Aplicatii Care Genereaza Numere - 02 PDF

Mihai Baciu
*
AplicaŃii care generează
numere dreptunghiulare
cu rest asemenea
Corectură, coperta şi tehnoredactarea computerizată: Lucian Manoilă
Descrierea CIP a Bibliotecii NaŃionale a României

BACIU, MIHAI
AplicaŃii care generează numere dreptunghiulare cu rest
asemenea / Baciu Mihai. - Cluj Napoca : Poliam, 2012
ISBN 978-973-87940-2-3
51
© Mihai Baciu, 2012

Orice valorificare a conŃinutului în afara Legii nr.8/1996 este interzisă.
Timbrul literar se virează la Uniunea Scriitorilor din România,

cont 2511.1-171.1/ROL, BCR, Filiala Sectorului 1, Bucureşti
TIPĂRIT Editura Poliam Cluj-Napoca

Mihai Baciu
APLICAłII CARE GENEREAZĂ

NUMERE DREPTUNGHIULARE
CU REST ASEMENEA
Editura POLIAM
2012
Motto: „Dovedim prin logică, dar prin intuiŃie
descoperim”. (Jules Henri Poincaré)
Fiului meu, Andrei.

INTRODUCERE
Din antichitate până în prezent, numeroşi autori

şi-au îndreptat atenŃia către un număr cu
proprietăŃi interesante, Numărul de aur sau
SecŃiunea de aur.
Acest număr face parte dintr-o clasă de numere,

fiind primul dintr-un şir de numere care au între
ele proprietăŃi similare.
Al doilea număr al şirului este Numărul de argint,

mai puŃin cunoscut decât Numărul de aur.
Începând cu al treilea număr al şirului, în ordine

crescătoare, numerele la care facem referire nu au
primit o denumire proprie (este imposibil acest
lucru pentru toată clasa de numere, având în
vedere că aceasta este o mulŃime infinită).
Lucrarea a apărut din dorinŃa iniŃială de a

sistematiza numeroasele şi diversele informaŃii
referitoare la Numărul de aur.
Acest număr este o constantă caracteristică unor

sisteme matematice, fizice şi biologice, reprezen-
tând raportul unor mărimi caracteristice ale
acestora.
În organismele vii, el se manifestă ca raport între

-6-
măsurile determinate la un moment dat, ale unor

anumite părŃi ale acestora.
Fiind considerat armonios, raportul Numărului de

aur este utilizat la „punerea în proporŃie” a opere-
lor de artă.
Această lucrare prezintă pe larg o serie de aplicaŃii

ale şirului de numere mai sus menŃionat, în
geometrie şi fizică.
AplicaŃiile geometrice constau dintr-o mulŃime de

figuri geometrice are au proprietatea că măsurile a
două elemente segmentale sau unghiulare ale
figurii, au ca raport unul dintre numerele care
compun acest şir.
Aşa cum voi explica în secŃiunea 5, pentru

denumirea generală a acestor numere, m-am
orientat către una dintre aplicaŃiile lor geometrice:
dreptunghiurile ce au ca valoare a raportului
măsurilor lungime / lăŃime, unul dintre numerele
în cauză. Această clasă de dreptunghiuri am
denumit-o „dreptunghiuri cu rest asemenea”.
Am ales pentru numerele la care ne referim

denumirea de „numere dreptunghiulare cu rest
asemenea”, având în vedere că aceste numere
reflectă principala proprietate – ecuaŃia de
definire, în dreptunghiurile cu rest asemenea.
Cu alte cuvinte, dreptunghiurile cu rest asemenea

constituie reprezentarea geometrică a numerelor
de referinŃă.
-7-
AplicaŃiile în fizică care generează numere

dreptunghiulare cu rest asemenea, constau în
circuite electrice cu rezistori şi condensatori, care
au proprietatea că raportul măsurilor a două
mărimi caracteristice ale circuitelor, este egal cu
unul dintre numerele dreptunghiulare cu rest
asemenea.
În lucrare sunt definite numerele dreptunghiulare

cu rest asemenea, proprietatea de comodulare,
precum şi noi aplicaŃii ale acestor numere:
Triunghiurile alfa n, beta n şi gama n, pentru n≥2,
delta α n, Dreptunghiurile cu rest asemenea,
Piramidele regulate clasele A, B, C, D, E şi F,
Conurile circulare drepte clasele A şi B, Piramidele
icosaedrale şi dedocaedrale, Triunghiurile epsilon
n, zeta n, eta n şi teta γ n, Circuitele electrice cu
rezistori Ψn.m (r), pentru n≥2 şi Circuitele electrice
cu condensatori Ψn.m (c).
În finalul fiecărei aplicaŃii analizate, sunt

prezentate proprietăŃile particulare ale acestora.
În unele cazuri, aceste proprietăŃi sunt prezentate
sub denumirea concluzii.
Sper ca lucrarea de faŃă să ofere o nouă

perspectivă asupra acestei clase de numere.
I. APLICAłII GEOMETRICE
CARE GENEREAZĂ NUMERE
DREPTUNGHIULARE
CU REST ASEMENEA
A. APLICAłII GEOMETRICE SEGMENTALE
DREPTUNGHIULARE
CU REST ASEMENEA
- 13 -
1. NUMERE DREPTUNGHIULARE
CU REST ASEMENEA.
DEFINIłIA GENERALĂ. ECUAłIA GENERALĂ.
VALORI. FORMULA GENERALĂ.
DEFINIłII PARTICULARE
Numerele dreptunghiulare cu rest asemenea

sunt constituite din şirul de numere pozitive care
satisfac ecuaŃia:
1
x = n + , n∈N
x
sau
x2 – nx –1 = 0 , n∈N
Aceste ecuaŃii reprezintă ecuaŃiile generale ale

numerelor dreptunghiulare cu rest asemenea.
Propun ca notaŃie generală a acestor numere,

litera grecească psi minusculă, ψ.
Pentru n dat obŃinem o valoare corespunzătoare

pentru ψn.
Primele 20 de numere dreptunghiulare cu rest

asemenea sunt următoarele:
1+
1+4 1+ 5
ψ1 = = = 1¸618033989... = φ
2 2
(Numărul de aur);
- 14 -
4+4 2+ 8
2+
ψ2 = = = 1 + 2 = 2¸414213562... = θ
2 2
(Numărul de argint);
3+ 9 + 4 3 + 13
ψ3 = = = 3¸302775638...
2 2
4+ 16 + 4 4 + 20
ψ4 = = = 2 + 5 = 4¸236067978...
2 2
5+ 25 + 4 5 + 29
ψ5 = = = 5¸192582404...
2 2
6+ 36 + 4 6 + 40
ψ6 = = = 3 + 10 = 6¸16227766...
2 2
7+ 49 + 4 7 + 53
ψ7 = = = 7¸140054945...
2 2
8+ 64 + 4 8 + 68
ψ8 = = = 4 + 17 = 8¸123105626...
2 2
9+ 81 + 4 9 + 85
ψ9 = = = 9¸109772229...
2 2
10 + 100 + 4 10 + 104
ψ10 = = = 5 + 126 =
2 2
=10,09901915...
11 + 121 + 4 11 + 125
ψ11 = = = 11¸09016994...
2 2
- 15 -
12 + 144 + 4 12 + 148
ψ12 = = = 6 + 37 = 12¸08276253...
2 2
13 + 169 + 4 13 + 173
ψ13 = = = 13¸07647322...
2 2
14 + 196 + 4 14 + 200
ψ14 = = = 7 + 50 = 14¸07106781...
2 2
15 + 225 + 4 15 + 229
ψ15 = = = 15, 618033989...
2 2
16 + 256 + 4 16 + 260
ψ16 = = = 8 + 65 = 16¸06225775...
2 2
17 + 289 + 4 17 + 293
ψ17 = = = 17¸05862138...
2 2
18 + 324 + 4 18 + 328
ψ18 = = = 9 + 82 = 18¸05538514...
2 2
19 + 361 + 4 19 + 365
ψ19 = = = 19, 05248659...
2 2
20 +
400 + 4 20 + 404
ψ20 = = = 10 + 101 =
2 2
=20,04987562...
.......................................
Formula generală a numerelor dreptunghiulare cu
rest asemenea este deci:
- 16 -
n+ n 2 +4
ψn = , n∈N
2
Primele două numere ale acestui şir au nume

consacrate: Numărul de aur şi Numărul de argint.
Următoarele numere le vom denumi în raport cu
rangul lor: Numărul dreptunghiular cu rest
asemenea de rang 3, Numărul dreptunghiular cu
rest asemenea de rang 4, ...
EcuaŃiile anterioare mai pot fi scrise şi sub forma:
1 1
x–n= sau x – x =
x x
unde x reprezintă partea întreagă a numărului x.
DiferenŃa x – x reprezintă partea zecimală a

numărului x.
Să notăm cu ψ toate numerele care satisfac

ultima ecuaŃie. Această ecuaŃie devine:
1
ψ– ψ =
ψ
Din relaŃia de mai sus, putem deduce o nouă

definiŃie a numerelor dreptunghiulare cu rest
asemenea:
Numerele dreptunghiulare cu rest asemenea

sunt numerele care au proprietatea că partea lor
zecimală este egală cu inversul numerelor.
- 17 -
Conform celor mai sus menŃionate, putem defini

oricare dintre numerele dreptunghiulare cu rest
asemenea.
Numărul de aur ψ1 = φ, este numărul cu

proprietatea că partea lui zecimală este egală cu
inversul numărului, iar partea întreagă este egală
cu unitatea.
Numărul de argint ψ2 = θ, este numărul cu

proprietatea că partea lui zecimală este egală cu
inversul numărului, iar partea întreagă este egală
cu 2.
Pentru celelalte numere ale seriei, ψ3, ψ4, ψ5 ...

definiŃiile sunt aceleaşi, ele diferenŃiindu-se prin
partea întreagă corespunzătoare, 3, 4, 5 ...
Aceste numere au şi alte proprietăŃi care vor fi

prezentate în secŃiunea 16.2 a lucrării.
- 19 -
2. PROPRIETĂłI ALE APLICAłIILOR

GEOMETRICE CARE GENEREAZĂ NUMERE
DREPTUNGHIULARE
CU REST ASEMENEA
Aşa cum am arătat în introducere, aplicaŃiile

geometrice segmentare care generează numere
dreptunghiulare cu rest asemenea, constau dintr-o
mulŃime de figuri geometrice care au proprietatea
că măsurile a două elemente segmentale sau
unghiulare, au ca raport unul dintre aceste
numere.
Aceste rapoarte sunt proprietăŃi consecinŃă

(efecte) ale unei alte proprietăŃi şi anume relaŃia
de asemănare.
RelaŃia de asemănare se scrie sub formă de

proporŃie. Făcând produsul mezilor cu al
extremilor, rezultă o nouă relaŃie, care reprezintă
o egalitate între produsele măsurilor unor
elemente unidimensionale. Aceste produse
reprezentând arii ale unor figuri geometrice,
relaŃia se numeşte relaŃie de echivalenŃă a
ariilor.
RelaŃia de asemănare, respectiv relaŃia de

echivalenŃă a ariilor, sunt deci proprietăŃi generale
ale aplicaŃiilor geometrice ale numerelor dreptun-
ghiulare cu rest asemenea.
- 20 -
O altă proprietate a aplicaŃiilor geometrice ale

numerelor dreptunghiulare cu rest asemenea, pe
care o întâlnim într-o măsură destul de
importantă în aplicaŃiile geometrice segmentale
este comodularea. Din acest motiv, vom prezenta
aici câteva definiŃii legate de comodulare.
Comodularea sau relaŃia de comodulare, este

proprietatea unui sistem, constând în aceea că
sistemul poate fi descompus în entităŃi identice,
numite comodule.
Comodulul reprezintă una dintre părŃile identice

care pot alcătui un sistem.
Comodularea geometrică sau relaŃia de

comodulare geometrică, este proprietatea unei
figuri geometrice, constând în faptul că figura
poate fi descompusă în elemente egale şi/sau
figuri congruente, numite comodule geometrice.
Comodulul geometric reprezintă una dintre

părŃile maxime şi identice care pot alcătui o figură
geometrică. Prin parte se înŃeleg fie un element al
figurii, fie o figură ce compune o figură geometrică
dată. Numărul de comodule al unei figuri
geometrice este egal cu ordinul de simetrie, în
cazul figurilor geometrice simetrice în raport cu
punct sau o axă.
- 21 -
3. APLICAłIILE 1:
SEGMENTUL DE DREAPTĂ ÎMPĂRłIT
PRINTR-UN PUNCT. CIRCUMFERINłA
CERCULUI ÎMPĂRłITĂ PRIN DOUĂ PUNCTE
În această secŃiune vom analiza cazurile de

împărŃire a segmentului de dreaptă sau a
circumferinŃei cercului în două părŃi inegale, astfel
încât raportul dintre măsura părŃii mai mari,
numită parte majoră şi măsura părŃii mai mici,
numită parte minoră, să fie egal cu un număr
dreptunghiular cu rest asemenea.
O figură geometrică, numită în continuare şi

aplicaŃie geometrică, este un sistem geometric
alcătuit din elemente geometrice; elementele
geometrice pot fi segmentul (elemente segmentale)
sau unghiul (elemente unghiulare).
Conform definiŃiei mai sus menŃionate, orice

compunere de elemente geometrice, alcătuieşte o
figură geometrică.
În această accepŃiune, segmentul de dreaptă

împărŃit printr-un punct, este o figură geometrică.
- 22 -
3.1. SEGMENTUL DE DREAPTĂ

ÎMPĂRłIT ÎN RAPORTUL ψn
Fie un segment de dreaptă AB împărŃit printr-un

punct C, situat între punctele A şi B, astfel încât
să rezulte două părŃi inegale: partea majoră,
notată prin M şi partea minoră, notată prin m.
Fig. 1. Segmentul de dreaptă împărŃit în două părŃi inegale.
Cazul 1: Întregul segment se raportează la

segmentul major, aşa cum segmentul major se
raportează la segmentul minor.
Figura o vom numi Segmentul de dreaptă

împărŃit în raportul ψ1 sau Segmentul de
dreaptă împărŃit în medie şi extremă raŃie,
conform denumirii date de către Euclid.
Transpus sub formă de ecuaŃie, cazul 1 devine:
M+m M
=
M m
Notând M/m=x, ecuaŃia de mai sus devine:
x2 – x – 1 = 0
- 23 -
M 1+ 5
a cărei soluŃie este = ψ1 = φ =
m 2
EcuaŃia în M şi m mai poate fi scrisă sub forma:
M2 = (M + m)m
SemnificaŃia geometrică a acestei relaŃii este

următoarea: aria pătratului de latură M este egală cu
aria dreptunghiului de lungime M+m şi lăŃime m.
Fig. 2. SemnificaŃia geometrică a împărŃirii unui segment

în raportul de aur.
Cazul 2: Întregul segment plus segmentul major, se

raportează la segmentul major, aşa cum segmentul
major se raportează la segmentul minor.
Transpus sub formă de ecuaŃie, cazul 2 devine:

- 24 -
M+M+m M
=
M m
2M + m M
=
M m
M
Notând = x, această ecuaŃie devine:
m
x2 – 2x – 1 = 0
M
a cărei soluŃie este = ψ2 = θ = 1+ 2 .
m
EcuaŃia în M şi m mai poate fi scrisă sub forma:
M2 = (2M + m)m
SemnificaŃia geometrică a acestei relaŃii este

următoarea: aria pătratului de latură M este egală cu
aria dreptunghiului de lungime 2M+m şi lăŃime m.
Fig. 3. SemnificaŃia geometrică a împărŃirii unui segment

în raportul de argint.
- 25 -
Cazul 3: Întregul segment plus de două ori

segmentul major, se raportează la segmentul
major, aşa cum segmentul major se raportează la
segmentul minor.
Din cazurile 1-3, putem deduce cazul general al

împărŃirii asimetrice al unui segment de dreaptă.
Cazul n: Întregul segment plus de n–1 ori

segmentul major, se raportează la segmentul
major, aşa cum segmentul major se raportează la
segmentul minor.
Transpus sub formă de ecuaŃie, cazul devine:
(n–1)M + M + m = M
M m
nM–M + M + m M
=
M m
nM + m M
=
M m
M
Notând = x, această ecuaŃie anterioară devine:
m
x2 – nx – 1 = 0 , n∈N
M n+ n 2 +4
=ψ n = , n∈N
m 2
- 26 -
Concluzie:
Segmentele de dreaptă pot fi împărŃite printr-un
punct, astfel încât raportul dintre măsura
segmentului major şi măsura segmentului minor,
să fie egal cu unul dintre numerele dreptunghiulare
cu rest asemenea.
3.2. CIRCUMFERINłA CERCULUI ÎMPĂRłITĂ

ÎN DOUĂ ARCE DE CERC DE RAPORT ψn
Să împărŃim circumferinŃa cercului în două

segmente inegale: partea majoră, notată prin M şi
partea minoră, notată prin m.
Dacă unim capetele comune ale celor două arce

de cerc A şi B cu centrul cercului, se obŃin două
unghiuri la centru.
Fig. 4. CircumferinŃa cercului şi cercul împărŃite în două părŃi inegale.

- 27 -
Cazul 1: CircumferinŃa cercului se raportează la

lungimea arcului de cerc major, aşa cum
lungimea arcului de cerc major se raportează la
lungimea arcului de cerc minor.
Similar segmentului de dreaptă,
M 1+ 5
= ψ1 = φ =
m 2
Cazul 2: CircumferinŃa cercului la care se adaugă

lungimea arcului de cerc major, aşa cum
lungimea arcului de cerc minor.
Analog segmentul de dreaptă,
M
= ψ2 = θ = 1+ 2
m
Având în vedere aceeaşi analogie, putem defini

cazul n:
Cazul n: CircumferinŃa cercului la care se adaugă

de n – 1 ori lungimea arcului de cerc major se
raportează la lungimea arcului de cerc major, aşa
cum lungimea arcului de cerc major se raportează
la lungimea arcului de cerc minor.
M n+ n 2 +4
=ψ n = , n∈N
m 2
- 28 -
Se observă că odată cu împărŃirea circumferinŃei

cercului, are loc o împărŃire a unghiului la centru
corespunzător circumferinŃei cercului, în două
unghiuri la centru corespunzătoare împărŃirii în
M
două arce inegale în raportul şi totodată o
m
împărŃire a suprafeŃei cercului în două sectoare de
M
cerc având ariile în acelaşi raport (suprafeŃele
m
sectoarelor de cerc sunt proporŃionale cu
lungimile arcelor de cerc corespunzătoare).
Concluzie:
CircumferinŃa cercului poate fi împărŃită în două
arce de cerc, astfel încât raportul dintre măsura
lungimii arcului de cerc major şi măsura lungimii
arcului de cerc minor, să fie egal cu unul dintre
numerele dreptunghiulare cu rest asemenea.
MenŃionăm că Sectorul de cerc parte majoră

rezultat din împărŃirea cercului în două sectoare
de cerc, astfel încât raportul dintre aria sectorului
de cerc major şi aria sectorului de cerc minor, să
fie egală cu ψn, îl vom mai întâlni în cadrul
aplicaŃiilor dedicate conurilor circulare drepte.
- 29 -
4. APLICAłIILE 2:
TRIUNGHIURI

triunghiuri în care raportul măsurilor unor
elemente segmentale (laturi), este egal cu un
număr dreptunghiular cu rest asemenea.
4.1. TRIUNGHIURI ISOSCELE
Cazul 1.1: Să se construiască un triunghi isoscel

cu unghiul opus bazei ascuŃit, astfel încât:
– Pe una din laturile majore se ia măsura bazei,

începând de la vârful opus bazei;
– Unim punctul mai sus determinat cu vârful de
la baza triunghiului, opus laturii pe care am
determinat punctul;
– Triunghiul format la baza triunghiului iniŃial, să
fie asemenea cu triunghiul iniŃial.
Vom numi triunghiul astfel obŃinut (∆ABC),

Triunghi alfa 1.
- 30 -
Fig. 5. Triunghiul alfa 1.
Dacă cele două triunghiuri în analiză sunt

asemenea (∆ABC~ ∆BCD), înseamnă că triunghiul
de la baza triunghiului iniŃial este şi el isoscel.
Scriem raportul de asemănare în modul următor:
l b
=
b l–b
l2 – lb = b2
l2 l
− −1 = 0
b2 b
Am găsit ecuaŃia Numărului de aur, deci:

- 31 -
l 1+ 5
= ψ1 = φ =
b 2
Observăm că triunghiul de la vârful triunghiului

dat este şi el isoscel, ceea ce înseamnă că
A = ABD = DBC.
Scriem suma unghiurilor în triunghiul ABC:
A + B + C = 1800
α + 2α + 2α = 180°
5α = 180° sau α = 36°
ProprietăŃile specifice Triunghiului alfa 1:

1. Raportul dintre măsurile laturii şi bazei
triunghiului, este egal cu Numărul de aur;
2. Triunghiul conŃine Segmentul împărŃit în raportul
AD
Numărului de aur ( = φ);
DC
3. Comodulare (comodulul este α = 36°).

