Romnia PROIECT PRIVIND PREVENIREA SI MANAGEMENTUL RISCULUI DE CALAMITATI NATURALE

Proiect de Mediu de Categoria B PLAN DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Volumul II Componenta Reducerea Riscurilor de Inundatii si Alunecari de Teren

Rapoartele pe subproiecte sunt ntocmite de Aquaproiect.SA Spl. Independentei 294 77703 Bucuresti 6 S.C. Aquacon Proiect. SA Sibiu Str. Stefan cel Mare nr. 18 Sibiu Romnia ISPIF SA Soseaua Oltenitei 35-37, sector 4 79656 Bucuresti

Evaluarea PMM este facuta de KWI Management Consultants & Auditors GmbH Fuhrmannsgasse 3-7 A-3100 St. Plten Austria Intergroup Engineering SRL Str. Zboina Neagra, nr. 5, bl. 98, ap 4 RO Bucuresti, sector 6

CUPRINS Descriere Generala Lista abrevierilor Glosar de termeni hidrotehnici Introducere Descrierea Proiectului Portofoliul de investitii Interventiile avute n vedere Sub-componenta B.1 Sub-componenta B.2 Sub-componenta B.3 Sub-componenta B.4 Cadrul legal si institutional Impact asupra mediului Concluzii Tabele Tabelul 1 - Planul de ameliorare Tabelul 2 Planul de monitorizare Tabelul 3 Situatia consultarilor publice Figuri Figura 1 Amplasamentele proiectelor propuse Imagini Iamginea 1 Eroziunea malului pe rul Bega Imaginea 2 - Eroziunea malului pe Dunare la Bentu Imaginea 3 Eroziunea malului pe Dunare la Bordusani Imaginea 4 Deteriorari ale ecranulu i de etansare din beton la barajul Vrsolt Imaginea 5 - Structurile hidrotehnice din aval de barajul Maneciu Imaginea 6: Barajul de la Poiana Uzului Imaginea 7 - Nodul Hidrotehnic Snmihaiul Romn Anexe Anexa 1 Informatii specifice proiectului din cadrul PMM si procesele verbale ale consultarilor publice. Referinte. Prezentare pe scurt a proiectelor prioritare, derulate de Apele Romne si SNIF Situatia armonizarii legislatiei romne cu legislatia de mediu a UE, n iulie 2003. Informatii suplimentare oferite de proiectantii din cadrul proiectului privind procedurile de mediu aplicabile n Romnia si conditiile de mediu de contractare standard. 79 83 88 32 34 35 36 38 38 42 42 51 54 64 70 75 78

41

45 51 52 55 57 60 64

Anexa 2 Anexa 3

Anexa 4

Anexa 5

DESCRIERE GENERALA a) Romnia este deseori afectata de inundatii si n ultima decada au sporit att frecventa ct si nivelul inundatiilor. Inundatiile s-au produs n aproximativ 50% din ani, n ultima perioada de 100 de ani. n ultima decada, s-au nregistrat inundatii aproape n fiecare an. ntre 1992 si 2001 inundatiile produse n unele regiuni ale tarii s-au soldat cu pierderi de vieti omenesti si cu pagube materiale. ntre 1997 si 2001, totalul pagubelor materiale s-au ridicat la suma de 582,9 milioane USD. Un total de aproximativ 1,3 milioane ha si aproximativ 500.000 de oameni se confrunta n fiecare an cu un risc semnificativ de inundatie. b) n general, regimul apelor n bazinele rurilor din Romnia s-a caracterizat prin debite mari ncepnd din luna februarie si pna n luna mai si prin debite scazute n restul anului. Inundatiile repetate si cu debite mari reprezinta una dintre caracteristicile sistemului hidrologic. Cea mai mare ocurenta a inundatiilor se nregistreaza n perioada lunilor martie-iunie si cea mai scazuta n luna ianuarie, precum si n perioada august-septembrie. c) Romnia are o traditie ndelungata de constructie a structurilor hidrotehnice. Astfel, au fost construite pna n prezent 246 de baraje de mari dimensiuni, conform informatiilor existente. n prezent, principalul risc l constituie amenajarile existente de protectie mpotriva inundatiilor, care sunt deteriorate, precum si albiile neamenajate ale unor ruri montane. Pe lnga structurile hidrotehnice, care sunt detinute de Apele Romne, exista si un numar de structuri care sunt administrate de catre Societatea Nationala de mbunatatiri Funciare (SNIF) (ambele functionnd sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului). d) Guvernul Romniei ntelege foarte bine riscurile care sunt asociate inundatiilor. Zonele expuse acestui risc au fost identificate si cartografiate. Apele Romne detine o evaluare completa a necesarului de investitii pentru lucrarile de diminuare a riscurilor, menite sa reduca pagubele provocate la nivelul unor comunitati expuse unor riscuri semnificative. Proiectele care sunt propuse n cadrul acestei componente au fost selectionate n cadrul unui proces de stabilire a prioritatilor. e) Proiectul consta n 25 de subproiecte destinate reabilitarii, reamenajarii si modernizarii lucrarilor existente, precum si unor noi investitii. Subproiectele au fost clasificate n urmatoarele subcomponente: C.1.: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de protectie mpotriva inundatiilor Apele Romne C.2.: Reabilitarea Sistemului de Protectie mpotriva inundatiilor pe Dunare SNIF C.3.: mbunatatirea sigurantei barajelor de mari dimensiuni Apele Romne C.4.: mbunatatirea sigurantei barajelor de mici dimensiuni Apele Romne Numai Proiectele care fac parte din subcomponenta C.1. constituie noi investitii, n timp ce proiectele din cadrul celorlalte sub-componente constituie de fapt masuri de reabilitare a structurilor hidrotehnice existente. Evaluarile de mediu au fost realizate pentru toate cele 25 de proiecte. f) Conditiile de mediu ale zonelor afectate: n cadrul zonelor cu probleme sau protejate nu se desfasoara nici un proiect. Nu au fost identificate specii protejate, care ar putea fi afectate n cadrul acestor subproiecte. g) Impactul de mediu: nu au fost identificate impacturi de mediu majore. Pentru impacturile de mediu de mica importanta care au fost identificate si care au toate legatura cu perioada operatiunilor de

constructie, a fost elaborat un Plan de Management al Mediului, care contine anumite masuri adecvate de diminuare a riscurilor. Subproiectele evaluate ndeplinesc toate cerintele de mediu formulate de Banca Mondiala si solicitate n Romnia. h) Proiectele referitoare la cai navigabile internationale: pentru sase dintre aceste proiecte se aplica OP 7.50, iar trei dintre aceste proiecte reprezinta investitii noi. Tarile riverane afectate sunt Republica Moldova, Ungaria, Ucraina si Serbia. La ora actuala, procesul de informare a acestor tari este n curs de desfasurare. i) Majoritatea proiectelor din Romnia sunt localizate n zone situate sub medie din punctul de vedere al veniturilor si al cifrei populatiei cu un loc de munca. Majoritatea proiectelor vor avea un puternic impact social, pentru ca vor mbunatati n mod considerabil situatia cetatenilor care locuiesc n zona-tinta a proiectului, n timp ce impacturile negative datorate punerii n aplicare a proiectului ramn la un nivel minim. Se asteapta ca aplicarea acestui proiect sa diminueze pericolul inundatiilor si sa contribuie la cresterea cantitatii de apa destinata gospodariilor si agentilor economici. n acest fel, se asteapta si o crestere a atractivitatii zonei pentru potentiali noi investitori. j) Prezentare si consultari publice: cetatenii si ONG-urile care sunt afectate de subproiectele evaluate au mai fost consultati si pentru alte sase proiecte care au avut loc n trecut. n conformitate cu autoritatile romne, nu au fost ridicate obiectii, nsa nu exista procese verbale ncheiate n urma acestor consultari. Prin urmare, s-a hotart ca este necesara o a doua runda de consultari publice. Aceste consultari publice au avut loc n lunile mai si iunie 2003. nainte de acestea, informatiile de mediu disponibile existente n cadrul PMM (de exemplu, un rezumat al proiectului de raport asupra PMM si al anexelor relevante ale proiectului n limba romna) au fost afisate n locuri publice (biblioteci, primarii, etc.), iar locuitorii interesati si ONG-urile din zona respectiva au fost invitate la ntlniri prin anunturi publicate n presa locala si difuzate la posturile de radio locale. Nu au existat obiectii mpotriva nici unuia dintre proiecte, n cadrul acestor ntlniri. Procesele verbale ale acestor adunari sunt anexate raportului PMM. k) Acest document a fost utilizat de catre Apele Romne si SNIF pentru primirea unei asa-numitei autorizatii de mediu provizorii din partea Ministerului Mediului, care va fi valabila pna n momentul n care se emite autorizatia de mediu finala. Aceasta autorizatie de mediu finala constituie ultima etapa a procesului de pregatire a proiectului nainte de punerea n aplicare a proiectului, n conformitate cu legislatia n vigoare n Romnia. Aceasta autorizatie va fi emisa imediat ce este disponibil proiectul detaliat al subproiectelor aferente.

Lista abrevierilor CONSIB CUE EM MM OMM PMM OU IPM AM UE HG ISPIF MAPAM MAAP OM MAPM MAPPM CNAR Consiliul National de Supraveghere si Inspectie a Barajelor Comisia Uniunii Europene Evaluare de Mediu Management de Mediu Oficiul pentru Managementul Mediului Plan de Management al Mediului Ordonanta de Urgenta Inspectoratul de Protectie a Mediului Auditor de mediu Uniunea Europeana Hotarre de Guvern Institutul de Studii si Proiectari pentru mbunatatiri Funciare Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului Fostul nume al MAPAM - Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor Ordin al Ministerului Ministerul Apelor si Protectiei Mediului Fostul nume al MAPM Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Compania Nationala Apele Romne S.A.. Recent, autoritatea centrala a resurselor de apa a fost redenumita n Administratia Nationala Apele Romne S.A.. Administratia Nationala Apele Romane S.A. Nivelul Normal de Retentie Monitorul Oficial Unitatea de Management a Proiectului Manual de Prevenire si Combatere a Poluarii Banca Mondiala 1998, inclusiv actualizari Societate pe Actiuni. Societate Comerciala. Societatea Nationala mbunatatiri Funciare S.A. Total Materiale Solide Dizolvate Termeni de Referinta Banca Mondiala Directia Apelor; DA sunt organizate la nivelul fiecarui bazin Sistemul de Gospodarire a Apelor; SGA sunt subordonate DA

ANAR NNR MO UMP MPCP 98 SA SC SNIF TMSD TdR BM DA SGA

Glosar de termeni hidrotehnici Inundatie aparuta o data la 5 ani Inundatie cu frecventa ridicata, nivel scazut, cu o sansa de producere ntr-un an de 1/5 (20%). n general, inundatia aparuta o data la 5 ani se manifesta prin revarsarea apei n afara matcii rului. Inundatie aparuta o data la 100 de ani Inundatie cu o probabilitate medie de ocurenta de o singura data la 100 de ani. Cu alte cuvinte, exista sanse de 1/100 (1%) ca aceasta inundatie sa se produca ntr-un anumit an. De asemenea, exista posibilitatea producerii a doua astfel de inundatii ntr-un interval de un singur an. Inundatie aparuta o data la 500 de ani Inundatie cu probabilitate medie de ocurenta de o singura data la 500 de ani. Cu alte cuvinte, exista sanse de 1/500 (0,2%) ca aceasta inundatie sa produca ntr-un interval de un an. De asemenea, exista posibilitatea producerii a doua astfel de inundatii ntr-un interval de un singur an. Berma terasare orizontala taiata pe culmea unui mal de pamnt sau pe panta acestuia sau pe o taiere efectuata prin dragaj, pentru a asigura siguranta unui povrnis lung. Cupola Strat de sol impermeabil care se ridica sub presiunea apei. Daca este perforata, cupola se poate transforma ntr-o sifonare. Sifonare o concentrare de curent de filtratie ntr-un singur loc, cauzata de obicei de presiunea hidrodinamica a unei ape curgatoare asupra unui strat de nisip rugos sau pietris. Dig un dig este un rambleu de pamnt compactat construit de-a lungul unei ape curgatoare n scopul de a mpiedica revarsarea apelor peste terenul nvecinat. Deversare situatia n care apa ajunge la un nivel superior naltimii digului. Formarea de elestee Un tip de gestionare a evacuarii, care permite depresiunilor naturale sa fie utilizate ca zone de retentie a apei, pna n momentul n care sistemul de pompare poate evacua apa din acestea. n cazul n care aceste elestee sunt amenajate, acestea trebuie denumite zone de stocare sau lacuri de acumulare. Canal de ape mari Un put forat n partea dinspre mal a unui baraj, pentru scaderea presiunii asupra terenului de fundatie. De regula, aceasta practica se utilizeaza pentru a mpiedica flotarea unei anumite structuri sau miscarile de teren. Captuseala Fatuirea cu piatra, beton sau alte materiale, cum ar fi anvelope, a unui mal al unui ru sau baraj, pentru a le proteja mpotriva eroziunii. Anrocament Material, de obicei piatra, care se amplaseaza pe un povrnis sau mal, pentru prevenirea eroziunii. Erodarea albiei Eroziune cauzata de curgerea rapida a apei. Ecluza O placa articulata care permite apei sa curga ntr-un singur sens, printr-o anumita structura. Picior aval Partea inferioara a povrnisului digului. Drenul de pe linia de limita O conducta sau un sant deschis de-a lungul partii inferioare a partii dinspre mal a digului, care preia infiltratiile. Acesta previne saturatia digului. Eroziune fluviatila Eroziune cauzata prin actiunea valurilor.

INTRODUCERE Romnia este deseori afectata de inundatii si n ultima decada au sporit att frecventa ct si nivelul inundatiilor, precum si a frecventei acestora. Inundatiile s-au produs n aproximativ 50% din ani, n ultima perioada de 100 de ani. n ultima decada, s-au nregistrat inundatii aproape n fiecare an. ntre 1992 si 2001, inundatiile produse n unele regiuni ale tarii s-au soldat cu pierderi de vieti omenesti si cu pagube materiale. ntre 1997 si 2001, totalul pagubelor materiale s-au ridicat la suma de 582,9 milioane USD. Un total de aproximativ 1,3 milioane ha si aproximativ 500.000 de oameni se confrunta n fiecare an cu un risc semnificativ de inundatie. n general, regimul apelor n bazinele rurilor din Romnia s-a caracterizat prin debite mari ncepnd din luna februarie si pna n luna mai si prin debite scazute n restul anului. Inundatiile repetate si cu debite mari reprezinta una dintre caracteristicile sistemului hidrologic. Cea mai mare ocurenta a inundatiilor se nregistreaza n perioada lunilor martie-iunie, si cea mai scazuta n luna ianuarie, precum si n perioada august-septembrie. Romnia are o traditie ndelungata de constructie a structurilor hidrotehnice. Astfel, au fost construite pna n prezent 246 de baraje de mari dimensiuni, conform definitiei curente a barajului. n prezent, principalul risc l constituie amenajarile existente de protectie mpotriva inundatiilor, care sunt deteriorate, precum si albiile neamenajate ale unor ruri montane. Pe lnga structurile hidrotehnice, care sunt detinute de Apele Romne, exista si un numar de structuri care sunt administrate de catre Societatea Nationala mbunatatiri Funciare S.A. (SNIF) (ambele functionnd sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului). Pe baza informatiilor strnse n cursul vizitelor n teren ale echipei Romno-Austriece de Asistenta Tehnica pentru Proiect la mai multe amplasamente avute n vedere n cadrul Proiectului, au fost evaluate motivele degradarii barajelor. Din informatiile care exista, se poate trage concluzia ca situatia actuala a echipamentelor hidraulice si are originea n proiectarea incorecta sau defectele constructive, precum si ntretinerea defectuoasa. Pe baza documentatiei de proiectare care pentru realizarea acestui Subproiect a fost pusa la dispozitia expertilor austrieci n siguranta barajelor, se poate considera ca noile proiecte pentru reconstructia, reabilitarea si modernizarea structurilor existente respecta cele mai noi cerinte internationale n materie. Totusi, s-a constatat ca pna n momentul de fata nu a fost efectuata nici o verificare detaliata a proiectelor din cadrul acestui Subproiect, pentru confirmarea presupunerilor noastre. Guvernul Romniei ntelege foarte bine riscurile care sunt asociate inundatiilor. Zonele expuse acestui risc au fost identificate si cartografiate. Apele Romne si SNIF detin o evaluare completa a necesarului de investitii pentru lucrarile de diminuare a riscurilor, menite sa reduca pagubele provocate la nivelul unor comunitati expuse unor riscuri considerabile. Proiectele propuse sunt cele care au fost stabilite ca prioritare n cadrul unui proces de identificare si stabilire a prioritatilor. n Anexa 4 a prezentul Raport se gaseste un sumar al procesului de identificare si stabilire a prioritatilor realizat de catre Apele Romne si SNIF. Obiectivul general al proiectului l constituie necesitatea vitala de protejare a sanatatii umane si de prevenire a producerii de pagube materiale din cauza catre inundatiilor, secetei sau accidentelor care provoaca poluarea. La ora actuala, majoritatea structurilor hidrotehnice care fac obiectul acestui proiect trebuie reanalizate, pentru ca respectivele structuri sa fie reabilitate sau mbunatatite.

