CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN EDUCAȚIE ARTISTICĂ “ȘTEFAN NEAGA”

Referat:

Muzicologia autohtonă și arta interpretativă din

Moldova.

A realizat: Mașnic Valeriu

Chișinău 2022
 Ansamblul etnofolcloric “Plăieșii”

Pe 15 ianuarie 1989, coregraful și folcloristul Nicolae

Gribincea înființa primul colectiv de băieți, pe lângă liceul
teoretic român – francez „Gheorghe Asachi”, pe care l-a
numit „Stejăreii”. A început de la copii, convins fiind că
trebuie să-i crească de mici, să le altoiască această
dragoste care mai apoi să dea roade. Cu prima generație a
muncit timp de zece ani și au avut prilejul să susțină un
spectacol la Palatul Național din Chișinău împreună cu
grupul “Teleormanul”, condus de Liviu Vasilică.

Din anul 1999 ansamblul activează cu numele de “Plăieșii”

la Palatul Național de Creație al Copiilor și Adolescenților
și s-a învrednicit de titlul  Colectiv model, acordat de
Ministerul Culturii. Un asemenea grup vocal format doar din
bărbați era o necesitate în spațiul nostru Basarabean. Până
în 2015 au activat pe lângă Pretura sectorului Botanica a
Municipiului Chișinău.
2
Plăieșii nu pot include într-un singur spectacol decât o mică
parte a repertoriului care cuprinde sute de piese. Din acest
motiv concertele lor sunt tematice. Caută întotdeauna să
găsească modalități diferite de tratare scenică a acestui
repertoriu. Nicolae Gribincea nu renunță niciodată la sfatul
specialiștilor pentru a găsi formula potrivită fiecărui
material. Este important să existe o simbioză perfectă între
cuvântul rostit, limbajul muzical și maniera de interpretare.
„Plăieșii” păstrează autenticitatea în tot ceea ce fac pentru
că sunt un ansamblu etnofolcloric. N-au renunțat la acest
calificativ tocmai pentru a nu se îndepărta de folclorul
tradițional. Au avut ocazia în acești ani de activitate să
cânte și să facă înregistrări cu mai multe orchestre
profesioniste, dar au decis că pentru a menține cântecul în
aura lui țărănească, trebuie să revină la acompaniamentul
folcloric. Astăzi, toate înregistrările și evoluările
„Plăieșilor” sunt acompaniate de grupul de instrumentiști
compus din: braci, cobză, nai, tobă, fluier, vioară,
contrabas.

3
Primelor generații care au trecut prin ansamblu, le-a fost
greu să însușească folclorul coregrafic. Ei voiau să cânte și
mai puțin să joace, iar argumentul lui Nicolae Gribincea a
fost acesta: „Nu poți fi pe jumătate artist. Un artist complet
știe să cânte, să danseze, să declame, știe a spune o
urătură”. Iată de ce, din postura de coregraf profesionist,
conducătorul insistă ca spectacolele să cuprindă și
secvențe coregrafice.

Ziua de 16 februarie 2017 pentru ansamblul etnofolcloric

„Plăieșii” a însemnat o totalizare a realizărilor adunate
în 25 de ani de activitate . Primul spectacol aniversar
susținut de Nicolae Gribincea și „Plăieșii” a avut genericul
„La casa cu oameni buni”. În cadrul evenimentului au lansat
primele două CD-uri care s-au dovedit a fi foarte așteptate
de public. Evident, acesta a fost momentul în care au
conștientizat că trebuie să aducă în studioul de înregistrări
aceste perle folclorice culese de la informatori sau create
de Nicolae Gribincea, pentru a le oferi posibilitatea
admiratorilor să le asculte oricând își doresc. Prin ce
reușesc să-și cucerească publicul? Prin sinceritate și prin
faptul că ei cântă în primul rând pentru sine, apoi pentru
cei din jur.