– Pe una din laturile majore se ia de două ori

măsura bazei, începând de la vârful opus bazei;
determinat punctul;
- 32 -

Triunghi alfa 2.
Fig. 6. Triunghiul alfa 2.
Dacă cele două triunghiuri supuse atenŃiei sunt

asemenea (∆ABC~∆BCD), înseamnă că triunghiul
de la baza triunghiului iniŃial este şi el isoscel.
Scriem raportul de asemănare astfel:
l b
=
b l–2b
l2 – 2bl = b2
- 33 -
l2 l
2
− 2 −1 = 0
b b
Am găsit ecuaŃia Numărului de argint, deci:
l
= ψ2 = θ = 1 + 2
b
Proprietatea specifică Triunghiului alfa 2:

Raportul dintre măsurile laturii şi bazei
triunghiului, este egal cu Numărul de argint.
Următoarele cazuri sunt similare cazurilor

anterioare.
Cazul 1.n: Să se construiască un triunghi isoscel

– Pe una din laturile majore se ia de n ori măsura

bazei, începând de la vârful opus bazei;
determinat punctul;
Vom numi triunghiul astfel obŃinut, Triunghi alfa n.
Raportul de asemănare din cazurile anterioare

devine:
l b
=
b l–nb
- 34 -
care conduce la ecuaŃia:
l2 l
2
− n −1 = 0
b b
Am găsit ecuaŃia generală a numerelor

dreptunghiulare cu rest asemenea, deci:
1 n+ n 2 +4
=ψ n =
b 2
Proprietatea specifică Triunghiului alfa n:

Raportul dintre măsurile laturii şi bazei
2
n+ n +4
triunghiului, este egal cu ψn = , n∈N .
2
Cazul 2: Să se construiască un triunghi isoscel cu

unghiul opus bazei obtuz, astfel încât:
– Pe bază se ia măsura laturii minore, începând de

la unul din vârfuri;
– Unim punctul mai sus determinat cu vârful
opus bazei;
– Vârful opus bazei, punctul determinat anterior
şi vârful triunghiului iniŃial opus celui din care s-a
luat măsura laturii minore, determină un triunghi
care să fie asemenea cu triunghiul iniŃial.

Triunghi penta.
- 35 -
Fig. 7. Triunghiul penta.
Dacă cele două triunghiuri în analiză sunt

asemenea (∆ABC~ ∆BAD), înseamnă că ∆BAD este
şi el isoscel.
b l
=
l b–l
b2 – lb = l2
b2 b
− −1 = 0
l2 l

- 36 -
b 1+ 5
= ψ1 = φ =
l 2
În triunghiul ABC ducem înălŃimea din vârful A.
BC b lφ l(1 + 5)
BF = = = =
2 2 2 4
În triunghiul dreptunghic ABF există relaŃia:
BF l(1 + 5) 1 + 5
cosα = = =
AB 4l 4
α = 36°
În triunghiul ADC există relaŃia:
2β + α = 180°
180° − α
β= = 72°
2
Ducem în triunghiul ADC bisectoarea vârfului A.
Unghiurile formate au valoarea:
β
DAE = EAC = = 36°
2
ProprietăŃile specifice Triunghiului penta:

1. Raportul dintre măsurile bazei şi laturii
triunghiului, este egal cu Numărul de aur;
- 37 -
Numărului de aur;
3. Comodulare (comodulul este α = 36°).
4.2. TRIUNGHIURI DREPTUNGHICE
Cazul 1.1: Să se construiască un triunghi

dreptunghic, astfel încât:
– Pe cateta majoră, din vârful opus catetei minore,

se ia un segment egal cu cateta minoră;
– Unim punctul astfel determinat cu vârful opus
catetei majore;

Triunghi beta 1 sau Triunghi de aur.
Fig. 8. Triunghiul de aur.

- 38 -
C c
=
c C–c
C2 – Cc = c2
C2 C
− −1 = 0
c2 c
C 1+ 5
= ψ1 = φ =
c 2
ProprietăŃile specifice Triunghiului de aur:

1. Raportul dintre măsurile catetei majore şi catetei
minore, este egal cu SecŃiunea de aur;
CD
Numărului de aur ( = φ).
AD


se iau două segmente egale cu cateta minoră;
catetei majore;

- 39 -
Triunghi beta 2 sau Triunghi de argint.
Fig. 9. Triunghiul de argint.
C c
=
c C–2c
C2 – 2Cc = c2
C2 C
2
− 2 −1 = 0
c c
C
= ψ2 = θ = 1 + 2
c
- 40 -
c 1
Unghiul C = arctg = arctg = 22°,5
C 1+ 2
Concluzie:
În triunghiul de argint, raportul dintre măsurile
catetei majore şi catetei minore, este egal cu
Numărul de argint.

anterioare.
Cazul 1.n: Să se construiască un triunghi


se iau n segmente egale cu cateta minoră;
catetei majore;
Vom numi triunghiul astfel obŃinut, Triunghi

beta n.

devine:
C c
=
c C–nc
C2 C
2
− n −1 = 0
c c
- 41 -

C n+ n 2 +4
=ψ n = , n∈N
c 2
Proprietatea specifică Triunghiului beta n:

Raportul dintre măsurile catetei majore şi catetei
minore, este egal cu unul dintre numerele
dreptunghiulare cu rest asemenea.

dreptunghic, astfel încât cateta minoră să fie egală
cu proiecŃia catetei majore pe ipotenuză.
Triunghiul astfel obŃinut se numeşte Triunghiul

lui Kepler.
Fig. 10. Triunghiul lui Kepler.

- 42 -
Vom mai numi acest triunghi, Triunghiul gama 1.
Pentru a obŃine proiecŃia catetei majore pe

ipotenuză, ducem înălŃimea triunghiului din
vârful unghiului drept.
Se formează două triunghiuri dreptunghice asemenea

triunghiului dat, unul mediu şi unul minor.
Scriem raportul de asemănare între triunghiul

iniŃial şi triunghiul minor în modul următor:
i c
= (1)
c i–c
i2 i
− −1 = 0
c2 c
i 1+ 5
= ψ1 = φ =
c 2
Să analizăm în continuare proprietăŃile acestui

triunghi.
Teorema lui Pitagora în triunghiul major este:
C2 = i2 – c2
Din relaŃia (1) rezultă:
c2 = i2 – ic
- 43 -
Din ultimele două relaŃii rezultă:
C2 = i2 – i2 + ic
C2 = ic
ProprietăŃile particulare ale Triunghiului lui Kepler:

1. Raportul dintre măsurile ipotenuzei şi catetei
minore, este egal cu SecŃiunea de aur;
CD
Numărului de aur ( = φ);
DB
3. Cateta majoră este media geometrică a catetei
minore şi a ipotenuzei.

dreptunghic, astfel încât proiecŃia catetei majore
pe ipotenuză să fie egală cu măsura a două catete
minore.
Vom numi acest triunghi, Triunghiul gama 2.
Fig. 11. Triunghiul gama 2.

- 44 -
Pentru a obŃine proiecŃia catetei majore pe

ipotenuză, ducem înălŃimea triunghiului din
vârful unghiului drept.
Se formează două triunghiuri dreptunghice asemenea

triunghiului dat, unul mediu şi unul minor.
Scriem raportul de asemănare între triunghiul

iniŃial şi triunghiul minor în modul următor:
i c
=
c i–2c
i2 – 2ic = c2
i2 i
2
− 2 −1 = 0
c c
i
= ψ2 = θ = 1 + 2
c
Concluzie:
În Triunghiul gama 2, raportul dintre măsurile
ipotenuzei şi catetei minore, este egal cu Numărul
de argint.
Următoarea cazuri sunt similare cazurilor

anterioare.

dreptunghic, astfel încât proiecŃia catetei majore pe
- 45 -
ipotenuză să fie egală cu măsura a n catete minore.
Vom numi triunghiul astfel obŃinut, Triunghiul

gama n.

devine:
i c
=
c i–nc
i2 i
2
− n −1 = 0
c c

i n+ n 2 +4
=ψ n = , n∈N
c 2
Proprietatea specifică Triunghiului gama n:

Raportul dintre măsurile ipotenuzei şi catetei
4.3. TRIUNGHIURI OARECARE
Cazul 1: Să se construiască un triunghi oarecare,

astfel încât:
- 46 -
– Unghiul dintre latura minoră şi latura majoră să

fie α < 90°;
– Pe latura majoră, din vârful opus laturii minore,
se ia un segment egal cu măsura laturii minore;
laturii majore;
– Triunghiul minor să fie asemenea cu triunghiul
iniŃial.
Vom numi acest triunghi, Triunghi delta α 1.
Fig. 12. Triunghiul delta α 1.
c a
=
a c–a
c2 – ca = a2
l2 l
− −1 = 0
b2 b
- 47 -
c 1+ 5
= ψ1 = φ =
a 2
ProprietăŃile specifice Triunghiului delta α 1:

1. Raportul dintre măsurile laturii majore şi laturii
minore, este egal cu Numărul de aur;
Numărului de aur.
Cazul 2: Să se construiască un triunghi oarecare,

astfel încât:

fie α < 90°;
– Pe latura majoră, din vârful opus laturii minore, se
ia un segment egal cu măsura a două laturi minore;
laturii majore;
– Triunghiul minor să fie asemenea triunghiului iniŃial.
Vom numi acest triunghi, Triunghi delta α 2.
Fig. 13. Triunghiul delta α 2.

- 48 -
c a
=
a c–2a
c2 – 2ca = a2
c2 c
–2 –1=0
2 a
a
c
= ψ2 = θ = 1 + 2
a
Proprietatea specifică Triunghiului delta α 2:

Raportul dintre măsurile laturii majore şi laturii
minore, este egal cu Numărul de argint.
Cazul n: Să se construiască un triunghi oarecare,

astfel încât:

fie α < 90°;
se ia un segment egal cu măsura a n laturi
minore;
laturii majore;
– Triunghiul minor să fie asemenea triunghiului
iniŃial.
Vom numi acest triunghi, Triunghi delta α n.

- 49 -

devine:
c a
=
a c–na
c2 – nca = a2
c2 c
2
− n −1 = 0
a a

M n+ n 2 +4
=ψ n =
m 2 , n∈N
15 + 225 + 4 15 + 229
ψ15 = = = 15, 618033989...
2 2
Proprietatea specifică Triunghiului delta α n:

Raportul dintre măsurile laturii majore şi laturii
ObservaŃie:
Triunghiurile delta α1, delta α2, ..., delta α n
reprezintă clase de triunghiuri, unghiul α luând
orice valoare în intervalul (0° – 90°).
În finalul analizei triunghiurilor care au laturi

având ca raport numere dreptunghiulare cu rest
asemenea, ne vom mai opri asupra unui triunghi.
- 50 -
Vom analiza în continuare un triunghi din clasa

Triunghiurilor delta α 2, şi anume Triunghiul delta
delta α 2, pentru cazul α = 45°.
După cum vom vedea în secŃiunea dedicată

poligoanelor regulate, acest triunghi intră în
compunerea octogonului regulat. Din acest motiv,
vom numi triunghiul analizat în continuare,
Triunghi octomodul.
4.3.1. TRIUNGHIUL OCTOMODUL
Să se construiască un triunghi oarecare, astfel încât:

fie de 45°;
se ia un segment egal cu măsura a două laturi
minore;
laturii majore;
– Triunghiul minor să fie asemenea triunghiului iniŃial.
După cum se poate observa, Triunghi octomodul

face parte din clasa Triunghiurilor delta α 2,
pentru cazul α = 45°.
- 51 -
Fig. 14. Triunghiul octomodul.
c a
=
a c–2a
c2 – 2ca = a2
c2 c
2
− 2 −1 = 0
a a
c
= ψ2 = θ = 1 + 2
a
Din relaŃia de mai sus rezultă c = a(1 + 2).
În acest moment putem calcula latura b în funcŃie

de latura a. În acest sens, aplicăm în triunghiul
dat teorema cosinusului:
b= a 2 +c 2 − 2ac cos 45°

- 52 -
2
b= a 2 +a 2 (1 + 2) 2 − 2a 2 (1 + 2) =
2
= a 2 +a 2 (1 + 2 + 2) − 2a 2 − 2a 2 =
= a 2 +a 2 + 2 2a 2 − 2a 2 − 2a 2 − 2a 2 = 2a 2 + 2a 2 =
=a 2+2
În acelaşi triunghi aplicăm teorema sinusului:
a b
=
sinA sinB
a a 2+2
=
sinA
sin45o
1 2
= 2+2·
sinA 2
2
sinA =
2+2
2
A = arcsin = 22°,5
2+2
- 53 -
C = 180° – A – B = 180° – 22°,5 – 45° = 112°, 5
B C
Să calculăm rapoartele şi :
A A
B 45° C 112°,5
= = 2, = =5
A 22, 5° A 22, 5°
Dacă notăm A = α, atunci B = 2α şi C = 5α.
După cum se poate observa triunghiul analizat

este comodulat. Comodulul este α = 22,5°.
ProprietăŃile particulare ale Triunghiului octomodul:

1. Raportul dintre măsurile laturii majore şi laturii
minore, este egal cu Numărul de argint;
2. Triunghiul este comodulat. Comodulul este α = 22°,5.
- 55 -
5. APLICAłIILE 3:
DREPTUNGHIURI. DREPTUNGHIURILE
CU REST ASEMENEA
Dreptunghiurile cu rest asemenea sunt figuri

geometrice compuse, alcătuite din două dreptun-
ghiuri: un dreptunghi comodulat, comodulul fiind
un pătrat cu latura egală cu latura egală cu
lăŃimea dreptunghiului dat, şi un alt dreptunghi,
asemenea cu cel dat, de lungime egală cu lăŃimea
dreptunghiului dat.
Dreptunghiurile cu rest asemenea constituie

reprezentarea geometrică a şirului de numere x,
care au proprietatea:
1
x=n+ , n∈N (2)
x
Concret, x este valoarea raportului dintre

lungimea şi lăŃimea acestor dreptunghiuri, iar n
este numărul de pătrate de latură egală cu
lăŃimea dreptunghiurilor, care pot fi înscrise în
figura geometrică dată.
În Fig. 15 au fost reprezentate primele două

dreptunghiuri cu rest asemenea, Dreptunghiul de
aur şi respectiv Dreptunghiul de argint.
- 56 -
a. Dreptunghiul de aur b. Dreptunghiul de argint

Fig. 15. Primele două dreptunghiuri cu rest asemenea.
EcuaŃia (2) mai poate fi scrisă astfel:
x2 – nx – 1 = 0 (3)
Pentru n = 1, ecuaŃia (3) devine:
x2 – x – 1 = 0 (4)
Dat fiind faptul că raportul dintre măsurile

lungimii şi lăŃimii dreptunghiului are valoare
pozitivă, soluŃia ecuaŃiei va fi tot pozitivă:
1+ 5
x= = 1¸618...
2
1+ 5
Aşa cum am arătat în secŃiunea 1,
2
reprezintă Numărul de aur, iar ecuaŃia (4) este
ecuaŃia Numărului de aur.
Numărul de aur are proprietatea:
1
φ=1+ (5)
φ
- 57 -
Această relaŃie s-a obŃinut înlocuind în relaŃia (2)

pe x cu notaŃia Numărului de aur şi pe n cu
valoarea 1.
Inversul Numărului de aur:
1 1
= = 0¸618...
φ 1¸618...
Expresia (5) reprezintă o proprietate interesantă a

Numărului de aur, aceea că acest număr poate fi
obŃinut însumând unitatea şi inversul său:
Analog, în Fig. 15a), Dreptunghiul de aur de arie

1,618... este compus din pătratul de arie 1 şi un
alt dreptunghi, de asemenea de aur, reprezentând
inversul dreptunghiului dat (lungimea dreptun-
ghiului mic este egală cu lăŃimea dreptunghiului
dat), a cărui arie este 0,618.
După cum se poate observa, Dreptunghiul de aur

constituie o reprezentare geometrică a Numărului
de aur, în opinia mea, cea mai precisă, întrucât
reflectă principala proprietate a acestui număr,
expresia (5).
Repetând raŃionamentul pentru n=2, ecuaŃia (3)

devine:
x2 – 2x – 1 = 0
x = 1 + 2 = 2¸414...
Numărul θ = 1 + 2 reprezintă Numărul de argint,

- 58 -
iar ecuaŃia de mai sus este ecuaŃia Numărului de

argint.
Similar Numărului de aur, Numărul de argint are

proprietatea:
1
θ=1+ (6)
θ
1 1
=
θ 2¸414...
2,414... = 2 + 0,414...
În Fig. 15b, Dreptunghiul de argint de arie

2,414... este compus din două pătrate de arie 2 şi
un alt dreptunghi, de asemenea de argint,
reprezentând inversul dreptunghiului dat
(lungimea dreptunghiului mic este egală cu
lăŃimea dreptunghiului dat), a cărui arie este
0,414...
Constatăm că Dreptunghiul de argint constituie

cea mai precisă reprezentare geometrică pentru
Numărul de argint, întrucât dreptunghiul reflectă
principala proprietate (6), a numărului.
Analog, putem demonstra pentru următoarele

numele ale şirului (n = 3, 4 , 5 ...), existenŃa unui
dreptunghi care să reprezinte geometric numerele
În cele ce urmează, vom analiza în detaliu fiecare

dintre aceste dreptunghiuri.
- 59 -
Cazul 1: Să se construiască un dreptunghi, astfel

încât:
– În interiorul dreptunghiului se duce o paralelă la
lăŃimea acestuia, astfel încât aceasta să formeze
un pătrat;
– Dreptunghiul rămas are lungimea egală cu
lăŃimea dreptunghiului iniŃial şi este asemenea cu
acesta din urmă.
Vom numi dreptunghiul astfel obŃinut,

Dreptunghi de aur.
Fig. 16. Dreptunghiul de aur.
L l
=
l L–l
L2 – lL = l2
- 60 -
L2 L
− −1 = 0
l2 l
Am găsit soluŃia Numărului de aur, deci:
L 1+ 5
= ψ1 = φ =
l 2
ObservaŃie:
Dreptunghiul de aur se descompune prin
diagonală, în două Triunghiuri de aur.
ProprietăŃile specifice Dreptunghiul de aur:

1. Raportul dintre măsurile lungimii şi lăŃimii
dreptunghiului, este egal cu Numărul de aur;
2. Dreptunghiul conŃine Segmentul de dreaptă
împărŃit în raportul Numărului de aur şi Triunghiul
de aur;
3. Dreptunghiul este comodulat. Comodulul este
Triunghiul de aur.
Cazul 2: Să se construiască un dreptunghi, astfel

încât:
un dreptunghi comodulat de raport 2:1, de lăŃime
egală cu lăŃimea dreptunghiului iniŃial;
acesta din urmă.

Dreptunghi de argint.
- 61 -
Fig. 17. Dreptunghiul de argint.
L l
=
l L–2l
L2 – 2lL = l2
L2 L
2
− 2 −1 = 0
l l
Am găsit soluŃia Numărului de argint, deci:
L
= ψ2 = θ = 1 + 2
l
ObservaŃie:
Dreptunghiul de argint se descompune prin
diagonală, în două Triunghiuri de argint.
- 62 -
ProprietăŃile specifice Dreptunghiul de argint:

dreptunghiului, este egal cu Numărul de argint;
2. Dreptunghiul conŃine Triunghiul de argint;
Triunghiul de argint.

anterioare.
Cazul n: Să se construiască un dreptunghi, astfel

încât:
un dreptunghi comodulat de raport n:1, n∈N, de
lăŃime egală cu lăŃimea dreptunghiului dat;
acesta din urmă.

Dreptunghiul cu rest asemenea de rang n.
Raporturile de asemănare din cazurile anterioare

devine:
L l
=
l L–nl
L2 – nlL = l2
L2 L
2
− n −1 = 0
l l
- 63 -

L n+ n 2 +4
= ψn = , n∈N.
l 2
ObservaŃie:
Dreptunghiul se descompune prin diagonală în

două Triunghiuri beta n.
ProprietăŃile particulare ale Dreptunghiul cu rest

asemenea de rang n:
dreptunghiului, este unul dintre numerele
dreptunghiulare cu rest asemenea;
2. Dreptunghiul conŃine Triunghiul beta n;
Triunghiul beta n.
- 65 -
6. APLICAłIILE 4:
POLIGOANE REGULATE
AplicaŃiile geometrice pe care le-am analizat până

acum, au presupus anumite condiŃii impuse
figurii geometrice în vederea definirii acesteia.
Prezentele aplicaŃii geometrice precum şi

aplicaŃiile 7 privesc poligoanele şi poliedrele
regulate şi sunt constituite din figuri geometrice
definite fără condiŃii impuse.

poligoane regulate, în care raportul dintre
măsurile unei diagonale şi ale laturii, este egal cu
asemenea.
6.1. PENTAGONUL REGULAT
Pentagonul regulat este figura geometrică care

are cinci laturi egale şi cinci unghiuri interioare
egale.
Figurile de compunere ale pentagonului sunt cinci

triunghiuri isoscele identice cu vârful în centrul
acestuia.
- 66 -
Fig. 18. Pentagonul regulat Fig. 19. Triunghiul penta şi

descompus în comodulele sale. Triunghiul alfa 1
înscrise în Pentagonul regulat.
Având în vedere acest lucru, pentagonul este

comodulat prin definiŃie, comodulul fiind
triunghiul isoscel având drept bază latura
pentagonului şi vârful în centrul acestuia.
Să calculăm unghiurile comodulului.
Unghiul cu vârful în centrul poligonului regulat

360°
are valoarea = 72° .
5
180° − 72°
Unghiurile de la baza triunghiului sunt = 54° .
2
Să considerăm una dintre diagonalele

pentagonului. Aceasta formează împreună cu
două dintre laturile pentagonului, un triunghi
isoscel, având unghiul la vârf de 108° = 3×36°.
Observăm că acest triunghi este Triunghiul penta.
Să considerăm acum triunghiul format din două

diagonale ale pentagonului şi o latură a acestuia.
- 67 -
Unghiul de la vârful acestui triunghi este de 108°

(unghiul de la vârful Triunghiului penta) minus
2×36° (unghiul de la baza Triunghiului penta),
adică 36°. Observăm că acest triunghi este
Triunghiul alfa 1.
ProprietăŃile specifice Pentagonului regulat:

1. Raportul dintre măsurile diagonalei laturii
acestuia, este egal cu Numărul de aur;
2. Pentagonul conŃine Triunghiul penta şi Triunghiul
alfa 1;
3. Figura este comodulată. Comodulul este un
triunghi isoscel având unghiul la vârf de 72°.
6.2. OCTOGONUL REGULAT
Fig. 20. Octogonul regulat Fig. 21. Triunghiul octomodul

descompus în comodulele sale. (AFH) şi Dreptunghiul de argint
(ABEF) înscrise în Octogonul
regulat.
- 68 -
Octogonul regulat este figura geometrică care are

opt laturi egale şi opt unghiuri interioare egale.
Figurile de compunere ale octogonului sunt opt

triunghiuri isoscele identice cu vârful în centrul
acestuia.
Având în vedere acest lucru, octogonul este

comodulat prin definiŃie, comodulul fiind
triunghiul isoscel având drept bază latura
octogonului şi vârful în centrul acestuia.
Să calculăm unghiurile comodulului.
Unghiul cu vârful în centrul poligonului regulat

360°
are valoarea = 45° .
8
Unghiurile de la baza comodulului sunt
360° − 45°
= 67°, 5 .
2
Octogonul în cauză are 3 diagonale: prima

diagonală, care uneşte capetele a două laturi
consecutive ale poligonului regulat, a doua
diagonală care uneşte capetele a trei laturi
consecutive ale poligonului regulat şi a treia
diagonală, care trece prin centrul figurii.
Să considerăm triunghiul format de primele două

diagonale şi o latură a octogonului. Fie acest
triunghi triunghiul AFH.
Să calculăm unghiurile acestui triunghi.

