HARTA DIGITALĂ A TIPURILOR DE SOLURI ALE REPUBLICII MOLDOVA

Rozloga Iurie, dr. în biologie, conf. cercet., sef-laborator Sistemul Geoinformațional Pedologic și
Agricultura de Precizie, Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo”

Digital mapping of soils (CDS) is a new direction in pedology which uses modern technologies in
spatial analysis possibilities quantitative and qualitative of the structure of the soil cover. Existing
methods allow the analysis of separate parameters and possibilities CDS are much wider and can be used
on a wide range of issues pedogeographic, agroecological, genesis, etc. This allows the current wording
of the CDS problem, such as developing quantitative algorithms to various problems, mapping and spatial
analysis of the soil cover. Using the digital method is characterized in the article the structure of the soil
cover of the Republic of Moldova at level of taxonomical type.
Keywords: digital mapping of soils, soil cover, material raster, mapping and spatial analysis.
INTRODUCERE
Cartografierea digitală a solurilor (CDS) este o direcţie nouă în pedologie care foloseşte posibilităţile
tehnologiilor moderne la analiza spaţială cantitativ-calitativă a structurii învelişului de sol. Metodele
existente permit analiza unor parametri aparte, iar posibilităţile CDS sunt cu mult mai profunde şi pot fi
utilizate pe un spectru larg de probleme pedgeografice, agroecologice, de geneză ş.a. Aceasta permite
formularea actuală a problemei CDS aşa ca elaborarea algoritmurilor cantitativi la diferite probleme de
cartografiere şi analizei spaţiale a învelişului de sol. Folosind metoda digitală noi vom caracteriza
structura învelişului de sol al Republicii Moldova (în continuare RM) la nivel taxonomic de tip.
MATAERIAL ŞI METODĂ
În ultima perioadă în RM tot mai larg se utilizează sistemul informaţional geografic. Au apărut un set
larg de materiale cu imagini satelitare, fotogrametrice de o rezoluţie înaltă etc. Se folosesc aparate GPS cu
o precizie înaltă la măsurările de câmp. De asemenea, în țara noastră s-au acumulat multe materiale
cartografice pe suport de hârtie de diferită destinaţie (geografice, topografice, pedologice, hidrologice,
geologice ş.a.) la scară detaliată, mare, mijlocie, mică însoţite cu material adiţional descriptiv.
La elaborarea hărţii digitale a structurii învelişului de sol drept bază informaţională au servit
materialele de arhivă din cadrul Institutului de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae
Dimo” la scara 1:10000 şi 1:50000. Materialele pe suport de hârtie au fost scanate, racordate la sistema de
coordonate MoldRef-99 şi elaborat stratul digital în format „Raster”. După racordarea rastrelor la sistemul
național au fost vectorizate contururile de sol şi introdusă informaţia atributivă pentru fiecare contur în
parte. Toate lucrările menţionate mai sus au fost îndeplinite în programele geoinformaţionale ArcMap şi
MapInfo.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
RM se caracterizează cu o neomogenitatea spaţială a structurii învelişului de sol condiţionat, în primul
rând, atât de zonalitatea geomorfologică, biogeografică şi climaterică orizontală, cât şi cea verticală.
120
Solurile țării noastre au evoluat pe terenuri cu un relief accidentat care şi în prezent provoacă procese de
degradare masivă [1, 2, 3]
Cercetări de o amploare masivă în domeniul cartării solurilor din RM au început în 1945 la iniţiativa
academicianului Nicolae Dimo [4]. Pe parcursul anilor problema cartografierii şi caracterizării învelişului
de sol a fost abordată de mai mulţi savanţi ca I. Krupenicov, A Ursu, B. Podîmov, I. Constantinov ş.a. [2,
3, 5, 6, 7].
În urma vectorizării s-au depistat 70473 contururi de sol care acoperă suprafaţa de 3104723 ha, s-au
92% din teritoriul RM de 3391032 ha. În stratul „Soluri” nu au fost incluse localităţile, râurile, bazinele
acvatice şi teritoriul ocupat sub calea ferată cu suprafaţa de 286309 ha. După analiza suprafeţelor
contururilor de sol celui mai mic îi revine 0,09 ha, celui mai mare – 8241,24 ha. Mărimea suprafeţei
mijlocie a tuturor contururilor constituie 44,12 ha. În baza lucrărilor geoinformaţionale şi materialelor
obţinute a fost elaborată harta digitală a tipurilor de sol (figura 1).