Impacturile de mediu au fost evaluate n faza incipienta a planificarii proiectului, pentru a include observatiile de mediu direct n procesul decizional, n cursul proiectului preliminar. n acest sens, proiectul preliminar reprezinta o previzionare a Proiectului. Au fost respectate cele mai recente reglementari romnesti privitoare la Evaluarea de Mediu (HG 918/2002 si OM 860/2002). Datele au fost strnse de catre autorii PMM de la beneficiarii proiectului, si anume SNIF si Apele Romne. Datele au fost n principal strnse de catre proiectanti, prin intermediul beneficiarilor studiilor existente, precum si prin vizite la amplasamentele structurilor hidrotehnice. Echipa EM a inclus urmatoarele institutii: AQUAPROIECT (institut de proiectare n domeniul gestionarii resurselor de apa), care a efectuat anumite studii si proiecte pentru barajele existente si pentru lacuri de acumulare; ISPIF (institut de proiectare specializat n mbunatatiri funciare), care a efectuat anumite studii si proiecte pentru statiile de pompare de la diguri, precum si pentru alte structuri hidrotehnice ale proiectului propus, n vederea reabilitarii Sistemului de Protectie mpotriva Inundatiilor pe Dunare; AQUACON Sibiu (fosta sucursala din Sibiu a AQUAPROIECT), care a efectuat proiecte ale barajelor si regularizari de cursuri; Evaluarea impactului de mediu a fost supervizata de INTERGROUP Bucuresti (dr. Mihai Lesnic si dr. Danut Cociorva), precum si de catre consultantul austriac Karl Gruber (KWI Management Consultants & Auditors GmbH), care au ntocmit prezentul raport al PMM din informatiile pe care le-au avut la dispozitie.

DESCRIEREA PROIECTULUI n cadrul acestei componente, sunt propuse 25 de subproiecte, clasificate n 4 grupe, n functie de caracteristicile fiecarui subproiect: C.1.: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de protectie mpotriva inundatiilor Apele Romne C.2.: Reabilitarea Sistemului de Protectie mpotriva inundatiilor pe Dunare SNIF C.3.: mbunatatirea sigurantei barajelor de mari dimensiuni Apele Romne C.4.: mbunatatirea sigurantei barajelor de mici dimensiuni Apele Romne n plus, proiectele sunt clasificate si n functie de principalele activitati avute n vedere spre derulare, dupa cum urmeaza:
-

Retehnologizarea structurilor hidrotehnice existente; Noi investitii.

PORTOFOLIUL DE INVESTITII Portofoliul de investitii de mai jos contine toate proiectele n maniera indicata n Figura 1, n ordinea numerelor. Numerotarea nu este continua, pentru ca depinde de procesul de identificare si stabilire a prioritatilor, n cursul caruia au fost elaborate numeroase proiecte. Ordinea enumerarii reflecta de asemenea gradul de prioritate al proiectelor din cadrul fiecarei subcomponente.
Nr. Sub-componenta Costuri Estimare Mii USD Tipul proiectului Nou / Existent

Numele proiectului / rul C.1. Reabilitarea si modernizarea Infrastructurii de Protectie mpotriva

inundatiilor (cu exceptia proiectelor pentru Dunare) 1 TARNA Amenajare parau Tarna Mare n localitatea Tarna Mare, jud. Satu Mare 2 TRNAVA Regularizare si indiguire ru Tarnava Mica pe sectorul Cetatea de Balta-Blaj, judetul Alba 3 CIBIN Regularizarea Raului Cibin ,zona aval Baraj Gura Raului, confluenta cu rul Olt, Judetul Sibiu . 4 BEGA Amenajare ru Bega si afluenti pe sectorul Balint Bethausen, jud. Timis. 5 SLANIC Regularizare paru Slanic pe sectorul Slanic-Moldova, Tg. Ocna, jud. Bacau. 6 BABADAG Aparare impotriva inundatiilor a orasului Babadag , jud. Tulcea.

740

nou

1,143

nou

2,322

nou

2,397

nou

3,855 7,550

nou nou

Nr.

Sub-componenta

Costuri Estimare Mii USD 1,463 1,290 7,366

Numele proiectului / rul

7 VLSAN Amenajare ru Vlsan pe sectorul Bradet Vlcele, jud. Arges 8 PRUT Amenajare albie rau Prut n zona aval Petresti, jud. Iasi 9 TELEORMAN-COTMEANA-VEDEA-VEDITA Amenajare impotriva inundatiilor a raurilor Teleorman, Cotmeana, Vedea si Vedita n zonele localitatilor afectate din judetele Arges, Olt si Teleorman.

Tipul proiectului Nou / Existent nou nou nou

C.2

Reabilitarea sistemelor de protectie mpotriva inundatiilor - fluviul Dunarea 5,462 Existent.

10 BENTU Borcea de Jos/Bentu protectie mpotriva inundatiilor/ Dunarea bratul Borcea 11 BORDUSANI Borcea de Jos/Bordusani protectie mpotriva inundatiilor / Dunarea bratul Borcea 12 FACAIENI Borcea de Jos/Facaieni protectie mpotriva inundatiilor / Dunarea bratul Borcea

885

Existent.

406

Existent.

C.3

Cresterea sigurantei la barajele mari

2,034 Existent.

13 BERDU Punerea in siguranta a barajului Berdu, Jud. Maramures 14 VARSOLT Punerea in siguranta a acumularii Varsolt Jud. Salaj. 15 MANECIU Punerea in siguranta a barajului Maneciu, Jud. Prahova. 16 LESU Punerea in siguranta a barajului Lesu, jud. Bihor. 17 DRIDU Punerea in siguranta a acumularii Dridu, jud. Ialomita. 18 POIANA UZULUI Imbunatatirea sigurantei in exploatare a barajului Poiana Uzului, Jud. Bacau. 19 VALEA DE PESTI Punerea in siguranta a barajului Valea de Pesti, Jud. Hunedoara. 20 SIRIU Acumularea Siriu, jud. Buzau

16,618

Existent.

7,338

Existent.

3,786

Existent.

10,435 1,910

Existent. Existent.

3,460

Existent

9,404

Existent.

C.4

Cresterea sigurantei barajelor mici

Nr.

Sub-componenta

Costuri Estimare Mii USD

Numele proiectului / rul

21 SNMIHAIUL ROMN Punerea in siguranta a nodului hidrotehnic Snmihaiul Romn, jud. Timis. 22 PUCIOASA Marirea gradului de siguranta a acumularii Pucioasa, pe rul Ialomita. 23 CATAMARASTI Punerea in siguranta a acumularii Catamarasti, jud. Botosani 24 TARIA Punerea in siguranta a barajului Taria, In vederea asigurarii cu apa a comunei Bozovici, Jud. Caras-Severin. 25 BUFTEA Marirea gradului de siguranta in exploatare a acumularii Buftea.

Tipul proiectului Nou / Existent

4,749

Existent.

3,877 970

Existent. Existent.

2,202

Existent.

3,588

Existent.

Amplasamentul fiecarui subproiect desfasurat pe teritoriul Romniei este indicat n Figura 1 de mai jos.

Figura 1: Amplasamentele proiectelor propuse.

INTERVENTIILE AVUTE N VEDERE

Sub-componenta C.1.: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de protectie mpotriva inundatiilor n zonele aflate n vecinatatea bazinelor rurilor, pentru care se are n vedere grupul de proiecte planificate, inundatiile se produc frecvent. n general, capacitatea de transport a albiei rului corespunde unei probabilitati anuale de revarsare de 20% (n special proiectele 1 si 2). Acolo unde n anii trecuti au fost puse n aplicare anumite masuri de protectie mpotriva inundatiilor, inundatiile semnificative produse au deteriorat sau chiar au distrus aceste structuri (de exemplu, proiectele 3 si 9). Anexa 1 a acestui Raport contine o evaluare a riscurilor pentru subproiectele supuse evaluarii, acolo unde efectele inundatiei cu o probabilitate de ocurenta de 5% ntr-o perioada data de un an (cu alte cuvinte, aceasta inundatie se produce, n medie, o data la 20 de ani). n general, proiectele din cadrul acestui grup reprezinta investitii noi. Proiectul Nr. 1: TARNA MARE Din cauza fenomenelor meteorologice negative care s-au manifestat n ultima perioada n bazinul hidrologic al Rului Tisa (n special inundatiile produse n perioada 3-6 aprilie 2002), zonele aflate n vecinatatea albiei acestui ru au suferit pagube, fiind distruse: 69 de case 2 poduri si 6 podete 1,1 km de drum rural. 75 ha de teren agricol.

Valoarea pagubelor a fost evaluata la 11,4 miliarde LEI (1 USD ~ 30.700 LEI). Inundarea zonei din vecinatatea cursului acestui ru s-a produs din cauza capacitatii insuficiente de transport a albiei inferioare, precum si din cauza unor constructii care traverseaza cursul rului, n comparatie cu capacitatea de transport necesara pentru tranzitul adecvat al debitului, n conformitate cu clasa de importanta a obiectivelor respective. Lucrarile de mbunatatire sunt necesare ct mai curnd posibil, datorita iminentei inundatiilor, precum si datorita degradarii sau distrugerii obiectivelor situate n imediata vecinatate a rului Trna Mare. Lucrarile propuse vor fi localizate n albia inferioara a rului, administrata de filiala din Satu Mare a Societatii Nationale Apele Romne. n perioada 1980-1981, sectorul din avalul localitatii Trna Mare si pna la granita cu Ucraina a fost supus unor lucrari de recalibrare, ndiguire, efectuarea unor lucrari de cadere, lucrari de consolidare a unor traversade si ndiguiri existente, n zona praielor Trna Mare, Mica si Batarci. De asemenea, au fost construite praguri submerse si au fost consolidate malurile cu anrocamente pe teritoriul localitatii Trna Mare; aceste lucrari au fost distruse aproape complet de viituri. Lucrarile avute n vedere trebuie sa contribuie la combaterea eroziunii si a inundatiilor care pun n pericol obiectivele sociale si economice din zona respectiva, precum terenul agricol aflat n vecinatate.

Mai precis, au fost propuse urmatoarele lucrari: lucrari de mbunatatire a albiilor construirea unor ziduri de sustinere pe 1,5 km lucrari de protejare a malurilor pe 0,96 km diguri 0,35 km

n general, configuratia actuala a albiilor va fi mentinuta. Lucrarile de mbunatatire propuse nu vor modifica transportul natural al aluviunilor. De asemenea, lucrarile avute n vedere nu vor modifica situatia actuala a apelor de suprafata sau subterane.

Proiectul Nr. 2: TRNAVA n ultimii ctiva ani, inundatiile au produs pagube majore structurilor construite din zona, precum si anumitor amenajari hidrotehnice. Trebuie sa mentionam ca lucrarile hidrotehnice au nceput n perioada 1988 1989, dar au fost ntrerupte datorita lipsei fondurilor. Datorita n mare parte acestui aspect esential, inundatiile au distrus partial digurile neterminate, uneori pagubele fiind amplificate de faptul ca lucrarile respective nu fusesera finalizate. Prin urmare, sunt necesare urmatoarele lucrari: conectarea digurilor, naltarea digurilor neterminate, construirea unor sisteme de evacuare subterane prevazute cu stavila cu clapete si stavile-sector pentru a evacua apa dintre ndiguiri n conditii de siguranta. Scaderea ratei de erodare a malurilor este si ea importanta pentru mbunatatirea calitatii mediului n zona respectiva, pentru ca lucrarile propuse vor contribui la urmatoarele: stoparea pierderilor de teren ireversibile, prin consolidarea malurilor; crearea conditiilor de reechilibrare ecologica si de dezvoltare sustinuta, n zona influentata de lucrarile propuse.

Lucrarile proiectate vor fi localizate n albia superioara si albia inferioara a rului Trnava Mica, pe linia digurilor existente la Cetatea de Balta, Jidvei, Snmiclaus si Biia precum si pe linia de legatura dintre Sona, Lunca Trnavei Panade, Iclob, Saucel, Petrisat si, respectiv, Blaj si vor include urmatoarele componente: reconstruirea digurilor acolo unde s-au creat brese datorita deversarilor peste dig n timpul inundatiilor; naltarea digurilor n zonele unde culmea acestora se afla sub nivelul prevazut al nivelului debitului sau care nu sunt prevazute cu o naltime de garda de 50 cm. Construirea unor noi baraje n zonele de discontinuitate (acolo unde digurile existente n momentul de fata nu au fost finalizate). Extinderea barajelor n zone supuse retehnologizarii, datorita cresterii naltimii culmii, n conformitate cu nivelul previzionat al debitului, plus o naltime de garda. Protectia cu argila de cariera a taluzului amonte al barajului existent la ndiguirea de la Cetatea de Balta (pentru stoparea infiltrarilor de apa n cursul perioadelor cnd nivelul apei este ridicat). Protejarea malurilor rului Trnava Mica n zonele cu eroziune activa sau n sectoarele unde nu exista maluri ndiguite si unde digul se afla n pericol datorita eroziunii malului. Evacuari subterane pentru apele din afara zonelor ndiguite.

Proiectul Nr. 3: CIBIN Satele Mohu, Vestem si Talmaciu sunt amenintate de inundatiile cu debite mari care se produc pe rul Cibin. n plus, inundatiile cu debite mari duc la erodarea malurilor n zonele municipiilor Orlat si Sibiu. Proiectele avute n vedere sunt menite sa diminueze urmatoarele impacturi ale inundatiilor: a) Pagube n comuna Mohu - 62 gospodarii - 200 ha de teren agricol b) Pagube n comuna Vestem - 15 gospodarii - 250 ha de teren agricol c) Pagube n comuna Talmaciu - 32 gospodarii - 300 ha de teren agricol - 2,5 km de drumuri - 2 pasarele pietonale. d) Comuna Orlat - 1.5 km de eroziune a malului e) Municipiul Sibiu - 1 km de eroziune a malului Lucrarile propuse pentru protectie mpotriva inundatiilor constau n (i) construirea unor diguri din materiale disponibile la nivel local obtinute din excavari, propuse pentru a recalibra albia inferioara, precum si din material obtinut din carierele de pamnt si gropi de mprumut, si n (ii) masuri de protectie a malurilor. Proiectul consta n urmatoarele componente principale: Obiectivul Nr. 1 Orlat Obiectivul Nr. 2 Cristian Obiectivul Nr. 3 Sibiu Obiectivul Nr. 4 Mohu Obiectivul Nr. 5 Vestem Obiectivul Nr. 6 Talmaciu consolidare maluri consolidare maluri consolidare maluri consolidare maluri dig consolidare maluri consolidare maluri L = 1.100 m L = 500 m L = 900 m L = 1.700 m L = 2.000 m L = 1.700 m L = 3.500 m

n zonele unde spatiul este limitat si nu pot fi construite diguri de pamnt, s-a propus construirea unor ziduri de gabion. n cadrul acestor lucrari de ndiguire vor fi realizate si praguri ncrucisate imersate prevazute cu valve spre ru si au fost proiectate porti (vane) spre mprejmuire pentru deversarea apelor provenite din mprejmuirile ndiguite. n zona concava a malului, acolo unde s-au produs fenomenele de eroziune, au fost propuse lucrari de consolidare. Aceste lucrari constau n instalarea unor diguri din saltele de fascine acolo unde sunt localizate blocuri formate din anrocament de sfarmatura de pietre. Un pereu de sfarmatura de pietre va fi amplasat pe anrocamentul respectiv, pentru protejarea pe verticala a malurilor.