- 69 -
Unghiul FGH este format din unghiurile de la baza

a două triunghiuri comodul, deci are valoarea
67,5°×2=135°.
Unghiurile de la baza triunghiului isoscel FGH

180° − 135°
sunt = 22°,5
2
− GHF=135
Unghiul FHA=GHA ° − 22°,5=112°,5

Unghiul FOA=180
° − AOB=180° − 45°=135°
Triunghiul FOA este isoscel, deci
= 180° − 135° = 22°,5 .

FAO
2
Unghiul
− OAB
HAF=HAF − FAO=135
° − 67°,5 − 22°,5=45°
În triunghiul AFH există relaŃia

HFA=180 − HAF=180
° − FHA ° − 112°,5 − 45°=22°,5
Am stabilit deci unghiurile triunghiului AFH:

FHA=112
°,5 , HAF=45°
, HFA=22 °,5 . Observăm că
acest triunghi este Triunghiul octomodul.
Prin urmare, raportul dintre diagonala a doua şi

latura octogonului este egal cu Numărul de argint.
- 70 -
Să considerăm acum triunghiul format de

diagonalele a treia, a doua şi o latură a
octogonului. Fie acest triunghi triunghiul FAB.
Să calculăm unghiurile acestui triunghi.

Am stabilit deja că FAO=22°,5 .

Unghiul FAB=FAO+OAB=22 °,5+67°,5=90° , deci tri-
unghiul FAB este dreptunghic.

Triunghiul FAO fiind isoscel OFA=FAO=22°,5 .

Unghiul AFB=OFA=22°,5 .
Având în vedere că în triunghiul dreptunghic FAB

unghiul AFB=22 °,5 , rezultă că triunghiul FAB este
Triunghi de argint.
łinând seama de faptul că triunghiurile FAB şi

FBE sunt congruente, rezultă că figura ABEF este
Dreptunghi de argint.
ProprietăŃile specifice Octogonului regulat:

1. Raportul dintre măsurile celei de-a doua
diagonale şi laturii acestuia, este egal cu Numărul
de argint;
2. Octogonul conŃine Triunghiul octomodul şi
Dreptunghiul de argint;
3. Figura este comodulată. Comodulul este un
triunghi isoscel având unghiul la vârf de 45°.
- 71 -
7. APLICAłIILE 5:
PIRAMIDE REGULATE
7.1. PIRAMIDA DE AUR. RELAłIA LUI

HERODOT
Se cunoaşte că Piramida de aur este piramida

regulată, în care aria unei feŃe laterale este egală
cu aria pătratului construit cu înălŃimea
piramidei.
Fig. 22. Piramida de aur.
Această proprietate a Piramidei de aur, ca de altfel

- 72 -
a tuturor piramidelor care vor fi analizate în

această secŃiune, este o relaŃie de echivalenŃă a
ariilor prin definiŃie.
Un model riguros la scară al Piramidei de aur, îl

întâlnim şi astăzi, după mai bine de 4500 de ani
de la ridicarea acestuia, în Piramida lui Kheops de
la Giseh.
Cu toate că există controverse în legătură cu

menŃionarea proprietăŃii mai sus precizate, de
către Herodot, controverse în ceea ce priveşte
interpretarea textului antic, istoricul a rămas ca
fiind primul care a scris despre prezenŃa relaŃiei
de echivalenŃă a ariilor în Marea Piramidă din
Egipt.
Dat fiind acest fapt, vom numi în continuare

această proprietate RelaŃia lui Herodot.
Transpusă în ecuaŃie, relaŃia devine:
bc = h2
În triunghiul dreptunghic determinat de apotema

piramidei b, apotema bazei c şi înălŃimea
piramidei h, există relaŃia (Teorema lui Pitagora):
h2 = b2 – c2
Punând expresia lui din prima relaŃie în cea de-a

doua, rezultă:
b2 – c2 = bc
- 73 -
b2 b
– –1=0
2 c
c
Am regăsit ecuaŃia Numărului de aur, deci:
b 1+ 5
= ψ1 = φ =
c 2
Drept consecinŃă, semitriunghiul median al

piramidei este Triunghi Kepler.
Observăm că apotema bazei piramidei este egală

cu semilatura bazei, deci o jumătate din faŃa
laterală a piramidei este Triunghi de aur.
O altă proprietate a piramidei este comodularea.
Să considerăm piramida dreaptă determinată de o

faŃă laterală a piramidei regulate şi proiecŃia
acesteia pe baza piramidei date.
În concordanŃă cu definiŃia comodulului, acest corp

geometric reprezintă comodulul Piramidei de aur.
ProprietăŃile specifice ale Piramidei de aur:

1. Raportul dintre măsurile apotemei şi apotemei
bazei piramidei, este egal cu Numărul de aur, ψ1 = φ;
2. Piramida conŃine Triunghiul lui Kepler şi
Triunghiul de aur;
3. Piramida este comodulată. Comodulul este
piramida dreaptă determinată de o faŃă laterală a
piramidei date şi proiecŃia acestei feŃe pe baza
piramidei iniŃiale.
- 74 -
7.2. NUMERE DREPTUNGHIULARE CU REST

ASEMENEA, CA RAPORT ÎNTRE ELEMENTELE
SEGMENTALE ALE PIRAMIDEI REGULATE
În cele ce urmează vom determina clasele de

piramide regulate care determină triunghiuri ale
căror laturi se află în raport egal cu un număr
dreptunghiular cu rest asemenea.
Să considerăm piramida dreaptă de compunere a

piramidei regulate determinată de o faŃă laterală a
piramidei şi proiecŃia acesteia pe bază. Acesta este
comodulul piramidei regulate.
Putem analiza piramida regulată prin analizarea

comodulului, prima figură fiind o combinaŃie
simetrică a celei de-a doua.
Fig. 23. Comodulul piramidei regulate.

- 75 -
Elementele piramidei regulate sunt:
a – semilatura bazei piramidei regulate;

h – înălŃimea piramidei regulate;
b – apotema piramidei regulate;
c – apotema bazei piramidei regulate;
d – muchia piramidei regulate;
e – proiecŃia muchiei piramidei regulate pe baza
acesteia.
Triunghiurile ale căror măsuri ale laturilor au ca

raport un număr dreptunghiular cu rest
asemenea, care pot fi înscrise în piramidele
regulate sunt următoarele:
1. Triunghiul dreptunghic format de apotema
piramidei, apotema bazei şi înălŃimea piramidei;
2. Triunghiul dreptunghic format de apotema
piramidei, muchia piramidei şi semilatura bazei
piramidei;
3. Triunghiul dreptunghic determinat de muchia
piramidei, proiecŃia acesteia pe bază şi înălŃimea
piramidei;
4. Triunghiul isoscel format de apoteme ale
piramidei situate în acelaşi plan şi baza piramidei
(valabil numai pentru piramidele de ordin par);
5. Triunghiul isoscel format de muchii ale
piramidei situate în opoziŃie şi baza piramidei
(valabil numai pentru piramidele de ordin par);
6. Triunghiul isoscel la unei feŃe laterale a
piramidei.
Toate aceste şase cazuri au subcazuri. Acestea

sunt următoarele:
1.1. Numere dreptunghiulare cu rest asemenea,
- 76 -
ca raport între măsurile apotemei şi apotemei

bazei piramidei;
ca raport între măsurile apotemei şi înălŃimii
piramidei;
ca raport între măsurile înălŃimii şi apotemei bazei
piramidei;
ca raport între măsurile apotemei bazei şi înălŃimii
piramidei;
ca raport între măsurile muchiei şi semilaturii
bazei piramidei;
ca raport între măsurile muchiei şi apotemei
piramidei;
ca raport între măsurile apotemei şi semilaturii
bazei piramidei;
ca raport între măsurile semilaturii bazei şi
apotemei piramidei;
ca raport între măsurile muchiei şi proiecŃiei
acesteia pe baza piramidei;
ca raport între măsurile muchiei şi înălŃimii
piramidei;
ca raport între măsurile proiecŃiei muchiei pe bază
şi muchia piramidei;
ca raport între măsurile înălŃimii şi proiecŃiei
- 77 -
muchiei pe baza piramidei;

ca raport între măsurile apotemei şi două apoteme
ale bazei piramidei, aflate una în prelungirea
celeilalte;
ca raport între măsurile a două apoteme ale bazei
aflate una în prelungirea celeilalte şi apotema
piramidei;
ca raport între măsurile muchiei şi diagonalei
maxime a bazei piramidei;
ca raport între măsurile diagonalei maxime a
bazei şi muchia piramidei;
ca raport între măsurile muchiei şi laturii bazei
piramidei;
ca raport între măsurile laturii bazei şi muchiei
piramidei.
În continuare vom analiza fiecare subcaz în parte

şi vom face o generalizare a RelaŃiei lui Herodot.
Concret, pentru fiecare subcaz, ne propunem să

generăm ecuaŃia numerelor dreptunghiulare cu
rest asemenea.
- 78 -
7.3. PIRAMIDE REGULATE PĂTRATE.

RELAłIA LUI HERODOT GENERALIZATĂ
Vom lua din nou în considerare comodulul

piramidei regulate din Fig. 23.
Subcazul 1.1: Numere dreptunghiulare cu rest

asemenea, ca raport între măsurile apotemei şi
apotemei bazei piramidei.
Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic

format de apotema piramidei şi apotema bazei
este:
b2 – c2 = h2
ÎnălŃimea piramidei, conform RelaŃiei lui Herodot

este:
h2 = bc
Înlocuim expresia lui h2 în prima relaŃie:
b2 – c2 = bc
ÎmpărŃind prin factorul c2, relaŃia de mai sus devine:

b2 b
– –1=0
c2 c
Cel de-al doilea membru al RelaŃiei lui Herodot,

bc, în cazul Piramidei de aur reprezintă aria unei
feŃe laterale.
- 79 -
Să presupunem că aria pătratului construit cu

înălŃimea piramidei este egală cu aria a k feŃe
laterale ale piramidei.
h2 = kbc
Aceasta reprezintă RelaŃiei lui Herodot generali-

zată pentru subcazul de faŃă.
EcuaŃia anterioară devine:
b2 b
2
–k –1=0
c c
care este ecuaŃia generală a numerelor

Am definit astfel o clasă de piramide regulate:
Piramidele regulate clasa A sunt piramidele

regulate pătrate, în care aria pătratului construit
cu înălŃimea piramidei, este egală cu aria a k feŃe
Piramida regulată A1 este piramida regulată

pătrată, în care aria pătratului construit cu
înălŃimea piramidei, este egală cu aria unei feŃe
Am regăsit definiŃia Piramidei de aur.
Reamintim proprietăŃile particulare ale acestei

piramide:
- 80 -

2. Piramida conŃine Triunghiul gama 1 (Triunghiul
lui Kepler) şi Triunghiul beta 1 (Triunghiul de aur);
3. Piramida este comodulată. Comodulul este
piramida dreaptă determinată de o faŃă laterală a
piramidei date şi proiecŃia acestei feŃe pe baza
piramidei iniŃiale.
Ultima proprietate este valabilă în cazul tuturor

piramidelor regulate. În cele ce urmează, numai
pentru aceste aplicaŃii, vom desemna această
proprietate prin termenul comodulare.
Piramida regulată A2 sau Piramida de argint

este piramida regulată pătrată, în care aria
pătratului construit cu înălŃimea piramidei, este
egală cu aria a două feŃe laterale ale piramidei.
ProprietăŃile particulare ale Piramidei regulate A2:

bazei piramidei, este egal cu Numărul de argint, ψ2 =θ;
2. Piramida conŃine Triunghiul gama 2 şi Triunghiul
beta 2 (Triunghiul de argint);
3. Comodulare.
Piramidele regulate An sunt piramidele regulate

pătrate, în care aria pătratului construit cu
înălŃimea piramidei, este egală cu aria a n feŃe
ProprietăŃile particulare ale Piramidelor regulate An:

bazei piramidei, este egal cu numărul
- 81 -
n+ n2 + 4
ψn = , n∈N;
2
2. Piramidele conŃin Triunghiurile gama n şi beta n;
3. Comodulare.

înălŃimii piramidei.

determinat de apotema şi înălŃimea piramidei
este:
b2 – c2 = h2
Apotema bazei piramidei, conform RelaŃiei lui

Herodot generalizate este:
c2 = kbh
Înlocuim expresia lui c2 în prima relaŃie:
b2 – kbh = h2
ÎmpărŃind prin factorul h2, relaŃia devine:
b2 b
2
– k –1 = 0
h h
Aceasta este ecuaŃia generală a numerelor

Am definit astfel o clasă de piramide regulate:

- 82 -
Piramidele regulate clasa B sunt piramidele

cu apotema bazei piramidei, este egală cu aria a k
dreptunghiuri construite cu apotema şi înălŃimea
piramidei.
Piramida regulată B1 este piramida regulată

apotema bazei piramidei, este egală cu aria unui
dreptunghi construit cu apotema şi înălŃimea
piramidei.
ProprietăŃile particulare ale Piramidei regulate B1:

1. Raportul dintre măsurile apotemei şi înălŃimii
piramidei, este egal cu Numărul de aur, ψ1 = φ;
lui Kepler);
3. Comodulare.
Piramida regulată B2 este piramida regulată pătrată,

în care aria pătratului construit cu apotema bazei
piramidei, este egală cu aria a două dreptunghiuri
construite cu apotema şi înălŃimea piramidei.
ProprietăŃile particulare ale Piramidei regulate B2:

piramidei, este egal cu Numărul de argint, ψ2 = θ;
2. Piramida conŃine Triunghiul gama 2;
3. Comodulare.
Piramidele regulate clasa Bn sunt piramidele regulate

pătrate, în care aria pătratului construit cu apotema
bazei piramidei, este egală cu aria a n dreptunghiuri
construite cu apotema şi înălŃimea piramidei.
- 83 -
ProprietăŃile particulare ale Piramidelor regulate Bn:

n+ n2 + 4
piramidei, este egal cu numărul ψn = ,
2
n∈N;
2. Piramidele conŃin Triunghiurile gama n;
3. Comodulare.

asemenea, ca raport între măsurile înălŃimii şi
apotemei bazei piramidei.

format de înălŃimea şi apotema bazei piramidei
este:
h2 + c2 = b2
Apotema piramidei, conform RelaŃiei lui Herodot

generalizate este:
b2 = kch
Înlocuim expresia lui b2 în prima relaŃie:
h2 + c2 = kch
ÎmpărŃind prin factorul c2, relaŃia de mai sus

devine:
h2 h
2
–k +1=0
c c
EcuaŃia obŃinută nu are ca soluŃii numere

- 84 -

asemenea, ca raport între măsurile apotemei bazei
şi înălŃimii piramidei.

format de apotema bazei şi înălŃimea piramidei este:
c2 + h2 = b2

generalizate este:
b2 = kch
c2 + h2 = kch
ÎmpărŃind prin factorul h2, relaŃia de mai sus devine:
c2 c
2
–k +1=0
h h
EcuaŃia găsită nu generează soluŃii numere


asemenea, ca raport între măsurile muchiei şi
semilaturii bazei piramidei.

format de muchia şi semilatura bazei piramidei este:
d2 – b2 = a2
- 85 -

generalizate este:
b2 = kad
d2 – kad = a2
ÎmpărŃind prin factorul a2, relaŃia de mai sus

devine:
d2 d
2
–k –1=0
a a
Am obŃinut ecuaŃia generală a numerelor dreptun-

Am găsit astfel o clasă de piramide regulate:
Piramidele regulate de clasa C sunt piramidele

cu apotema piramidei, este egală cu aria a k
dreptunghiuri construite cu muchia şi semilatura
bazei piramidei.
Piramida regulată C1 este piramida regulată

apotema piramidei, este egală cu aria
dreptunghiului construit cu muchia şi semilatura
bazei piramidei.
ProprietăŃile particulare ale Piramidei regulate C1:

1. Raportul dintre măsurile muchiei şi semilaturii
- 86 -

lui Kepler);
3. Comodulare.
Piramida regulată C2 este piramida regulată

apotema piramidei, este egală cu aria a două
bazei piramidei.
ProprietăŃile particulare ale Piramidei regulate C2:

bazei piramidei, este egal cu Numărul de argint, ψ2 =θ;
3. Comodulare.
Piramidele regulate Cn sunt piramidele regulate

apotema piramidei, este egală cu aria a n
bazei piramidei.
ProprietăŃile particulare ale Piramidelor regulate Cn:

bazei piramidei, este egal cu numărul
n2 + 4
n+
ψn = , n∈N;
2
3. Comodulare.

apotemei piramidei.
- 87 -

determinat de muchia şi apotema piramidei este:
d2 – b2 = a2
Semilatura bazei piramidei, conform RelaŃiei lui

Herodot generalizate este:
a2 = kdb
Înlocuim expresia lui a2 în prima relaŃie:
d2 – b2 = kdb
ÎmpărŃind prin factorul b2, relaŃia devine:
d2 d
2
–k –1=0
b b
Am găsit ecuaŃia numerelor dreptunghiulare cu

rest asemenea.
Am obŃinut astfel o clasă de piramide regulate:
Piramidele regulate de clasa D sunt piramidele

cu semilatura bazei piramidei, este egală cu aria a
k dreptunghiuri construite cu muchia şi apotema
piramidei.
Piramida regulată D1 este piramida regulată

semilatura bazei piramidei, este egală cu aria
- 88 -
dreptunghiului construit cu muchia şi apotema

piramidei.
ProprietăŃile particulare ale Piramidei regulate D1:

1. Raportul dintre măsurile muchiei şi apotemei
lui Kepler);
3. Comodulare.
Piramida regulată D2 este piramida regulată

semilatura bazei piramidei, este egală cu aria a
două dreptunghiuri construite cu muchia şi
apotema piramidei.
ProprietăŃile particulare ale Piramidei regulate D2:

3. Comodulare.
Piramidele regulate Dn sunt piramidele regulate

semilatura bazei piramidei, este egală cu aria a n
dreptunghiuri construite cu muchia şi apotema
piramidei.
ProprietăŃile particulare ale Piramidelor regulate Dn:

n+ n2 + 4
piramidelor, este egal cu numărul ψn = ,
2
n∈N;
- 89 -

3. Comodulare.

semilaturii bazei piramidei.

determinat de apotema şi semilatura bazei
piramidei este:
b2 + a2 = d2
Muchia piramidei, conform RelaŃiei lui Herodot

generalizate este:
d2 = kab
Înlocuim expresia lui d2 în prima relaŃie:
b2 + a2 = kab
ÎmpărŃind prin factorul a2, relaŃia devine:
b2 b
2
–k +1=0
a a
EcuaŃia obŃinută nu generează numere dreptun-


asemenea, ca raport între măsurile semilaturii
bazei şi apotemei piramidei.

- 90 -
format de semilatura bazei şi apotema piramidei

este:
a2 + b2 = d2

generalizate este:
d2 = kab
a2 + b2 = kab
ÎmpărŃind prin factorul b2, relaŃia devine:
a2 a
2
–k +1=0
b b
EcuaŃia nu determină numere dreptunghiulare cu

rest asemenea.

proiecŃiei acesteia pe baza piramidei.

format de muchia piramidei şi proiecŃia acesteia
pe bază este:
d2 – h2 = e2

generalizate este:
h2 = kde
- 91 -
d2 – kde = e2
ÎmpărŃind prin factorul e2, relaŃia de mai sus

devine:
d2 d
2
–k –1=0
e e
Aceasta este ecuaŃia generală a numerelor

Am găsit astfel o clasă de piramide regulate:
Piramidele regulate de clasa E sunt piramidele

cu înălŃimea piramidei, este egală cu aria a k
dreptunghiuri construite cu muchia şi proiecŃia
acesteia pe baza piramidei.
Piramida regulată E1 este piramida regulată

înălŃimea piramidei, este egală cu aria
dreptunghiului construit cu muchia şi proiecŃia
ProprietăŃile particulare ale Piramidei regulate E1:

1. Raportul dintre măsurile muchiei şi proiecŃiei
acesteia pe baza piramidei, este egal cu Numărul
de aur, ψ1 = φ;
lui Kepler);
3. Comodulare.
- 92 -
Piramida regulată E2 este piramida regulată

înălŃimea piramidei, este egală cu aria a două
ProprietăŃile particulare ale Piramidei regulate E2:

1. Raportul dintre măsurile muchiei şi proiecŃiei
acesteia pe baza piramidei, este egal cu Numărul
de argint, ψ2 = θ;
3. Comodulare.
Piramidele regulate En sunt piramidele regulate

înălŃimea piramidei, este egală cu aria a n
ProprietăŃile particulare ale Piramidelor regulate En:

1. Raportul dintre măsurile muchiei şi proiecŃia
acesteia pe baza piramidelor, este egal cu numărul
n2 + 4
n+
ψn = , n∈N;
2
3. Comodulare.

