9 MAI – triplă semnificaţie: Ziua Europei, a

Independenţei României și sfârșitul celui de-al doilea

război mondial

În fiecare an, pe data de 9 mai se aniversează Ziua Europei. Pe lângă această

semnficaţie, 9 mai marchează şi Ziua Independenţei României şi a sfârşitului celui
de-al doilea război mondial.

Ziua Uniunii Europene marchează istorica declaraţie de la 9 mai 1950, a ministrului

francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare
economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre
cele două state. Decizia a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985. 

Pe parcursul istoriei, data de 9 mai a marcat evoluția României de trei ori, respectiv
proclamarea independenţei de stat a României la 9 mai 1877, Victoria Coaliţiei
Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945 şi Ziua Europei.

9 mai – Ziua Independenței

Proclamarea independenţei statale la 9 mai 1877 nu a fost un act spontan ci o

încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani, o aruncare peste bord a
ultimei verigi a suzeranităţii otomane.

În acea zi memorabilă, Mihail Kogălniceanu, declara în Parlamentul ţării: „suntem

independenţi, suntem naţiune de sine statatoare”.

Independenţa astfel proclamată trebuia consfinţită şi apărată pe câmpul de luptă

spre a putea fi impusă forţelor militare turceşti şi recunoscută apoi de puterile
europene

9 Mai – Ziua Victoriei în cel de-al doilea Război Mondial

Cel de-al doilea eveniment care marchează ziua 9 mai, este în anul 1945, când Aliaţii
din cel de-al doilea război mondial au obţinut victoria împotriva Germaniei naziste,
punând astfel capăt celei mai pustiitoare conflagraţii din istoria continentului
european.

După cotropirea Poloniei, în 1939, liderul nazist Adolf Hitler ordonase pregătirea într-
un timp cât mai scurt a unei ample campanii în vest, iar pentru a-şi crea condiţii
favorabile în vederea acţiunilor militare acesta a hotărât să ocupe Danemarca şi
Norvegia.

Prin cucerirea Danemarcei şi a Norvegiei, Germania îşi asigura baze bune pentru
submarine şi aviaţie şi condiţii favorabile pentru transportul minereului de fier din
Suedia, materie primă vitală pentru industria ei de război.

Pentru ocuparea celor două ţări, comandamentul german a destinat şapte divizii de
infanterie, un regiment blindat şi câteva batalioane independente, cărora li se
adăugau 1.300 de avioane, constituite în Flota 5 aeriană, precum şi forţe ale flotei
maritime militare, potrivit lucrării ”Marea conflagraţie a secolului XX. Al doilea război
mondial” (Editura Politică, Bucureşti, 1971).

În 9 mai se împlinesc 76 de ani de la încheierea celui de al Al Doilea Război Mondial.

 9 Mai – Ziua Europei

Un fragment din textul propunerii prezentate de ministrul francez al afacerilor

externe Robert Schuman, care a stat la baza creării Uniunii Europene din ziua de
astăzi este următorul: „Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi
creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă.

Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este

indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice…. Nu am reuşit să realizăm o
Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie’.

În fiecare an, la 9 mai, se serbează Ziua Uniunii Europene, pentru a marca istorica
declaraţie de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin
care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru
eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state. Decizia a fost luată de
Consiliul European de la Milano, în 1985.

Declaraţia Schuman a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe

unite. Statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie
1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a
Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi
Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care
instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE).

Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană s-au alăturat Irlanda,

Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986),
Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul,
Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria şi la 1 ianuarie
2007 Bulgaria şi România. Uniunea Europeană are în prezent 27 de state membre.

 10 mai 1866 – Intrarea lui Carol I în București. Acesta depune

jurământul și devine domn al țării
 09 mai 1877 – Prim-ministrul țării, Mihail Kogălniceanu, citește în
Camera Deputaților actul proaspăt de Independență de Stat a
României față de Imperiul Otoman
 10 mai 1877 – Votarea Declarației de Independență în Senat. Carol I
semnează actul oficial
 10 mai 1881 – Carol I și Elisabeta sunt încoronați Regii României
 8 – 9 mai 1945 – Al Doilea Război Mondial se încheie oficial
 09 mai 1950 – Omul de stat francez Robert Schuman elaborează Planul
Schuman, celebru ca fiind un proiect precursor Uniunii Europene.
Ulterior, se stabilește la Milano în 1985 ca Ziua Europei să fie 9 mai.

10 mai 1866 – Carol I ajunge în București și depune Jurământul

Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, a fost domnitorul pe care
elitele politice din Moldova și Țara Românească l-au ales pentru a pune capăt perioadei
de restriște de după înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza. Deși, în primă instanță, românii
l-au curtat pe Filip de Flandra, membru al Casei de Orleans, acesta a decis să refuze
cererea românilor. Carol avea să accepte propunerea românilor. Traseul pe calea ferată a
fost efectuat pe ruta Dusseldorf – Bonn – Freiburg – Zurich – Viena – Budapesta, iar de
la Baziaș se îmbarca clandestin pe un vapor dunărean ce l-a dus la Turnu-Severin.

Întrucât putea fi arestat de austrieci, a călătorit sub numele fals de Carol Hettingen,
dându-se drept un negustor care mergea cu afaceri la Odesa. La 6 mai ajunge
la Baziaș, însă aici plana starea de război, iar Carol a fost nevoit să petreacă două zile în
zona portului. La 8 mai urcă pe vas, unde o oră mai târziu își va face apariția și I. C.
Brătianu, apoi a pornit spre Turnu-Severin. Acesta avea să ajungă la București la data
de 10 mai 1866, unde a fost învestit ca domnitor sub titulatura de „Carol I al
României“. Domnitorul primea felicitările din partea tuturor oficialităților statului și din
partea cetățenilor. Din acel moment, românii au respectat însemnătatea zilei și au onorat
această sărbătoare cu gânduri de bine și cu multă bucurie.

10 mai 1877 – Votarea Declarației de Independență în Senat

La 10 mai, Senatul a votat „Legea independenței”. Au avut loc, la București, o serie de
festivități prilejuite de proclamarea Independenței României. Astfel, putem conchide
faptul că atât ziua de 9 mai, cât și cea de 10 mai reprezintă împreună ieșirea de sub
dominația otomană și unul dintre momentele de glorie ale națiunii române.

Precizăm și că 10 mai a fost Ziua Națională a României şi se sărbătorea cu mult

entuziasm din 1866 şi până în 1948. Dar în timpul ocupației germane, 1917, și după
1947, regimul comunist a încercat să înlăture urmele Monarhiei din ţară şi “s-a mutat” pe
9 mai Ziua Independenței României.

Carol I proclamă Independența de Stat / Foto: timpul.md

10 mai 1881 – Încoronarea lui Carol și a Elisabetei. Proclamarea Regatului
Pentru consolidarea prestigiului personal și al țării, pe 9 septembrie 1878, Carol a primit
titlul de „Alteță regală”. La 15 martie 1881, Constituția a fost modificată pentru a
specifica, printre altele, faptul că, din acel moment, șeful statului va fi numit rege; tânărul
prinț german avea să aducă pe plan internațional numele de România. Ceremonia de
încoronare a avut loc pe 10 mai 1881. Președintele Parlamentului înmânează regelui
Carol I și reginei Elisabeta coroanele făurite din oțelul unui tun cucerit de la turci în
timpul Războiului de Independență (1877-1878).