Proiectul Nr. 4: BEGA

Imaginea 1: Eroziunea malului pe rul Bega Dezvoltarea rului Bega si a afluentilor acestuia, de-a lungul anumitor portiuni, a demarat la nceputul secolului al XIX-lea. Aceste lucrari au constat n construirea unor canale de drenaj, a unor ndiguiri si a unui canal de alimentare cu apa a municipiului Timisoara. n momentul de fata, se desfasoara lucrari de protectie mpotriva inundatiilor ntre localitatile Curtea si Bethausen (L = 40 km), localizate n amonte fata de sectorul care face obiectul prezentului Proiect. Sectorul unde vor fi realizate lucrarile propuse se situeaza ntre lucrarile executate anterior (n aval) si lucrarile executate n prezent (n amonte). Pentru o evacuare proiectata Q = 5%, a fost avuta n vedere o limita a apelor deversate astfel nct impactul proiectului sa fie estimat dupa cum urmeaza: a) obiectivele protejate n vecinatatea localitatii Balint sunt urmatoarele: - 85 case si gospodarii; - 5 km de drum rural; - 3 km de drum comunal; - 250 ha de teren agricol. b) obiectivele protejate n vecinatatea localitatii Bethausen sunt urmatoarele: - 30 case si gospodarii; - 2 km de drumuri; - 60 ha de teren agricol. Lucrarile de protectie mpotriva barajelor constau n diguri realizate din materiale disponibile la nivel local din excavari, propuse pentru recalibrarea albiei inferioare, precum si din cariere de pamnt. n zonele unde spatiul este limitat si nu se pot construi diguri de pamnt, s-a propus construirea unui parapet de beton.

Barajele propuse au o naltime medie de aproximativ 1-2 m si sunt formate din material excavat din albia rului si din eroziunile locale. Distanta medie de la care se transporta materialul este de aproximativ 3 km. Barajele vor fi nierbate. Dupa finalizarea lucrarilor, carierele de pamnt vor fi redate uzului lor initial. Profilul albiei va fi corectat numai n zonele unde aceasta este obturata cu depozite aluvionare. Lucrarea de corectare a profilului este unica pentru fiecare sectiune care este adncita si largita. Malurile vor fi consolidate n zonele unde eroziunea se manifesta activ, precum si n zonele unde digul este construit ca o extensie a albiei inferioare sau la o distanta mai mica de 10 m de mal.

Proiectul Nr. 5: SLANIC Lucrarile de regularizare propuse se afla n bazinul rului Trotus, precum si la prul Slanic, la confluenta dintre prul Slanic si rul Trotus. Localitatile Slanic Moldova, Cerdac, Ciresoaia si Trgu Ocna, din jud. Bacau, sunt si ele cuprinse n Proiectul propus. Din cauza ploilor torentiale si a zapezile care se topesc, prul Slanic transporta mari cantitati de aluviuni, grohotis si trunchiuri de copac. Consecinta a constat n inundatii masive care au afectat: - 62 case - 4 poduri si 14 podete - 2.05 km de lucrari de protejare a malurilor - o statie de tratare a apelor reziduale. - 43.5 hectare de teren agricol Valoarea pagubelor produse de inundatii s-a ridicat la 660.000 USD (sau 20 miliarde LEI) pe an. Inundarea malurilor rului s-a produs datorita modelarii ineficiente a albiei, precum si din cauza lipsei protectie malurilor, care trebuie sa includa cursul rului ntre maluri, fara deplasarea acestuia, fapt care n acest caz a dus la distrugerea mai multor structuri. Lucrarile propuse sunt urmatoarele: Lucrari de reabilitare si consolidare la structurile existente n orasul Slanic Moldova. Aceste lucrari necesita o protectie mbunatatita malurilor rului, repararea anrocamentului n centrul orasului, precum si repararea grinzilor de lemn. Noile lucrarile de regularizare a albiei prului Slanic, protejarea malurilor stng si drept prin ndiguirea prului Slanic, la confluenta cu rul Trotus; Lucrari de reabilitare si consolidare a structurilor existente. Noi lucrari de regularizare a prului Slanic: 12 km de zidarie pentru protejarea malurilor, etc. Dezvoltarea generala se ntinde pe o lungime totala de 19,5 km. n general, se va mentine configuratia actuala a albiei rului. Lucrarile de ameliorare propuse nu vor modifica capacitatea de transport natural al aluviunilor. De asemenea, lucrarile din cadrul Proiectului nu vor schimba situatia actuala a apelor de suprafata sau a apelor subterane.

Proiectul Nr. 6: BABADAG Lucrarile de regularizare propuse se afla pe rul Tabana, precum si afluentii acestuia n cadrul sectorului construit n orasul Babadag, jud. Tulcea (la aproximativ 90 km Nord-vest de municipiul Constanta).

n perioada 1983-1991, ploile torentiale si topirea zapezilor au distrus 10 case, 30% din reteaua de drumuri si zona industriala (fabrica de zahar, moara, etc.). n luna mai a anului 2002, au fost distruse 23 de case, 70 de drumuri, 1 pod, 8 galerii de evacuare, 1 podet pietonal, 800 m de retea de canalizare si 2 km de lucrari de protectie a malului. Costul total al pagubelor s-a ridicat la 71 miliarde LEI (2,3 milioane USD). Pagubele medii anuale se ridica la aproximativ 1,3 milioane USD. Iata lucrarile propuse: Lucrari de reabilitare si consolidare a structurilor existente de-a lungul ambelor maluri ale prului Tabana, care constau n lucrari de protectie a malurilor, a galeriilor de evacuare, etc.; Lucrari de regularizare a prului Tabana si a formei albiei acestui pru; Lucrari de reabilitare si consolidare a trei poduri care fac parte din DN 22 si doua poduri rutiere. n general, configuratia hidrotehnica actuala a acestui ru, precum si nivelurile apelor, se vor mentine. Lucrarile de ameliorare propuse nu vor modifica capacitatea de transport natural al aluviunilor. De asemenea, lucrarile din cadrul Proiectului nu vor modifica statutul actual al apelor de suprafata sau al apelor subterane.

Proiectul Nr. 7: RUL VLSAN Subproiectul propus este localizat n bazinul rului Arges, n sectorul dintre localitatile Bradet si Vlcele, jud. Arges. Capacitatea actuala de transport a albiei este insuficienta, probabil putin peste 20%, provocnd inundatii frecvente asupra acestor localitati, precum si terenului agricol alaturat. Pagubele cauzate de inundatii si nregistrate pna prezent se cifreaza la 468.000 USD. Cladiri de importanta economica si sociala, gospodarii si terenuri agricole sunt supuse riscului: 10 case 8 poduri si 4 pasarele pietonale 6,5 km drumuri comunale 6,3 km retele electrice 400 ha teren agricol structuri hidrotehnice n cazul unui debit cu o probabilitate de 5%, este posibil ca potentialele pagube sa depaseasca 25 milioane USD. Principalul obiectiv al Proiectului consta n scaderea frecventei cu care se produc inundatiile si riscurile la care este expus sectorul localitatilor Bradet Vlcele (jud. Arges) si diminuarea/stoparea eroziunii malurilor, eliminnd astfel pierderile de vieti umane, protejnd obiectivele sociale si economice si terenurile agricole situate n zona respectiva si lnga cursul de apa. Pentru evitarea riscului de producere a inundatiilor la nivelul obiectivelor sociale si economice situate n zona acestor localitati, eroziunea malurilor si inundarea terenurilor agricole, se propun urmatoarele lucrari: cresterea capacitatii de transport pe un sector de 42,7 km, prin lucrari la albia rului; consolidarea malurilor rului cu ziduri de gabion si anrocamente, pe o portiune de 1,82 km;

 reabilitarea unei portiuni cu 3 praguri imersate si construirea a 7 noi praguri imersate; lucrari de stabilizare a povrnisurilor pe 14.500 m. Prin intermediul lucrarilor propuse, siguranta localnicilor si a bunurilor lor va fi mbunatatita n mod substantial, si astfel se mpiedica producerea unor pagube indirecte si creste si capacitatea debitului.

Proiectul Nr. 8: PRUT Lucrarile de ndiguire existente au fost executate n perioada 1975-1985. Situat n amonte fata de amplasamentul lucrarilor propuse n cadrul Proiectului, lacul de acumulare de la Stnca Costesti a fost construit n anul 1979. Acest lac de acumulare este utilizat si pentru protectie mpotriva inundatiilor, dar si pentru generarea de energie. Datorita variatiunilor de nivel datorate activitatii zilnice a turbinei generatorului, malurile rului Prut s-au erodat. Drept rezultat al factorilor mentionati mai sus, au fost propuse lucrari de consolidare a malurilor n zona localitatii Bosia, pentru scopul mentionat mai sus. n cazul n care nu se ndeplinesc lucrarile mentionate anterior, fenomenele de eroziune vor continua sa se produca, determinnd astfel aparitia unor brese la nivelul digurilor existente si inundarea imediata a 11.220 ha de teren agricol, precum si a 120 de case si gospodarii. Lucrarile de consolidare propuse vor fi ndeplinite prin rambleiere cu sfarmaturi de roca, care va avea drept fundatie o saltea de fascine. Un pereu de piatra se aseaza peste rambleiere, deasupra unui strat de balast pentru drenaj. naltimea medie a pereului de piatra este de aproximativ 6,5 m. Pereul de piatra se va ridica pna la naltimea malurilor. n cadrul Proiectului, va fi construit si un foisor de supraveghere, pentru monitorizarea comportamentului structurilor existente si viitoare.

Proiectul Nr. 9: TELEORMAN-COTMEANA-VEDEA-VEDITA n perioada 1960-1990, de-a lungul vaii rului Vedea au fost realizate o serie de lucrari de protectie mpotriva inundatiilor. Obiectivul acestor lucrari a fost acela de proteja zonele afectate de inundatii dea lungul anilor. Pe valea rului Vedea, n cadrul Proiectului, digurile au fost construite n municipiul Alexandria (L = 3 km) si n aval de comuna Brnceni, pna n zona n care rul se varsa n Dunare (L = 22 km). Pe valea rului Teleorman, lucrarile de regularizare si de ndiguire a albiei au fost realizate pe o lungime de aproximativ 5 km n comuna Tatarestii de Sus, si au fost construite diguri pe rul Bucov, unul pe afluentul sau drept (L = 6km) n aceeasi zona cu municipiul. Pe prul Vedita nu exista lucrari de regularizare sau de ndiguire a albiei. Obiectivul Proiectului a fost acela de a reduce urmatoarele impacturi ale inundatiilor: a) protectie de-a lungul rului Teleorman, pentru comuna Tatarestii de Jos (satele Obrtu si Lada): - 60 de case si anexe; - 250 m de drum comunal; - 350 ha de teren agricol. si comuna Orbeasca (satul Laceni): - 50 case si 68 de gospodarii; - 300 m de drum comunal. b) protectie de-a lungul rului Vedea, pentru comuna Tiganesti Brnceni:

200 case si anexe; 15 ha de teren agricol.

c) protectie de-a lungul rului Vedita, pentru comuna Colonesti (satele Barasti, Navrgeni si Maruntei): - 300 de case si anexe; - 50 ha de teren agricol. Lucrarile de protectie mpotriva inundatiilor constau n construirea de diguri din materiale disponibile la nivel local, obtinute din excavari propuse pentru recalibrarea albiei inferioare sau din cariere de pamnt si galerii n forma de put. n zonele unde spatiul este limitat si nu se pot construi diguri de pamnt, s-a propus construirea unui parapet de beton. n cadrul acestor lucrari de ndiguire vor fi realizate si praguri ncrucisate imersate prevazute cu valve spre ru si au fost proiectate porti (vane) spre mprejmuire pentru deversarea apelor provenite din mprejmuirile ndiguite. Pentru zona concava a malului, unde s-a produs eroziunea, au fost propuse lucrari de consolidare.

Sub-componenta C.2.: Reabilitarea Lucrarilor de Protectie mpotriva Inundatiilor pe Dunare Digurile de protectie situate de-a lungul Dunarii sunt administrate de SNIF. Proiectele propuse n cadrul acestei sub-componente constituie lucrari de reabilitare a infrastructurilor de protectie existente mpotriva inundatiilor Zona Borcea de Jos a fost protejata mpotriva inundatiilor cu diguri executate n perioada 1963-1966. Digurile longitudinale de protectie au fost construite la o asigurare de calcul de 10% si o garda de siguranta corespunzatoare asigurarii de 3%. Aceste diguri au fost ntretinute si reparate periodic. Toate aceste lucrari au depasit perioada de functionare proiectata si necesita lucrari de reabilitare. n anii din urma, s-a observat producerea unor fenomene de eroziune semnificativa a malurilor rului, eroziune care nainteaza n medie cu 4 metri pe an. n plus, n perioadele de ape mari, au fost efectuate si statiile de pompare existente pentru desecare-drenaj si irigatii. Proiectul Nr. 10: BENTU

Imaginea 2: Eroziunea malului la Bentu a ajuns la baza digului n zona Bentu, eroziunea malurilor nainteaza cu o medie anuala de 5 11 m. Initial, zona dig-mal era de aproximativ 150-200 m, dar, acum, aceasta s-a redus la 45 100 m si, n unele locuri, chiar mai putin. Acest proces de eroziune a avut drept consecinta diminuarea suprafetei mpadurite cu aproximativ 0,972 ha pe an.

Au fost propuse urmatoarele masuri: - Consolidari de mal pe bratul Borcea pe o lungime Lt = 1.950 m; - Refacerea sectiunii digului existent prin completare cu terasamente, acolo unde este necesar; - Protejarea talazurilor digului pe o lungime Lt = 50 m n amonte si n aval de canalul de evacuare al statiei SPE Bentu; - Repararea captuselii canalului de evacuare al statiei SPE Bentu pe o lungime Lt = 99 m; - Repararea zonei de deversare a canalului de evacuare pe o latime l = 6 m si o lungime de Lt = 50 m n amonte si aval; - Refacerea traseului digului pe o lungime Lt = 1,400, incluznd si executia n incinta, a unui canal de drenaj, situat la 100 m distanta de noul dig cu scopul de a prelua infiltratiile pe sub dig. - mpadurirea zonei dig-mal (17,2 ha) cu specii productive (salcie, rachita, plop); aceasta masura nu face parte din proiect. Proiectul Nr. 11: BORDUSANI

Imaginea 3: Eroziunea malului la Bordusani n zona Bordusani, eroziunea solului nainteaza cu o viteza medie de 2,5 m pe an. Initial, latimea zonei dig-mal era de aproximativ 150-200 m, dar acum s-a redus la 130-190 m. Eroziunea de mal are drept consecinta diminuarea suprafetei padurii cu aproximativ 0,285 ha pe an. Au fost propuse urmatoarele masuri: - Consolidari de mal cu saltea de gabioane de 0,5 m x 20 m, utiliznd geotextile si piatra bruta pna la cota de 2,65 m (nivelul de referinta nivelul Marii Baltice); - Protectia malului cu prism de anrocamente de la baza pna la o cota situata la 50 cm sub cota nivelului mediu multianual al apei;

Protectia malurilor cu un strat, n grosime de 0,4 m, de piatra bruna, asezata pe material geotextil cu rol de filtrare; acest strat se extinde si n zona plana a malului pe o latime de 3,0 m. Protectia este ncastrata n mal prin intermediul unui pinten din piatra bruta. Lucrari de reabilitare la cele doua statii de pompare.

Proiectul Nr. 12: FACAIENI n prezent la Facaieni, eroziunea de mal nainteaza cu o viteza de 4 m pe an. Pe baza masuratorilor efectuate n perioada 1966-2002, s-au identificat urmatoarele zone afectate de eroziune: - ntre km 18+065 si km 17+800: eroziunea a fost de 20-35 m - ntre km 17+800 si km 17+300: eroziunea a fost de 35-40 m. Aceasta eroziune a avut drept consecinta diminuarea suprafetei mpadurite cu aproximativ 0,04 ha. Principalele cauze ale eroziunii de mal sunt: -

Caracteristicile geotehnice; Valurile provocate de traficul naval n apropierea malului drept al rului; Modificarea directiei curentilor nspre malul drept al rului; Viteza mare a apei (0,6-0,7 m/s) n perioadele de ape mari.

Au fost propuse urmatoarele masuri: Protectia malului cu un strat de 0,5 m grosime din gabioane confectionate din piatra bruta si geotextile pna la cota 2,45 m (nivelul de referinta nivelul Marii Baltice); Protectie din piatra bruta ntre cotele 2,45-5,45 m (nivelul de referinta nivelul Marii Baltice).

Sub-componenta C.3.: mbunatatirea sigurantei barajelor de mari dimensiuni Lucrarile propuse de retehnologizare si renovare a barajele mari n cadrul acestui grup al Proiectului vor reduce semnificativ riscul nefunctionalitatii barajelor. n mod tipic, barajele vor fi reparate, pentru ca la ora actuala nu pot functiona la conditiile nominale, datorita riscurilor sporite pe care le implica aceasta functionare. Tabelul de mai jos contine un rezumat al problemelor existente, precum si masurile propuse pentru mostrele de Proiect din cadrul acestei sub-componente. De vreme ce aceste Proiecte implica masuri de reabilitare a structurilor hidrotehnice existente, nu au fost evaluate alternativele de retehnologizare a barajului.