4
Fond ator ul ansamb lu lui „ P l ă i e ș i i ” - Nicolae Gribincea s- a
născut la 20 oct ombr ie 1961, în satul Mingir , Hâncești. Est e al
patr ulea cop il din ce i opt. Cântecul l- a moștenit de la mam a,
iar da nsul de la t ata . Tata er a o f ire foarte ar tist ică, doar că
era ma i re tra s, n u își manifesta apt it udinile de dansator,
mama în sch imb, cânt a foar te bine, avea o voce de răsuna
toa tă maha lau a. A cr escut cu reper tor iul lui Nicolae Sulac.
Ob ișn uia să urce pe un par la poart ă și le cânt a trecăt orilor
din rep ertor iu l mar elui rapsod. În clasa a IV-a a cântat pr ima
oară pe sce nă și specialișt ii de la clubul din sat i-au conf irmat
lu i și păr in ților să i că are voce bună. Regret ă că n-a avut
acces î n cop ilărie la o școală de folclor , dar din clasa a IV-a
pân ă în clasa a I X- a a cântat în tar aful de la Mingir.

Ne obo situ l Nicola e Gr ibincea, la început dansat or, apoi

in terpr et , te xt ier , au tor de căr ți, a făcut atât de mult e pentru
cu ltu ra no astră încât ar trebui să- i f im recunoscăt ori. Cea mai
mare realizare a lu i răm âne a fi aceșt i ar tișt i din ansamblul
etn ofo lclo ric „Plăieșii” pe care reușeșt e să-i menț ină lângă el
tim p de 30 de an i. A avut înt ot deauna convinger ea că
va loar ea nu-și p ierd e autenticitatea indiferent de spaț iu și
tim p.

Re pert oriul de dă dă cit este un capitol aparte în creația lui

Nico la e Gr ib in cea . Dezmierdările, cânt ecele de leagăn,
5
melodiile d e ju ca t și alte forme etnopedagogice constituie
preo cu pare a lu i d e mulți ani. Colindele, cântecele ost ășeșt i,
de recr uț ie, d e d or, de   înstr ăinare, de dragoste, sunt și ele în
perma nen ță în a ten ția lui. Către toate acest tezaur i- a
îndr ep tat ate nț ia mentor ul său, f olcloristul Andrei
Tama zlâ car u.

Înt âlnir ea cu Andr ei Tamazlâcar u și apr opierea de „Tălăncuța”

l-a făcut să se reor ie nteze și să dea pr ior it ate cântecului. Cei
car e tre c pr in f olclor, mărtur isește maestrul, niciodat ă n- o să-
și uite ră dăcin ile, neam ul, pentru că folclorul este ca un
gen era lizat or care t e ridică la o anum ită treapt ă de a înțelege
lu crur ile, de a le vedea altf el, de a te posta î ntr- un anumit
spa țiu, loc, t imp și de a încerca să te def inești față de ceea
ce te în co njoară .

Ansamblul etnofolcloric „Plăieșii” a devenit laureat al mai

multor festivaluri raionale, municipale și republicane: „Să
trăiți să înfloriți”, „Florile Dalbe”, „V-am ura, v-am tot ura”,
„La vatra horelor”, „Pentru tine, Doamne”, „La onor, la
datorie”, „Sună tălăncuțele”, „Aprindeți luminile”, etc. A
evoluat cu succes peste hotarele țării: 1989 – la Moscova,
1996, 1997 – București și Iași, 1998 – Milano, 2008 –
Cernăuți, 2016 – Vilnius, Padova, Bologna, 2019 – Bacău,
2020 – Madrid, Iași, Suceava.

Discografie:

2021 – “Dragoste, floare din rai”

2021 – “Pentr-un pui de lelișoară”
2020 – “În leagănul cerului “
2019 – “Omul cât trăiește-n lume”
2019 – “Sloboade-ne gazdă-n casă”
2019 – “La omul care mi-i drag II”
2018 – “Joc și cântec fecioresc”
2017 – “Tot cu dragostea și dorul”
2016 – “La casa cu oameni buni”
2010 – “La omul care mi-i drag”
2007 – “Am venit să colindăm”

6
„Pentru mine ca interpret este important să cânt sincer,
autentic, țărănește. Cântatul nu este o profesie, este
altceva: o pasiune, o stare de spirit, un fel de scut protector
ce mă ferește de mediocritate și de prostie, care, din
păcate, e fără margini și face mult rău. Un cântec de
valoare e ca și o personalitate: are caracterul, ținuta, starea
și demnitatea sa.”

- NICOLAE GRIBINCEA