înălŃimii piramidei.
Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic format

de muchia piramidei şi înălŃimea acesteia este:
- 93 -
d2 – e2 = h2
ProiecŃia muchiei piramidei pe baza acesteia,

conform RelaŃiei lui Herodot generalizate este:
e2 = kdh
Înlocuim expresia lui e2 în prima relaŃie:
d2 – kdh = h2
ÎmpărŃind prin factorul h2, relaŃia de mai sus devine:
d2 d
2
–k –1=0
h h
Am găsit ecuaŃia numerelor dreptunghiulare cu

rest asemenea.
Am determinat astfel o clasă de piramide regulate:
Piramidele regulate de clasa F sunt piramidele

cu proiecŃia muchiei piramidei pe baza acesteia,
este egală cu aria a k dreptunghiuri construite cu
muchia piramidei şi înălŃimea acesteia.
Piramida regulată F1 este piramida regulată

proiecŃia muchiei piramidei pe baza acesteia, este
egală cu aria dreptunghiului construit cu muchia
piramidei şi înălŃimea acesteia.
- 94 -
ProprietăŃile particulare ale Piramidei regulate F1:

1. Raportul dintre măsurile muchiei şi înălŃimii
lui Kepler);
3. Comodulare.
Piramida regulată F2 este piramida regulată

egală cu aria a două dreptunghiuri construite cu
ProprietăŃile particulare ale Piramidei regulate F2:

3. Comodulare.
Piramidele regulate Fn sunt piramidele regulate

egală cu aria a n dreptunghiuri construite cu
ProprietăŃile particulare ale Piramidelor regulate Fn:

n+ n2 + 4
piramidelor, este egal cu numărul ψn = ,
2
n∈N;
3. Comodulare.
- 95 -

asemenea, ca raport între măsurile proiecŃiei
muchiei pe bază şi muchia piramidei.

determinat de proiecŃia muchiei pe baza acesteia
şi înălŃimea piramidei este:
e2 + h2 = d2

generalizate este:
d2 = keh
e2 + h2 = keh
ÎmpărŃim prin factorul h2:
e2 e
–k +1=0
h2 h

rest asemenea.

asemenea, ca raport între măsurile înălŃimii şi
proiecŃiei muchiei pe baza piramidei.

format de înălŃimea piramidei şi proiecŃia muchiei
pe bază este:
- 96 -
h2 + e2 = d2

generalizate este:
d2 = khe
e2 + h2 = khe
ÎmpărŃind prin factorul e2, relaŃia devine:
h2 h
2
–k +1=0
e e
EcuaŃia nu generează numere dreptunghiulare cu

rest asemenea.

două apoteme ale bazei piramidei, aflate una în
prelungirea celeilalte.
Considerăm triunghiul isoscel format din două

apoteme ale piramidei situate în acelaşi plan şi
două apoteme ale bazei piramidei, aflate una în
prelungirea celeilalte.

determinat de apotema piramidei şi apotema bazei
este:
b2 – c2 = h2
- 97 -

generalizate este:
h2 = kbc
b2 – c2 = kbc
ÎmpărŃim relaŃia prin factorul 4c2:
2
 b  – k b  – 1 = 0
2c 22c 4
   
EcuaŃia nu are ca soluŃii numere dreptunghiulare

cu rest asemenea.

asemenea, ca raport între măsurile a două
apoteme ale bazei aflate una în prelungirea
celeilalte şi apotema piramidei.

apoteme ale bazei piramidei aflate una în
prelungirea celeilalte şi două apoteme ale
piramidei situate în acelaşi plan.

determinat de apotema bazei piramidei şi
apotema piramidei este:
c2 + h2 = b2

- 98 -
generalizate este:
h2 = kcb
c2 + kcb = b2
4
ÎnmulŃim relaŃia cu factorul :
b2
2
2c + 2k2c – 4 = 0
b b
   

rest asemenea.

diagonalei maxime a bazei piramidei.

muchii ale piramidei situate una în prelungirea
celeilalte şi diagonala maximă a bazei acesteia.

determinat de muchia piramidei şi proiecŃia
acesteia pe bază este:
d2 – e2 = h2

generalizate este:
h2 = kde
- 99 -
d2 – e2 = kde
ÎmpărŃind prin factorul 4e2, relaŃia devine:
2
 d  – k d  – 1 = 0
2e 22e 4
   

rest asemenea.

asemenea, ca raport între măsurile diagonalei
maxime a bazei şi muchia piramidei.
Considerăm triunghiul isoscel format din

diagonala maximă a bazei piramidei şi două
muchii ale piramidei aflate una în prelungirea
celeilalte.

format de muchia piramidei şi proiecŃia acesteia
pe baza piramidei este:
e2 + h2 = d2

generalizate este:
h2 = ked

- 100 -
e2 + ked = d2
4
d2
2
2e + 2k2e – 4 = 0
d d
   
EcuaŃia nu are ca soluŃii numere dreptunghiulare

cu rest asemenea.

laturii bazei piramidei.
Considerăm triunghiul isoscel al unei feŃe laterale

a piramidei.
Teorema lui Pitagora în triunghiul isoscel format

de muchia piramidei şi semilatura bazei acesteia
este:
d2 – a2 = b2

generalizate este:
b2 = kda
d2 – a2 = kda
ÎmpărŃim relaŃia cu factorul 4a2:

- 101 -
2
 d  – k d  – 1 = 0
2a 22a 4
   

rest asemenea.

asemenea, ca raport între măsurile laturii bazei şi
muchiei piramidei.
Considerăm triunghiul isoscel al unei feŃe laterale

a piramidei.

format de semilatura bazei piramidei şi muchia
piramidei este:
a2 + b2 = d2

generalizate este:
b2 = kad
a2 + kad = d2
4
d2
2
2a + 2k2a – 4 = 0
d d
   

rest asemenea.
- 102 -
Pe lângă piramidele analizate în această secŃiune,

mai există şi alte piramide regulate care
determină triunghiuri ale căror laturi se află în
raport egal cu un număr dreptunghiular cu rest
asemenea.
După cum vom prezenta în secŃiunea referitoare

la poliedrele regulate, icosaedrul regulat şi
dodecaedrul regulat conŃin piramide regulate care
determină triunghiuri ale căror laturi se află în
raport egal cu unul dintre numerele
- 103 -
8. APLICAłIILE 6:
CONURI CIRCULARE DREPTE
8.1. ANALOGIA DINTRE PIRAMIDELE

REGULATE ŞI CONURILE CIRCULARE DREPTE.
CONUL DE AUR. CONUL CIRCULAR DREPT B1
Să considerăm un con circular drept:
Fig. 24. Conul circular drept.
Elementele conului circular drept sunt:
g – generatoarea conului;
r – raza cercului de bază al conului;
h – înălŃimea conului.
- 104 -
Dacă comparăm conul din Fig. 24 cu una dintre

piramidele regulate, spre exemplu Piramida de aur
din Fig. 22, având în vedere elementele celor două
figuri, constatăm o analogie (corespondenŃă) între
cele două corpuri.
Elementelor semitriunghiului median al

piramidelor regulate le corespund elementele
conului circular drept.
Această analogie este prezentată în tabelul

următor:
Elemente ale semitriunghiului Elemente ale conului

median al piramidei regulate circular drept
Denumirea NotaŃie Denumirea NotaŃie
elementului elementului
apotemă b generatoare g
apotema bazei c raza cercului de r
bază
înălŃime h înălŃime h
În cadrul piramidelor regulate, sunt două clase de

piramide care generează numere dreptunghiulare
cu rest asemenea, ca rapoarte ale elementelor din
cadrul semitriunghiului median al piramidei:
– Piramidele regulate An, care au proprietatea că

raportul dintre măsurile apotemei şi apotemei
bazei piramidelor, este un număr dreptunghiular
cu rest asemenea;
– Piramidele regulate Bn, care au proprietatea că
raportul dintre măsurile apotemei şi înălŃimii
piramidelor, este un număr dreptunghiular cu
rest asemenea.
- 105 -
Din prima clasă face parte Piramida de aur, iar

din cea de-a doua Piramida regulată B1.
Prin analogie cu proprietăŃile acestor două

piramide, putem determina două conuri circulare
drepte care au proprietăŃi similare.
RelaŃia lui Herodot în Piramida de aur este:
Aria pătratului construit cu înălŃimea piramidei

este egală cu aria unei feŃe laterale a piramidei:
h2 = bc
Corespondentul relaŃiei lui Herodot în cazul

Conului de aur este:
h2 = gr
ÎnmulŃim relaŃia cu constanta cercului π:
πh2 = πgr
ceea ce înseamnă că aria cercului construit cu

înălŃimea conului, este egală cu aria suprafeŃei
laterale a conului.
Am obŃinut astfel RelaŃia lui Herodot în cazul

Conului de aur, deci:
Conul de aur este conul circular drept în care

aria cercului construit cu înălŃimea conului, este
egală cu aria suprafeŃei laterale a conului.
Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic al

- 106 -
conului circular este:
g2 – r2 = h2
g2 – r2 = gr
ÎmpărŃind cu r2, rezultă ecuaŃia:
g2 g
– –1=0
r2 r
care are drept soluŃie Numărul de aur.
Acest con mai are o proprietate interesantă.
Desfăşurarea suprafeŃei laterale a conului este un

sector circular de rază g:
Fig. 25. Desfăşurata suprafeŃei laterale a conului circular drept.

- 107 -
Lungimea arcului de cerc corespunzător secto-

rului circular al desfăşuratei suprafeŃei laterale a
conului este 2πr.
CircumferinŃa cercului din care face parte această

desfăşurată este 2πg.
Dacă facem raportul dintre circumferinŃa cercului

desfăşuratei menŃionate şi lungimea arcului de
cerc al desfăşuratei obŃinem:
2πg g
= =φ
2πr r
Desfăşurata suprafeŃei laterale a Conului de aur

este partea majoră care rezultă din împărŃirea
cercului desfăşuratei în două sectoare de cerc de
raport al ariilor egal cu Numărului de aur.
ProprietăŃile specifice Conului de aur:

1. Raportul dintre măsurile generatoarei şi razei
cercului de bază al conului, este egal cu Numărul
de aur ψ1 = φ;
2. Conul conŃine Triunghiul gama 1 (Triunghiul lui
Kepler);
3. Desfăşurata suprafeŃei laterale a conului este
partea majoră care rezultă din împărŃirea cercului
desfăşuratei în două sectoare de cerc de raport al
ariilor egal cu Numărul de aur.
RelaŃia lui Herodot în Piramida regulată B1 este:
Aria pătratului construit cu apotema bazei

piramidei, este egală cu aria unui dreptunghi
- 108 -
construit cu apotema şi înălŃimea piramidei:
c2 = bh
Corespondentul RelaŃiei lui Herodot în cazul Conului

circular drept B1 este:
r2 = gh
ÎnmulŃim relaŃia cu constanta cercului π:
πr2 = πhg
RelaŃia de mai sus are două interpretări, în

funcŃie de modul de grupare a factorilor din
membrul al doilea.
Astfel, dacă vom grupa primii doi factori ai

membrului al doilea al relaŃiei, rezultă:
πr2 = (πh)g
ceea ce înseamnă că aria cercului de bază al

conului este egală cu aria suprafeŃei laterale a
unui con care are drept rază a cercului de bază,
înălŃimea conului iniŃial şi aceeaşi generatoare cu
a conului iniŃial.

Conului circular drept B1, într-o primă variantă.
Dacă vom grupa primul şi al treilea factor al

membrului al doilea al relaŃiei de mai sus, rezultă:
πr2 = (πg)h
- 109 -
ceea ce înseamnă că aria cercului de bază al

conului, este egală cu aria suprafeŃei laterale a
unui con care are drept rază a cercului de bază,
generatoarea conului iniŃial şi aceeaşi înălŃime cu
a conului iniŃial.

Conului circular drept B1, într-o a doua variantă.
Drept urmare, în cazul Conului circular drept B1,

există două definiŃii:
Conul circular drept B1 este conul circular drept

în care aria cercului de bază al conului este egală
cu aria suprafeŃei laterale a unui con care are
drept rază a cercului de bază, înălŃimea conului
iniŃial şi aceeaşi generatoare cu a conului iniŃial
(definiŃia 1).

în care aria cercului de bază al conului este egală
cu aria suprafeŃei laterale a unui con care are
drept rază a cercului de bază, generatoarea
conului iniŃial şi aceeaşi înălŃime cu a conului
iniŃial (definiŃia 2).
Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic al

conului circular este:
g2 – r2 = h2
Înlocuim expresia lui r2 în această relaŃie:
g2 – gh = h2
- 110 -
ÎmpărŃind cu h2, rezultă ecuaŃia:
g2 g
– –1=0
h2 h
care are drept soluŃie Numărul de aur.
ProprietăŃile specifice Conului circular drept B1:

1. Raportul dintre măsurile generatoarei şi înălŃimii
conului este egal cu Numărul de aur ψ1 = φ;
Kepler).
8.2. GENERALIZAREA RELAłIEI LUI HERODOT

ÎN CAZUL CONULUI DE AUR
RelaŃia lui Herodot generalizată în cazul Conului

de aur este:
Aria cercului construit cu înălŃimea conului este

egală cu aria a k suprafeŃe laterale ale conului.
Putem defini astfel o clasă de conuri circulare

drepte:
Conurile circulare drepte clasa A sunt conurile

circulare drepte în care aria cercului construit cu
înălŃimea conului este egală cu aria a k suprafeŃe
laterale ale conului.
- 111 -
Conul circular drept A1 este conul circular drept

în care aria cercului construit cu înălŃimea
conului este egală cu aria unei suprafeŃe laterale
ale conului.
Am regăsit definiŃia Conului de aur.
Reamintim proprietăŃile specifice acestui con:

cercului de bază al conului, este egal cu Numărul
de aur ψ1 = φ;
Kepler);
3. Desfăşurata suprafeŃei laterale a conului este
partea majoră care rezultă din împărŃirea cercului
desfăşuratei în două sectoare de cerc de raport al
ariilor egal cu Numărul de aur.
Conul circular drept A2 este conul circular drept

conului este egală cu aria a două suprafeŃe
laterale ale conului.
ProprietăŃile specifice Conului circular drept A2:

cercului de bază al conului este egal Numărul de
argint ψ2 = θ;
2. Conul conŃine Triunghiul gama 2.
Conul circular drept An este conul circular drept

conului este egală cu aria a n suprafeŃe laterale
ale conului.
- 112 -
ProprietăŃile specifice Conului circular drept An:

cercului de bază al conului, este egal numărul
n+ n2 + 4
ψn = , n∈N;
2
2. Conul conŃine Triunghiul gama n.
8.3. GENERALIZAREA RELAłIEI LUI HERODOT

ÎN CAZUL CONULUI CIRCULAR DREPT B1
După cum am arătat în secŃiune 8.1, RelaŃia lui

Herodot în cazul Conului circular drept B1 are
două variante.
Drept urmare, RelaŃia lui Herodot generalizată

pentru Conul circular drept B1, va avea şi ea două
variante:
– Aria cercului de bază al conului este egală cu

aria a k suprafeŃe laterale ale unui con care are
drept rază a cercului de bază, înălŃimea conului
iniŃial şi aceeaşi generatoare cu a conului iniŃial
(prima variantă);
– Aria cercului de bază al conului este egală cu

aria a k suprafeŃe laterale ale unui con care are
drept rază a cercului de bază, generatoarea
iniŃial (a doua variantă).
- 113 -
Putem defini astfel o clasă de conuri circulare

drepte:
Conurile circulare drepte clasa B sunt conurile

circulare drepte în care aria cercului de bază al
conului, este egală cu aria a k suprafeŃe laterale
ale unui con care are drept rază a cercului de
bază, înălŃimea conului iniŃial şi aceeaşi
generatoare cu a conului iniŃial (definiŃia 1).
Conurile circulare drepte clasa B sunt conurile

conului, este egală cu aria a k suprafeŃe laterale
bază, generatoarea conului iniŃial şi aceeaşi
înălŃime cu a conului iniŃial (definiŃia 2).
DefiniŃiile şi proprietăŃile specifice Conului

circular drept B1, au fost prezentate în secŃiunea
8.1.

în care aria cercului de bază al conului, este egală
cu aria a două suprafeŃe laterale ale unui con care
are drept rază a cercului de bază, înălŃimea
conului iniŃial şi aceeaşi generatoare cu a conului

în care aria cercului de bază al conului, este egală
cu aria a două suprafeŃe laterale ale unui con care
are drept rază a cercului de bază, generatoarea
- 114 -
ProprietăŃile specifice Conului circular drept B2:

conului este egal cu Numărul de argint ψ2 = θ;
2. Conul conŃine Triunghiul gama 2.
Conurile circulare drepte Bn sunt conurile

conului, este egală cu aria a n suprafeŃe laterale
bază, înălŃimea conului iniŃial şi aceeaşi
generatoare cu a conului iniŃial (definiŃia 1).
Conurile circulare drepte Bn sunt conurile

conului, este egală cu aria a n suprafeŃe laterale
bază, generatoarea conului iniŃial şi aceeaşi
înălŃime cu a conului iniŃial (definiŃia 2).
ProprietăŃile specifice Conurilor circulare drepte Bn:

n+ n2 + 4
conului, este egal numărul ψn = , n∈N;
2
2. Conurile conŃin Triunghiurile gama n.
- 115 -
9. APLICAłIILE 7:
POLIEDRE REGULATE
Ca şi în cazul poligoanelor regulate, poliedrele

regulate sunt constituite din figuri geometrice
definite fără condiŃii impuse.
9.1. ICOSAEDRUL REGULAT.

PIRAMIDE ICOSAEDRALE
Icosaedrul regulat este poliedrul a cărui suprafa-

Ńă este compusă din triunghiuri echilaterale
congruente.
Fig. 26. Icosaedrul regulat şi grupul de

trei Dreptunghiuri de aur congruente generate de acesta.
- 116 -
FeŃele din jurul unul vârf al Icosaedrului regulat,

formează o piramidă pentagonală dreaptă, ce are
ca bază un Pentagon regulat.
Conform celor arătate anterior, raportul dintre

măsurile diagonalei Pentagonului regulat şi laturii
acestuia, este egal cu SecŃiunea de aur.
Ca urmare a acestei proprietăŃi, vârfurile

Icosaedrului regulat generează un grup de trei
Dreptunghiuri de aur congruente, toate având
centrul în centrul icosaedrului, care sunt
perpendiculare reciproc şi care au dimensiuni în
opoziŃie.
Pentru a demonstra acest lucru, punem problema

inversă: vârfurile unui grup de trei Dreptunghiuri
de aur congruente, având acelaşi centru,
perpendiculare reciproc şi care au dimensiunile în
opoziŃie, determină un Icosaedru regulat, respectiv
vom demonstra că vârfurile Dreptunghiurilor de
aur, generează triunghiuri echilaterale congruente.
În Fig. 26 este reprezentat Icosaedrul regulat şi

grupul de trei Dreptunghiuri de aur congruente
generate de acestea: IJKL, EFGH şi ABCD.
Dacă considerăm două dreptunghiuri, de exemplu

IJKL şi EFGH, acestea vor determina opt noi
segmente egale, şi anume: LF, KF, LG, KG, IE, JE,
IH şi JH.
Analog, dreptunghiurile al doilea şi al treilea, şi al

treilea şi primul determină opt noi segmente egale,
- 117 -
adică obŃinem 8×3 = 24 noi segmente, care

adăugate la cele 2×3 = 6 segmente reprezentând
lăŃimea celor trei dreptunghiuri, obŃinem 30 de
segmente reprezentând muchiile icosaedrului.
Rămâne deci să demonstrăm că aceste 30 de

segmente sunt egale, respectiv că segmentele
determinate de cele trei dreptunghiuri sunt egale
cu latura mică a dreptunghiurilor.
Dacă latura mică a dreptunghiurilor este a a,

latura mare va fi φ a .
ϕa − a ϕ−1
ΜΝ = = a
2 2
ϕ−1 2 ϕa 2
ΝF = MN 2 +MF2 = ( a) + ( ) =
2 2
ϕ2 − 2ϕ+1 2 ϕ2 − a 2 a
= a + = 2ϕ2 − 2ϕ+1 =
4 4 2
a a a 3
= 2(ϕ− 2) +1 = 2 +1 =
2 2 2
a 3a 2 a 3a 2
LF = LN 2 +NF2 = ( )2 + = + =a
2 4 4 4
Icosaedrul regulat are în compunere trei piramide

regulate:
- 118 -
– Piramida regulată triunghiulară având drept

bază o faŃă a icosaedrului şi vârful în centrul
acestuia, pe care o vom numi Piramida
icosaedrală 1. Aceasta constituie comodulul
icosaedrului prin definiŃie;
– Piramida regulată pentagonară având drept bază

pentagonul determinat de cinci feŃe ale
icosaedrului şi vârful în punctul de întâlnire al
celor cinci feŃe, pe care o vom numi Piramida
icosaedrală 2;
– Piramida regulată pentagonară având drept bază

pentagonul determinat de cinci feŃe ale
icosaedrului şi vârful în centrul acestuia, pe care
o vom numi Piramida icosaedrală 3.
PIRAMIDA ICOSAEDRALĂ 1
Aşa cum am menŃionat în secŃiunea dedicată

piramidelor regulate, acestea pot fi analizate prin
comodul, având în vedere că piramidele regulate
sunt o combinaŃie simetrică a comodulului.
Fig. 27. Comodulul piramidei regulate.