Proiectul Nr. 13: BERDU Strmtori este un baraj mare construit n perioada 1960 1964 pentru a asigura necesarul de apa (potabila si pentru agentii economici) pentru localitatile de zona (adica municipiul Baia Mare cu 150.000 locuitori, localitatea Baia Sprie, si alte localitati din zona). Este un baraj cu contraforturi, de aproximativ 50 m naltime si cu o capacitate de acumulare de aproximativ 17 milioane m si este prevazut si cu deversor. Imediat, n aval, a fost construit bazinul de echilibrare Berdu pentru disiparea energiei deversorului nalt al barajului, precum si pentru preluarea apei. Bazinul de echilibrare Berdu se afla n spatele unui baraj (barajul Berdu), care are o naltime de 14,5 m si care a fost construit ca un baraj din umplutura de roca, cu mbracaminte de beton. ncepnd cu anul 1995 au fost nregistrate infiltratii la umarul drept al barajului. La ora actuala, rata de infiltrare depaseste 100 l/s. Aceasta infiltratie la nivelul barajului cu umplutura din roca creste mereu n ciuda diferitelor masuri luate (injectii insuficiente la nivelul flancului drept al barajului), ceea ce are drept consecinta o scadere drastica a nivelului apei n bazin, precum si alte efecte observabile cu ochiul liber. De asemenea, mai pot fi observate exfiltratii locale mari la piciorul aval de pe flancul drept al barajului (pna la 100 l/s), inclusiv eroziunea de sedimente din corpul barajelor. Echipamentele de furnizare a apei, existente la nivelul barajului cu contraforturi (tubulatura si vane), sunt deteriorate iar dispozitivul de generare a curentului electric nu functioneaza. Din punctul de vedere al sigurantei barajului, retehnologizarea barajului de pietre si a echipamentului aferent este necesara imediat. n cadrul acestui Proiect, se are n vedere reamenajarea barajului, prin luarea urmatoarelor masuri: drenare, etanseizare si instalarea unor noi echipamente mecanice, precum si a unor dispozitive de masurare, pentru monitorizare. Iata detalii ale masurilor propuse: Racord de ocolire pentru bazinul de echilibrare, pentru a asigura furnizarea de apa de consum n perioadele de necesitate si cnd se efectueaza reparatii la barajul Berdu, inclusiv realizarea unor racorduri n amonte spre barajul de la Strmtori si n aval, pentru furnizarea de apa. Reabilitarea echipamentului de racordare la sistemul inferior de evacuare al barajului Strmtori pentru realizarea unor racorduri ntre teava de ocolire si lucrarile de reparatii ale lacului de acumulare. Lucrarile de reparatii la barajul Berdu, pe povrnisul flancului drept prin instalarea unui sort de etansare, precum si a unei diafragme etanse prin injectii; Reabilitarea echipamentului din turnul de manevra pentru furnizarea de apa si drenaj, inclusiv instalatiile electrice si automatizate; Instalarea unui disipator pe panta deversanta a barajului Strmtori, pentru a rupe viteza debitului de apa n zona podului de acces pentru echipamente si utilaje; Etansarea solului si a pantei deversante pentru barajul de la Strmtori; Reabilitarea sistemului de drenaj al pantei deversante de pe flancul drept;

Reabilitarea sistemului de monitorizare, finalizarea monitorizarii fenomenelor atipice observate n cursul ultimei perioade de functionare si pentru observarea lucrarilor aflate n faza de executie; - Reabilitarea sistemului de alarmare. Proiectul Nr. 14: VARSOLT

Imaginea 4: Deteriorari ale mastii de etansare de beton a barajului Varsolt Barajul Varsolt a fost proiectat sa functioneze ca lac de acumulare nepermanent, menit sa contribuie la protectia mpotriva inundatiilor, dar a mai fost utilizat si ca lac de acumulare permanent pentru furnizarea de apa municipiului Zalau si localitatii Simleul Silvaniei. Acest baraj are umplutura de pamnt (material local), este lung de 2.300 m, nalt de 14 m, cu o capacitate de stocare de aproximativ 40 milioane m, 2 dispozitive n zona inferioara la diferite nivele (fiecare dintre acestea fiind prevazut cu o galerie pentru furnizarea de apa si o galerie pentru controlul inundatiilor), precum si un deversor de beton care da spre canalul din amonte. Modificarea regimului de exploatare si functionare a lacului de acumulare s-a facut n lipsa unei fundatii adecvate si a unor elemente de etansare a barajului. Lacul de acumulare a fost dat n folosinta n lipsa lucrarilor necesare de dezvoltare pentru rurile montane n bazinele de receptie, ceea ce a determinat colmatarea rapida a lacului de acumulare, precum si modificarea ulterioara a volumului de acumulare. Blindajul canalului de deversare este insuficient pentru impactul hidraulic si din aceasta cauza, la ora actuala, se pot observa degradari ale captuselii de beton a dispozitivului de evacuare inferior. Elementele constructive ale lacului de acumulare necesita si ele reparatii datorita uzurii de functionare (debitul de viitura, vechea galerie de aductiune, canalul de evacuare a apei din aval, etc.). Acest Proiect a fost selectionat datorita potentialului pericol de deteriorare a barajului, ce ar putea afecta orasele Zalau si Simleul Silvaniei, precum si alte 16 localitati din aval. Un posibil accident ar putea determina inundarea a 8.162 gospodarii si 20.098 ha de teren, ntreruperea furnizarii de apa

potabila pentru aproximativ 86.000 de locuitori si ar produce si modificari la nivelul echilibrului ecosistemului din avalul barajului, n zona afluentilor rului Crasna. Proiectul are n vedere urmatoarele componente principale: mbunatatirea exploatarii barajului n conditii de siguranta: Fundatia barajului si lucrarile de etanseizare; Corectarea profilului barajului; Lucrari de reparatii la sistemul de control al debitului de viitura; Executarea unor foraje pentru evacuarea apei din noua galerie; Corectarea profilului canalului de evacuare din aval; Pe umarul stng, lucrari de reparatii la doua noi canale de evacuare inferioare; Stabilizarea pentru combaterea efectelor eroziunii profilului lacului de acumulare prin amenajarea unui centuri mpadurite n jurul perimetrului lacului de acumulare; Lucrari de reducere a convergentei aluvionare n amonte de lacul de acumulare (pe rul Crasna, prul Pria, prul Ragului, prul Banului, prul Mortauta) care constau n lucrari de amenajare a rului Crasna n amonte de lacul de acumulare, prin construirea unor praguri inferioare din gabion, prin consolidarea malurilor n zona respectiva, precum si prin recalibrarea albiilor afluentilor. Reabilitarea sistemului de monitorizare, inclusiv a sistemului de avertizare si de protectie mpotriva activitatilor seismice.

Proiectul Nr. 15: MANECIU

Imaginea 5: Structurile hidrotehnice din aval de barajul Maneciu Barajul Maneciu este situat n bazinul hidrografic al cursurilor inferioare ale rurilor Prahova si Ialomita, si se situeaza pe rul Teleajen la 0,5 km n aval de confluenta rului Teleajen cu prul Teleajen, pe teritoriul jud. Prahova, n afara perimetrului construit al localitatilor Maneciu Ungureni. Acest baraj are umplutura de pamnt, cu miez argilos, cu o naltime de 78 m, cu o capacitate de acumulare de 60 milioane m si este prevazut cu un sistem de deversare (1.350 m/s, deversor n forma de plnie cu put, canal, bazin de disipare), precum si un dispozitiv de evacuare inferior (125 m/s). Barajul a fost construit n anii 1978 1994 si principalul sau scop este acela de a produce energie electrica (productie medie de energie: 20 GWh/an), alimentare cu apa a gospodariilor si agentilor economici (evacuare: 1,97 m3/s), irigatii (2.400 ha), piscicultura, controlul inundatiilor si dezvoltare turistica a zonei. ncepnd din 1994, s-au produs urmatoarele incidente: a) n cursul testelor care au avut loc n anul 1997, la o deschidere de 50% a vanei de urgenta de la sistemul de evacuare inferior structurile de dispersie a energiei nu au functionat n conditiile de siguranta standard. Dupa nchiderea sistemului de evacuare inferior, au putut fi observat urmatoarele pagube: s-a deteriorat calea de acces catre statia de tratare a apei de la Maneciu (drumul de acces se ntinde de-a lungul malului drept al canalului); dezlocuirea planului vertical al celor doua planse inferioare de pe conducta de deversare (la aproximativ 150 m n aval de baraj); eroziunea povrnisului din flancul drept, situat n aval imediat lnga zona de disipare, pe o lungime de 30 m, pe conducta galeriei de aductiune spre statia de tratare a apei din Maneciu, pe aceeasi lungime; dezlocuirea partiala a materialului din spatele povrnisului de pe flancul stng pe o portiune lunga de 20 m n aval fata de zona de disipare.

b)

Infiltratiile din zona de evacuare a debitului de viitura (tavanul cu arcade), precum si degradarea suprafetelor betonate n zona debitului de viitura si a albiei amenajate din aval. Debitul infiltratiei n sistemul de evacuare a apelor de viitura creste n momentul n care nivelul n lacul de acumulare creste peste 584 metri deasupra nivelului marii. n cazul n care nu se remediaza aceste probleme, acest sistem de deversare a apei nu poate fi exploatat n conditii de siguranta datorita degradarii betonului si datorita coroziunii n profunzime a elementelor metalice; Gradul de degradare al sistemului de evaluare a debitului de viitura creste si datorita alternantei ger-cald; Problema monitorizarii activitatilor existente la nivelul barajului; Instabilitatea povrnisului de pe flancul stng, n zona de racordare a barajului, care a determinat modificarea nivelului apei de la 606 metri deasupra nivelului marii pna la o cota restrictionata de 595 metri deasupra nivelului marii. n aceste conditii, n cazul n care se produc inundatii care depasesc capacitatea maxima de evacuare a hidrocentralei electrice, este necesar sa se deschida vanele de evacuare mai mult de 30%, ceea ce va determina aparitia problemelor descrise la punctul a).

c) d) e)

Acest Proiect are n vedere retehnologizarea barajului, obiectiv pentru care se vor lua urmatoarele masuri: Repararea evacuatorului de baraj: Repararea gurii de disipare inferioare; Lucrari de reparare a sistemului de disipare a debitului de viitura; Consolidarea povrnisurilor; Reabilitarea sistemului de monitorizare, inclusiv a sistemului de avertizare.

Proiectul Nr. 16: LESU Lesu este un baraj mare n jud. Bihor, situat pe unul dintre afluentii rului Crisul Repede, si a fost construit n jurul anului 1973, avnd urmatoarea functionalitate: compensarea apelor din debitele din aval, dupa necesitati, si compensarea deficitului de apa potabila si de uz industrial, n special pentru municipiul Oradea. Beneficiari: 28.000 de oameni; amenajari pentru alimentarea cu apa n zona Remeti, situata imediat n zona din aval a barajului; generarea a aproximativ 10GWh/an de energie n zonele din aval de baraj; reducerea riscului de producere a inundatiilor pentru toate zonele din aval. Barajul are o naltime de 61 m iar naltimea coamei este de 180 m; portiunea de deversare poate prelua un debit care se poate produce o data la 1000 de ani. Volumul total de functionare al lacului de acumulare aferent este de 26 milioane m3. Suprafata lacului de acumulare este de 143 ha, iar bazinul de receptie are 83 km 2. Principalele probleme existente sunt infiltratiile existente la nivelul suprafetei betonate a barajului si la albia lacului de acumulare, care au un debit de 300 l/sec; echipamentul hidraulic trebuie si el nlocuit. Principalele probleme constructive existente la nivelul barajului sunt urmatoarele: infiltratii excesive la nivelul albiei lacului de acumulare mbracamintea coamei barajului trebuie rennoita si trebuie montate balustrade de siguranta pe ambele parti ale drumului de pe coama barajului; repararea fatadei de beton a barajului si utilizarea unui material geotextil pentru etansarea la apa a fatadei barajului;

de asemenea, sunt necesare si injectii cu ciment n diafragma de beton a fundatiei, prin galeria de scurgere; componentele electromecanice trebuie nlocuite; reabilitarea sistemului de monitorizare si extinderea capacitatii de monitorizare a ndiguirilor, a galeriei de scurgere a apei; etc.

Proiectul Nr. 17: DRIDU Lacul de acumulare de la Dridu a fost construit n perioada 1978 1985, cu scopul de a oferi resurse de apa pentru irigatii pentru o suprafata de 17.000 ha, precum si ca sursa de apa industriala pentru municipiul Urziceni. De asemenea, barajul protejeaza mpotriva inundatiilor o suprafata de 30.000 ha, genereaza energie electrica (capacitate instalata de 2,4 MW) si ofera si o derivatie pentru scurgerea apei din rul Ialomita catre sistemul hidrotehnic Mostistea, pentru irigatii. Proiectul propus are n vedere solutionarea problemelor care au aparut de la momentul darii n functiune, pentru a asigura n continuare capacitatea de acumulare a lacului la parametrii proiectati initial. Pe durata perioadei de functionare a lacului de acumulare, de la darea n folosinta si pna n prezent, s-au produs o serie de fenomene majore cu impact negativ care pot pune n pericol exploatarea acestui lac de acumulare: Erodarea considerabila a malurilor lacului de acumulare; Degradarea structurilor hidrotehnice de otel ale cailor de evacuare a apelor provenite din inundatii si degradarea captuselii canalului de evacuare; Infiltratii prin fundatia de pamnt a barajului; Forajele pentru drenaj din zona cailor de evacuare a apelor provenite din inundatii trebuie umplute cu nisip; Inundarea si degradarea a 3 case n localitatea Fierbinti, a unei biserici n localitatea Stroesti, comuna Fierbinti, si a retelei de canalizare a scolii ajutatoare din Fierbinti.

Pentru reducerea riscurilor de producere a pagubelor datorate acestor evenimente, Proiectul are n vedere urmatoarele componente principale: Protejarea malurilor lacului de acumulare n zonele puternic erodate; nlocuirea sistemului de drenaj existent; Efectuarea de lucrari la sistemul de evacuare, pentru asigurarea exploatarii n conditii de siguranta (reabilitarea sistemelor de etanseizare situate n canalul deversor; Supraelevarea drumurilor DJ 101 si DC 185; Alte lucrari de protectie (instrumentele de masurare si control, reabilitarea sistemului de avertizare si alarmare acustica acest sistem este utilizat pentru alarmarea populatiei care locuieste n aval fata de baraj).

Proiectul Nr. 18: POIANA UZULUI

Imaginea 6: Barajul de la Poiana Uzului Poiana Uzului este un baraj mare care a fost construit n anii 1967 1973, pentru alimentarea cu apa (menajera si industriala) a localitatilor din zona (Darmanesti, Onesti, Bacau). Acesta este un baraj cu contraforturi cu o naltime de 80 m si o capacitate de acumulare de 90 milioane m. Este prevazut cu un deversor cu o capacitate de 900 m/s. Datorita inundatiilor care au aparut n anul 1984 si imediat dupa infiltrarea apei, siguranta barajului nu a mai respectat standardele romnesti si internationale n materie de siguranta a barajelor. n speta, infiltratiile din ce n ce mari care s-au produs n ciuda diferitelor masuri care au fost luate (foraje de drenaj si injectii) au avut drept rezultat o scadere a nivelului apei n lac cu 7 m, motiv pentru care au fost necesare masuratori si observatii suplimentare. Din punctul de vedere al sigurantei barajului, este nevoie de reamenajarea si retehnologizarea barajului. n cazul n care se produce un accident, trebuie avute n vedere urmatoarele consecinte: Debitul n caz de viitura este de 70.000 m 3/secunda si va afecta aproximativ 25.000 de locuitori din aval; Vor fi afectate un numar de aproximativ 450 de gospodarii; Va fi afectata activitatea a 27 de societati comerciale, inclusiv aceea a rafinariei de la Darmanesti.

Acest Proiect are n vedere retehnologizarea barajului si luarea urmatoarelor masuri: drenaj, etanseizare, nzestrarea cu echipamente hidromecanice si de masurare, pentru monitorizare. Mai precis, se propun urmatoarele masuri:

Consolidarea albiei din roca la piciorul barajului, n zona din aval, n ntreaga zona; Injectii n rosturi si crapaturi; Reabilitarea echipamentelor hidromecanice; mbunatatirea sistemului de drenaj; Reconstruirea retelei piezometrice; mbunatatirea retelei de instrumente si aparate de masura; Marirea capacitatii de deversare.

