, pentru a configura o examinare sunt-
selectate teste diferite dar specific orientate şi care vor intra
în compoziţia aşa numitei baterii de teste. Prin ordonarea
logic aleatorie a acestor subteste deja vom avea de-a face
cu un test absolut nou: nu este câtuşi de puţin lipsit de
importanţă faptul că întrebarea cu raportare la starea de
graviditate este plasată înainte sau după testul de verificare
îi aptitudinilor matematice, ori dacă testul reprezentărilor
Iri-dimensionale precede sau urmează subtestului privind
capacitatea de efort. De la caz la caz rezultatul unor astfel
de baterii de teste poate varia între limite extreme, cum ar
putea fi situaţia sportivilor ale căror rezultate ar fi
determinate în timpul testului de condiţia fizică de moment
si de consumul său nervos. în prezent s-a ajuns la concluzia
că, dacă împotriva testelor efectuate .prin intermediu!
serviciilor de personal sau de consultanţă antreprenorială se
pot ridica obiecţiimi îndreptăţite, aceasta se datorează
17
 erorilor de organizare şi de concepţie şi nu practicii testării
ca atare. Se obişnuieşte a se considera bunăoară că
examinatorilor din cadrul serviciilor amintite le poate fi
suficient pentru calificare un curs de introducere în teoria şi
practica testelor cu durata de doar o săptămână.
La aceasta se adaugă tendinţa de a lăsa aspectul extrem
de important al aprecierii rezultatelor testelor pe seama
unui program de com puter sau a unor scheme date,
neglijându-se tocmai capacitatea specialistului de a corecta
procesul de testare şi de a interpreta răspunsurile subiecţilor.
Aceste aspecte negative au fost mereu sem nalate şi
condam nate de către congresele şi convenţiile de
Psihologie şi de Diagnoză Psihologică, în timpul cărora
specialişti cu simţul răspunderii au atras atenţia asupra
rezultatelor nefaste obţinute ca urmare a utilizării neavizate
a chestionarelor de personalitate şi testelor apărute atât în
literatura de specialitate cât şi în cea generală. Procedurile
de testare pot - în anumite condiţii - furniza unor persoane
neautorizate, rău intenţionate chiar, date şi inform aţii
asupra unor probleme intime care ar putea fi utilizate în
scopuri cu efecte uneori de-a dreptul dăunătoare pentru cei
în cauză. Pe de altă parte, testele inadecvate încarcă baza de
date a firmelor sau instituţiilor ordonatoare cu informaţii
care nu vor putea folosi nicicând nimănui.
A fost nevoie ca O rganizaţia N aţiunilor Unite să ia
atitudine în această privinţă. O rezoluţie adoptată încă din
1973, la cererea Comisiei pentru Drepturile Omului, de
către toate statele m em bre a formulat propuneri de
modificare a legislaţiei muncii astfel:
„Utilizarea investigărilor psihologice sau fizice pentru scopuri
ne-medicinale de către instituţiile publice sau de firme
particulare trebuie reglementate prin lege de către Stat, astfei ca
sa se realizeze o protejare eficienta a intimităţii individului. ... în
mod deosebit statelor membre li se recomandă sa ia masurile
următoare: *
a, Utilizarea testelor ăe personalitate şi a aşa-numitelor
detectoare de minciuni sa se faca Intr-un cadru limitat prin
lege, eventual printr-un sistem tarifar.
* pr intre ca re s e n u m ă r ă atât G e r m a n i a c â t si R o m â n i a .

18
b. investigările psihologice trebuie sa se limiteze numai ta
obţinerea acelor informaţii care ar putea avea relevanţa
directă asupra compatibilităţii cu ocuparea unor funcţii sau
cu posibilitatea absolvirii unor cursuri.
c. Instruirea persoanelor care folosesc procedee ce pot
influenţa evoluţia individului, cum ar fi testele de personalitate
şi detectoarele de minciuni, trebuie să fie reglementata şi
controlată prin lege,
d. Statelor membre li se cere să stabilească coduri de etică
• profesională pentru toţi indivizii şi colectivităţile care folosesc
investigările psihologice pentru scopuri ne-medicinale,
acordând o atenţie deosebită protejării demnităţii umdne şi a
integrităţii persoanelor supuse investigărilor care nu pot fi
făcute decât sub rezervg acceptului nemijlocit al subiecţilor
nu numai în ceea ce priveşte investigarea propriu-zisă ci şi
asupra utilizării şi f sau transmiterii rezultatelor către terţi.
e. atenţie deosebită trebuie acordată protejării demnităţii
personale faţă de astfel de teste care ar putea avea drept
scop constatarea unor caracteristici necunoscute ale
personalităţii subiecţilor pe care aceştia ar putea să dorească
a nu fi cunoşpute de alţii."
(Consiliul Economic şi Social al Organizaţiei Naţiunilor Unite, S. 8 / f.)
din. S.v.Paczensky „Der Jestknacker" (Spărgătorul de teste), Ed.
Rowohlt, Reinbek.

Organizaţia Naţiunilor Unite nu a mers până acolo încât

să ceară la.modul general interzicerea efectuării de teste de
personalitate, subliniind însă în modul cel mai explicit
regula universal acceptată în prezent de a utiliza testările
numai pentru obţinerea acelor informaţii care sunt strict
necesare scopului urmărit de fiecare investigare în parte.
Aceste informaţii nu trebuie în modul cel mai absolut să
aducă atingere drepturilor individului la intimitate.
Acelaşi regim trebuie să îl urmeze transm iterea şi
înregistrarea rezultatelor testelor. Cu atât mai mult cu cât
schimbul de informaţii asupra salariaţilor sau membrilor
transferaţi mai recent sau nu face parte din cutuma marilor
întreprinderi şi organizaţii. Fără îndoială, un şef de personal
rău voitor din motive personale faţă de unul sau mai mulţi
salariaţi poate provoca neajunsuri dintre cele mai neplăcute.
Trei sunt criteriile de corectitudine pe care aceştia ar trebui
să le respecte şi pe care le ignoră din bună ori rea credinţă:
19
❖ Rezultatele individuale ale testelor trebuie dezarhivate în cel
mult un an de ia efectuarea testului.
❖ Testele, itemii şi modurile de interpretare ale acestora se
dezarhiveaza la cinci ani de la efectuarea lor. Ele vor fi
revizuite, corectate la zi conform rezultatelor cercetării
generale în specialitate şi modificate corespunzător înainte
de a fi reutilizate în vreo forma oarecare.
❖ Ori de câte ori personalul examinator şi evaluator nu are
calificarea necesara, obţinerea datelor, evaluarea lor şi ca
atare rezultatul testului respectiv trebuie puse sub semnul
îndoielii.

Cei care dau o importanţă mai mare decât cea cuvenită

testelor ar trebui deci să nu tragă concluzii pripite, să se
lase induşi în eroare de datele învechite sau incorecte.
Valoarea unui test este asigurată doar prin utilizarea unor
date complet noi, obţinute şi evaluate în mod profesionist
de către specialişti calificaţi. Inform aţiile obţinute prin
psih'odiagnoză singure nu vor putea nici o dată fundamenta
un procedeu serios de analiză sau selecţie. De o importanţă
absolută în cazul judecăţii de valoare individuală în
privinţa admiterii la un curs de calificare superioară ori în
privinţa angajării sau promovării profesionale, este ca toate
inform aţiile asupra fiecărui subiect în parte să fie
coroborate, la rezultatele testelor adăugându-se certificatele
de stadii sau calificare, modul de exprimare, curriculum
vitae şi prezentarea scrisă a motivării solicitării respective.

1.2 Testele în Statul de Drept

Exemplu: Germania
Dacă stăm să analizăm fenomenul în condiţiile actuale,
constatăm că în această ţară furia testării bântuie de o
vreme cu o intensitate deosebită în special prin marile
întreprinderi, instituţiile publice şi prin structurile poliţiei şi
ale armatei. Sunt suficient de multe cazurile de reclamaţii
contra diferitelor instanţe de investigare a persoanei, dar
20
până în prezent nu ara auzit de vreo decizie judecătorească
asupra unor chestiuni de gen. Se pare că nu numai avocaţii
şi magistraţii, dar si cei care au fost supuşi testelor ori au a
se confrunta cu această perspectivă, încă nu ştiu cum să
trateze problema. Astfel stând lucrurile, se prea poate ca
examinatorului să nu-i fie nici cald nici rece, cum se spune,
dacă unul dintre subiecţi îşi exprimă rezerve faţă de testul
în cauză. Cu atât mai mult cu cât se ştie că protestatarii, cei
cu „sămânţa de scandal”, pot fi atinşi Ia buzunar cu amenzi
usturătoare dacă refuză să se supună testelor ordonate de
instituţiile administraţiei locale şi ale poliţiei în special.
Corecţiile sunt întrucâtva mai blânde prin instituţiile
private sau întreprinderi, dar şi aici atitudinile dc „sfidare”,
„nesupunere” ori „provocatoare” sunt aproape fară excepţie
motiv de blam dacă nu şi de sancţiuni administrative sau
penalizări financiare. Cei care se ştiu că ar avea ceva
împotriva testărilor de orice fel este de preferat să evite
concursurile pşiitru indiferent ce fel de selecţie ori să înveţe
a-şi exprima în mod acceptabil refuzul, în care caz
bineînţeles că nu va contesta faptul că nu a fost angajat sau
admis la cursuri. O asemenea decizie presupune însă şi
renunţarea la orice fel de consiliere profesională, pentru
care efectuarea unor teste este absolut indispensabilă.
A te supune sau nu la testele dc investigare a persona­
lităţii, de verificare a aptitudinilor sau com patibilităţii
profesionale este, deci, în modul cel mai strict o chestiune
de opţiune personală.
Cel care însă va considera - şi pe bună dreptate - că
trecerea cu succes a oricărui gen de test este o primă
condiţie nu numai pentru accesul la o calificare superioară
ori la un job plătit ca lumea, ci şi în scopul căpătării unei
cât mai bune cunoaşteri de sine, va trebui - dimpotrivă - să
folfkească toate mijloacele ce-i stau la îndemână pentru a
obţine cele mai bune rezultate la indiferent care test s-ar
putea supune. Nu evitarea testelor, ci dobândirea
obişnuinţei cu situaţiile de test este ceea ce trebuie să ne
dorim. Să nu uităm că mai la toate examenele susţinute în
şcoală, liceu sau facultate am evitat mai totdeauna să
21
„răspundem primii”, tocmai pentru a beneficia de experienţa
celor care au avut de înfruntat examenul înaintea noastră.
Cu atât mai mult deci, antrenarea conştientă în vederea
trecerii testelor, pentru cunoaşterea lor este evident folositoare.
Citiţi cu atenţie această carte. Supuneţi-vă cu deplină
conştienţă exerciţiilor propuse, repetaţi-le eventual. Nu va
trece mult până când veţi constata o surprinzătoare
am eliorare nu numai a rezultatelor obţinute dar şi în
atitudinea faţă de orice fel de interogare. A ceasta nu
înseamnă însă ignorarea aspectelor juridice ale problemei,
care pot fi altele de la o instituţie la alta, pentru a nu mai
vorbi de cele din alte ţări. Faceţi-vă o regulă din a insista
pentru a vi se com unica rezultatele obţinute. în special
atunci când aveţi m otive serioase să credeţi că în
Danemarca testului este totuşi ceva putred.

Exemplu:
Referentul de specialitate J.O., în vârstă de 25 de ani, angajat
al unei firme de producţie ia parte la un concurs organizat de o
mare întreprindere. Datorită felului remarcabil în care a făcut
faţă testului, după numai trei zile este invitat la interviu. Bucuros
nevoie mare, J.O. îşi prezintă la firma unde lucra demisia cu un
preaviz de trei luni. Numai că nu trece săptămâna şi ia viitorul loc
de muncă apar îndoieli asupra capacităţii lui J.O. de a face faţă
exigenţelor. „Unele particularităţi ale rezultatelor obţinute la
testare, în special la un subtest anume, ridică semne de întrebare
asupra solidităţii calificării demonstrate cu certificatele de studii"
susţine şeful serviciului personal.
J.O. ştie că testul de fapt nu poate fi valabil, deoarece
examinatorul nu este psiholog calificat. Aceasta implica şi lipsa
de validitate a evaluării compatibilităţii lui J.O. cu noul job. în
consecinţa a revoca decizia de angajare a lui J.O, ar fi un act
arbitrar în contradicţie cu legislaţia în vigoare.
Credeţi că J.O. va fi totuşi angajat? Ori că i se va permite să
îşi păstreze vechiuf ioc de munca, pe care în faptînca nici nu l-a
părăsit?

Vă Jtugăm să citiţi cu atenţie următoarele şase puncte.

Nu esTc exclus ca vreodată să vă aflaţi în vreo situaţie în
care unele dintre ele, dacă nu toate, s-ar putea să vă fie de
marc folos.
22
 Exemple de teste şl situaţii de test
1. Sa presupunem că v-aţi dat acordui pentru a fi supus unui test
oarecare. Astfel de confirmare se face ori verbal, de faţă cu
martori de încredere, ori în scris. Daca nu aţi procedat aşa:
❖ Puteţi refuza totuşi, Nimeni nu vă poate obliga să
participaţi la o testare.
❖ Ca angajat al unei firme sau instituţii, ori în cazul în care vi se
cere aceasta de către o instituţie statală, trebuie să evitaţi
consecinţele unui refuz, Va fi suficient să vă supuneţi testării
pro-forma, dând răspunsuri care să nu vă implice în vreun fel.
2. Conducătorul testării trebuie să fie absolvent cu diplomă al
unui institut superior de Psihologie,
Daca nu este aşă;
❖ Puteţi refuza, deoarece personalul nu poate dovedi
calificarea corespunzătoare,
❖ Puteţi executa testul, iar dacă rezultatul nu vă satisface
aveţi motivul necesar pentru a contesta testul.
3. Datoria conducătorului calificat este de a vă da toate
informaţiile asupra modului în care va fi efectuată testarea, a
scopului urmărit, a conţinutului şi a dimensiunilor acesteia. în
caz contrar:
❖ Aveţi motiv suficient pentru a refuza testarea.
❖ Puteţi executa testul, dar fără a răspunde întrebărilor care
nu vă convin sau anulându-le cu o linie. Excepţie făcând
datele de evidenţă personală (nume, prenume, adresă,
naţionalitate, religie, serviciul militar, cazier, stare civilă,
studii, profesii practicate şi unde anume, numărul
documentului de identificare) nimeni nu vă poate Imputa
în vreun fel nerespectarea adevărului sau faptul că aţi
încurcat ordinea răspunsurilor de exemplu.
4. Testele de personalitate se fac numai în anumite ocazii:
înscrierea la cursuri de calificare superioară ori pentru alta
calificare, schimbarea locului de muncă sau a funcţiei etc., ori
^chiar ca o masura disciplinară. Repetarea periodică a testului de
1 personalitate este cu totul contestabila. Dacă totuşi vi se cere:
❖ Puteţi refuza participarea, aveţi chiar motiv pentru a
demisiona daca vi se pare a se cuveni.
❖ Protestaţi formal împotriva testului, eventual apelând la
sprijinul Sindicatului sau ai Consilierului Social al firmei ori al
instituţiei.
5, Testele de evaluare şi certificare se fac numai atunci când au
o legătură explicită cu modificarea raporturilor de munca. în
caz contrar:
❖ Puteţi contesta legitimitatea organizării acestora.
❖ Vă puteţi supune pro-forma testării, ştergând itemii, lăsând
întrebările fără răspuns etc.
6. Certificările şi rezultatele obţinute la testări trebuie să fie
depuse la dosarul Dvs de personal, iar liberul acces la ele vă
este garantat la ele, Serviciilor de resort ie este interzisă
organizarea unor aşa numite „arhive cenuşii", Rezultatele
obţinute la testări de către cei care au fost respinşi trebuie să
ie fie predate sau distruse. Dacă aceste condiţii nu sunt
respectate:
❖ Puteţi să solicitaţi a vă vedea dosarul şi rezultatele obţinute
în cadrul executării testului.
❖ Dacă vi se respinge cererea, daţi în scris un termen
rezonabil pentru găsirea documentelor respective şi ia
nevoie apelaţi la Comisia de Arbitraj de resort,
Cf. Sieber „Achtung Test" (Atenţie Io Teste), Ed. Rowohlt, Reinbek.

Alt exemplu:
Să presupunem mai departe că aţi trecut în fine de „maşina
de tocat nervii" a testului, şi că încă nu vă puteţi scoate din minte
cât de dificil descurajante au fost majoritatea întrebărilor la care
a trebuit să daţi răspuns, Şi toate astea numai pentru ca să nu vă
pierdeţi locul de muncă, Pentru a pune moţul la turtă, vine
examinatorul şi vă acuză că la unele întrebări nu aţi dat
răspunsurile care corespund realităţii, Ce puteţi face?
❖ Obligaţia de a răspunde în cadrul unui test conform
realităţii este înţeleasă numai pentru acele întrebări care
nu aduc atingere domeniului intimităţii individuale protejat
prin lege şi care dacă ar primi răspunsuri false ar putea
influenţa calitatea contractului de munca (Schmid, 1971),
❖ Deci se poate trişa la test, dar numai într-o anumită
măsură, Subiectul testului este obligat să respecte
adevărul atunci când întrebarea priveşte domeniile
amintite mai sus (nume, prenume, adresă, naţionalitate,
religie, serviciul militar, cazier, stare civilă, studii, profesii
practicate şi unde anume, numărul documentului de
identificare, ca ia ex,3 de mai sus). Privitor la starea de
•^aviditate, răspunsul afirmativ este totuşi obligatoriu
atunci când aceasta antrenează responsabilităţi din
partea instituţiei sau firmei care pretinde testul (cum ar fi
24
 interdicţia legala de a practica anumite profesii tocmai
pentru protejarea viitoarei mame).
❖ Dacă, dupa terminarea testului, constataţi că unele
întrebări au adus atingere domeniului Intimităţii individuale,
atunci aveţi dreptul de a cere despăgubiri din partea
instituţiei sau firmei ordonatoare. Graclul de seriozitate ai
infracţiunii va trebui confirmat de un expert psiholog
atestat, iar dacă veţi câştiga procesul, ordonatorul testului
va fi nevoit să vă achite daune interese plus cheltuielile de
judecată şi onorariul expertului.

Nu mă îndoiesc că oricând se pot găsi inimi milostive

care să îşi descopere oarece mustrări de conştiinţă gândind
„Nici chiar aşa nu merge. La urm a urmei şi firmele,
instituţiile - mă rog - toţi cei care comandă testele, trebuie
să îşi apere interesele. JD o ar n ’or putea angaja pe toţi cei
care le bat la poartă...” Tot ce se poate. Dar cine gândeşte
în felul acesta nu are decât să înghită cuminte toate şicanele
născocite de â&'a numiţii „dătători de lucru”*. Acestora le-aş
recomanda să îşi imagineze că se află, de pildă, în situaţia
unuia care - fară voia sa - s-a făcut vinovat de o gravă
greşeală profesională. Credeţi că va încerca cm eva din
conducerea firmei sau instituţiei să caute a-1 înţelege şi a-i
accepta asigurările că eroarea nu se va mai repeta? Câtuşi
de puţin. Ei vor apela imediat la toate prevederile Dreptului
Muncii pentru a-i găsi pedeapsa cea mai potrivită.
Trebuie înţeles că nu poate fi vina candidatului dacă
testul la care se prezintă cu bună credinţă are lipsuri, este
greşit aplicat sau dacă ordonatorul s-a scumpit la tărâţe
încredinţându-1 spre execuţie unor persoane insuficient
calificate (ceea ce ar echivala cu lăsarea unei operaţii de
apendicită pe mâna unor măcelari, nu credeţi?). Cu alte
cuvipte, ordonatorului îi revine întreaga responsabilitate,
atâf pentru legalitatea testelor cât şi pentru oportunitatea şi
calitatea lor.
* In o r ig in al „ A r b e it g e b c r " . N u c re d că s-a g ă s i t p â n ă a c u m în lim b a r o m â n ă
v r e o e x p r e s i e e c h i v a l e n t ă în afară d e a c e e a îa fel d c i n c o m o d ă de „cre ato r
d e lo c u r i d e m u n c ă " . O r i c u m , a nu .se uit a. rep et, că autoru l s e referă la
starea dc lucruri d i n G e r m a n i a u n d e insritu tiile ori f i r m e l e pa r ti c ulare se pot
g ă s i în situaţ ia de a fi o b l i g a ţ i să fa c ă u n e l e angaj ări

25
 Din acest motiv am afirmat mai sus că nu trebuie să
aveţi mustrări de conştiinţă atunci când, învăţând ce sunt
testele şi cum trebuie răspuns la întrebările din care sunt
construite, veţi da răspunsuri corecte din punctul de vedere
al testului dar nu tocmai conform e cu realitatea Dvs
individuală (excepţie făcând, desigur, datele de evidenţă
amintite în exemplificările precedente). De altfel în multe
teste sunt incluse întrebări m enite tocm ai a depista
asemenea răspunsuri; candidaţilor li se induce ideea că la
unele întrebări „nu există” răspunsuri corecte, ori li se
prezintă nişte „sim ple chestionare” sub al căror aspect
nevinovat se ascunde de fapt un test foarte dur. Ceea ce nu
trebuie să vă demobilizeze: cu puţin antrenament veţi putea
identifica şi astfel de capcane.
Feriţi-va însă de generalizări - testele de personalitate,
dacă sunt bine întocmite, nu pot fi nici evitate, nici „păcălite”.
Ai* exista posibilitatea învăţării pe de rost a unor şabloane, dar
aceasta este o armă cu două tăişuri. Succesul obţinut printr-un
astfel de procedeu se poate cu uşurinţă întoarce împotriva
celor incapabili de a discerne sensul testelor cu care mai
devreme sau mai târziu vor trebui să se confrunte.
Ţinând deci seama pe de o parte de realitatea testelor iar
pe de alta de mereu crescânda lor frecvenţă în exerciţiul
decizional, cei care ştiu că vor avea de optat pentru o
calificare superioară ori pentru o schimbare de carieră nu
au de ales decât între două alternative: ori vor face tot ce la
va sta în putinţă pentru a evita testările de orice fel ar fi ele
conştienţi fiind că astfel îşi vor limita şansele de ameliorare
a situaţiei sociale şi mai cu seamă materiale, ori se vor
împăca liniştiţi cu ideea testelor şi se vor pregăti pentru ele
ca pentru orice examen de maturitate. Iar această lucrare îsi
propune a vă ajuta tocmai în această privinţă.

1.3 Motivaţia
A
Nimeni nu îşi poate dori să realizeze ceva în viaţă fară a
avea pentru proiectul respectiv o motivaţie mai mult sau
mai puţin puternică. Vă propun, pentru analizarea acestui
26
 aspect, să utilizăm un model bine verificat în practică, şi
anume aşa numitul Model de Motivaţie Hunt - Heckhausen
care, analizând motivaţia pentru educare şi antrenament,
face deosebire între motivaţia intrinsecă* şi cea extrinsecă.
Prin prima înţelegem atracţia pentru problema în sine,
dincolo de provocarea competiţională, a dificultăţii testului
sau a exerciţiului, de interesul pentru nou sau de dorinţa de
a fi mai bun decât alţii. Individul este intrinsec motivat
atunci când doreşte să realizeze ceva pentru el însuşi;
confruntat cu provocarea oricărui test el doreşte să îl treacă,
să îşi confirme sieşi că îl poate stăpâni.
Persoanele intrinsec motivate sunt relativ rare, fiind mai
des întâlnite cele capabile de motivare extrinsecă, deci cele
care pot înfrunta situaţiile de test datorită unei cauze
externe, care poate fi o recompensă, o penalizare ori un
angajam ent sau obligaţie - simplă sau contractuală,
benevolă ori obligatorie - faţă de un patron, o autoritate sau
un partener, ^ c e s ta din urmă ar putea fi în cazul nostru
chiar autorul acestei lucrări, acţionând ca antrenor în scopul
învăţării trecerii testelor.
De-a lungul cercetării motivaţiei s-a putut constata că în
realitate nu există persoane distinct şi exclusiv intrinsec ori
extrinsec m otivabile, cele două stări coexistând în
temperamentul ori caracterul individului în cantităţi mai
mult sau mai puţin exprimabile. Pentru că nu putem calcula
în ce măsură un tip de motivaţie predomină faţă de celălalt,
ne mulţumim să spunem că motivaţia reprezintă una dintre
laturile pozitive ale personalităţii individului. Ea nu este un
dat fix, ci variază de la o situaţie la alta, de la un moment
al existenţei la altul, în mod fluid, fară salturi. Exerciţii care
la început sunt considerate ca neinteresante sau plictisitoare,
prin practică şi succes în rezolvare pot deveni atât de
aţţgtctive încât să fie reţinute drept condiţii a. rezolvării
întregii situaţii de test. Cele mai bune exemple sunt
cuyintele încrucişate, enigmistica în general, ghicitorile sau
jocurile de logică. Totul depinde în ultima instanţă de felul
în care sunt prezentate exerciţiile. Puţin câte puţin veţi
I n t r i n s e c = partea e s e n ţ ia lă a un u i lucru, c a rc e x i s t ă prin s i n e în s ăs i.
E x t r i n s e c = ca re nu p r o v i n e d in e s e n ţ a luc r ur il or (c f. D E X ) .
putea constata cu surprindere că multe dintre componentele
unei baterii de teste sunt teribil de asem ănătoare cu
enigmistica sau cu jocurile de atenţie şi logică.
Dacă, parcurgând diversele secţiuni ale antrenamentului
propus, veţi putea constata că atitudinea faţă de teste şi de
chestionarele de personalitate vi s-a modificat, atunci veţi
fi realizat cu certitudine o im portantă m odificare a
„autom otivaţiei”, dându-i un caracter mai pronunţat
intrinsec. Prin aceasta, exerciţiile testelor nu mai sunt o
obligaţie ci o bună ocazie de destindere, de relaxare
intelectuală, de rupere a monotoniei rutinei zilnice.
Primul test, cel care urmează, are în prim ă instanţă
intenţia de a vă dezvălui care vă este în acest m oment
poziţia faţă de situaţiile de test, de ce fel şi cât de intensă vă
este motivaţia de a parcurge şi termina acest antrenament.
Am spus „în primă instanţă” pentru că, repetând acest test
pe durata antrenamentului veţi putea vedea, spre plăcuta
Dvs surprindere, cum motivaţia vi se modifică în funcţie de
gradul de acomodare cu. testările în general
Dacă nu va ti aşa, atunci va trebui să vă impuneţi a apela
în mod efectiv la ajutorul altcuiva, un antrenor, o persoană
care să vă verifice şi faţă de care să simţiţi obligaţi a trece
prin toate etapele antrenamentului, încheind un „contract”*
(vom vorbi despre aceasta în Capitolul 5) cu acesta, sau
chiar cu Dvs înşivă. A celaşi sfat este valabil şi pentru
executarea următorului test al motivaţiei. Completaţi-1 cu
sinceritatea cât mai deplină. Şi încă ceva: păstraţi rezultatul
confidenţial, sub cheie dacă se poate. In orice caz nu-1
aruncaţi. Veţi mai avea nevoie de el.
înainte de a executa testul, pregătiţi-vă să aveţi la
îndemână un ceas şi un cronometru dacă se poate, dacă nu
este bun şi un ceas cu secundar, apoi citiţi cu atenţie
indicaţiile. Aveţi zece minute. Răspundeţi repede şi
conform primului impuls.
Succes!
* î n c h e i e r e a d e c o n t r a c t e ’’ e s t e d e a lt f e l o tc h n ic ă d e a u t o e d u c a re f o l o s i t ă c u
n u ilt s u c c e s d e c e i c a r e d o r e s c a-s i a m e l i o r a s au m o d i f i c a u n e l e trăsături
t e m p e r a m e n t a l e , n i v e l u l d e i n s t r u i r e , p r e s t a ţ i i l e p r o f e s i o n a l e , e t c . (a s e
v e d e a în a c e e a ş i e d i t u r ă „ N o u l A B C al M a n a g e m e n t u l u i T i m p u l u i " d e
L o th a r J. S e i w e r t ) .

28
 Lista de Control* 1 - Test de motivaţie
Indicaţii:
La cele treizecişiuna de afirmaţii ale acestui test veţi
răspunde rând pe rând, nu pe sărite, marcând răspunsul prin
bifarea pe o scară a intensităţii răspunsului cu şase trepte,
după cum urmează:
1 - nu este cazul la mine 4 - probabil că da
2 = într-o oarecare măsură 5 = cred că da
3 = mai mult da decât nu 6 = sigur că da
Nu staţi să vă gândiţi, ci răspundeţi 111 conformitate cu
primul impuls. Nu există la acest test răspunsuri corecte sau
greşite, important este să răspundeţi cu deplină sinceritate.
Iar acum - marcaţi timpul ş i ... începeţi!

Test de motivaţie
Nu Da
1. De tânăr tre z ie să fii proprietarul
casei în ca re'locuieşti 1...2. .,3... 4... 5. ..6
2. La masă nu refuz nimic
din ce mi se oferă. 1...2...3,.,4...5...6
3. Viaţa trebuie luatăih serios. 1...2...3...4.,.5...6
4. Mi-e greu să nu fiu vesel la
petrecerea unei zile de naştere. 1...2...3...4...5...6
5. Lucrurile găsite trebuie predate
celorîn drept. 1...2...3...4...5...6
6. Mă străduiesc să îmi respect promisiunile. 1...2...3...4...5...6
7. Omul trebuie să aibă în viaţă scopuri
bine definite. 1...2...3...4...5...6
8. Cheltuiesc oricât pentru a mă feri
de orice fel de necazuri. ] ...2...3...4...5..,6
9. Nu mă gândesc prea mult
la ziua de mâine. 1...2...3...4...5...6
10. Când merg la restaurant ştiu întot­
deauna ce am de gând sa comand. 1...2. ..3.. ,4. ..5. ..6
11.Părinţii m-au ţinut de mic din scurt. 1...2...3...4...5...6
12. Lucrez bine doar când ma simt
sub presiune. 1...2...3...4...5...6
" T e r m a l u l d e „ C h e c k - L i s t " . f o l o s i i de lit er a tu ra d e s p e c i a l i t a t e m i o s i e
s u f ic ie n t intrat în u z u l c u r e n t al li m b ii r o m â n e .

29
13. Când găsesc un iucru care-mi
place - îl păstrez. .2.. ,3...4, ..5 ...6
14. Râd cu uşurinţă şi îmi place sa trăiesc. .2 ...3 ...4 . ,.5 ...6
15. Numai exerciţiu! continuu duce la succes. .2 ...3 ...4 . .5 ...6
16. Cei care mă cunosc sunt de părere
că sunt sârguincios, .2 ...3 ...4
17. Câte o dată chiar îmi este dor de-o
dispută serioasă, ...2...3 , .4 ...5 ...6
18. Alţii sunt mai sârguincioşi şi mai siguri
decât mine. ...2...3. .4 ..,5 ...6
19. Nu îmi pot contrazice superiorii. ...2...3. , 4 ...5 .,,6
20. Muzica sentimentală mă impresionează
întotdeauna. ...2...3 . .4 .,.5 ,..6
21. Prefer să las altora decizia ce facem
când ies în oraş. ,,.2...3. ,4 ...5 ...6
22. Mă străduiesc să păstrez ordinea şi
curăţenia, ...2,..3 . .4 ...5 ...6
23. Nu mă tocmesc nici o dată când
fac cumpărături, ...2...3. ,4 ..,5 ...6
24. Cred că hărnicia te ajută să scapi
de multe necazuri. ...2...3 . .4 ...5 ...6
25. Aş vrea să am succes în profesiunea mea. ...2...3, .4 ...5 ..,6
26.îmi face plăcere sâ-mi rezolv singur
unele probleme. ...2...3. .4 ...5 .,.6
27.îmi place să ştiu dinainte ce am
de făcut în viaţă. ...2...3 . .4 ...5 ,..6
28. Accept criticile fară a le lua prea
mult în seamă. ...2..,3. .4 ..,5 ...6
29. Când alţii sunt nervoşi eu îmi
păstrez calmul, ...2...3 . .4 ...5 ...6
30. Deseori îmi simt muşchii zvâcnind
şi nu ştiu de ce. ,,.2..,3. .4 .,.5 ...6
31. Sânt atât de sigur pe mine încât Ti scot
din sărite pe ceilalţi. ...2...3 . .4 ...5 ...6

30
 Lista de Control î - Evaluare
A. Faceţi totalul intensitătii răspunsurilor la urmatoarele afirmaţii:
2, 4. 5. 6, 9, 11, 12, 14, 18, 19,21,22,24,27,28. Total:............
împărţiţi totalul la 15 rotunjind zecimalele la 0,5 - □ E X
Acesta este indicele intensităţii motivaţiei extrinsece.
B. Faceţi totalul intensitătii răspunsurilor la următoarele afirmaţii:
1,3, 7,8, 10, 15, 16, 17,2d, 23, 25, 26,29,30,31. Total:............
împărţiţi totalul la 15 rotunjind zecimalele la 0,5 = Q IN
Acesta este indicele intensităţii motivaţiei intrinsece.
C. Faceţi totalul intensitătii răspunsurilor la următoarele afirmaţii:
5.9, 13,27 Total:..............
împărţiţi totalul la 4 rotunjind zecimalele la 0,5= □ NU
Aceasta este coeficientul de nerealitate a! răspunsurilor date.

Testul de Motivaţie - Interpretare

Scara EX:
] - 3,5 Prea puţin extrinsec motivat, Ori aveţi tendinţă spre
motiva®' intrinsecă, ori vă lipseşte cu totul. în acest din
urmă caz, care presupune o privire negativistă despre
lume şi viaţă, va trebui să faceţi un efort de autoeducare
înainte de a vă supune oricărui fel de test - fie el de
verificare a capacităţii profesionale, de aptitudini sau
rezistenţă la regim de stres.
3,5-6 Motivaţia extrinsecă este evidentă. Faptul că deciziile vă
sunt influenţabile de diverşi factori externi, de obligaţii
morale ori sociale vă recomandă să apelaţi la ajutorul
unei persoane de deplină încredere (partener, prieten
sau chiar specialist) care să va ajute să efectuaţi în
întregime acest program.
Scara IN:
1 ~3,5 Prea puţin intrinsec motivat. Ori aveţi tendinţă spre
motivare extrinsecă, ori vă lipseşte cu totul. în acest din
urmă caz, trebuie să vă găsiţi stimulii externi potriviţi în
. specia! atunci când este vorba de situaţii de test care vi
se par neafrăgătoare sau neplăcute chiar. Cu un mic
efort de voinţa vă puteţi autorecompensa pentru
efectuarea unui efort anume, pentru ducerea la bun
sfârşit a unei sarcini , de exemplu cu aprobarea unei mici
cheltuieli pentru cumpararea unui obiect dorit de mai
mu!fa vreme - o carte, o scuia, un parfum ele
3,5 - 6 Nu aveţi Tn general probleme în confruntarea cu testele.
Puteţi eventual defalca programul de antrenament pe
durata mai multor zile, fâra a depăşi însă doua
săptămâni, ca d există pericolul ca spre sfârşitul testului să
uitaţi ce aţi învăţat la începutul său.
Scara NU:
3-4 Ideal este ca această valoare să fie în jur de 3,5. în caz
contrar, probabil că aţi trişat, dar nu prea mult, ori aţi
greşit pe undeva la bifarea gradului corespunzător al
intensităţii răspunsului ia una dintre afirmaţiile din test.
Verificaţi,
 2. Elaborarea testelor -
Strategiile de concepţie

Din Cuprins
Cu cât veţi şti mai multe despre Teste, cu atât vâ va fi mai uşor
sâ ie identificaţi structura şi punctele slabe, desconspirându-le
scopul, apropiindu-vă din ce în ce mai mult de obiectivul Dvs,
care este tocmai dobândirea uşurinţei în descifrarea lor.
Parcurgând acest capitol vâ veţi familiariza cu modul în care
sunt elaborate testele, proces care este fundamentat de
rezultatele cercetărilor statistice pe diferitele domenii de anaiizâ.
Nu vom intra în detalii care ţin mai degrabă de pregătirea unui
psiholog decât de antrenamentul candidatului la admiterea într-
un proces de învăţământ ori la ocuparea unui post. Esenţial este
să treceţi de la nivelul de „Habar nu am ce vor ăştia de la mine"
la cel rezonab^de „la să vedem despre ce este vorba în testul
ăsta!". în rândurile următoare veţi dobândi primele noţiuni care
vă vor ajută în viitor să „spargeţi" formula de investigarea testelor
de orice fel.

2.1 Cum ia naştere un Test

Testele sunt comandate de un institut, organizaţie, firmă
etc., pe care am num it-o O rdonator, dar elaborarea şi
punerea lor în aplicare se încredinţează specialiştilor.
Dacă este să luăm în consideraţie felul în care iau
naştere testele şi structura lor, putem deosebi patru etape,
fiecare cu propriile sale caracteristici.

.Etapele de elaborare a testelor

1. Conturarea unei idei de test. în această etapă, ordonatorul
testului colaborează strâns cu autorul sau autorii testului, de
obicei psihologi cu experienţă în domeniu.
2. Culegerea materialului şi schiţarea testului preliminar. Acum
se adună materialul necesar, se ordonează pe structura
testului, coroborându-se cu alte teste de specialitate.
33
3. Verificarea testului şi controalele statistice. Controale de
rutina cu verificarea prin sondaje statistice a probelor chete
reprezentative.
4. Publicarea testului şi vânzarea sa. Autorii, de obicei prin
intermediul unei edituri specializate, îşi valorifică produsul.

