ISTORIA ORASULUI GALATI

Localitatea Galaţi este reşedinţa judeţului Galaţi, situat în apropiere de frontiera cu

Moldova. Este unul dintre cele mai mari centre economice din România, respectiv Moldova.

Oraşul Galaţi are o istorie încărcată şi datorită faptului că este plasat pe Dunăre, cea mai
importantă arteră comercial-fluvială europeană, Canalul Dunăre–Rin.

Viaţa economică s-a dezvoltat în jurul Şantierului Naval, Portului Fluvial, în jurul
Combinatului Siderurgic Arcelor-Mittal şi a Portului Mineralier.
Municipiul Galaţi este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a platoului
Moldovei, la 45°27' latitudine nordică şi 28°02' longitudine estică.

Conform ultimelor estimări oficiale ale Institutului Național de Statistică, populatia orașului
era, în anul 2009, de 290.733 de locuitori, fiind al 7-lea oraș din țară după numărul de
locuitori., ocupă o suprafaţă de 246,4 km2, la confluenţa râurilor Siret (la vest) şi Prut (la est),
lângă Lacul Brateş, la circa. 80 de kilometri de Marea Neagră.

Viaţa comunităţii umane a fost influenţată în mod direct de către Dunăre, cel de-al
doilea fluviu din Europa ca lungime (2.850 km), după ce primeşte în amonte apele râului Siret
(cel mai mare afluent de pe teritoriul românesc). Fluviul îşi continuă drumul spre Marea Neagră
după ce primeşte, în avalul porturilor din Galaţi, apele râului Prut. Datorită şenalului adânc până
în zona oraşului Brăila, Dunărea este declarată maritimă.

Istoric
Prima atestare documentară a târgului Galaţi datează din 1445, într-un act semnat de
domnitorul Ştefan al II-lea. Galaţi-ul a crescut în importanţă după ce turcii au cucerit cetăţile
Chilia şi Cetatea Albă, în iulie-august 1484, oraşul rămânând singurul port al Moldovei cu rol
important în comerţul intern, dar şi în cel polono-turc.
 Începând cu anul 1834, vapoare cu aburi austriece fac deja curse regulate din Galaţi. Aici
se făcea un important comerţ de tranzit cu ţările germane. Construcţia de nave militare de mari
dimensiuni era o importantă activitate economică a oraşului.
Începuturile secolului XIX, numele oraşului este strâns legat de începuturile mişcării
eteriste în Ţările Române. Acţiunea de la Galaţi, aşa cum este cunoscută de istorici, reprezintă un
şir de evenimente petrecute în portul dunărean, de la înfiinţarea primei Eterii din Principate în
acest oraş, culminând, în februarie 1821, cu măcelărirea supuşilor otomani din Galaţi. Masacrul
de la Galaţi, repetat curând în alte oraşe ale Moldovei, avea să deschidă un lung deceniu de
confruntări greco-otomane.
În 1837, oraşul Galaţi dobândeşte statutul de port liber, (porto-franco), iar după războiul
Crimeei din 1854 - 1856 devine, împreună cu Sulina, sediu al Comisiei Europene a Dunării. Însă
la 22 decembrie 1882 acest statut a fost înlăturat.
Prealabil Unirii Principatelor din 1859, oraşul este condus de pârcălabul Alexandru Ioan Cuza,
născut la Bârlad, ales ulterior ca domnitor în Moldova şi în Ţara Românească. Reşedinţa sa,
situată pe Strada Al. I. Cuza, în apropierea gării oraşului, găzduieşte în prezent un muzeu. După
Unirea Principatelor, dezvoltarea oraşului s-a accelerat.
S-au înfiinţat noi şcoli primare şi s-a deschis, la 26 octombrie 1864, Şcoala superioară de
comerţ "Alexandru Ioan I", iar în anul 1867 s-a înfiinţat una dintre cele mai vechi instituţii de
studiu liceal din ţară, Liceul „Vasile Alecsandri”.