Proiectul Nr. 19: VALEA DE PESTI Valea de Pesti este un baraj mare n jud. Hunedoara pe un afluent al Vaii de Pesti, la 500 m n amonte fata de confluenta cu Jiul de Vest. Barajul are o naltime de 56 m, cu o largime a culmii de 6,35 m si o lungime de 237 m, si cu o fatada asfaltata de 15.000 m2 nspre amonte. Dispozitivul de golire consta ntr-un turn imersat cu o naltime de 15 m si un diametru de 1 m. Barajul este prevazut cu un dispozitiv inferior de golire cu un diametru de 4 m, prevazut cu doua vane si un deversor n forma de plnie racordat la dispozitivul de golire inferior, avnd un diametru variabil cuprins ntre 5 m si 3.6 m. Capacitatea totala de acumulare este de 4,5 milioane m3, iar sistemele de deversare pot prelua debitele survenite n cazul inundatiilor care se produc o data la 1000 de ani. Proiectul a fost construit si dat n folosinta n anul 1973, avnd urmatoarele obiective: furnizarea unui debit de apa de 900 l/sec pentru 10.000 gospodarii din aval situate n mai multe orase si municipii din zona vestica a bazinului Jiului; furnizarea de apa termocentralei CET Paroseni (670 l/sec); furnizarea de apa pentru alti utilizatori situati ntre Valea de Pesti si Paroseni (200 l/sec) Reducerea riscului de inundare pentru toate zonele situate n aval. Fatada asfaltata a fost conceputa cu o durata de viata de 25 de ani si s-a constatat ca partea superioara a fatadei este crapata si ca infiltratiile n zona respectiva sunt din ce n ce mai mari. De asemenea, s-a constatat existenta infiltratiilor prin peretii camerelor vanelor din dispozitivele de evacuare inferioare. Echipamentele hidromecanice necesita reparatii, iar instalatia electrica trebuie nlocuita. De asemenea, tubulatura dispozitivului de evacuare trebuie si ea reparata. n plus, echipamentul de monitorizare existent trebuie reabilitat si este necesara instalarea unor noi sisteme de masurare a infiltratiilor si a colmatarii. Principalele probleme constructive la nivelul acestui baraj sunt urmatoarele: Repararea etanseizarii suprafetelor din asfalt si beton cu un nou strat de asfalt si geomembrana; Regradarea culmii barajului si montarea de balustrade si parapete; Repararea tuturor infiltratiilor din camerele vanelor; Amenajarea camerelor din zonele din aval; Drenajul zonelor din aval ale barajului (canalele de interceptare si dispozitivele de evacuare spre ru); Reabilitarea echipamentului hidromecanic (lucrari la sistemele hidraulice si electrice); Reabilitarea sistemului de monitorizare si stabilirea necesarului de echipamente de monitorizare. Proiectul Nr. 20: SIRIU Siriu este un baraj de mari dimensiuni localizat n bazinul hidrografic Buzau, pe rul Buzau. Acest baraj este amplasat lnga comuna cu acelasi nume, la 10 km n amonte fata de orasul Nehoiu, jud.

Buzau. Proiectul a fost finalizat n anul 1994 si a fost dat n folosinta n acelasi an. Constructia barajului a durat 19 ani, n perioada 1975-1994. Detaliile Proiectului sunt urmatoarele: naltimea la culme este de 122 m; latimea culmii este de 570 m; deversoarele laterale au o capacitate de 3.200 m3/secunda cu trei fante de 2.000, 1.000 si, respectiv, 200 m 3/sec; capacitatea lacului de acumulare este de 155 milioane m3 cu o capacitate activa de stocare de 125 m3. Obiectivele barajului si ale lacului de acumulare sunt urmatoarele: Furnizarea de apa potabila tuturor localitatilor din aval cu un debit de 2,5 m3/secunda, pentru aproape 200.000 de oameni care traiesc n orasele, municipiile si comunele din zona; Irigatii, cu o capacitate proiectata de acoperire de 20.000 ha n aval, desi zona poate fi diferita la ora actuala; Generarea de energie electrica (122 GWh/an); Prevenirea inundatiilor, cu o capacitate de stocare a deversarilor provenite din inundatii de 30 milioane m3; Acvacultura; Agrement. La ora actuala, barajul este exploatat mult sub capacitate, din cauza unor probleme de siguranta. Principalele probleme constatate la baraj si care necesita rezolvare sunt urmatoarele: Repararea culmii barajului prin regradare si montarea de balustrade si parapete; Repararea galeriilor de evacuare spre captarile subterane prin galerii si asigurarea capacitatii de evacuare; Reamenajarea galeriilor n zonele din aval; Evacuarea n zonele din avalul barajului (interceptarea canalelor si gurilor de evacuare spre ru); Reabilitarea echipamentului hidromecanic (hidraulice si electric); Reabilitarea sistemului de monitorizare si instalarea mult mai multor sisteme de monitorizare si instalarea unui sistem de avertizare adecvat.

Sub-componenta C.4.: mbunatatirea sigurantei barajelor de mici dimensiuni. Barajele de mici dimensiuni care vor fi reamenajate prin acest Proiect n cadrul acestei subcomponente contribuie la ndeplinirea mai multor obiective, cum ar fi alimentarea cu apa, stocarea de apa pentru stingerea incendiilor, bazine de retentie, acumulare de apa pentru irigatii, regularizarea debitului, etc. Prezentam n urmatoarele paragrafe un rezumat al problemelor existente, precum si masurile propuse pentru remedierea acestora. De vreme ce toate aceste proiecte prevad masuri de reabilitare pentru structurile hidrotehnice existente, nu au fost evaluate alternativele la reamenajarea acestor baraje. Proiectul Nr. 21: SNMIHAIUL ROMAN

Imaginea 7 - Nodul Hidrotehnic Snmihaiul Romn Bazinul Roman din zona Timisoara, NH Snmihaiu, are o lungime de 14,9 km. Noua kilometri din lungimea bazinului se afla n interiorul municipiului Timisoara si ofera nivelul de apa necesar acestui oras. Nodul hidrotehnic a fost conceput, proiectat si construit pentru pastrarea unui nivel de apa minim n partea din amonte a bazinului, necesar pentru urmatoarele obiective: Alimentare cu apa industriala pentru agentii economici; Necesarul de apa pentru stingerea incendiilor pentru municipiul Timisoara; Asigurarea adncimii (garantate) necesare pentru navigatie, pe baza pescajelor navelor si a rezervei de flotabilitate;

Regularizare a debitului minim pe canal; Pastrarea ecosistemului acvatic si a sanatatii populatiei; Tranzitul apelor de inundatie formate pe rul Bega n Topolovat hidrocentrala Timisoara Snmihaiu Roman sectoare de nod hidrotehnic fara inundarea zonelor nvecinate bazinului. Evacuarea ghetii pe timp de iarna (cnd portile ecluzei Snmihaiu Maghiar sunt lasate). Capacitatea ecluzei nave cu o capacitate maxima de 600 tdw. Pastrarea debitului canalului n limite cuprinse ntre 5 83,5 m3/secunda (dupa cum se stipuleaza n Acordul Romno-Iugoslav de exploatare a canalului).

n perioada 1989 1990, pe baza Proiectului ntocmit de CCSITEH Timisoara (HIDROTIM), ICM Bocsa a produs echipamentele hidromecanice necesare pentru reparatiile capitale care trebuie efectuate la nodul hidrotehnic Snmihailu Roman. Dupa predarea echipamentelor, finantarea a fost ntrerupta si echipamentele achizitionate pentru reparatii au fost depozitate n incinta societatii. n perioada care a urmat, garantia oferita de producator a expirat si echipamentele au avut de suferit de pe urma uzurii si furtului. La ora actuala, starea avansata de degradare a lucrarilor si echipamentelor existente pune n pericol securitatea generala a tuturor lucrarilor hidrotehnice din zona si dupa cum se stipuleaza n Acordul Romno-Iugoslav de exploatare a canalului face ca riscul de prabusire a instalatiei sa fie de neacceptat. n ceea ce priveste riscul de inundare, imposibilitatea sau dificultatea de exploatare a portilor ecluzei expune zonele nvecinate, precum si chiar nsesi digurile, unui risc semnificativ de inundatie (inclusiv zonele adiacente Timisoarei). n cazul prabusirii digurilor, mai bine de 1.000 case, 20 km de drum judetean, 30 km de drumuri comunale si 4.000 ha de teren agricol vor fi inundate. Orice deteriorare majora a barajului sau craparea evacuatoarelor de debit circulare vor cauza o scadere a nivelului apei sub cota minima necesara pentru asigurarea necesarului de apa pentru municipiul Timisoara, avnd si un impact negativ asupra populatiei din zona. De asemenea, situatia actuala (daca se blocheaza evacuatoarele de debit circulare) va avea un efect negativ asupra unui numar de zone din Timisoara datorita degradarii biefului amonte, ceea ce ca si consecinta va duce la diminuarea capacitatii de transport a canalului, precum si a gradului de protectie mpotriva inundatiilor sub limitele admise. Proiectul propus are n vedere urmatoarele componente: Lucrari de pregatire (demolari, construirea unor drumuri si structuri de acces, amenajari pentru transferul apei prin ecluza), care necesita construirea unei gropi de mprumut, precum si a unor zone de stocare a materialului rezultat din demolari si pentru solul n exces. Vor fi construite o groapa de mprumut si o zona de stocare cu o suprafata totala de 10.000 m2 pentru apele care se acumuleaza n mprejmuirile cu palplanse si pentru depozitarea materialelor care rezulta n urma operatiunii de decolmatare, demolare precum si a molozului rezultat. Retehnologizarea barajului ecluzei, n special prin (i) construirea unui baraj deversor, pentru pastrarea nivelului minim de functionare n cursul lucrarilor de reparatii la ecluza existenta, precum si prin (ii) construirea unui complex mprejmuit cu palplanse pentru evacuarea apei din ecluza si realizarea unor lucrari suplimentare pentru facilitarea accesului n unitate, (iii) repararea ecluzei prin lucrari de constructie si nlocuirea echipamentelor hidromecanice, construirea unor mprejmuiri cu palplanse n aval si n amonte pentru asanarea canelelor din aval si din amonte si a ecluzei, (iv) realizarea unor lucrari de reparatii si nlocuiri pentru echipamentul hidromecanic al ecluzei, si (v) decolmatarea canalului pentru a asigura capacitatea de transport necesara.

Proiectul Nr. 22: PUCIOASA Barajul Pucioasa este construit pe rul Ialomita, n amonte de confluenta cu rul Bizdidel, lnga orasul Pucioasa n jud. Dmbovita. Barajul a fost construit n anul 1975 si a fost dat n functiune n acelasi an. Barajul deversor este prevazut cu doua diguri, pe ambele maluri, si are o naltime de 30,5 m si 20,5 m pe malul stng, cu o lungime a culmii de 420 m pe malul drept si de 820 m pe malul stng. Barajul este prevazut cu trei dispozitive de evacuare inferioare si un deversor, precum si cu un dispozitiv de evacuare pentru alimentarea cu apa potabila. Barajul ndeplineste urmatoarele functii: Alimentarea cu apa a unor consumatori industriali din localitatile Pucioasa, Doicesti si Trgoviste. Debitul este 1,65 m 3/secunda. Alimentare cu apa a localitatii Pucioasa 0,2 m3/secunda. Alimentarea cu apa pentru o pastravarie n aval 0.4 m3/secunda. Generare energie electrica 12 m3/secunda. Reducerea riscului de inundare a zonelor din aval reducerea debitului maxim care altfel ar fi preluat de lacurile de acumulare din aval (Bizdidel si Vulcana). Principalele activitati din cadrul Proiectului constau n mbunatatirea gradului de siguranta la nivelul barajului si digurilor, dupa cum urmeaza: Reabilitarea digului de pe malul drept prin naltarea acestuia cu 1,5 m pe o portiune de 500 m, inclusiv realizarea unei fatade pietruite pentru protejarea partii superioare a digului. Aceasta lucrare implica extinderea digului de pe malul drept cu 100 m, avnd o latime a culmii de 4,5 m. Reabilitarea bazinului de disipare a energiei din aval. Reabilitarea si modernizarea echipamentelor hidraulice (ecluza, componentele hidraulice, etc.) Reabilitarea si modernizarea dispozitivelor electrice de actionare a portilor ecluzei si a altor echipamente Reabilitarea si mbunatatirea sistemului de monitorizare instalarea unor piezometre suplimentare, monitorizarea debitelor de evacuare, aparate speciale de masura, sisteme automate de pompare a apelor evacuate din galerii. Reabilitarea si retehnologizarea statiilor hidrometrice din Moreni, Fieni etc. Crearea unei retele radio pentru transmiterea la distante mari a datelor strnse, precum si pentru prelucrarea primara a datelor si instalarea unui sistem de avertizare.

Proiectul Nr. 23: CATAMARASTI Acumularea de apa de la Catamarasti a fost construita ntre 1975-1979 pentru urmatoarele obiective: Sursa de apa pentru o suprafata irigata de teren de 6.035 ha; Sursa de apa pentru consumatorii industriali, cu un debit de 0,3 m3/secunda; Suprafata piscicola de 105 ha; Protectia zonelor din aval mpotriva inundatiilor.

Din informatiile strnse de la beneficiar, au fost observate alunecari de teren pe faleza din dreapta, n cursul exploatarii lacului n zona de evacuare a apelor provenite din viituri. Specialistii care au supravegheat lucrarile initiale au observat ca instabilitatea falezei de pe flancul drept s-a manifestat cu ncepere de la demararea sapaturilor pentru sistemul de evacuare a apelor provenite din viituri. A fost efectuat un drenaj de joasa adncime, care nu a putut stabiliza alunecarile de teren; alunecarile au

continuat n timp si au dus la deteriorarea completa a sistemului de evacuare a apelor provenite din viituri. Alunecarile de teren au determinat deformari ale sistemelor de evacuare ale apelor excedentare (crapaturi si dislocari de teren), att la nivelul barajului, ct si al zonelor din amonte, precum si o elevatie semnificativa a soclului fundatiei sifonului de evacuare. Avnd n vedere motivele mentionate mai sus si necesitatea reconstruirii sistemului de evacuare a apelor, a devenit necesara refacerea nivelului de securitate al lacului de acumulare. Proiectul propus consta n urmatoarele componente principale: Excavarea barajului n locatia noii evacuari; Umplerea cu material granular a corpului de evacuare; Pavarea frontului de evacuare cu dale din beton armat, groase de circa 0,25 0,50 m, asezate pe un strat gros de 0,25 m de beton armat normal, care la rndul sau trebuie turnat peste un strat de drenaj; Construirea unui zid de picior de taluz nalt de 4 5 metri n amonte, care sa treaca dincolo de nisipiul consolidat n apa si care apoi sa fie ncastrat n stnca de la baza; Construirea unui zid de picior de taluz cu povrnis de beton, nalt de 4 m, cu un soclu al fundatiei gros de 0,5 m; Construirea unui sort din piatra n aval, care sa asigure racordul cu canalul de deversare si reconstruirea partiala a sistemului existent a evacuare a excedentului de apa; Construirea unei pasarele pietonale deasupra acestui sistem de evacuare; Lucrarile de stabilizare pentru faleza de pe flancul drept constau n demolarea (fragmentarea si extragerea) dalelor de beton ale sistemului de evacuare actual (care va fi ulterior utilizat ca anrocament pentru sortul din aval), construirea unui sistem de drenaj realizat din roca sfarmata, a unor suprafete mici si medii de piatra concasata menite sa colecteze apele de infiltratie n partea superioara a falezei, cu sisteme de evacuare a apei att n amonte, ct si n aval, si construirea unei berme la baza falezei (pe locul sistemului de evacuare existent), utilizndu-se materialul excavat din corpul barajului.

Proiectul Nr. 24: TARIA Taria este un baraj mic care a fost proiectat si construit n perioada 1976 1983, ca sursa de alimentare cu apa (potabila si pentru uz industrial) a localitatii Bozovici (debitul mediu zilnic: 65 l/s). Acesta este un baraj cu umplutura de roca, cu un sort de ciment si cu o naltime maxima de 7,5 m si o capacitate de acumulare de aproximativ 50.000m 3. n perioada 2-3 mai 1978, barajul a crapat din cauza unei viituri. n 1983, au fost realizate anumite interventii prin construirea unor contraforturi la baza povrnisului din amonte si pe sortul din amonte, pentru a opri o scurgere (estimarea la vremea respectiva era de aproximativ 2-3 l/s). n momentul de fata, barajul prezinta urmatoarele probleme: Scurgeri la baza povrnisului din aval; Deteriorarea sortului de beton din aval; Deteriorarea zidului stng al stavilarului frontal; Hidroizolatia de pe partea din amonte nu este finalizata; Remedierea deficientelor echipamentelor mecanice; Colmatarea avansata a lacului de acumulare ndiguit; Consolidarea portiunii de zid aflate sub apa.