2.1.1 în căutarea ideei pentru un nou test

A

In această fază, adică înainte ca testul să se fi născut,

cercetătorul încearcă să formuleze cât mai exact problema
al cărei răspuns să fie dat de răspunsurile unui şir de întrebări.
Rezultatul final deocamdată este imprevizibil, greu de
apreciat, deoarece nu toate problemele cercetărilor socio-
psihologice sunt exprimabile sau rezolvabile prin teste. Se
poate de exemplu ca autorul sau autorii să decidă în
favoarea structurării unui interviu, ori să utilizeze certificate
de studii şi calificare, date autobiografice şi alte elemente
de profil individual. Orice direcţie de cercetare va urma
însă principiul găsirii întrebărilor Ia care subiecţii să
manifeste o rezistenţă minimă. ‘
Să presupunem ideea unui test care ar trebui să uşureze
selectarea celor mai potriviţi candidaţi pentru un curs de
calificare ca lucrători într-o bancă.
Din m omentul în care psihologul, autorul testului, a
decis care este scopul testului pe care are de gând să îl
elaboreze, va trebui să se angajeze fară întârziere în
acţiunea de identificare a unor materiale, începând prin
analizarea temeinică a tuturor testelor deja existente şi care
se raportează la problema luată în studiu. Dacă doreşte să
îşi facă în mod conştiincios treaba, va trebui să supună
unora dintre cele mai interesante teste pe câţiva dintre
m anagerii de succes din domeniul bancar, pentru a-şi
confirma care sunt calităţile specifice de care ar trebui să
dea dovadă un bun bancher pentru a avea cele mai bune
rezultate în practicarea profesiei sale, ceea ce de fapt
înseamnă a avea capacitatea de a câştiga câţi mai mulţi bani
pentru firma sa. La urma urmei pentru aşa ceva este plătit.
Şefii-^cestora, la rândul lor, trebuie să fie conştient de
banii pe care îi investesc în tinerii pe care au intenţia a-i
califica. Ei vor să fie siguri, încă dinaintea angajării
34
efective a acestora, că fiecare dintre ei „îşi merită banii”,
este - cu alte cuvinte - rentabil. Vă este limpede, deci, că
testul nu este doar o joacă sau o operaţie de rutină, ci una
dintre metodele de a economisi banii firmei, de a-i mări
rentabilitatea. Nu numai băncile, dar şi majoritatea firmelor
serioase în prezent sunt convinse de necesitatea unei
selecţii riguroase a salariaţilor lor, încă de la primii paşi în
carieră, pentru consolidarea dezvoltării firmelor respective
şi a bunelor lor rezultate financiare.
Din păcate, viaţa ordonatorilor de teste de selecţie, ca şi
cea a creatorilor acestora, este chinuită de aşa numiţii
„candidaţi de rea credinţă*” cum îi numesc unii dintre noi
pe aceia care, prezentându-se la un astfel de test, îşi propun
- şi este dreptul lor să o facă - să se numere pentru reuşiţi,
indiferent de gradul de sinceritate cu care au răspuns
întrebărilor.
Strategia unui asemenea candidat ar putea fi rezumată la
trei comandam ente a căror respectare are menirea de a
atrage după sine Aprecierea pozitivă a oricărui examinator:
❖ Memorează cât mai bine ciişeele practicii curente a profesiei
pentru care candidezi.
❖ Răspunde ca şi cum ai practica deja profesia pentru care
candidezi.
❖ Decorează totul cu locurile comune, cu şabloanele specifice
atitudinilor la mare preţ: dorinţa de ridicare a nivelului
profesional, hărnicie, corectitudine şi disciplină.
Că aşa stau în marea majoritate a cazurilor lucrurile, o
dovedeşte un test efectuat în Statele Unite ale Americii:

Influenţarea testului prin activarea unor clişee

Testul preliminar: A fost efectuat asupra unui grup de 50 de
bacalaureaţi, pentru admiterea la un curs de specializare în
m ana^m ent. Rezultatele evaluărilor au confirmat o repartizare
relativ conform normelor a însuşirilor şi caracteristicilor.
Testul efectiv: A fost efectuat asupra aceloraşi subiecţi, după
aceleaşi criterii, în formă paralela, dar după ce le-au fost
prezentate clişeele sarcinilor, obiceiurilor şi concepţiilor de viaţă
ale unui tânăr manager.
* „ B o s w i l l i g e B e w e r b e r n “ în o r ig in a l.

35
 Rezultatele evaluărilor au arătat că în aproape 80 % din
cazuri, probanţii au marcat o simţitoare deplasare a profilului
personal spre figura ideală a tânărului manager, în unele cazuri
calificativele obţinute s-au modificat de ia „satisfăcător" la
„foarte bine".
Deosebit de evidentă a fost schimbarea la criteriile de
determinare a apetitului pentru muncă, capacităţii de
conducere, disponibilităţii pentru asumarea de riscuri calculate,
capacităţii de exprimare, a bagajului de idei creatoare, a
manifestării personalităţii şf a forţei de convingere.
Cf. Victor L. Whiteman, Universitatea de Stat din Michigan
(Michigan State University),
După cum se vede, nu este nevoie de un coeficient
teribil de mare de inteligenţă pentru a influenţa şi revizui
rezultatele unui test, ceea ce se presupune că este la
îndemâna oricărui candidat. Evident, conştienţi de aceasta,
creatorii de teste au şi enunţat că în principiu două sunt
direcţiile în care se manifestă tendinţa candidaţilor de a
trişa la examinări:
❖ La tesfele „obligatorii", ia care participarea este impusă, cum
ar fi cele ordonate de Poliţie, organele vamale, cercetarea
psihiatrică penală sau armată, probantul este înclinat să dea
răspunsuri sub capacitatea sa reală.
❖ Dimpotrivă, la testeie de selecţie, la care participarea ţine de
o opţiune strict personală, cum sunt cele de admitere sau de
angajare, probantul tinde a-şi supraevalua posibilităţile,
Pentru a contracara aceste tendinţe - conştiente
(agresive) sau instinctive (de apărare) - ale subiecţilor,
creatorii de teste strecoară printre itemi întrebări menite a
evidenţia eventualele discrepanţe dintre două sau mai
multe răspunsuri orientate spre acelaşi domeniu. Existenţa
acestora poate motiva descalificarea subiectului în cauză.
La testele de capacitate, de randam ent sau dc
performanţă candidaţi nu prea au cum să dea răspunsuri
lipsite de veridicitate. întrebările din această categorie de
teste dure ţintesc de obicei aptitudini, calităţi sau defecte
care inactivitatea de zi cu zi au prea puţine ocazie de a se
manifesta. Şi totuşi - printr-uii antrenament corespunzător -
cei care ştiu că vor avea a se confrunta cu teste de acest gen,
36
au posibilitatea de a-şi ameliora calitatea răspunsului. Este
de înţeles dezaprobarea cu care autorii de teste şi
psihorîiagnosticienii îi privesc pe aceia care, punând în
operă de fapt cunoştinţele aceleiaşi remarcabile profesiuni,
publică strategii de optimizare a răspunsurilor la teste sau
de antrenare în vederea testării.
Elaborarea unui test, care după publicare să poată fi
utilizat de firme sau instituţii, se plăteşte între cinci şi zece
mii de mărci germane, dar sunt teste de specialitate, cum ar
fi Testul TMS pentru determ inarea orientării în studiul
medicinii, ai căror preţ este substanţial mai mare. Astfel de
teste pot depăşi cu uşurinţă sume de şase cifre, iar uneori
chiar şi mai mult.

2.1.2 Colectarea materialului şi testul preliminar

De îndată ce specialistul şi-a analizat opţiunile dictate de
considerentele de mai sus, va începe să-caute elementele care
l-ar putea ajuta W elaborarea propriului test. în special atunci
când testul său este condiţionat de o anume urgenţă, am
putea crede că autorul va apela cu precădere la cele mai noi
concluzii ale literaturii de specialitate sau la multitudinea de
idei ce apar în permanenţă pe piaţă. In practică însă, aşa ceva
nu se întâmplă decât foarte rar: utilizatorii testelor nu sunt
extrem de receptivi la noutăţi şi vor acorda mai întotdeauna
preferinţă unor produse deja verificate în practică.
Conservatorismul lor are drept consecinţă faptul că multe
dintre aşa numitele „teste noi” sunt acceptate numai atunci
când autorul demonstrează ordonatorului că sunt structurate
pe elemente deja verificate de practică.
Spre avantajul candidaţilor, care pot conta pe o suficient
de mare asemănare între testele utilizate pe acelaşi
domeniu în acelaşi scop. Evident, antrenamentul nu numai
că are sens, dar este şi recomandabil.
Pe fiecare domeniu de analiză testele se raportează
mereu la obiective din cadrul aceloraşi două sau trei familii
dc teste, având structuri asemănătoare* fiind construite pe
aceleaşi coordonate, având elemente mai mult sau mai
puţin interschimbabile.
37
 Autorul de teste va avea mai totdeauna la îndemână un
test preliminar pe care să îşi^altoiască diferitele teme şi cu
care să îşi testeze probanţii. In funcţie de reacţiile acestora
el va opera modificările şi corecturile de rigoare, ajungând
deja aproape de forma finală a testului.
Cred că începe să se contureze deja în m intea Dvs
certitudinea că ne aflăm pe drumul cel bun, şi că este
posibilă o formă de antrenament pentru toate familiile de
teste utilizate şi existente în prezent pe piaţă.

Avantajele antrenamentului în vederea trecerii testelor

❖ Eliminarea sentimentului de nesiguranţă provocat de situaţia
de test,
❖ Dobândirea obişnuinţei cu stresul şi controlul limitei de timp,
❖ Familiarizarea cu diferitele tipuri de teme şi cu strategiile de
rezolvare a acestora.
❖ Ameliorarea unora dintre aptitudinile, liniile de gândire sau
acţiune mai puţin practicate în activitatea de zi cu zi.
❖ Dominarea conştientă a sentimentului de incertitudine şi de
teamă.
❖ Acomodarea cu condiţiile de test (încadrarea în limite de
timp, redactarea soluţiilor şi verificarea acestora, folosirea
creionului şi a gumei în locui pixului etc.)
❖ Recunoaşterea strategiilor testelor, a întrebărilor capcană, a
scopului testărilor.
❖ Identificarea criteriilor de structurare a testelor.
Evident, şi în antrenam entul propus de noi rămân
valabile două principii şi anume: „Practica ameliorează
rezultatul'’ şi „Cu cât exerciţiul este mai asem ănător eu
realitatea, cu atât mai bun este rezultatul.”

2.7.5 Verificarea testului şi controalele statistice

Să urmărim mai departe ce va face ipoteticul nostru
autor de teste, intrat deja într-o fază mai avansată şi anume
cea care impune verificarea testului. Mai întâi el va
rediscuta testul prelim inar şi rezultatele acestuia cu
ordonatorul de test, cu care trebuie să cadă de acord asupra
principalelor caracteristici din care va rezulta capacitatea
38
lestului de a efectua o selecţie cât mai riguroasă într-o
anumită direcţie din rândurile unei anumite categorii de
candidaţi.
Astfel testul ajunge în faza finală a elaborării sale. Nu
mai lipseşte decât ultim ul control. Acesta se face
întotdeauna prin intermediul unor metode statistice. Cu cât
mai cuprinzătoare vor fi probele prin sondaj ale testului, cu
atât mai bine va fi dovedită eficacitatea sa, conferindu-i
dreptul la calificativul de „general valabil” şi recu-
noscându-i-se capacitatea de a furniza date relevante din
punct de vedere statistic. Pentru evidenţierea controlului,
de cele mai multe ori în carnetul de sarcini al testului se
obişnuieşte a se menţiona pe care anume grupe de persoane
s-a realizat verificarea testului şi care au fost rezultatele
obţinute.
Dacă avem de a face cu test de verificare al aptitudinilor
profesionale, atunci autorul poate conta cu destul de mare
certitudine că ej-va trezi interesul de achiziţie al unui număr
de câteva sute' de reprezentanţi ai firmelor ori instituţiilor
cu profilul respectiv.
Dar un astfel de test („general valabil” am spus, nu-i
aşa?), nu va avea nicicând drept scop evidenţierea celor
capabili de rezultate extrem de bune, aşa ca potenţialul
candidat bine antrenat îşi poate deja freca plin de satisfacţie
mâinile: el îi va putea face fară probleme faţă. El nu avea
altceva de făcut decât în primul rând să răspundă
întrebărilor cu caracter personal la modul standard, iar în al
doilea rând să înveţe a se identifica fară efort cu oricare
dintre situaţiile de test practicate în cadrul antrenamentului
propus de noi.
El va constata, spre plăcuta sa surprindere, cât de mult
folositoare se vor dovedi exerciţiile de vizualizare pe care i
l e ^ v n propune mai departe şi pe care în săptămâna de
dinaintea testului va trebui să le repete de mai multe ori, pe
fiecare în parte, pentru a fi sigur că va avea oricând la
îndemână răspunsul cel mai potrivit. Aceasta ţinând cont de
faptul că, atât pentru examinator cât şi pentru cei care au
elaborat sau ordonat testul;
39
 Candidatul optim:
Este sâhătos şi practica în mod relativ regulat un sport inofensiv
parecare - ski, înot, alergări, tenis, jocurile cu mingea‘6tc., dar
nu m oto ciclim box, arte marţiale sau sporturi extreme.
❖ -Are un hobby sau doua - filatelie, trenuleţe mecanice, numis­
matică, lecturi de orice gen, jocuri pe computer, bricolaj, etc.,
darnim ic extravagant cum ar fi colecţionarea de arme de.
. orice fel, „>.■■■■■ ; ... : ,
A avut în general o copilărie fericită şi provine dintr-o familie
- bine organizată (mai are fraţi şi surori - dar nu mai mult de trei
ş.i toţi...sănătoşi fa trup şi. spirit, fără, divorţuri, cazuri de
sinucidere, trătament psihiatric ori boli incurabile).
❖ .Nu se ştie vinovat de încălcări ale legii, având cazierul imaculat,
❖ ‘ Iubeşte ănimalele (câinii da, pisicile în nici un caz).
♦> îl preocupă problemele legate de dezarmare şi de ameliorarea
mediului, manifestând optimismîr> ambele privinţe, poate pre-
" sărat cu oarecari critici dar numai-dacă pot fi bine fundamentate.
❖ Respecta bunul altora şi nu îşi însuşeşte ce nu-i aparţine..
❖ Ar.s un trecut respectabil şl nepătat.
❖ Sufleteşte echilibrat şi stabil. ,
*> Doreşte să fie stabil în această ţară* şi nu îşi doreşte sătplece
.altundeva.
• Exerciţiile dc vizualizare vor să ducă la identificarea
subiectului .cu modelul de mai sus, după o tehnică dezvoltată
de către r.Eiigen, T. Gendlin (1978) în scopul modificării
atitudinii personale faţă de unele aspecte de viaţă în procesul
de aiitoeducare.

Exercifii de vizualizare
'Indicaţii:
Citiţi mai întâi afirmaţia (the Statement) cu voce tare. .
. închideţi apo i:ochii şi imaginaţi-va tablouri care să.redea
efectiv senşul .afirmaţiei.
Exemplu: îmi iubesc mama, îmi iubesc tatăl, dar pe mama o
iubesc ceva mai muli.
Vizualizare: Vedeţi In minte chipul mamei Dvs pe care îl priviţi
ca drăga^te şi căldura din- ce în ce mai mare. Reprezentaţi-va
cum cre&: în intensitate aceste sentimente. .
" Pentru a u t o r a c e a s t a e s t e G e r m a n i a , dai;"în s p ir it u l lucrării se s u b î n ţ e l e g e
tara u n d e s e v a d e s f ă ş u r ă a c t iv it a t e a c e l u i testat.

40
 Vedeţi în minte chipul tatdlui Dvs. pe care îi priviţi cu dragoste
şi cdldurâ din ce în ce' mai mare. Reprezentaţi-vă cum cresc în
intensitate aceste sentimente.
Readuceţi-vă în minte chipul mamei Dvs; pe cdre îl veţi priviţi
acum cu o dragoste şi o căldura mai intensa decât cea simţită
pentru tatăl Dvs. .
Comparaţi cele doua reprezentări cu afecţiune.
Rezultatul: Ng încercaţi să vă analizaţi ulterior intensitatea
vizualizării. Important este sg o mai repetaţi de două ori pe zi în
special în săptămână ce precede testul. ■
Treceţi la următoarea vizualizare,
Pentru a vă asigura eficacitatea acestui gen de exerciţii
şi a obţine rezultatul scontat, este necesar ca în prealabil să
citiţi cu atenţie întregul set de afirmaţii, să.apreciaţi cât,ţnai
corect timpul de care veţi avea nevoie pentru executarea
testului şi să vă asiguraţi că nimeni nu vă va (deranja pe
durata exerciţiului, eliminând orice surse de zgomot care
v-ar putea distrage atenţia. ■ ' ;

Exerciţiile de^izualizare
❖ îmi iubesc tatăi, o iubesc pe mama, dar pe mama o iubesc
cevă'mai mult. ’
❖ Im: doresc succesul în viaţă, dar nu în detrimentul altcrd.
❖ Sunt sânâtos, nu am probleme cu sănătatea. ■ *
♦> îmi placo să fac sport când am ocazia,
❖ îmi iubesc soţia (soţul). ' .■
a. îmi iubesc copilul (copii).
b, Vom avea copii p e care li voi iubi. ~ 2
Daca nu este cazul: Imi iubesc prietena (prietenul). Ne vom
căsători şi vom ăvea copii,
<* îmi piace această'profesie / studiu. Nimic nu mă poate
împiedica să excelez în aceasta.
❖ Am avut o copilărie fericită.
❖ îmi voi construi un viitor fericit şi plin de succese,
❖ Nuqjri probleme cu cei din jur.
❖ Ştiu bă voi reuşi.
❖ Sunt sărguincios, dinamic şi în stare să mă impun altora prin
meritele mole.
❖ îmi dedic toate forjele pentru bunul mers al acestei firme /
. instituţii. Mă bucur că sunt acceptat ca membru al acestei
echipe.

41
 Această listă de vizualizări, dincolo de meritele sale de
educare a personalităţii subiectului, îşi găseşte aplicabilitatea
conştientă sau subconştientă în marea majoritate a testelor
de personalitate. Numai în cazurile de selectare pentru
funcţii sau studii deosebite se vor folosi alte tehnici a căror
descriere nu intră în obiectivul acestei lucrări.
Este suficient să arătăm că în astfel de situaţii de
excepţie sunt utilizate aşa numitele teste proiective*, al
căror caracter clinic le face greu abordabile unui
antrenam ent corespunzător. O asem enea abordare ar
presupune însuşirea de către candidat a unui bagaj de
cunoştinţe apropiat de nivelul unui psiholog specialist.
Din familia testelor proiective, a căror utilizare rămâne
restrânsă datorită atât complexităţii interpretării lor cât şi
caracterului lor strict individual, trei sunt cele mai
importante, dacă nu şi cele mai des folosite şi anume Testul
Rorschach**, Testul T.A.T.*** şi Testul P.F. Rosenzweig****.

2.1.4 Publicarea şi răspândirea testelor

Elaborat de autor şi acceptat de ordonator, testul este
predat unei edituri. înainte de a fi tipărit şi publicat,
departam entul de vânzări al editurii ia legătura cu
instituţiile şi firmele potenţial interesate pentru a-i stabili
tirajul. Testele nu sunt oferite reţelelor de librării pentru a
preveni circulaţia lor în afara celor de specialitate şi
* T e s t e le p r o i e c t i v e tin d s ă e v i d e n ţ i e z e s tr u c tu r ile p s i h o l o g i c e care
f o r m e a z ă a m p r e n t a p e r s o n a l ă a fie c ă r u i i n d i v i d prin in t er p r e ta r e a u n o r
d e s e n e , f o r m e e tc . sau c o m p l e t a r e a u n o r d e s e n e ori fr az e.
** T e s t d e e v i d e n ţ i e r e a a t r i b u t e l o r p e r s o n a l i t ă ţ i i i n d i v i d u a l e prin
in ter preta rea d e c ă tr e s u b i e c t a f o r m e l o r q n a s i s i m e t r i c e lu a t e de c â te v a
p ic ă tu ri d e c e r n e a l ă s t r i v i t e la î n d o i r e a u n ei c o l i d e hâ r ti e . R ă s p u n s u r i l e
p e r m i t d i a g n o z a s t ă r i l o r d e a n x i e t a t e şi s t a b i l i r e a t i p u l u i i n s t i n c t u a l .
C o n c e p u t d e e l v e ţ i a n u l H e r m a n R o r s c h a c h prin an ii 1 9 1 8 - 1 9 2 1 , s c
n u m ă r a pr in 1 9 7 0 - 1 9 7 5 pr intre p r i m e l e trei t e s t e m a i d e s f o l o s i r e în
pr ac ti c a d i a g n o z e i p s i h o l o g i c e .
***■ T .A .T . - a c r o n i m a! d e n u m i r i i în e n g l e z ă „ T h e n i a t i e A p e r c e p t i o n Test"
( T e s t d e in t e r p r e t a r e a p e r c e p t i v ă a u n ei t e m e ) = c o n s t r u i r e a u n e i m i c i
p o v e s t i r i p e b a z a u n o r in f o r m a ţ ii s u m a r e (f ra z ă , d e s e n ) .
**** Ţ a c r o n i m a! d e n u m i r i i în e n g l e z ă P i c t a r e F r u s tr a tio n T e s t ” (T e st d e
in ter preta re a d e s e n e l o r fr ustr ante ) = c a m a i s u s . dar p e b a z a un ui d e s e n
r e p r e z e n t â n d o s i t u a ţ i e d e v ia tă p o s i b i l frustranlă. C o n c e p u t prin 1 9 4 4 -
1 9 4 5 d e p s i h o l o g u l a m e r i c a n S au l R o s e n z w e i g .

42
dim inuarea eficacităţii lor ca urmare a răspândirii unor
informaţii confidenţiale în rândurile posibililor candidaţi.
De fapt se iau toate măsurile posibile pentru ca aceştia să
nu poată lua cunoştinţă de conţinutul testelor şi cu atât mai
puţin de alte detalii cum ar fi răspunsurile corecte sau
modalităţile de evaluare. Cu toate acestea, dorinţa de a-şi
mări tirajul duce la o oarecare permeabilitate, ca urmare a
oferirii testelor în sistemul educaţional; profesorii, cei care
lucrează în consultanţa de reconvertire a forţei de muncă
sau cea managerială, cercetătorii fenomenelor sociale sau
psihologii liber-profesionişti au acces la noile teste şi nu
suportă vreun control de genul celui exercitat asupra
evaluatorilor propriu-zişi.
Un student interesat de conţinutul unui test nou apărut
pe piaţă, îşi poate, de exemplu, ruga profesorul să comande
un exemplar în plus, sau profesorul poate analiza un astfel
de test în cadrul orelor de curs, discutându-i detaliile sau
chiar înmânându-le studenţilor copii neautorizate pentru a
fi studiate acasă'intensiv, de cele mai multe ori împreună cu
anexele care altfel ar fi fost strict pentru uzul şi informarea
specialiştilor. Sunt profesori care obişnuiesc ca, după
aplicarea în clasă a unui test nou apărut şi analizarea
rezultatelor, să procedeze încă o dată la executarea testului,
pe studenţii săi, care astfel nu numai că sunt subiecţi avizaţi
dar îşi pot corecta modul de a răspunde la a doua test are.
Evident rezultatul testării bazate pe răspunsurile acestora
va fi cu totul altul. Diferenţa dintre un rezultat şi celălalt
este numită în specialitate „efect de antrenare” , iar
procedeul - deşi curent utilizat în practica pedagogică la
unele obiecte cum ar fi matematica, limbile străine etc. -
atâta vreme cât operează asupra unui test oprit de la libera
com ercializare rămâne totuşi în contradicţie cu unele
prevederi legale din Germania.
R eglem entările din alte ţări sunt mai generoase,
vânzarea testelor nefiind supusă unor astfel de restricţii.
O altă cale de pătrundere a informaţiilor asupra conţi­
nutului testelor, dar de data aceasta privind testele a căror
utilizare a fost deja suficient verificată în practică, sunt
cărţile publicate de unii cercetători asupra constatărilor din
43
experienţa lor privind testele elaborate de alţii, pe care de
multe ori le com pletează cu ample com entarii asupra
instrucţiunilor de utilizare sau de evaluare iniţial elaborate
de autorii testelor. Indiferent de mulţim ea şi calitatea
inform aţiilor conţinute de asemenea lucrări, ele pot fi
publicate şi vândute fară nici un fel de restricţie pe întreg
teritoriul Germaniei.
Potenţialului candidat, dornic a-şj asigura o informare
mai detaliată şi mai la obiect, îi ofer mai jos o listă a celor
mai im portante teste analizate în lucrări la îndem âna
publicului larg.

2.2 Lista celor mai cunoscute teste*

Chestionarul Freyiing / Hoyos
Evaluează capacitatea de adaptare !a condiţiile de lucru:
receptionarea şi procesarea informaţiilor directe şi indirecte,
calitatea prestaţiei în raport cu spaţiul şi mediul de lucru.
Utilizat în sistemul penitenciar, în şcolile speciale, dar uneori şi
în evaluări manageriale.
Testul ABAT Leinert
Verifică prin intermediul a şase subteste calitatea deprinderilor
utile muncii de birou: folosirea cartotecilor şi fişierelor, utilizarea
tehnicii de birotică, exprimarea corectă, ortografia, carac­
teristicile prestaţiei în regim de durată sau sub presiune etc.
Utilizat în selectarea forţei de lucru specifice, a managerilor şi
personafului de vânzări.
TestulAchtnich de afinitate
Serie de ilustraţii privind diferite profesii. Evidenţiază gradul de
afinitate pentru una sau mai multe profesii.
Utilizat în psihologia de formare profesională, consultanţa de
orientare profesională.
Testul Amthauer de structura a inteligenţei
Caracterizeaza tipul de inteligenţă în funcţie de diverşi factori-,
precum şi flexibilitatea în gândire.
Utiiizafîh consultanta de evoluţie profesională.
* î n lis ta î n t o c m i t ă d e a u t o r , t r a d u c ă t o r u l a i n c l u s si u n n u m ă r d e t e s t e
d e s t i n a t e a d o l e s c e n ţ i l o r , s t u d e n t i i o r si ad u lţ il o r , c u r e n t a p li c a t e în R o m â n i a ,
t e s t e c a re au f o s t m a r c a t e e u [* ].

44
 * Testul Borron de creativitate
- Pentru verificarea uşurinţei Tn exprimare şi a capacitaţii
creative pornind de la câteva cuvinte diferite.
Testul analitic Baumler
Material verbal şi numeric pentru verificarea capacităţii de
învăţare şi memorare.
Utilizat în şcolile de ofiţeri la evaluarea candidaţilor şi în
evaluările periodice ale inspectorilor.
Testul Cateli
Evaluează inteligenţa în baza a trei scale elaborate de către
psihologul Catell.
Utilizat în admiterea la institutele de învăţământ superior şi în
unele şcoii speciale.
* Teste de creativitate literara
Testele Gârboveana OnofreL Mitrofan, Yamamoto
* Teste cu labirinte Barkoszi & colaboratorii Fodor
Destinate tineretului şi adulţilor. Folosesc labirinte, încrucişări
de trasee cu grade de complexitate crescândă.
Testul Eysenk de inventar al personalităţii
Testează formele personalităţii evidenţiind dimensiunile
introverfirii şi extrovertirii, a nevrotismului şi a psihotismuiui.
Utilizat Tn sistemul penitenciar, în şcolile speciale, dar uneori şi
în evaluări manageriale.
* Testul tip Guilford (Divergent Thinking)
Testele de acest tip solicită utilizarea cunoştinţelor din două ori
mai muite domenii pentru crearea de conexiuni uneori
insolite, cu indicarea unor limite de timp pentru execuţie.
* Testul Barkoszi 8c colaboratorii
Destinat tineretului şi adulţiior. Foloseşte labirinte, încrucişări de
trasee cu grade de complexitate crescândă.
* Testul Yrle al interesului profesional adaptat de S.Chelcea
Evidenţiază interesul sau înclinaţiile profesionale.
Utilizat în consultanţa de orientare profesională, selecţia de
pseonal, consultanţa educaţionala,
' Testul Kirkpatrick Din familia testelor Rorschach.
Testul Leiber de motivaţie educafionala
Testarea dorinţei de angajare la şomeri şi a dorinţei de
perfecţionare a angajaţilor.
Utilizat de Birourile Forţelor de Muncă, profesori, psihologii din
unităţile de învăţământ, organizatorii cursurilor de recalificare,
45

L
Testul Mannheim
Testează afinitatea pentru profesiile cu profil tehnic.
Utilizat în admiterea la institutele de învăţământ superior şi în
unele şcoli speciale,
* Mednick & Mednick
Test proiectiv cu asociaţii verbale între cuvinte de
complexitate diferită,
* Testul M.M.P.I.*
Test general de personalitate pentru obţinerea unui profil cât
mai complet al personalităţii individului.
Utilizat în psihologia clinică şi psihiatrie, dar şi în evaluările
manageriale, în confirmarea capacităţii de prestaţie a militarilor,
aviatorilor, a unor conducători auto sau de utilaje speciaie,
Testul M.T.P, Dieterich/Messerle
Testează maturitatea profesională în domeniul meşteşugurilor
pe baza unor probe de lucru,
Utilizat în certificarea calificării meşteşugăreşti.
Testul Rohmert / Londau
Procedeu de analiză a capacităţii de răspundere şi
acceptare a unor sarcini suplimentare în activitatea de rutină,
Utilizat în situaţiile de schimbare a locului de muncă,
restructurări, cercetarea cauzelor unor accidente de muncă,
în organizarea muncii.
Testul Rorschoch
Test proiectiv de personalitate în exprimare,
Utilizat în psihologia clinică, selectarea în funcţii de conducere.
Testul Rosenzwelg P.F.
Test de personalitate pentru evidenţierea tipului de agresivitate.
Utilizat în psihologia clinică, selectarea în funcţii de conducere.
Testul Schmole / Schmldtke
Evidenţiază gradul de compatibilitate profesională din punct
de compatibilitate profesională vedere al percepţiei spaţiale,
al înţelegerii tehnice, logicii în exprimare, capacităţii de
combinare opto-motorică etc.
Utilizat în testele de admitere şi selectare în peste 60 de
profesiuni, funcţii de conducere, consultanţă profesională.
* M . M . P . I - a c r o n i m p e n t ru „ M i n n e s o t a M u l ţ i p h a s i c P e r s o n a l i t y I n v e n t o r y ”
{-I nv entării] M u l t i f a z i c d e P e r s o n a l i t a t e M i n n e s o t a ) , T e s t c l i n i c d e
p e r s o n a l i t a t e c u m a r e f r e c v e n ţ ă d e u t i l i z a r e într- o m u l t i t u d i n e d e d o m e n i i .

46
* Testul Seller
Jest proiectiv de verificare a capacitaţii creative şi a puterii de
imaginaţie, utilizând elemente simple: câteva linii, desene
geometrice, expresii sau grupuri de cuvinte.
Testul T.A.T. Murray
Sistemui de evaluare LP.S. Horn
Test proiectiv de diagnoza a personalităţii
Utilizat în psihologia clinică şi Tn selectarea de personal.
Construieşte un model al structurii dexterităţilor şi aptitudinilor
sub aspectul prestaţiilor intelectuale.
Utilizat în orientarea educaţională şi profesională pentru circa
patruzeci şi cinci de profesiuni diferite.
Testele TEKO Winkeimann
Apreciază capacitatea de gândire logică şi matematică.
Utilizate în consultanţa de orientare educaţională şi în cea
privind profesiile caracterizate prin concluzionare logică.
* Watiach & Kagan
Test individual de creativitate, bazat pe enunţuri de
similitudine.

2.3 Verificaţi-vă singuri:

Lista de control 2 - „Ce ştiu eu despre teste?”
Pornind de la prem isa că doriţi realmente să folosiţi
această lucrare pentru a efectua antrenamentul propus şi
pentru a atinge realmente nivelul de instruire care să vă
permită a vă prezenta la orice fel de test fară emoţii sau
probleme, a venit momentul să verificaţi dacă v-aţi însuşit
cunoştinţele necesare înţelegerii acestui program de
pregătire.
Aveţi nevoie în primul rând de un creion negru moale,
preferabil 1 B sau 2 B şi o gumă, pentru că va trebui să
completaţi fiecare dintre rubricile următoarei liste de
verificare (Checlc-List). Pentru a vă da posibilitatea
verificării exactităţii răspunsului, la fiecare rubrică sunt
menţionate paginile unde puteţi găsi informaţiile
respective.

47
 „Ce ştiu eu despre teste?" - Lista de control nr. 2
A. Am spus că elaborarea unui test se face în patru etape. Le
puteti enunţa pe toate?
1............................... ..........
2........................................
3................................
4................................
Răspunsurile corecte ie găsiţi în capitolul 2.1.

B. Care sunt avantajele oferite de antrenamentul pentru teste?

Puteti lista şapte dintre acestea?
1.........................................
2 ..................................
3................. ..............
4................................
5................................
6........................................
7..................................
Răspunsurile corecte le găsiţi în capitolul 2,1,2.

C. Spuneţi care sunt modalităţile de a influenţa un test de

personalitate.
1..........................................
2 ..................................
Răspunsurile corecte le găsiţi în capitolul 2.1.3.

D. Care este răspunsul corect la următoarea afirmaţie:

„In Germania studierea testelor oprite de la libera
comercializare nu este în contradicţie cu prevederile legale."
]. DA
2. NU
Răspunsul corect îl găsiţi în capitolul 2.1.4.

E. Totuşi în librăriile din Germania pot fi găsite ample informaţii

asupra unor teste, Care sunt acestea?

Răspunsul corect 11găsiţi în capitolul 2.1.4.

 3. Pregătirea înaintea prezentării
la un test

Din Cuprins
Nu există reguli de conduită care să poate fi aplicate fără nici
un fel de discriminare tuturor situaţiilor de test ori tuturor indivizilor.
Poate ca acesta să fie motivul pentru care în cărţile de
specialitate nu se spune nimic despre ele, fiind cel mai odesea
trecute cu vederea.
Considerăm totuşi că, dimpotrivă, este cât se poate de
indicat ca, pe de o parte candidatul să se familiarizeze cu stările
afective inerente care pot preceda momentul situaţiei de test,
pentru ca pe de altă parte să ştie că ele pot fi dominate şi chiar
utilizate în favoarea sa, cunoscând totodată felul în care se
desfăşoară testele în imensa lor mare majoritate.
Exemplul cel i$ai bun este felul în care candidatul are
posibilitatea de a frage foloase însemnate tocmai din testele la
care „a picat", transformând - putem spune - înfrângerea în
premisa unei victorii.
Nu vom încheia acest ultim capitol introductiv fără o seamă
de indicaţii privind utilizarea unor medicamente înaintea testelor,
în timpul şi după terminarea lor.

3.1 La ce să ne aşteptăm înaintea unui test

Oricine ştie că într-un viitor relativ apropiat va trebui să
fie supus unei situaţii de test, se va confrunta cu unele stări
sufleteşti care, cu foarte mici variaţii în intensitate, sunt în
număr de patru şi anume:
* Nas/ezitate, stare de agitaţie.
Nu există persoane care să nu se simtă surexcitate aflându-se
în perspectiva unui apropiat examen. Diferenţa consta doar
în aceea că unii sunt mai mult iar alţii mai puţin emoţionaţi de
gândul că viitorul lor, uneori într-o masura definitivă, va fi decis
de rezultatul examinării în cauză.

