Natura devine o simfonie de culori: merele rasfatate de rosul
patrunzator, gutuile cerate cu aur. Cerul isi schimba culoarea senina intr-un albastruca peruzeaua, brumele cern lumina si impodobesc oceanul de smarald c o haina de argint. Oare ce s-a intamplat? Cine este doamna care trece, lasand in urma un cantec friguros? De ce norii de argint ii admira frumusetea? Este Toamna. Vine mandra si isi asterne covorul de frunze. Se cearta cu pomii si ii dezbraca,furandu-le podoaba fermecata. Pe bolta intunecata, formele de puf sunt rupte in doua de arcurile de stralucire. Incep sa cada lacrimi ceresti, iar dulcele soare fuge de ploaia magica. Totul pare un taram de vis, in care regina Toamna, este o mandra floare ce infloreste mai frumos cu fiecare an ce trece.