Acest Proiect are n vedere retehnologizarea structurii hidrotehnice Taria, pentru conformarea cu standardele internationale n materie de securitate a barajelor. Este necesara reabilitarea urmatoarelor: sortul barajului, refacerea conductei inferioare de golire (ND 600mm), gura de admisie a apei si conducta principala, deversorul frontal, ndepartarea sedimentelor, lucrari de retentie n amonte pe rul Taria pentru diminuarea colmatarii lacului, prin construirea unor praguri de piatra.

Proiectul Nr. 25: BUFTEA Barajul este localizat pe rul Ciocanesti, care este un afluent al rului Dmbovita, pe drumul forestier Rioasa, n jud. Ilfov. Barajul a fost construit n anul 1974, iar microhidrocentrala a fost construita n 1982 si a fost data n folosinta n acelasi an. Barajul este de pamnt, nalt de 10 m, si are o culme lunga de 580 m. Are doua dispozitive de golire circulare inferioare din tubulatura circulara de diametru 1,5 m fiecare. Este prevazut cu un deversor lateral necaptusit, care s-a constatat ca era necesar dupa inundatia din 1975. Microhidrocentrala a functionat pna n 1995. Malul din amonte este deteriorat n mod clar si exista scurgeri n zona deversorului. Volumul lacului de acumulare este de 9,6 milioane m 3 din care 6,5 milioane m 3 sunt pentru acumulare permanenta. Desi acest baraj este mic, el aduce urmatoarele beneficii: Alimentarea cu apa a mai multor lacuri, cu 53,8 milioane m3/an; Alimentarea cu apa a unor agenti economici mari (mbuteliere si apa pentru racire) 1 milion/an n aval; Alimentarea cu apa a mai multor comunitati Buciumeni, Mogosoaia, Pantelimon, etc. Irigatii la Buftea SNIF; Alimentarea cu apa a unei ferme piscicole n aval 0,4 m 3/secunda; Genereaza electricitate, n ciuda dimensiunilor mici; Contribuie la reducerea riscurilor de inundatie n zonele din aval. Principalele activitati avute n vedere n cadrul Proiectului constau n mbunatatirea sigurantei barajului, pentru ca naltimea barajului a scazut cu 0,7 m. De vreme ce culmea trebuie naltata, povrnisurile din amonte si din aval trebuie si ele reabilitate. Povrnisurile barajului prezinta vegetatie abundenta care trebuie nlaturata, ca si structurile neautorizate construite pentru pescuit, cum ar fi pontoane, garduri, etc., iar microhidrocentrala trebuie scoasa din folosinta. Iata lista lucrarilor necesare pentru mbunatatirea conditiilor de siguranta a barajului si pentru reabilitarea acestuia n vederea respectarii standardelor de siguranta: Reabilitarea barajului si supranaltarea acestuia cu 0,7 m; Despadurirea vegetatiei de pe culme si de pe povrnisul din aval; Scoaterea din functiune a hidrocentralei. Cladirea si conducta care duce la statie trebuie demolate. Canalul de evacuare trebuie utilizat pentru drenaj, n cadrul barajului; Partea din amonte va fi protejata de lespezi de beton cu pereu din roca n partile superioare pentru prevenirea eroziunii fatadei din amonte; Malul drept trebuie supranaltat cu 1,5 m. Malul drept trebuie si el protejat cu beton; Sistemul de scurgere trebuie extins n lungime cu ajutorului unor canale suplimentare n avalul barajului; Gura de scurgere inferioara este n general ntr-o stare satisfacatoare, nsa aluviunile colmatate n canalele pentru priza de apa trebuie curatate, iar disipatorul din aval trebuie reamenajat; Deversorul trebuie reabilitat pentru cresterea capacitatii n vederea suportarii unei inundatii care se produce o data la 100 de ani, precum si prin instalarea unor noi porti de ecluza hidromecanice;

Reabilitarea si modernizarea echipamentului hidraulic (portile ecluzei, echipamentele hidraulice, etc.) pentru gurile de evacuare inferioare; Reabilitarea si modernizarea echipamentelor electrice, pentru manipularea portilor si a celorlalte echipamente; Reabilitarea si mbunatatirea sistemului de monitorizare piezometre suplimentare, monitorizarea debitelor de drenaj, aparate speciale de masura. Reabilitarea si modernizarea statiilor hidrometrice din amonte.

CADRUL LEGAL SI INSTITUTIONAL Principalele acte legislative n vigoare care privesc EIM1 sunt urmatoarele: 1. Legea protectiei mediului (LPM) nr. 137/1995 republicata la 17 februarie 2000 pe baza Art. 2 al Legii nr. 159/1999 (LPM 137/1995 a mai fost o data modificata anterior prin Hotarrea de Guvern nr. 314/1998). 2. Ordonanta de Urgenta (OU) nr. 91/2002 pentru modificarea si completarea LPM nr. 137/1995. 3. Hotarrea de Guvern (HG) nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri. 4. OM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii EIM si pentru emiterea acordului de mediu. 5. OM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului. 6. Ordinul Ministrului (OM) nr. 184/1997 pentru elaborarea bilanturilor de mediu. 7. HG nr. 573/2002 pentru procedura de autorizare a activitatilor cu impact asupra mediului. Noile prevederi ale actelor legislative mentionate mai sus privind EIM sunt: LPM 137/1995 republicata si OU nr. 91/2002 t Capitolul II al LPM 137/1995 republicata cuprinde reglementarea activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului. Conform Articolului 8 al acestui capitol, autorizatia de mediu este obligatoriu pentru investitiile noi, pentru activitatile existente care sunt modificate si pentru activitatile prevazute n Anexa II. Structurile hidrotehnice (baraje, hidrocentrale cu o putere mai mare de 10 MW, instalatii pentru protectie mpotriva inundatiilor si pentru retentia aluviunilor) sunt incluse n Anexa respectiva. n consecinta, aceste lucrari trebuie sa aiba la baza EIM pentru a putea obtine acordul (avizul) sau autorizatia de mediu. Solicitarea de autorizare este obligatorie pentru structurile existente. Autorizatia de mediu este data n paralel cu alte documente legale. Autorizatia este data dupa obtinerea tuturor celorlalte acorduri si avize necesare n conformitate cu alte cerinte legale (Art. 8 din OU nr. 91/2002). LPM nr. 137 republicata contine un capitol nou I1 adaugat n conformitate cu OU nr. 91/2002. Capitolul I1 este important pentru EIM pentru planuri si programe cum ar fi planificarea teritoriala, gospodarirea apelor, etc. Conform Art. 72 din OU nr. 91/2002, procedura de EIM, continutul raportului si conditiile obtinerii acordului de mediu pentru planuri si programe inclusiv cele cu efecte transfrontaliere sunt stabilite prin HG pe baza unei propuneri facute de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. Autoritatile competente care elibereaza autorizatia de mediu pentru planuri si programe sunt autoritatile centrale si locale pentru protectia mediului (Art. 74 din OU nr. 91/2002). Pentru a obtine autorizatia de mediu, titularii cu activitati existente care nu ndeplinesc cerintele legale privind calitatea mediului trebuie sa faca o analiza de mediu conform hotarrii luate de autoritatea competenta pentru protectia mediului (Art. 8, OU nr. 91/2002).

Evaluarea Impactului asupra Mediului, n. tr.

Unele instalatii existente si noi urmeaza sa primeasca autorizatia integrata de mediu cu luarea n considerare a celor mai bune tehnici disponibile, fara antrenarea unor costuri excesive (Art. 8, OU nr. 91/2002). Acordurile de mediu, avizele si autorizatiile sunt revizuite si actualizate de catre autoritatile competente pentru protectia mediului. Acordurile si avizele sunt valabile doi ani iar autorizatiile cel mult cinci ani, daca nu s-au efectuat schimbari (Art. 9, OU nr. 91/2002). Titularii de proiecte au obligatia de a informa autoritatile publice locale pentru protectia mediului despre rezultatele monitorizarii proprii sau despre accidente sau situatii periculoase. Pentru proiectele care ar putea avea efecte transfrontaliere, se vor aplica prevederile Conventiei Espoo cu privire la EIM n contextul transfrontalier (Conventia a fost ratificata prin Legea 22/2001). Articolul 12 din OU nr. 91/2002 prevede ca autoritatea pentru protectia mediului mpreuna cu celelalte administratii publice centrale si locale vor asigura aducerea proiectului la cunostinta publicului si participarea publicului la procesul de luare a deciziilor si accesul n instanta pentru probleme de mediu.Consultarea publicului este obligatorie pentru eliberarea acordurilor sau autorizatiilor (Art. 12, OU nr. 91/2002). Titularii de proiecte au obligatia de a aduce la cunostinta publicului prin mijloacele de comunicare n masa proiectele pentru care s-a depus cerere de eliberare a unor acorduri de mediu/avize sau autorizatii (Art. 12, OU nr. 91/2002). EIM si analizele de mediu sunt efectuate de persoane fizice sau juridice care sunt atestate de catre autoritatile publice centrale pentru protectia mediului. Aceste persoane lucreaza independent iar cheltuielile sunt suportate de catre titulari. Articolul 15 al OU nr. 91/2002 prevede ca titularii au obligatia de a efectua o analiza de mediu ori de cte ori activitatea care are un impact asupra mediului este modificata, oprita sau daca societatea respectiva este vnduta, divizata sau modificata n orice fel; analiza de mediu este necesara pentru a stabili obligatiile si costurile privind refacerea calitatii mediului n zona n care s-a desfasurat activitatea respectiva. Pe baza analizei de mediu si a propunerii de program pentru conformare, autoritatea competenta pentru protectia mediului emite avizul de mediu. HG nr. 918/2002 si OM nr. 860/2002 Conform Art. 3 din HG nr. 918/2002, EIM este elaborata n faza de pregatire a documentatiei care urmeaza sa stea la baza studiului de fezabilitate al proiectului. EIM urmareste stabilirea masurilor de reducere a impactului sau de prevenire a efectelor negative. Procedura de emitere a acordului de mediu este coordonata de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului (MAPPM sau IPM) cu participarea reprezentantilor autoritatii publice centrale si locale pentru protectia mediului cu responsabilitati n domeniul mediului. Acestia se constituie ntr-un colectiv numit printr-un ordin semnat de catre conducatorul autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si la nivel local semnat de presedintele Consiliului Judetean sau de catre Prefect. Proiectele vor fi analizate de catre autoritatile competente pentru protectia mediului pe baza Raportului de prezentare a proiectului, cuprinznd: descrierea locului de amplasare si caracteristicile proiectului, inclusiv descrierea activitatii nfiintate prin implementarea proiectului. Dupa aceea, autoritatea competenta trimite titularului ndrumari cu privire la aspectele de mediu si n privinta modului de tratare a acestora n cadrul evaluarii. Toti titularii de proiecte supuse EIM au obligatia de a furniza informatii privind: (Anexa 4, HG nr. 918/2002) 1. Descrierea proiectului 2. Prezentarea versiunilor luate n consideratie si a motivelor principale pentru care s-a ales versiunea finala.

3. Descrierea aspectelor de mediu care vor fi probabil afectate semnificativ prin realizarea proiectului. Aceasta descriere va face referire la efecte directe si indirecte, efecte secundare, cumulative pe termen scurt, mediu si lung, permanente sau temporare, pozitive si negative. Descrierea va face referire si la utilizarea resurselor naturale, emisiile de agenti poluanti, reziduurile produse si metodologia de predictie a efectelor. 4. Descrierea masurilor de prevenire, reducere si compensare a efectelor semnificative asupra mediului. 5. Dificultati ntmpinate de titular. 6. Rezumatul EIM (nu tehnic). Anexele 1 si 2 ale HG nr. 918/2002 contin listele proiectelor care necesita EIM, respectiv ale proiectelor care trebuie sa fie analizate pentru a stabili daca necesita EIM. Criteriile de selectie pentru stabilirea acestor aspecte sunt incluse n Anexa 3. Ele se refera la tipul proiectului (dimensiune, risc de accidente, emisii de agenti poluanti, etc.), amplasamentul proiectelor (parcuri, rezervatii naturale, zone de coasta, zone protejate, situri istorice, etc.) si impactul lor potential. Structurile hidrotehnice care fac subiectul unui proiect propus si anume baraje, rezervoare de acumulare cu o capacitate de cel putin 10 milioane metri cubi sunt incluse n Anexa 1 iar proiectele cum ar fi baraje, rezervoare de acumulare cu o capacitate mai mica de 10 milioane metri cubi, hidrocentrale si proiectele de gospodarire a apelor pentru sectorul agricol (de ex., irigatii, drenarea apelor, etc.) sunt incluse n Anexa 2. Actele legislative cele mai recente acorda o atentie deosebita informarii cetatenilor si participarii publicului la procesul de luare a deciziilor (de ex., Art. 12, Art. 13 si Art. 14 din HG nr. 918/2002). Conform noilor prevederi, trebuie sa se aduca la cunostinta publicului din timp toate cererile de aviz de mediu pentru proiectele care urmeaza sa fie supuse EIM. Modalitatile de informare si de participare a publicului se stabilesc de catre autoritatile competente pentru protectia mediului. Va fi identificat publicul care ar putea fi afectat. Se specifica unde trebuie sa fie facute publice aceste informatii si modul de prezentare: de ex., publicarea n ziare, afise, brosuri, expozitii, radio, TV, etc. De asemenea, se stabileste modul de realizare a consultarii publicului (de ex., informare scrisa, dezbateri publice, etc.) precum si intervalele de timp alocate fiecarei etape a procedurii. Impacturile proiectului n context transfrontalier trebuie sa fie cunoscute de fiecare parte implicata prin punerea la dispozitie a tuturor informatiilor detinute prin intermediul autoritatii centrale pentru protectia mediului din tara vecina (Art. 13). Metodologia procedurii cadru a EIM si de emitere a acordului de mediu este reglementata de OM nr. 860/2002 n baza Art. 18, alin. (1) din HG nr. 918/2002. Conform prevederilor OM nr. 860/2002, acordul de mediu sau acordul integrat de mediu sunt emise de autoritatile publice centrale sau locale pentru protectia mediului specificate n Anexele I.1. si I.2. (Art. 4). Autoritatile centrale pot delega autoritatile locale pentru rezolvarea unor etape din procedurile de autorizare. Conform clasificarii activitatilor sociale si economice data n Sectiunea 3 a OM nr. 860/2002, acestea sunt: a) b) c) Activitati cu impact semnificativ asupra mediului (de ex., gospodarii care nu sunt amplasate n zonele cu regim de protectie speciala); Activitati (instalatii) cu impact redus asupra mediului (unele din Anexa I.2.); Activitati (instalatii) cu impact semnificativ asupra mediului (Anexa I.1 si unele din Anexa I.2).

Activitatile specificate n Anexa mentionata mai sus sunt clasificate mai departe conform cerintelor competentelor de emitere a acordurilor de mediu si conform actelor de reglementare necesare pentru aprobare, adica Acordul de mediu sau Acordul integrat de mediu. n consecinta, barajele si rezervoarele de acumulare cu o capacitate de minimum 10 milioane metri cubi vor fi avizate de catre autoritatile centrale pentru protectia mediului cu Acordul de mediu. Hidrocentralele sunt considerate investitii cu impact potential semnificativ asupra mediului si trebuie sa primeasca acordul de mediu de la autoritatile locale pentru protectia mediului. Anexa II 1 a OM nr. 860/2002 contine ndrumari privind continutul raportului tehnic necesar n vederea obtinerii acordului de mediu sau acordulu i integrat de mediu. Celelalte Anexe ale OM mentionate mai sus contin modele ale tuturor formularelor care trebuie sa fie completate: t Proces verbal de verificare a amplasamentului (Anexa II. 3) t Formatul anuntului public t Formatul acordului de mediu/Formatul acordului integrat de mediu (Anexa III) t Formatul de nregistrare a observatiilor publicului cu privire la EIM (Anexa IV. 1) t Formatul pentru evaluarea publica a propunerii (Anexa IV. 2) n sfrsit, n Anexa IV. 3 se prezinta schema logica a procedurii de EIM si de obtinere a acordului de mediu. Aceasta schema contine etapele care trebuie sa fie parcurse n procesul de EIM. ndrumarile detaliate cu privire la modul de abordare a fiecarei etape pe parcursul procesului de EIM sunt prezentate n OM nr. 863/2002, si anume: Clasificarea proiectelor (Anexa 1 din OM nr. 863/2002) Definirea domeniului de evaluare si ntocmirea Raportului privind EIM (Anexa 2 din OM nr. 863/2002) Analizarea calitatii Raportului privind EIM Fiecare ghid metodologic contine liste de ntrebari la care trebuie sa se raspunda n scopul obtinerii tuturor informatiilor necesare pentru formularea concluziilor legate de impactul asupra mediului al proiectului respectiv. Toate aceste aspecte au fost luate n consideratie n proiectul propus. Dupa punerea n practica a proiectului analizat, procedura de autorizare va urma prevederile OM nr. 184/1997 cu privire la analiza/bilantul de mediu si OM nr. 756/1997 cu privire la evaluarea poluarii mediului.