49
❖ Teamă, nesiguranţa
Uneori candidatul, nici nu îşi dă seama ca se teme ca nu
cumva să înţeleagă greşit indicaţiile examinatorului sau cele
care însoţesc diferitele probe ale testului.
❖ Antipatie, respingere afectivă
Candidatul îşi transferă asupra examenului sau chiar a
examinatorului senzaţiile negative provocate de nervozitate
sau teamă, ajungând să resimtă o profundă antipatie pentru
aceştia.
❖ Presiunea timpului
Cu toate că mulţi candidaţi ar putea fi deja obişnuiţi să
efectueze prestaţii fizice sau intelectuale contra-cronometru,
situaţiile în care trebuie să se achite de anumite sarcini
Tncadrându-se într-o anume (imită de timp nu au cum să fie
considerate ca plăcute. Cu atât mai mult atunci când se ştie
în mod evident că orice greşeală, cât de măruntă ar fi ea,
poate fi începutul unei avalanşe, or) atunci când există
pericolul ca să te blochezi în faţa unei întrebări fără a mai
avea vreun fel de posibilitate pentru a trece la următoarea.
Există persoane care pur şi simplu nu sunt capabili să lucreze
sub presiunea timpului şi clachează, dând impresia că sunt
lipsiţi de pregătirea aflată sub test, lucru de altfel perfect
necorespunzător cu ceea ce sunt în stare să facă în realitate.
Apariţia unor astfel de stări sufleteşti este inevitabila, ar
putea fi unii tentaţi să susţină. Nu este aşa. Există contra-
strategii care şi-au dovedit pe deplin eficacitatea în combaterea
lor, ajutând candidatul dornic de succes şă îl obţină.
Lucrul cel mai bun este să luăm lucrurile în ordinea lor
firească şi să începem antrenam entul în vederea trecerii
oricărui test fară întârziere a c u m .
Chiar dacă nu ştiţi cu exactitate ziua şi ora la care va
avea loc următorul test la care vă veţi prezenta, mai mult ca
sigur că aveţi conştienţa faptului că nu aveţi cum evita
întâlnirea cu o asemenea situaţie. Dacă aveţi o cât de mica
dorinţă de accede la o slujbă mai bine remunerată sau de a
atinge o poziţie socială mai importantă, mai devreme sau
mai târziu va trebui să vă depuneţi candidatura la trecerea
unui test de selecţie sau de verificare. Avantajul Dvs este
că, faţă d£ cei care nu au dat dovadă de acelaşi spirit de
prevedere, vă puteţi supune fară nici o grabă antrenamentului
adecvat obţinerii unor rezultate cât mai bune cu putinţă.
50
 Dacă veţi dedica zilnic acestui antrenament doar o
jumătate de oră, după aproximativ şase săptămâni veţi putea
considera cinstit că aţi „absolvit” cursul de pregătire pentru
trecerea testelor. Va rămâne la latitudinea fiecăruia cum şi
cât va exersa zilnic, nimeni nu vă poate cere să parcurgeţi
cartea dintr-o dată, pe nerăsuflate, epuizând un exerciţiu
după altul. Un asem enea efort este posibil eventual pe
parcursul a nu mai mult de douăsprezece ore. Asta
presupunând că aveţi o mare uşurinţă în citirea şi înţelegerea
unor texte la prim a vedere precum şi o solidă cultură
generală, ceea ce v-ar permite încadrarea în toate limitele de
timp propuse pentru rezolvarea exerciţiilor respective.
Dar nu putem recomanda nici una dintre limitele de mai
sus. întinderea antrenamentului pe o durată de peste patru
săptămâni poate atrage după sine uitarea unora dintre
elemente, în timp ce concentrarea efortului pe mai puţin de
4 - 5 zile poate împiedica unele dintre elemente să se fixeze
în memorie.
Esenţial este âk în orişice caz să fie respectate limitele
de timp indicate pentru fiecare test în parte, lucru de care
nu trebuie să vă fie teamă: pentru m om ent Dvs înşivă
trebuie să vă fiţi cel mai strict arbitru; Dvs sau - dacă vedeţi
că nu o puteţi face singur - persoana de încredere despre
care am vorbit ceva mai devreme.
Eliminând deci cele patru tipuri de stări afective care v-
ar putea influenţa negativ într-o situaţie reală de test, am
putea deci schiţa astfel cele două tipuri de antrenament:

Antrenamentul intensiv relaxat

Precizări:
Fiecare capitol constituie un test de sine stătător, asemănător
celor care sunt utilizate în testele de selectare sau de
comjcigtijoilitate.
Programul de antrenament se deosebeşte de situaţiile reale
prin aceea că testele sunt ordonate în ordinea dificultăţii lor, dar
respectă condiţiile generale în privinţa conduitei: testele se
completeaza cu creionul, nu este interzisă utilizarea radierei,
fiecare exerciţiu trebuie încheiat într-o anumită limita de timp
dată indiferent dacă au fost date toate răspunsurile sau nu, etc.

51

U 2+ ■
 Executarea exercifiilor.
❖ Se va urmări respectarea indicaţiilor date la începutul fiecărei
secţiuni inclusiv cele privind strategiile recomandate de la caz
la caz,
❖ Fiecare test va fi executat o dată în întregime fără limită de
timp,
❖ Se repetă testul în cadrul duratei de timp indicate.
❖ Se repetă încă o dată testul încercându-se rezolvarea
înaintea limitei de timp (antrenament pentru condiţiile de
stres),
❖ Se notează timpul obţinut la ultima încercare şi se trece la
testul sau capitolul ce urmează,

Antrenamentul intensiv concentrat

Testele se execută de la bun început o singură dată cu
încadrarea în limita de timp,
Rezultatul obţinut la fiecare test cu respectarea limitei de
timp, indiferent de faptul că au fost făcute toate exerciţiile sau
nu, se va trece ihtr-o Foaie de Supraveghere Individuală (FSI).
Timpurile Totale de Execuţie pe fiecare exerciţiu se trec
separat într-un Scadenţar al Motivaţiei.
în cazul în care vă este greu să respectaţi indicaţiile de
mai sus apelaţi fară ezitare la ajutorul unui specialist sau al
unei persoane de încredere. Practicaţi exerciţii speciale
pentru amplificarea motivaţiei. Dacă nu obţineţi rezultate
mulţumitoare măcar, amânaţi momentul testului dacă este
posibil şi dedicaţi-vă antrenamentului intensiv relaxat de
mai sus.
Form a de pregătire ideală este organizarea timpului
astfel încât antrenamentul intensiv relaxat să fie executat cu
suficient timp înaintea prezentării la vreun test, astfel încât
la cel puţin două săptămâni după term inarea sa şi cu
aproxim ativ 7 - 10 zile înaintea testului propriu-zis
candidatul să poată face sub supravegherea antrenorului şi
un antrenament intensiv concentrat.

52
 3.1.1 Diagramele de autocontrol
Unul dintre instrum entele foarte importante ale
antrenam entului intensiv pentru trecerea testelor este
D iagram a de Autocontrol. Aveţi mai jos un modul ca
exemplu, cu indicaţii privind modul de completare, precum
şi un modul necompletat pe care îl puteţi multiplica după
cum veţi crede de cuviinţă dacă va fi cazul.
Diagrama de Autocontrol are nu numai rolul de a vă
raporta comportamentul în cadrul fiecărui test, ci şi de a
păstra evidenţa rezultatelor obţinute. Com pletarea
Diagramei este necesară chiar şi atunci când aveţi senzaţia
că nu aveţi nici un fel de problemă în rezolvarea exerciţiilor
şi chiar şi atunci când exact aceasta este realitatea. Nu uitaţi
că pe lângă scopul său principal - acela de a vă pregăti
pentru trecerea oricăror teste - această lucrare are şi un
inevitabil scop secundar: acela de a vă ameliora controlul
asupra propriei Dvs personalităţi*.
¥
în Diagrama se vor trece pentru fiecare capitol:
❖ Durata parcurgerii unei întregi secţiuni, de la început până la
sfârşit,
❖ Durata rezolvării testelor din capitolul respectiv.
❖ Stadiul antrenamentului (evoluţia de la un capitol la altul).

Veţi începe prin a com pleta timpii necesari pentru

parcurgerea primei secţiuni de antrenam ent efectiv
(Capitolul 4).
Va trebui să vă învăţaţi a completa Diagrama de
Autocontrol ori de câte ori veţi relua efectuarea exerciţiilor
şi cu atât mai mult atunci când vă veţi supune unei învăţări
forţate „tocind” în vederea prezentării la un test. Din
compararea timpilor trecuţi în diagrame veţi putea constata
tară ajtftorul altora dacă tehnica Dvs s-a ameliorat sau -
dimpotrivă - a scăzut în eficacitate.

* P r a c t i c a u l t i m e l o r d o u ă d e c e n i i arată că o b i ş n u i n ţ a ţin er ii u n e i e v i d e n ţ e
p e r s o n a l e e s t e u n a din tr e c a r a c t e r i s t i c i l e i n d i v i z i l o r apti a o c u p a fu ncţi i d e
c o n d u c e r e s a u d e im p o r t a n tă d e o s e b i t ă (a se v e d e a în a c e e a ş i editu ră „ N o u l
A B C al M a n a g e m e n t u l u i T i m p u l u i ” de L o th a r J. S e i w e r t ) .

53
 Pe aceste coloane notaţi
timpul total în care aţi
parcurs capitolul respectiv

10 11 12

Timp de execuţie optim dat Î3 0 l f ^ 1 r20l f2?1 r2Î1 P22l [20| i m FT^l
Cel mai bun timp al meu □ □ □ □ □ □ □ □ □
Timp realizat la repetare □ □ □ □ □ □ □

Aici completaţi timpul cel mai bun realizat pentru

executarea completă a testului, fără limita de timp şi
fără cronometru.

De notat că repetarea notării timpilor (ultimul rând al

diagramei) are sens şi dă rezultate numai, după terminarea
întregului program de antrenament.
Iată şi modulul pe care îl veţi putea utiliza cu ocazia
unor repetări ulterioare a exerciţii lor.

Diagrama de autocontrol (model)

D ia g ra m a d e a u to c o n tro l
g 200
S 180
|
4-
160
1 140
o>
|
3
V 120
100
%
t/J
80
3
a
60
| 40
.1 20

■vCapitolul nr. 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Cel mai bun timp al meu \~ ~\ □ □ □ I-------1 l-------1 I-------1 l-------1 I-------1
Timp realizat la repetare □ □ □ □ □ □ □ □ □
 3.1.2 Probleme de motivaţie
Din numeroasele întrebări care mi s-au pus în legătură
cu dificultăţile întâm pinate de candidaţii la testele de
compatibilitate sau de selecţie, am tras concluzia că sunt la
ordinea zilei problemele pe care ei le au cu antrenamentul
pentru confruntarea cu nişte teste, spre care nu manifestă o
atracţie deosebită, mai cu seamă în ceea ce priveşte
motivaţia şi aplecarea spre procesele de instruire.
Pentru eliminarea, sau cel puţin diminuarea influenţei
lor, vă propun o metodă de autocontrol pe care am
verificat-o în practică de nenumărate ori. Ea se bazează pe
datele psihologiei procesului de învăţare şi are în esenţă trei
componente:

Principalele elemente ale tehnicii autocontrolului

❖ Exercitarea unui control permanent al timpilor de execuţie a
exerciţiilor până la obţinerea unei ameliorări vizibile.
*:* Planificarea pfealabilă a timpului zilnic necesar (30 la 60 de
minute pe zi) pe cât se poate la aceeaşi oră.
❖ Practicarea constantă a metodei controlului îndeplinirii
planului de antrenament şi al rezultatelor obţinute prin
contracte pe termen scurt, cu sine însuşi sau cu o persoană de
încredere - specialist sau cineva apropiat, pe care 11 vom numi
mai departe „antrenor” ,
Această metodă se recomandă în mod deosebit acelora
care au obţinut pe scala E X între 3,5 şi 6 puncte, respectiv
celor cu 1 - 3,5 puncte pe scala IN.
Pe parcursul însuşirii tehnicilor de autocontrol veţi
dobândi, pe lângă o sumă de cunoştinţe utile despre teste,
şi o modificare corespunzătoare a atitudinii faţă de efortul
de învăţare ca urmare a ameliorării controlului exercitat
asupra problemelor de motivaţie.
’Ffu v r e m prin ac eas ta să s u s ţ i n e m că este i m p e r a t i v ca să
a j u n g e ţ i să p ri v iţ i o r i c e t es t î n m o d u l cel m a i p o z i t i v
posi bi l. M o t i v a ţ i a şi p l ă c e re a o b ţ i n e m u n o r rezul tat e d i n ce
în ce m a i b u n e a p a r n u m a i în c a d r u l unei a n u m i t e
di sponi bil it ăţ i liber c o n s i m ţ i t e p e nt r u exerci ţi u. Altfel s pus ,
d ac ă v ă veţi s u p u n e a n t r e n a m e n t u l u i n u m ai şi n u m a i din

55
obligaţie, rezultatul va fi cu totul contrariu celui propus şi
vă veţi construi - în mod conştient sau nu - o atitudine de
respingere a noţiunii de testare.
Calea pentru ieşirea din această dilemă este una singură:
obţinerea unor dovezi concludente că puteţi înregistra
progrese în procesarea testelor de cele mai diferite
categorii. D upă cum aţi putut vedea, Diagrama de
A utocontrol are calitatea de a evidenţia în mod eficient
orice grad de ameliorare.
Atitudinea pozitivă faţă de test nu se naşte ca urmare a
unui efort de autosugestionare, ci se construieşte prin
câştigarea convingerii că aveţi capacitatea de a face faţă cu
rezultate din ce în ce mai bune, deci prin propria
experienţă. Prezentarea la o testare îşi va pierde astfel
atributul de „sperietoare” şi devine o provocare conştient
acceptată, un pariu faţă de propria persoană.
3.1.2.1 Ce este autocontrolul?
O definiţie clasică a conceptului ar putea fi aceea a
posibilităţii omului de a-şi controla şi regla comportamentul,
acţiunile sau atitudinile faţă de anumite m anifestări ale
mediului social care îl privesc în mod direct sau faţă de
structurile acestuia - indivizi sau grupuri de persoane şi regulile
stabilite de acestea prin instituţii, regulamente, legi etc.
în cazul nostru, prin autocontrol înţelegem capacitatea
individului de a-şi controla în mod conştient timpul dedicat
procesului de învăţare şi motivaţia sa în această privinţă.
Spre exemplu, dacă aţi dori să priviţi un film la televizor
dar constataţi că ora sa de difuzare se suprapune celei pe
care v-aţi propus a o dedica antrenamentului sau oricărui
alt act de învăţare şi închideţi televizorul pentru a rămâne
consecvent unei decizii care are prioritate înseamnă că - în
mod conştient sau nu - aţi apelat la capacitatea Dvs de a vă
controla activitatea.
A avea autocontrol înseamnă de cele mai multe ori a
renunţa la A tentaţia unei activităti' distractive în favoarea
ex ecu tări unui efort. Principala caracteristică a auto­
controlului este aceea că decizia de a depune un efort este
luată de bunăvoie şi fară a fi silit de nimeni.
56
 Dimpotrivă, atunci când - aflându-vă nemijlocit înaintea
unui examen sau a oricărei alte situaţii de test - vă apucaţi
să învăţaţi totul dintr-o dată, renunţând la orice distracţie,
decizia nu are nimic de-a face cu autocontrolul. Este
rezultatul acceptării unei situaţii impuse, a unei obligaţii
faţă de o persoană sau instituţie din afară.
Actul de învăţare izvorât din constrângere nu are cum
produce rezultate de calitatea celor obţinute ca urmare a
unui program liber impus de însuşire a unor cunoştinţe, ci
provoacă adesea o adevărată aversiune nu numai faţă de
obiectul studiului în cauză, dar şi faţă de procesul de
instruire în general.
3. L2.2 Contractul personal ca suport al motivaţiei
Pe durata antrenamentului intensiv va trebui să încheiaţi
contracte personale pe etape sau pentru fiecare unitate de
teste în parte, fie cu Dvs înşivă dacă vă simţiţi în stare, fie
cu un „antrenor” - specialist sau nu, dar să fie cineva de
încredere, cara^'să poată contribui la executarea
antrenamentului fară a vă furniza elemente de distragere a
atenţiei (ceea ce se poate întâmpla atunci când este vorba
de partenerul de moment sau de viaţă).
Contractul personal trebuie să fie formulat în scris,
precizând orele la care vă veţi aşeza la masa de lucru (nu în
şezlong sau pe canapea) pentru a efectua ce exerciţii
anume, precum şi rezultatul (timpul total de execuţie) pe
care vi-1 propuneţi a-1 atinge. Ideal este să vă stabiliţi
penalizări sau premieri - de obicei cu lucruri dorite sau
activităţi care vă atrag. Antrenorului îi revine sarcina de a
vă controla cu ajutorul cronometrului şi de a supraveghea
modul corect de executare a exerciţiului. (Veţi găsi în
capitolul 5 şi alte detalii privind antrenorul precum şi
modelul unui asemenea contract).
-^ r
3.].2.3 Eforturile din trecut pentru executarea unui
antrenament au fost zadarnice?
In vreme ce alte metode de obţinere a motivaţiei pot
avea, contrar celor dorite, rezultatul de a dezvolta o
atitudine de respingere a scopului unui proces de învăţare,
57
ori chiar a actului de învăţare ca atare, câştigarea auto­
controlului se face cu prudenţă, cu paşi mărunţi, dintre care
primul este cel al obişnuirii cu respectarea orelor
programate pentru exerciţiul în cauză. Nu vi se cere decât
un strop de bunăvoinţă şi o fărâmă de angajam ent,
dedicaţie sau interes. Astfel veţi „cuceri” redută după
redută întreaga cetate a antrenam entului, chiar dacă în
trecut nu v-aţi putut mobiliza nici măcar pentru terminarea
primului capitol. (Un prim pas ar putea fi tocmai faptul că
aţi ajuns să citiţi aceste rânduri).
Străduiţi-vă să executaţi exerciţiile atât de bine cât vă este
în putinţă şi, dacă nu v-aţi încadrat în limita de timp, marcaţi
întotdeauna locul unde aţi ajuns. Fiecare capitol poate fi
parcursă de trei ori înainte de a vă angaja la următoarea, aşa
că veţi avea posibilitatea de a constata de fiecare dată că
rezultatul se ameliorează de fiecare dată. Ar trebui să vă fî
devenit până acuma evident faptul că încadrarea în limita de
timp dată nu este o condiţie impusă cu străşnicie: timpii
optimi indicaţi la sub-capitoIul 3.1.1 (Modelul Diagramei de
Autocontrol) nu sunt altceva decât timpi ideali; în practică
asemenea rezultate se obţin numai de către subiecţii cu o
pregătire substanţial mai bună decât media.

3.2 Testul va avea loc mâine

Dacă veţi fi terminat întreg programul de antrenare veţi
putea spune „Ei şi?! Doar m-am antrenat şi sunt conştient
că voi reuşi!” Cel mai bun lucru este să vă odihniţi din
punct de vedere intelectual cel puţin la fel de conştiincios
pe cât v-aţi pregătit: nu mai citiţi nimic în ziua ce precede
testul şi nu staţi mai mult de două ore în faţa televizorului.
Cel mai bun lucru este puţin sport în aer liber, nimic
extenuant, iar seara o plimbare de o oră vă va crea toate
condiţiil^pentru un somn lipsit de griji. In timpul plimbării
şi înainte de a adorm i încercaţi să vă vedeţi cum ieşiţi
zâmbind din sala examenului. Trebuie de pe acum să vă
obişnuiţi cu ideea reuşitei care vă aşteaptă.
58
 3.3 Medicamentele şi testul
3.3.1 Rezistaţi tentaţiei de a vă ridica artificial
capacitatea de efort
Cea mai mare parte a produselor aflate în comerţ şi
destinate a mări capacitatea la efort conţin amfetamine. Din
punct de vedere fiziologic, amfetammele acţionează asupra
terminaţiilor neuronilor postganglionari, iar din cel strict
farmaceutic ele ordonează eliberarea de către sistemul
simpatic a Noradrenalinei. Aceasta nu este altceva decât
excitantul chimic al terminaţiilor nervoase. Ea cauzează
îngustarea vaselor sangvine, ducând în acelaşi timp la
epuizarea rezervelor glicogene şi la ridicarea conţinutului
de zahăr din sânge.
In mod normal în sânge se găseşte doar o cantitate mică
de noradrenalină. Stimularea artificială a emisiei hormonale
duce la o reacţie..de „urgenţă” din partea organismului:
rezervele de energie sunt m obilizate, este adevărat, dar
amfetamina fiind un halucinogen provoacă concomitent
iluzia dom inării perfecte a datelor exerciţiilor şi a
inexistenţei posibilităţii de eroare, elim inând reflexul
autocritic al corecţiei. Apare astfel întotdeauna senzaţia de
suficienţă, de supraevaluare a propriilor capacităţi iar
exerciţiile sunt procesate în mod cu totul superficial,
influenţând negativ rezultatul testului, contrar aşteptărilor
candidatului prost sfătuit.

3.3.2 Atenţie mare la calmante!

Calmantele, la rândul lor, conţin în cel mai fericit caz
extract de valeriană care acţionează ca un inhibitor al
excitabilităţii nervoase. Presiunea sângelui scade, creind
senzaţii! de liniştire generală. Din punct de vedere fizic,
probantul aflat sub influenţa calm antelor nu mai este
capabil să îşi mobilizeze energiile, să îşi concentreze
atenţia, iar capacitatea de efort scade în mod considerabil.
Una dintre consecinţele directe este şi diminuarea voinţei
de reuşită ca urmare a apariţiei unei stări de indiferentă.
59
 Candidatul este mai puţin nervos şi - probabil - va evita
o sene de greşeli care apar frecvent din cauza nervozităţii,
dar prin dim inuarea capacităţii de reacţie nervoasă va
răspunde sub posibilităţi stimulilor externi, printre care cei
mai importanţi în situaţia de test sunt tocmai întrebările sau
exerciţiile din test. Ori pentru a face faţă cu succes testului
candidatul are de fapt nevoie tocmai de un grad relativ
ridicat al excitabilităţii, mai exact de o amplificare generală
a stării de alarmă*, în special la nivelul cerebral al culegerii
interactive de informaţii.
Consecinţa utilizării calm antelor este de obicei
obţinerea unor rezultate sub nivelul perform anţelor
candidatului care a făcut uz de ele.
D im potrivă, starea naturală de nervozitate specifică
tensiunii momentului de test, este benefică prin efectul său
mobilizator. Ea este relativ uşor de dom inat de către
subiectul care este conştient de rezultatul bun al unui
antrenament avizat şi de efectul pozitiv al acestuia. Ştiind
la ce se poate aştepta, acesta va fi mult mai calm decât cel
care se prezintă la test ca în faţa unei mari necunoscute.

3.4 Veriflcaţi-vă singuri:

„Pregătirea pentru test”
Completaţi fiecare dintre rubricile următoarei liste de
verificare (C heck-List). Pentru a vă da posibilitatea
verificării exactităţii răspunsului, la fiecare rubrică sunt
menţionate paginile unde puteţi găsi informaţiile respective.

„Pregâfirea pentru lest” - Lista de control nr. 2

A. Enunţaţi p atru d in tre p ro b le m e le ca re a p a r d e o b ic e i în a in te a
si în tim pul unui test;
1............................................. 3.............................................
2- ■■■*!'............................. 4......................................
Răspunsurile c o re c fe ie găsiţi la în ce p u tu l secţiunii 3.

c . .S u n e o f a vou s ai ' în entiic'/'i o r i g i n a l (s tare do e x c i t a b i l i t a t e ) .

(>0
B. Care sunt cele patru criterii de executare a exerciţiilor de
antrenament?
1...................................... 3.....................................
2...................................... 4.....................................
Răspunsurile corecte le găsiţi în capitolul 3.
C. Care sunt componentele tehnicii autocontrolului?

Răspunsul corect îl găsiţi în capitolul 3.1.2.

D. Care este comportamentul corect în ziua premergătoare
testului?

Răspunsul corect îl găsiţi în capitolul 3.2.

E. Care sunt medicamentele recomandate a se folosi cu ocazia
testelor?

Răspunsul corect î! găsiţi în capitolul 3.3,

4. Antrenament intensiv - Unitatea 1

Cuprins
După ce am făcut cunoştinţă în secţiunile precedente cu
fundamentarea teoretică a testelor şi am văzut în mare în ce
constă antrenamentul în vederea trecerii testelor, este momentul
sa trecem la aplicaţiile practice.
Capitolul 4 este construit la un niveî simplu, fiind considerat
drept „test introductiv", Aici veţi găsi nu numai recomandări
privind autocontrolul, dar şi alte indicaţii utile cum ar fi
conlucrarea cu „antrenorul", sugestii asupra posibilităţilor de
ameliorare a prestaţiei în situaţia de test, explicarea strategiilor
de execuţie, precum şi alte sfaturi a căror evidentă utilitate se va
dovedi pe întreaga durată a antrenamentului.

4,1 Despre acest test

Unitatea 1 este un test complet de selectare, de nivel
modest, constituit din cinci subteste care sunt:
❖ Afinitatea pentru calcule aritmetice.
❖ Afinitatea pentru calcule cu fracţii.
❖ Completarea unor şiruri iogice cu'numere.
❖ Completarea unor şiruri logice cu figuri geometrice.
❖ Recunoaşterea unor fragmente de ilustraţii.
Pentru rezolvarea fiecărui sub-test este solicitat câte un
compartiment aparte al memoriei, ceea ce înseamnă că prin
trecerea de la un sub-test la urm ătorul vă veţi antrena
mecanismele de gândire pentru a se „comuta” de la un mod
de lucru la altul.
A c e a s t ă c a p a c i t a t e d c a t r e c e r a p i d şi f ă ră e f o r t d e
c o n c e n t r a r e de la u n o b i e c t al f o c a l i z ă r i i a t e n ţ i e i s u b ­
c o n ş t i e n t ^ la altul s-a d o v e d i t a fi de m a r e i m p o r t a n ţ ă în
s i t u a ţ i i l e de t est . în a p r e c i e r e a c o m p a t i b i l i t ă ţ i i şi
a p t i t u d i n i l o r c a n d i d a t u l u i ea de f ine ş te cali tat ea versatilităţii
i n t e l e c t u l u i său. E v i d e n t , c a n d i d a t u l c a re se d o v e d e ş t e
capabil a face faţă unor secvenţe rapide de schimbări In
prestaţia fizică sau intelectuală va fi preferat altuia, cu
certificate mai valoroase dar cu o viteză de reacţie mai
redusă şi cu o eficacitate mai redusă.
Abstracţie făcând de cazurile rare, când funcţionarea
procesului de comutare este stânjenită de cauze patologice,
capacitatea de comutare este educabilă. Tocmai în acest
scop deprinderile evident verificate prin sub-testele acestei
unităţi vor fi supuse unor noi scrutinuri, prin gradul de
dificultate mereu mai mare al testelor din celelalte unităţi.

63
 4.2 Procesarea testelor

Indicaţiile de procesare ce urmează sunt valabile pentru

toate testele cuprinse în acest volum, din care însă, din
motivele arătate în capitolul 1, din unele lipsesc testele de
personalitate.

A n tren am en tu l Primul parcurs 1. Testul se execută cronom etrându-se

intensiv relaxat: încadrarea în timpii indicaţi
se vor parcurge pentru fiecare sub-test. de preferat sub
sub-testele supravegherea antrenorului,
fieca re p e rând 2. înainte de a com para soluţiile date cu cele
corecte se vor analiza indicaţiile ajutătoare,
apoi se va complecta Modulul de Răspunsuri.
3. Se verifică cu atentie corectitudinea
soluţiilor date şi se notează în Foaia de
Supraveghere Individuală [FSI].
Abia acum pu teţi reface testul conform indicaţiilor ele m ai jo s.
Al doilea parcurs t \ Se re-execută testul dar fiecare sub-test se va
rezolva în întregim e, indiferent de consum ul
de tim p, marcându-se doar m om entul
începerii repetării.
V . Se verifică încă o dată soluţiile, m arcându-se
terminarea repetării şi notându-se în FSI
tim pul total consum at.
Acum pu teţi reface încăodată testul.
Al treilea parcurs 1”. Se re-execută testul sub supravegherea
antrenorului, marcându-se începerea repetării,
dar urmărindu-se încadrarea în V din tim pii
indicaţi.
2 ” . Se marchează mom entul terminării testului în
FSI. A ceasta va fi utilizată pentru controlul
unui eventual antrenament intensiv concentrat.
Se trece la unitatea următoare.
A n tren am en tu l 1. Testul se execută cronom etrându-se
in ten siv încadrarea în timpii indicaţi pentru fiecare
co n cen tra t: sub-test, de preferat sub supravegherea
se p ra ctică fie antrenorului.
de sine stătător, f ie 2. Se verifică cu atentie corectitudinea
ca repetiţie soluţiilor date şi se notează în Foaia de
g en era lă înaintea Supraveghere Individuală [FSI].
unui test real. 3. Fn cazul repetitiei la minimum două săptămâni
după terminarea antrenamentului relaxat, în
mod normal veti constata o am eliorare Iie prin
faptul că ati terminat testele Intr-un timp total
*<, mai scurt decât cel realizat la ultim ul parcurs.
“5 fie prin aceea că ati răspuns corect la mai
multe întrebări decât ultima dată.
Terminarea antrenam entului

64
4.3 Recomandări privind conduita şi strategia

înainte de a începe procesarea testului din această

unitate, asiguraţi-vă că nimeni nu vă va deranja cel puţin o
oră şi ceva, mai exact o oră şi jumătate -ideal ar fi ca de la
început să beneficiaţi de prezenţa antrenorului - şi nu uitaţi
să aveţi la îndemână uneltele necesare: creion negru moale,
gumă şi - neapărat - un cronometru sau un ceas cu secundar.
Iată şi câteva sfaturi valabile pentru toate testele ce
urmează:
❖ Organizaţi-vă locul de lucru astfel încât în timpul
testului să nu puteţi „trişa” trăgând cu ochiul la soluţiile
exerciţii lor: acoperiţi foaia ori foile în cauză cu o coală
de hârtie albă ori prindeţi-le în agrafe; deşi ar fi păcat,
dacă nu se poate altfel - detaşaţi-le din cotorul cărţii şi
gata!
❖ Nu pierdeţi timpul oprmdu-vă asupra unei întrebări la
care nu vă este' clar răspunsul: treceţi imediat la
următoarea. Reveniţi numai dacă mai aveţi timp.
❖ Dacă exerciţiul vi se pare prea greu, treceţi fără
întârziere la următorul sub-test.
❖ Dacă nu aţi term inat sub-testul la expirarea timpului
indicat, treceţi Ia următorul.
❖ După term inarea ultimului sub-test notaţi în FSI
întrebările la care nu aţi răspuns, indiferent de motiv, şi
sub-testul pe care nu l-aţi terminat în cadrul limitei de
timp indicate.
❖ Citiţi cu atenţie indicaţiile ajutătoare privind găsirea
soluţiilor pentru a înţelege unde aţi fi putut - probabil -
să greşiţi, ori pentru a vă congratula pentru logica de
care aţi dat dovadă.
❖ Marcaţi pe Modulul de Răspunsuri soluţiile - bune sau
rele- ^indicate de Dvs.
❖ Abia acum aveţi voie să verificaţi exactitatea răspunsurilor
date.
❖ Notaţi în FSI, pe rând, fiecare întrebare la care aţi greşit t
răspunsul, inclusiv răspunsul corect; notaţii timpii de
execuţie pe Diagrama de Autocontrol.
65
❖ Numai acum puteţi considera exerciţiul încheiat si,
eventual - dacă aşa v-aţi propus prin Planul de
Antrenament sau prin Contractul încheiat cu Dvs înşivă
ori cu antrenorul, puteţi trece la unitatea următoare.
Pentru fiecare din primele patru sub-teste aveţi ca limită
de timp câte 15 minute, iar pentru ultimul, al cincilea,
numai 5 minute - cu totul aveţi a vă încadra procesarea
propriu-zisă a testului în maximum 65 minute.
Controlaţi-vă cronometrul şi - începeţi!

-s

66
 4.4.1 Matematică I :
afinitatea pentru calcule aritmetice

Descrierea exerciţiului:
Aveţi un număr ăe unsprezece operaţii aritmetice simple.
Pentru fiecare dintre ele vi se propun patru soluţii diferite, dar
numai una dintre ele este cea corectă. Vi se cere să o alegeţi
încercuind-o.
De exemplu: 4,56 + 5,87 = ?
ă) 12,34 b) 10,43 c) 10,34 d) 12,43
Răspunsul corect este 10,43. După terminarea întregului test,
pentru a vă putea verifica exactitatea răspunsurilor, pe moăulul
de răspunsuri [pag. 76] va trebui să încercuiţi litera [b].
Va trebui să terminaţi sub-testul în timpul indicat de 15 minute.

1) 256 + 96- 1474-19 = a) 1745 b) 1845 c) 1964 d) 1847

2) 1306 + 13,06+ 1,306-136 = a) 1456,366 b) 1556,376
c) 1456,466 d) 1457,366
3) 700420 - 7500 - 70220 = a) 622600 b ) 627200
c) 722700 d ) 622700
4) 176 x 48 x 9 = a) 75023 b ) 76032
c) 76030 d ) 7632
5) 29769400: 162 = a) 183761 R 116 b) 183761 R 108
c) 183761 R 118 d) 183760 R 108
6) 1,76 x 4.78 - a) 6,4028 b) 8,4128
c) 8,2841 d) 6,5400
7) 2,35 x 3,76 = a) 8,830 b) 8,826 c) 8,726 d) 8,836
8) 0,471 x 6,78 x 0,4 = a) 6,277 b) 1,735200
c) 1,277352 d) 2,009592
9) 0,3 x 0,4x0,12 = a) 0,0144 b) 0,1440 c) 0,1240 d) 0,0124
10) 307,20 - 37,2 * 3,072 + 0,372 = a) 34,7844 b) 682,644
c) 347.844 * d) 4123.2
11)0.69-«3'^9- 3,9 = a) 6.69 b) 7.88 c) 6,88 d) 6,39

67
 4.4.2 Matematică II :
afinitatea pentru calcule cu fracţii

Descrierea exerciţiului:
Aveţi un număr de unsprezece operaţii matematice cu fracţii.
Pentru fiecare dintre ele vi se propun patru soluţii diferite, dar
numai una dintre ele este cea corecta. Vi se cere să o alegeţi
încercuind-o.
De exemplu: 20 : 4 = ?
a) 4,9 b) 5,2 c) 5,1 d) 5
Răspunsul corect este 5, Dupâ terminarea întregului test,
pentru a vă putea verifica exactitatea răspunsurilor, pe modulul
de răspunsuri [pag. 76] va trebui să încercuiţi litera [d].
Va trebui să terminaţi sub-testui în timpul indicat de 15 minute,

1) 403,6 + 3 0 4 - + 678^ + 4 1 1 ^ = a) 1 7 9 7 | b) 17964

c) 1795 I ■a) 17S7-Ş
2) 2 1 9 | - 149,6 - 50-p0 = a) 20 b) 19,6 c ) 2 0 ± d) 20,6
3) f : 0,04 = a) 12f b) 1,25 c) 12,5 d) 12
4)41 + 1+ 1= a) 5,2 b) 5,1 c) 4 i d) 51
5) 4 ] + 6 ^ a) 1 0 | | b) 10* c) 1 0 | d )10jf
A n i . i _L = a) l i b) d) 1|
"*55 '50 c)
n\ i -l 5 + i i = A \m
200
4 8 25 Ifo C> S
8) 156,2 : 22 - a) 7,01 b) 7,1 c) 0,71 d) 6,1
9) 1 : 9 = a) 1 b )i c) 1,9 d) 0,1
io )i + î + î = a)H ci
W ^-î-
-îs d) 2-g
11) 174j - 69f - 3$ - 9 9 | = ah?o *>) 3* f W- 85 d) 3î%

68
 4.4.3 Completarea unor şiruri logice cu numere I

Descrierea exerciţiului:
Aveţi un număr ăe douăzeci de şiruri logice. Pentru fiecare
dintre ele vi se cere să indicaţi numărul care în mod logic ar trebui
să apară în locul semnului de întrebare, trecându-l în căsuţa
aflată la capătul şirului.
Exemplu: dat fiind şirul 4, 6, 8, 10, 12, 14 ? | |
Răspunsul corect este 16, deoarece şirul este format prin pe
adunarea lui 2: 4+2 = 6, 6+2 = 8 etc. Treceţi 16 în căsuţa de la
capătul şirului,
După terminarea întregului test, pentru a vă putea verifica
exactitatea răspunsurilor, pe modulul de răspunsuri [pag. 76] va
trebui să treceţi răspunsul pe spaţiul din dreptul cifrei
corespunzând întrebării respective.
Va trebui să terminaţi sub-testul în timpul indicat de 15 minute.

1) 5 9 13 17 21 I
2) 96 87 79 72 66 ■' 1
3) 7 3 5 7 n
.4) 2 4 8 6 g L I
5)
6)
65536 256 16 4 2
? a
9 20 30 41 51 ? i
7) 77 66 55 44 33 ? i
8) 1 3 2 2 4 ? c i
9) 8 4 6 12 10
10) 6 9 5 8 4 ? i
H) 20 18 15 10 3 v 1
12) 72 36 40 20 24 ? i
13) 1 5 20 60 120
14) 8 15 22 29 36 ? EZ !
15) 5 10 20 60 180
16) 27 9 3
o r*
1 • i 1
17) 2(T ' 10 15 30 15
18) 44 40 32 30 26 v 1 1
19) 74 64 53 43 32 7 1 I
20) 4 7 6 10 13 ■’ d 1

69
 4.4.4 C om pletarea unor şiruri logice cu figu ri
geom etrice

Descrierea exerciţiului:
Aveţi un număr de douăsprezece şiruri logice, dar de data
aceasta este vorba de fiecare dată de o figură geometrică
completată cu desene care se modifică Intr-o secvenţă logică
compusă din patru faze, La fiecare şir faza a patra este înlocuită
cu a patra figură necompletată şi pe care figurează un semn de
întrebare, Vi se propun pentru fiecare şir patru soluţii diferite, dar
numai una dintre ele este cea corectă, Vi se cere să o alegeţi
încercuind-o. Exemplu: la şirul nr, 1) aveţi în prima figură un punct
pe circumferinţa unui cerc în punctul corespunzând orei 12; în a
doua mai apare un punct la ora 15, iar în a treia al doilea punct
se deplasează în sensul acelor de ceasornic (spre dreapta
privitorului) la ora 18. Deci pe cercul din figura a patra al doiiea
punct ar trebui să se afle la ora 21, respectiv aşa cum se arată în
varianta de soluţie [ b ].
După terminarea întregului test, pentru a vă putea verifica
exactitatea răspunsurilor, pe modulul de răspunsuri [pag. 76] va
trebui să încercuiţi litera [ b ].
Va trebui să terminaţi sub-testul în timpul indicat de 15 minute.

