Data______________

Procesul verbal Nr______________

Tema 5. Transmiterea neuromusculara și cuplarea excitației cu contracția.

Contracția mușchiului scheletic.

ÎNTREBARI PENTRU LECȚIA PRACTICĂ:

1. Anatomia funcţională a joncţiunii neuromusculare (JNM). Mecanismul transmiterii
excitaţiei prin joncțiunea neuromusculară (eliberarea acetilcolinei, potenţialul de placă
terminală, rolul colinesterazei). Medicamentele care amplifică sau blochează transmisia la
nivelul JNM.
2. Anatomia funcțională a muşchiului striat. Sarcolema, reticulul sarcoplasmatic, tubii
transversali, sarcomerul, miofibrile, filamentele de actină şi miozină. Cuplarea excitaţiei cu
contracţia.
3. Mecanismul molecular al contracţiei musculare. Mecanismul de glisare a filamentelor
contractile. Teoria “mersului pas cu pas” a contracţiei. Efectul lungimii muşchiului asupra
forţei de contracţie. Mecanismul relaxării musculare

MATERIAL DIDACTIC RECOMANDAT:

Guyton and Hall Tratat de fiziologie a omului editia 13, cap.6,7
Atlasul de fiziologie capitolul 1
Walter F. Boron Fiziologie medicala, ediția a 3-ea, cap.9
Saulea A., Tache S. Tesuturi excitabile
Interactive Physiology - 10.. Muscular system

STUDIU INDIVIDUAL

1. Notați în boxe componentele joncţiunii neuromusculare și fibrei musculare și descrieți

mecanismul de transmitere a excitaţiei prin joncţiune.

Figura 1.5.1
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
 2. Reprezentați grafic un potenţial de placă terminală și un potențial de placă terminală
modificat de inhibitorii ai acetilcholinesterazei. Explicați rolul acetilcolinesterazei.

Figura 1.5.2

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

3. Comletați tabelul.
Tabel 1.5.1
Substanțe care modifică transmiterea semnalului la nivelul
joncțiunii neuromusculare JNM.
Substanța cu efect Efectul la nivel JNM
asupra JNM
 4. Indicați componentele fibrei musculare reprezentate pe imaginea de mai jos

Figura 1.5.3

5. Reprezentați schematic sarcomerul. Indicați benzile izotrope (I) și anizotrope (A), notați
formula sarcomerului și explicați.
6. Descrieți ultrastructura filamentului de actină (A) și mozină (B) din imagine și completați
boxele

Figura 1.5.4
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________

7. Pe imaginea de mai jos sunt ilustrate etapele (1-6) mecanismului cuplării excitație –
contracție și relaxare . Numiți-le și explicați-le.

Figura 1.5.5
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
8. Pe imaginea de mai joseste este ilustrat mecanismul de eliberare a Ca2+ în timpul cuplării
excitație –contracție mușchiului scheletic. Numiți structurile de pe imagine și explicați
mecanismul

Figura 1.5.6
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

9. Explicați etapele de interacțiune a capurilor de miozină cu actina (mecanismul pas cu pas)

precum și modificările de afinitate a miozinei catre actină în concordanță cu hidroliza ATP-
ului.

Figura 1.5.7
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
10. Desenați un sarcomer în relaxare și contracție. Explicați ce modificări a lungimii benzilor A
și I survin timpul contracției.

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

11. Pe imagine este reprezentat diagrama lungime-tensiune a unui sarcomer. Reprezentați

pozițiile relative ale filamentelor de actină și miozină corespunzătoare lungimil
sarcomerului în puncte (1-4) ale curbei lungime-tensiune. Explicați cauza varației tensiunii
la diferite lungimi ale sarcomerului.
1

Figura 1.5.8
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

11. Studiul relației sarcină- viteză în contracție musculară izotonică:

A. Pe mușchiul gastrocnemian se aplică o sarcină (greutate)
10 gr timpul de scurtare 0,1 sec, distanța de scurtare 5 mm.
B. Pe mușchiul gastrocnemian se aplică o sarcină (greutate)
7 gr timpul de scurtare 0,1 sec, distanța de scurtare 7 mm.
Calculați viteza de contracție în ambele cazuri.

A.

B.

Figura 1.5.9
12. Reprezentați graficul raportul sarcină – viteză și explicați această relație

Figura 1.5.9
__________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

LUCRĂRI PRACTICE

1. PHYSIOEX 9.0 CAPITOLUL 2.

Skeletal muscle physiology

Activitatea 1
Secusa musculară şi perioada latentă.