IMPACT ASUPRA MEDIULUI Componenta C sustine sub-proiecte care sunt distribuite practic pe ntreg teritoriul Romniei. n total 13 afluenti ai Dunarii sunt afectati de proiectele evaluate. Din cele 25 sub-proiecte, 21 sunt fie masuri de reabilitare a structurilor hidrotehnice existente care vor fi reparate si renovate pentru a restabili nivelele de risc pentru daunele provocate de inundatii si avarierea barajelor care sunt sub pragurile acceptate la nivel international si pentru a asigura functionarea n viitor a sistemelor de furnizare a apei n scop casnic si industrial si pentru irigatii (18 proiecte) fie masuri suplimentare de protectie mpotriva inundatiilor la ruri care au fost deja prevazute cu structuri de protectie mpotriva inundatiilor n trecut (4 proiecte). Impacturile asupra mediului ale acestor proiecte de reabilitare se vor limita la faza de constructie. n plus, realizarea lor nu va afecta calitatea si cantitatea de apa sau caracteristicile hidrografice ale situatiilor de inundatie fata de operarea la valorile nominale de proiectare ale structurilor hidrografice respective. Doar n cazul sub-proiectelor nr. 3 (Cibin) si nr. 10 (Teleorman-Cotmeana-Vedea-Vedita), se vor construi diguri noi pe afluenti unde pna n prezent nu s-au efectuat lucrari de protectie mpotriva inundatiilor. ntruct n ambele sub-proiecte cursul rului nu va fi modificat iar noile structuri hidrografice nu vor influenta debitul de apa n conditii normale, aceste doua sub-proiecte nu vor duce dect la o foarte mica crestere a nivelelor maxime de inundatie n aval de amplasamentele proiectelor. Nici proiectul nr. 3 si nici proiectul nr. 10 nu vor afecta calitatea apei sau cantitatea de apa a sistemului fluvial respectiv. n toate proiectele evaluate, dispunerea actuala a matcilor de ru n aval de noile structuri hidrotehnice va ramne aceeasi dupa realizarea proiectelor. Lucrarile propuse nu vor modifica transportul natural de aluviuni. De asemenea, lucrarile proiectate nu vor avea un efect negativ asupra starii actuale a apelor de suprafata sau de adncime si nu vor avea nici o influenta negativa asupra obiectivelor utilizate de oameni din zonele afectate. Masurile propuse n toate sub-proiectele constau n lucrari de reparatii si constructii la structurile hidrografice existente si doar n putine cazuri n lucrari de constructii pentru ridicarea de noi structuri. Impacturile lucrarilor propuse asupra mediului sunt temporare si specifice locului (inclusiv locul gropilor de mprumut). n paragrafele urmatoare se prezinta un rezumat al impacturilor asupra mediului si a masurilor de ameliorare. AER Impacturile asupra mediului din punct de vedere al calitatii aerului vor fi cauzate n special de lucrarile din faza de constructie. Acestea sunt n mod tipic zgomotul si praful de la excavatii (de ex., lucrarile la gropile de mprumut si pe santierul proiectului) si de la transportul materialelor. Majoritatea lucrarilor mentionate mai sus pot fi caracterizate drept activitati de constructie de tip greu, care au fost evaluate de catre Agentia de Protectia Mediului a SUA. Conform Capitolului 13 din Lista factorilor emisiilor de agenti poluanti ai atmosferei (AP-42, editia V, volumul 1: punct stationar si sursele din zona), factorii aproximativi de emisie din operatiunile specifice activitatii de constructie sunt de 2,69 megagrame (Mg)/hectar/luna de activitate.

Emisiile de praf pot aparea atta vreme ct gropile de mprumut si digurile cu umplutura de pamnt sunt descoperite n timpul perioadelor uscate si cu vnt. n general, emisiile fugitive de praf vor aparea numai la viteze ale vntului de peste 20 km/h si n zilele cu precipitatii medii de mai putin de 2,5 cm. Masurile de control sugerate sunt eliminarea umezelii si reducerea vitezei vntului. Datorita duratei limitate a lucrarilor de constructie, nu se vor construi drumuri de acces permanente care ar fi trebuit sa fie pavate pentru a controla emisiile de praf. ZGOMOT Nivelele ridicate de zgomot din cauza excavatiilor si transportului de materiale vor fi limitate la orele de lucru din perioada de constructie n intervalul 7:30 19:30. Nivelele de zgomot pot fi controlate folosind amortizoare de zgomot si aplicnd restrictia de lucru numai pe durata zilei, n special n cazul santierelor aflate n vecinatatea zonelor locuite. APA Un posibil impact de mediu asupra apelor din vecinatatea santierelor de constructie este poluarea din evacuarea apelor reziduale. Acest impact poate fi controlat prin colectarea apelor reziduale si evacuarea lor n mod controlat. REZIDUURI Toate reziduurile solide si lichide vor trebui colectate pe perioada constructiei. Romnia se afla n prezent n curs de armonizare a legislatiei sale privind mediul cu directivele UE si hotarrile Consiliului UE. n ultimul sau raport (raport de stare la mijlocul anului 2002) privind aceasta problema, UE a ajuns la concluzia ca s-au nregistrat progrese, printre altele, n domeniul legislatiei privind gestionarea deseurilor. Vezi Anexa 5 pentru situatia actuala a armonizarii legislatiei romnesti cu Acquis-ul Comunitar privind mediul. Cu toate acestea, starea fizica a locurilor amenajate pentru deseuri, cum ar fi gropile de gunoi ecologice sau instalatiile de incinerare nu a putut fi modificata n acelasi timp, ntruct aceasta necesita investitii majore. Expertii UE urmeaza sa primeasca de la guvernul Romnei pna n august 2003 o lista care sa indice care gropi de gunoi sunt deja n conformitate cu Standardele UE si care trebuie sa fie mbunatatite. Antreprenorii lucrarilor propuse n cadrul acestei componente a RO-HRMEP vor avea obligatia de a rezolva problema tuturor deseurilor periculoase care s-ar putea produce pe parcursul realizarii proiectului, ntr-o maniera care sa fie n conformitate cu standardele UE, adica n locuri special amenajate pentru distrugerea deseurilor sau n instalatii de incinerare a deseurilor care sa fie conform standardelor UE. Daca acest lucru nu este posibil n momentul de fata, deseurile vor trebui depozitate temporar si vor fi eliminate atunci cnd vor fi disponibile amenajari pentru distrugerea deseurilor care sa fie n conformitate cu standardele UE.

FAUNA SI FLORA Vegetatia va fi afectata la gropile de mprumut atunci cnd se ndeparteaza vegetatia pentru a deschide o groapa si pe santierele de constructie a digurilor. Nici santierele Proiectelor si nici gropile de mprumut nu vor fi amplasate n zone sensibile sau protejate. Acest lucru a fost confirmat de catre Ministerul Mediului (vezi Anexa 6). Mai mult, nu exista nici o lista suplimentara de habitate naturale esentiale dupa cum se specifica n OP 4.04, Anexa A, par. 1 (b). Vezi Anexa 7 pentru confirmare de catre ECSSD (Biroul Bancii Mondiale din Romnia). Vegetatia va fi replantata asa cum era nainte de nceperea lucrarilor de excavatie sau constructie.

SOLUL Lucrarile de excavatie propuse n sub-proiecte vor provoca doar pierderi minore de sol pe santiere si o degradare locala a solului la gropile de mprumut. PATRIMONIUL ISTORIC SI CULTURAL Nu exista valori istorice sau culturale cunoscute n prezent n zonele de santier. Acest lucru a fost confirmat de catre Ministerul Culturii (vezi Anexa 6). n cazul unor descoperiri neasteptate, lucrarile vor fi oprite si vor fi informate autoritatile responsabile pentru a permite conservarea. POPULATIA Nici unul dintre proiectele din ntreaga componenta B.2 nu implica stramutarea de populatie. ntreg terenul pe care se vor construi noile structuri se afla deja n proprietatea statului romn. Singurele impacturi posibile asupra populatiei locale, n afara de praful si zgomotul de la lucrarile de constructie, vor fi provocate de ntreruperile temporare de servicii (de ex., alimentarea cu apa sau energie electrica) sau devieri de trafic datorate blocarii temporare a unor drumuri de acces din cauza lucrarilor de constructie. IMPACTUL SOCIAL Majoritatea proiectelor alese sunt amplasate n zone care se plaseaza sub media din Romnia din punct de vedere al venitului si situatiei fortei de munca. Cele mai multe dintre proiectele selectate vor avea un puternic impact social pozitiv prin mbunatatirea semnificativa a situatiei oamenilor care traiesc n zona proiectului, impacturile negative datorate realizarii proiectului ramnnd minime. Se estimeaza ca punerea n practica a proiectelor va reduce pericolul de inundatii si va duce la cresterea cantitatii de apa disponibile pentru gospodarii si economie. n felul acesta, se estimeaza ca proiectele vor avea ca efect o mai mare atractivitate a zonelor si pentru noi investitori. O conditie preliminara pentru realizarea proiectelor a fost garantarea de catre Autoritatile Romne a faptului ca nici unul dintre proiecte nu va duce la stramutarea involuntara de persoane, inclusiv mutarea de cladiri, si ca nu va trebui cumparat nici un teren privat de catre Autoritatile Romne pe parcursul realizarii proiectului, dupa cum se prevede n OP 4.12. Terenul necesar pentru constructia noilor lucrari este n totalitate proprietatea statului romn.

CONCLUZII PRIVIND IMPACTURILE ASUPRA MEDIULUI SI SOCIALE Nu s-au identificat impacturi negative majore asupra mediului. Toate impacturile negative minore asupra mediului se limiteaza la perioada de constructie a proiectelor respective. Pentru aceste impacturi s-au prevazut masuri corespunzatoare de ameliorare (vezi Tabelul 1). Masurile de ameliorare vor face parte din documentele de licitatie pentru lucrarile propuse si n final vor fi incluse n contractele de constructie. Vezi si Anexa 8, care contine un sumar al conditiilor privind mediul din contractele standard de constructie din Romnia. Sub-proiectele evaluate satisfac ntr-adevar toate cerintele impuse de Banca Mondiala si de Romnia.

Tabelul 1: Planul de ameliorare

Faza Problema Masura de ameliorare (ntreaga legislatie romneasca la care se face referire a fost aprobata n cadrul armonizarii cu legislatia UE, vezi Anexa 5 pentru situatia la data de 07/2003). Restrictionarea orelor de lucru la intervalul 7:30 19:30. n vecinatatea zonelor locuite nivelul maxim de emisie de zgomot este de 55 dB(A) n timpul zilei (07:00 22:00) si 45dB(A) n timpul noptii (Ghidul General de Mediu PPH 98) sau mai putin daca cerintele romnesti sunt mai severe (de ex., la determinarea bazei nivelului de zgomot) Utilizarea de amortizoare de zgomot pe utilaje n conformitate cu Legea nr. 608/2001 si HG nr. 21/2001 (conformitatea produselor) si alte legi romnesti aplicabile Informarea publicului Necesitatea unor utilaje de constructie si vehicule de transport care sa fie n conformitate cu HG nr. 743/2002 (procedura de aprobare pentru utilaje mobile nerutiere inclusiv standarde de emisie) si alte legi romnesti aplicabile Excavare controlata Camione de transport acoperite pentru transportul materialului de umplere Spalarea anvelopelor si udarea drumurilor de acces si a gropilor descoperite n timpul perioadelor uscate Limitele de emisii conform OM nr. 592/2002 (calitatea aerului nconjurator, inclusiv pragurile PM0 si PM2,5) trebuie sa fie respectate Cost de realizare Supravegherea derularii

Constructie

Zgomot

Antreprenor

Expertul n domeniul mediului al UMP

Emisii poluante de la motoarele cu ardere interna

Antreprenor

Expertul n domeniul mediului al UMP

Praf

Antreprenor

Expertul n domeniul mediului al UMP

Faza

Problema

Constructie

Deteriorarea vegetatiei

Poluarea din cauza evacuarii apei uzate netratate de la amenajarea santierului

Masura de ameliorare (ntreaga legislatie romneasca la care se face referire a fost aprobata n cadrul armonizarii cu legislatia UE, vezi Anexa 5 pentru situatia la data de 07/2003). Supravegherea santierului si asigurarea protectiei arborilor si a vegetatiei importante Limitarea perturbarilor provocate de constructii acolo unde este posibil Replantarea speciilor nlaturate Amplasarea santierelor proiectelor si a gropilor de mprumut n conformitate cu Legea nr. 462/2001 (situatia zonelor naturale protejate, habitaturile naturale si conservarea speciilor de flora si fauna salbatica) si alte legi romnesti aplicabile Colectare, pompare, transport si tratare Asigurarea de servicii paralele atunci cnd este nevoie Toate masurile care au fost luate n conformitate cu HG nr. 188/2002 si HG nr. 118/2002 (evacuarea apei uzate si a substantelor periculoase n masele de apa) si alte legi romnesti aplicabile

Cost de realizare

Supravegherea derularii

Antreprenor

Expertul n domeniul mediului al UMP

Antreprenor

Expertul n domeniul mediului al UMP

Faza

Problema

Manipularea materialelor excavate si pierderea de sol la apele din apropiere si sedimentarea; depozitarea deseurilor din constructii

Constructie

Perturbarea serviciilor (de ex., alimentarea cu apa, alimentarea cu energie electrica, etc.) Blocarea accesului la proprietatile nvecinate

Masura de ameliorare Cost de realizare (ntreaga legislatie romneasca la care se face referire a fost aprobata n cadrul armonizarii cu legislatia UE, vezi Anexa 5 pentru situatia la data de 07/2003). Reutilizarea pe santier n cea mai mare masura posibila Antreprenor Depozitarea excesului de materiale provenite din excavatii Pompare n vederea controlarii poluarii apelor freatice Controlul scurgerilor Evacuarea controlata a tuturor reziduurilor solide si lichide. Evacuarea se face n conformitate cu Ordinul Ministrului (OM) Nr. 867/2002 (depozite de deseuri), Hotarrea Guvernului (HG) 128/2002 si OM nr. 867/2002 (incinerarea deseurilor), HG nr. 856/2002 (deseuri periculoase) si alte legi romnesti aplicabile. Pna n prezent, depozitele de deseuri disponibile sau instalatiile de incinerare din apropierea santierelor Proiectelor nu corespund cerintelor standardelor UE pentru tipurile de deseuri care urmeaza sa fie evacuate, deseurile care vor fi produse si apele uzate trebuie sa fie depozitate temporar si transportate la depozite de deseuri care sa fie n conformitate cu standardele UE ct mai curnd posibil. Informarea furnizorilor de utilitati si a publicului Antreprenor Coordonarea cu furnizorii locali de utilitati Furnizarea de servicii paralele atunci cnd este necesar
-

Supravegherea derularii

Expertul n domeniul mediului al UMP

Expertul n domeniul mediului al UMP

Informarea publicului Asigurarea accesului temporar

Antreprenor

Expertul n domeniul mediului al UMP

Faza

Problema

Securitatea, sanatatea si siguranta muncitorilor si a publicului

Poluarea apelor

Operare

Valori culturale si istorice (daca sunt descoperite n timpul lucrarilor de excavatie) N/A N/A

Masura de ameliorare (ntreaga legislatie romneasca la care se face referire a fost aprobata n cadrul armonizarii cu legislatia UE, vezi Anexa 5 pentru situatia la data de 07/2003). Elaborarea unui plan de control al traficului si semnalizare unde este cazul Necesitatea mprejmuirilor si pazei Semnale de avertizare Utilizarea procedurilor corecte si a echipamentului de protectie personala Elaborarea si aplicarea unui plan de siguranta si sanatate n conformitate cu Articolul 3 al Directivei Consiliului UE 92/57/EEC pentru toate santierele proiectelor Interzicerea depozitarii sau evacuarii oricaror materiale de constructie n apa n conformitate cu HG nr. 188/2002 si HG nr. 118/2002 (evacuarea apelor reziduale si a substantelor periculoase n mediul acvatic), Legea nr. 458/2002, HG nr. 100/2002 si OM nr. 377/2001 (calitatea apei de consum uman si calitatea apelor de suprafata pentru alimentarea cu apa potabila), HG nr. 201/2002 si 202/2002 (calitatea apei de suprafata pentru protejarea vietii piscicole) si alte legi romnesti aplicabile Oprirea lucrarilor si investigarea de catre autoritatea responsabila

Cost de realizare

Supravegherea derularii

Antreprenor

Expertul n domeniul mediului al UMP

Antreprenor

Expertul n domeniul mediului al UMP

Antreprenor

Expertul n domeniul mediului al UMP

N/A

N/A

Tabelul 2: Planul de monitorizare

Faza Ce parametru urmeaza sa fie monitorizat? Unde se afla parametrul care trebuie monitorizat? Cum se va monitoriza parametrul? Cnd se va monitoriza parametrul? Frecventa de masurare sau permanent? 1 x dupa nceperea lucrarilor 1 x dupa finalizarea lucrarilor de constructie 1 x dupa finalizarea replantarii Cnd este cazul De ce urmeaza sa fie monitorizat parametrul (optional)?