70
 O K3 O O bO c G d o

□ 000 •□■□•□•o
w] [yŢ| [\&] [7] °[^b[^ |.[W
s X

H 0 0 3 cESdE
7iO © O © ax } b

£ j d r
a@ b( g ) c@ d( g )
*(s> © @ 0

1 0 ) I A 7 a b A c ^ d O

11® 0 0 © afpT)&(£) d(pT)

• • • ★ • •
12 ) *• •• •« 9 *★ h ** •* ★★
• • ft • ★★★★

7I
 4.4.5 Recunoaşterea unor fragmente de ilustraţii

Descrierea exerciţiului:
Aveţi un numdr de noua ilustraţii. în dreptul fiecăreia vi se
prezintă patru fragmente dintre care doar unul corespunde întru
totul ilustraţiei respective. Vi se cere sa decideţi care dintre ele se
suprapune perfect, Atenţie: daca ilustraţia de baza este în poziţie
normala, verticala, fragmentele se pot prezenta rotite cu 90, 180
sau 270 de grade. In mod deliberat trei dintre ele se aseamănă
cu unele părţi ale ilustraţiei, dar unele detalii le trădează
diferenţierea,
Dupa terminarea întregului test, pentru a va putea verifica
exactitatea soluţiilor, pe modulul de răspunsuri [pag, 76] va
trebui sa încercuiţi litera corespunzând răspunsului dat.
Va trebui să terminaţi sub-testul în timpul indicat de 5 minute.

72
 4.5 Indicaţii ajutătoare

Afinitatea pentru calcule aritm etice şi Afinitatea pentru

calcule cu fracţii.
Exerciţii de acest gen pot fi găsite în programa ultimelor
clase ale ciclului gimnazial. Dacă aveţi probleme, apelaţi la
un manual şcolar.

Completarea unor şiruri logice cu numere.

In exerciţiile date şirurile se dezvoltă cu ajutorul unor
funcţii şi a uneia dintre operaţiile aritmetice prim are
(adunare, scădere, înmulţire şi împărţire).
♦ De exemplu Şirul 1 în care funcţia este constantă [4]:
5 (+ 4 = ), 9 (+4 =), 13 (+4 - ) , 17 (+4 =), 21 ( + 4 - ) ,
deci soluţia este 25 (21 + 4 ).
♦ O variantă ceva mai complicată este atunci când funcţia
face ea însăşi parte dintr-un şir logic crescător sau
descrescător, aşa cum este cazul la Şirul 13 unde funcţia
este şirul descrescător al numerelor naturale:
1 (• 5 =), 5 (• 4 =), 20 (• 3 60 (• 2 =), 120 (• 1 = ),
deci soluţia este 120 (120 • 1)
♦ Funcţiile pot alterna între exemplele de mai sus, cum se
întâmplă la Şirul 20, unde avem de-a face cu repetarea
unei secvenţe [ +3, -1, +4):
4 (+3 =), 7 (-1 =)_, 6 (+4 =), 10 (+ 3= ), 13 (-1 =),
deci soluţia este 12 (13 - 1).
♦ O oarecare dificultate apare atunci când funcţiile nu sunt
altceva decât şirul crescător ori descrescător al
numerelor prime. Aici nu mai există scăpare - candidatul
trebuie să le înveţe sau m ăcar sa fie capabil a le
recunoaşte: numerele prime sunt acele numere naturale
care nu se pot împărţi decât la 1 sau la ele însele (1 ,3 ,
5. 7, 1h 13, 17, 19, 23, 29, 31, 37, 41, 43, 47, 53, 59
etc.). Q astfel dc situatie ati întâlnit la Şirul 3:
2, 3 7 , 9, 11
deci soluţia este următorul număr prim: 13.

74
 Completarea unor şiruri logice cu figuri geometrice.
Ca şi în cazul sub-testului precedent, aceste şiruri respectă
fiecare cu stricteţe o anumită regulă a construcţiei lor.
♦ Exemplu Şirul 4:
Cerculeţul şi steluţa se deplasează pe litera W fiecare în
sensul acelor de ceasornic.
Soluţia corectă este [b] unde steluţa este sus iar
cerculeţul jos.
♦ Exemplu Şirul 8:
Căsuţa din stânga sus este acoperită şi deci nu ia parte la
mişcarea figurilor (steguleţ şi triunghi), care se
deplasează spre dreapta în sensul acelor de ceasornic.
Soluţia corectă este [b] unde steluţa este sus iar
cerculeţul jos.
♦ Exemplu Şirul 12:
Aplicaţi aici ceea ce aţi învăţat despre numerele prime.
Din cele 10 puncte aflate pe primul pătrat, pe al doilea
dispar două (avem 2 steluţe + 8 puncte), apoi în al treilea
dispar trei puncte (rămân cinci steluţe + 5 puncte), deci
. pe al treilea pătrat ar urma să dispară 5 puncte şi să avem
cu totul zece steluţe.
Soluţia corectă este [ a ].

Recunoaşterea unor fragmente de ilustraţii.

întrucât nu aveţi posibilitatea de a decupa fragmentele
pentru a proceda „băbeşte” la identificarea răspunsului
corect, va trebui să priviţi soluţiile propuse cu atenţie,
imaginându-vă doar cum ar arăta ele suprapuse şi eventual
rotite pe ilustraţia în cauză.
Am mai spus-o - toate formele, unghiurile, marginile şi
liniile fragmentului trebuie să se potrivească cât se poate de
exact_pe. partea corespunzătoare a ilustraţiei.

75
 4.6 Modulul de răspunsuri la Unitatea 1
Marcaţi cu creionul negru pe modulul de răspunsuri solu­
ţiile date de Dvs - indiferent de gradul lor dc corectitudine.
Timpul întrebuinţat pentru marcarea răspunsurilor se
include în ceea ce am numit „Timpul total de execuţie” al
testului respectiv.

Modulul de răspunsuri la Unitatea 1

încercuiţi soluţia propusă de Dvs.
Afinitatea pentru Afinitatea pentru
calcule aritmetice____________ caicuie cu fracţii
1 a b c d 1 a b c d
2 a b c d 2 a b c d
3 a b c d 3 a b c d
4 a b c d 4 a b c d
5 a b c d 5 a b c d
6 a b c d 6 a b c d
7 a b c d 7 a b c d
8 a b c d 8 a b c d
9 a b c d 9 a b c d
10 a b c d 10 a b c d
11 a b c d 11 a b c d
Completarea şirurilor logice Completarea şirurilor logice
cu numere cu figuri
1 12 . . 1 a b c d
2 13 . , 2 a b c d
3 14 . . 3 a b c d
4 15 . . 4 a b c d
5 16 . . 5 a b c d
6 17 . . 6 a b c d
7 18 . . 7 a b c d
8 19 . . 8 a b c d
9 20 . . 9 a b c d
10 21 . . 10 a b c d
11 22 . . 11 a b c d
12 a b c d
Recunoaşterea unor fragmente de ilustraţii
] a b c d 6 a b c d
2a a b c d 7 a b c d
3* a b c d 8 a b c d
4 a b c d 9 a b c d
5 a b c d 10 a b c d
76
 4.7 Soluţii la Unitatea 1
Afinitatea pentru calcule aritmetice.
I b; 2 a; 3 a, c, d; 4 b; 5 a, c; 6 b; 7 d; 8 c; 9 a 10 b, d; 11 b.
Afinitatea pentru calcule cu fracţii.
I a; 2 a; 3 a, c; 4 a, d; 5 a; 6 b, c; 7 a, d; 8 b; 9 b, d; 10 b, d;
II c.
Completarea unor şiruri logice cu numere.
Şirul 1:25 Şirul 6:62 Şirul 11: - 8 Şirul 16: 0,333
2:61 7:22 12: 12 17:20
3:13 8: 3 13:120 18:18
4:12 9: 5 14: 43 19:22
5: 1,414 10:7 15:720 20:12
Completarea unor şiruri logice cu fig u ri geom etrice .
1 b; 2 c; 3 b; 4 b; 5 c; 6 c; 7 c; 8 a; 9 c; 10 d; 11 c; 12 a.
Recunoaşterea unor fragm ente de ilustraţii.
1 b; 2 d; 3 b; 4 d; 5 c; 6 d; 7 a; 8 d; 9 d;
5. Antrenament intensiv - Unitatea 2

Cuprins.
In acest capitol vom continua antrenamentul de pregătire
pentru trecerea testelor însuşindu-ne noi tehnici ajutătoare, pe
care până acum doar le-am amintit uneori, dar în primul rând
vom analiza ceva mai temeinic rolul antrenorului şi importanţa sa
pentru deplina reuşită a antrenamentului propus.

Cu începere din acest moment, vom introduce în fiecare

nouă unitate diverse noţiuni menite a vă îmbogăţi şi per­
fecţiona tehnicile de autocontrol, motivaţie şi respectare a
unor planuri de acţiune.
Eficacitatea sau inutilitatea acestor tehnici poate fi
îndelung discutată de cercetătorii de specialitate, care pot
maximaliza ori minimaliza importanţa lor în procesele de
instruire şi de auto educare. Fapt este însă că din ce în ce
mai mulţi oameni de succes îşi fundamentează rezultatele
pe elaborarea unor strategii bine definite pentru atingerea
unor anumite scopuri, defalcând însă inevitabilele lungi
termene necesare învăţării, acumulării unui bagaj cuprin­
zător de cunoştinţe, proces a cărui durată pare prohibitivă,
în faze mai scurte în oare să fie însuşite pachete de
informaţii din categorii similare ori cu grade de dificultate
apropiate. Cu alte cuvinte, lunga călătorie spre o anumită ţintă
propusă, este descompusă în mai multe etape, parcurgerea
fiecăreia dintre ele în parte devenind un scop intermediar.
A c e s ta este av a n ta ju l unităţilor de antrenare m ai
co nc is e : fi nal it at ea f i e c ă r e i a est e mai u ş o r d e r e c u n o s c u t şi
de apropiat, iar acest lucru nu face altceva decât să
s t i m u l e z e m o t i v a ţ i a i n d i v i d u l u i în c a u ză de a se a n g a j a - la
î n c e p u t d o a r faţă de si ne însuşi - să p ar c ur gă m a i întâi p r i m a
un it at e, apoi pe a d o u a si tot asa mai d e pa r t e p â nă la ler-
m i n a re a ^n t r eg u l ui curs. a întregului p ro gr a m de ant renament .
D e s i g u r , s u n t i n d i v i z i cu o v o i n ţ ă p u t e r n i c ă , a c ă r o r
p e r s o n a l i t a t e nu a c c e p t ă c o m p r o m i s u r i sau e va z iun i, şi care

7N
sunt perfect capabili a-şi controla evoluţia pe parcursul
antrenamentului propus, respectând timpii de execuţie pe
fiecare sub-test şi cărora ideea de a trage cu ochiul la
pagina cu soluţiile corecte mei nu ie trece măcar prin minte.
Şi bine fac, mai cu seamă pentru că prin conformarea cu
indicaţiile noastre vor obţine nu numai antrenamentul
necesar confruntării cu testele, dar îşi vor cunoaşte
posibilităţile reale şi vor şti cu exactitate ce au de făcut
pentru a-şi ameliora prestaţiile.
Marii m ajorităţi însă, i se recomandă ca, pe lângă
solicitarea sprijinului unui „antrenor” , să îşi creeze
obişnuinţa încheierii de „contracte personale” pentru
fiecare din unităţile programului de antrenare. Prin aceste
contracte vă veţi angaja faţă de Dvs şi de antrenor, ca până
la exercitarea unităţii următoare să lucraţi intens şi
continuu pentru a vă pregăti în vederea testului respectiv,
îmbunătăţindu-vă cunoştinţele necesare*.
Dacă totul merge bine, timpul de rezolvare al fiecărui
exerciţiu în parte trebuie redus în mod constant, eventual
chiar până sub jumătate din limita de timp optim indicată.
Pe de o parte numai, pentru că pe de altă parte este de
preferat ca timpul dedicat însuşirii elementelor de instruire
şi deprinderilor solicitate de rezolvarea fiecărui exerciţiu să
crească sensibil odată cu creşterea interesului Dvs pentru
rezolvarea respectivului gen de probleme. Acestea nu sunt
altceva decât o formă a ,jocurilor de inteligenţă”; cam în
genul jocurilor din rebusistică, integrame etc., numai că
substanţial mai elevată. Candidaţii cu apetit pentru rebu­
sistică, de altfel, nu rareori devin pasionaţi de subiect şi
caută prin librării şi anticariate tot felul de lucrări despre
teste.
Desene Contractul Personal”
Revenind la contractele personale, în spiritul celor
arătate mai sus, ele trebuie să ajute nu numai la executarea
sarcinilor propuse, dar si la evidenţierea rezultatelor
* D e d i c a r e a a t e n ţ i e i t r e b u i e să aib ă e a s u p o r t c o n c r e t c o n s u l tarea u n o r
m a n u a le sau cărţi d e ref er in ţă as upra s u b i e c t u l u i te s tu lu i pr op u s de un ita tea
c e u r m e a z ă , ori c e l p u ţin s o lic ita r e a s prijinu lui u n o ra m a i vers aţ i în m ater ie .

79
obtinute. Pentru că acestea nu vor putea fi permanent
pozitive este nevoie să realizaţi că insuccesele fac şi ele
parte din viaţa de toate zi iele. Important este însă ca să nu
capitulaţi - nici 1a prima nereuşită, nici la a doua sau a treia:
perseverenţa aduce în mod inevitabil după sine şi izbânda.
La sfârşitul acestei sub-secţiuni veţi găsi un model de
contract personal. Acesta va fi completat în două exemplare
- unul pentru Dvs şi unul care să rămână antrenorului
pentru control.
Pentru a evita discuţiile inutile care ar putea lua naştere
cu privire la îndeplinirea sau neîndeplinirea contractului
personal sunt necesare toate anexele pe care le-am amintit
pe parcursul unităţilor precedente: Listele de Verificare,
Foaia de Supraveghere Individuală. Scadenţarele de
M otivaţie, D iagram ele de Autocontrol, M odulele de
Răspunsuri etc. Fără posibilitatea de a se verifica scăderea
timpilor de execuţie şi diminuarea numărului răspunsurilor
greşite Contractul Personal nu poate avea efectul scontat.
în mod evident însă, nici unul dintre aceste instrumente
nu poate spune cum aţi utilizat timpul de execuţie - cu
eficacitate sau nu, cu interes sau nu, cu concentraţie sau
indiferenţă. Măsura acestui aspect nu depinde decât de Dvs
înşivă. Aici se poate constata aportul pe care exerciţiile de
autocontrol îl au în educarea atitudinii Dvs faţă de procesul
de instruire.
Penalizări şi premieri
Fixarea unei valori pecuniare ca penalizare pentru
nerealizarea sarcinilor propuse prin Contractul Personal
este recom andabilă. M ărimea acesteia poate fi în limite
rezonabile de câteva mii de lei - de exemplu 1.000, 2.000 lei
sau chiar 10.000 lei pentru fiecare m inut peste limita
optimă indicată pentru timpul de execuţie si pentru fiecare
răspuns greşit.
Ce î n t r e b u i n ţ a r e veţi da a c es t o r b a n i - este strict treaba
Dvs. C u l c a t ef ect ul de r e n u n ţ a r e la s u m a r e s p e ct i v ă este
mai p u t er ni c r e s im ţ i t cu atât m ai bine (de la a-i f ace ca d ou
fiului D vs s au celui al v e c in u l ui p â n ă la d e p u n e r e a la Cut ia
M i l e l o r d i n b i s e r i c a c e a ma; a p r o p i a t ă de e x e m p l u ) .
SO
Esenţial este - şi aici poate interveni cu succes antrenorul -
ca ei să NU fie folosiţi pentru satisfacerea unei plăceri sau
trebuinţe personale.
De asemenea trebuie stabilită şi o scală de premieri,
inclusiv modul de acordare al acestora. In acest scop veţi
încredinţa antrenorului o sumă oarecare drept cauţiune ori
fond de rulment din care să vă poată recompensa, când este
cazul, la fel de concret ca şi în situaţia penalizărilor. Ca în
orişice tranzacţie contractuală predarea sumei respective se
va face pe bază de chitanţă.

SI
 5.1 Modelul unui Contract Personal
Contract Personal pentru Unitatea Nr.
încheiat la data de . între:

subsemnatul ....... ca Probant.

şi dl / dna . ....... ca Antrenor.
Prin aceasta subsemnatul mă oblig ca în săptămâna
de la .................la .................. să respect întocmai şi conştiincios
următoarele reguli de autocontrol:
❖ Mă voi pregăti pentru parcurgerea Unităţii nr,__ în limita de
timp indicată.
❖ Voi efectua cele trei parcursuri cu conştiinciozitate în prezenta
Antrenorului, obţinând pentru fiecare dintre acestea
confirmarea sa că au fost executate întocmai indicaţiilor date
de autor.
❖ Timpii de execuţie intermediari şi totali vor fi marcaţi de către
Antrenor.
❖ în eventualitatea realizării unui timp sub cel indicat, voi utiliza
diferenţa pentru a-mi antrena capacităţile în vederea
executării unităţii următoare.
❖ Pentru buna îndeplinire a celor de mai sus mă voi antrena
zilnic cu sau fără Antrenor nu mai puţin de . . . . ore.
Subsemnatul mă declar de acord să achit Antrenorului în
numerar suma d e ............ lei pentru fiecare minut de execuţie
utilizat peste limitele de timp indicate, ca şi pentru fiecare soluţie
greşită sau întrebare lăsată fără răspuns.
Dublul acestei sume, adică le i..................îmi va fi achitat de
Antrenor ca premiere, pentru fiecare minut realizat în minus faţă
de limitele de timp indicate, ca şi pentru fiecare exerciţiu corect
rezolvat din Unitatea următoare în cazul în care -am realizat
economii de timp.
Mă angajez să respect întru totul cele de mai sus chiar şi în
absenţa Antrenorului, făcând cuvenitele înregistrări în Foaia de
Supraveghere Individuală, Scadenţarele de Motivaţie şi
Diagramele de Autocontrol, în special în ceea ce priveşte timpii
realizaţi şi numărul soluţiilor corecte date.
Semnat^şstâzi................... î n ..........................................

Probant, Antrenor,

82
5.2 Cuprinsul Unităţii de Antrenament nr. 2
1. Memoria vizuală I (faza ăeînregistrare),
2. Şiruri logice cu numere.
3. Test ăe personalitate: Desen - completarea unor imagini,
4. Test de concentrare I.
5. Memoria vizuaiă li (faza de redare),
6. Strategii de rezolvare şi antrenare,

5.3 Recomandări privind conduita şi strategia

❖ Completaţi contractul împreună cu Antrenorul şi semnaţi-l
amândoi, luându-vă fiecare exemplarul său.
❖ întocmiţi Diagrama de Autocontrol şi pregătiţi-o pentru a fi
completată cu datele de rigoare,
❖ Executaţi Unitatea nr, 2 în conformitate cu prevederile
contractului şi cu indicaţiile ce urmează,

5.4 Indicaţii ajutătoare

❖ Pregătiţi-vă materialele necesare: cronometru, creion,
gumă de şters.
❖ Asiguraţi-vă colaborarea Antrenorului pentru a putea
controla cât mai bine modul de utilizare a timpului şi în­
registrarea datelor privind execuţia, durata şi rezultatele
sale.
❖ Nu vă opriţi asupra unei probleme mai dificile sau la
care vă temeţi că aţi răspuns greşit, ci treceţi la problema
următoare.
❖ Parcurgerea unui sub-test se termină odată cu ultima
prob|emă a sa. Nu reveniţi acolo unde nu aţi răspuns sau
unde credeţi că aţi greşit, ci treceţi imediat la sub-testul
următor. Numai dacă la terminarea ultimului sub-test
aveţi o economie în timpul de execuţie mai mare de 2
minute puteţi recurge la o eventuală corectare a
răspunsurilor considerate greşite sau de completare a
locurilor la care nu aţi răspuns deloc.
83
❖ După term inarea ultim ului sub-test notaţi în FS1
întrebările la care nu aţi răspuns, indiferent de motiv, şi
sub-testele pe care nu le-aţi terminat în cadrul limitei de
timp indicate.
❖ Citiţi cu atenţie indicaţiile ajutătoare privind găsirea
soluţiilor pentru a înţelege unde aţi fi putut - probabil -
să greşiţi, ori pentru a vă congratula pentru logica de
care aţi dat dovadă.
❖ Marcaţi pe Modulul de Răspunsuri soluţiile - bune sau
rele - indicate de Dvs.
❖ Abia acum aveţi voie să verificaţi exactitatea răspunsurilor
date.
❖ Notaţi în FSI, pe rând, fiecare întrebare Ia care aţi greşit
răspunsul, inclusiv răspunsul corect; notaţii timpii de
execuţie pe Diagrama de Autocontrol.
❖ Numai acum puteţi considera exerciţiul încheiat şi,
eventual - dacă aşa v-aţi propus prin Planul de Antrena­
ment sau prin Contractul încheiat cu Dvs înşivă ori cu
antrenorul, puteţi trece la unitatea următoare.
Pentru procesarea propriu-zisă a testului aveţi a vă
încadra în cel mult 45 minute.
Controlaţi-vă cronometrul şi - începeţi!
 5.5.1 Memoria vizuală I - faza de înregistrare

Descrierea exerciţiului:
Vi se prezintă douăsprezece ilustraţii. Străăuiţi-vă să le
memoraţi, pentru ca vom reveni asupra lor mai târziu.
Aveţi pentru aceasta la dispoziţie zece minute,
 5.5.2 Ş iru ri logice cu nu m ere

Descrierea exerciţiului:
Aveţi un număr de douăzeci de şiruri iogice cu numere, fie­
care dintre ele construit Tn baza unei reguli aşa cum aţi mai văzut
în testul anterior (Unitatea 1). Vi se cere să descoperiţi regula şi să
indicaţi numărul care ar trebui să continue seria Tn locul semnului
de întrebare, îrecându-lîn căsuţa aflată la capătul şirului.
Exemplu: dat fiind şirul 3, 8, 13, 18,23,28, 33 ? [.....^ I
Răspunsul corect este 38, deoarece şirul este format prin pe
adunarea lui 5 !a primul număr, apoi la rezultat şi tot aşa mai
departe: 3+5 = 8, 8+5 = 13 efc. Treceţi în căsuţa de la capătul
şirului numărul care continuă seria: 38.
După terminarea întregului test, pentru a vă putea verifica
exactitatea răspunsurilor, pe modulul de răspunsuri [pag. 94] va
trebui să treceţi răspunsul pe spaţiul din dreptul cifrei
corespunzând întrebării respective,
Va trebui să terminaţi sub-testul în timpul indicat de 15 minute.

1) 5 6 8 11 12 14 17 ? I
2) 96 32 16 48 16 8 24 9
1
3) 309 306 102 99 33 30 10 ? 1
19 17 13 11 7 5 1 9
4) I
5) 44 42 39 35 30 24 17 1
<1
6) 3 9 18 30 45 63 84 |
1 5 10 50 55 275 280 ■>
7) 1
8) A C F J 0 U B 1
9) 1 4 6 9 A D F 7 i
10) 1 10 11 100 101 110 111 1
H) 23 22 21 20 13 12 10 1
12) 10 10 12 12 24 24 36 ? 1
13) 2 3 6 9 10 20 2i •->
1
23 ">? 17 13 12 ■>
14) 16 7 1
15) 4 A F 15 IA 20 25 1
16) 7 8 9 10 12 13 14 n
1 1
17) % * 94 93 92 90 89 88 1
18) 98 ^ 96 90 88 83 81 75 1
19) 9 10 14 16 19 21 23 1
20) 65 63 60 59 56 54 52 I

86
 5.5.3 Test de personalitate:
D esen - com pletarea unor im agini

Descrierea exerciţiului:
Aveţi un număr ăe nouă ăesene liniare simple incomplete. Vi
se cere să le completaţi ăupă propria inspiraţie, eventual sub
forma unei succesiuni ca în benzile desenate. în acest din urmă
caz veţi putea nota secvenţa dorită numerotând corespunzător
ăesenele cu pricina.
Va trebui să terminaţi sub-testul în timpul indicat de 5 minute,

D O C

- W
V

87
 5.5.4 Test de concen trare I

Descrierea exerciţiului:
Aveţi în stânga o coloană de cifre iar în dreapta una cu litere,
Fiecare cifră are o pereche pe coloana de litere, de care este
legată printr-o linie şerpuită care ar putea fi identificată prin cele
două caractere, am putea avea deci d.ex, linia 1K sau linia 8M.
Cu toate că originalul unui astfel de test este redat pe o coală de
mărimea A,4 (210 x 291 mm), încercaţi să urmăriţi traseul liniilor
identificând astfel cât mai multe, pe care le veţi putea nota cu
creionul în josul paginii,
La terminarea sub-testului ie veţi trece în Modulul de
Răspunsuri de la pag, 95,
Va trebui să terminaţi subtestul în timpui indicat de 5 minute.

88
 5.5.5 Memoria vizuală I - faza de redare

Descrierea exerciţiului:
La începutul acestui test ati avut de memorat cele 12 ilustraţii
aflate pe o pagina.
Aveţi de aceasta dată 12 fragmente de desene, Vi se cere sa
indicaţi care dintre ele corespunde întru totul imaginilor
memorate.
Atenţie: nu marcaţi fragmentele care nu reproduc întocmai o
parte a uneia dintre imaginile memorate mai devreme.
La terminarea sub-testului veţi trece rezultatul în Modulul de
Răspunsuri de la pag. 95.
Va trebui să terminaţi sub-testul în timpul indicat de 10 minute.
 5.5.6 Strategii de rezolvare şi antrenare

Memoria vizuală 1
M emoria vizuală este o aptitudine individuală care a
intrat în atenţia cercetătorilor abia în timpul ultim elor
decenii. Exerciţiile de acest gen au drept scop evidenţierea
calităţilor eidetice (capacitatea imaginarului de a evoca
anumite momente, situaţii, imagini etc.) ale indivizilor. Cei
care au astfel de aptitudini într-un grad mai mare decât
media (numai în cazuri extrem de rare, apropiate de pato­
logic, unii indivizi sunt complet lipsite de memorie cidetică)
sunt apreciaţi în mod deosebit de către examinatori, pentru
că lor li se pot încredinţa sarcini deosebite. M ajoritatea
acestora sunt deosebit de dotaţi în privinţa capacităţii de
exprimare şi de însuşire a limbilor străine.
Cele zece minute alocate pentru memorarea imaginilor
de la pagina 85 ar trebui să vă fie de ajuns pentru a găsi
modul de a le descrie pe fiecare în cuvinte de natură a vă
ajuta în identificarea lor ceva mai târziu, după ce mintea
v-a fost ocupată cu un alt gen de exerciţii.
lată cum ar trebui să procedaţi, de exemplu, cu prima
ilustraţie: „Recunosc scheletul din lemn al unei construcţii.
Iată bârnele transversale care limitează probabil exteriorul.
De la îm binările acestora pornesc alte transversale spre
interior, ca şi bârne înclinate, probabil pentru acoperiş.”
Cei cu oarecare experienţă în construcţii ar putea folosi alte
cuvinte: buiandrug, fermă etc. ceea ce le va facilita
întipărirea în memoria eidetică a imaginii respective.
Reţineţi un element caracteristic: aici acesta ar putea fi
„îmbinări de bârne din lemn”. Procedaţi la fel cu celelalte
poze, descriindu-le neapărat cu voce tare sau în şoaptă.
Utilizarea aparatului vocal face de asemenea parte dintre
tehnicile de memorare (procedee de mnemotehnică). Nu vă
grăbiţi: timpul alocat este suficient pentru a vă permite să
repetaţi chiar de două - trei ori fiecare descriere în parte.
Memoria eidetică poate fi şi ea la rândul său educată
printr-un antrenament susţinut: în afara timpului dedicat
prin contract testului, străduiţi-vă să descrieţi în scris
90
desene tehnice (aşa numitele desene liniare), ilustraţii din
albume, fotografii etc., în secvenţe de câte minimum şase,
dar nu mai mult de zece, notându-vă în altă parte - dc
preferat pe o hârtiuţă de tip „stick-up” pe care să o lipiţi
undeva, la vedere, d.ex. pe oglinda din baie. Astfel, mai
târziu, în nici un caz mai devreme de 8 - 10 ore, eventual în
ziua următoare, veţi putea privi la numerele de pe sticker
pentru a vă reprezenta vizual în memorie imaginea
corespunzătoare. Dacă aveţi şi ceva talent la desen este
bine să încercaţi a o reproduce pe hârtie.
Cu cât mai corectă reproducerea, cu atât mai bine vă
funcţionează memoria eidetică.

Şiruri logice cu numere

Aţi avut ocazia, încă de la primul test, să vă familiarizaţi
cu variante mai uşoare ale acestui gen de exerciţii. După
cum vi s-a mai spus, prim a condiţie este aceea de a
identifica regula conform căreia evoluează şirul.
Variantele cele* mai simple sunt cele care utilizează o
funcţie aritmetică oarecare, crescândă sau descrescândă.
Primul grad de dificultate este acela în care funcţia este
la rândul său supusă unui şir mai mult sau mai puţin
complicat de operaţiuni aritmetice: adunare, scădere,
înmulţire ori împărţire.
Un grad superior de dificultate este întâlnit atunci când
constructorul şirului apelează la alte sisteme de numeraţie,
cum ar fi cele cu numai două, patru, şase ori mai multe
cifre, sau cele utilizate în computeristica de astăzi; cu toate
acestea se pot efectua cele patru operaţii aritmetice primare.
în sistemele manageriale apar cu o frecvenţă destul de
mare în elaborarea şirurilor logice numerele prime despre
care de asemenea am vorbit în Unitatea precedentă.
în pjgzentul test, avem de-a face astfel cu sistemul binar
la exerciţiul nr. 10, iar la exerciţiile 9 şi 15 cu sistemul
hexadecimal. Pentru identificarea acestora s-au folosit
litere după ordinea de rang a gradului lor de utilizare: avem
litera A pentru sistemul de numeraţie cu 11 cifre; A,B
pentru cel cu 12; A,B,C pentru cel cu 13 cifre şi aşa mai
departe. Sistemele de numeraţie cu mai puţine cifre se
91
disting prin lipsa cifrelor cărora în sistem ul obişnuit,
zecimal, li se dă o valoare mai mare decât cea a numărului
unitar maxim din sistemul utilizat în operaţia respectivă.
Pare extrem de com plicat dar nu este chiar aşa. De
exemplu, în sistemul cu trei cifre avem doar cifrele 0, 1 şi 2.
Cifra „trei” lipseşte, locul său fiind luat de numărul „10”.
Aparenta dificultate a exerciţiului nu trebuie să vă
descurajeze, nici dacă daţi răspunsuri greşite, nici dacă
lăsaţi indiferent câte exerciţii nerezolvate: treceţi la
exerciţiul următor şi vedeţi ce puteţi învăţa după terminarea
tuturor exerciţiilor din această unitate prin analizarea
soluţiilor corecte. Puteţi apela apoi la ajutorul unui manual
de liceu sau la cineva mai priceput la matematică.
Nu vă apucaţi de re-procesarea Unităţii decât după ce
aveţi certitudinea că aţi mai învăţat ceva.

Test de personalitate: Desen - completarea unor imagini

Fiecare individ prezintă un bagaj mai mic sau mai mare
de caracteristici, trăsături, înclinaţii, aptitudini etc. care intră
în componenţa* personalităţii sale. Pentru definirea unor
calităţi ale caracteristicilor proiective ale personalităţii Dvs
vi se cere să completaţi diferitele desene de la pagina 87 în
mod spontan, eventual inventându-le o ordine secvenţială.
Fără a intra în detaliile de interpretare, trebuie să arătăm
că felul în care veţi interpreta acest sub-test va da exami­
natorului posibilitatea de a evalua unele trăsături specifice,
oarecum în genul imitărilor din simbolica freudiană a viselor.
în afara creativităţii, talentului la desen şi a unor poziţii
generale faţă de viaţă, expertul va putea interpreta unele
dintre aceste exprim ări grafice şi în ceea ce priveşte
depresivitatea, nevrozismul, raportul dintre raţionalitate şi
iraţionalitate, stabilitatea sau instabilitatea psihică etc. Ori -
mai fiecare dintre noi poate manifesta simptome din
categoriile enunţate, desigur mai mult sau mai puţin
pregnant, în funcţie de gradul său de sensibilitate dar şi de
sensibilizare sub înrâurirea unor factori externi. Din acest
-

* Dup;! unii d e f i n i ţ i i l e n e c e s a r e d e s c r i e r i i în t r e g u l u i c o n c e p ! de p e r s o n a lit a t e

ur fi în n u m ă r d e 5 0 , dar d u p ă alţii patru m ii si c e v a s au c h ia r a p r o a p e d e
d o u ă z e c i d e mii .

92
punct de vedere, analiza unui subiect care se prezintă la test
ca urmare a unei evoluţii instrucţionale ori profesionale va
da cu totul alte rezultate decât cea a unuia care nu are
serviciu de mai multe luni, ori a avut parte de cine ştie ce
nefericiri în viaţa personală a sa sau a celor apropiaţi.
Trăgând concluziile necesare din cele de mai sus, vă
recomand să vă străduiţi a desena lucruri specifice unor
stări de lucruri pozitive: răsărituri de soare, râuri curgând
liniştite, floarea-soarelui, figuri cu sau de copii, imagini
futuristice pozitive - clădiri, aparate etc., lucruri apreciate
cum se cuvine atât de psihologi cât şi de politicieni.
Evitaţi cu orice preţ desenele care ar sugera violenţă
(arme de orice fel, tancuri, avioane etc.), sărăcie, nevoie,
tristeţe (cruci, cimitire, spitale, dar şi ploaie, valuri învol­
burate sau altele asemenea). Mai jos puteţi vedea un
exemplu de interpretare pozitivă a celor nouă desene.

Model de rezolvare pentru testul de completare a unor

imagini
 Test de concentrare
Evident, vi se controlează - pe lângă capacitatea de
focalizare a atenţiei - şi viteza de executare a unei sarcini
de acest gen.
începeţi prin a selecta liniile cele mai uşor de urmărit.
Pentru a evita indicarea din eroare a unui număr sau a
unei litere deja utilizate la marcarea uneia dintre liniile
şerpuite, notaţi cu creionul fiecare început şi sfârşit de linie
identificată.

5.6 Modulul de răspunsuri la Unitatea 2

M arcaţi cu creionul negru pe modulul de răspunsuri
soluţiile date de Dvs - indiferent de gradul lor de corectitudine.
Timpul întrebuinţat pentru marcarea răspunsurilor se
include în ceea ce am numit „Timpul total de execuţie” al
testului respectiv.

Modulul de răspunsuri !◦ Unitatea 2

încercuiţi soluţia propusa de Dvs.
Şirurilor logice cu numere Memoria vizuala ti (faza de redare)
1 .. 11 ,. . Fragmentele prezente
2.. 12 . . . reamintit următoarele
3 .. 13 .. . ilustratii din primul sub-
4 .. 14. , , A 0 & 0
5., 15 .. . B 0 H 0
6 .. 1 6 ... CO 1 0
7.. 17 . . . DO J O
8 .. 18 . . . E 0 K O
9 .. 19 , . . F 0 L 0
10.. 2 0 ...

Testul de concentrare
1. , 7 ... 13 . 19. . 25
2 .. 8 ... 14 . 20, . 26
3.. S 9 ... 15. 21 . .
4 •. * 1 0 ... 16. 22 , ,
5 .. 11 , . . 17 . 23 . .
6.. 12 . . . 18 . 24 . .
94
 5.7 Soluţii la Unitatea 2
Evident, nu putem indica soluţiile corecte decât la trei
dintre sub-testele din această unitate:

Şiruri logice
Şirul 1: 18 Şirul 6: 108 Şirul 11: 3 Şirul 16: 15
2: 8 7: 1400 12: 36 17: 86
3: 7 8: J* 13: 2416** 18: 73
4: -1 9: J* 14: 6 19: 27
5: 9 10: 1000 15: 2B * 20: 49

Memoria vizuală II (faza de redare)

Singurele fragmente care se regăsesc în im aginile
înregistrate anterior (sub-testul I Memoria vizuală I - faza
de înregistrare) sunt: G şi L

Testul de concentrare
1E; 2 F; 3 A; 4 D; 5 K; 6 G; 7 V; 8 H; 9 O; 10 M; 11 I;
12 Q; 13 P; 14B; 15 V; 16R; 17U; 18J; 19W ;20Y ;21 X;
22 C; 23 N; 24 L; 25 S; 26 Z.

R e z u l t a t e l e la ş iru ri le 8, 9, 13 şi 15 s u n t r e p r e z e n t a t i v e pent ru s i s t e m e d e
n u m e r a ţ i e m a i mari d e c e l d e c i m a l ( s y s n > 1 0 ) .
* E s t e v o r b a d e r e p r e z e n t a r e în s i s t e m u l d e n u m e n i t i e cu 16 cii're
(h exadecim al).
 6. Antrenament intensiv -
Unitatea 3

Cuprins
Scopul acestei unităţi este verificarea unor aspecte ale
capacităţii de reţinere a unor cunoştinţe noi şi de retransmitere a
acestora.
Este absolut necesar să vă asiguraţi prezenţa Antrenorului la
toate etapele acestui test.

Controlaţi mai înainte de toate dacă şi în ce fel v-aţi

achitat de obligaţiile asumate prin Contractul Personal de la
pag. 82. Dacă Antrenorul vă confirmă că aţi îndeplinit cu
conştiinciozitate toate prevederile sale, meritaţi felicitări:
puteţi trece mai departe.
Dacă nu, mai mult ca sigur că vă este limpede care sunt
cauzele nerespectării contractului. In acest caz se impune
să parcurgeţi de mai multe ori fără limită de timp, dar sub
control, toate sub-testele la care nu daţi rezultatele scontate,
cu pauze între repetări, până când constataţi că răspunsurile
vă vin mai uşor şi mai repede, că faceţi mai puţine erori, că
realizaţi exerciţiile într-un ritm mai alert. Toate aceste
aspecte trebuie să le discutaţi cu Antrenorul şi să acordaţi
grija cuvenită achitării de sarcinile luate. Nu numai din
cauza inerentelor penalizări, dar şi pentru a nu vă anula
singuri eforturile de ameliorare a autocontrolului.
Antrenorul va proceda, înainte de trecerea la exerciţiile
din Unitatea 3, la încasarea penalizărilor - respectiv la plata
premiilor. încă o dată: orice fel de transfer de sume pentru
penalizări, premieri ori majorări ale fondului de rulment se
vor face pe bază de chitanţe eliberate de p'rimitorul sumei.
Este un bun obicei de aplicat în viaţa de toate zilele.