- 119 -
Elementele comodulului piramidei regulate sunt:
a – latura bazei piramidei regulate;

h – înălŃimea piramidei regulate;
b – apotema piramidei regulate;
c – apotema bazei piramidei regulate;
d – muchia piramidei;
e – proiecŃia muchiei piramidei pe baza acesteia.
Conform definiŃiei Piramidei icosaedrale 1, baza

acesteia este un Triunghi echilateral.
În semitriunghiul bazei comodulului există relaŃia:
a
tgα =
2c
a
tg 60º =
2c
a
c= = 0, 288a
2tg 60º
Teorema lui Pitagora în acest triunghi este:
a2 2
e= + c = 0,25a 2 + 0,083a 2 = 0,577 a
4
Fie un Dreptunghi de aur generat de icosaedru:

- 120 -
Fig. 28. Dreptunghiul de aur al icosaedrului.
Semidiagonala dreptunghiului
ϕ2 a 2 a 2 a
f= + = ϕ2 +1
4 4 2
este egală cu muchia piramidei.

Prin urmare,
a
d=f = ϕ2 +1 = 0,951a
2
Ne propunem să calculăm rapoartele supraunitare

determinate de laturile triunghiurilor dreptunghice
reprezentând semitriunghiul feŃei laterale a
comodulului şi triunghiul determinat de muchia
comodulului şi proiecŃia acesteia pe baza comodulului
şi să vedem dacă printre aceste rapoarte, se regăsesc
numere dreptunghiulare cu rest asemenea.
- 121 -
Teorema lui Pitagora în semitriunghiul feŃei

laterale a comodulului este:
a a2 2 a 2 ϕa
b = d 2 + ( )2 = (ϕ +1) − = = 0,809a
2 4 4 2
Laturile acestui triunghi sunt:
b = 0,809a
a
= 0,5a
2
d = 0, 951a
Rapoartele supraunitare determinate de laturile

acestui triunghi sunt:
d
= 1,175
b
d
= 1,902
a
2
b
= 1, 618 = ψ = ϕ
a 1
Teorema lui Pitagora în triunghiul median al

comodulului este:
- 122 -
h = b 2 − c 2 = (0,809a)2 − (0,288a) 2 = 0, 755a
b = 0,809a
c = 0, 288a
h = 0, 755a

b
= 1, 070
h
b
= 2,802
c
h
= 2, 618
c
Laturile triunghiului determinat de muchia

comodulului şi proiecŃia acesteia pe baza
comodulului sunt:
d = 0, 951a
e = 0,577 a
h = 0, 755a
- 123 -

d
= 1, 258
h
d
= 1, 647
e
h
= 1,309
e
ProprietăŃile particulare ale Piramidei icosaedrale 1:

1. Raportul dintre măsurile apotemei şi semilaturii
2. Piramida conŃine Triunghiul beta 1 (Triunghiul de
aur);
3. Comodulare.
Considerăm comodulul piramidei regulate din Fig. 27.
Conform definiŃiei piramidei, baza acesteia este un

Pentagon regulat.
În semitriunghiul bazei comodulului, există

relaŃia:
a
tgα =
2c
a
tg 36º =
2c
- 124 -
a
c= = 0, 688a
2tg 36º
a2 2
e= + c = 0,25a 2 + 0,473a 2 = 0,850a
4
În semitriunghiul feŃei laterale a comodulului

există relaŃia:
a
tg β =
2b
a
tg 30º =
2b
a
b= = 0,866a
2tg 30º

comodulului, triunghiul median al comodulului şi
triunghiul determinat de muchia comodulului şi
proiecŃia acesteia pe baza comodulului şi să vedem
dacă printre aceste rapoarte se regăsesc numere

comodulului este:
- 125 -
h = b 2 − c 2 = (0,866a) 2 − (0,688a) 2 = 0,525a
b = 0,866a
c = 0, 688a
h = 0,525a

b
= 1, 258
c
b
= 1, 647
h
c
= 1,309
h

comodulului sunt:
d =a
e = 0,850a
h = 0,525a

- 126 -
d
= 1,175
e
d
= 1, 902
h
e
= 1, 618 = ψ = ϕ
h 1

1. Raportul dintre măsurile proiecŃiei muchiei
piramidei pe baza acesteia şi înălŃimii piramidei,
este egal cu Numărul de aur, ψ1 = φ;
aur) şi Pentagonul regulat;
3. Comodulare.

Pentagon regulat.

relaŃia:
a
tgα =
2c
- 127 -
a
tg 36º =
2c
a
c= = 0, 688a
2tg 36º
a2 2
e= + c = (0,5a ) 2 + (0,688a ) 2 = 0,850a
4
Fie un dreptunghi de aur generat de icosaedru din

Fig. 28.
Semidiagonala dreptunghiului
ϕ2 a 2 a 2 a
f= + = ϕ2 +1
4 4 2
este egală cu muchia piramidei.

Prin urmare,
a
d=f = ϕ2 +1 = 0,951a
2

comodulului şi triunghiul mediu al comodulului
determinat de muchia comodulului şi proiecŃia
acesteia pe baza comodulului şi să vedem dacă
printre aceste rapoarte se regăsesc numere
- 128 -

a
b = d 2 + ( )2 = (0,951a)2 −(0,5a )2 = 0,809a
2
b = 0,809a
a
= 0,5a
2
d = 0, 951a

d
= 1,175
b
d
= 1,902
a
2
b
= 1, 618 = ψ = ϕ
a 1

- 129 -
comodulului este:
h = b 2 − c 2 = (0,809a)2 − (0,688a)2 = 0, 425a
b = 0,809a
c = 0, 688a
h = 0, 425a

b
= 1,175
c
b
= 0,902
h
c
= 1, 618 = ψ = ϕ
h 1

comodulului sunt:
d = 0, 951a
e = 0,850a
- 130 -
h = 0, 425a

d
= 1,118
e
d
= 2, 236
h
e
=2
h

1. Raportul dintre măsurile apotemei şi semilaturii
bazei piramidei, precum şi raportul dintre măsurile
apotemei bazei piramidei şi înălŃimii acesteia, este
egal cu Numărul de aur, ψ1 = φ;
3. Comodulare.
Dacă unim centrele celor 20 de feŃe ale

icosaedrului, având în vedere că figura este
simetrică în raport cu centrul acesteia, obŃinem o
figură geometrică regulată, compusă din 12
Pentagoane regulate congruente, numită
Dodecaedru regulat.
Figurile care se obŃin una din cealaltă, prin unirea

centrelor feŃelor acestora, se numesc figuri duale.
- 131 -
ProprietăŃile particulare ale Icosaedrului regulat:

1. Figura conŃine Dreptunghiul de aur, Piramida
icosaedrală 1, Piramida icosaedrală 2 şi Piramida
icosaedrală 3;
2. Figura admite un dual, Dodecaedrul regulat;
3. Figura este comodulată. Comodulul este
Piramida icosaedrală 1.
Se observă că între proprietăŃile icosaedrului nu a

fost inclus şi Pentagonul regulat. Acesta se regăseşte
în proprietăŃile Piramidelor icosaedrale 2 şi 3.
9.2. DODECAEDRUL REGULAT.

PIRAMIDE DODECAEDRALE
Cele 20 de feŃe ale icosaedrului regulat determină

cele 20 de vârfuri ale dodecaedrului regulat şi,
reciproc, drept urmare, centrele feŃelor
dodecaedrului regulat, vor determina la rândul lor
un grup de trei Dreptunghiuri de aur congruente.
Fig. 29. Dodecaedrul regulat şi grupul de trei

Dreptunghiuri de aur congruente generate de acesta.
- 132 -
Dodecaedrul regulat are în compunere trei

piramide regulate:
– Piramida regulată pentagonală având drept bază

o faŃă a dodecaedrului şi vârful în centrul
acestuia, pe care o vom numi Piramida
dodecaedrală 1. Aceasta constituie comodulul
dodecaedrului prin definiŃie;

bază diagonalele a trei feŃe pentagonale ale
dodecaedrului şi drept vârf punctul de întâlnire al
acestor feŃe, pe care o vom numi Piramida
dodecaedrală 2;

bază diagonalele a trei feŃe pentagonale ale
dodecaedrului şi drept vârf centrul acestuia, pe
care o vom numi Piramida dodecaedrală 3.
PIRAMIDA DODECAEDRALĂ 1

Pentagon regulat.
În semitriunghiul bazei comodulului piramidei,

există relaŃia:
a
tgα =
2c
- 133 -
a
tg 36º =
2c
a
c= = 0, 688a
2tg 36º
a2 2
e= + c = (0,5a ) 2 + (0,688a ) 2 = 0,850a
4
Unind anumite vârfuri ale dodecaedrului şi Ńinând

seama de simetria acestuia, Dodecaedrul regulat
determină un cub.
După cum se poate observa din Fig. 30,

diagonalele feŃelor pentagonale ale dodecaedrului,
egale între ele, reprezintă muchiile figurii
presupuse a fi cub.
Trebuie să mai demonstrăm că aceste muchii sunt

şi perpendiculare două câte două, adică feŃele
figurii presupuse a fi cub, sunt pătrate. Având în
vedere simetria dodecaedrului, este suficient a
arăta că numai două dintre cele douăsprezece
muchii sunt perpendiculare.
Fig. 30. Dodecaedrul regulat şi

cubul determinat de acesta.
- 134 -
Vom lua în considerare un grup de muchii ale

dodecaedrului care determină o faŃă a figurii
presupuse a fi cub.
Fig. 31. Grupul de muchii al Dodecaedrului regulat

care determină o faŃă a cubului.
łinând seama de simetria dodecaedrului, rezultă

următoarele:
– Segmentele AD şi BC, respectiv DC şi AB sunt

paralele două câte două;
– Segmentele AB şi DC sunt perpendiculare pe
segmentul EF.
Se poate deduce deci că segmentul AD este

perpendicular pe segmentul AB, deci figura ABCD
este un pătrat.
Rezultă că Dodecaedrul regulat determină un cub,

între muchiile acestuia existând relaŃia:
lc
=ϕ
ld
- 135 -
unde lc şi ld sunt latura cubului şi respectiv a

Dodecaedrului regulat.
Să considerăm figura geometrică determinată de

un grup de muchii ale dodecaedrului şi o faŃă a
cubului:
Fig. 32. Figura geometrică determinată de un grup de muchii ale

Dodecaedrului regulat şi o faŃă a cubului şi secŃiunea sa mediană.
În această figură luăm un plan de secŃiune care

trece prin mijlocul muchiei de deasupra şi
mijloacele a două muchii ale cubului.
SecŃiunea mediană a figurii este un triunghi

isoscel de bază φa, unde a este latura
dodecaedrului şi α unghiul la vârf al triunghiului.
Ne propunem să determinăm unghiul α, adică

unghiul format de două feŃe alăturate ale dodecae-
drului sau unghiul diedru al dodecaedrului.
- 136 -
Pentru aceasta este necesar a determina în

prealabil măsura laturilor egale ale triunghiului
mai sus menŃionat.
Fie o faŃă pentagonală a dodecaedrului:
Fig. 33. FaŃa pentagonală a Dodecaedrului regulat.
Latura triunghiului isoscel din secŃiunea mediană

a corpului geometric din Fig. 32, este segmentul
EF al feŃei pentagonale a dodecaedrului.
Segmentul GB este:
AB-CD ϕa − a ϕ−1
GB= = = a
2 2 2
- 137 -
ϕ−1 2 ϕ+ 2
EF=GD= BD 2 -GB2 = a 2 − ( a) = a
2 2
Acum putem determina unghiul diedru al

dodecaedrului:
Fig. 34. SecŃiunea mediană a figurii geometrice determinate de

un grup de muchii ale Dodecaedrului regulat şi o faŃă a cubului.
ϕa
α 2 ϕ
sin = = = 0,850
2 ϕ+ 2 ϕ+ 2
a
2
α
= arcsin 0,850
2
α
= 58°, 282
2
α = 116°,565
Ne propunem acum să calculăm lăŃimea

Dreptunghiului de aur generat de dodecaedru.
Să considerăm Dodecaedrul regulat din Fig. 29.

- 138 -
Observăm că lăŃimea Dreptunghiului de aur

uneşte centrele a două feŃe pentagonale adiacente
ale dodecaedrului.
Mai observăm în figură că lăŃimea Dreptunghiului

de aur formează împreună cu apotemele a două
feŃe pentagonale adiacente, un triunghi isoscel.
Fig. 35. Triunghiul isoscel ce are ca bază lăŃimea Dreptunghiului de aur

al Dodecaedrului regulat şi drept laturi apotemele a două feŃe
pentagonale adiacente ale dodecaedrului.
Să calculăm măsura apotemelor mai sus

menŃionate.
Fie un comodul al feŃei dodecaedrului:
Fig. 36. Comodulul feŃei pentagonale a Dodecaedrului regulat.

- 139 -
a
tg 36º = 2
g
a
g= = 0, 688a
2tg 36º
În semitriunghiul din Fig. 35 există relaŃia:
α i
sin =
2 g
unde i este jumătatea lăŃimii Dreptunghiului de

aur al dodecaedrului.
α
i = g sin = 0, 688a sin 58°, 282 = 0, 585a
2
Fie un Dreptunghi de aur generat de dodecaedru:
Fig. 37. Dreptunghiul de aur generat de Dodecaedrul regulat.

- 140 -
Lungimea dreptunghiului este:
j = 2ϕi = 2ϕ • 0,585a = 1,113a
Diagonala dreptunghiului este:
k= j 2 + 4i 2 = (1,894a)2 + 4(0,585a)2 = 2, 227 a

Observăm că înălŃimea piramidei analizate este

jumătate din diagonala Dreptunghiului de aur:
k 2,227 a
h= = = 1,113a
2 2

comodulului piramidei este:
b = h 2 + c 2 = (1,113a) 2 + (0,688a)2 = 1, 309a
b = 1, 309a
- 141 -
h = 1,113a
c = 0, 688a

b
= 1,175
h
b
= 1,902
c
h
= 1, 618 = ψ = ϕ
c 1

a2
d = b2 + = (1,309a )2 + (0,5a )2 = 1, 401a
4
d = 1, 401a
b = 1, 309a
a
= 0,5a
2

- 142 -
d
= 1, 070
b
d
= 2,802
a
2
b
= 2, 618
a
2
Teorema lui Pitagora în triunghiului determinat de

muchia comodulului şi proiecŃia acesteia pe baza
comodulului sunt:
e = d 2 − h 2 = (1,401a)2 −(1,113a)2 = 0,850a
d = 1, 401a
h = 1,113a
e = 0,850a

d
= 1, 258
h
- 143 -
d
= 1, 648
e
h
= 1,309
e
ProprietăŃile particulare ale Piramidei dodecaedrale 1:

1. Raportul dintre măsurile înălŃimii şi apotemei
3. Comodulare.

triunghi echilateral, iar feŃele sunt Triunghiuri
penta.
Notând latura dodecaedrului cu ad , muchia

piramidei va fi d = ad .
Având în vedere că faŃa laterală a piramidei este

Triunghiul penta:
a
=ϕ
d
sau
a
=ϕ
ad
- 144 -
Deci latura bazei piramidei este:
a = ϕad

reprezentând triunghiul median al comodulului şi
În triunghiul feŃei laterale a comodulului există

relaŃia:
a ϕa ϕ2 a d2
b = d 2 + ( )2 = a d2 − ( d )2 = a d2 − =
2 2 4
4a d2 − ϕ2 a d2 1
= = ad 4 − ϕ2 = 0,587 ad
4 2
În semitriunghiul bazei comodulului există relaŃia:
a
tgα =
2c
a
tg 60º =
2c
a ϕad
c= = = 0, 467ad
2tg 60º 2tg 60º
- 145 -

comodulului este:
h = b 2 − c 2 = (0,587ad ) 2 −(0,467ad ) 2 = 0,356ad
Laturile triunghiului median al comodulului sunt:
b = 0, 587ad
c = 0, 467ad
h = 0,356ad

b
= 1, 258
c
b
= 1, 647
h
c
= 1,309
h

comodulului sunt:
d = ad
e = 0,934ad
- 146 -
h = 0,356ad

d
= 1, 070
e
d
= 2,802
h
e
= 2, 618
h
ProprietăŃile particulare ale Piramidei dodecaedrale 2:

1. Raportul dintre măsurile bazei şi muchiei
2. Piramida conŃine Triunghiul penta;
3. Comodulare.

triunghi echilateral.
Notând latura dodecaedrului cu ad, latura bazei

piramidei va fi a = ϕad .

relaŃia:
- 147 -
a
tgα =
2c
a
tg 60º =
2c
a ϕad
c= = = 0, 467ad
2tg 60º 2tg 60º
Teorema lui Pitagora în semitriunghiul bazei

comodulului este:
a ϕ
e = c 2 + ( ) 2 = (0,467 ad ) 2 + ( ad )2 = 0,934ad
2 2
Observăm că muchia Piramidei dodecaedrale 3

este egală cu muchia Piramidei dodecaedrale 1:
d = 1, 401a = 1, 401ϕad = 2, 267ad

reprezentând semitriunghiul feŃei laterale al
Teorema lui Pitagora în triunghiul determinat de

muchia comodulului şi proiecŃia acesteia pe baza
- 148 -
comodulului este:
h = d 2 − e2 = (0,267ad ) 2 −(0,934ad ) 2 = 2, 065ad
d = 2, 267ad
h = 2, 065ad
e = 0,934ad

d
= 1, 097
h
d
= 2, 427
e
h
= 2, 211
e

a ϕ
b = d 2 − ( ) 2 = (2,267 ad )2 −( ad )2 = 2,118a
2 2

- 149 -
d = 2, 267ad
b = 2,118ad
a ϕ
= ad = 0,809ad
2 2

d
= 1, 070
b
d
= 2,802
a
2
b
= 2, 618
a
2
Laturile triunghiului median al comodulului sunt:
b = 2,118ad
h = 2, 065ad
c = 0, 467ad

- 150 -
b
= 1, 025
h
b
= 4,534
c
h
= 4, 422
c
Concluzie:
Piramida dodecaedrală 3 nu conŃine aplicaŃii
geometrice ale numerelor dreptunghiulare cu rest
asemenea.
ProprietăŃile particulare Dodecaedrului regulat:

1. Figura conŃine Dreptunghiul de aur, Piramida
icosaedrală 1 şi Piramida icosaedrală 2;
2. Figura admite un dual, Icosaedrul regulat;
3. Figura este comodulată. Comodulul este
Piramida dodecaedrală 1.
Se constată că între proprietăŃile dodecaedrului

nu a fost inclus şi Pentagonul regulat. Acesta este
regăseşte în ProprietăŃile Piramidei dodecaedrale 1.
B. APLICAłII GEOMETRICE UNGHIULARE
DREPTUNGHIULARE
CU REST ASEMENEA
- 153 -
10. APLICAłIILE 8:
UNGHIUL ÎMPĂRłIT PRINTR-O SEMIDREAPTĂ.
UNGHIUL COMPLET ÎMPĂRłIT ÎN DOUĂ PĂRłI
10.1. UNGHIUL DETERMINAT DE DOUĂ

SEMIDREPTE AVÂND ACEEAŞI ORIGINE
ÎMPĂRłIT ÎN RAPORT ψn
Fie γ unghiul determinat de semidreptele OA şi

OB, împărŃit de semidreapta OC, astfel încât să
rezulte două unghiuri inegale: partea majoră,
notată β şi partea minoră, notată α
Fig. 38. Unghiul determinat de două semidrepte având aceeaşi origine,

împărŃit în două părŃi inegale.
Cazul 1: Unghiul întreg se raportează la unghiul

major, aşa cum unghiul major se raportează la
unghiul minor:
- 154 -
β +α β
=
β α
β
Notând = x , ecuaŃia anterioară devine:
α
1
1+ =x
x
x2 – x – 1 = 0
β 1+ 5
SoluŃia acestei ecuaŃii este x = = ψ1 = ϕ = .
α 2
Cazul 2: Suma dintre întregul unghi şi unghiul

major, se raportează la unghiul major, aşa cum
unghiul major se raportează la unghiul minor:
β + β +α β
=
β α
2β + α β
=
β α
β
Notând = x , ecuaŃia de mai sus devine:
α
1
2+ =x
x
x2 – 2x – 1 = 0
- 155 -
β
SoluŃia acestei ecuaŃii este x = = ψ2 = θ = 1 + 2 .
α
Cazul 3: Suma dintre întregul unghi şi dublul
unghiului major, se raportează la unghiul major,
aşa cum unghiul major se raportează la unghiul
minor:
2β + β + α β
=
β α
3β + α β
=
β α
β
Notând = x , ecuaŃia anterioară devine:
α
1
3+ =x
x
x2 – 3x – 1 = 0
β 3 + 13
SoluŃia acestei ecuaŃii este x = = ψ3 = .
α 2
Din cazurile 1-3, putem deduce o regulă privind

împărŃirea unui unghi în două părŃi asimetrice:
Cazul n: Suma dintre întregul unghi şi de n–1 ori

unghiul major, se raportează la unghiul major,
minor:
(n − 1) β + β + α β
=
β α
- 156 -
nβ − β + β + α β
=
β α
nβ + α β
=
β α
β
Notând = x , ecuaŃia de mai sus devine:
α
x2 – nx – 1 = 0
β n + n2 + 4
care are soluŃia x = = ψn = , n∈N .
α 2
Concluzie:
Un unghi poate fi împărŃit printr-o semidreaptă,
astfel încât raportul dintre măsurile unghiului major
şi unghiului minor, să fie egal cu unul dintre
10.2. UNGHIUL COMPLET ÎMPĂRłIT ÎN DOUĂ

PĂRłI DE RAPORT ψn
Unghiul egal cu patru unghiuri drepte este un

unghi complet.
Să împărŃim unghiul complet în două părŃi

inegale: partea majoră, reprezentată de unghiul β
şi partea minoră, reprezentată de unghiul α.
- 157 -
Fig. 39. Unghiul complet împărŃit în două părŃi inegale.
Cazul 1: Unghiul complet se raportează la unghiul

major, aşa cum unghiul major se raportează la
unghiului minor.
Analog împărŃirii unghiul determinat de două

semidrepte având aceeaşi origine, în două părŃi
inegale,
β 1+ 5
= ψ1 = ϕ =
α 2
Cazul 2: Suma dintre unghiul complet şi unghiul

major, se raportează la unghiul major, aşa cum
unghiul major se raportează la unghiul minor.
Similar împărŃirii unghiul determinat de două

semidrepte având aceeaşi origine, în două părŃi
inegale,
β
= ψ2 = θ = 1 + 2
α
Având în vedere aceeaşi analogie cu cea mai sus

- 158 -
menŃionată,
Cazul n: Suma dintre unghiul complet şi de n–1

ori unghiul major, se raportează la unghiul major,
minor:
β n + n2 + 4
= ψn = , n∈N .
α 2
Concluzie:
Unghiul complet poate fi împărŃit în două părŃi,
astfel încât raportul dintre măsura unghiului major
şi măsura unghiului minor, să fie egal cu unul
dintre numerele dreptunghiulare cu rest asemenea.
- 159 -
11. APLICAłIILE 9:
TRIUNGHIURI

triunghiuri în care raportul măsurilor unor
elemente unghiulare (unghiuri) este egal cu un
număr dreptunghiular cu rest asemenea.
11.1. TRIUNGHIURI ISOSCELE

având unghiul de la bază mai mare decât unghiul
opus bazei, astfel încât suma dintre unghiul de la
bază şi unghiul opus bazei, raportată la unghiul
de la bază, să fie egală un unghiul de la bază,
raportat la unghiul opus bazei.

epsilon 1.
Fig. 40. Triunghiul epsilon 1.