Între anii 1900-1914, oraşul desfăşura un considerabil comerţ de cereale şi cherestea, în care
se implicau şi reprezentanţii celor 16 consulate străine din oraş.
În perioada interbelică, (dar şi înainte), Galaţi-ul a fost reşedinţa judeţului Covurlui, mai
apoi a Ţinutului Dunării odată cu reorganizarea fascistă a lui Carol al 2-lea, după model italian.
Oraşul a cunoscut o înflorire deosebită, devenind, la recensământul din 1930, din punct de
vedere al populaţiei, aproximativ 112.000 de locuitori, al cincilea oraş al ţării. În timpul celui de-
al 2-lea război mondial, Galaţi-ul a fost bombardat de aviaţia germană, centrul istoric fiind
distrus aproape în întregime, "gara de călători", o clădire impunătoare, inaugurată de regele
României în data de 13 septembrie 1872 fiind distrusă la fel ca şi multe alte clădiri istorice.
În ciuda acestor perioade grele, comerţul şi navigaţia se dezvoltă în aşa fel încât Rusia,
Franţa, Anglia şi SUA înfiinţează consulate la Galaţi.
În 1952 devine reşedinţa regiunii Galaţi, ca mai apoi să devină reşedinţa actualului judeţ
Galaţi.

“PROBLEMELE ORASULUI GALATI “

1.Riscul prăbușirii Falezei din Galați, „o problemă uriașă“

 Pericolul ca Faleza Dunării din Galați să fie distrusă de alunecări de teren din cauza
nivelului crescut al pânzei freatice care determină instabilitatea subsolului format din loess,
preocupă autoritățile, specialiștii, dar și societatea civilă.

Studiul elaborat în 2014 a inclus atât probe și măsurători de la sol, cât și observații din satelit.
Potrivit prof. Manole Stelian Șerbulea, deși blocurile P din zonă nu sunt în pericol imediat,
tasarea de la Elice ar putea fi accelerată de orice infiltrații care ar putea proveni fie de la o ploaie
torențială mai serioasă, dar și de eventuale scurgeri din conductele de apă

Lucrări proaste, efecte pe măsură .

Fenomenul a fost și subiectul dezbaterii publice ”Faleza gălățeană, în pericol de tasare”

organizate de Asociația ”Galați, orașul meu”. La dezbatere au fost prezenți doi dintre realizatorii
unui studiu geotehnic realizat în 2012, prof. dr. ing. Eugen Luca și conf. dr. ing. Victor
Dumitrescu, ambii din București, care au colaborat la această expertiză cu prof. dr. ing. Octavian
Coșovliu, din Galați. Potrivit studiului nr. 994/04.05.2012, instabilitatea terenului de la ”Elice”,
unde s-au produs patru surpări, a apărut după ce în 2010, în cadrul lucrărilor la proiectul ISPA, a
fost construită staţia de pompare şi colectorul interceptiv. Lucrările au afectat şi vechiul colector
al instalaţiei de canalizare, cu o vechime de peste o sută de ani şi apele infiltrate din acest
colector în terenul din zonă au dus la surparea carosabilului.

Faleza a fost șubrezită de blocurile cu zece etaje

Soluția tehnică: drenare prin foraj dirijat
2. Cândva combinatul siderurgic de la Galaţi a fost motorul de dezvoltare al oraşului şi
motivul pentru care a înregistrat o creştere demografică fără precedent şi o relativă prosperitate
materială. Acum, este doar una dintre cele două activităţi economice care mai susţin economia
şubredă a Galaţiului.

3. Majoritatea gălăţenilor sunt şomeri sau pensionari.

4 Ştrandurile gălăţene sunt nişte fose septice.

5. Creşterea semnificativă a traficului în oraşe cauzează aglomeraţie, acest lucru afectând

în egală măsură atât pietonii, cât şi participanţii la trafic. Aglomeraţia are un impact negativ
la nivel economic, social şi asupra calităţii mediului

SOLUTII-Pentru a uşura aglomeraţia din traficul urban, există alternative atractive şi sănătoase :
mersul pe jos şi ciclismul, transportul în comun, utilizarea de scutere sau motociclete.

6.Traficul urban genereaza cantitati semnificative de bioxid de carbon, emisii de gaze, poluare
care afecteaza calitatea mediului si sanatatea oamenilor. Solutii- Vehiculele vechi foarte
poluante ar trebui scoase din uz cât mai repede și, în acelasi timp, autoritățile trebuie sa se
gândeasca la proiectarea cât mai multor „zone verzi urbane”.