96
 6.1 Pregătirea pentru acest test
❖ încheiaţi un nou Contract Personal, mărind atât cota de
penalizare cât şi cauţiunea încredinţată Antrenorului cu 50%.
❖ Procedaţi la cele trei parcursuri obişnuite
❖ Notaţi în Foaia de Supraveghere Individuală şi în
Diagrama de Autocontrol, cum am mai arătat, timpii de
execuţie, răspunsurile corecte şi erorile.

6.2 Cuprinsul Unităţii de Antrenament nr. 3

❖ Asimilarea unor noi cunoştinţe I - Faza de înregistrare.
❖ Realizarea unor conexiuni de vocabular.
❖ Test de ortografie I.
❖ Desen tehnic.
❖ Asimilarea unor noi cunoştinţe I - Faza de redare.

6.$ Indicaţii ajutătoare

❖ Pregătiţi-vă materialele necesare: cronometru, creion,
'gumă de şters,
❖ Asiguraţi-vă colaborarea Antrenorului pentru a putea
controla cât mai bine modul de utilizare a timpului şi înre­
gistrarea datelor privind execuţia, durata şi rezultatele sale.
❖ Nu va opriţi asupra unei probleme mai dificile sau la
care vă temeţi că aţi răspuns greşit, ci treceţi la problema
următoare.
❖ Parcurgerea unui sub-test se term ină odată cu ultim a
problemă a sa. Nu reveniţi acolo unde nu aţi răspuns sau
unde credeţi că aţi greşit, ci treceţi imediat la sub-testul
următor. Numai dacă la term inarea ultimului sub-test
aveţi o economie în timpul de execuţie mai mare de
2 grinute puteţi recurge la o eventuală corectare a
răspunsurilor considerate greşite sau de completare a
locurilor la care nu aţi răspuns deloc.
❖ Respectaţi întocmai toate indicaţiile de la sub-secţiunea 5.4.
Pentru procesarea propriu-zisă a testului aveţi a vă
încadra în cel mult 55 minute.
Controlaţi-vă cronometru! şi - începeţi!
97
 6.4.1. A sim ilarea unor noi cunoştin ţe I -
faza de în registrare

Descrierea exerciţiului:
Testul de mai jos are drept scop evidenţierea capacităţii Dvs
de asimilare şi reţinere a unor cunoştinţe noi.
Este vorba de câteva paragrafe dintr-un articol care se referă
la anumite cercetări în Psihologie.
Aveţi la dispoziţie 10 minute pentru a memora datele
esenţiale astfel încât mai târziu să puteţi răspunde ia întrebări
privind problemele tratate.

In t e r -r e l a ţ iil e s o c ia l e .
«Teoria inter-relaţiilor sociale a fost elaborată de Thibaut şi
Kelleyîn 1959 şi folosită de către Stuartîn 1961 în terapia de cuplu
şi maritală. La baza sa stau patru concepte fundamentale;
acestea vor fi explicate mai jos Th mod concis şi raportate la
situaţiile de după desfacerea unei relaţii de cuplu,
a. Beneficiul sau rezultatul unei relaţii de cuplu ar putea intra
în aceeaşi categorie cu conceptul de răsplată din teoria
învăţării, fiind considerat drept un factor de întărire. Folosul tras
de pe urma unei relaţii de parteneriat, pe lăngă recompense de
natură materială poate presupune şi valori imateriale cum ar fi
ridicarea statutului social sau a prestigiului în societate,
consolidarea poziţiei sociale, etc.
b. Cheltuiala sau costurile unei relaţii se vor identifica îh primul
rând cu efortul pentru păstrarea relaţiei de parteneriat, Aici sunt
incluse atât angajamentele materiale, cât şi investiţiile de
sentiment, temerile provocate de partener (în condiţii normale -
gelozia), renunţările etc. (cf. Homans 1961, Secord & Backmann
1976),
c. Rezultatul unui parteneriat este diferenţa dintre beneficiu şi
cheltuieli. Dacă aceasta diferenţă este negativă, atunci în
parteneriat s-a investit mai mult decât binele izvorât din acesta,
iar rezultatul este, deci, negativ. Un rezultat pozitiv se obţine însa
atunci când situaţia este inversă, din parteneriat obţinându-se un
profit mai mare decât cheltuielile. Câştigul sau pierderile dintr-o
situaţie de cuplu sunt determinate de diverşi factori, cum ar fi
potrivirea dintre cei doi, atractivitatea subiectiva sau felul
evaluării jfeclproce.
d. Nivelul de com paraţie este intensitatea de exprimare a
punctului de vedere al fiecărui partener asupra potenţialului altor
98
legaturi. Ei variazaîn funcţie de datele autobiografice ale fiecărui
partener şi de nivelul pretenţiilor fiecăruia. Pe lângă propriul
partener, pot fi luaţi în analiză şi membrii altor cupluri sau chiar
cupluri întregi ăin imediata apropiere socială sau mai depărtate.
Nivelul ăe comparaţie este puternic influenţat de factori
subiectivi de evaluare.
Relaţia de cuplu este rezistentă atunci când criteriul de
atractivitate^ reciprocă oferă ambiior parteneri mulţumire
emoţională. încrederea şi cunoaşterea reciprocă, obişnuinţelejsi
gusturile comune diminuează cheltuielile parteneriatului. în
căsniciile sau relaţiile cu probleme, costurile de menţinere a
relaţiei de cupiu sunt din ce în ce mai mari, ceea ce duce în scurt
timp la amplificarea sentimentului de atractivitate spre relaţii
alternative.»

6.4.2. V ocabular - relaţii logice

Descrierea exerciţiului:
La fiecare item dintre cele optsprezece care urmează, vi se
prezintă o pereche*de cuvinte aflate logic într-un anumit raport,
într-o anumită relaţie. O relaţie asemănătoare ar trebui să fie şi
între al treilea cuvânt dat şi un al patrulea, pe care va trebui să îl
alegeţi din patru variante posibile.
Exemplu: casă : uşă = cutie : ?
a) mâner; b) lemn; c) închizătoare; d) capac
Răspunsul corect este evident capac. încercuiţi-l.
După terminarea întregului test, pentru a vă putea verifica
exactitatea răspunsurilor, pe modului de răspunsuri [pag 109] va
trebui să încercuiţi litera [d].
Va trebui să terminaţi sub-testulîh timpul indicat de 15 minute.

1) Elev : Profesor = Secretară : ?

a) Director; b) Secretar; c) Profesoară; d) Superior
2) Carte : Pagină = Oră : ?
a) Minutar; b) Soare; c) Secundă; d) Ceasornic
3) Râu : Vad = Munte : ?
a) '^ le ; b) Trecătoare; c) Profil; d) Pârâu
4) Incendiu : Apă = Foamete : ?
a) Pâine; b) Prăjitură; c) Hrană; d) Cereale
5) Cale ferată : Şina = Şosea : ?
a) Locomotiva; b) Vehicul; c) Carosabil; d) Asfalt
6) Hemoglobină : Sânge = Aparat de sudura : ?
a) Cărucior; b) Vas capilar; c) Oxigen; d) Acetitenă
99
 7) Nerv : Sistem nervos = Cablu : ?
a) Reţea; b) Electricitate; c) Tensiune; d) Sensibilitate
8) Material plastic : Poliuretan = Sare : ?
a) Poiiamidă; b) Granulaţie; c) Cristale; d) Ciorură de Sodiu
9) Televizor: Antenă = Termocuplu : ?
a) Paratrăsnet; b) Senzor; c) Termoficare; d) Priză
10) Panou solar: Lichid termoconductor = Ocean : ?
a) Curentul Golfului; b) Vânt Alizeu; c) Evaporare; d) încălzire
11) Diapazon : Muzică = Barometru : ?
a) Vibraţie; b) înălţime; c) Meteorologie; d) Coloană de aer
12) Cernobâl: Radioactivitate = Parlament: ?
a) Stronţiu; b) Dezbatere; c) Emanaţie; d) Lege
13) Paralelă : Ecuator = Meridian : ?
a) Quito; b) America de Sud; c) Greenwich; d) Sandwich
14) M anager: Ciocan = A n gajat: ?
a) Baros; b) Supus; c) Nicovală; d) Cui
15) Surditate : Auz = Orbire : ?
a) Handicap; b) Ochelari; c) Văz; d) Afecţiune
16) Rigla de ca lcul: Inginer = Cronometru : ?
a) Antrenor; b) Măsurătoare; c) Exact; d) Portabil
17) Pădure : Ecosistem = Plămân : ?
a) Parte; b) Om; c) Branhie; d) Viaţă
18) Blană : Animal = Styropor: ?
a) Locuinţă; b) Ţiţei; c) Artificial; d) Biodegradabil

6.4.3 T est de ortografie I

Descrierea exerciţiului:
Pentru verificarea cunoştinţelor de ortografiere aveţi mai jos
42 de exerciţii. Alegeţi soluţia corectă, marcaţi-o ca şi până
acum prin încercuire iar la sfârşitul testului bifaţi căsuţa
corespunzătoare pe modulul de răspunsuri.
Va trebui să terminaţi sub-testu! Tn timpul indicat de 10 minute.

Cum se scrie corect?

1. a) a inşela; b) a înşela
2. a) stânge; b) stinge
3. a) infiltrat; b) înfiltrat
4. a) poiezie; b) poezie
5. a) s£hţi iau; b) s-ăţ iău
6. a) şăcolata; b) ciocolata
7. a) influenţă; b) influienţa
8. a) asidu; b) asiduu
100
 9. a desnadejde; b) deznădejde
10. a a-şi face b)aşi face
11. a ca elev; b) ca şi efev
12. a respectuos; b) respectos
13. a mătuşe; b) mdtuşd
14. a m-ati crezut; b) ma-ţi crezut
15. a păpuşă; b) păpuşe
16. a destructiv; b) distructiv
17. a premise; b) premize
18. a fierăstrău; b) ferăstrău
19. a aş face; b) aşi face
20. a iepure; b) epure
21. a fâşăi; b) fâşăi
22. a v-aţi dus; b) va-ţi dus
23. a prismă; b) prizmă
24. a ambigu; b) ambiguu
25. a constitue; b) constituie
26. a humor; b) umor
27. a săi dai ceva; b) să-i dai ceva
28. a falsifica; b) falsifica
29. a bani falşi; brbani falşi
30. a şpicher; b) spicher
31. a ingerinţă; b) Ingerinţă
32. a inger; b) înger
33. a copiii săi; b) copii săi
34. a deavalma; b) de-a valma
35. a de alt-fel; b) de alt fel
36. a de-a supra; b) deasupra
37. a trotuar; b) trotual
38. a coafor; b) coafeur
39. a abitaclu; b) habitaclu
40. a săi copiezi; b) să-i copiezi
41. a simptom; b) simtom
42. a' solistiţiu; b) soistiţiu

{m in is t e r u l j u s t iţ ie i
D.G.P.
PENITENCIARUL FQCŞANlj

101
 6.4.4 Desen tehnic I

Descrierea exerciţiului:
Aveţi nevoie pe lângă creionul negru moale şi tadieră, de o
coală de hârtie şi un raportor,
Va trebui să reprezentaţi un paralelipiped în proiecţie
dimetrică (vedere de sus raportată ia o bază şi un singur punct
de perspectivă) şi în proiecţie triplă ortogonală (raportată la o
axă verticală, una orizontală şi trei puncte de perspectivă),
respectând dimensiunile de mai jos, pe care însă va trebui să ie
indicaţi pe desenele Dvs în milimetri,
Va trebui să terminaţi sub-testuiîn timpul indicat de 15 minute.

Dimensiuni:
a = 3 cm
c/ n i7 \ b = 5 cm
c = 2 cm

a
Vedere frontală Vedere laterală

V e d e r e în pian
 6.4.5 Asimilarea unor noi cunoştinţe 1 -
faza de redare

Descrierea exerciţiului:
Scopul exerciţiului este de a verifica măsura în care aţi reţinut
informaţiile prezentate în materialul de la pagina 98.
Aveţi a răspunde întrebărilor de mai jos, ca de obicei prin
încercuirea variantei considerată a fi corectă, al cărei indice îi
veţi trece în rubrica respectivă a modulului de răspunsuri de la
pag. 109.
Timp de execuţie: 10 minute.

1. Teoria „Schimburilor Sociale" se pare că a fost dezvoltată de

trei cercetători. Care sunt aceştia?
[a] Tallybaut, Keifer şi Siewart
[b] Kelley, Stuart şi Thibaut
[c ] Thibaut, Kelley şi Steward
[d] Thetgbau, Keller şi Staudt
2. Care dintre afirmaţiile următoare nu corespunde ceior din
textul studiat?
I. Schimburile de parteneri devin mai atractive când cresc
costurile de menţinere a relaţiei de cuplu.
II. Numai atracţia reciprocă dintre parteneri menţine relaţia
de cuplu,
III. încrederea reciprocă are drept consecinţă scăderea
costurilor relaţiei.
[a] Numai afirmaţia 1 nu corespunde.
[b] Numai afirmaţia 3 nu corespunde.
[c j Afirmaţiile 1 şi 3 nu corespund.
[d] Nici una dintre afirmaţii nu corespunde.
3. Care dintre datele de mai jos sunt menţionate în text?
[a] în text se discută despre dăruire şi folos înrelaţia decuplu.
[b] împlinirea unei reiaţii de cuplu estereprezentata de
’ ^iractivitatea subiectivă.
[ej Prin cheltuiala sau costurile unei relaţii de cuplu se
înţelege efortul continuu depus în direcţia menţinerii
relaţiei.
[d] Nivelul de comparaţie al unuia dintre parteneri este
permanent orientat asupra altor relaţii potenţiale.
4. Care dintre urmatoarele afirmaţii are un sens diferit faţa de cel
din text?
Relaţia de cuplu
I. este supusă unor factori de influenţa bine determinaţi.
II. poate fi considerată ca un sistem social ăe schimburi între
doi indivizi,
III. manifestă randament şi folos, cheltuieli şi costuri, rezultate şi
comparaţii cu alte oferte concurenfiale.
IV.prezintă un nivel de comparaţie supus unor puncte de
vedere obiective,
[a] Numai afirmaţiile de la punctele 2 şi 3 corespund sensului
din textul studiat,
[b] Numai afirmaţia de la punctul 1 are ait sens decât cel din
text,
[c] Numai afirmaţiile de la punctele 1 şi 4 corespund sensului
din textul studiat,
[d] Numai afirmaţiile de la punctele 1,2 şi 3 au alt sens decât
cel din text,

6.5. Strategii de rezolvare şi antrenare

Asimilarea de noi cunoştinţe I - Faza de înregistrare
Prin faptul că testează nu numai memoria vizuală, ci şi
capacitatea de învăţare, de asim ilare rapidă şi la prima
vedere a unor inform aţii care sunt apoi stocate fie în
memoria imediată, fie în cea de lungă durată, acest sub-test
face parte din categoria aşa-numitefor teste clasice.
A putea utiliza în mod fluent şi corect inform aţiile
stocate într-unul dintre compartim entele de memorie
amintite nu este num ai o aptitudine înnăscută ci şi o
deprindere care poate fi învăţată şi antrenată. Toate testele
de compatibilitate conţin cel puţin un asemenea exerciţiu,
fiind în mod^ general considerate a fi „Teste de Cunoştinţe
G enerale”. în realitate însă este vorba despre testarea
calităţii memoriei de lungă durată, subiect de care ne vom
ocupa mai concret în secţiunea următoare.
Până atunci însă, trebuie să arătăm că pentru a face faţă
cu succes acestui gen de exerciţii, probantul va trebui să
104
utilizeze câteva procedee de învăţare atât de memorare
verbală cât şi de memorare vizuală. Nu trebuie uitat că - şi
aceasta trebuie să vă devină regulă fundamentală - pentru
ca procesul de învăţare să fie eficient el trebuie să se bazeze
pe utilizarea interdependentă a cât mai m ultor simţuri.
Simţurile - văzul, auzul, mirosul, gustul, pipăitul - activate
în mod conştient odată cu mecanismele de gândire nu sunt
altceva decât tot atâtea căi de cunoaştere a realităţii,
funcţionând pe lângă creierul uman la fel cum funcţionează
terminalele de înregistrare ale multora dintre aparatele pe
care le cunoaşteţi, cum ar fi senzorul de flacără aprinsă de
la aragaz ori - mai aproape de obiect - tastatura, scannerul
şi (mai nou) microfonul pentru computer.
A stfel, de exemplu, un anume cuvânt din textul de
asimilat, pronunţat cu voce tare, vă va impresiona memoria
- fară ca să vă daţi seama - cu mişcările muşchilor feţei.
Această informaţie cuplată cu cele apropriate prin memoria
vizuală şi deprinderile m otorii ale m uşchilor mâinii va
putea fi redată în mod aproape automat, iar Dvs veţi
reproduce corect cuvântul respectiv fară a mai depune
vreun efort conştient în acest sens.
Acestea sunt - în mare - m otivele pentru care vă
recomandăm ca, pentru a reţine mai uşor textele prezente în
astfel de teste, să respectaţi următoare principii de învăţare:
❖ Citiţi textul cu voce tare.
❖ Găsiţi reprezentări mentale pentru ideile principale din
text. De exemplu pentru noţiunea de folos al unei relaţii
de cuplu puteţi găsi im aginea unei perechi de
îndrăgostiţi plimbându-se printr-un lan de porumb copt.
❖ Notaţi-vă ideile principale pe o coală de hârtie.
Atenţiune: dacă aveţi oarecari cunoştinţe despre
tehnicile de citire rapidă nu le confundaţi cu cele de
asimilare rapidă. Procedeul ar putea avea rezultate cu totul
contrarii celor dorite pentru situaţiile de test.
Vocabular - relaţii logice
Testele de acest gen sunt construite întotdeauna pe idee a
că numai o singură caracteristică este specifică ambelor
perechi de cuvinte. Această caracteristică nu trebuie
105
neapărat să fie evidentă. Astfel Ia itemuf 18, blana este un
produs anim al, iar polistirenul se produce din ţiţei, ceea
ce ar face ca răspunsul [b] să pară cel corect, în timp ce şi
blana, şi animalul sunt biodegradabile iar styroporul nu.
Ideea de a rtific ia l s-ar putea aplica atât blănii cât şi
styroporului dar nu are nici o legătură cu animalul: relaţia
mai corectă este aceea de „izolare termică” pe care o are
atât blana faţă de animal, cât şi styroporul faţă de locuinţă.
Test de ortografie I
Perechile de cuvinte au fost alese nu numai dintre cele la
care erorile de ortografiere sunt frecvente, dar şi dintre
acelea Ia care de multe ori pronunţia curentă se deosebeşte
mai mult sau mai puţin de corecta lor scriere.
Nu vor avea probleme cei care în clasele gimnaziale au
avut note bune la gram atica limbii române, dar unele
capcane intenţionat strecurate s-ar putea dovedi de ne­
evitat. Dacă nu marcaţi toate soluţiile corect nu strică să
apelaţi la un îndreptar sau Dicţionar Ortografic. Cu cât mai
recent, cu atât mai bine.
Desen tehnic /
Cunoştinţele şi deprinderile din acest dom eniu sunt
testate numai 111 cazurile de selectare pentru studii sau
profesiuni tehnice, cu toate că programa de geom etrie
descriptivă ori cea de geometrie în spaţiu a claselor gimna­
ziale la multe şcoli include şi noţiunile de desen tehnic
elementare - tangente, racorduri, proiecţii. Dar putem face
o scurtă recapitulaţie fară a intra în detalii axonometrice*:
❖ Se numesc polig o an e suprafeţele plane m ărginite de
laturi în linii drepte. Ele pot avea trei laturi (triunghiuri),
patru laturi (pătrate, dreptunghiuri, romburi şi trapeze),
cinci laturi (pentagoane) sau şi mai multe laturi.
Poligoanele ale căror laturi sunt toate egale între ele sunt
poligoane regulate.
Se numesc p aralelo g ram e patrulaterele ale căror laturi
opuse stint paralele.
* A x o n o m c t r i e -- r e p r e z e n t a r e a o b i e c t e l o r s o l i d e pe s u p r a f e ţ e p l a n e astfe l
încât să den i m p re sia r ealitări t r id i m e n s i o n a l e .

106
* Se numesc p o liedre corpurile geom etrice solide ale
căror suprafeţe sunt toate plane şi poligonale. Alte
corpuri solide pot fi conice, cilindrice, sferice sau
neregulate.
* Se numesc paralelipipede corpurile geometrice - ale
căror baze sunt paralelograme.
Orice corp geometric poate fi reprezentat grafic prin
desfăşurări şi proiecţii, în mărime reală sau prin reproducere
la scară*.
Desfăşurarea presupune reprezentarea fiecăreia dintre
suprafeţele unui corp geometric. Fiind vorba de suprafeţe,
desenarea lor pe o coală de hârtie plană nu prezintă nici o
dificultate. într-un test viitor veţi avea de interpretat
asemenea reprezentări.
Proiecţiile presupun reprezentarea grafică a întregului corp
geometric. în linii mari, aceasta se realizează în două feluri:
a. prin proiecţie dim etrică, adică prin redarea sa aşa cum
ar apare întregul-obiect dacă ar fi privit dintr-o poziţie
anumită (unghi de perspectivă). De obicei unghiul de
perspectivă este presupus a porni dintr-un punct situat
undeva în dreapta sus faţă de obiect, cu o rotaţie oarecare
în plan vertical a feţei principale a obiectului în raport cu
poziţia privitorului. Aceasta se indică printr-o linie
orizontală faţă de care se măsoară unghiularitatea rotaţiei.
b. prin proiecţia triplă ortogonală. Aceasta presupune
reprezentarea feţelor corpului aşa cum ar putea ele fi
văzute din trei unghiuri de perspectivă perpendiculare
fiecare pe celelalte două: din faţă, din lateral şi conturul
bazei obiectului.
Evident, aceste reprezentări nu sunt posibile decât cu
respectarea unor convenţii şi anume:
Orice proiecţie presupune existenţa unor axe de
raportare^care în majoritatea cazurilor sunt cea verticală şi
orizontală.
* R e p r o d u c e r e a la scară p r esu p u n e utilizarea unei unităţi d e m ăsură d e d a rată
care să c o r e s p u n d ă p e rm a n e n t a c e le ia ş i d im e n s iu n i fracţie sau m ultiplu ale
o b ie c t u lu i rep r ez en ta t. D e ex. 1 c m d e p e d e s e n p o a t e c o r e s p u n d e un ei
z e c im i d e m ilim etru p e d im e n s iu n il e unui cristal de zăp a d ă sau unei di stan le
de 100 d e k m pe harta u n ei reţele feroviare.
1 07
 ❖ La proiecţia di metrică, sau proiecţia generală, corpul se
presupune a fi opac. Muchiile vizibile sunt redate prin
linii continue, iar cele invizibile prin linii punctate. Axa
orizontală este redată pentru măsurarea unghiulantăţii
rotaţiei efectuate pe axa verticală (nu este de obicei
redată grafic), care coincide însă cu muchea verticală a
obiectului care este cea mai aproape de poziţia de
observare.
❖ La proiecţia triplă ortogonală, sunt redate cele două axe
intersectate. Deasupra axei orizontale, în stânga axei
verticale se reprezintă vederea frontală, iar în dreapta ei
cea laterală. Conturul bazei obiectului este redat sub axa
orizontală, în partea stângă a axei verticale. Unghiurile
de contact dintre cele trei reprezentări sunt unite prin
linii punctate.
D etalii privind proiecţiile pot fi găsite în m anualele
respective, dar pentru a rezolva fără prea multă greutate
exerciţiul Ia al doilea parcurs este suficientă explicaţia
practică dată mai departe în soluţia testului, precum şi puţin
exerciţiu în mânuirea raportorului.
O schiţă sumară poate fi considerată satisfăcătoare, de
altfel, în caz că nu aveţi de gând să candidaţi pentru o
slujbă sau vreun curs cu caracter tehnic. în caz contrar,
apelaţi la ajutorul unui prieten mai versat în materie.

108
 6.6 Modulul de răspunsuri la Unitatea 3
Marcaţi cu creionul negru pe m odulul de răspunsuri
soluţiile date de Dvs - indiferent de gradul lor de corec­
titudine. Timpul întrebuinţat pentru marcarea răspunsurilor
se include în ceea ce am numit „Timpul total de execuţie”
al testului respectiv.
Modulul de răspunsuri la Unitatea 3
încercuiţi soluţia propusa de Dvs.
Conexiuni verbale
l) d b c d 2) a b c d 3) a b c d
4) a b c d 5) a b c d 6) a b c d
7) a b c d 8) a b c d 9) a b c d
10) a b c d 11) a b c d 12) a b c d
13) a b c d 14) a b c d 15) a b c d
16) a b c d 17) a b c d 18) a b 0 d
Test de ortografie 1
Da b 2) a b- ■ 3) a b 4) a b 5) a b
6) a b 7) a b 8) a b 9) a b 10) a b
11) a b 12) a b 13) a b 14) a b 15) a b
16) a b 17) a b 18) a b 19) a b 20) a b
21)6 b 22) a b 23) a b 24) a b 25) a b
26) a b 27) a b 28) a b 29) a b 30) a b
31) a b 32) a b 33) a b 34) a b 35) a b
36) a b 37) a b 38) a b 39) a b 40) a b
41) a b 42) a b
Asimilarea unor noi cunoştinţe I - Faza de redare
l) a b c d; 2) a b c d; 3) a b c d ; 4) a b c d

6.7 Soluţii la Unitatea 3

Vocabular * relaţii logice
l/a 2/c 3/b ' 4/c 5/c 6/a 7/a 8/d 9/b
10/a 12/d 13/c 14/c 15/c 16/a 17/b 18/a
Test de ortografie 1
l/b 2/b 3/a 4/b 5/a 6/b 7/a 8/b 9/b
10/a 1l/a 12/a 13/b 14/a 15/a 16/b 17/a 18/b
19/a 20/a 21/b 22/a 23/a 24/b 25/a 26/b 27/a
28/a 29/a 30/b 31/a 32/b 33/a 34/b 35/b 36/b
37/o 38 ia 39/b 40/b 41 /a 42/b
100
 Desen tehnic I

P roiecţia triplă o rto g o n a jă :

Vedere din fată r Vedere din lateral

i / /
i/ /

/ //
/

Vedere în plan
 7. Antrenament intensiv -
Unitatea 4

Cuprins
Testele ce urmează fac parte din genuri cu care deja v-aţi
mai întâlnit - teste de desen tehnic şi de personalitate.
Faptul că în această unitate sunt incluse trei probe din
domeniul tehnic nu trebuie să vă sperie: pentru rezolvarea
primului este de ajuns să vă fi însuşit noţiunile cerute de rezolvarea
precedentului sub-testul de desen.

7.1 Pregătirea pentru test -

Chestionar de Motivaţie Personală
înainte de a trece la procesarea testului propriu-zis, în
programul acestei unităţi aveţi în primul rând obligaţia de a
completa următorul chestionar de motivaţie personală şi de
a evalua intensitatea acesteia conform punctajului realizat.
Aţi avut de răspuns la o investigare sim ilară în prima
secţiune a acestei cărţi [1.3].

Lista de Control 3 - Test de Motivaţie

Indicaţii:
La cele zece afirmaţii ale acestui test veţi răspunde rând
pe rând, nu pe sărite, marcând răspunsul prin bifarea pe o
scară a intensităţii răspunsului cu şase trepte, după cum
urmează:
1. - c ite ş t e cazul deloc
2. = într-o oarecare măsură
3. = mai mult da decât nu
4. = probabil că da
5. = cred că da
6. = d e s ig u r că da
 Nu încercaţi să mai găsiţi şi alte trepte intermediare în
afara celor propuse de noi. Nu staţi să vă gândiţi, ci
răspundeţi în conformitate cu primul impuls. Nu există la
acest test răspunsuri corecte sau greşite, important este să
răspundeţi cu deplină sinceritate.

Test de Motivaţie
Deioc Desiaur
1. Sunî sigur(ă) câ voi termina antrena­
mentul cu cele mat bune rezultate. 1,.,2.,,3...4...5...6
2. Deja constat că, prin acest antrenament
am unele avantaje faţă de alţii. 1...2,.,3..,4.,.5.,.6
3. Sunt mulţumit(ă) de rezultatele obţinute
pânăacum . 1... 2, ,.3. ..4, ..5. ..6
4. In general respect regulile acestui
antrenament. 1...2.,, 3,,.4,.,5...6
5. Voi duce antrenamentul până ta capăt. 1...2...3,,.4...5...6
6. Consider că am început să rezolv exerciţiile
ceva mal uşor decât ia început, 1...2...3...4. ..5...6
7. Tehnicile de autocontrol m-au ajutat
mai mult decât alte metode de învăţare
încercate până acum 1...2...3,,.4,,.5..,6
8. Voi încerca să mă folosesc şi în alte domenii
de tehnicile propuse de această metodă
de antrenament. 1...2...3...4...5...6
9. De câte ori constat că mi-e greu să învăţ
ceva nou sau când văd că pur şi simplu nu
am chef să mă apuc de învăţat, voi apela
în mod cert la tehnicile de autocontrol. 1...2...3...4...5...6
10. Deja constat că am realizat mai mult
decât m-am crezut în stare. 1...2...3...4..,5...6

Adunaţi acum valorile gradelor de intensitate încercuite

şi verificaţi cât de puternică vă este motivaţia de a duce
acest antrenam ent până la capăt şi de a învăţa să vă
confruntati cu situatiile de test.

112
 Evaluarea rezultatelor la Lista de Control 3:
❖ De la 10 la 25 puncte:
Motivaţie redusă spre satisfăcătoare. Este cazul să
întreprindeţi ceva pentru a vă ridica gradul de implicare în
acest antrenament. Aveţi răbdare. Procesaţi sub-textele
acestei unităţi şi acordaţi atenţia cuvenită indicaţiilor din
secţiunea următoare.
❖ De la 26 la 45 puncte:
Intensitatea motivaţiei Dvs este satisfăcătoare spre bună,
Antrenâţi-vă la fel ca şi până acum şi veţi constata cu plăcere
nu numai că veţi obţine rezultate din ce în ce mai bune, dar
şi că motivaţia Dvs va creşte în intensitate.
❖ De la 46 la 60 puncte:
Motivaţia Dvs este bună sau chiar extraordinară. Continuaţi să
vă antrenaţi, dar aveţi mare grijă să nu exageraţi: nu este
cazul ca prietenii sau cei apropiaţi să sufere din cauza dorinţei
Dvs de a vă îmbunătăţi performanţele. Căutaţi în orice coz să
alternaţi momentele de efort cu cele de destindere.

7.2 Cuprinsul Unităţii de Antrenament nr. 4

❖ Desen tehnic - înţelegerea proiecţiilor corpurilor geometrice.
❖ Desen tehnic - înţelegerea desfăşurării suprafeţelor
corpurilor geometrice.
❖ Chestionar de personalitate.
❖ Dexteritatea manuală - îndoirea unor sârme.

7.3 Indicaţii ajutătoare

Asiguraţi-vă prezenţa şi controlul Antrenorului.
Pentru procesarea acestei unităţi de antrenament aveţi
nevoie^pe lângă materialele de care v-aţi folosit până acum
(creion negru moale, radieră, raportor, coli de hârtie si -
desigur - cronometru) şi de câteva bucăţi drepte de sârmă
(sârmă de fier moale sau de cupru de 1 - 2 mm diametru)
de minimum 20 cm sau maximum 30 cm.
Executaţi testul ce urmează în trei etape:
* Prima: imediat după marcarea începutului timpului de
execuţie, cu încadrarea în limitele de timp prevăzute.
* A doua: dupâ cel puţin 18 ore de la încheierea primului
parcurs, dar nu mai mult de 24 ore, fără limite de timp.
* A treia: după cel puţin 1 oră de la încheierea primului parcurs,
dar nu mai mult de 3 ore, cu încadrarea în limitele de timp
prevăzute.
Înregistraţi de fiecare dată rezultatele obţinute atât în
Diagrama de Autocontrol, câî şi în Foile de Supraveghere
Individuală.
Pentru procesarea propriu-zisă a testului aveţi a vă încadra în
cel mult 35 minute.
Puteţi cere Antrenorului să marcheze timpul, începeţi!

A
 7.4.1 D esen tehnic II -
înţelegerea p roiecţiilor corpurilor geom etrice

Descrierea exerciţiului:
Aveţi mai jos o planşă împărţită în trei sectoare, în primul
sector aveţi zece proiecţii triplu ortogonale notate de la A la J, Vi
se cere să identificaţi cărora dintre cele 18 corpuri geometrice
prezentate în sectorul li în proiecţie dimetrică li se potrivesc,
Corespondenţa o veţi marca în al treilea sector prin notarea
numărului corpului geometric în dreptul literei proiecţiei din primul
sector,
Astfel, dimetria nr. 1 corespunde evident proiecţiei ortogonale A.
Veţi nota A) 1.
Timpul de execuţie: 8 minute.

B B sra B B B® E3 B
m B‘B
A B c
g n 0 E

gy 0 0 0 K
□ F
0
G H
0
i
mj
 7.4.2 D esen tehnic III-
înţelegerea d esfăşu rării suprafeţelor
corp urilor geom etrice

Descrierea exerciţiului:
Aveţi mai jos cinci suprafeţe desfăşurate ale unor obiecte
tridimensionale, Pentru fiecare dintre acestea vi se propun patru
răspunsuri posibile, indicate, ca de obicei, prin literele A, B, C şi D,
Vi se cere să marcaţi care sunt soluţiile corecte,
Timp de execuţie: 4 minute.

r\ d

^ 0

B C

O
8 C

EP O )

A B C

/O

B C

<f) <A ftf

11
 7.4.3 Chestionar de personalitate

Indicaţii:
Aveţi de indicat, la tei cum aţi mai facut-o la iistete de control
pentru masurarea motivaţiei, gradul de corespondenţa cu
propriile atitudini, sentimente ori preferinţe personale pentru un
pachet de 36 de afirmaţii.
Veţi răspunde cu spontaneitate, rând pe rând, nu pe sărite,
marcând răspunsul prin bifarea pe o scară a intensităţii
răspunsului cu şase trepte, după cum urmează:
1, = nu este cazul deloc 2. = într-o oarecare măsură
3, = mai mult da decât nu 4. - probabil că da
5. = cred că da 6, = desigur că da
Nu încercaţi să mai găsiţi şl alte trepte intermediare în afara
celor propuse de noi. Nu staţi să vă gândiţi, ci răspundeţi în
conformitate cu primul impuls. Nu există la acest test răspunsuri
corecte sau greşite, important este să răspundeţi cu deplină
sinceritate.
Timp de execuţie? 15 minute

Deloc Desiaur
1. Când mă dezbrac îmi aranjez cu grijă
îmbrăcămintea în garderob sau
împăturind-o frumos indiferent
unde aş aşeza-o. 1...2...3...4,..5..,6
2. Nu suport să văd, nici măcar pentru
câteva minute deranj sau murdărie îh
locuinţa mea. 1...2,..3.,,4..,5,..6
3. Mereu mă gândesc la complimentele pe
care mi le făcea mai înainte soţul/
prietenul (soţia/prietena). 1...2...3...4...5...6
4. Nu pierd nici când ocazia de a-mi
întrebă prietenii ori cunoştinţele ce
lucruri noi au mai învăţat. 1,.,2...3...4...5...6
5. Evit so ţiile mici şi prea încărcate din
cauza sentimentului de nelinişte pe care
mi-l provoacă. 1.,.2...3..,4,..5...6
6. Uneori mi-e teamă că m-aş putea sinucide
de deznădejde. . 1,.,2...3...4...5...6
7. Am câteodată nişte supărări că îmi vine
să sparg totul în jurul meu, 1...2...3...4...5...6
117
 8. îmi cam neglijez copii / lucrul /
animalele sau plantele din casă, 1...2,.,3..,4,,.5,,,6
9. Cam pierd din greutate în ultima vreme. 1...2...3...4...5...6
10. De câte ori sună telefonul mă tem că
s-ar putea să fie soţul / soţia mea. 1...2...3...4...5...6
11.Simt uneori aşa, ca o apăsareîh piept, 1...2...3...4...5...6
12. De o vreme mă cam urmăresc necazurile 1...2,..3...4...5,..6
13. Dacă trece o zi fără să am nevoie a
merge la toaletă îmi fac griji pentru
sănătatea mea, 1...2...3..,4.,.5,.,6
14. Nu dorm deloc bine. 1...2.,.3,,.4,,,5...6
15. Mă supăr rău când vine cineva şi-mi
deranjează ori îmi murdăreşte spaţiile
pe care mă străduiesc să păstrez
curate şi ordonate. 1...2.,,3,,.4...5,,.6
16. Decât să mă mai apuc de vreo treabă
mai bine nu mai fac nimic. 1...2.,.3...4...5...6
17. S-ar putea să exagerez încercând
să-mi păstrez mâinile curate, 1...2,., 3... 4... 5...6
18. Nu mă simt îh apele mele când
mă opreşte pe stradă din senin cineva
necunoscut. 1..,2,..3,..4...5.,.6
19. Câteodată mă surprind făcând unele
lucruri despre care am convingerea că
sunt inutile. 1...2,.,3...4...5..,6
20. Mă îngrijorează faptul că mă încearcă
tot felul de dureri de stomac. 1...2...3..,4...5.,.6
21. Obişnuiesc să verific adesea dacă nu
cumva am lăsat lumina, ori robinetele
de gaz sau apă deschise. 1...2...3..,4,,.5...6
22. Mi-e teamă ca nu cumva cineva dintre
cei apropiaţi să sufere vreun accident. 1...2...3...4.,.5...6
23.în general mi-s mâinile aspre şi crăpate. 1...2...3...4...5...6
24. Uneori îmi vine să urlu de draci. 1...2...3...4...5.,,6
25.îmi schimb adeseori părerile. 1...2,,.3...4...5...6
26. îmi reproşez faptul că fac mereu
atâtea greşeli. 1...2...3...4...5...6
27. îmi place să îmi găsesc lucrurile acolo
unde le-am pus. 1...2.,.3...4...5,..6
28. îmi piqce să am mereu în casă lucruri
caretac plăcere celor dragi - gustări,
băuturi - în caz că ml-ar face pe
neaşteptate o vizită. 1...2...3...4...5...6
118
29. Mi-am cam pierdut interesul pentru
sexul opus. 1., .2, ..3.. .4. ,.5, ,.6
30, Sunt muite lucrurile pe care aş vrea să
le fac numai că am început să cam uit
de efe. 1...2...3...4...5...6
31. Mă străduiesc să îmi păstrez ordine, atât
acasă, cât şi acolo unde lucrez / învăţ, 1... 2. .,3, ..4. ..5. ,.6
32. Gândul că trebuie să dau ochi cu
soţul/ soţia (prietenul/prietena) are în
ultima vreme dărui de a mă indispune, 1.. .2. .,3. ..4.. .5, ..6
33, Trebuie mai mereu să mă întorc pentru
a verifica dacă am închis după mine
ferestrele ori uşile, 1...2...3...4...5...6
34, Mă feresc să închei noi cunoştinţe, 1...2...3...4...5...6
35, Mi se întâmplă tot mai des să trebuiască
să caut lucruri pe care nu mai ţin minte
pe unde le-am pus. 1... 2. ..3. ..4.. .5., .6
36. Mă tem tot timpul ca nu cumva să fac
ceva greşit sau cum nu se cuvine, 1...2...3...4...5...6

119
 7.4.4 Dexteritatea manuală - îndoirea unor sârme

Descrierea exerciţiului:
în afară de trei bucăţi de sârmă moale, pe care v-am cerut la
punctul 7.3 să vi le procuraţi nu aveţi nevoie de alte materiale
ajutătoare,
Vi se cere să le îndoiţi conform figurilor din planşa de mai jos.
Timp de execuţie: 5 minute.