- 160 -
Conform definiŃiei, între unghiurile triunghiului

există relaŃia:
α +β β
=
β α
β 2 − αβ − α 2 = 0
β β
( )2 − −1 = 0
α α
β 1+ 5
= ψ1 = ϕ =
α 2
Să determinăm măsurile unghiurilor triunghiului:
β = ϕα
2 β + α = 180°
2ϕα + α = 180°
(2ϕ + 1)α = 180°
180° 1
α= = 180° = 0, 236 • 180° = 42°, 492
2ϕ + 1 1+ 5
2 +1
2
Proprietatea specifică Triunghiului epsilon 1:

Raportul dintre măsurile unghiului de la baza
triunghiului şi unghiului opus bazei acestuia, este
egal cu Numărul de aur ψ1=φ.

- 161 -

opus bazei, astfel încât suma dintre dublul
unghiului de la bază şi unghiul opus bazei,
raportată la unghiul de la bază, să fie egală un
unghiul de la bază, raportat la unghiul opus
bazei.

epsilon 2.
Fig. 41. Triunghiul epsilon 2.

există relaŃia:
2β + α β
=
β α
β 2 − 2αβ − α 2 = 0
β β
( )2 − 2( ) − 1 = 0
α α
- 162 -
β
= ψ2 = θ = 1 + 2
α
Să determinăm măsura unghiurilor triunghiului:
β = θα
2 β + α = 180°
2θα + α = 180°
(2θ + 1)α = 180°
180° 180° 180° 180°

α= = = = =
2θ + 1 2(1 + 2) + 1 2 + 2 2 + 1 3 + 2 2
= 1,171 • 180° = 30°,883
β = θα = (1 + 2)30°,883 = 74°,558
Proprietatea specifică Triunghiului epsilon 2:

egal cu Numărul de argint ψ2=θ.
Următoarele cazuri sunt similare celor anterioare.
Cazul 1.n: Să se construiască un triunghi isoscel

opus bazei, astfel încât suma dintre de n ori
unghiul de la bază şi unghiul opus bazei, raportată
la unghiul de la bază, să fie egală un unghiul de la
bază, raportat la unghiul opus bazei.
- 163 -

epsilon n.

există relaŃia:
nβ + α β
=
β α
β 2 − nαβ − α 2 = 0
β β
( ) 2 − n( ) − 1 = 0
α α
β n + n2 + 4
= ψn = , n∈N
α 2
Proprietatea specifică Triunghiului epsilon n:

egal cu unul dintre numerele dreptunghiulare cu
rest asemenea.

având unghiul opus bazei mai mare decât unghiul
de la bază, astfel încât suma dintre unghiul de la
bază şi unghiul opus bazei, raportată la unghiul
opus bazei, să fie egală un unghiul opus bazei,
raportat la unghiul de la bază.

zeta 1.
- 164 -
Fig. 42. Triunghiul zeta 1.

există relaŃia:
β +α β
=
β α
β 2 − αβ − α 2 = 0
β β
( )2 − ( ) − 1 = 0
α α
β 1+ 5
= ψ1 = ϕ =
α 2
β = ϕα
β + 2α = 180°
ϕα + 2α = 180°
(ϕ + 2)α = 180°
- 165 -
180° 180° 180° 360°

α= = = = =
ϕ + 2 1+ 5 1+ 5 + 4 5 + 5
+2
2 2
= 0, 276 • 180° = 49°, 75
1+ 5
β = ϕα = 49°, 75 = 1, 618 • 49°, 75 = 80°, 498
2
Proprietatea specifică Triunghiului zeta 1:

Raportul dintre măsurile unghiului opus bazei
triunghiului şi unghiului de la baza acestuia, este
egal cu Numărul de aur ψ1=φ.
Cazul 2.2: Să se construiască un triunghi isoscel,

de la bază, astfel încât suma dintre dublul
unghiului opus bazei şi unghiul de la bază,
raportată la unghiul opus bazei, să fie egală un
unghiul opus bazei, raportat la unghiul de la bază.

zeta 2.
Fig. 43. Triunghiul zeta 2.

- 166 -

există relaŃia:
2β + α β
=
β α
β 2 − 2αβ − α 2 = 0
β β
( )2 − 2( ) − 1 = 0
α α
β
= ψ2 = θ = 1 + 2
α
β = θα
β + 2α = 180°
θα + 2α = 180°
(θ + 2)α = 180°
180° 180° 180°

α= = = = 0, 226 • 180° = 40°, 777
θ + 2 1+ 2 + 2 3 + 2
β = θα = (1 + 2)40°, 777 = 2, 414 * 40°, 777 = 98°, 445
Proprietatea specifică Triunghiului zeta 2:

egal cu Numărul de argint ψ2=θ.
- 167 -
Următoarele cazuri sunt similare celor cazurilor

anterioare.
Cazul 2.n: Să se construiască un triunghi isoscel,

de la bază, astfel încât suma dintre de n ori
unghiul opus bazei şi unghiul de la bază,
raportată la unghiul opus bazei, să fie egală un
unghiul opus bazei, raportat la unghiul de la
bază.

zeta n.

există relaŃia:
nβ + α β
=
β α
β 2 − nαβ − α 2 = 0
β β
( ) 2 − n( ) − 1 = 0
α α
β n + n2 + 4
= ψn = , n∈N
α 2
Proprietatea specifică Triunghiului zeta n:

egal cu unul dintre numerele dreptunghiulare cu
rest asemenea.
- 168 -
11.2. TRIUNGHIURI DREPTUNGHICE

dreptunghic, astfel încât suma dintre unghiul
opus catetei majore şi unghiul opus catetei
minore, raportată la unghiul opus catetei majore,
să fie egală un unghiul opus catetei majore,
raportat la unghiul opus catetei minore.

eta 1.
Fig. 44. Triunghiul eta 1.

există relaŃia:
- 169 -
α +β β
=
β α
β 2 − αβ − α 2 = 0
β β
( )2 − ( ) − 1 = 0
α α
β 1+ 5
= ψ1 = ϕ =
α 2
β = ϕα
α + β = 90°
α + ϕα = 90°
(ϕ + 1)α = 90°
90° 90° 90°

α= = = = 0,381 • 90° = 34°, 376
ϕ +1 1+ 5 1+ 5 + 2
+1
2 2
1+ 5
β = ϕα = • 34°,376 = 1, 618 • 34°,376 = 55°, 623
2
Proprietatea specifică Triunghiului eta 1:

Raportul dintre măsurile unghiului opus catetei
majore şi unghiului opus catetei minore, este egal
cu Numărul de aur ψ1=φ.
- 170 -

dreptunghic, astfel încât suma dintre dublul
unghiului opus catetei majore şi unghiul opus
catetei minore, raportată la unghiul opus catetei
majore, să fie egală un unghiul opus catetei
majore, raportat la unghiul opus catetei minore.

eta 2.
Fig. 45. Triunghiul eta 2.

există relaŃia:
2β + α β
=
β α
β 2 − 2αβ − α 2 = 0
- 171 -
β β
( )2 − 2( ) − 1 = 0
α α
β
= ψ2 = θ = 1 + 2
α
β = θα
α + β = 90°
α + θα = 90°
(θ + 1)α = 90°
90° 90° 90°

α= = = = 0, 292 • 90° = 26°, 36
θ +1 1+ 2 +1 2 + 2
β = θα = (1 + 2)26°, 36 = 2, 414 • 26°,36 = 63°, 639
Proprietatea specifică Triunghiului eta 2:

cu Numărul de argint ψ2=θ.

dreptunghic, astfel încât suma dintre de n ori
unghiul opus catetei majore şi unghiul opus
catetei minore, raportată la unghiul opus catetei
majore, să fie egală un unghiul opus catetei
- 172 -
majore, raportat la unghiul opus catetei minore.

eta n.

există relaŃia:
α + nβ β
=
β α
β 2 − nαβ − α 2 = 0
β β
( ) 2 − n( ) − 1 = 0
α α
β n + n2 + 4
= ψn = , n∈N
α 2
Proprietatea specifică Triunghiului eta n:

cu unul dintre numerele dreptunghiulare cu rest
asemenea.
11.3. TRIUNGHIURI OARECARE
Cazul 1: Să se construiască un triunghi oarecare

de unghiuri α, β şi γ, astfel încât:
- 173 -
α +β β
=
β α
Vom numi acest triunghi, Triunghiul teta γ 1.
Fig. 46. Triunghiul teta γ 1.
β 2 − αβ − α 2 = 0
β β
( )2 − ( ) − 1 = 0
α α
β 1+ 5
= ψ1 = ϕ =
α 2
β = ϕα
- 174 -
Proprietatea specifică Triunghiului teta γ 1:

Raportul măsurilor a două unghiuri ale triunghiului,
este egal cu Numărul de aur ψ1=φ.
Cazul 2: Să se construiască un triunghi oarecare

2β + α β
=
β α
Vom numi acest triunghi, Triunghiul teta γ 2.
Fig. 47. Triunghiul teta γ 2.
β 2 − 2αβ − α 2 = 0
β β
( )2 − 2( ) − 1 = 0
α α
- 175 -
β
= ψ2 = θ = 1 + 2
α
β = θα
Proprietatea specifică Triunghiului teta γ 2:

este egal cu Numărul de argint ψ2=θ.
Cazul n: Să se construiască un triunghi oarecare

α + nβ β
=
β α
Vom numi acest triunghi, Triunghiul teta γ n.
β 2 − nαβ − α 2 = 0
β β
( ) 2 − n( ) − 1 = 0
α α
β n + n2 + 4
= ψn = , n∈N
α 2
Proprietatea specifică Triunghiului teta γ n:

este egal unul dintre numerele dreptunghiulare cu
rest asemenea.
- 176 -
ObservaŃie:
Triunghiurile teta γ 1, teta γ 2, ..., teta γ n
reprezintă clase de triunghiuri.
- 177 -
12. APLICAłIILE 10:

SUPRAFAłA CERCULUI ÎMPĂRłITĂ
ÎN DOUĂ SECTOARE DE CERC
DE RAPORT AL ARIIOR ψn
Fie suprafaŃa cercului împărŃită în două părŃi

inegale, corespunzătoare împărŃirii prin două
unghiuri la centru: sectorul de cerc major, de
unghi la centru β şi sectorul de cerc minor, de
unghi la centru α.
Fig. 48. SuprafaŃa cercului împărŃită în două părŃi inegale.
Se observă că odată cu împărŃirea unghiului la

centru al cercului în două unghiuri la centru
inegale, de raport β/α, are loc o împărŃire a
circumferinŃei cercului în două arce de cerc şi
- 178 -
totodată o împărŃire a suprafeŃei cercului în două

sectoare de cerc, în acelaşi raport β/α (suprafeŃele
sectoarelor de cerc sunt proporŃionale cu
lungimile arcelor de cerc corespunzătoare).
Concluzie:
Analog împărŃirii unghiului la centru al cercului în
două părŃi de raport ψn, suprafaŃa cercului poate fi
împărŃită în două sectoare de cerc, astfel încât
raportul dintre aria sectorului de cerc major şi aria
sectorului de cerc minor, să fie egal cu unul dintre
12.1. SECTORUL DE CERC PARTE MAJORĂ

CARE REZULTĂ DIN ÎMPĂRłIREA SUPRAFEłEI
CERCULUI ÎN DOUĂ SECTOARE DE CERC
DE RAPORT AL ARIIOR ψ1
Dacă vom tăia suprafaŃa cercului în două sectoare

inegale, corespunzătoare unghiurilor la centru
major şi minor, iar extremităŃile sectorului major,
respectiv segmentele OA şi OB le vom suprapune
(Fig.48), vom genera o nouă figură geometrică,
respectiv un con circular drept.
Conform definiŃiei din secŃiunea 10.2, cazul 1:
β
=ϕ
α
α + β = 360°
- 179 -
β = ϕα
α + ϕα = 360°
(1 + ϕ)α = 360°
360°
α=
ϕ +1
ϕ • 360° ϕ • 360° 360°

β = ϕα = = = = 222°, 492
ϕ +1 ϕ2 ϕ
Cu sectorul de cerc având unghiul la centru β =

2220,492 (sectorul de cerc major), ne propunem
să construim un con circular drept.
Fig. 49. Sectorul de cerc corespunzător unghiului la centru β = 222°,492.
Lungimea arcului de cerc l al sectorului de cerc

- 180 -
major, poate fi determinată prin regula de trei

simplă:
360°...........................2π g
360°
...............................l
ϕ
360°
• 2π g
ϕ 2π g
l= =
360° ϕ
Fig. 50. Conul circular drept construit cu sectorul de cerc major.
CircumferinŃa cercului de bază al conului este 2πr.
Prin construcŃie lungimea arcului de cerc al

sectorului de cerc major, este egală cu
circumferinŃa cercului de bază al conului:
2π g
= 2π r
ϕ
g
=r
ϕ
- 181 -
g = ϕr
g
=ϕ
r
Concluzie:
Partea majoră rezultată prin împărŃirea suprafeŃei
cercului în două sectoare de cerc, corespunzătoare
împărŃirii unghiului la centru al cercului în raport
egal cu Numărul de aur, generează un Con de aur.
II. APLICAłII ÎN FIZICĂ CARE GENEREAZĂ
NUMERE DREPTUNGHIULARE
CU REST ASEMENEA
- 185 -
13. ŞIRURI ADITIVE An
13.1. ŞIRURI ADITIVE A1: ŞIRUL LUI

FIBONACCI
Fie şirul de numere naturale:

1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, ...
Şirul poartă denumirea de Şirul lui Fibonacci şi

are proprietatea că fiecare termen, începând cu al
treilea, este suma celor doi termeni precedenŃi:
an = an–1 + an–2 , n = 3,4, ...
Primii doi termeni ai şirului au valoarea 1.
RelaŃia de mai sus mai poate fi scrisă:
an+1 = an + an–1
ÎmpărŃim relaŃia prin factorul an:
a n+1 a n +a n-1
=
an an
La limită, relaŃia devine:

- 186 -
a n+1 a +a
lim = lim n n-1
n →∞ an n →∞ an
a n+1 a
lim = lim(1 + n-1 )
a n+1 a
lim = 1 + lim n-1
a n+1 1
lim = 1 + lim
n →∞ an n →∞ a n
a n-1
a n+1
Notăm lim =x
n →∞ a
n
RelaŃia de mai sus devine:
1
x = 1+
x
RelaŃia reprezintă ecuaŃia Numărului de aur.
a n+1
Deci lim = ψ1 = ϕ .
n→∞ an
Concluzie:
În Şirul lui Fibonacci, raportul supraunitar a doi
termeni consecutivi tinde către Numărul de aur, cu
cât creşte indicele n.
- 187 -
13.2. ŞIRURI ADITIVE A2: ŞIRUL PELL

1, 2, 5, 12, 29, 70, ...
Şirul poartă denumirea de Şirul Pell şi are

proprietatea că fiecare termen, începând cu al
treilea, este suma dintre dublul precedentului şi
anteprecedent:
an = 2an–1 + an–2 , n = 3,4, ...
Primii doi termeni ai şirului sunt 1 şi 2.
RelaŃia de mai sus mai poate fi scrisă:
an+1 = 2an + an–1
a n+1 2a n +a n-1
=
an an
a n+1 2a +a
lim = lim n n-1
- 188 -
a n+1 a
lim = lim(2 + n-1 )
a n+1 a
lim = 2 + lim n-1
a n+1 1
lim = 2 + lim
n →∞ an n →∞ a n
a n-1
a n+1
Notăm lim =x
n →∞ a
n
RelaŃia de mai sus devine:
1
x = 2+
x
RelaŃia reprezintă ecuaŃia Numărului de argint.
a n+1
Deci lim = ψ2 = θ .
n→∞ an
Concluzie:
În Şirul Pell, raportul supraunitar a doi termeni
consecutivi tinde către Numărul de argint, cu cât
creşte indicele n.
- 189 -
13.3. ŞIRURI ADITIVE A3

1, 3, 10, 33, 109, 360, ...
Şirul nu are o denumire, îl vom denumi Şirul

Aditiv A3, care are proprietatea că fiecare termen,
începând cu al treilea, este suma dintre triplul
precedentului şi antecedent:
an = 3an–1 + an–2 , n = 3,4, ...
Primii doi termeni ai şirului sunt 1 şi 3.
RelaŃia de mai sus, scrisă în alt mod este:
an+1 = 3an + an–1
a n+1 3a n +a n-1
=
an an
a n+1 3a +a
lim = lim n n-1
- 190 -
a n+1 a
lim = lim(3 + n-1 )
a n+1 a
lim = 3 + lim n-1
a n+1 1
lim = 3 + lim
n →∞ an n →∞ a n
a n-1
a n+1
Notăm lim =x
n →∞ an
RelaŃia anterioară devine:
1
x = 3+
x
RelaŃia reprezintă ecuaŃia Numărului dreptun-

ghiular cu rest asemenea de rang 3.
a n+1
Deci lim = ψ3 .
n→∞ an
Concluzie:
În Şirul aditiv A3, raportul supraunitar a doi
termeni consecutivi tinde către Numărul
dreptunghiular cu rest asemenea de rang 3, cu cât
creşte indicele n.
- 191 -

CIRCUITE ELECTRICE CU REZISTORI
14.1. REłELE (GRUPĂRI) DE REZISTORI
14.1.1. GRUPAREA ÎN SERIA A REZISTORILOR
ReŃelele electrice sunt montaje electrice construite

din elemente de circuit (surse, rezistori,
condensatori, inductanŃe, comutatori etc.) şi
conductori de legătură între aceste elemente.
În prezentele aplicaŃii vom analiza o serie de reŃele

electrice cu rezistori.
Punctele din reŃea în care sunt conectaŃi mai mult

de doi conductori, se numesc noduri de reŃea.
Doi sau mai mulŃi rezistori sunt conectaŃi în serie,

dacă sunt plasaŃi pe aceeaşi ramură de reŃea, iar
între ei nu sunt noduri de reŃea.
(a) ReŃea de rezistori conectaŃi în serie (b) Schema echivalentă a

reŃelei (a)
Fig. 51. Gruparea în serie a rezistorilor.
- 192 -
RezistenŃa electrică echivalentă a reŃelei serie de

rezistori, se calculează cu formula:
Re = R1 + R2 + R3 + ... + Rn
Dacă reŃeaua este compusă din rezistori având

aceeaşi rezistenŃă electrică r, rezistenŃa
echivalentă a circuitului va fi:
R e = r r + ... +r = n r , n∈N

+ r +
n termeni
R e = n r , n∈N
14.1.2. GRUPAREA ÎN PARALEL A

REZISTORILOR
Doi sau mai mulŃi rezistori sunt conectaŃi în paralel,

dacă sunt conectaŃi între aceleaşi două noduri.
(a) ReŃea de rezistori conectaŃi în paralel (b) Schema echivalentă a

reŃelei (a)
Fig. 52. Gruparea în paralel a rezistorilor.
- 193 -
RezistenŃa electrică echivalentă a reŃelei în paralel

de rezistori este:
1 1 1 1 1
= + + + ... +
R e R1 R 2 R 3 Rn
Dacă reŃeaua este compusă din rezistori având

aceeaşi rezistenŃă electrică r, rezistenŃa
1 1 1 1 1 n
= + + + ... + =
R e
r r
r r r
n termeni
r
Re = , n∈N
n
Pentru doi rezistori conectaŃi în paralel, formula

rezistenŃei electrice echivalente este:
R 1R 2
Re =
R 1 +R 2
14.2. CIRCUITUL ELECTRIC CU REZISTORI

Ψ1.m(r)
Fie circuitul electric cu un rezistor, circuit pe care

îl vom nota Ψ1.1(r), Ψ fiind litera grecească psi
majusculă.
- 194 -
Fig. 53. Circuitul electric cu un rezistor Ψ1.1 (r).
RezistenŃa echivalentă a circuitului Ψ1.1(r) este

egală cu rezistenŃa electrică a rezistorului r:
Re = r
Considerăm circuitul electric cu doi rezistori de

rezistenŃă electrică egală r, legaŃi în serie, pe care
îl vom nota Ψ1.2(r):
Fig. 54. Circuitul electric cu doi rezistori Ψ1.2 (r).
RezistenŃa electrică echivalentă a circuitului

Ψ1.2(r) este:
Re = 2r
Fie circuitul electric cu trei rezistori de rezistenŃă

electrică egală r, conectaŃi mixt, notat Ψ1.3(r):
- 195 -
Fig. 55. Circuitul electric cu trei rezistori Ψ1.3 (r).
Circuitul electric echivalent Ψ1.3(r) este:
Fig. 56. Circuitul electric echivalent Ψ1.3 (r).