Costuri

Responsibilitate

Raportare la OMM

Constructie

Vegetatia

Santiere de constructie Gropi de mprumut

Evaluare vizuala a speciilor existente + documentare foto

N/A

Antreprenor

Antreprenor

Antreprenor

Valori istorice si culturale

Deseuri solide si lichide

Santiere de constructie Gropi de mprumut Santiere de constructie

Vizual

Pentru pastrarea valorilor

Antreprenor

Antreprenor

Antreprenor

Cntarire Masurare volumetrica N/A

Zilnic

Pentru a asigura depozitarea controlata Pentru a permite programarea masurilor de ameliorare Pentru verificarea stabilitatii structurii hidraulice N/A

Antreprenor

Antreprenor

Antreprenor

Situatia lucrarilor (constructii)

N/A

Zilnic

Antreprenor

Antreprenor

Antreprenor

Situatia structurala a barajului sau digului refacut

N/A

N/A

O data la sase luni

Antreprenor

Antreprenor

Antreprenor

Deversari acolo unde este cazul

La locul accidentului

Vizual

Cnd este cazul

Antreprenor

Antreprenor

Antreprenor

Faza

Ce parametru urmeaza sa fie monitorizat?

Unde se afla parametrul care trebuie monitorizat?

Cum se va monitoriza parametrul?

Nivele de emisie de zgomot

Emisii sau depuneri TSP si PM 10

La marginea santierului proiectului si n proprietatea nvecinata cea mai apropiata La cea mai apropiata proprietate nvecinata n directia descendenta a vntului fata de santier

Detector de nivel de zgomot

Cnd se va monitoriza parametrul? Frecventa de masurare sau permanent? Zilnic

De ce urmeaza sa fie monitorizat parametrul (optional)?

Costuri

Responsibilitate

Raportare la OMM

Pentru verificarea conformitatii cu standardele 6156/86 Pentru verificarea conformitatii cu Legea nr. 608/2001 si HG nr. 21/2001

Antreprenor

Antreprenor

Antreprenor

Evacuarea n ruri

n amonte si n aval de noile structuri hidraulice n aval de noile structuri hidraulice

Standardul romnesc privind masurarea emisiilor pentru depunerea PM sau standardul international echivalent Indicator de nivel de apa calibrat

Cel putin o data dupa nceperea lucrarilor de constructiei (concentratii de emisii) sau lunar (depunere)

Antreprenor

Antreprenor

Antreprenor

Zilnic La fiecare ora n timpul inundatiilor

Monitorizarea efectelor asupra nivelurilor apei n aval Pentru monitorizarea schimbarii fata de configuratia naturala a inundatiilor

Modificari de cursuri de ru si matci de ru

Evaluare vizuala + documentare foto

1 x dupa nceperea lucrarilor Anual dupa finalizarea lucrarilor

Acoperit n cadrul bugetului normal al Apelor Romne, respectiv SNIF Acoperit n cadrul bugetului normal al Apelor Romne, respectiv SNIF

IPM

IPM

Expertul n domeniul mediului de la Apele Romne sau SNIF Expertul n domeniul mediului de la Apele Romne sau SNIF

Faza

Ce parametru urmeaza sa fie monitorizat?

Unde se afla parametrul care trebuie monitorizat?

Cum se va monitoriza parametrul?

Operare

Schimbari demografice n luncile inundabile

pH si temperatura [0C] TDS [mg/l] Sedimente [mg/l] Oxigen dizolvat [mg/l] Doar n caz de accidente: metale grele, fenoli, cianuri, petrol si lubrefiant

Lunci inundabile si zone de cumpana a apelor n aval de noile structuri hidraulice n amonte de santierul proiectului n aval de santierul proiectului La santierul proiectului

Evaluarea datelor demo grafice disponibile

Cnd se va monitoriza parametrul? Frecventa de masurare sau permanent? Dupa nceperea lucrarilor Anual dupa finalizarea lucrarilor n conformitate cu HG 100/2002

De ce urmeaza sa fie monitorizat parametrul (optional)?

Costuri

Responsibilitate

Raportare la OMM

Pentru monitorizarea impactului demografic al noilor structuri Pentru verificarea calitatii apei pentru utilizatorii de apa Pentru a lua masuri din timp n cazul poluarii accidentale a apei

Acoperit n cadrul bugetului normal al Apelor Romne, respectiv SNIF Acoperit n cadrul bugetului normal al Apelor Romne, respectiv SNIF

IPM

Expertul n domeniul mediului de la Apele Romne sau SNIF Expertul n domeniul mediului de la Apele Romne sau SNIF

PH-metru, termometre, Instalatii de laborator

IPM

ntarirea institutionala Se vor pregati programe de instruire pentru Oficiul UMP si consultantii locali si personalul antreprenorului, cum ar fi inginerii si tehnicienii desemnati pentru desfasurarea activitatilor de ameliorare si monitorizare a mediului. Specialistul n domeniul mediului de la UMP care raspunde de asigurarea ndeplinirii cerintelor stipulate de Legea protectiei mediului din Romnia si reglementarile respective si care va avea experienta n organizarea de seminarii de instruire n privinta monitorizarii si evaluarii datelor de mediu, va organiza si va pune n practica astfel de programe de instruire. Personalul tehnic al UMP si consultantii care vor fi delegati cu responsabilitatea specialistului de mediu pentru monitorizarea activitatilor de ameliorare pe santiere vor participa la programele de instruire si la atelierele organizate periodic. Programele de instruire vor acoperi legislatia actuala privind mediul, masurile de ameliorare care urmeaza sa fie luate si tehnicile de prelevare de mostre si analiza, sesiunile durnd aproximativ o zi. Ele vor fi organizate la UMP si pe santierele de constructie. Cel putin cte o persoana de la fiecare firma de consultanta si de la Oficiul UMP va fi desemnata sa participe la ntlniri pentru monitorizarea mediului la fiecare dintre santierele de constructii. Pentru aceste programe nu vor exista costuri suplimentare prevazute n bugetul alocat. Strngerea de date: datele de monitorizare vor fi strnse de Inspectoratul pentru Protectia Mediului local (IPM). Datele strnse vor fi transferate Directoratului Proiectului de la UMP, pregatindu-se rapoarte lunare. Analiza datelor: datele vor fi nregistrate la UMP si analiza datelor va fi efectuata de catre conducerea Proiectului de la UMP. Rezultatele analizei vor fi utilizate pentru verificarea eficientei masurilor de ameliorare si daca este necesar, pentru revizuirea/modificarea planului de ameliorare. Raportare: Raportul cu datele de monitorizare va fi pregatit de catre specialistul n domeniul mediului de la UMP si trimis conducerii UMP trimestrial. Cu toate acestea, n cazul observarii oricarei situatii neobisnuite, raportul va fi trimis conducerii UMP pentru a se trece imediat la luarea de masuri. Formatul rapoartelor trimestriale va fi pregatit de catre specialistul n domeniul mediului de la UMP astfel nct acesta sa furnizeze date de monitorizare comparabile si compatibile de la diverse santiere de constructie. Decizii: deciziile privind modificarea masurilor de ameliorare, informarea autoritatilor competente, etc., sunt luate de UMP.

77

Consultarea publicului Populatia si ONG-urile care sunt afectate de sub-proiectele evaluate au fost consultate doar pentru sase dintre sub-proiectele propuse n trecut. Nu s-au nregistrat obiectii, conform Autoritatilor Romne, dar nu exista procese verbale ale unor ntlniri cu publicul. Prin urmare, s-a hotart ca este necesara o a doua runda de consultari publice care de data aceasta sa acopere toate proiectele. Aceste ntlniri au fost organizate n lunile mai si iunie 2003. nainte de ntlniri s-au pus la dispozitia publicului informatiile privind mediul din proiectul PMM (si anume, un sumar al raportului PMM si al anexelor specifice relevante ale proiectelor n limba romna) n locuri accesibile publicului (biblioteci, primarii, etc.) iar locuitorii interesati si ONG-urile din zona au fost invitati la ntlniri prin anunturi n presa locala si prin emisiuni la posturile de radio locale. n timpul acestor ntlniri nu s-au ridicat nici un fel de obiectii mpotriva vreunuia dintre proiecte. Procesele verbale ale ntlnirilor au fost anexate la raportul PMM n Anexa 1. Tabelul 3 de pe pagina urmatoare prezinta situatia consultarilor publicului (date si locuri de ntlnire si datele cnd au devenit disponibile respectivele procese verbale). n timpul tuturor ntlnirilor cu publicul nu s-au ridicat nici un fel de obiectii mpotriva vreunuia dintre sub-proiecte.

78

Tabelul 3: Situatia consultarii publicului

Proiectul de reducere a riscului n caz de pericol si de pregatire a populatiei pentru situatii de calamitate n Romnia Componenta B.2 Reducerea riscului de inundatie Tabel: Consultari publice Procese verbale Proiect Nr. Data consultarii Loc/ publicului (Z/L/A, Directia Apelor (D.A.) ora) Proces verbal nr. 31.05.2003, 10:00 Primaria localitatii Trna Mare, judetul Satu Mare 1378/31.05.2003 D.A. SOMES - TISA 31.05.2003, Primaria comunei Jidvei, 11:00 judetul Alba 285/31.05.2003 D.A. MURES 09.06.2003, 11:00 54260/09.06.2003 4 BEGA 05.06.2003, 12.00 967/05.06.2003 5 SLANIC Ziare/Data Depus de autoritatea locala Data (Z/L/A) Adevarul/24.05.2003 Informatia Zilei/20.05.03 21.05.03 Adevarul/17.05.03

1 TRNA

2 TRNAVA

3 CIBIN

Unirea/17.05.03 14.05.03 Primaria Municipiului Sibiu, Adevarul/17.05.03 judetul Sibiu D.A. OLT Tribuna Sibiului/17.05.03 19.05.03 Primaria Balint, judetul Ziua/17.05.03 Timis D.A. BANAT Renasterea Banateana/17.05.03

06.06.2003, 10:00 Primaria Slanic Moldova, 2618/06.06.2003 Judetul Bacau D.A.SIRET 07.06.2003 11:00 Primaria Babadag, judetul 116/07.06.2003 Tulcea D.A.DOBROGEA-LITORAL 06.06.2003 14:30 Primaria Musetesti, judetul Arges D.A. ARGES VEDEA 05.06.2003, 11:00 Primaria Galaiesti, judetul Iasi 1810/05.06.2003 D.A. PRUT

Romania Libera/19.05.03 Desteptarea/19 - 20.05.03 Adevarul / 23.05.2003 Delta / 23.05.2003 Romnia Libera / 24.05.2003 Observator / 15.03.2003 Romnia Libera/17.05.03 Monitorul de Iasi/15.05.03 15.05.03 Romnia Libera/24.05.03

6 BABADAG 7 VLSAN 8 PRUT

9 TELEORMAN04.06.2003, 14:30 COTMEANAVEDEA-VEDITA 05.06.2003, 14:30

10 BENTU

SGA Teleorman, orasul Alexandria, judetul Teleorman Primaria Colonesti, judetul Teleormanul/17.05.03 Olt 6368/04.06.2003 D.A. ARGES -VEDEA Presa Olt/17.05.03 517/05.06.2003 15.05.2003 SGA Teleorman 19.05.2003 Colonesti 24.05.2003, 10:00 Comuna Stelnica, judetul Adevarul nr. 4004 /14.05.2003 Ialomita - primarie NN /24.05.2003 Tribuna Ialomitei nr. 1541/13.05.2003 Comuna Bordusani, judetul Adevarul nr. 4004 /14.05.2003 Ialomita - primarie NN / 07.06.2003 Tribuna Ialomitei nr. 07.06.2003

11 BORDUSANI

79

Proiectul de reducere a riscului n caz de pericol si de pregatire a populatiei pentru situatii de calamitate n Romnia Componenta B.2 Reducerea riscului de inundatie Tabel: Consultari publice Procese verbale Proiect Nr. Data consultarii publicului (Z/L/A, ora) Proces verbal nr. Loc/ Directia Apelor (D.A.) Ziare/Data Depus de autoritatea locala Data (Z/L/A) 1541/13.05.2003 Comuna Facaieni, Judetul Ialomita - primarie Adevarul nr. 4004 /14.05.2003 Tribuna Ialomitei nr. 1541/13.05.2003 Adevarul/24.05.2003 Graiul Maramuresului/21.05.03 Adevarul/24.05.2003 Jurnalul Salajului/20.05.03 20.05.03 Romnia Libera/17.05.03 Prahova/17.05.03 13.05.03 Adevarul / 17.05.2003 Crisana / 17.05.2003 Romnia Libera/17.05.03 Gazeta de Sud-Est/16.05.03 13.05.03 Romnia Libera/16.05.03 Desteptarea/15-16/05.03 15.05.03 Adevarul / 17.05.2003 Matinal / 17.05.2003 Romnia Libera / 17.05.2003 Opinia / 17-18.05.2003 Ziua/17.05.03 Renasterea Banateana/17.05.03 17.05.03 Romnia Libera / 17.05.2003 Dmbovita / 17.05.2003 Romnia Libera/17.05.03 Monitorul de Botosani/15.05.03 15.05.03 Ziua/17.05.03 Timpul/17.05.03 Romnia Libera / 21.05.2003 National / 21.05.2003

12 FACAIENI

31.05.2003 NN / 31.05.2003

13 BERDU

14.06.2003, 10:00 Centrul pentru persoane n 1751/14.06.2003 vrsta din Baia Mare D.A. SOMES TISA 14 VARSOLT 07.06.2003, 10:00 Primaria localitatii Varsolt, judetul Satu Mare 1172/07.06.2003 D.A. SOMES - TISA 15 MANECIU 07.06.2003, 11:00 Primaria Maneciu, judetul Prahova 4255/07.06.2003 D.A. IALOMITA - BUZAU 16 LESU 07.06.2003 10:00 Primaria comunei Bulz, 918/07.06.2003 judetul Bihor D.A. CRISURI 17 DRIDU 07.06.2003, 11:00 Primaria Dridu, judetul Ialomita 756/07.06.2003 D.A. IALOMITA BUZAU 18 POIANA UZULUI 05.06.2003, 10:00 Primaria localitatii Darmanesti, judetul Bacau 3686/05.06.2003 D.A. SIRET 19 VALEA DE 04.06.2003, 10:00 Primaria Petrosani, judetul 943/04.06.2003 Hunedoara PESTI D.A. JIU 20 SIRIU 14.06.2003 Primaria Siriu, judetul 1893/14.06.2003 Buzau D.A. IALOMITA - BUZAU 21 SNMIHAIUL 03.06.2003, 12:00 Primaria Snmihaiul ROMAN Roman, judetul Timis 1414/03.06.2003 D.A. BANAT 22 PUCIOASA 14.06.2003, 11:00 Primaria Pucioasa, judetul 7604/14.06.2003 Dmbovita D.A. IALOMITA-BUZAU 23 CATAMARASTI 05.06.2003, 11:00 Primaria comunei Mihai 2618/05.06.03 Eminescu, judetul Botosani D.A. PRUT 24 TARIA 10.06.2003, 12:00 Primaria Bozovici, judetul Caras-Severin 2226/11.06.2003 D.A. BANAT 25 BUFTEA 10.06.2003, 14:30 Primaria Buftea, judetul 5297/10.06.2003 Ilfov D.A. ARGES VEDEA

80