120
 7.5. Strategii de rezolvare

Desen tehnic II -înţelegereaproiecţiilor triplu ortogonale

Proiecţiile triplu ortogonale din primul sector al planşei
reprezintă aşa cum am mai văzut în unitatea precedentă
(6.4.4 şi 6.5) fiecare un anumit corp geometric văzut din
faţă (vedere frontală, proiecţie verticală), din pfofil
(proiecţie laterală) şi planul bazei (proiecţie orizontală).
Atenţie: în practică, la asemenea teste planul bazei poate
fi aşezat şi sub planul lateral. într-o astfel de situaţie,
evident, planul bazei va apare rotit cu 90° faţă de aspectul
pe care l-ar avea dacă ar fi, ca în cazul de faţă, aşezat mereu
sub planul frontal. Am optat pentru această prezentare
tocmai pentru a diminua gradul de dificultate
Nu zăboviţi încercând să găsiţi pe rând fiecărei proiecţii
din primul sector dimetriile potrivite: acestea din urmă sunt
mai multe. Deci luaţi-le pe acestea la rând, repede, şi
procedaţi prin eliminare. După o prima trecere, dintre cele
rămase le veţi căuta perechea printre trim etriile încă
nebifate. Timp este suficient.
Desen tehnic II - înţelegerea desfăşurării suprafeţelor
corpurilor geometrice
In secţiunea 6.5 vi s-a explicat ce înseamnă „suprafaţa
desfăşurată” a unui corp geometric. Procedaţi şi aici prin
eliminare, ca mai sus: imaginaţi-vă că ţineţi în mână fiecare
desfăşurare şi vizualizaţi cum ar arăta corpul îndoit pe
liniile interioare care se vor transforma astfel în muchii.
Dacă aveţi dificultăţi la primul pasaj, apelaţi la un
manual de geometrie descriptivă sau - şi mai bine - de
desen tehnic, la experienţa Antrenorului etc.
Chestionarul de personalitate
Trebuie să vă imprimaţi bine în m inte un lucru; la
chestionarele de personalitate răspunsurile trebuie să arate
o atitudine cât mai pozitivă cu putinţă. Chiar dacă realitatea
stă cu totul altfel, sfatul meu este să încercaţi a prezenta un
tablou în cele mai rozalii culori: nu aveţi nici un fel de
problemă nici în viaţă, nici în relaţia de cuplu. Faptul că aţi
pierdut până şi dreptul la ajutorul de şomaj nu a reuşit să vă
zdruncine încrederea în viitor.
Nu uitaţi că pentru psihologia testelor lumea este
perfectibilă: dacă pentru a reuşi la test trebuie să recurgeţi
la minciuni „convenţionale*” - faceţi-o, dar fară a exagera.

Evaluare:
Factorul 1:Temerile neurotice sunt revelate de următorii zece
itemi: 7, 8, 11, 12, 20, 24, 25, 29, 35, 36
Divizor: 10
Calculaţi: suma valorilor infensitâtii la aceşti itemi de:
n = 1 - 1 0 / 10
= ...... ......... FI.

Factorul 2: Nevoia de partener este relevată de următorii

nouă itemi: 4, 6, 9, 14, 15, 18, 23, 27, 33
Divizor; 9
Calculaţi: suma valorilor intensităti la aceşti itemi de:
n = 1- 9/ 9
= .............F 2.
Factorul 3: Maniile sunt relevate de următorii nouă itemi:
1, 2, 3, 5, 13, 17,21,26, 32
Divizor: 9
Calculaţi: suma valorilor intensităti la aceşti itemi de:
n= 1 - 9 / 9
= ............... F 3.
Factorul 4: Teama de viitor este relevată de următorii opt
itemi: 10, 16, 19, 22, 28,30,31,34
Divizor: 8
Calculaţi: suma valorilor intensităti la aceşti itemi de:
n = 1- 8 / 8
= ............... F4.

Procedaţi la evaluare conform schemelor de calcul de

mai sus. Valorile factoriale nu trebuie în nici un caz să
depăşească coeficientul de 2,5. Pentru aşa ceva orice
examinator v-ar diagnostica prezenţa unor tulburări psihice
cel puţin latente.
* C e e a c c a m e r i c a n i i n u m e s c w h i r e i i e s ( m i n c i u n i a lb e ) , n e a d e v ă r u r i c a re n u
f ac rău n i m ă n u i .

122
 Dexteritatea manuală - îndoirea unor sârme
Acest test determ ină în mod subiectiv de câtă
îndemânare puteţi da dovadă. Cu cât produsele eforturilor
Dvs sunt mai conforme cu modelele, şi cu cât vor prezenta
mai puţine devieri de la planul general*, cu atât vor fi mai
bine apreciate de către examinator.
Prin exerciţiu vă puteţi ameliora simţitor rezultatele.

7.6 Modulul de răspunsuri la Unitatea 4

M arcaţi cu creionul negru pe modulul de răspunsuri
soluţiile date de Dvs - indiferent de gradul lor de
corectitudine.
Timpul întrebuinţat pentru marcarea răspunsurilor se
include în ceea ce am numit „Timpul total de execuţie” al
testului respectiv.

Modulul de răspunsuri la Unitatea 4,

Marcaţi soluţia propusă de Dvs,
Desen Tehnic II - înţelegerea proiecţiilor corpurilor geometrice
A ) .......... B).......... C ) .......... D ).......... E)..........
F).......... G ).......... H )............ I ) .......... J ) ..........
Desen Tehnic III - înţelegerea desfăşurării suprafeţelor
corpurilor geometrice
l) a b c d 2)abcd 3) a b c d
4 )a b c d 5)abcd
Chestionar de personalitate conform evaluării
Dexteritatea manuală - îndoirea unor sârme conform evaluării

* P lan ci late ti s e v c r i î i c ă s i m p l u , prin a ş e z a r e a p r o d u s u l u i pe o r i c e sup ra Ni Iii

plană.
 7.7 Soluţii la Unitatea 4

Desen tehnicii- înţelegerea proiecţiilor corpurilor geometrice

A /l; B/6; Ci 10; D /l6; E/4; F/8; G /U ; H/12; 1/9; J / l 7
Desen tehnic III - înţelegerea desfăşurării suprafeţelor
1/D; 2/D; 3/B; 4/B; 5/C
Chestionar de personalitate
Conform evaluării
Dexteritatea manuală
Conform evaluării
 8. Antrenament intensiv -
Unitatea 5

Cuprins
Exerciţiile acestei unităţi testează cunoştinţele ăin domeniul
matematicii şi al cunoştinţelor generale, al aplicaţiilor tehnice,
precum şi puterea de observaţie.
Pentru început însă - un autotest de verificare a motivaţiei
recomandat în mod special celor nehotărâţi, celor care-şi caută
un loc de muncă şi acelora care întâmpina greutăţi în procesele
de însuşire a unor cunoştinţe.

8.1 Motivaţia: autotest

în cazul în care intenţionaţi să continuaţi cu mai multă
aplicaţie antrenamentul în vederea trecerii testelor, este
necesar să procedaţi la o nouă verificare a intensităţii
motivaţiei.

Lista de Control 4. - Test de Motivaţie

indicaţii:
Acest test are scopu! de a vă măsura intensitatea atitudinii
faţă de programul de antrenare.
Aveţi de acum suficientă experienţă în privinţa testelor de
acest gen, aşa că nu vom mai repeta indicaţiile de rigoare.
Dacă este nevoie, verificaţi-vă modui de completare cu
precizările de la precedentul test din cuprinsui subsecţiunii 7.1.

Acest^afirmafii corespund convingerilor mele:

Deioc Desigur
1. Exerciţiile tehnice efectuate până acum
în cadrul antrenamentului m-au făcut sa îmi
însuşesc noi cunoştinţe în acest domeniu. 1...2. ..3. .,4. .,5. ..6
2. Chestionarele de personalitate m-au ajutat
să îmi cunosc mai bine posibilităţile . 1...2...3...4...5...6
 3. Pana acum am reuşit sâ rezolv exerciţiile
fără a depune eforturi deosebite 1...2...3...A...5...6
4. Am respectat întocmai regulile impuse
de programul de antrenament 1...2...3...4...5...6
5. Am hotărât că voi continua până la sfârşit
acest antrenament, 1...2.,.3...4...5...6
6. Am putut deja să constat efectele
pozitive ale acestui antrenament, 1...2.,.3...4...5...6
7. înregistrez cu conştiinciozitate şi în mod
regulat timpii de execuţie în Diagrama de
Autocontrol. 1...2...3,,.4,..5..,6
8. Am convingerea că voi putea utiliza şi în
alte domenii unele dintre cunoştinţele
dobândite pe parcursul acestui
antrenament. 1,,.2,,,3,,.4,,,5..,6
9. Dacă voi constata vreodată că am
greutăţi în efortul de a învăţa ceva, ştiu
că voi putea folosi tehnicile de autocontrol
învăţate pe durata acestui antrenament. 1...2...3...4...5...6
10,Una peste alta pot spune că deja am
învăţat mai mult decât m-am aşteptat
laînceput. 1.,,2...3...4...5...6

Faceţi totalul valorilor intensităţii răspunsurilor şi

comparaţi-1 cu datele de evaluare de mai jos.

Lista de Control 4: evaluarea rezultatelor

* De la 10 la 25 puncte:
Motivaţie redusă spre satisfăcătoare. Nu este exclus ca
acesta sa fie rezultatul neglijării recomandărilor privind
tehnica încheierii Contractelor Personale pentru fiecare test în
parte cu un Antrenor / Antrenoare, Dacă aşa este, vă
sfătuiesc să apelaţi la un astfel de ajutor şi să reluaţi de la
început antrenamentul respectând de data aceasta toate
sfaturile şi sugestiile autorului. Dacă nu - atunci este cazul sa
revizuiţi problema penalizărilor şi recompenselor, înăsprindu-le
pe primele şi marindu-le corespunzător pe cele din urma.
❖ De la 26 la 45 puncte:
IntensjJhtea motivaţiei Dvs este satisfacătoare spre buna.
Antrenaţi-va la fel ca şi până acum şi veţi constata cu plăcere
nu numai ca veţi obţine rezultate din ce în ce mai bune, dar
şi ca motivaţia Dvs va creşte în intensitate.
126
❖ De ia 46 la 60 puncte:
într-adevăr aveţi un potenţial de auîomotivaţie remarcabil.
Continuaţi neapărat sa vă antrenaţi ca pâna acum, pentru
că deja antrenamentul a început să dea rezultatele scontate.

8.2 Recomandări pentru Antrenor

Sarcinile Antrenorului nu trebuie trecute cu vederea de
către probant şi cu atât mai puţin de către antrenorul însuşi.
El este cel care are responsabilitatea pentru procesarea
corectă a testelor şi a întregului program de antrenament, el
este cel care supraveghează încadrarea în limitele de timp,
ori de câte ori este cazul, el încasează penalizările şi acordă
recompensele.
Despre recompense
A cordarea de recompense nu este câtuşi de puţin o
sarcină uşor de dus-la îndeplinire.
Recompensele pot fi de două feluri:
a. acţiuni de suport pentru întregul program de antrenament
Şl
b. acţiuni care, fiind în concordanţă cu ceea ce probantul
socoteşte ca plăcere, divertisment, hobby, sunt - conştient
sau subconştient - dorite de acesta şi ca atare pot
constitui stimulente pentru căutarea de alte bune rezultate
recompensabile.
Din prima categorie, cea a acţiunilor de suport, fac parte
recompense cum ar fi:
❖ Constatarea reducerii timpilor de execuţie prin compararea
datelor din Diagramele de Autocontrol.
❖ Constatarea ameliorării intensităţii motivaţiei prin compararea
evateiârjlor Listelor de Control.
❖ Acordarea de laude de fiecare dată când timpul de
execuţie este egal sau mai mic decât cel optim indicat.
♦> înregistrarea rezultatelor pozitive în Foile de Supraveghere
Individuală

127
 Una dintre cele mai importante sarcini ale Antrenorului
este aceea de a sublinia momentele în care probantul, prin
rezultatele eforturilor depuse, merită recompensele de mai
sus. El are obligaţia, nu numai de a evidenţia succesele
probantului, dar şi de a-1 provoca să îşi adreseze singur
epitete laudative, de genul „Yes, sunt tare!”, „Bun mai sunt
la chestiile astea!”, „Ştiam eu că voi avea succes la
antrenamentul intensiv!”, „Mai este cineva care să se poată
autodisciplina ca mine?” etc.
Recompensele din cea de a doua categorie în schimb, au
menirea de a creia o bună dispoziţie propice executării
cxerciţiilor, de a le mări atractivitatea. Acordate în conformitate
cu condiţiile din Contractul Personal, ele pot consta în:
❖ Ascultarea unor CD-uri cu muzică,
❖ Vizionarea unor filme ori a unor meciuri,
❖ plimbare prin Mall sau prin magazine
❖ Conlucrarea în efectuarea unor reparaţii sau bricolaje
❖ O ieşire la iarbă verăe, o masă la restaurant etc.
Recompensele din prima categorie se acordă imediat iar
cele din a doua cel mai târziu la sfârşitul săptămânii în care
au fost constatate. Penalizările în schimb se aplică imediat.

8.3 Sarcinile de îndeplinit în Unitatea 5

❖ Comparaţi rezultatele testului ăe motivaţie cu cele ale testelor
precedente.
❖ întocmiţi contractul personal pentru această unitate.
❖ Stabiliţi recompensele şi penalizările.
❖ Completaţi Diagrama de Autocontrol.

8.4 Conţinutul Unităţii de Antrenament nr. 5

.
❖ Exercftii de matematică - calcularea procentajelor.
❖ Aptitudini tehnice - mecanică.
❖ Aptitudini tehnice - electricitate.

128
* Cultura de specialitate 1- pictori şi operele ior
* Test de concentrare li
* Pregătirea pentru test.

8.5 Indicaţii ajutătoare

Asiguraţi-vă prezenţa şi controlul Antrenorului.
Executaţi testul ce urmează în trei etape:
❖ Prima: imediat după marcarea începutului timpului de
execuţie, cu încadrarea în limitele de timp prevăzute.
❖ A doua: vdupă cel puţin 18 ore de la încheierea primului
parcurs, dar nu mai mult de 24 ore, fără limite de timp.
❖ A treia: după cei puţin 1 oră de la încheierea primului parcurs,
dar nu mai mult de 3 ore, cu încadrarea în limitele de timp
prevăzute,
înregistraţi de fiecare dată rezultatele obţinute la fiecare
subtest, nu numai ta sub-testul respectiv şi pe Modulul de
Răspunsuri, dar şi în Diagrama de Autocontrol, şi în Foile de
Supraveghere Individuală. Pentru procesarea propriu-zisă a
testului aveţi a vă încadra în cel mult 45 minute.^
Puteţi cere Antrenorului să marcheze timpul. începeţi!

8.6.1 E xerciţii de m atem atică - procente

Descrierea exerciţiului:
Nu aveţi voie să utilizaţi calculatoare de nici un fel, nici coli ae
hârtie pentru efectuarea calculelor. Eventuale socoteli pot fi
făcute numai în minte. Va trebui sa aiegeti, dintre cele patru
variante de soluţii sugerate, pe cea corecta, prin încercuire.
Timpul de execuţie: 20 minute

1) Preţui unei cârti a fost majorat ae ia 16.000 la 20.000 lei. De câ+

la suta este creşterea?
a) 15%; b) 20 %; c) 25 %; d) 30 %.
2) Preţul unu1pacheţel de praf de copt a scăzut de ia 3.600 lei la
3.200. Cu căt a scăzut preţul?
a) 111/9%; b) 12 %; c) 111/2%; d)10,ll%

12 ^
 3)Costul chiriilor a crescut cu 8 %. Cât are de plata familia
lonescu daca pana acum platea
750.000 lei pe luna?
a) 800,000 lei; b) 810.000 lei; c) 780.000 lei; d)850.000 lei
4) Pe cele trei rafturi ale unui depozit sunt 260 de mere, Daca pe
primul sunf 80 de mere, iar pe al doilea 90, câte mere sunt pe
cei de-al treilea raft?
a) 70; b) 80; c) 90; d) 100
5)DI Popescu primeşte în plicul de chenzina 47 hârtii de câte
50.000 iei. Cât ia di Pcpescu ia chenzina?
a) 2.350.000 lei; b) 2.300,000 lei; c) 2,370,000 lei; d)2,250.000 lei
6) Un automobil mai vechi merge pe o iunga autostrada cu
viteza constanta de 66 km pe ora, Câţi kilometri va parcurge
el în 4 ore şi 40 de minute?
a) 180 km; b) 177 km; c) 176 km; d) 172 km
7)Un biciclist parcurge în patru minute un kilometru, Ce distanţa
va acoperi într-o ora şi patruzeci de minute?
a) 70 km; b) 75 km; c) 85 km; d) 68 km
8)Dupa ce cântăreşte 8 kilograme de cartofi, vânzătorui îi da
Măriei 60,000 lei restul la o hârtie de 100,000 lei. Cu cât a
cumpărat Maria kilogramul de cartofi?
a) 8,000 iei; b) 6.000 iei; c) 4.000 lei; d) 5.000 lei
9)Di Georgescu are o livada de 130 m lungime şi 90 m lăţime?
Pentru a vărui gardul împrejmuitor el face de tr.ei ori înconjurul
terenului. Câţi metru a parcurs el în total?
a) 1230 m; b) 1320 m; c) 660 m; d) 880 m
10) Pentru a ajunge la atelier, dl Vasilescu are nevoie de 45 de
minute. Cât timp îl ia în total dusul la lucru într-o săptămână
de cinci zile lucrătoare?
a) 7 h 50'; b) 6 h 30'; c )7 h 2 5 '; d) 7 h 30'
11)Vasile cumpără zece saci de grâu, care cântăresc cu totul
500 kg. Greutatea sacilor goi este de 2% din greutatea totală.
Preţul de en-gros ai grâului este de 1.200 lei pe kilogram. Cât
are Vasile de plătit pentru grâui cumpărat?
a) 490.000 lei; b) 600,000 lei; c) 588.000 lei d) 618.000 lei

130
 8.6.2 Aptitudini tehnice I - mecanică

Descrierea exerciţiului:
Pentru determinarea capacitâţii de înţelegere a unor
probleme simple de mecanică,în cazul de faţă felurite transmisii,
va trebui să indicaţi dintre variantele fiecărei teme (în prima
parte două iar în a doua parte a exerciţiului trei variante) pe cea
corectă.
Timp de execuţie: 6 minute.

1) Pornind de la stânga spre dreapta, indicaţi în ce sens se va

învârti ultima roată, cea din dreapta. înspre A sau înspre B?

O b O
«■> (Gg O o ®1b

2) Pornind de la stânga spre dreapta, indicaţi Tn ce sens se va

învârti'greutatea din dreapta. înspre A, înspre B, ori nu poate
funcţiona C

a O b O c O
 8.6.3 Aptitudini tehnice II- electricitate

Descrierea exerciţiului:
Pentru determinarea capacităţii de înţelegere a unor
probleme simple de electricitate, în cazul de fată felurite circuite
electrice, va trebui să indicaţi din soluţiile indicate pentru fiecare
tema pe cele corecte, atât pe foaia de test, cât şi pe Modulul de
Răspunsuri ia Unitatea 5.
Atenţie: spre deosebire de exerciţiile precedente, aici fiecare
tema pune doua probleme: una de funcţionare a circuitului, iar
a doua de identificare a tipului de circuit,
Timp de execuţie: 5 minute,

Pentru fiecare schemă de circuit vi se cere sa indicaţi

urmatoarele: a - circuitul va funcţiona; b - circuitul nu va
funcţiona; c - acesta este un circuit în serie; d - acesta este un
circuit Tn paralei
D a b c d 2)abcd 3)abcd
4)abcd 5)abcd

1IEtr 2D F

“1 5 a

I
 8.6.4 C ultură de specialitate I -
pictori şi operele lor

Descrierea exerciţiului:
Răspunsurile la itemii acestui subtest presupun o destul de
serioasă cunoaştere a culturii naţionale şi europene.
Procedaţi ia identificarea răspunsurilor corecte prin încercuire.
Timp de execuţie: 7 minute.

1 Cine a pictat tabloul „Dans ţărănesc"? •

a. Pieter Brueghel bătrânul; b. Theodor Aman; c. Jan Vermeer
2 Cine a pictat tăbloui „Peisaj cu stânci la Fontcinebleau"?
a. Rubens; b. Nicolae Grigorescu; c. Manet
3 Core din datele următoare corespunde vremii când a trăit
Leonordo dă Vinci?
ă. 1501 - 1573; b, 1338 - 1401; c. 1452 - 1519
4 Câte tablouri a pictat în viata sa Rembrandt?
a, 350; b. 475; c, 500; d. 700
5 Cine a pictat tabloul „Omul cu tichie ălbăstră"?
a. Antonis van Dyck; b. Albrecht Durer; c, Jan van Eyck
6 Auzim destul de des vorbindu-se despre frescele pictate de
cutare pictor. Dar ce înţelegem oare prin pictura „ai fresco"?
a. pictura cu culori ăe apă; b, pictura pe zidaria proaspătă;
c. pictura în aer liber; d. pictura naiva
7 Unde s-a născut Pablo Picasso?
a. în Sponia; b. în Jara Bascilor; c. în Franţa; d. în Andaluzia
8 Care este relaţia de rudenie dintre pictorii Nicolae Grigorescu
şi Lucian Grigorescu?
a. Lucian este fiul lui Nicolae; b. au fost fraţi;
c. Nicolae este bunicul lui Lucian; d. nu au fost rude
9 Fresca „Cina cec de Taină" din Capela Sixtină a fost pictata
de:
a. Rafael; b. Michelangelo; c. Buonarotti; d. Leonardo da Vinci
10 Cine a pictat „Dezastrele Războiului":
a. Francisco de Goya; b. Pablo Picasso; c. Gauguin
d,-IMRepin
11 Care este cel mai cunoscut muzeu de arta din Paris?
a. La Galerie Naţionale; b. Le Musee dei Ouvre
c. Le Moulin Rouge; d. Le Louvre
12 Cine este socotit a fi părintele impresionismului?
a. Auguste Renoir; b. Claude Monet; c, Edouard Manet
d. Edgar Degas
133
13 Cine a pictat „Rondul de Noapte"?
a. Petrus Rubens; b. Rembrandt van Rijn; c. Jan van Delft;
d. Vincent Van Gogh
14 Ce înseamnă o „pietâ"?
a, reprezentarea Fecioarei cu pruncul lisus; b. reprezentarea
Fecioarei cu lisus mort; c, reprezentarea Sfintei Treimi; d. un
monument funerar din marmora
15 Ce se înţelege prin „incunabule"?
a. imprimarea picturilor pe hârtie; b. tipărituri de dinainte de
1500; c, imprimarea picturilor pe pânza de in; d. primele
tipărituri ale lui Gutenberg
16 Cine a pictat „Ai noulea val"?
a. I.K. Aivazovski; b, Delacroix; c. S.l. Dejnev; d, O. Kokoschka
17 Cine este autorul tabloului „Pădurea Desfrunzită"?
a. Theodor Aman; b. N. Tonitza; c. loan Andreescu;
d. Gh. Petraşcu
 8.6.5 Test de concentrare II

Descrierea exerciţiului:
încercuiţi fiecare literă care nu este aceeaşi ca litera aflata în
grupul de deasupra. (Aveţi 17 rânduri duble iar pe fiecare se află
căte 2 x 5 grupe de câte 8 semne : litere şi cifre).
De exemplu primul grup: WERÎ YDER
W ERT
Timp de execuţie: 7 minute

WF RI YD ER PO ! UY T R B NMBGYTSE N WE R V G I O POI A S D E R
WERT X F R E O P 1UY T BR NM BG X T R E NW E R UG 1 0 P O 1A SBB P

LKJHYGYU BNH I O F P R PO ! U Y T B U A S D B J U IO P K I U V î BG
L K I HVGXU BN F I O ERP PO 1 U X Y E U A S B D ! UJO PK I V Y T G B

J HYU I O K B B H Y U I OP K 6 HU I J KUY A WE R T Y B H ASWE I O P J

J H X U i O BG G H X ’J i O P H HBU I J K U Y A Q'.V E R Y B H A SW E I O P J

VU i O P U I O ASDHYU IO PO I U H J U I A QW E R Y 0 I Q J R I TO P K
V U I O P U I P A SDHXUIC POI U Y T R E AQVVE R I I U Q U I O I O P K

N H U I KO J U U I J U IO K I POLYNE S I SC H RA B I K QU : OMAR T
N H U I KO J U U I J U ŢO K O PO L U X E S T SCHRBAK I GU I Z O MA T

C PMMOS D U MS D O S P C A N WE N D E R H ANDBUCHO H N EG £WO R

C.MPMOS U D MASSPARTAKUS ND RRH ANDBUNDE S T A G EWOR

A B DU HN IO MKOP ! KO L K LO 1 P L 0 1 A B S H U I PO BO L I V 1 E N
ABDUHNOi MKOPL I O L K L 0 1 P LO 1 A B S H U I PO OL! I V i EN

ABGRUNDO SCHLUS3C ER i C H L ! C WO N i C A U N DRENA" F S

ABR I NDDO HC S L U S i O E R 1K K L : K O M t N O A ’J N DREMAIAS

’.V ! N D ^ O P P JH'J : O P K N H U U Y I U 1U POPOPO:U MNHBHHGT

'„Vi N D R O B B J U 1O i L K N HUH I j 1K U PO P O O O i U M M M M 8 HG T

J HHYUVGH h g ; r e y u i N B BG T R T Y JHHGTRFG D F GD F DG :
G HYD U J G H H G T R E / I U N 8 BDG TH X H J H H I R FG D F G D G BG i

H J U R I TO U O J U : O Ol 2 3 J HY U i 0 t Y î E4 56 I I U I 6 6 I O
O I U l Y T OU o Jj !o :o i 2 B J HY U 1c b XV E 4 5 â î I U 16 6 6 1O

W' I U Y Y 7 6 8 j H Y U U I 10 12 3 4 3 8 9 K 9 8 7 6 7 0 10 LK J H J H I O
V; ! U 7 7 7 6 8 J 4 F UU 1 1 G 12 3 4 3 B 9 K 9 B 7G 7 C 1 O LK J H 1O

WERWTY70 J HD T E J 7 1 H DG2 7 8 9 H j HD 7 T 2 3 9 KKHHYY89

W E RG T Y 7 0 J UHD E R 7 1 H DG 2 1 8 9 H J HD 7 T 2 3 9 KK H UV W a 9

H G G T Y^.l«9-6 7 5 C H LA C H T B E 1D EM B I R K EN BA U MKOE I NE R
H G G T Y T 9-8 9SCHUCHT î B E i D li M B I R K EN BA U KOE L N E R

J U I I IWY 8 K J UY HH 7 7 K UR ZV0 R2 O O O G E H E IM L ICHTARA

J U L I WA R 9 KUR Vh H 8 8 K U Z R VOR l A- E : G E H E N L I C H I c RA

U S I N E U RO IV U N K i K P A GENA U 6 7 9 W EN N 1 2 8 9 W I 7 8 9 I E R
U S I N E U RO M li N K I 7 8 A HENAU67 Q M EZ 7 1 2 B 6 W l 7 9 8 ER T

Z U S O M Ivi E R N E D E RVVAM ) 2 8 1 9 8 9 N D E R KO E L NERBUCHT

ZUSUMMER N ED RENAM 13 8 1 9 9 8 1 D GRR KO E L TCHBUCHT

135
 8.7 Strategii de rezolvare
Pentru subtestele din această Unitate nu putem indica
strategii speciale.
Cu toate acestea, iată câteva sugestii care ar trebui să vă
uşureze găsirea soluţiilor corecte pentru cel de-al doilea
parcurs:
Exerciţii de matematică - calcularea procentajelor
Lecţii despre felul în care se calculează procentele se
găsesc în manualele şcolare. Dar procedeul mintal cel mai
simplu pentru aflarea a „x” % dintr-un număr dat este punerea
unei virgule zecimale înaintea ultimelor 2 cifre (împărţirea
acestuia la 100) şi înmulţirea rezultatului cu procentajul
căutat. De exemplu: 2 % din 240 este 2,40 x 2 = 4,80.
Aptitudini tehnice ~ mecanică şi electricitate
Asemenea teste, în realitate exerciţii de perspicacitate,
sunt în mod curent întâlnite în toate cursurile tehnice, dar şi
în cărţile de sfaturi practice.
a. La subtestul de mecanică este suficient să gândiţi şi
veţi putea constata singuri că:
❖ Fiecare roată de transmisie se va roti în sensul invers
celei precedente.
❖ Fiecare curea (sau lanţ) va transmite roţii urm ătoare
acelaşi sens de rotaţie.
❖ Atunci când mişcarea unei came este transmisă unei
glisiere, aceasta din urmă se va mişca după conturul
camei.
b. Pentru subtestul de electricitate vă dăm următoarele
explicaţii sumare şi empirice:
❖ Pentru ca un circuit electric să poată funcţiona, curentul
trebuie să poată circula prin aparatul consumator, în
cazurile noastre aparatele sunt becuri. Circuitul trebuie
să poată fi deschis sau închis prin intermediul unui
com utator instalat înaintea prim ului consum ator sau
înainţga fiecărui consumator.
❖ Pcntfri a putea asigura circulaţia curentului prmtr-un
aparat consumator, trebuie să îl considerăm pe acesta
din urmă ca pe un fragment de conductor (sârmă, cablu
136
 electric) intercalat în conductorul propnu-zis. Aceasta se
realizează prin legarea la cei doi poli (pozitiv şi negativ)
ai sursei de curent a doi conductori, fiecare la contactul
corespunzător al consumatorului.
❖ Legând ambii conductori la acelaşi contact al
consumatorului interzicem accesul curentului în
consumator iar acesta din urmă nu va funcţiona. Schema
este greşită, putând provoca un scurt circuit.
❖ „Legarea în paralel” a doi sau mai mulţi consumatori
înseamnă conectarea tuturor la acelaşi conductor cu
borna ori contactul de acelaşi semn (pozitiv sau negativ)
pe sensul de ducere şi cu toate bornele / contactele de
semn opus pe conductorul cu sens de întoarcere a
curentului spre sursă.
❖ „Legarea în serie” a doi sau mai mulţi consumatori
înseamnă conectarea tuturor pe conductorul de ducere,
fiecare cu borna ori contactul de un semn la borna ori
contactul de semn opus al consumatorului următor. La
ultim a bornă liberă a ultimului consum ator se leagă
conductorul cu "sensul de întoarcere.
Cultură de specialitate I - pictori şi operele lor
Verificaţi-vă cunoştinţele privind atât pictorii de renume
european cât şi pe cei români cu ajutorul Micului Dicţionar
Enciclopedic, al dicţionarelor de artă sau chiar a unor
lucrări monografice, albume etc. Vizitaţi pe îndelete
M uzeul de Artă, expoziţiile itinerante* şi pe cele ale
artiştilor contemporani. Pictura, sculptura, fotografia, artele
decorative, muzica simfonică etc. - sunt domenii despre
care orice individ cu pretenţii de intelectualitate ar trebui să
posede un bagaj minim de cunoştinţe care să contribuie la
dezvoltarea bunului gust şi a capacităţii de a identifica şi
respinge kitsch-ul
Acesta a fost doar un exemplu al unei categorii de
exerciţii 'frecvent întâlnite în testările de selectare sau
promovare, de fiecare dată însă domeniul pus sub scrutin
fiind în mod evident compatibil cu specificul odronatorului
❖ Iti nerant = c a re s e d e p l a s e a z ă dintr-un lo c într-altnl. T e r m e n u l e s t e f o lo s it în
s p e c i a l e u pr iv ir e la m a n i f e s t ă r i l e d e tip e x p o z i t i o n a h dar si la e x e r c ita r e a
unor profesiuni.

137
de test: pentru angajarea la o întreprindere metalurgică, la
admiterea la facultatea de stomatologie, la un institut de
specializare în zootehnie sau în turism, întrebările vor fi
altele.
Exam inatorii nu vor fi câtuşi de puţin indulgenţi cu
probanţii care se dovedesc a nu cunoaşte generalităţile
specifice temei de examen, presupunându-se că orice
candidat ar trebui să aibă mai m ult decât un minim de
informaţii la obiect.
Antrenamentul nostru are drept scop să vă familiarizeze
cu toate tipurile de test. Pentru direcţiile preferate alegerea
m aterialului docum entar necesar răm âne strict 1a
latitudinea Dvs.
Test de concentrare II
Multe dintre .testele de acest tip încep prin a da
informaţii relativ succinte cu privire la ce anume se cere
candidatului, tocmai pentru a-1 obliga să îşi concentreze
mai mult atenţia asupra modului de rezolvare.
Atenţia este o caracteristică individuală perfect
antrenabilă. Vă veţi convinge de aceasta când veţi compara
rezultatul obţinut la prim a încercare cu cele din urm ă­
toarele două parcursuri.
Vă recom and să căutaţi a vă exersa capacitatea de
concentrare, atenţia vizuală, cu ajutorul unora dintre testele
ce apar în mod curent atât în reviste sau magazine cât şi în
culegeri cu scop educaţional sau de divertisment de genul
„cunoaştcţi-vă singuri”.
Un exerciţiu care vă este încă şi mai mult la îndemână
este acela de a aduna coloane de câte minimum zece - dar
nu mai mult de douăzeci - de numere.

138
 8.8 Modulul de răspunsuri la Unitatea 5
Marcaţi cu creionul negru pe modulul dc răspunsuri
soluţiile date de Dvs - indiferent de gradul lor de corectitudine.
Timpul întrebuinţat pentru marcarea răspunsurilor se
include în ceea ce am numit „Timpul total de execuţie” al
testului respectiv.

Modulu! de răspunsuri la Unitatea 5.