Ψ1.3(r) este:
r 3
R e = r+ = r
2 2
Considerăm circuitul electric cu patru rezistori de

rezistenŃă electrică egală r, conectaŃi mixt, notat
Ψ1.4(r):
- 196 -
Fig. 57. Circuitul electric cu patru rezistori Ψ1.4 (r).

Ψ1.4(r) este:
r • 2r 2r 2 3r 2 +2r 2 5
R e = r+ =r+ = = r
r+2r 3r 3r 3
Având în vedere ultimele două circuite analizate,

respectiv circuitele prezentate în Fig. 55 şi 57
putem deduce o regulă pentru compunerea unei
reŃele nesfârşite de rezistori având aceeaşi
- 197 -
rezistenŃă electrică r, reŃea pe care o vom nota

Ψ1.m(r).
Circuitul electric cu rezistori Ψ1.m(r) rezultă

prin conectarea nesfârşită şi alternativă serie –
paralel a câte unui rezistor având aceeaşi
rezistenŃă electrică r.
Conform acestei reguli, circuitul electric cu cinci

rezistori conectaŃi serie – paralel este:
Fig. 59. Circuitul electric cu cinci rezistori Ψ1.5 (r).

- 198 -
Ψ1.5(r) este:
3 3 2
r• r r
3 2 3 8
R e = r+ 2 =r+ 2 =r+ • r=r+ r= r
3 5 2 5 5 5
r+ r r
2 2
Având în vedere regula mai înainte stabilită,

circuitul electric cu şase rezistori conectaŃi serie –
paralel este:
Fig. 61. Circuitul electric cu şase rezistori Ψ1.6 (r).

- 199 -

Ψ1.6(r) este:
5 5 2
r• r r
5 3 5 13
R e = r+ 3 =r+ 3 =r+ • r=r+ r= r
5 8 3 8 8 8
r+ r r
3 3
Se observă că rezistenŃa electrică a circuitelor cu

rezistori Ψ1(r), este egală cu raportul supraunitar
a doi termeni consecutivi ai Şirului lui Fibonacci,
înmulŃit cu rezistenŃa electrică r a rezistorului
comodul.
Circuitul electric cu rezistori Ψ1.m(r) este:
Fig. 63. Circuitul electric cu m rezistori Ψ1.m (r).
La limită, rezistenŃa electrică echivalentă a

circuitului Ψ1.m(r) este:
1+ 5
R e =ϕr , ϕ =
2
- 200 -
Dacă facem raportul dintre măsurile rezistenŃei

echivalente a circuitului şi rezistenŃei rezistorului
comodul, obŃinem:
ϕr 1+ 5
= ϕ, ϕ =
r 2
Concluzie:
În circuitul electric cu rezistori Ψ1.m(r), raportul
măsurilor rezistenŃei echivalente a circuitului şi
rezistenŃei rezistorului comodul, este egal cu
SecŃiunea de aur.
14.3. CIRCUIT ELECTRIC CU REZISTORI

Ψ2.m(r)
Fie circuitul electric cu un rezistor, pe care îl vom

nota Ψ2.1(r):

Ψ1.1(r) este egală cu rezistenŃa electrică a
rezistorului r:
- 201 -
Re = r
Considerăm circuitul electric cu doi rezistori de

Fig. 65. Circuitul electric cu doi rezistori Ψ2.2 (r).

Ψ2.2(r) este:
Re = 2r
Fie circuitul electric cu patru rezistori de

Ψ2.3(r):
Fig. 66. Circuitul electric cu patru rezistori Ψ2.3 (r).

- 202 -

Ψ2.3(r) este:
r 5
R e = 2r+ = r
2 2
Fie circuitul electric cu şase rezistori de rezistenŃă


- 203 -

Ψ2.4(r) este:
r
• 2r
2 r2 2 12
R e = 2r+ =2r+ =2r+ r= r
r 5 5 5
+2r r
2 2
Considerăm circuitul electric cu opt rezistori de

Ψ2.5(r):
Fig. 70. Circuitul electric cu opt rezistori Ψ2.5 (r).

- 204 -

Ψ2.5(r) este:
r 5 5 2
• r r
5 1 29
R e = 2r+ 2 2 =2r+ 4 =2r+ r • r= r
r 5 6 4 3 12
+ r r
2 2 2
Având în vedere ultimile două circuite analizate,

respectiv circuitele prezentate în Fig. 68 şi 70,
Ψ2.m(r).

paralel a câte doi rezistori având aceeaşi

- 205 -

a doi termeni consecutivi ai Şirului Pell, înmulŃit
cu rezistenŃa electrică r a rezistorului comodul.
Circuitul electric echivalent Ψ2.m(r) este:

R e =θr , θ = 1 + 2

comodul, obŃinem:
θr
= θ , θ = 1+ 2
r
Concluzie:
Numărul de argint.
- 206 -

Ψ3.m(r)
Fie circuitul electric cu un rezistor, circuit pe care


Ψ3.1(r) este egală cu rezistenŃa electrică a
rezistorului r:
Re = r
Considerăm circuitul electric cu trei rezistori de

Fig. 74. Circuitul electric cu trei rezistori Ψ3.2 (r).

- 207 -

Ψ3.2(r) este:
Re = 3r
Fie circuitul electric cu şase rezistori de rezistenŃă


Ψ3.3(r) este:
- 208 -
1 10
R e = 3r+ r= r
3 3
Fie circuitul electric cu nouă rezistori de

Ψ3.4(r):
Fig. 77. Circuitul electric cu nouă rezistori Ψ3.4 (r).
RezistenŃa echivalentă a circuitului Ψ3.4(r) este:
1
r • 3r
r2 3 33
R e = 3r+ 3 =3r+ =3r+ r= r
r 10 10 10
+3r r
3 3
- 209 -
Considerăm circuitul electric cu doisprezece

rezistori de rezistenŃă electrică egală r, conectaŃi
mixt, pe care îl vom nota Ψ3.5(r):
Fig. 79. Circuitul electric cu doisprezece rezistori Ψ3.5 (r).

Ψ3.5(r) este:
1 10 10 2
r• r r
3 3 9 10 109
R e = 3r+ =3r+ =3r+ r= r
r 10 11 33 33
+ r r
3 3 3

- 210 -

a doi termeni consecutivi ai Şirului aditiv A3,
înmulŃit cu rezistenŃa electrică r a rezistorului
comodul.
Având în vedere ultimele două circuite analizate,

respectiv circuitele prezentate în Fig. 77 şi 79,
Ψ3.m(r).

paralel a câte trei rezistori având aceeaşi
Circuitul electric cu rezistori Ψ3.m(c) este:

3 + 13
R e =ψ 3 r , ψ 3 =
2

- 211 -

comodul, obŃinem:
ψ 3r 3 + 13
= ψ 3 , ψ3 =
r 2
Concluzie:
Numărul dreptunghiular cu rest asemenea de
rang 3.

Ψn.m(r)
łinând seama de circuitele electrice cu m rezistori

Ψ1.m(r), Ψ2.m(r) şi Ψ3.m(r), respectiv circuitele din
Fig. 63, 72 şi 81, putem deduce o regulă generală
pentru compunerea unei reŃele nesfârşite de
rezistori având aceeaşi rezistenŃă electrică r, reŃea
pe care o vom nota Ψn.m(r).
Circuitul electric cu rezistori Ψn.m(r) rezultă

paralel a câte n rezistori de aceeaşi rezistenŃă
electrică r:
- 212 -
Fig. 82. Circuitul electric cu m rezistori Ψn.m (r).

circuitului Ψn.m(r) este:
n+ n 2 +4
R e =ψ n r , ψ n = , n∈N
2

comodul, obŃinem:
ψnr n+ n 2 +4
= ψn , ψn = , n∈N
r 2
Concluzie:
În circuitul electric cu n rezistori Ψn.m(r), raportul
rezistenŃei rezistorului comodul, este egal cu unul
dintre numerele dreptunghiulare cu rest asemenea.
- 213 -

CIRCUITE ELECTRICE CU CONDENSATORI
15.1. REłELE (GRUPĂRI) DE CONDENSATORI
15.1.1. GRUPAREA ÎN SERIE

A CONDENSATORILOR
Doi sau mai mulŃi condensatori sunt conectaŃi în

serie, dacă sunt plasaŃi pe aceeaşi ramură de
reŃea, iar între ei nu sunt noduri de reŃea.
Reamintim că nodurile de reŃea sunt punctele din

reŃea în care sunt conectaŃi mai mult de doi
conductori.
(a) ReŃea de condensatori conectaŃi în serie (b) Schema echivalentă

a reŃelei (a)
Fig. 83. Gruparea în serie a condensatorilor.
Capacitatea echivalentă a reŃelei în serie de

condensatori este:
- 214 -
1 1 1 1 1
= + + + ... +
Ce C1 C2 C3 Cn
Dacă reŃeaua este compusă din condensatori

având aceeaşi capacitate c, capacitatea
1 1 1 1 1 n
= + + + ... + = , n ∈ N
Ce
c c c c c
n termeni
c
Ce = , n∈N
n
Pentru doi condensatori conectaŃi în serie,

formula capacităŃii echivalente este:
C1C 2
Ce =
C1 +C 2
15.1.2. GRUPAREA ÎN PARALEL

A CONDENSATORILOR
Doi sau mai mulŃi condensatori sunt conectaŃi în

paralel, dacă sunt conectaŃi între aceleaşi două noduri.
- 215 -
(a) ReŃea de condensatori conectaŃi în paralel (b) Schema echivalentă

a reŃelei (a)
Fig. 84. Gruparea în paralel a condensatorilor.
Capacitatea echivalentă a reŃelei în paralel de

condensatori este:
Ce = C1 + C2 + C3 + ... + Cn
Dacă reŃeaua este compusă din condensatori

având aceeaşi capacitate c, capacitatea
Ce = c c + ... +c = n c , n ∈ N

+ c +
n termeni
Ce = nc , n ∈ N
15.2. CIRCUITUL ELECTRIC CU

CONDENSATORI Ψ1.m(c)
Fie circuitul electric cu un condensator, circuit pe

- 216 -
care îl vom nota Ψ1.1(c).
Fig. 85. Circuitul electric cu un condensator Ψ1.1 (c).
Capacitatea echivalentă a circuitului Ψ1.1(c) este

egală cu capacitatea c a condensatorului:
Ce = c
Considerăm circuitul electric cu doi condensatori

de capacitate egală c, legaŃi în paralel, pe care îl
vom nota Ψ1.2(c):
Fig. 86. Circuitul electric cu doi condensatori Ψ1.2 (c).
Capacitatea echivalentă a circuitului Ψ1.2(c) este:
Ce = 2c
Fie circuitul electric cu trei condensatori de

capacitate egală c, conectaŃi mixt, notat Ψ1.3(c):
- 217 -
Fig. 87. Circuitul electric cu trei condensatori Ψ1.3 (c).
Circuitul electric echivalent Ψ1.3(c) este:
Fig. 88. Circuitul electric echivalent Ψ1.3 (c).
1 3
Ce = c+ c = c
2 2
Considerăm circuitul electric cu patru

condensatori de capacitate egală c, conectaŃi mixt,
notat Ψ1.4(c):
- 218 -
Fig. 89. Circuitul electric cu patru condensatori Ψ1.4 (c).
c • 2c 2c2 5
Ce = c+ =c+ = c
c+2c 3c 3
Fie circuitul electric cu cinci condensatori de

- 219 -
Fig. 91. Circuitul electric cu cinci condensatori Ψ1.5 (c).
3 3 2
c• c c
3 2 3 8
Ce = c+ 2 =c+ 2 =c+ • c=c+ c= c
3 5 2 5 5 5
c+ c c
2 2
- 220 -
Având în vedere circuitele analizate, putem

deduce o regulă pentru compunerea unei reŃele
nesfârşite de condensatori de aceeaşi capacitate c,
reŃea pe care o vom nota Ψ1.m(c).
Circuitul electric cu condensatori Ψ1.m(c) rezultă

prin conectarea nesfârşită şi alternativă paralel –
serie a câte unui condensator de aceeaşi capacitate
c, cu condensatorul montat anterior în reŃea.
Capacitatea circuitelor cu condensatori Ψ1(c) este

egală cu raportul supraunitar a doi termeni
consecutivi ai Şirului lui Fibonacci, înmulŃit cu
capacitatea c a condensatorului comodul.
Circuitul electric echivalent Ψ1.m(c) este:
Fig. 93. Circuitul electric cu m condensatori Ψ1.m (c).

- 221 -
La limită, capacitatea echivalentă a circuitului

Ψ1.m(c) este:
1+ 5
Ce =ϕc , ϕ =
2
Dacă facem raportul dintre măsurile capacităŃii

echivalente a circuitului şi capacităŃii
condensatorului comodul, obŃinem:
ϕc 1+ 5
= ϕ, ϕ =
c 2
Concluzie:
În circuitul electric cu condensatori Ψ1.m(c), raportul
măsurilor capacităŃii echivalente a circuitului şi
capacităŃii condensatorului comodul, este egal cu
SecŃiunea de aur.


care îl vom nota Ψ2.1(c):

- 222 -

Ce = c
Considerăm circuitul electric cu doi condensatori

vom nota Ψ2.2(c):
Fig. 95. Circuitul electric cu doi condensatori Ψ2.2 (c).
Ce = 2c
Fie circuitul electric cu patru condensatori de

Fig. 96. Circuitul electric cu patru condensatori Ψ2.3 (c).

- 223 -
c 5
Ce = 2c+ = c
2 2
Fie circuitul electric cu şase condensatori de

Fig. 98. Circuitul electric cu şase condensatori Ψ2.4 (c).

- 224 -
c
• 2c
c2 2 12
Ce = 2c+ 2 =2c+ =2c+ c= c
c 5 5 5
+2c c
2 2
Considerăm circuitul electric cu opt condensatori

de capacitate egală c, conectaŃi mixt, notat Ψ2.5(c):
Fig. 100. Circuitul electric cu opt condensatori Ψ2.5 (c).

- 225 -
1 5 5 2
c• c c
5 2 5 29
Ce = 2c+ 2 2 =2c+ 4 =2c+ • c=2c+ c = c
1 5 6 4 6 12 12
c+ c c
2 2 2
Având în vedere circuitele prezentate în Fig. 95,

96, 98 şi 100, putem deduce o regulă pentru
compunerea unei reŃele nesfârşite de condensatori
având aceeaşi capacitate c, reŃea pe care o vom
nota Ψ2.m(c).
Circuitul electric cu condensatori Ψ2.m(c)

rezultă prin conectarea nesfârşită şi alternativă
paralel – serie a unui grup de câte doi
condensatori de aceeaşi capacitate c, cu grupul de
condensatori montat anterior în reŃea.

- 226 -
consecutivi ai Şirului Pell, înmulŃit cu capacitatea

c a condensatorului comodul.
Circuitul electric echivalent Ψ2.m(c) este:

Ψ2.m(c) este:
Ce =θc , θ = 1 + 2

echivalente a circuitului şi capacităŃii
condensatorului comodul, obŃinem:
θc
= θ , θ = 1+ 2
c
- 227 -
Concluzie:
Numărul de argint.


care îl vom nota Ψ3.1(c):

Ce = c
Considerăm circuitul electric cu trei condensatori

vom nota Ψ3.2(c):
- 228 -
Fig. 104. Circuitul electric cu trei condensatori Ψ3.2 (c).
Ce = 3c
Fie circuitul electric cu şase condensatori de

Fig. 105. Circuitul electric cu şase condensatori Ψ3.3 (c).

- 229 -
1 10
Ce = 3c+ c= c
3 3
Fie circuitul electric cu nouă condensatori de

Fig. 107. Circuitul electric cu nouă condensatori Ψ3.4 (c).

- 230 -
1
c • 3c
c2 3 33
Ce = 3c+ 3 =3c+ =3c+ c= c
c 10 10 10
+3c c
3 3
Având în vedere ultimele trei circuite analizate,

respectiv circuitele prezentate în Fig. 104, 105 şi
107, putem deduce o regulă pentru compunerea
unei reŃele nesfârşite de condensatori având
aceeaşi capacitate c, reŃea pe care o vom nota
Ψ3.m(c).
Circuitul electric cu condensatori Ψ3.m(c)

paralel – serie a unui grup de câte trei
condensatori de aceeaşi capacitate c, cu grupul de
- 231 -
condensatori montat anterior în reŃea.

consecutivi ai Şirului aditiv A3 înmulŃit cu
capacitatea c a condensatorului comodul.
Circuitul electric cu condensatori Ψ3.m(c) este:

Ψ3.m(c) este:
3 + 13
Ce =ψ 3c , ψ 3 =
2

echivalente a circuitului şi capacităŃii condensa-
- 232 -
torului comodul, obŃinem:
ψ 3c 3 + 13
= ψ 3 , ψ3 =
c 2
Concluzie:
Numărul dreptunghiular cu rest asemenea de rang 3.

CONDENSATORI Ψn.m(c)
łinând seama de circuitele electrice cu m

condensatori Ψ1.m(c), Ψ2.m(c) şi Ψ3.m(c), respectiv
circuitele din Fig. 93, 102 şi 109, putem deduce o
regulă generală pentru compunerea unei reŃele
nesfârşite de condensatori având aceeaşi
capacitate c, reŃea pe care o vom nota Ψn.m(c).
Circuitul electric cu condensatori Ψn.m(c)

paralel – serie a unui grup de câte n condensatori
de aceeaşi capacitate c, cu grupul de condensatori
montat anterior în reŃea.
- 233 -
Fig. 110. Circuitul electric cu m condensatori Ψn.m (c).

Ψn.m(c) este:
n+ n 2 +4
C e =ψ n c , ψ n = , n∈N
2

echivalente a circuitului şi capacităŃii condensa-
torului comodul, obŃinem:
ψnc n+ n 2 +4
= ψn , ψn = , n∈N
c 2
- 234 -
Concluzie:
În circuitul electric cu condensatori Ψn.m(c), raportul
asemenea.
- 235 -
16. SISTEMUL APLICAłIILOR

DREPTUNGHIULARE
CU REST ASEMENEA
16.1. NATURA RAPORTULUI REPREZENTÂND

NUMERELE DREPTUNGHIULARE
CU REST ASEMENEA
Datele privind natura raportului reprezentând

numerele dreptunghiulare cu rest asemenea,
sunt sintetizate în tabelul următor:
Natura raportului reprezentând
numerele dreptunghiulare cu rest
asemenea
Denumirea Mărimea Mărimea
Denumirea
Nr. grupei aplicaŃiei caracteristică a caracteristică a
aplicaŃiei sau
crt. sau clasei de aplicaŃiei sau aplicaŃiei sau
clasei de aplicaŃii
aplicaŃii clasei de aplicaŃii clasei de aplicaŃii
corespunzătoare corespunzătoare
numărătorului numitorului
raportului raportului
0 1 2 3 4
Segmentele de
Segmentul de
dreaptă Segmentul de Segmentul de
1 dreaptă împărŃit
împărŃite dreaptă major dreaptă minor
în raportul ψn
printr-un punct
CircumferinŃa
CircumferinŃa
cercului
cercului Arcul de cerc Arcul de cerc
2 împărŃită în două
împărŃită prin major minor
arce de cerc de
două puncte
raport ψn
Triunghiuri
3 Triunghiurile alfa Latură Bază
isoscele
Triunghiuri
4 Triunghiul penta isoscele Bază Latură
- 236 -
Triunghiurile Triunghiuri
5 Catetă majoră Catetă minoră
beta dreptunghice
6 Ipotenuză Catetă minoră
gama dreptunghice
7 Latură majoră Latură minoră
delta α oarecare
Dreptunghiurile
8 Dreptunghiuri Lungime LăŃime
cu rest asemenea
Pentagonul Poligoane
9 Diagonală Latură
regulat regulate
Octogonul Poligoane
10 Diagonala a doua Latură
regulat regulate
Piramidele Piramide
11 Apotemă Apotema bazei
regulate clasa A regulate
Piramidele Piramide
12 Apotemă ÎnălŃime
regulate clasa B regulate
Piramidele Piramide
13 Muchie Semilatura bazei
regulate clasa C regulate
Piramidele Piramide
14 Muchie Apotemă
regulate clasa D regulate
Piramidele Piramide ProiecŃia muchiei
15 Muchie
regulate clasa E regulate pe bază
Piramidele Piramide
16 Muchie ÎnălŃime
regulate clasa F regulate
Conurile
Conuri Raza cercului de
17 circulare drepte Generatoare
circulare drepte bază
clasa A
Conurile
Conuri
18 circulare drepte Generatoare ÎnălŃime
circulare drepte
clasa B
19 Icosaedrul Poliedre Diagonala = LăŃimea
regulat regulate lungimea Dreptunghiului
Dreptunghiului de de aur conŃinut =
aur conŃinut Latura
icosaedrului
20 Dodecaedrul Poliedre Lungimea LăŃimea
regulat regulate Dreptunghiului de Dreptunghiului
aur conŃinut de aur conŃinut
21 Unghiul Unghiuri
determinat de determinate de
două semidrepte două
având aceeaşi semidrepte
origine, împărŃit având aceeaşi Unghiul major Unghiul minor
în raportul ψn origine,
împărŃite
printr-o
semidreaptă
22 Unghiul complet Unghiuri
împărŃit în două complete
părŃi de raport ψn împărŃite prin
două
Unghiul major Unghiul minor
semidrepte
având originea
în vârful
unghiului
23 Triunghiurile Triunghiuri Unghiul de la Unghiul opus
epsilon isoscele bază bazei
- 237 -
24 Triunghiurile Triunghiuri Unghiul opus Unghiul de la
zeta isoscele bazei bază
25 Triunghiurile eta Triunghiuri Unghiul opus Unghiul opus
dreptunghice catetei majore catetei minore
26 Triunghiurile teta Triunghiuri
Unghi Unghi
γ oarecare
27 SuprafaŃa SuprafaŃa Sectorul de cerc Sectorul de cerc
cercului cercului major minor
împărŃită prin împărŃită în
două sectoare de două
cerc de raport al semidrepte
ariilor ψn având originea
în centrul
cercului
28 Circuitul electric Circuite RezistenŃa RezistenŃa
cu rezistori Ψ electrice cu electrică electrică a
rezistori echivalentă a rezistorului
comodulate circuitului comodul
29 Circuitul electric Circuite Capacitatea Capacitatea
cu condensatori electrice cu echivalentă a condensatorului
Ψ condensatori circuitului comodul
comodulate
Aşa cum putem constata din coloanele 3 şi 4 ale

tabelului, respectiv pentru mărimile caracteristice
ale aplicaŃiei sau clasei de aplicaŃii corespunzătoare
numărătorului şi numitorului raportului
reprezentând numerele dreptunghiulare cu rest
asemenea, în cazul figurilor geometrice, acest raport
se regăseşte între măsurile anumitor elemente
segmentale sau unghiulare.
În cazul suprafeŃei cercului împărŃită în două

sectoare de cerc de raport al ariilor ψn (poz. 27 din
tabel), deşi raportul la care facem referire este între
măsurile a două elemente reprezentând suprefeŃe,
respectiv sectorul de cerc major şi sectorul de cerc
minor, acestora le corespund fie elemente
segmentale, fie elemente unghiulare (suprafeŃele
respective sunt proporŃionale cu arcele de cerc sau
unghiurile la centru corespunzătoare).
În ceea ce priveşte aplicaŃiile din fizică ale

