AplicaȚii ale progresiilor aritmetice Și geometrice

Povestea jocului de Șah

“Legenda spune că un înţelept indian, Sessaibn Dahar ar fi inventat jocul de şah pentru a-l
instrui şi distra pe împăratul perşilor, Seram.După ce i-a prezentat regulile sale, Sessa a mai stat
câteva luni lângă împărat, învăţându-l jocul.
- O filozofule, i-a zis într-una din zile împăratul încântat, se cuvine să te răsplătesc pentru
învăţătura ta, dar mai ales pentru jocul tău. Cere-mi un dar şi ţi-l voi da. De mi-i cere giuvaieruri şi
pământuri, ale tale să fie! Eşti vrednic.
- Stăpâne, a răspuns Sessa, dar jocul meu nu poate fi plătit.
- Cere-mi ce vrei, brahmanule, sunt în stare sã rãspund la orice dorinta.
- Stãpâne, binevoieste a afla cã cer un bob de grâu pentru cea dintâi cãsutã a acestei table de
joc, douã boabe pentru a doua, patru pentru a treia, opt pentru a patra şi tot aşa până la a 64-a
căsuţă. Cine îmi va putea plăti?
- Jitnicerii mei îţi vor da ceva mai mult, se veseli împăratul. Să-ţi verse o baniţă din grâul cel
mai bun.
- Înălţate împărate, te rog să nu te superi pe slujitorul tău care este un brahman sărac. O
baniţă nu ajunge.
- Sã-ti dea douã.
- As fi de pãrere, împãrate prealuminate, preaslãvit si preaîndurãtor, sã dai poruncã
jitnicerilor Mãriei-tale sã facã o socotealã. Împãrãtia-ta trebuie sã le facã pe toate fãrã îndoialã si cu
dreptate. Nu-mi trebuie nici un bob mai mult decât va arãta socoteala.
- Facã-se voia ta, a încuviințat împãratul.
Într-una din zilele următoare, pe când împăratul se desfăta jucând şah cu brahmanul său,
sosiră îngrijoraţi slujitorii împăratului.
- Aţi socotit?
- Am socotit, stăpâne!
- Si ce a-ti aflat?
- Stãpâne, nu îndrãznim sã-ti arãtãm socoteala noastrã; trebuie sã o mai facem o datã.
- Cum? Ce înseamnã asta? Se încruntã împãratul. Ati aflat un numãr?
- Am aflat, împãrate. Numãrul de boabe este: 18 446 744 073 709 551 615, iar după câte am
socotit noi, am aflat un lucru înspăimântător: că nici într-o sută de ani împărăţia nu poate aduna
atâta grâu!
Atunci tânărul împărat s-a scărpinat după ureche, iar înţeleptul Sessa a zâmbit:
- Să se socotească totuşi, a zis el, dacă este vorba de o sută de ani sau de o mie.
Vistiernicii au păli, căci socoteala acestui număr, 264 – 1, ”puterea” lui doi, este într-adevăr
ciudată. Dacă regatul ar strânge întreaga recoltă de grâu numai pentru plata brahmanului Sessa, i-ar
trebui 280 000 de ani!”
După superba povestire „Aventurile Şahului”
de Mihail Sadoveanu

Iată cum dintr-o poveste se poate ajunge la definirea unei noţiuni matematice și anume o
progresie geometrică. Pentru cele 64 de căsuțe ale tablei de șah Sessa a cerut 1 + 2 + 22 + 23 + 24 + 25
+ ... + 263 boabe de grâu care însumează un total de 264 – 1 boabe de grâu, un număr într-adevăr foarte
mare.

În general, un șir de numere reale se numește progresie geometrică dacă fiecare termen,
începând cu al doilea se obține din cel precedent care se înmulțește cu același număr real nenul
q, numit rație. Obținem astfel un șir de numere exponențial: 1, q, q2, q3, q4, … , qn, …
Sau, mai general, dacă șirul pornește cu un prim termen b, obținem:
b, b  q, b  q2, b  q3, b  q4, … , b  qn, …
qn 1
Suma primilor n termeni ai acestui șir se calculează după formula S n  b 
q 1

Se remarcă faptul că într-un astfel de șir raportul a doi termeni consecutivi ne dă rația
n 1
progresiei iar un termen oarecare bn al șirului se poate determina după formula bn  b  q

1
 Un alt exemplu remarcabil de progresie geometrică este
Jocul piramidal, un model de afacere în care primești bani pentru
fiecare persoană introdusa în schemă. Afacerea nu are ca suport
produse sau servicii care să fie comercializate.
Conceptul de bază este foarte simplu. Fiecare membru al
jocului piramidal înscrie noi membri în joc. Noii membri îi plătesc
pe cei situați deasupra lor în schema piramidală. Singurul mod de a
face bani este de a înscrie noi membri.
Ca model de afacere,
jocurile piramidale nu pot fi
susținute din punct de vedere
financiar, deoarece cu cât o
persoana este mai aproape de
baza piramidei, cu atât
probabilitatea de a pierde banii
investiți este mai mare.