Marcaţi soluţia propusă de Dvs.
Exerciţii de matematica - procente
1) a b c d 2) a b c d 3) a b c d
4) a b c d 5) a b c d 6) a b c d
7) a b c d 8) a b c d 9) a b c d
10) a b c d 11) a b c d
Aptitudini tehnice I - mecanică
la ) a b - lb ) a b lc ) a b ld ) a b
2a) a b c 2b) a b c 2c) a b c
Aptitudini tehnice II ■ electricitate
1) a b c d 2) a b c d 3) a b c d
4) a b c d 5) a b c d
Cultură de specialitate 1- Pictori şi operele lor
1) a b c d 2) a b c d 3)a b c d
4) a b c d 5) a b c d 6) a b c d
7) a b c d 8) a b c d 9) a b c d
10) a b c d 11) a b c d 12) a b c d
13) a b c d 14) a b c d 15) a b .c d
16) a b c d 17) a b c d
Test de concentrare II
Notaţji^fuimarul total de litere încercuite pe fiecare rând
inferior al celor 17 perechi:
Rândul 1 ........ Rândul 7 :...... Rândul 13:........
Rândul 2 ........ Rândul 8 : ...... Rândul 14:........
Rândul 3 ........ Rândul 9 : ...... Rândul 15:........
Rânduf 4 ........ Rândul 10:...... Rândul 16:........
Rândul 5 ........ Rândul 11:...... Rândul 17:........
Rândul 6 ........ Rândul 12:......
139
 8.9 Soluţii la Unitatea 5

Exerciţii de matematică - procente

1 / c; 2 / a; 3 / b; 4 / c; 5 / a; 6 / c; 7 / a; 8 / d; 9 / b; 10 / d;
11 / c
Aptitudini tehnice I - mecanică
1a / b; 1b / a; 1c / b; d / b; 2a / a; 2b / c; 2c / a
Aptitudini tehnice II - electricitate
1/ a d; 2 / a c; 3 / b c; 4 / a c; 5 / a d
Cultură de specialitate I - pictori şi operele lor
1/ a; 2 / b; 3 / c; 4 / d; 5 / c; 6 / b; 7 / a; 8 / d; 9 / d; 10 / a;
11 / d; 12 / b; 13 / b; 14 / b; 15 / b; 16 /a ; 1 7 / c
r/t? concentrare II
Rândul 1 16 Rândul 7 7 Rândul 13: 8
Rândul 2 18 Rândul 8 16 Rândul 14: 11
Rândul 3 12 Rândul 9 17 Rândul 15: 12
Rândul 4 11 Rândul 10 16 Rândul 16: 14
Rândul 5 12 Rândul 11 12 Rândul 17: 12
Rândul 6 19 Rândul 12 12
9. Antrenament intensiv - Unitatea 6

în aceasta unitate vom reveni la antrenamentul pentru testele

de verificare a bagajului de cunoştinţe cu caracter generai dar
şi a ceior dintr-un domeniu tehnic specific,

9.1 Sarcinile de îndeplinit în Unitatea 6

❖ Comparaţi rezultatele testului de motivaţie cu cele ale testelor
precedente.
❖ Repetaţi testul de motivaţie precedent.
❖ întocmiţi contractul personal pentru această unitate,
*> Stabiliţi recompensele şi penalizările.
❖ Completaţi Diagrama de Autocontrol.

9.2 Conţinutul Unităţii de Antrenament nr. 6

❖ Asimilarea unor cunoştinţe noi II * Faza de înregistrare.
❖ Test de ortografie II.
❖ Cunoştinţe generale I - bagaj lexical.
❖ Cunoştinţe de specialitate li - Metalurgie.
❖ Asimilarea unor cunoştinţe noi II - Faza de redare.

9.3 Indicaţii ajutătoare

Asiguraţi-vă prezenţa si controlul Antrenorului. Aveţi
nevoitele cronometru, creion, radieră şi - eventual - câteva
coli de hârtie.
Executaţi testul ce urmează în trei etape:
❖ Prima: imediat dupa marcarea începutului timpului de
execuţie, cu încaărarea în limitele de timp prevăzute.
❖ A doua: dupa ce! puţin 18 ore de Ja încheierea primului
parcurs, dar nu mai mult ăe 24 ore, fără limite de timp.
141
❖ A treia: după cel puţin 1 ora de la încheierea primului parcurs,
dar nu mai mult de 3 ore, cu încadrarea în limitele de timp
prevăzute,
înregistraţi de fiecare dată rezultatele obţinute la fiecare
sub test, nu numai la sub-testul respectiv şi pe Modulul de
Răspunsuri, dar şi în Diagrama de Autocontrol, şi în Foile
de Supraveghere Individuală. Pentru procesarea propriu-
zisă a testului aveţi a vă încadra în cel mult 40 de minute.
Puteţi cere Antrenorului sa marcheze timpul. începeţi!

9.4.1 A sim ilarea unor noi cunoştinţe II -

faza de în registrare

Descrierea exerciţiului:
Aţi mai avut ăe procesat un asemenea exerciţiu. Citiţi cu
atenţie textul de mai jos şi reţineţi-l pentru a putea răspunde
peste câteva minute la întrebări privind informaţiile conţinute.
Timpul de execuţie: 10 minute

Pe scurt despre Chestionarele de Personalitate

în elaborarea itemilor de analiză factorială a răspunsurilor la
chestionarele de personalitate s-a ţinut seama de cei utilizaţi atât
în investigările preliminare aie lui Beck (1967). căt şi în cele
efectuate de către Wanderer şi Cabot (1979), Aceştia au
analizat un total de 196 de chestionare, fiecare cu câte 95 de
itemi, Şi pentru operarea acestei evaluari a fost elaborata o
matrice factoriala de tip Varimax, care sa poata determina cu
suficienta acurateţe patru factori. Ordonaţi după criterii de
varianţa aceştia sunt următorii:
Factorul 7: Temerile sau fobiile. Ele au doua componente,
respectiv (a) ăngoosă isterică, caracterizată prin agresivitate şi
hiper-reactivitate, si (b) nevroza de expresie, manifestată prin crize
produse în marea lor majoritate în societate, în prezenţa altora.
Factorul 2: Dorul de partenerul pierdut, factor determinat de
către dependenţa emoţionala faţa de ex-partener, se
evidenţiază,prin dorinţe iraţionale, stări depresive, iar uneori chior
si prin modificări psihosomatice*.
* T u l b u r ă r i p s i h o s o m a t i c e - ma l f u n c ţ i u n i l e f i z i o l o g i c e ( u n e o r i c h i a r
m o d i f i c ă r i o r g a n i c e ) a p ă r u t e s u b i nf l u e n t a u n o r fact ori dc nat ur ă psi hi că

142
 Factorul 3: Maniile sau obsesiile. Atitudinile maniac-obsesive
cu privire la curăţenie, ordine şi puritate apar în paralel cu fobiile
mai mult sau mai puţin intense privind dezordinea şi murdaria.
Uneori sunt acompaniate de teama individului de a ajunge sa fie
controlat de elemente ale lumii înconjurătoare.
Factorul 4: Teama de viitor. Se manifesta în special prin teama
de singuratate si de problemele pe care aceasta le-ar putea
genera, nu numai în raport cu propria persoana, ci şi în raport cu
ex-partenerui, cooii, sau alte persoane apropiate, iar în cazurile
extreme - raportate la evenimente, persoane ori grupuri de
persoane care nu au nici o iegatura directa cu individul.
ipoteze de lucru: Utilizarea Chestionarelor de Personalitate ca
metoda de tratament va avea asupra factorilor de mai sus
influenţe în sensul ca:
In ipoteza [ i] Temerile nevrotice (Factorul 1) îşi vor pierde
din intensitate,
în ipoteza [2] Dorul de ex-partener (Factorul 2) se va
diminua.
in ipoteza [3~ Maniile (Factorul 3) îşi vor reduce importanţa.
în ipoteza [4 Teama de viitor (Factorul 4) se va manifesta
cu o intensitate mai mica.
Pre-condiţionarea evoluărilor
La fiecare analiză a repetării evoluărilor, se vă porni de la teza
că între elementele diverselor trepte ale tratamentului există o
anume interdependenţă. Cu toate acestea, investigările făcute
cu ajutorul chestionarelor de personalitate normale, vor porni în
primul rând de la premisa că criteriile de evaluare trebuie să fie
independente unele de altele, şi de la condiţia ca - pe lângă
analiza varianţei erorilor normal distribuite şi omogene - să se
presupună şi omogenitătea mătricei varianţă-covarianţă.

143
 9.4.2 Test de ortografie II

Descrierea exerciţiului:
Pentru verificarea cunoştinţelor de ortografiere aveţi mai jos
33 de exerciţii. Alegeţi soluţia corectă, marcaţi-o ca şi până
acum prin încercuire, iar ia sfârşitul testului bifaţi căsuţa corespun­
zătoare pe modulul de răspunsuri. Timp de execuţie: 10 minute,

Cum se scrie corect?

1. [a] a înnota [b] a înota
2. [a] desinterie [b] dizenterie
3. [ă] prim-plan [b] prim plan
4. [a] a znopi [b] a snopi
5. [a] watt [b] wat
6, [a] funcţie de [b] în funcţie de
7. [a] ierbivor [bj erbivor
8. [a] a înopta [b] a înnopta
9. [ă] dizertaţie [b] disertaţie
10, [a] inopinat [b] inopinant
11. [a] creator [b] creiator
12. [a] creier [b] creer
13. [a] umeraşi [b] umăraş
14. [a] cuadrimotor [b] quadrimotor
15. [o] vâscos [b] viscos
16. [a] distructibil [b] destructibil
17, [a] speoiogă [b] speoloagă
18. [a] viscozitate [b] vâscozitate
19. [a] primenire [b] premenire
20, [a] presşpan [b] preşpan
21. [a] cuadrilateral [b] cvadrilateral
22. [ă] prenadez [b] prenandez
23. [a] obertail [b] obertaimer
24. [a] flanea [b] flanelă
25. [a] giruetă [b] jiruetă
26, [a] plovar [b] pulover
27, (aj hipofiză [b] ipofiza
28. [a] explicaţie [bj esplicaţie
29. [al grepfrut [b] grapefruit
30. [<*1 hipohondrie [b] ipohondrie
31. [a] oberlicht [b] oberiic
32. [a] damîngeana fb] damtgeană
33. |a.l cadril [b] cvadril
4
 9.4.3 Cunoştinţe generale I - bagaj lexical

Descrierea exerciţiului:
Subtestul are ca scop verificarea capacităţii de exprimare
prin intermediul tezaurului lexical - date de cultură universala şi
iiomnificaţia unor cuvinte de circulaţie mai restrânsă. Alegeţi
soluţia corectă, marcaţi-o prin încercuire, iar la sfârşitul testului
bifaţi căsuţa corespunzătoare pe modulul de răspunsuri.
Timp de execuţie 8 minute.

1. Ce înţelegem prin dolina?

a. un instrument cu coarde
b. un teren mlăştinos
c. culmea unor munţi
d. depresiune formată prin dizolvarea unor roci
2. Cine a fost Sir Edmund Hillary?
a. politician englez din sec. XX
b. omut care a cucerit Everestul
c. golgheterul mondialului din '68
d. câştigătorul premiului Nobel pt. artă în 1934
3. Ce înseamnă un gigamefru?
a. 1.000.000 m
b. 10.000.000 m
c. 1.000.000.000 m
d. 100.000.000 m
4. Ghilgameş, un rege din mitologie, a intrat în istorie prin:
a. legea lui Ghilgameş
b. epopeea lui Ghilgameş
c. saga lui Ghilgameş
d. povestea lui Ghilgameş
5. Morfologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul?
a. formelor
b. fenomenelor muzicale
c. morfemelor
d. uftuianumit tip de droguri
6. Ce este Uppsala?
a. expresie de surprindere
b. obiect de studiu la Sorbona
c. universitate suedeză
d. epopee naţională finlandeza

145
/
7. Ce înseamnd un „bergamasc” ?
a. unitate de măsură Tn fizică
b. un soi aromat de pere
c. specialist în alpinism
d. locuitor ai oraşului Bergamo
8. Conceptul de „iarnă nucleară” înseamna:
a. un ger extrem
b. frigul ce precede erupţia unui vulcan
c. perioadă de îngheţ după un război atomic
d. manifestare a nucleidelor
9. DEX este o prescurtare cu semnificaţia:
a. de exemplu
b. dicţionarul explicativ al limbii române
c. dexteritate
d. sufix lexical pentru codex, index etc.
10. Valoarea de cesiu este un indice pentru:
a. radioactivitatea alimentelor
b. criteriul de responsabilitate al electoratului
c. economia reţelei hidrografice
d. clasificarea elementelor radioactive
11. Ecologia este ştiinţa care studiază:
a. nivelul pânzei freatice
b. originea şi evoluţia ecourilor
c. mediul înconjurător
d. modurile de interpretare a tomografiilor
12. Microclima este:
a. un microb din Lima
b. clima realizată la nivel de laborator
c. clima unei localităţi
d. cartier mărginaş al oraşuiui Lima
13. Ce este acela un sutaş?
a. comandantul a 100 de soldaţi
b. deţinător al recordului pe suta de metri
c. peşte din râurile de munte
d. pilot cu 100.000 km de zbor

146
 9.4.4 Cunoştinţe de specialitate II - Metalurgie

Descrierea exerciţiului:
Orice test de selectare pentru angajare ori pentru admiterea
la cursuri de specializare va include cel puţin un subtest cu
întrebări alese din domeniul de interes specific ordonatorului de
test. Pentru această unitate ne-am oprit asupra metalurgiei.
Găsiţi răspunsurile corecte şi marcati-le prin încercuire. La
epuizarea exerciţiilor din această unitate marcaţi răspunsurile pe
Modulul de răspunsuri.
Timp de execuţie: 5 minute.

1. Care dintre afirmaţiile de mai jos este cea corectă?

Pânza de fierăstrău nr. 1

Pânza de fierăstrău nr. 2

a) Pânza 1 taie indiferent de sensul mişcării.
b) Ambele pânze-faie la împingere.
c) Unghiul de tăiere a! pânzei 1 trebuia să fie exact de 90°.
d) Pânza 2 poate fi utilizată în ambele direcţii.
2. înlăturarea prin oxidare a impurităţilor din masa unui metal
aflat în stare de fuziune cu ajutorul unor curenţi de aer ori
oxigen se numeşte:
a) condensare b) sinterizare
c) converfizare d) epurare
3. Ce se utilizează ca mediu de călire în procedeele de durizare
a metalelor:
a) un curent forţat de aer
b) o baie cu ulei
c) o soluţie de săruri
d) apa
4. Ce este acela un aliaj?
a) sudarea în bloc a doua metale
b) combinarea unor metale în stare de fuziune
c) rezultatul contopirii sub presiune a unor pulberi metalice
d) topirea mai multor minereuri la un ioc *
5. Care dintre elementele de mai jos este un metal?
a) argonul b) sulful
c) molibdenul d) kriptonul
147
6. Diagrama de mai jos reprezintă rezistenta ia roşu a metalelor.
Care din afirmaţiile următoare este cea corectă?
H arta

0 2 00 400 8 00 1 200 1400 1 800 2 2 0 0

a) Rezistenţa la roşu a aliajelor metalice dure creşte la

temperaturile înalte,
b) Rezistenţa aliajelor metalice speciale creşte odata cu
ridicarea temperaturii,
c) Rezistenţa la roşu a aliajelor metalice dure scade la
temperaturile înalte.
d) Rezistenţa la roşu a aliajelor metalice dure se reduce direct
proporţional cu creşterea temperaturii,
7, Care dintre procedeele de mai jos face parîe din tehnologia
producerii oţelului?
a) Procedeul Siemens-Martin
b) Convertizoarele cu oxigen
c) Procedeul Thomas
d) Cuptorul electric
8, Conţinutul de carbon ai unui oţel îi condiţionează:
a) duritatea
b) rezistenţa
c) elasticitatea
d) oxidabilitatea
9, Care sunt operaţiile prin care se obţin axele melcate?
a) aschierea
b) turnarea
c) mortezarea
d) rabotarea

148
 9.4.5 Asimilarea unor noi cunoştinţe II -
faza de redare

Descrierea exerciţiului:
Fără a recurge la revederea sub-testuiui 9.4.1, vi se cere sa
identificaţi care dintre afirmaţiile de mai jos corespunde textului
memorat.
Găsiţi răspunsurile corecte şi marcaţi-le prin încercuire. Lă
epuizăreă exerciţiiior din oceastă unitate marcaţi răspunsurile pe
Modulul de răspunsuri,
Timp de execuţie: 5 minute.

1. Ce anume presupune investigarea cu ajutorul chestionarelor

de personalităte normale?
a) omogenitatea varianţei
b) omogenitatea matricei varianţă-covarianţă
c) distribuţia varianţei matriceale
d) independenta, criteriilor
2. Ce caracterizează făctorul 1?
a) angoăsă isterică
b) nevroza de expresie
c) hiper-reactivitatea
d) stăpânirea de sine
3. Ce caracterizeaza factorul 2?
a) obsesiile
b) teama de viitor
c) prezenţa altora
d) dorul de ex-partener
4. Ce caracterizează factorul 3?
a) comportamentul constant
b) respectarea orelor de masă
c) buna cuviinţă
d) comportomentul obsesiv
5. Ce^caracterizeăză făctorul 4?
ă) viitorul copiilor
b) teamă de viitor
c) neglijoreă ăngăjămentelor luote
d) succesul ex-pcrtenerului
6. Investigări preliminare au fost efectuate de către:
a) Werner & Bach

149
 b) Bock
c) Wanderer & Cabot
d) Beck
7. Cei patru factori au fost ordonaţi după :
a) criterii de omogenitate
b) criterii de variantă
c) criterii de distribuţie
d) ipotezele de tratament
8. Pentru recunoaşterea celor patru factori a fost elaborată o... ?
a) matrice factorială Varimax
b) analiză matriceală de variaţie
c) varianţă matriceală
d) matrice de varianţă-covarianţă
9. Ipoteza de lucru [1] consideră ca utilizarea chestionarelor de
personalitate va putea duce la:
a) diminuarea temerii de spaţii
b) vindecarea nevralgiilor
c) creşterea încrederii în ex-partener
d) micşorarea intensităţii angoaselor nevrotice
10. Ipoteza de lucru [2] consideră că utilizarea chestionarelor de
personalitate va putea duce ia:
a) scăderea intensităţii dorului de ex-partener
b) dominarea temerilor
c) eliminarea preocupărilor obsesive
d) creşterea interesului faţă de copii
11. Ipoteza de lucru [4] consideră că utilizarea chestionarelor de
personalitate va putea duce la:
a) dominarea ideii de viitor
b) diminuarea rolului maniilor în viaţa socială •
c) împiedicarea dorului de partener
d) scăderea temerilor de viitor
12 Ipoteza de lucru [3] consideră că utilizarea chestionarelor de
personalitate va putea duce la:
a) reducerea importanţei obsesive
b) pierderea manifestărilor aritmice
c) eliminarea temerilor nefondate
d) explicarea modificărilor psihosomatice

150
 9.5 Strategii de rezolvare sau antrenare

Asimilarea unor noi cunoştinţe

Pentru rezolvarea testelor de acest gen, subliniaţi sau
notaţi ideile cele mai importante.
A ntrenaţi-vă pentru parcursurile următoare utilizând
fragmente din editoriale, articole din presă etc. citite la
prima vedere.
Test de ortografie II
Cel mai bun exerciţiu este ca la al doilea parcurs să
verificaţi fiecare pereche de cuvinte cu ajutorul îndreptarului
Ortografic. Revedeţi recomandările făcute cu ocazia
primului test de ortografiere (Unitatea 3).
Cunoştinţe generale I - bagajul lexical
Dezlegarea cuvintelor încrucişate, a integram elor -
rebusistica în general - este cea mai bună metodă de
antrenam ent pentru rezolvarea unor astfel de teste,
antrenament pe atât de plăcut pe cât este de util.
Cunoştinţe de specialitate II - Metalurgie
Mai multe informaţii despre accst domeniu veţi putea
găsi numai în manualele de specialitate, în cele destinate
şcolilor secundare de profil sau studiilor universitare în
domeniu.
Im portanţa stăpânirii cunoştinţelor generale din
domeniul spre care vă orientaţi intenţiile de instruire ori de
angajare nu poate fi îndeajuns de insistent subliniată.

9.6 Modului de răspunsuri la Unitatea 6

*
M arcaţi cu creionul negru pe modulul de răspunsuri
soluţiile date de Dvs - indiferent de gradul lor de corectitudine.
Timpul întrebuinţat pentru marcarea răspunsurilor se
include în ceea ce am P M r a M f e î f î i î ] al
testului respectiv.
 Modul de răspunsuri la Unitatea 6
Marcaţi soluţia propusa de Dvs.
Test de ortografie II
1) a b c d 2) a b c d 3) a b c d
4) a b c d 5) a b c d 6) a b c d
7) a b c d 8) a b c d 9) a b c d
10) a b c d 11) a b c d 12) a b c d
13) a b c d 14) a b c d 15) a b c d
16) a b c d 17) a b c d 18) a b c d
19) a b c d 20) a b c d 21) a b c d
22) a b c d 23) a b c d 24) a b c d
25) a b c d 26) a b c d 27) a b c d
28) a b c d 29) a b c d 30) a b c d
31) a b c d 32) a b c d 33) a b c d
Cunoştinţe generale 1- bagajul lexical
1) a b c d 2) a b c d 3) a b c d
4) a b c d 5) a b c d 6) a b c d
7) a b c d 8) a b c d 9) a b c d
10) a b c d 11) a b c d 12) a b c d
13) a b c d
Cunoştinţe de specialitate II - Metalurgie
1) a b c d 2) a b c d 3) a b c d
4) a b c d 5) a b c d 6) a b c d
7) a b c d 8) a b c d 9) a b c d
Asimilarea unor noi cunoştinţe II - Faza de redare
1) a b c d 2) a b c d 3) a b c d
4) a b c d 5) a b c d 6) a b c d
7) a b c d 8) a b c d 9) a b c d
10) a b c d ll) a b c d 12) a b c d

152
 9.7 Soluţii la Unitatea 6
Test de ortografie II
l/b; 2/b; 3/a; 4/b; 5/a; 6/b; 7/a; S/b; 9/b; 1O/a; 11/a ; 12/a;
13/b; 14/a; 15/a; 16/b; 17/a; 18/b; 19/a; 20/a; 21/b; 22/a;
23/a; 24/b; 25/a; 26/b; 27/a; 28/a; 29/a; 30/b; 3 l/a; 32/b;
3 3/a
Cunoştinţe generale I - bagajul lexical
l/d; 2/b; 3/c; 4/b; 5/a; 6/c; 7/d; 8/c; 9/b; 10/a; 1l/c; 12/b;
13/a
Cunoştinţe de specialitate II - Metalurgie
l/a; 2/c; 3/b d; 4/b; 5/c; 6/c; 7/a b c d; 8/a; 9/a b
Asimilarea unor noi cunoştinţe II - faza de redare
l / b d; 2/a b c; 3/d; 4/d; 5/ab d; 6/c d; 7/b; 8/a; 9/d; 10/a;
1l/d; 12/a
 10. Antrenament intensiv -
Unitatea 7

Vom insista în continuare pe testele destinate verificării

aptitudinilor sau cunoştinţelor din domeniul gândirii logice
si din cel al cunoştinţelor tehnice despre angrenaje.

10.1 Sarcinile de îndeplinit în Unitatea 7

❖ întocmiţi contractul personal pentru această unitate,

❖ Stabiliţi recompensele şi penalizările,
❖ Completaţi Diagrama de Autocontrol,

10.2 Conţinutul Unităţii de Antrenament nr. 7

Memoria vizuala II - Faza ăe înregistrare

Matematica Iii - Probleme practice
Şiruri logice III
Cunoştinţe de specialitate III- Mecanică (angrenaje)
Memoria vizuală II - Faza de redare

10.3 Indicaţii ajutătoare

Asiguraţi-vă prezenţa şi controlul Antrenorului, Aveţi nevoie de
cronometru, creion, radieră şi - eventual - câteva coli ăe hârtie.
Executaţi testul ce urmeaza în trei etape, ca şi la unităţile
precedente, tăcând cuvenitele înregistrări, nu numai la sub-testul
respectiv şi pe Modulul ăe Răspunsuri şi în Diagramă de
Autocontrol, dar şi în Foile de Supraveghere Individuala.
Pentru procesarea propriu-zisa a testului ăveţi a vă încadra în
cel mult 55 de minute.
Puteţi cere Antrenorului să marcheze timpul. începeţi!

154
 10.4.1 Memoria vizuală II - faza de înregistrare

Descrierea exerciţiului:
Pentru verificarea capacităţi ăe memorare vizuala va trebui
să priviţi cu atenţie cele douăsprezece figuri de mai jos,
Tnregistrăndu-ie mintal pentru a le putea reda peste câteva
minute.
Timp de execuţie: 10 minute

% sg
 10.4.2 Matematică III - probleme practice

Descrierea exerciţiului:
Rezolvaţi prin calcul mintal problemele practice de mai jos
care presupun încadrarea unor rezultate în diferite sisteme de
referinţă. Notaţi rezultatele. La terminarea tuturor subtestelor din
această unitate treceţi rezultatele şi pe Modului de Răspunsuri.
Comparaţi-le cu soluţiile corecte.
Timp de execuţie: 10 minute

1. Un avion zboară timp de trei ore cu viteză constantă pe o

distanţă de 900 km, Cu ce viteză a zburat avionul?
.................... km / oră
2. Un tren Intercity parcurge distanţa de 270 km dintre Stuttgart
şi Frankfurt în timp de 2 ore şi 45 minute, Care este viteza
medie a trenului?
.................... km / oră
3. Viteza luminii este de 300.000 km/s. Ştiind că între Soare şi
Pământ sunt 150.000.000 km, în câte secunde va parcurge o
rază de lumină această distanţă?
........................... sec.
4. Să presupunem că ajungeţi în Germania după o excursie în
insulele Baleare şi nu aveţi în buzunar decât 1,256 Pts (pesefas
spaniole). Dacă rata de schimb este de 0,71 DM pentru suta
de pesetas, câte mărci veti putea obţine?
' ............................ DM
5. Pentru^săparea unui şanţ, doi lucrători au nevoie de 16 ore de
iucru. în cât timp va putea fi executata aceeaşi lucrare de
şase muncitori?
...............ore de iucru
6. Dacă aţi depune 10.100,000 iei la o bancă pe termen de
patru ani cu o dobândă de 3,5 % pe an, câţi lei veţi primi la
sfârşitul celor patru ani, presupunând că nu vi se percepe nici
un fel de comision bancar?
...............................Lei
7. Depuştând iunar câte 180,000 lei într-un cont de economii la
care primiţi o dobândă de 6 % pe an, câţi bani veţi avea în
acest cont dupa 10 ani de depuneri constante?
...............................Lei

156
8. Mecanismul de închidere al unei serviete cu cifru are patru
rotite, fiecare putând fi reglate pentru cele zece cifre de la 0
la 9. Câte combinaţii de numere pot fi formate pe acest
mecanism?
................. combinaţii
9. Pentru rezolvarea a patru probleme diferite, directorul unei
firme dictează patru scrisori. Secretara sa le printeaza, scrie şi
adresele pe patru plicuri, dar din neatenfie introduce scrisorile
în plicuri fără a le verifica. Ce şanse ar fi ca fiecare scrisoare
să ajungă totuşi ia destinaţia corectă?
Şansele sunt d e ..... / .......

157
 10.4.3 Şiruri logice III

Descrierea exercifiului:
Vi se prezintă un număr de douăzeci şi doua de şiruri logice.
Găsind regula construirii lor şi constantă, va trebui să indicaţi
pentru fiecare continuarea corecta cu alte doua numere.
Notaţi-le pe amândouă în spaţiile libere de ia căpătui fiecărui
şir. La terminarea întreguiui test treceţi-le şi în Modului de
Răspunsuri pentru a le putea compara cu soluţiile exacte.
Timp de execuţie: 18 minute

1) 20 26 35 47 62 80 101
2) 2 5 11 17 23 32 41
3) 23 23 22 12 12 11 1
4) 4 9 16 27 40 57 76
5) 362880 40320 5040 720 120 24 6
6) 14 21 28 36 44 53 62
7) 1100 1011 1010 1001 1000 111 110
8) 2001 1994 1987 1980 1973 1966 1959
9) 32 43 53 64 74 85 95
10) 91 92 83 84 75 76 67
11) 107 96 85 74 63 52 41
12) 73 82 91 100 111 122 133
13) 1 3 6 11 18 29 42
14) 100 98 95 90 83 72 59
15) 3 3 3 2 2 2 2
16) 10 9 9 8 8 7 6
17) 1 9 49 169 361 4 25
18) 1 2 3 II 12 13 21
19) 33 101 103 III 113 121 123
20) 0 2 6 8 12 14 18
21) 3 6 12 24 48 96 192
22) 8 15 22 29 37 43 49
A

158
 10.4.4 C unoştinţe de specialitate III -
M ecanică (angrenaje)

Descrierea exerciţiului:
Subtestul 10,4.4 este compus din doua segmente:
1. în primul, aveţi un tabel cu patru rânduri şi trei coioane,
rezultând 12 căsuţe. VI se cere sd completaţi tabelul prin
înscrierea în căsuţele râmase goale a textului sau desenului
schematic care lipsesc. Nu veţi primi soluţii exacte la acest
exerciţiu. Rezolvaţi-! cât mai repede, dând - daca puteţi - mai
multe soluţii, iar la sfârşitul întregului test treceţi rezultatele în
Modului de Răspunsuri,
2, în a! doilea exerciţiu vi se prezintă două angrenaje, fiecare cu
roata so de antrenare. Vi se cere sa indicaţi pentru fiecare
dacă rezultatul transmisiei va fi o viteză mai mare sau mai
mică (treapta superioară - treaptă inferioară). La sfârşitul
întregului test treceţi rezultatele în Modulul de Răspunsuri şi
comparaţi-le apoi cu soluţiile corecte indicate.
Timp de execuţie: Z minute

Denumirea Reprezentarea
tipului de Domenii de utilizare
transmisiei transmisie

A Angrenaj cu roţi
dinţate

Maşini unelte, mecanismele de

direcţie auto etc.
B r| | -
C Schimbarea vitezelor la
Transmisie cu lanţ biciclete, macarale cu lant,
mijloace auto pe şenile.

Magnetofoane, batoze, maşină

de treierat
W 2 1
 10.4.5 Memoria vizuală II - faza de redare

Descrierea exerciţiului:
Aveţi mai jos figurile memorate la începutul acestei unităţi de
antrenament, care însă nu numai ca nu mai sunt aşezate în
aceeaşi ordine, dar au şi fost rotite cu 90° sau mai multe grade în
jurul centrului lor, iar pata neagră lipseşte,
Va trebui să indicaţi pentru fiecare figură care este sectorul
care era iniţial colorat în negru.
Treceţi răspunsurile pe Modulul respectiv şi verificaţi
exactitatea soluţiilor la terminarea întregului test.
Timp de execuţie: 10 minute,

160
 10.5 Indicaţii ajutătoare

Recitiţi indicaţiile de la Unitatea 1 (secţiunile 4.2, 4.3)

10.6 Modulul de răspunsuri la Unitatea 7

Marcaţi cu creionul negru pe moduiui de răspunsuri soluţiile
date de Dvs - indiferent de gradul lor de corectitudine.
Timpul întrebuinţat pentru marcarea răspunsurilor se include în
ceea ce am numit „Timpul total de execuţie" al testului respectiv.

Modul de răspunsuri la Unitatea 7.

Marcaţi soluţia propusă de Dvs.
Matematică III - probleme practice
n .............. 2 ) ........... 3), , .........
4 ) ........... 5 ) ........... 6). . .........
7 ) ........... 8 ) ........... 9 ).,
Şiruri logice III
1 )... 2 ) ... 3 ) ... 4). 5)
6 ) .. , 7 ) ... 8 ) ... 9), . 4 10)
1 1 ).., 1 2 )... 1 3 )... 14) . 15)
16). . . 1 7 )... 1 8 ),.. 19). 20)
2 1 ).,. ■ 22) . , ,
Cunostinte de specialitate - Mecanică (angrenaje)
1. A)’
B)
C)
D)
2 A)
B)
Memoria vizuală II - faza de redare
1) a b c d 2) a b c d 3) a b c d
4) a b c d 5) a b c d 6) a b c d
7) a b c d 8) a b c d 9) a b c d
10) a b c d 11)a b c d 12)a b c d

161
 10.7 Soluţii la unitatea 7

Matematică III - probleme practice

1) 300 km/h; 2) 98,2 km/h; 3) 500 secunde; 4) 8,91 DM;
5) 5 ore şi 20 de minute; 6) 11.590.000 lei; 7) 29.498.280 lei;
8) 6.561 combinaţii
Şiruri logice III
1) 125, 152; 2) 50, 62; 3) 1,0; 4) 99, 128 (prim); 5) 2, 1;
6) 72, 82; 7) 101, 100; 8) 1952, 1945; 9) 106, 116; 10) 68,
59; 11)30, 19; 12) 144, 155; 13) 59, 78 (prim); 14) 42, 23;
15) 1, 1; 16) 6, 5; 17) 121, 289; 18) 22, 23; 19) 131, 133;
20) 20, 24; 21) 384, 768; 22) 55, 62
Cunoştinţe de specialitate III - Mecanică (angrenaje)
1. A) Automobile, motociclete, maşinării, ceasuri etc.
B) Transmisie cu roată melcată.

D) Transmisie cu curea
2. A) Viteză mai mică (treaptă inferioară)
B) Viteză mai mare (treaptă superioară)
Memoria vizuală II - faza de redare
l/e; 2/c; 3/c; 4/d; 5/b; 6/d; 7/c; 8/a; 9/e; 10/d; U/e; 12/a
 11. Antrenament intensiv - Unitatea 8
După ce în unitatea 7 v-am solicitat capaciîaţile şi
cunoştinţele tehnice şi matematice, testul ce urmează are drept
profil creativitatea şi din nou memoria vizuală.

11.1 Sarcinile de îndeplinit în această

unitate
❖ ntocmiţi contractul personal pentru aceasta ultima unitate.
❖ ncheiaţi cu Antrenorul încă un contract privind repetarea
întregului program de încd doua ori:
- o data de voie, fard încadrarea în limite de timp.
- ultima data cu limite de timp reduse la jumatate, pe durata
a maximum doua zile.
❖ Stabiliţi recompensele şi penalizările.
❖ Completaţi Diagrama de Autocontrol.

11.2 Conţinutul Unităţii de Antrenament nr. 8

Memoria vizuala Iii - Faza de înregistrare
Cunoştinţe generale II
Cunoştinţe de specialitate III - informatică
Test de concentrare II
Memoria vizuală III - Faza de redare

11.3 Indicaţii ajutătoare

Asigutati-va prezenţa şi controlul Antrenorului. Aveţi nevoie de
cronometru, creion, radieră şi - eventual - câteva coli de hârtie,
Executaţi testul ce urmeaza în trei etape, ca şi la unităţile
precedente, cu înregistrarea rezultatelor în toate anexele.
Pentru procesarea propriu-zisa a testului aveţi a vă încadra în
cel mult 55 de minute.
Puteţi cere Antrenorului să marcheze timpul, începeţi!

163
 11.4.1 Memoria vizuală III - faza de înregistrare

Descrierea exerciţiului:
Pentru verificarea capacităţi ăe memorare vizuala va trebui
sa priviţi cu atenţie cele douăsprezece figuri ăe mai jos,
înregistrânău-le mintal pentru a le putea reăa peste câteva
minute.
Timp ăe execuţie: 10 minute

N
Of

NN *51
164
 11.4.2 Cunoştinţe generale II

Descrierea exerciţiului:
Vă sunt prezentate nouăsprezece fragmente din texte privind
domenii diferite ce fac parte din bagajul contemporan de
cultură general-umanistă. Din fiecare lipsesc unele cuvinte-cheie,
pe care vi se cere să le indicaţi corect trecându-le în spatiile
lăsate libere în acest scop. La terminarea întregului test le veţi
înregistra încă o dată pe Modulul de Răspunsuri pentru a le putea
compara cu soluţiile exacte din ultima sub-secffune a acestei
unităţi.
Timp de execuţie: 10 minute

1) Constituţia României prevede ca ordonanţele..................nu

pot opera în domeniul............................................... organice.
2)Să nu uităm că, intrat în noul mileniu, primul ministru
................ ............ca fost guvernator a! BNR, cunoaşte mai
bine ca oricine aceste probleme de strategie........................
3)Prin sentinţa din.25.02.2000, Curtea............................. Secţia
Penală, i-a condamnat definitiv pe generalii Chiţac şi
Stanculescu la câte......................
4)în Covasna, extremiştii............................ au refuzat numirea
unui inspector şcolar pentru c a ....................să vorbească
bine ungureşte.
5)în ciuda insistentelor ce vin din partea Partidului......................
ministru]........................ . al Transporturilor dl. Traian Basescu,
nu pare a avea de gând sa îşi ceara .................... pentru
acest incident.
6) M ajorarea........................ i-a făcut pe mulţi dintre cei ce
locuiesc „la bloc" sa îşi scoată ......................pe balcoane.
7) Pentru micşorarea numărului.................................... probabil
ca soluţia cea mai buna şi mai lipsită de cruzime este totuşi
sterilizarea. Aceasta însă implică necesitatea unor
.....................pe care comunitatea încă nu este pregătita sa
le suporte.
8) DiiW..-;.............................................. al Poliţiei Capitalei, la
propunerea unui consilier importat tocm ai..............................
ar putea face parte şi selecţionarea de auxiliari voluntari
neremuneraţi,
9) D in.............. ........întreprinderilor de stat nerentabile, Fondul
..............................nu are cum sd mai spere a obţine de la
...................sume substanţiale de adus la buget.
165
10)Chiar nimeni nu îşi pune de ce oare mitologia
vechilor............... nu aminteşte nici un fel de apropiere
dintre Mercur, zeul ....................... şi
.............................zeiţa înţelepciunii?!
1DGrupurile de arbori trebuie sâ fie utilizate d e ...........................
peisagistică pentru înfrumuseţarea spatiilor libere ramase
................................după noilor clădiri.
12)Deşi creşte î n ................................. cartoful nu face parte
dintre....................................rădăcinoase.
13)învăţătorul lui Alexandru cel Mare a fost Aristotel, o ştie mai
toată lumea, dar puţini ştiu că profesorul acestuia a fost

14)Pentru a umple cu miere o linguriţă, o albină trebuie să facă

nu mai puţin d e .................. de zboruri,
15)Omul poate deosebi......................... de mirosuri diferite,
16) Pentru ceea ce noi numim „foot-ball" în America se foloseşte
denumirea d e ......................................... .
17)Vechii greci îi numeau pe cei care iubeau înţelepciunea

18) Incapacitatea de a face diferenţa dintre culoarea verde şi

cea roşie se numeşte în oculistică...................................... -....
19)Desenele executate pe pereţi cu sprayuri colorate sunt
num ite... .........................................................