Notează rezultatele şi completează tabelul

Tab.1.5.2 Rezultatele Perioadei Latente.
Voltaj Forţa activă (g) Perioada latentă (msec)

Concluzii
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________

Activitatea 2
Efectul creşterii intensităţii stimulului asupra
contracţiei musculaturii scheletale.
Notează rezultatele şi completează tabelul
Tab.1.5.3 Efectul creşterii intensităţii stimulului asupra contracţiei musculaturii scheletale

Voltaj Forţa activă (g)

Concluzii
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Activitatea 6
Relaţia Lungime-Tensiune a Muşchilor Scheletici.

Notează rezultatele şi completează tabelul.

Tab.1.5.4 Relaţia Lungime-Tensiune a muschiului scheletic.
Lungimea (mm) Forţa activă (g) Forţa pasivă (g) Totalul de forţă(g)

Reprezentați grafic această relație

Concluzii
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

Activitatea 7
Contracţia Izotonică şi Relaţia Sarcină-Viteză
Notează rezultatele şi completează tabelul.
Tab 1.5.5 Rezultatele Contracţiei Izotonice.

Greutatea (g) Viteza (cm/sec) Durata impulsului (msec) Distanţa desprinderii de sol
(cm)

Reprezentați grafic această relație

Concluzii
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

2. Laborator BIOPAC

Înregistrarea și analiza electromiografiei (EMG).

Electromiografia prezintă activitatea electrică a mușchilor scheletici măsurată prin două
metode; prin plasarea electrozilor pe suprafața pielii și prin întroducerea electozilor în mușchi.
Semnalul electromiografic inrtegistrat pe suprafața volară a pielii antebrațului este
amplificat și numerizat cu ajutorul unității biopac MP36/35. Pielea este prelucrată cu alcool sau
eter și setul de electrozii (SS2L) sunt amplasați conform imaginii – catodul (VIN-), anodul
(VIN+) electrodul legat cu pămțntul (GND). Înregistrările se realizează pe antebrațul dominant
ulterior pe cel non dominant. Se face calibrarea prin strângere maximă de 2-3 s urmat de o
relaxare- semnalul înregistrat permite unității Biopac să se autocalibreze.
Examinatul este îndemnat să realizeze 4 eforturi- strțngerea dinamometrului de o durată
de 2 s urmate de relaxare de 2 s. Primul este minim și al patrulea este de o intensitate maximă. Pe
screen se vizualizează semnalul electromigrafic EMG –pe canalul CH1 și un semnal EMG
integrat –CH40. Analiza semnalelor se realizează cu ajutorul softului Biopac. Analiza
semnalului EMG se realizează prin plasarea cursorului pe semnalul EMG CH1 și ne permite să
vizualizăm valorile maxime (MAX) și minime (MIN) precum și diferența între acestea (PP)
Valorile medii ale semnalelor integrate EMG (CH40) de la brațul dominant și non dominant
sunt notate în tabelul. Se calculează modiicarea EMG (CH40) între efortul maxim și minim.
Se realizează și comparări între eforturile maxime la antebrațul dominant și cel nondominant.
Pentru a evalua variațiile tonusului între eforturi se analizează semnalul EMG integrat – în
perioadele de repaus în intervalele între eforturi . Opțional semnalul EMG poate fi auzit – prin
conectarea căștilor la unitatea BIOPAC

Fig. Plasarea electrozilor pentru înregistrarea EMG

Figura 1.5.10 Electromiograma

Notează rezultatele şi completează tabelul.

Tab 1.5.6 Măsurări ale EMG

Efort  Antebraț dominant Antebraț nedominant

[40] mean [40] mean

#1
#2
#3
#4

1. Folosiţi masurările medii din tabelul de mai sus pentru a calcula creşterea procentajului în
activitatea EMG [40] –se înscrise între cea mai slabă strîngere şi cea mai puternică strîngere a
antebraţului dominant.

Calcularea:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Răspuns: ____________%
2. Compararea valorilor medii EMG integrate între antebrațul dominant și nedominant
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Răspuns: ____________%
 Tab1.5.7 Măsurări ale tonusului

Intervalele Antebraț dominant Antebraț nedominant

între
eforturile  [40] mean [40] mean

1-2
2-3
3-4

__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________

Concluzii
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________