În diagramele de mai sus remarcăm tot un șir de numere aflat într-o progresie geometrică cu
rația q = 2 și anume: 1, 2, 22, 23, 24, …

Dacă fiecare persoană care participă la joc ar înscrie

6 oameni, o piramidă cu 13 niveluri presupune înscrierea în
joc a întregii populații a globului.
S-ar obține o progresie geometrică cu rația 6 , adică
șirul 6, 62, 63, 64, …, 613, ... care într-adevăr, la nivelul 13
ar avea 613 = 13 060 694 016 membri.
Într-un astfel de joc 88% din cei înscrisi pierd.
Jocurile piramidale sunt interzise în multe țări (SUA, Anglia,
Franta, Canada, Malaesia, Norvegia, Australia, Noua
Zeelanda, Japonia, Nepal, Sri Lanca, Iran) și totuși se
practică de peste un secol.

Un alt tip remarcabil de numere care cresc progresiv cu o anumită rație este progresia aritmetică.

Definim un șir de numere reale ca fiind o progresie aritmetică dacă fiecare termen,
începând cu al doilea se obține din cel precedent care se adună cu același număr real nenul r,
numit rație. Obținem astfel un șir de numere liniar: a, a + r, a + r + r, a + r + r + r, …

Sau, mai general, a, a + r, a + 2r, a + 3r, …, a + nr, ...

nn  1
Suma primilor n termeni ai acestui șir se calculează după formula S n  n  a  r
2

Într-un astfel de șir diferența a doi termeni consecutivi ne dă rația progresiei iar un
termen oarecare an al șirului se poate determina după formula an  a  n  1  r

Există în lume înconjurătoare multe alte exemple de obiecte sau fenomene care își modelează
structura sau funcționarea după șirurile aflate în progresie aritmetică sau geometrică.
2
 În geologie, benzile Liesegang sunt
zone de precipitare produse de difuzia unui
catalizator printr-un mediu poros. S-a
demonstrat ca instabilitatea frontului de
difuzie face ca precipitarea sa nu mai fie un
proces continuu, ci unul in benzi. Acestea
sunt aranjate in progresie geometrică, ceea
ce se vede în figurile alăturate

La antena din figura, lungimea dipolilor și

distanțele dintre dipoli sunt în progresie
geometrică. Aceasta aranjare a dipolilor asigură
un transfer optim de rezonanță de la un dipol la
urmatorul pe măsură ce frecvența variază.

Cuverturi lucrate cu modele ce urmăresc progresii

geometrice și aritmetice

Două variante ale celebrului origami “Star Twist”

cresc în progresie geometrică pe ambele părți ale
hârtiei.

Peisagistica

Dimensiunile laturilor acestui Labirint din tuf și pietriș sunt în

progresie geometrică. În mijlocul Labirintului se află o oglindă care
reflectă cerul. Acest Labirint mai poartă numele de spirala Ulam.

Muzica are la bază unul din tipurile de progresii: serii de frecvențe în care tonul inițial se
adaugă la tonul inițial și serii de intervale în care intervalul inițial se adaugă intervalului inițial. În
primul caz avem o progresie aritmetică: n, n + n, n + n + n, ...iar în al doilea caz se obține o
progresie geometrică: n, n2, n3, n4, ...

În anul 1798, economistul englez Thomas Malthus a făcut o “profeție”

îngrijorătoare. El a lansat ipoteza că populația globului crește în progresie
geometrică, în timp ce resursele alimentare cresc în progresie aritmetică. În
ritmul acesta el a prevăzut că într-o zi oamenii nu vor mai avea practic ce să
mănânce. Însă, datorită epidemiilor, războaielor și catastrofelor naturale,
precum și datorită progresului economic, profeția lui Malthus nu s-a
adeverit…încă.

3
Probleme rezolvate.

1. Ştiind că un copac creşte cu câte 7 cm în fiecare an, iar la plantare avea 0,5 m, aflaţi înălţimea
copacului peste 5 ani. Peste câţi ani va avea 99 cm?

Rezolvare: Prin creșterea copacului cu câte 7 cm în fiecare an înțelegem faptul că această creștere se
modelează printr-o progresie aritmetică cu primul termen a = 0,5 m = 50 cm și rația r = 7 cm.

Peste n = 5 ani vom avea o înălțime de a5 = a + ( 5 – 1 )  r = 50 + 4  7 = 78 cm = 0,78 m.

Pentru a determina numărul de ani peste care copacul va avea 99 cm, vom stabili faptul că a n = 99 iar
din formula termenului general vom obține: an = a + ( n – 1 )  r  99 = 50 + ( n – 1 )  7 
( n – 1 )  7 = 49  n – 1 = 7  n = 8.

Deci, copacul va avea 99 cm peste 8 ani.

2. Paza de coastă a instalat în largul Mării Negre balize de marcaj ce se succed la distanţe egale.
Dacă a treia şi a zecea baliză sunt instalate la 20 km, respectiv 48 km faţă de mal, ce distanță este între
două balize consecutive, la ce distanță față de mal se află prima baliză și la ce distanţă față de mal este
instalată a douăzecea baliză?