166
 11.4.3 Cunoştinţe de specialitate IV - informatică

Descrierea exerciţiului:
Pentru cele noua afirmaţii ce urmeazâ, vi se propun mai multe
variante de răspunsuri, Identificaţi-le prin încercuire pe care
corespund realităţii, iar la terminarea întregului test treceţi-le şi în
Modulul ăe Răspunsuri pentru a ie putea compara cu soluţiile
exacte.
Timp de execuţie: 15 minute

1. Care dintre instrumentele ori aparatele de mai jos a fost

precursorul computerului?
a. maşina cu cartele perforate
b. maşina de calculat a lui Leibniz
c. abacul
d. joystickul
e. maşina de numărat a lui Hollerith
2. Care dintre calculatoarele de mai jos a fost primul calculator
electronic?
a. ZuseS
b. calculatorul lui Babbage
c. ENIAC
d. CBM64
e. maşina de calculat a lui Schickard
3. Care dintre tehnologiile de mai jos a făcut posibilă apariţia
computerelor de astăzi?
a. inventarea maşinii de numărat şi sortat cu cartele
b. separarea moduluiui de comandă de cel de caicul
c. utilizarea tranzistoarelor
d. evoluţia microcipurilor
e. tehnologia cristalelor lichide
4. Ce se poate spune despre evoluţia tehnologiilor de procesare
a datelor?
a. A fost un proces îndelungat, care a presupus rezolvarea
unor probleme foarte dificile,
b: Componentele computerelor vor putea fi produse la
dimensiuni încă şi mai reduse.
c. Precizia de operare a tuburilor catodice impune
reducerea dimensiunilor acestora.
d. Pentru a atinge viteze de operare optime ale
computerelor, temperatura lor normala de lucru va trebui
adusă cât mai aproape de zâro grade.
167
5. Care sunt componentele unui sistem profesional du
computere?
a. Monitorul b. Joystickul
c. Placa de baza d. Unitatea de disc
e. Unitatea centrală f. Sistemui de operare
g. Mausul
6. Care dintre instrucţiunile de pornire a unui sistem de computer
de mai jos este cea corectă?
a. Selectaţi pentru toate componentele poziţia ON şi apoi
introduceţi ştecărul în priză.
b. Selectaţi pentru toate componentele poziţia OFF şi apoi
introduceţi ştecărul în priză.
c. Pentru o mai bună verificare a funcţionării cablurile de
legătură vor fi conectate numai după ce toate
componentele au fost legate ia reţea.
d. Discheta se introduce în unitatea de disc numai înainte de
pornirea sistemului.
e. Monitorul trebuie lăsat să se încălzească înainte de
pornirea sistemului.
f. înainte de pornirea sistemelor se vor scoate dischetele din
unităţile de disc secundare,
7. Care este principiul de funcţionare al tastaturii?
a. Prin apăsarea unei taste se produce un impuls electronic
specific.
b. Prin apăsarea unei taste se obţine un semnai acustic
recepţionat de calculator.
c. Prin apăsarea unei taste se realizează scurt-circuitul dintre
cablurile x ş y ale tastaturii.
d. Multiplexul controlează permanent tastatura.
8. Care sunt operaţiile aritmetice predefinite în funcţionarea
calculatorului?
a. Adunarea [ + ] b. Scăderea [ - ]
c. Exponenţialitatea [ * ] d. Egalitatea [ = j
e. Randomizarea [ RND(x) ] f. Secanta [SEC(x) ]
g. Sinusul [ SlN(x) ] h. Tangentă [TAN(x) ]
9. Care sunt operaţiile comparative aflate pe tastatura
computerului?
a. egal cu
b. mai mic decât
c. ne-^gal cu
d. mâi mare decât
e. mai mic sau egal cu
f. mai mare sau egal cu

168
 11.4.4 Test de concentrare III

Descrierea exerciţiului:
Aveţi mai jos şapte seturi a unsprezece coloane de numere
din doua cifre. Pentru fiecare set efectuaţi adunarea fiecărei
coloane, trecând rezultatul dedesubt.
La terminarea întregului test treceţi răspunsurile pe Modulul
respectiv şi verificaţi exactitatea soluţiilor.
Timp de execuţie: 10 minute.

1) 17 20 26 35 47 62 80 34 45 34 45
24 35 11 17 23 31 41 56 89 45 12
--- ---
2) 23 23 22 12 12 11 51 45 65 67 98
45 19 16 25 36 49 64 98 12 45 98
62 12 20 04 72 12 24 47 87 67 68
“ --- --- --- ' “ ---
3) 14 21 2a.-. 36 44 53 62 34 12 34 65
11 31 34 04 01 00 11 45 89 34 98
20 01 49
--- 77 80 97 96 87 65 34 97
--- --- --- --- " -

4) 32 43 53 64 74 85 95 34 34 56 98
91 92 83 84 75 76 67 56 89 93 45
10
--- 96 85 74 63
--- 52 41 ]2 34 32 32
---
5) 73 82 91 00 11 22 33 32 45 67 78
16 73 86 11 18 29 42 89 23 45 56
10 98 95 90 83 72 59 08 12 13 25
13 23 43 32 82 52 82 67 12 23 67
--- ---
6) 10 19 89 78 48 22 56 54 78 65 23
15 59 49 16 36 54 25 24 46 65 11
51 52 43 81 51 81 20 21 65 58 45
73 10 10 11 J2 12 23 45 65 45 89
‘ —*r
7) 42 43 46 45 75 41 18 55 56 78 97
53 56 12 24 48 96 92 45 23 45 78
98 15 22 29 37 43 49 41 54 89 98
78 45 65 78 54 78 46 56 78 47 92
46 48 68 78 12 54 88 58 78 47 89

169
 11.4.5 Memoria vizuală III - faza de redare

Descrierea exerciţiului:
Aveţi mai jos figurile memorafe la începutul acestei unităţi ăe
antrenament, care - la feJ ca în exerciţiu) de acelaşi gen din
unitatea precedentă - nu mai sunt aşezate în aceeaşi ordine sau
în aceeaşi poziţie,
Va trebui să indicaţi pentru fiecare figură care este sectorul
care era iniţiai colorat în negru.
Treceţi răspunsurile pe Modului respectiv şi verificaţi
exactitatea soiuţiilor la terminarea întegului test,
Timp de execuţie: 10 minute,

170
 11.5 Strategii de rezolvare sau antrenare
Pentru a putea face faţă fără probleme unor astfel de
teste, se impune a păstra un contact cât mai susţinut cu
mijloacele de informare în masă: jurnalele de actualităţi ale
postului de televiziune preferat, ziare, reviste ori magazine.
Nu pierdeţi nici o ocazie de â com pleta din paginile
acestora desenele încrucişate, integramele, rebusurile de
toate felurile etc, dar mai cu seamă orice test de cultură
generală ori de cunoştinţe generale.
Orice examinator va aprecia în mod pozitiv o persoană
la zi cu problemele sociale ori politice curente. Evenimente
mondene sau viaţa sportivă pot fi şi ele uneori subiecte ale
unor întrebări ale testelor de personalitate sau compati­
bilitate profesională.

11.6 Modulul de răspunsuri la Unitatea 8

Marcaţi cu creionul negru pe modulul de răspunsuri
soluţiile date de Dvs - indiferent de gradul lor de corec­
titudine.
Timpul întrebuinţat pentru marcarea răspunsurilor se
include în ceea ce am numit „Timpul total de execuţie” al
testului respectiv.

171
 Modul de răspunsuri la Unitatea 8
Marcaţi soluţia propusa de Dvs.
Cunoştinţe generale
1)
2)
3)
4)
5).
6)
7)
8)
9)
10)
11)
12)
13)
14)
15)
16)
17)
18)
19)
Cunoştinţe de specialitate III - informatică
a bc d e 5) a b c d e f g 9)abcd efg h
a bc d e 6) a b c d e f 10) a b c d e f
a bc d e 7) a b c d 11) a b c
a bc d 8) a b c d e f g 12) a b c d e
Test de concentrare
1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)
Memoria vizuală ill - faza de redare
Am identificat corect figura;
10 12

172
 11.7 Soluţii Ia unitatea 8
Cunoştinţe generale II
1) de guvern /’ legilor
2) dl. Mugur Isărescu / economico-fmanciară
3) Supremă de Justiţie / 15 ani închisoare.
4) maghiari / nu ştia
5) Liberal / democrat / scuze
6) cotelor de întreţinere / caloriferele
7) câinilor vagabonzi / cheltuieli
8) programul de re forai ă ! din Anglia / poliţişti
9) vânzarea / Proprietăţii de Stat / investitorii străini
10) întrebarea / romani / negustorilor / Minerva
11) architectura / terminarea
12) pământ / plantele
13) Platon.
14) 300
15)350
16) soccer.
17) filozofi
18) daltonism
19) grafitti
Cunoştinţe de specialitate III - informatică
1) a b c 2) a c d 3) bd
4) b d 5) a d e g 6) bf
7) c d 8) a b c d e 9) abd
10) c 11) d e 12) b
Test de concentr are III
1) 41 55 37 52 70 93 121 90 134 79 57
2) 130 54 58 41 120 72 139 190 164 179 264
.,45 53 111 117 125 150 169 166 166 102 260
3^ '
4) 133 231 221 222 212 213 203 102 157 181 175
5) 112 276 315 133 194 175 216 196 92 148 226
6) 149 140 191 186 146 169 124 144 254 233 168
7) 317 207 213 254 226 312 293 255 289 306 454

173
 Memoria vizunia III -faza de redare
Cu 0 - 3 desene corectinterpretate = rezultat slab
Cu 4 - 6 desene corectinterpretate ~ rezultat satisfăcător
Cu 7 - 9 desene corectinterpretate = rezultat bun
Cu 9 - 1 2 desene corectinterpretate = rezultat foarte bun spr
excelent
 12. Adrese utile

12.1 Edituri specializate

De la adresele de mai jos se pot obţine din Germania,
eventual în alta limba de circulaţie universală, orice teste doriţi.
Nu uitaţi însa că, în conformitate cu legislaţia germana,
cererea Dvs trebuie sa fie însoţita de recomandarea scrisă şi
stampilată a unui institut de testare sau a unui cabinet psihologic
din România,

Sigiid R obei Jui'gen S chneider

Schopenhauerstr. 89 P E G A S T A R -P artn er
03048 C ottbus V lak en k oskistr. 14
38 15 9 V eche Ide
A S T R O -V ersandservice
P ostfach 70 H eiko Z Lipan
36428 B ad S alzungen H ansastr. 99
44137 D oi'tm und
T estzcntrale des B eru fsv erb and es
D eutsch er P sy cho lo gen H ay it V erlag
W agenstieg 8 a A bt. T csl-T raining
37077 G ottingen H an sarin g 84-86
50670 K oln
V erlag fur P sy cho lo gie
V erlagsgrappe H og refe & H ub er G . C h arito n id is
R o b ert-B o sch -B reite 25 P E G A S T A R -P artn er
37079 G ottingen K em p en er Str. 7
50733 K oln
W esterm ann V erlag
A bteilung Tests P S -C o n su lt
G eorg-W esterm ann-A llee 66 E rn st-G u n ter H ilgenstock
38104 B raunsehw eig B irk en w eg 3
"^ •» 61476 ICronbei-g

D eutsche S chultests P ho eb u sP erigo n

B eltz V erlag G ebh ard W irsehing
W erderstr. 10 R o ntgenstr. 2
69469 W einheim 97688 B ad K issingen

175
E. K lett V erlag Istrud K i'iw anek
R ed aktio n W u tsch a ft K inin g erg asse 5
R otebiihlstr. 77 A 1120 W ien
70178 S lu ttgart
L ouis B eerli
W erner B eh ren s D orfstr. 17
P E G A S T A R -P artn er C H 6391 E ngclberg
P ostfach 13 04
72153 H orb M . B en acci
V ia Le vina
G A L A X Y -S erv ice-T eam C H 6912 P azzallo
T hom as L o h ner
A n d er B u rg e a w an d 23 M cG raw -H ill
72336 B alin g en B o o k C om pany, Inc
12 21 E venue o f the A m ericas
G uisep p e G iancone N ew Y ork, N.Y. 10020
D r.-E schle-S tr. 19 U .S.A .
74889 S in sh eim

12.2 Institute şi cabinete de consultanţă

şi antrenament
Antrenamentele de pregătire în vederea trecerii testelor sau
familiarizării cu acestea nu sunt practicate de toate institutele, de
birourile instituţiilor de îndrumare sau reconversie profesională, ori
de către cabinetele de consultanţă.
Din acest motiv vi se pune la dispoziţia lista de mai jos cu
adrese din Germania în special, dar la sfârşitul ei sunt trecute şi
birouri din celelalte ţări de limbă germană - Austria şi Elveţia.
Cum orice lucru este perfectibil, ajungând ia acest punct,
autorul doreşte să mulţumească celor care vor putea aduce
completări acestei lucrări prin orice fel sugestii, critici, comentării
sau adrese. Acestea vor trebui trimise pe adresa editurii, care
este menţionata la finele cuvântului introductiv,

AGOGOS C o n trigo n
P eter Jo h r Di\ C o rn elia M en zer
L ib erecer Sţi\ 5 H anns-M aafien-S tr. 14
02763 Z in tu 14974 L udw igsfelde

176
Simone Stillcr Munfred Rudenauer, Dipl.-K.lhi.
Erast-Abbe-Str. 37 Salom on-lIeine-W eg 36a
06122 HaJle 20251 Hamburg

Harald Schaefer SCS Scientific Control Systems

PEGASTAR-Unter-
nehmensberatung
Top chinei* Weg 212
12309 Berlin
Frank Schroder
PEGASTAR-Reprăsentant
Arnold-Zweig-Str. 8
13189 Berlin
Jiirgen Christiansen
PEGASTAR-Partner
Neuerfrader Weg 1
24635 Rickling
Holger Schlomm 1"
PEGASTAR-Partner
Am Bahnhof 10
25469 Halstenbek
Norbert Binke & Partner
Unternehmensberafung
Postfach 11 68
25731 Heide
F o ru m Z
Psychologische Unternehmens-
und Behordenberatung
Im Kruramen Ort 16
28870 Ottersbach-Fischerhude
Bernd Sphallock
W illebadessener Weg 4
33100 Paderborn
Oeleckering 40
22419 Hamburg
Margit Mendel & Partner
Test-Programm-Beratung
Ohechaussee 102
22848 Norderstedt
Dr. Fritz Stoebe
Untemehmens-/Personalberatung
Paratlee 2
22926 Ahrensburg bei Hamburg
Hartwig Martin Herbst
U ntemehmensberatung
Vulkanstr. 84
47807 KrefeLd
MMC Personalberatung
Kurt Sexauer
Birkenweg 33
50997 Rondorf bei Koln
Edith-Horstemke-B ecker
Dipl.-Volksw.
Ortseifen 11a
51597 Morsbad/Sieg
P&M Bertung
Wolfram Hatesaul GmbH
Poppelsdorfer A llee 45
53115 Bonn
Dipl.-Psych. R obeit Justen
Limesstr. 2b
63128 Dietzenbach - Steinberg

177
Jolvannes G ranzin G ebhard N eum an n
P E G A S T A R -P artner P E G A S T A R -P artner
M oltkestr. 27 T aunusring la
42699 S olingen 63755 A lzen au

M ichael D icke R einhard S ch in d ler

D urchstr. 71 R iedstr. 6
44265 D ortm und 64521 G roB -G erau

In stitut fu r P erso n alen tw ick lu n g F ossler & P artn er

H enkenbergstr. 81b W ilhelm str. 30
44797 B ochum - Stiepel 65185 W iesbad en

Susanne K oczkas, D ipl.-Psych. (bdp) E lsen & K lug

H o lstein ang er 54 P ersonal- und U nternehm ens-
45259 E ssen beratung
B ahnhofstr. 21
F ran k N i em an 69469 W einheim
P erso n alb eratu n g - T rain in g
G raf-L u ck ner-H o he 25 K arin Finger
45239 E ssen B reslauer Str. 56
69469 W einheim
P eter A lbrecht
P E G A S T A R -P artn er In stitut fur m eth o disch es W issen
F alkerstr. 79 S abine S im on
70176 S tuttgart M ontfortstr. 18
88079 K ressbronn
N orb ert Jiingling
S chafgarten d am m 17 B io -C y b ern etics In stitut
76774 L eim ersh eim V irchow str. 3
H einz R usch inski 90409 N tirnberg
B ărw eg 17
78126 K on ig sfeld K arl-H einz Jach m an n
P A G A ST A R -R eprasentant
F ischer & P artn er StraBe der F reu n d sch aft 35
U nterneh m en sb erater 99706 S on d ersh au sen
A lth eim er E ck 3
80331 M iinchen C o m puterunterstiitzte
P ersonalanalysen
B ew erbungs- & K a rriereb eratu n g M artha H assan
fur F ranca K nollgasse 9/2
Christirie' S chretter A 1100 W ien
T rappentreustr. 25
80339 M iinchen
178
E rika W agner M arta H alasz
Im m en stăd ter Str. 8 Joscf-H uter-S tr. 1
87544 B laich ach im A llgău A 6900 B regenz

P.I.T. O rg an isatio n sb eratun g E rika A nd eregg

P eter W. K arg D ipl. W. Ing. B ergw erkstr. i
B eate Str. 41 C Ii 8810 H orgen
13505 B erlin
W eiterbildungsberatung
Dr. H ahn N eck arh ald e 5
P erso n alb eratu n g 72070 Tiibingen
R em brandstr. 8
40237 D iisseld o rf E uro career C onsulting
E g erd in ger & H iim er
P eter L au ster H engelerstr. 3
D ipl. P sych. 80637 M iinchen
L iiderich Str. 2
51105 K oln SST und
B ew erb u ng strain ing
B B S B ew erb u n g sb eratu n g Schade V H S -A rbeitsk reis
D ipl, B etrw . V olker S chade S chw an th aler Str. 18
B ieler Str. 55 80336 M iinchen
58638 Ise d o h n
D ipl.-P sych . K. H eiss-W iethe
B ew erb u ng sb eratu n g
R osenstr. 6a
82110 G erm ering

179
 12.3 Institute şi cabinete de diagnoză şi
evaluare a testelor de compatibilitate
Atenţie: nu toate instituţiile sau cabinetele de mai jos răspund
solicitărilor primite de la persoane particulare.

F oru m Z Dr. Jiirgen B randt

P sy ch o lo g isch e U nterneh m en s-
und B eh o rd en b eratu n g G m bH
Im K ru m m en O rt 16
2 8 870 O ttersb erg - F ischerhu d e
D eutsch e G esellschaft
fur P erso n alw esen
A n d er Q uesten h o rst 13
30173 H ann o v er
S ieg fried A . H uth
B etrieb sp sy ch o lo g e
D a n z ig e r Str. 14
35683 D illen bu rg
N eikenstr. 32
4 0 66 8 M eerbusch
In stitu t tu r P erso n alb eratu n g und
B etrieb sp sy cho lo gie
D ipl.-P sych . H erm ann A. S chrod er
G răfm -lm m a-S tr. 54
4 4 7 9 7 B o chum -S tiepel
D r. K itzm ann
U nterneh m en s- und P erso n al­
beratu n g
Ju lius H art Str. 9
4 8 14 7 M iinster

H ub ert S haefer D r. S trasser

U n tern ehm ensberatu n g G esellschaft fur
D u isb u rg e r Str. 115 O rg an isatio n sb eratun g
4 0 4 7 9 D iisseld o rf Fohrenstr. 12
85649 H ofo ld in g bei M iinchen

180
 12.4 De unde puteţi cere
certificate de atestare pe baza unor
teste psihologice şi grafologice
Atenţie: nu toate instituţiile sau cabinetele de mai jos răspund
solicitărilor primite de la persoane particulare.

AGOGOS G esellschaft fiir W issenschaftl.

P eter Johr G ericht- u. R ech tspsych o log ie
L iberecer Str. 5 Rablstr. 45
02763 Z ittau 81669 M iinchen

H einz K arpinski Institut fu r m eth o disch es W issen

G raph D G V Sabine Sim on
M undsburger D am m 32 M ontfortstr. 18
22087 H am burg 88079 K ressbro nn

Dr. M ichael H ahn B io -C y b ern etics In stitut

P ersonalberatung ( ,
R em brandtstr. 8
40 23 7 D iisseld o rf
B erufsverband dt. P sy cho lo gen
H eilbachstr. 24
53123 B onn
V irchow str. 3
90409 N iim berg
K arl-H einz Jach m an n
P E G A S T A R -R eprăsentant
Strafie d er F reu n d sch aft 35
99706 S o n d ersh au sen

U ntem ehm ensp rax is . K arl-H ainz Jach m an n

Dr. R aabe P E G A S T A R -R ep răsentan t
U singerstr. 9 Strafie d er F reu nd sch aft 35
60389 F rankfurt 99706 S o n d ersh au sen

G ebhard N eum ann M arta H alasz

P E G A S T A R -P artner Josef-H uter-S tr. 1
T aunusring la A 6900 B reg en z
63755 A lzenau
Erika A nd eregg
R einhold B ecker B ergw erkstr. 1
Schriftpsychologe C H 8810 H orgen
Triefelsstr. 9
67454 HaBloch

181
 12.5 Agenţii de plasament individual
Adresele din această sub-secţiune sunt recomandate cu
precădere celor care se ştiu capabili a candida cu succes
pentru obţinerea unui post de conducere. Pentru aproape
optzeci la suta din totalul acestor posturi pe economie angajarea
nu se face prin intermediul oficiilor sau agenţiilor de plasare,
îndrumare sau reconvertire a forţelor de muncă, ci este
încredinţată unor persoane discrete şi de încredere din cadrul
firmei ori al instituţiei (aşa numiţii „head-hunters"*), ori unor
reprezentanţilor unor astfel de agenţii care sunt poate chiar mai
discrete încă. Şi unii şi alţii au fişiere cu specialişti, oameni bine
pregătiţi, care din diverse motive îşi doresc un alt ioc de muncă
ori au rămas fără. Atât unii cât şi ceilalţi au reiaţii confidenţiale cu
diverse cercuri manageriale care le permit de cele mai multe ori
să afle de existenţa unor locuri disponibile cu mult înainte ca
acestea să fie oficial comunicate instituţiilor abilitate.
Sfatul meu este ca, ăacă întruniţi condiţiile de profesionalism
indicate mai sus, neapărat să vă adresaţi unui astfel de birou de
consultanţă. Şi asta chiar dacă pentru moment nu aveţi nici o
nevoie presantă de a vă schimba locul de muncă. Veţi găsi oare
argumentele necesare pentru a refuza o ofertă pentru o funcţie
mai importantă şi mai bine remunerată?

H ansjiirgen S ch u b ert 1N T E R P R O C O N
U n te m eh m e n sb era ter U n tern ehm ensberatu n g
K unzendorfstr. 20 R olandstr. 44
14165 B erlin 40476 D iisse ld o rf

M ercu ri U rval G m b H D ipl.-K .fm W alter Schulz

E nglische P lan k e 6 U n tern ehm ensberatu n g
20459 H am burg B ek leid im g sin du strie
D am m erstr. 74
1PM Inst. f. P erso n al- 41066 M o n ch en g lad b ach
und M an ag em en tb eratu n g
A lte B ahnhofstr. 13 Institut fur P erso n al-E n tw ick lu n g
21220 S eevetai D ipi.-Ing. R iidiger E schm ann
G rafin -Im m a-S tr. 59
A dicon A & S. D ieh r 44797 B ochum -S tiepel
W aitzstr. 5*2
22606 H am b u rg
* în e n g l e z ă în o r i g i n a l . A d lit eram v â n ă t o r d e c a p e l e , dar e s t e f o l o s i t ca
e c h i v a l e n t p e n t r u . .c ă u t ă t o r ' d e s c c neritor d e t a l e n t e ” .

182
T eam -training & transfer C lau s K ulich
G erd D aten e P erso n alb eratu n g
R osenstr. 28 Im K j'appenklingen 2
4 7 90 6 K em pen 69483 W ald-M ichelbach

Institu t fur P erso n alb eratu n g K Jaus P ape

H o rst W ill & P artner W irtsch aftsb erater
D o m k lo ster 2 G ablen b erg er H auptstr. 27
50667 K o ln 70186 S tuttgart

S im on & P artner K lin g enstein Ind u strieb eratun g

P erso n alb eratu n g U hlbacherstr. 114
B achstr. 31 70329 S tuttgart
53115 B o n n
S ocietat fur Industrie- und
P erso n al M ark eting M ittelstan dsberatun g
D ieterw egstr. 7 a W ien er Str. 4
58095 H agen 71034 B oblingen

B alth asar von C h am penhausen W alter E berle

H ochstr. 20 U nternehm ensberatung
58540 M einerzhag en R aichbergstr. 15
72160 H orb
Zentralstelle fur A rbeitsvennittlung
F euerbach str. 42-46 Dr. H ans B orst
60325 F ran kfu rt U nternehm ensberatung
B ruck en w eisen 40
Z eh n er & P artner 72622 N iirtingen - H ardt
P erso n alb eratu n g
B ach stelzen w eg 1 R u p ert K ram er
61462 K on ig stein M an agem entb eratu ng
B ergw aldstr. 2b
D ipl. V olksw . H ugo H artm ann 75391 G echingen - B ergw ald
B u sch w eg 6
67199 K alrsruh e Dr. W erner H eyde
U nternehniensberatung
O tţ^.G . Kiihn P ortenlăngerstr. 34
U nten îehm ens- und P erso n al­ 8203 1 G rtm w ald b. M iinchen
b eratu ng
M ark tsp latz 6 N iirnberger M anagem ent Institut
69117 H eid elb erg Jauerstr. 63
90473 N iirnberg
W olfgang R eineke & P artner A lw in M . Seitz & Co.
Inst. f. M itarb eiterb eratu n g S chw am m endingerslr. 5
S chlofi-W olfsbrunnenw eg 25 C H -8050 Ziirich
69118 H cidelberg
H och sch u le St. G allen fu r
FE U SI S chu lzentrum B ern W irtschafts- und S ozialw issen-
B erufs- und S tu d ienb eratu n g sch aften
A lpeneggstr. 1 D ufourstr. 50
C H -3012 B em C H -9000 St. G allen

Institu t fiir an gew andte P sy cho lo gie

(IA P)
M erkurstr. 43
C H -8032 Ziirich

12.6 Agenţii de testare şi selectare

Adresele de mal jos pot fi utile conducerii instituţiilor sau
firmelor particulare, directorilor de personal sau colaboratorilor
acestora, în special atunci când nu dispun de personal cu
calificarea necesară alegerii, operării şi interpretării testelor de
selectare de personal.

Dr. F ritz S troebe L udw ig R o sn er

U nterneh m en sb eratu n g U nternehm ens- und
P ark allee 2 P erso n alb eratu n g
20 14 4 A hren sb urg b. H am b u rg K ro k usw eg 45
54426 N eun k irch en
A k ad em ie fiir F uh ru n g sk răfte
der W irtsch aft e.V. C hrisţine W olff
A m sbergstr. 22 H ollsteinstr. 30
3S667 B ad H arzburg 61350 B ad H om burg

D eu tsch e G esellschaft Dr. R o lf D ieter F ran z & P artn er

fiir P ersonalfîihrung Personal- und W irtschaffcsberatung
N ied erk asseler Lohvveg H attesheim er Str. 19
4 0 5 4 7 D iisseld o rf 65779 K elkheim

D ipl.-P sysh . H erm ann A. S cb ro d er A SB M an agem ent S em inare

Inst. f. P erso n alb eratu n g F ahrtgasse 7-13
G răfin -lm m a-S tr. 54 69117 H eidelberg
4 4 7 9 7 B ochu m -S tiep el
184
Sim on G m bH AKAD Institut fLir innerbetriebliclie
U n tem eh m en sb eraîu n g A usb ild u ng
E ckenbacher H ardt 9 A m H oh en g eren 9
51588 N i'im brecht 70188 S tu ttgart

W olfram H atesaul G m bH M SE G esellschaft ftir M ethodik

P ersonal- und M anagem entb eratu ng sy stem atisch er E ntscheidungs-
P op p elsd orfer A llee 45 ftndung
53115 B onn W iddersteinstr. 19
70327 S tu ttgart
W fcinmuller & P artn er
U nterneh m en sb eratu n g J.U. M arten s
G raf-D egenfeld-S tr. 81/2 Institut fu r w issenschaftl.
73098 R ech bergh au sen L eh rm eth o d en
M ohlstr. 35
R o lf W eber, B etrieb sw irt 81675 M iinchen
U nterneh m en sb eratu n g
C ranachw eg 5 B usiness + P rofil
75173 P fo rzh eim Fischerstr. 51
C H -8132 E gg/Z iirich
 13. Bibliografie recomandată de autor

Cititorilor de limbă germană le recomand următoarele lucrări:

Belser, HeJmut:
Beltz - Weinheim,
T e s te n tw ic k lu n g :
O lucrare mai degrabă profesională, oferind o analiză profundă asupra
tehnicilor de elaborare a testelor şi chestionarelor. Recomandată celor
care lucrează în domeniul consultanţei de specialitate.
Gendlin, Eugene:
F o c u s jn g : Otto Miiller - Salzburg
Foarte bună pentru antrenarea cunoaşterii de sine şi a automotivaţiei.
Hermanns, Dietter / Klemmstein, Wolfgang
T e s t a u f g a b e n M e t a l l : Klett Verlag - Stuttgart
Koppe, Ernst / Zedler, F.
G ru n d v v iss rn T e c h n is c h e s W e rk e n : Klett Verlag - Stuttgart
Ambele cărţi oferă cunoştinţe de bază asupra tuturor domeniilor de
prelucrare şi întrebuinţare a metalelor. Utilă tuturor celor care sunt
interesaţi de specializarea sau găsirea unui loc de muncă într-una din
branşele de profil.
Lanster, Peter
I n t e l l ig e n z - D iis s e ld o r f
Paczensky, Sussane von
D e r T e s t k n a c k e r : R o w o h lt - R e in b e k
Sieber, Georg
Rowohlt - Reinbek
A c h tu n g T e st:
Descrierea testelor de atenţie şi concentrare, fără propuneri de
antrenament.
Siewcrt, Horst
P e r s o n l [C hk . e i t s t e s t s erken n en und besteh en : m v g v e r la g -
Landsberg am Lech
Lucrarea se ocupă exclusiv de testele de personalitate. Cuprinde şi o
propunere de antrenament.
Siewert, Horst
m v g verlag - Landsberg am Lech
B e w e r b e n w [e ein P r o e i:
Sfaturi^pentru cei care vor să concureze, scrisori de prezentare,
limbajul interviurilor si strategiile de ofertare; antrenamente
psihologic fundamentate pentru bacalaureaţi, studenţi, doctoranzi,
ca si pentru toţi cei care doresc să avanseze în cariera aleasă.
186
Siewert, Horst
In te llig e n z te s ts , ni v g verlag - Landsberg am Lcch
Siewert, Horst
P a r t n e r t h s t - P e g a s ia r P s v c h o t e s t , Lc Chateau - CH 2028 Vnumarciis
Siewert, Horst
T e s t e n S ie Ih rf. b e r u f l i c h e P e r s o n lic h k e i t , L c Chateau - CH 2028
Vaumarcus
Siewert, Horst
T e s t e n S ie Ih r e I n t e l l i g e n z , Le Chateau - CH 2028 Vaumarcus
Siewert, Horst
Le Chateau - CH 2028 Vaumarcus
T e s te n S ie Ih r e b e r u f lic h e E ig n u n g ,
Trost, Giinter u.a.
D e r n e u e TMS, Verlag fur Psychologie - Gottingen
Teste pentru diferite grade ale învăţământului sanitar şi medical,
elaborate de către Institutul de Testare şi Cercetare a Dexterităţilor.
Cu permisiunea amicală a editurilor AOL - Lichtenau şi PEGASTAR
Software, Panmarcus, ca şi cea a Uniunii Editurilor, unele paragrafe
din această lucrare au fost extrase din lucrările mai sus enumerate.

13.1 B ibliografia utilizată de traducător

Analiza şi predicţia performanţelor
Ionel Dorofte, Ed. Ştiinţifică si Enciclopedică, 1981
Aptitudini profesionale
Nicolae Jurcău, Ed. Dacia, 1980
Berufseignungstest
Horst H. Siewert, m v g, 1998
Das „neue” l x l des Zeitmanagement
Lothar J. Seiwert, Gabal, 1997
Dicţionar de psihologie socială
Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981
Dicţionar enciclopedic de psihologie
Ursula Şchiopu şi alţii, Ed. Babei,1997
Formarea aptitudinii tehnice
Filimon Turcu, Ed. Ştiinţifică, 1975
Gramatică normativă
G. Gruiţa, Polirom, 1999
Limba Română, fonetică şi vocabular
Ion^îM arinela Popa. Niculescu, 1998
Metode de psihodiagnostic
Valentina Horghidan, Ed. Didactică si Pedagogică, 1997
Psihiatrie, voi 1
Prof. Dr. V. Predescu, Ed. Medicală, 1989
Wie bewerbe ich mich richtig?
Heinz Knebel, m v g, 1999
 14. Index alfabetic
A ccesul la teste. 24 D esen tehnic, 102, 115, 116
Angrenaje, 159 Deslasurarea suprafeţelor, 107,
Antipatie, 50 116, 121
Antrenamentul intensiv Dexteritate, 120, 123
concentrat, 52 Diagramele de autocontrol, 53
Antrenamentul intensiv relaxat, 51 Dimetrie, 115, 121
Antrenor, 28, 55, 57, 82, 96, 97, Dorul de partener, 142
127
Aptitudini tehnice, 131, 132 Electricitate, 132, 136
Etapele de elaborare a testelor, 33
Asimilarea unor cunostinte noi,
Extrinsec, 27, 31
98, 142
Autocontrolul, 82 F obii, 142
Autotest, 125 Fracţii, 68, 74
Avantajele antrenamentului, 38 Fragmente de ilustraţii, 72, 75
Axonometrie, 106
Heckhausen, 27
Backmarm, 98 Homans, 98
Bagaj lexical, 151 Hunt, 27
Beck, 142
Beneficiul relaţiei de cuplu, 98 Indicaţii ajutătoare, 74, 83, 97,
113, 129, 141, 154, 161, 163
Cabot, 142 Indice EX, 31
Calcule aritmetice, 67, 74 Indice IN, 31
Calmantele şi testul, 59 Indice NU, 31
Candidatul optim, 40 Informatica, 167
Chestionar de motivaţie, 111 Intrinsec, 27, 31
Chestionar de personalitate, 117
Compatibilităţi profesionale, 10 K elley, 98
Completarea unor imagini, 87
Legalitatea testelor, 25
Contestarea testelor, 23-25
Legislaţia testelor în Germania, 20
Contractul personal, 57, 79. 82
Legitimitatea testărilor, 13
Costurile unei relaţii de cuplu, 98
Lista de control, 29, 47, 60, 111,
Covarianţă, 143 125
Criterii de corectitudine, 19 Lista testelor, 44
Cunoştinţe de specialitate, 133,
147, '$ 9 , 167 Manii, 143
Cunoştinţe generale, 125. 145. Matematică, 67, 68, 129, 156
î 65 Mecanică. 131, 159

188
Medicamentele şi testul, 59 Sistemul L.P.S., 47
Memoria vizuală, 85. 89. 155, Strategie. 65, 83
160, 164, 170 Strategii de antrenare, 90, 151,
Metalurgie, 147, 151 m
Modul de răspunsuri. 76, 94. 109, Stuart, 98
123, 139. 151, 161, 171 Suprafeţe desfaşurate, 116
Motivaţia, 26, 125
Şiruri logice cu figuri
Nervozitate, 49 geometrice. 70
Nesiguranţă, 50 Şiruri logice cu numere, 69, 74,
Nesupunerea la teste, 21 86,91
Nivelul de comparaţie, 98
T eam a de viitor, 143
O .N .U . - Rezoluţia privind Test de concentrare, 88, 94, 135,
testele, 18 138, 169
Obsesii, 143 Test de creativitate, 45
Ortografie, 100, 144 Test de motivaţie, 29, 31, 111,
112, 125
P.F.T., 42 Test de ortografie, 100, 144
Paczensky, 19 Test de personalitate, 87, 92
Parcursuri, 64
Test proiectiv, 42
Penalizări şi premieri, 80
Testele TEKO, 47
Pictori, 133, 137
Testul ABAT, 44
Pregătirea pentru test, 49, 60, 97,
Testul cu labirinte, 45
111
Testul efectiv, 35
Presiunea timpului, 50
Testul M.M.P.I, 46
Procente, 129, 136
Testul M.T.P., 46
Procesarea testelor, 64
Testul P.F. Rosenzweig, 42, 46
Proiecţii, 107
Testul preliminar, 35
Recompense, 127 Testul T.A.T., 42, 47
Relaţia de cuplu, 98 Testul TMS, 37
Relaţii logice, 99, 105 Thibaut, 98
Respingere afectivă, 50 Triplă proiecţie ortogonală, 121
Rezultatul unui parteneriat. 98
Variantă, i42
Roţscjiach, 42. 45. 46
Verificarea testelor, 38
Scara EX. 3 1 Vizualizare. 40
Scara IN, 31 Vocabular. 99, 105
Scara NU, 32
W anderer, 142
Secord, 98
Whiteman. 36
Sicber, 24