Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cele mai strălucite pagini ale istoriei geto-dacilor sunt legate de numele marelui get
Birebista. Cel mai mare merit al acestuia a fost acela că a reuşit să unifice pentru prima dată
toate comunităţile getice din spaţiul extracarpatic. El a întemeiat primul stat centralizat din
ţinuturile noastre cu capitala în Munţii Orăştiei. În istorie, Burebista este numit „cel dintâi şi
cel mai mare dintre regii Traciei”.
În urma unui complot, Burebista este asasinat în anul 44 î.H. După moartea lui, statul
dac se destramă. O parte din teritoriile statului dac intră sub stăpânirea romanilor. După
Burebista, la conducerea statului dac vine un vestit strateg militar DIURPANEUS, numit şi
Decebal, adică „cel puternic, cel viteaz”. Decebal reuşeşte să refacă unitatea statului dac şi
reuşeşte să încheie o pace avantajoasă cu împăratul roman DOMIŢIAN.
Dacia Romană era acum guvernată direct de împărat prin reprezentanţi ai împăratului.
Funcţionarii de rang înalt erau trimişi din Roma. Capitala provinciei a fost organizată pe
locul unui fost castru roman – Colonia Dacică sau Colonia Ulpia Traiana Augusta
Sarmisegetuza Regia care se afla la 40 km de fosta capitală. Organizarea administraţiei
romane se baza pe oraşe: NAPOCA (Cluj-Napoca), DROBETA (Drpbeta Turnu Severin),
POTAISSA (Turda), SUCIDAVA (Celei).
Legătura dintre oraşe se făcea prin drumuri pavate. Drumurile permiteau ca romanii
să-şi transporte mărfurile. Oraşelor li s-a asigurat reţea de apă potabilă, băi termale proprii.
Monedele romane aveau inscripţionate: DACIA AUGUSTI PROVINCIA sau, pe vremea
împăratului AURELIANUS, aveau inscripţionate: Dacia FELIX.
După moartea împăratului Traian se înteţesc atacurile triburilor barbare, în special ale
sarmaţilor şi ROXOLANILOR.
Urmaşul lui Traian, HADRIAN, hotărăşte împărţirea provinciei în două părţi, iar mai
târziu, în trei părţi: Dacia superioară - partea centrală a Transilvaniei
- Banatul
- cu capitala la APULLUM
Dacia inferioară - Oltenia
- cu capitala la ROMULA-MALVA
Dacia POROLISSENSIS - N-V Transilvaniei
b.
prima etapă: romanizarea geto-dacilor a contribuit la procesul de formare a poporului
român. Populaţia daco-romană s-a confruntat cu invazia popoarelor migratoare. Slavii au
avut cea mai mare influenţă.
În a doua etapă a etnogenezei româneşti tot slavii au avut un rol important. Ei s-au
aşezat în număr mare la nordul Dunării şi au fost uşor asimilaţi de populaţia autohtonă daco-
romană.
c.Categoric că şi limba română a suferit modificări şi îmbunătăţiri. A îmbrăcat o haină
nouă primind un caracter latin: om, frate, soră, frumos, grâu, ceapă, măr, pom, etc, şi-a
păstrat o parte din limba geto-dacică, aproximativ 160 de cuvinte: mânz, mazăre, mătură,
bordei, a păstra, etc, dar a şi împrumutat o serie de cuvinte provenite din limba slavilor, cum
ar fi: plug, corabie, ceas, boier, prieten, voinic, etc
În concluzie, romanizarea a dat o haină nouă, o altă înfăţişare celei mai vechi
comunităţi omeneşti din Europa, a făurit chipul poporului daco-romanic pe întreg teritoriul
Carpato-Danubiano-Pontic.