Fig.1. Harta digitală a tipurilor de soluri al Republicii Moldova

121
 Întocmirea hărţii digitale a tipurilor de sol al RM permite vizualizarea spaţială destul de precisă a
arealelor care uşor pot fi stabilite şi identificate în natură. Caracteristica atributivă introdusă pentru fiecare
areal în parte permite analiza cantitativ-calitativă a solurilor.
Numărul contururilor şi suprafaţa acoperită de fiecare tip de sol este reflectată în tabelul 1. Distribuirea
procentuală grafică a tipurilor de sol este arătată în figura 2. Se observă foarte clar predominarea în
structura învelişului de sol a cernoziomurilor cu 68,08% din suprafața totală a solurilor. Locul secund îl
ocupă solurile aluviale cu 10,08%. Solurilor cenuşii le revine treapta următoare cu 9,11%. Mai puţin de
13% le revine solurilor rămase.
Tabelul 1. Caracterizarea generală a tipurilor de sol al Republicii Moldova

Numărul de Supafata, % din suprafaţa Bonitatea medie

Tipul solului
areale ha solurilor ponderată, bal

Sol brun 257 17644 0,57 49

Sol cenuşiu 4855 282890 9.11 56
Cernoziom 39668 2113797 68.08 65
Mocirlă 412 2963 0.10 21
Sol cernoziomoid 12488 129847 4.18 81
Rendzină 410 12658 0.41 36
Vertisol 713 19001 0.61 47
Soloneţ 288 5080 0.16 33
Solonceac 184 3128 0.10 13
Sil aluvial 3372 278457 8.97 70
Mocirlă aluvială 593 34412 1.11 24
Sol deluvial 1883 68445 2.20 82
Sol deteriorat 5350 136401 4.39 9
TOTAL 70473 3104723 100.00 62

Figura 2. Distribuirea procentuală a solurilor

Solurile au fost grupate după nivelul еaxonomic a tipului de sol în 13 categorii: soluri bune, cenuşii,
cernoziomuri, mocirle, cernoziomoide, rendzine, vertisoluri, soloneţuri, solonceacuri, aluviale, mocirle
aluviale, deluviale şi soluri deteriorate [3, 6, 7].
Solurile brune sunt răspândite în raionul pedogeografic a solurilor brune şi cenuşii ale pădurilor
Podişului Codrilor la o altitudine de 300-430 m. Suprafaţa lor constituie 17644 ha încadrate în 257 de
areale. Cca 10% din ele sunt supuse degradării prin eroziunea de suprafață (tabelul 2). Nota de bonitate
medie ponderat este de 49 baluri.

122
 Tabelul 2. Caracterizarea principalelor forme de degradare a solurilor

Suprafaţa % din Suprafaţa % din

Supafata,
N/o Denumirea solului solurilor suprafaţa solurilor suprafaţa
ha
erodate, ha solurilor sărăturate, ha solurilor

1 Sol brun 17644 1822 10.3 - 0.0

2 Sol cenuşiu 282890 68494 24.2 - 0.0
3 Cernoziom 2113797 787462 37.3 19435 0.9
4 Mocirlă 2963 - 0.0 1380 46.6
5 Sol cernoziomoid 129847 2461 1.9 18565 14.3
6 Rendzină 12658 4082 32.2 - 0.0
7 Vertisol 19001 3418 18.0 159 0.8
8 Soloneţ 5080 118 2.3 5080 100.0
9 Solonceac 3128 11 0.4 3128 100.0
10 Sil aluvial 278457 - 0.0 86015 30.9
11 Mocirlă aluvială 34412 - 0.0 9097 26.4
12 Sol deluvial 68445 - 0.0 205 0.3
13 Sol deteriorat 136401 - 0.0 6683 4.9
TROTAL 3104723 867866 28.0 149747 4.8
Solurile cenuşii se încadrează în 4855 de areale cu o suprafaţă totală de 282890 ha. Ele predomină în r-
nele Podişului de Nord, Dealurile Rezinei şi Colinelor Codrilor la altitudinile de 220-350 m. Aceste soluri
ocupă 9,11% din teritoriul RM. Eroziunea de suprafață pe aceste soluri s-a răspândit pe o suprafață de
68494 ha sau 24%. Nota de bonitate medie ponderat este de 56 baluri.
Cernoziomurile predomină în componenţa învelişului de sol al republicii extinse pe suprafața de
2113797 ha suprafață (68%) și sunt cel mai intens supuse procesului de degradare prin eroziunea hidrică
datorită încadrării lor în circuitul agricol. Suprafaţa cernoziomurilor erodate se cifrează la 787462 ha, cea
ce constituie 37% din tipul respectiv și 91% din toate terenurile erodate. De rând cu degradarea prin
eroziune se atestă și degradarea prin salinizare și solonețizare care constituie 19435 ha. Nota de bonitate
medie ponderat este de 65 baluri.
Solonețurile și solonceacurile sunt considerate ca una dintre cele mai complicate şi dificile probleme a
pedologiei. De menţionat că răspândirea spaţială a acestor soluri este extrem de neuniformă şi este
determinată de condiţiile litologice şi cele geomorfologice. Un rol important în formarea, dezvoltarea şi
răspândirea lor le aparţine rocilor de solificare. Suprafaţa lor alcătuieşte 8208 ha sau 2,7%. Nota de
bonitate medie ponderat este de 25 baluri.
Solurile aluviale sunt formate din material fluvial care se dapozitează revărsărilor apelor curgătoare,
recent sau în trecut, la intervale regulate ce determină stratficarea neuniformă a profilului. Ele ocupă
suprafața de 312869 ha dintre care 95112 ha sau 30% sunt supuse proceselor de salinizare și solonețizare.
Nota de bonitate medie ponderat este de 68 baluri.
Solurile hidromorfe (mocirlele și solurile cernoziomoide) sau format sub influenţa excesului apei de
suprafaţă şi cea pedofreatică în condiţiile stagnării ei în profilul genetic a solului. Ele sunt soluri
intrazonale cu suprafaţă mică şi formează o mozaică în cadrul celor zonale ce duce la complexitatea
lucrărilor agricole. Suprafaţa totală a lor atinge nivelul de 193179 ha. De procesele erozionale sunt
afectate 2461 ha și cele de salinizare 19945 ha. Nota de bonitate medie ponderat este de 80 baluri.
Solurile deluviale încadrează solurile firmate ca rezultat al acumulărilor depozitelor recente de pedolit
de proveniență deluvială sau proluvială ca rezultat al eroziunii de pe versanți. Arealul de răspândire a lor
atinge suprafața de 68445 ha. Nota de bonitate medie ponderat este de 82 baluri.
Solurile vertice sunt răspândite în formă de areale mici unde la suprafaţă apar depozite de sedimente
argiloase în componenţa mineralogică a cărora predomină smectitele. Ele sunt foarte grele şi tasate cu un
poces de slitizarea ireversibil. Suprafaţa ocupată de aceste soluri constituie 19001 ha şi se întâlnesc mai
des în Zona de Centru și Sud a țării noastre. Nota de bonitate medie ponderat este de 47 baluri.
Solurile deteriorate în RM a căpătat o răspândire largă. Suprafața lor este de 1336401 ha ce constituie
peste 4% din totalitatea solurilor. Nota de bonitate medie ponderat este de 9 baluri.

123
 CONCLUZII:
1. În urma elaborării hărții digitale a tipurilor de sol s-au depistat 70473 contururi de sol care acoperă
suprafaţa de 3104723 ha.
2. În structura învelişului de sol se observă foarte clar predominarea a cernoziomurilor cu 68,08% din
suprafața totală a solurilor.
3. Principalele forme de degradare a solurilor sunt eroziunea de suprafață cu 867866 ha, sau 28% din
componența tuturor solurilor și cele sărăturate cu 149747 ha, sau 4,8% respectiv.
4. Elaborarea şi realizarea SIG pentru învelişul de sol al RM va da posibilitate de a utiliza rapid
informaţia privind starea de calitate şi nivelul de degradare a acestuia pentru aplicarea complexului de
măsuri în vederea minimalizării proceselor negative şi de conservare a fertilităţii.
Bibliografie:
1. Крупеников, И.А. Черноземы Молдавии. Кишинев, 1967.104 с.
2. Крупеников, И.А.; Урсу, А.Ф. Почвы Молдавии. Том 2. Кишинев: Штиинца, 1985. 239 с.
3. Ursu, A. Raioanele pedogeografice şi particularităţile regionale de utilizare şi protejare a solurilor. Chișinău: Tipogr. Acad. de Şt., 2006. 232
p.
3. Димо, Н.А. Почвы Молдавии, задачи их изучения и главнейшие особенности. Кишинев, 1958.
4. Константигов, И.С. Защита почв от эрозии при интенсивном земледелии. Кишинев: Штиинца, 1987. 240 с.
5. Крупеников, И.А.; Подымов, Б.П. Классификация и систематический список почв Молдавии. Кишинев, «Штиинца», 1987. 159 с.
6. Cerbari, V. Sistemul de clasificare şi bonitare a solurilor Republicii Moldova pentru elaborarea studiilor pedologice. Chişinău. Ed. Pontos.
2001. 104 p.

124