Primul Război Mondial

Parte din epoca contemporană[*]  

Din sus în jos: Tranșee pe Frontul de Vest, avioane biplane germane (Albatros D.III), tancul

britanic Mark I, servantul unei mitraliere Vickers purtând o mască de gaze, scufundarea

navei britanice HMS Iresistible, din cauza unei mine, la Dardanele.

Informații generale

Perioadă 28 iulie 1914 – 11 noiembrie 1918

Loc Europa, Africa și Orientul Mijlociu,

(pentru scurtă vreme și în China și
insulele din Oceanul Pacific)

Rezultat Victoria Antantei
Destrămarea imperiului rus (Revoluția
și crearea URSS), german (Prăbușirea
economică, germenii nazismului și ai
celui de Al Doilea Război
 Mondial), otoman (Revoluția lui Kemal
Atatürk și
modernizarea Turciei), austro-ungar (D
ezmembrare).
Apariția unor noi state în Europa
Centrală și Răsăriteană.
Crearea Ligii Națiunilor

Casus belli Asasinarea arhiducelui Franz

Ferdinand (28 iunie), urmată de
declarația austriecilor de război
împotriva Serbiei (28 iulie) și de
mobilizarea Rusiei împotriva Austro-
Ungariei (29 iulie).

Beligeranți

Puterile Antantei: Puterile Centrale:

 Franța  Imperiul German
 Imperiul Britanic  Austro-Ungaria
 Imperiul Rus (1914-17)  Imperiul Otoman
 Italia (1915-18)  Bulgaria (1915-18)
 Statele Unite (1917-18)
Cobeligeranți:
 Serbia
 Darfur (1914-16)
 România (1916-17; 1918)
 Statul Derviș
 Japonia
 Emiratul Jabal Shammar
 Belgia
...și alții
 Portugalia (1916-18)
 Grecia (1917-18)

 Muntenegru
Cobeligeranți:
 Siam (1917-18)
 China (1917-18)
 Legiunile Cehoslovace
 Regatul Hejaz
 Brazilia
...și alții

Conducători

 Georges Clemenceau  Wilhelm al II-lea

 Joseph Joffre  Erich von Falkenhayn
 Ferdinand Foch  Paul von Hindenburg
 Robert Nivelle  Reinhard Scheer
 Philippe Petain  Erich Ludendorff
 George al V-lea  Franz Josef
 Herbert H. Asquith  Carol I
 David Lloyd George  Conrad von Hötzendorf
 Douglas Haig  Arthur Arz von Straussenburg
 John Jellicoe  Mehmed al V-lea
 Nicolae al II-lea  İsmail Enver
  Nicolai Nicolaevici  Mustafa Kemal
 Alexei Brusilov  Ferdinand I
 Victor Emmanuel al III-lea  Nikola Jekov
 Luigi Cadorna
 Armando Diaz
 Woodrow Wilson
 John Pershing

 Petru I
 Radomir Putnik
 Ferdinand I
 Alexandru Averescu

 Albert I

Efective
 12.000.000  13.250.000

 8.841.541[1][2]  7.800.000
 8.660.000[3]  2.998.321
 5.615.140  1.200.000
 4.743.826 Total: 25.248.321
 1.234.000
 800.000
 707.343

 380.000
 250.000

 50.000

Total: 42.959.850

Pierderi

Morți:[4] Morți:[4]
5.530.000 4.386.000
Răniți: Răniți:
12.832.000 8.388.000
Dispăruți: Dispăruți:
4.121.000 3.630.000

Modifică date / text 

Cauze[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Cauzele Primului Război Mondial.
Atentatul de la Sarajevo. Desen din presa vremii

În ziua de 28 iunie 1914 Franz Ferdinand, arhiducele Austriei și moștenitorul tronului austro-ungar, a fost asasinat la Sarajevo de
Gavrilo Princip, un student naționalist sârb-bosniac. Acesta a făcut parte dintr-un grup de cincisprezece asasini, susținuți de Mâna
Neagră, o societate secretă fondată de naționaliști pro-sârbi, cu legături în armata Serbiei. Asasinatul a amorsat tensiunea gravă,
care deja exista în Europa. Rebeliunile de la Sarajevo provocate de asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand au fost instigate de
minoritatea sârbă, care era nemulțumită de anexarea în 1908 a Bosniei și Herțegovinei de către Imperiul Austro-Ungar, ca și de
invadarea și ocuparea violentă [14] a provinciei de către același imperiu, în 1878.
Deși acest asasinat a fost considerat ca detonatorul direct pentru Primul Război Mondial, cauzele reale trebuie căutate în deceniile
premergătoare, în rețeaua complexă de alianțe și contrabalansări care s-au dezvoltat între diferitele puteri europene, în urma
înfrângerii Franței și a proclamării Imperiului federal german (Al II-lea Reich), sub conducerea „cancelarului de fier”, Otto von
Bismarck, în 1871.
Cauzele Primului Război Mondial constituie o problemă complicată din cauza multitudinii factorilor implicați, între
care: naționalismul, disputele anterioare nerezolvate, precum lipsa surselor de materie primă și de piețe de desfacere pentru
industria central-europeană, sistemul de alianțe, guvernarea fragmentară, întârzieri și neînțelegeri în comunicația diplomatică, cursa
înarmărilor etc.