Rezolvare: Balizele de marcaj succedându-se la distanţe egale, tragem concluzia că balizele sunt
așezate într-un șir care reprezintă o progresie aritmetică în care rația r este reprezentată de distanța
dintre două balize consecutive. Notăm cu a distanța față de mal a primei balize.

Avem: a 3 = 20 și a 10 = 48. Din formula termenului general obținem:

a 10 = a + 9r = 48 și
a 3 = a + 2r = 20
Scăzând cele două relații termen cu termen obținem 7r = 28, de unde r = 4.

Deci, distanța dintre două balize consecutive este 4 km.

Înlocuind într-una dintre relații această distanță obținem consecutiv:

a + 2r = 20  a + 2  4 = 20  a = 12.

Deci, prima baliză se află la 12 km de mal.

Pentru a calcula distanța cele de a douăzecea balize, folosim tot formula termenului general. Avem:
a 20 = a + 19r = 12 + 19  4 = 12 + 76 = 88.

Deci, a douăzecea baliză se află la 88 km de mal.

3. Un apartament a fost cumpărat cu suma de 40 500 euro. Apartamentul trebuie achitat în trei ani, prin
rate lunare. Știind că ratele reprezintă primii 36 de termeni ai unei progresii aritmetice cu rația r = -50,
aflați prima și ultima rată plătită.

nn  1
Rezolvare: În formula sumei primilor n termeni ai unei progresii aritmetice S n  n  a  r ,
2
3636  1
identificăm Sn = 40 500, n = 36 iar r = -50. Avem: 40500  36  a    50 , de unde
2
40 500 = 36 a – 31 500  36 a = 72 000  a = 2000.

Deci, prima rată plătită este de 2000 euro.

Pentru a afla a 36-a rată , folosim formula termenului general:

a 36 = a + 35r = 2000 + 35  (- 50) = 2000 – 1750 = 250.

Deci, a 36-a rată plătită este de 250 euro.

4
 Probleme propuse.

1. Coborând în interiorul Pământului, la fiecare 30,5 m temperatura crește cu 1o. Dacă la suprafața
Pământului temperatura este de 10 oC, ce temperatură va fi la adâncimea de 1098 m? La ce
adâncime temperatura va atinge punctul de fierbere al apei?

2. Un mobil se deplasează uniform cu viteza de 3m/s. Dacă s(t) reprezintă spațiul parcurs până în
momentul t, iar s(0) = 5m, să se arate că șirul s(0) , s(1), s(2), ... , s(t), ...reprezintă o progresie
aritmetică, precizați rația și spațiul parcurs în 10 min.

3. Un autoturism nou costă 15 000 euro. Se știe că anual, valoarea lui scade cu 10%. Va reuși
proprietarul să-și vândă mașina după 5 ani cu 9000 euro?

4. Ştiind că un copac creşte cu câte 7 cm în fiecare an, iar la plantare avea 0,5 m, aflaţi înălţimea
copacului peste 12 ani. Peste câţi ani va avea106 cm?

5. Paza de coastă a instalat în largul Mării Negre balize de marcaj ce se succed la distanţe egale.
Dacă a treia şi a șasea baliză sunt instalate la 5 km, respectiv 11 km faţă de mal, ce distanță este
între două balize consecutive, la ce distanță față de mal se află prima baliză și la ce distanţă față de
mal este instalată a noua baliză?

6. Un apartament a fost cumpărat cu suma de 66 000 euro. Apartamentul trebuie achitat în zece ani,
prin rate lunare. Știind că ratele reprezintă primii 120 de termeni ai unei progresii aritmetice cu
rația r = -50, aflați prima și ultima rată plătită.

7. O carte are 186 de pagini. Un copil citește în prima zi 6 pagini, iar în fiecare din zilele
următoare, un număr dublu de pagini față de ziua precedentă. În câte zile a terminat copilul cartea?

8. Directorul unei școli trebuie să-și anunțe elevii care sunt deja plecați acasă că a doua zi nu se fac
ore. În prima etapă el trimite SMS celor trei elevi din Consiliul elevilor. La răndul lor, fiecare
trimite SMS, altor trei elevi și așa mai departe. Dacă în școală sunt 1100 elevi, iar 8 elevi nu au
telefon, aflați în câte etape au fost informați elevii.

9. Pe un lac apar într-o zi doi nuferi, în ziua următoare apar 4, apoi 8 și tot așa mai departe, nuferii
își dublează numărul față de ziua precedentă. Dacă suprafața lacului se umple cu nuferi în 18 zile,
aflați în câte zile se umple de nuferi un sfert din suprafața lacului.

10. Matei are un afiș care nu îi place; el îl rupe în două bucăți, apoi se joacă rupând pe rând fiecare
bucată în alte două bucăți, și tot așa. Poate obține Matei la un moment dat 1024 bucăți?