- 238 -
numerelor dreptunghiulare cu rest asemenea, în

circuitele electrice cu rezistori şi condensatori
comodulate (circuite care au în compunere numai
elemente identice), prin gruparea rezistorilor ori a
condensatorilor comodul în aceeaşi secvenŃă
specifică, pot fi generate reŃele nesfârşite (reŃele
ideale), în care raportul dintre mărimile rezistenŃei
electrice echivalente sau capacităŃii echivalente a
circuitului şi rezistenŃei electrice a rezistorului
comodul, respectiv capacitatea condensatorului
comodul, să fie egal cu unul dintre numerele
łinând seama de cele mai sus prezentate, putem

deduce o proprietate generală a sistemului
aplicaŃiilor care generează numere dreptunghiulare
cu rest asemenea:
Raportul măsurilor unor mărimi caracteristice ale

acestui sistem de aplicaŃii, este egal cu unul dintre
numerele dreptunghulare cu rest asemenea.
16.2. COMODULAREA APLICAłIILOR

DREPTUNGHIULARE
CU REST ASEMENEA
O altă proprietate care caracterizează sistemul

aplicaŃiilor care generează numere dreptunghiu-
lare cu rest asemenea, care se manifestă în multe
dintre aceste aplicaŃii, este comodularea.
- 239 -
Comodularea geometrică constă în egalitatea unor

elemente segmentale sau unghiulare, ori în
congruenŃa unor figuri geometrice.
O subclasă a aplicaŃiilor geometrice comodulate

care generează numere dreptunghiulare cu rest
asemenea, este reprezentată de către două
poligoane regulate şi două poliedre regulate:
Pentagonul regulat şi Octogonul regulat şi respectiv
Icosaedrul regulat şi Dodecaedrul regulat. Aceste
aplicaŃii geometrice sunt comodulate prin definiŃie.
Comodularea în circuitele electrice, constă în

circuite compuse din elemente identice, în cazul
de faŃă rezistori sau condensatori identici.
Comodularea se regăseşte chiar şi în clasa

numerelor dreptunghiulare cu rest asemenea,
precum şi în clasa şirurilor aditive An.
În cazul numerelor dreptunghiulare cu rest

asemenea, ne referim aici la structura unor
expresii ale acestor numere.
Aşa cum am rătat în secŃiunea 5, Numărul de aur

are proprietatea:
1
φ=1+
φ
Înlocuind succesiv în membrul al doilea al relaŃiei

pe φ cu expresia 1+1/φ, obŃinem în expresia
Numărului de aur o fracŃie continuă:
- 240 -
1
ψ = ϕ = 1+
1 1
1+
1
1+
1+...
EcuaŃia numărului de aur
x2 – x – 1 = 0
mai poate fi scrisă sub forma:
x = 1+ x
Înlocuind în această ecuaŃie pe x cu Numărul de

aur, rezultă următoarea proprietate a acestuia:
ϕ = 1+ϕ
Înlocuind succesiv în membrul al doilea al relaŃiei

pe φ cu expresia 1+ϕ , obŃinem în expresia
Numărului de aur ca o rădăcină pătrată continuă:
ψ = θ = 1+ 1+ 1+...
1
Expresiile de mai sus ale Numărului de aur, sunt

o combinaŃie a unui singur număr, numărul 1.
Proprietatea similară primei proprietăŃi a

Numărului de aur prezentate aici, în cazul
Numărului de argint este:
- 241 -
1
θ= 2+
θ
Înlocuind succesiv în membrul al doilea al relaŃiei,

1
pe θ cu expresia 2 + , obŃinem în expresia
θ
Numărului de argint, o combinaŃie a numărului 2:
1
ψ = θ= 2+
2 1
2+
1
2+
2 +...
Similar, orice număr dreptunghiular cu rest

asemenea ψn, poate fi exprimat ca o combinaŃie a
numărului natural n:
1
ψ = n+
n 1
n+
1
n+
n +...
După cum se poate observa din expresiile de mai

sus, numerele dreptunghiulare cu rest asemenea
au o structură comodulată la infinit, adică pot fi
obŃinute printr-o combinaŃie nesfârşită a aceluiaşi
număr natural.
Putem spune că şirurile aditive An au şi ele o

structură comodulată: termenii acestora sunt
constituiŃi din numere naturale, respectiv numere
comodulate ce au drept comodul numărul 1.
- 242 -
De exemplu pentru Şirul lui Fibonacci, termenii

şirului pot fi exprimaŃi ca sume al numărului 1:
1=1
2=1+1
3=1+1+1
5=1+1+1+1+1
..................................
16.3. CLASIFICAREA ŞI GRAFUL

APLICAłIILOR CARE GENEREAZĂ NUMERE
DREPTUNGHIULARE CU REST ASEMENEA
Analizând proprietăŃile aplicaŃiilor care generează

numere dreptunghiulare cu rest asemenea,
ajungem la următoarea concluzie: cvasitotalitatea
aplicaŃiilor includ alte aplicaŃii.
Această proprietate de includere conduce la o

ierarhizare / clasificare a acestor aplicaŃii sau
clase de aplicaŃii în şase ordine:
1. Ordinul 6 – cuprinde aplicaŃiile care nu includ

şi nu sunt incluse în alte aplicaŃii;
2. Ordinul 5 – cuprinde aplicaŃiile care nu includ
alte aplicaŃii şi care sunt incluse în aplicaŃii de
ordin 3 sau 4;
3. Ordinul 4 – cuprinde aplicaŃiile care includ
aplicaŃii de ordin 5 şi care sunt incluse în aplicaŃii
de ordin 2 sau 3;
- 243 -
aplicaŃii de ordin 4 sau 5 şi care sunt incluse în

aplicaŃii de ordin 1 sau 2;
aplicaŃii de ordin 3 sau 4 şi care sunt incluse în
aplicaŃii de ordin 1;
aplicaŃii de ordin 2 sau 3 şi care nu sunt incluse
în alte aplicaŃii.
Sistemul aplicaŃiilor care generează numere

dreptunghiulare cu rest asemenea poate fi redus
la 43 de aplicaŃii sau clase de aplicaŃii cu
proprietăŃi distincte, conform tabelului următor:
Denumirea aplicaŃiei sau

Nr.crt. al
Ordinul clasei de aplicaŃii cu
aplicaŃiilor
Nr. aplicaŃiei / proprietăŃi distincte care
/ claselor Comodulare
crt. clasei de generează numere
de aplicaŃii
aplicaŃii dreptunghiulare cu rest
conŃinute
asemenea
0 1 2 3 4
1 1 Icosaedrul regulat 3,4,11 şi 13 da
2 1 Dodecaedrul regulat 5,13 şi 14 da
3 2 Piramida icosaedrală 2 12 şi 22 da
4 2 Piramida icosaedrală 3 12 şi 22 da
5 2 Piramida dodecaedrală 1 12 şi 22 da
Piramidele regulate
6 2 15 da
Bn , Cn , Dn , En şi Fn
7 2 Piramidele regulate An 15 şi 16 da
Conurile circulare drepte
8 2 15 şi 17 -
clasa An
Conurile circulare drepte
9 2 15 -
clasa Bn
Dreptunghiurile cu rest 13,16 şi
10 2 da
asemenea de rang n 29
11 3 Piramida icosaedrală 1 22 da
12 3 Pentagonul regulat 23 şi 25 da
13 3 Dreptunghiul de aur 22 şi 33 da
14 3 Piramida dodecaedrală 2 25 da
15 3 Triunghiurile gama n 26 -
16 3 Triunghiurile beta n 22 şi 34 -
17 3 Conul circular drept A1 26 şi 35 -
18 3 Octogonul regulat 29 şi 36 da
- 244 -
19 3 Triunghiurile alfa n 23 -
20 3 Triunghiurile delta α n 31 -
SuprafaŃa cercului
împărŃită în două sectoare 30,32 şi
21 3 -
de cerc de raport al ariilor 37
ψn
22 4 Triunghiul beta 1 33 -
23 4 Triunghiul alfa 1 33 da
Segmentele de dreaptă
24 4 33 -
împărŃite în raportul ψn
25 4 Triunghiul penta 33 da
26 4 Triunghiul gama 1 33 -
Unghiurile determinate de
două semidrepte având
27 4 37 -
aceeaşi origine, împărŃite
în raportul ψn
28 4 Triunghiul delta α 2 36 -
29 4 Dreptunghiul de argint 34 Da
SuprafaŃa cercului
împărŃită în două sectoare
30 4 35 -
de cerc de raport al ariilor
ψ1
31 4 Triunghiul delta α 1 33 -
CircumferinŃa cercului
împărŃită în două arce de
32 4 37 -
cerc de raport al
lungimilor ψn
Segmentul de dreaptă
33 5 - -
împărŃit în raportul ψn= ψ1
34 5 Triunghiul beta 2 - -
Sectorul de cerc parte
majoră care rezultă din
împărŃirea suprafeŃei
35 5 - -
cercului în două sectoare
de cerc de raport al ariilor
ψ1
36 5 Triunghiul octomodul - da
Unghiurile complete
37 5 împărŃite în două părŃi de - -
raport ψn
38 6 Triunghiurile epsilon n - -
39 6 Triunghiurile zeta n - -
40 6 Triunghiurile eta n - -
41 6 Triunghiurile teta γ n - -
Circuitul electric cu
42 6 - da
rezistori Ψ
Circuitul electric cu
43 6 - da
condensatori Ψ
- 245 -
ProprietăŃile acestor 43 de aplicaŃii sunt

sintetizate în graful din Fig. 111.
Nodurile reprezintă aplicaŃiile sau clasele de

aplicaŃii ale numerelor dreptunghiulare cu rest
asemenea, iar arcele reprezintă proprietatea prin
care o astfel de aplicaŃie sau clasă de aplicaŃii
conŃine o altă aplicaŃie sau clasă de aplicaŃii.
Fiecărui nod îi corespunde numărul curent al

aplicaŃiei sau clasei de aplicaŃii din tabel.
AplicaŃiile sau clasele de aplicaŃii comodulate sunt

simbolizate prin puncte albe, iar cele
necomodulate sunt simbolizate prin puncte negre.
Şirurile verticale ale nodurilor reprezintă ordinele

aplicaŃiilor sau claselor de aplicaŃii. Şirurile
ordinelor sunt dispuse crescător de la stânga spre
dreapta.
- 246 -
Fig. 111. Graful aplicaŃiilor care generează

numere dreptunghiulare cu rest asemenea.
- 247 -
BIBLIOGRAFIE
K.H.BACHMANN şi alŃii, Mică enciclopedie

matematică, Editura Tehnică, Bucureşti, 1980;
VASILE BOBANCU, DicŃionar de matematici

generale, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti,
1974;
FLORICA T. CÂMPAN, Povestiri cu proporŃii şi

simetrii, Editura Albatros, Bucureşti, 1985;
MATILA C. GHYCA, Estetică şi teoria artei, Editura

ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981;
JAY HAMBIDGE, The Elements of Dynamic

Symetry, Dover Publications, Inc., New York, 1967;
MARIO LIVIO, SecŃiunea de aur: Povestea lui phi,

cel mai uimitor număr, Humanitas, Bucureşti,
2005;
ROMULUS SFICHI, Caleidoscop de fizică, Editura

Albatros, Bucureşti, 1988;
JOSÉ ANTONIO RUÌZ DE LA ROSA, Traza y

Simetria de la Arquitectura: en la Antigüedad y
Medievo, Sevicio de Publicaciones de la Universidad
de Sevilla, Serie: Arquitectura, num. 10-1987;
- 248 -
ICOSAHEDRON AND Φ,
http://www.ac-noumea.nc/maths/polihedr/
stuff/ gold_icosahedron.pdf;
TEORIE ŞI PRACTICĂ ELECTRONICĂ,

http://eprofu.ro/electronica/
CUPRINS
Introducere …………………………………………… 5
I. AplicaŃii geometrice care generează numere

dreptunghiulare cu rest asemenea ……………….. 9
A. AplicaŃii geometrice segmentale care generează

numere dreptunghiulare cu rest asemenea ………. 11
1. Numerele dreptunghiulare cu rest asemenea.

DefiniŃia generală. EcuaŃia generală. Valori.
Formula generală. DefiniŃii particulare ……. 13
2. ProprietăŃi ale aplicaŃiilor geometrice care
generează numere dreptunghiulare cu rest
asemenea …………………………………... 19
3. AplicaŃiile 1:
Segmentul de dreaptă împărŃit printr-un
punct. CircumferinŃa cercului împărŃită prin
două puncte ………………………………... 21
3.1. Segmentul de dreaptă împărŃit în
raportul ψn ………………………….. 22
3.2. CircumferinŃa cercului împărŃită în
două arce de cerc de raport ψn ……... 26
4. AplicaŃiile 2:
Triunghiuri ………………………………… 29
4.1. Triunghiuri isoscele ………………... 29
4.2. Triunghiuri dreptunghice …………... 37
4.3. Triunghiuri oarecare ……………….. 45
4.3.1. Triunghiul octomodul ……... 50
- 250 -
5. AplicaŃiile 3:
Dreptunghiuri. Dreptunghiurile cu rest
asemenea …………………………………... 55
6. AplicaŃiile 4:
Poligoane regulate …………………………. 65
6.1. Pentagonul regulat …………………. 65
6.2. Octogonul regulat ………………….. 67
7. AplicaŃiile 5:
Piramide regulate ………………………….. 71
7.1. Piramida de aur. RelaŃia lui Herodot . 71
7.2. Numere dreptunghiulare cu rest
asemenea, ca raport între elementele
segmentale ale piramidei regulate …. 74
7.3. Piramide regulate pătrate. RelaŃia lui
Herodot generalizată ……………….. 78
8. AplicaŃiile 6:
Conuri circulare drepte …………………….. 103
8.1. Analogia dintre piramidele regulate
şi conurile circulare drepte. Conul de
aur. Conul circular drept B1………… 103
8.2. Generalizarea relaŃiei lui Herodot în
cazul conului de aur ………………... 110
8.3. Generalizarea relaŃiei lui Herodot în
cazul conului circular drept B1 …….. 112
9. AplicaŃiile 7:
Poliedre Regulate ………………………….. 115
9.1. Icosaedrul regulat. Piramide
icosaedrale …………………………. 115
9.2. Dodecaedrul regulat. Piramide
dodecaedrale………………………... 131
B. AplicaŃii geometrice unghiulare care generează

numere dreptunghiulare cu rest asemenea ………. 151
- 251 -
10. AplicaŃiile 8:
Unghiul împărŃit printr-o semidreaptă.
Unghiul complet împărŃit în două părŃi ……. 153
10.1. Unghiul determinat de două
semidrepte având aceeaşi origine
împărŃit în raport ψn ………………... 153
10.2. Unghiul complet împărŃit în două
părŃi de raport ψn …………………… 156
11. AplicaŃiile 9:
Triunghiuri ………………………………… 159
11.1. Triunghiuri isoscele ………………... 159
11.2. Triunghiuri dreptunghice …………... 168
11.3. Triunghiuri oarecare …………...…... 172
12. AplicaŃiile 10:
SuprafaŃa cercului împărŃită în două sectoare
de cerc de raport al ariilor ψn ……………… 177
12.1. Sectorul de cerc parte majoră care
rezultă din împărŃirea suprafeŃei
cercului în două sectoare de cerc de
raport al ariilor ψ1 ………………….. 178
II. AplicaŃii în fizică care generează numere

dreptunghiulare cu rest asemenea ……………….. 183
13. Şiruri aditive an ……………………………. 185

13.1. Şiruri aditive A1: Şirul lui Fibonacci . 185
13.2. Şiruri aditive A2: Şirul Pell ………... 187
13.3. Şiruri aditive A3 ……………………. 189
Circuite electrice cu rezistori ……………… 191
14.1. ReŃele (grupări) de rezistori ………... 191
14.1.1. Gruparea în seria a
rezistorilor ………………. 191
- 252 -
14.1.2. Gruparea în paralel a

rezistorilor ………………. 192
14.2. Circuitul electric cu rezistori ψ1.m(r) 193
14.5. Circuitul electric cu rezistori ψn.m(r) 211
Circuite electrice cu condensatori …………. 213
15.1. ReŃele (grupări) de condensatori …... 213
15.1.1. Gruparea în serie a
condensatorilor ………….. 213
15.1.2. Gruparea în paralel a
condensatorilor ………….. 214
15.2. Circuitul electric cu condensatori
ψ1.m(c) ……………………………… 215
ψ2.m(c) ……………………………… 221
ψ3.m(c) ……………………………… 227
ψn.m(c) ……………………………… 232
16. Sistemul aplicaŃiilor care generează numere
dreptunghiulare cu rest asemenea …………. 235
16.1. Natura raportului reprezentând
numerele dreptunghiulare cu rest
asemenea …………………………... 235
16.2. Comodularea aplicaŃiilor care
generează numere dreptunghiulare cu
rest asemenea ………………………. 238
16.3. Clasificarea şi graful aplicaŃiilor care
generează numere dreptunghiulare cu
rest asemenea ………………………. 242
Bibliografie …………………………………………... 247

Aplicatii Care Genereaza Numere - 02 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aplicatii Care Genereaza Numere - 02 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mihai Baciu

Descrierea CIP a Bibliotecii NaŃionale a României

© Mihai Baciu, 2012

Timbrul literar se virează la Uniunea Scriitorilor din România,

TIPĂRIT Editura Poliam Cluj-Napoca

APLICAłII CARE GENEREAZĂ

Fiului meu, Andrei.

Din antichitate până în prezent, numeroşi autori

Acest număr face parte dintr-o clasă de numere,

Al doilea număr al şirului este Numărul de argint,

Începând cu al treilea număr al şirului, în ordine

Lucrarea a apărut din dorinŃa iniŃială de a

Acest număr este o constantă caracteristică unor

În organismele vii, el se manifestă ca raport între

măsurile determinate la un moment dat, ale unor

Fiind considerat armonios, raportul Numărului de

Această lucrare prezintă pe larg o serie de aplicaŃii

AplicaŃiile geometrice constau dintr-o mulŃime de

Aşa cum voi explica în secŃiunea 5, pentru

Am ales pentru numerele la care ne referim

Cu alte cuvinte, dreptunghiurile cu rest asemenea

AplicaŃiile în fizică care generează numere

În lucrare sunt definite numerele dreptunghiulare

În finalul fiecărei aplicaŃii analizate, sunt

Sper ca lucrarea de faŃă să ofere o nouă

Numerele dreptunghiulare cu rest asemenea

Aceste ecuaŃii reprezintă ecuaŃiile generale ale

Propun ca notaŃie generală a acestor numere,

Pentru n dat obŃinem o valoare corespunzătoare

Primele 20 de numere dreptunghiulare cu rest

Primele două numere ale acestui şir au nume

EcuaŃiile anterioare mai pot fi scrise şi sub forma:

DiferenŃa x – x reprezintă partea zecimală a

Să notăm cu ψ toate numerele care satisfac

Din relaŃia de mai sus, putem deduce o nouă

Numerele dreptunghiulare cu rest asemenea

Conform celor mai sus menŃionate, putem defini

Numărul de aur ψ1 = φ, este numărul cu

Numărul de argint ψ2 = θ, este numărul cu

Pentru celelalte numere ale seriei, ψ3, ψ4, ψ5 ...

Aceste numere au şi alte proprietăŃi care vor fi

2. PROPRIETĂłI ALE APLICAłIILOR

Aşa cum am arătat în introducere, aplicaŃiile

Aceste rapoarte sunt proprietăŃi consecinŃă

RelaŃia de asemănare se scrie sub formă de

RelaŃia de asemănare, respectiv relaŃia de

O altă proprietate a aplicaŃiilor geometrice ale

Comodularea sau relaŃia de comodulare, este

Comodulul reprezintă una dintre părŃile identice

Comodularea geometrică sau relaŃia de

Comodulul geometric reprezintă una dintre

În această secŃiune vom analiza cazurile de

O figură geometrică, numită în continuare şi

Conform definiŃiei mai sus menŃionate, orice

În această accepŃiune, segmentul de dreaptă

3.1. SEGMENTUL DE DREAPTĂ

Fie un segment de dreaptă AB împărŃit printr-un

Fig. 1. Segmentul de dreaptă împărŃit în două părŃi inegale.

Cazul 1: Întregul segment se raportează la

Figura o vom numi Segmentul de dreaptă

Transpus sub formă de ecuaŃie, cazul 1 devine:

Notând M/m=x, ecuaŃia de mai sus devine:

EcuaŃia în M şi m mai poate fi scrisă sub forma: