Data______________

Procesul verbal Nr______________

Tema 6. Aspectele energetice ale contracției mușchiului scheletic.

Caracteristicile contracției musculare în ansamblu. Excitația și contracția
mușchiului neted.

ÎNTREBARI PENTRU LECȚIA PRACTICĂ:

1. Metabolismul energetic al mușchiului scheletic. Surse de energie în mușchiul scheletic.
Fibre musculare rapide şi lente.
2. Unitatea motorie. Sumaţia fibrelor multiple, sumaţia de frecvenţă (tetanos complet şi
incomplet).
3. Contracţia izometrică şi contracţia izotonică. Hipertrofia şi atrofia musculară. Oboseala
musculară.
4. Particularitățile morfofuncționale ale mușchiului neted. Tipuri de muşchi neted:
monounitari și multiunitari
5. Mecanismul contracţiei al muşchiului neted. Controlul nervos şi hormonal al contracţiei
muşchiului neted.

MATERIAL DIDACTIC RECOMANDAT:

Guyton and Hall Tratat de Fiziologie a Omului editia 13, cap. 6, cap. 8
Stefan Silbernagl Agamemnon Despopoulos Atlas Fiziologie a omului capitolul 2
Walter F. Boron Fiziologie medicală, ediția a 3a cap 9
Saulea A, Tache S. Țesuturile excitabile
Interactive Physiology-10. „Sistemul muscular” cap 4, 5, 6

STUDIU INDIVIDUAL
1. Completați tabelul 1.6.1
Tabelul 1.6.1
Sursele de energie utilizate Viteza procesului Tip fibră Caracteristica efortului fizic
pentru refacerea ATP musculară

2. Completați tabelul referitor la caracteristicile fibrelor musculare

Tabelul 1.6.2
Fibre oxidative Fibre oxidative Fibre glicolitice
lente (I) rapide (IIA) rapide (IIB)
CARACTERISTICE METABOLICE
Viteza de contracție
Activitatea ATP-azei
miozinice
Sursa primară pentru
sinteza ATP-ului
Conținutul de mioglobină
Rezerve de glicogen
Ordinea de recrutare
Rata de oboseală
ACTIVITĂȚI MOTORII ÎN CARE SUNT IMPLICATE
 CARACTERISTICE STRUCTURALE
Culoare
Diametrul fibrei
Mitocondrii
Vascularizare

3. Prin ce se caracterizează unitatea motorie mică? Dați exemple de mușchi cu unități motorii
mici. Importanța funcțională a lor.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

4. Prin ce se caracterizează unitatea motorie mare? Dați exemple de mușchi cu unități motorii
mari. Importanța funcțională a lor.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

5. Desenați o secusă musculară, notați fazele și explicați fenomenele corespunzătoare fiecărei

faze.

Figura 1.6.1
6. Pe curba contracției musculare unice din Figura 1.6.2 suprapuneți graficul potențialului de
acțiune care a provocat această contracție, indicați perioada latentă și perioada refractară și
explicați răspunsul la stimul.

Figura 1.6.2
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

7. Pe Figura 1.6.3 este reprezentată o secusă. Săgețile A, B, C și D corespund momentului

aplicării stimulilor repetați ulterior. Numiți fenomenul ce apare în fiecare caz și explicați-l.

Figura 1.6.3
A_______________________________________________________________
B_______________________________________________________________
C________________________________________________________________
D________________________________________________________________

8. Aratați sub graficile respective, de pe Figura 1.6.4, cu săgeata momentul de apariție a

potențialelor de acțiune.

Figura 1.6.4

9. Pe Figura 1.6.5 sunt reprezentate 2 tipuri de mușchi netezi. Numiți-i și explicați deosebirile
și asemănările între acestea

__________________________ _____________________________
Figura 1.6.5

Deosebiri.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Asemanări.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
10. Definiți plasticitatea mușchilor netezi. Care este rolul ei pentru funcționarea organelor
interne cavitare?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
11. Numiți etapele mecanismului de contracție a mușchiului neted (imaginea din stînga) și
mecanismului de relaxare (imaginea din dreapta), din Figura 1.6.6 conform etapelor numerotate.

Figura 1.6.6
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

12. Explicați următoarele căi de excitare a celulelor musculare netede.

Automatism (pacemaker)
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Întinderea (mecanismul miogen)
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Neuroumorală
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

LUCRĂRI PRACTICE

1. PHYSIOEX 9.0 (CAPITOLUL 2)

Skeletal muscle physiology
Activitatea 3
Efectul creşterii frecvenţei stimulilor asupra contracţiei muşchiului scheletal.
Notează rezultatele şi completează tabelul
Tab. 1.6.3 Efectul creşterii frecvenţei stimulilor asupra contracţiei muşchiului scheletal.
Voltaj Stimulul Forţa activă (g)

Concluzii:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Activitatea 4
Tetanosul în muşchii striaţi izolaţi.
Notează rezultatele şi completează tabelul
Tab. 1.6.4 Tetanosul în muşchii striaţi izolaţi.
Stimul/secunde Forta activă (g)

Concluzii:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Activitatea 5
Oboseala în muşchii striaţi izolaţi.A
Notează rezultatele şi completează tabelul.
Tab. 1.6.5 Rezultatul oboselei.
Perioada latentă (sec) Forta activă (g) Forta maximă (sec)

Concluzii:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

2. LABORATOR EXPERIMENTAL
Lucrarea Nr. 1.
Dinamometria. Cercetarea efortului muscular maxim şi rezistența muşchiului la efort.
Tehnica lucrării:
1. Persoana supusă experimentului stă în picioare, ia într-o mînă dinamometrul şi îl întinde sub
un unghi de 90° faţă de trunchi. Cealaltä mină este relaxată.
2. La semnalul experimentatorului persoana explorată strînge de două ori dinamometrul,
depunînd un efort maximal. Forța muşchiului se apreciază după rezultatul mai mare.
3. Persoana în cauză îndeplineşte 10 eforturi cu intervale de 5 secunde între ele. Înscriem
rezultatele, determinăm nivelul capacității de muncă după formula:
P = (f1+f2+f3+...fn)/n
Unde: P- nivelul capacității de muncă,
f1, f2, ...fn- indicii dinamometrului la fiecare efort muscular,
n - numărul de probe.
4. Aceleaşi rezultate sînt folosite pentru determinarea indicelui de micşorare a capacităţii de
muncă, conform formulei:
S = [(f1- fmin) /fmax] X100,
unde: S - indicele micşorării capacității de muncă;
f1-mărimea efortului muscular initial,
fmin- mărimea minimală a efortului,
fmax- mărimea maximală a efortului.
Comparăm rezultatele citorva persoane cu nivele diferite de antrenare.
Rezultate:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Concluzii: 1. Ce scop se folosește dinamomeria?

2. Cum depinde capacitatea de lucru a mușchiului de gradul de antrenament?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
 3. BIOPAC
Electromiografie (EMG) II
Experiența BSL EMG II explorează rolul mușchilor scheletici în îndeplinirea sarcinilor
mecanice. Experiența folosește un dinamometru de mână pentru a demonstra utilizarea
mușchiului scheletic atunci când se înregistrează forța maximă de strîngere pentru ambele mâini
și, de asemenea, permite să se înregistreze EMG în timp ce induce oboseala musculară. Sistemul
va calibra automat dinamometrul manual și va scala valorile forței la kilograme pentru
electromiogramă. Se va vedea nivelul de recrutare al unității motorii asociat cu valoarea precisă
de forță aplicată.

SARCINI EFECTUATE:
Experiențele BSL sunt concepute pentru a permite a cel puțin patru studenți să înregistreze și să
salveze date într-o perioadă normală de laborator (60-90 de minute). De obicei, laboratoarele
funcționează cel mai eficient cu trei sau mai mulți studenți lucrând împreună la fiecare stație
BSL.
1.Înregistrați EMG-ul antebrațului.
2.Strângeți dinamometrul de mână de patru ori, începând cu o apăsare ușoară și terminând cu
maximul (brațul dominant).
3.Repetați secvența pentru brațul nedominant.
4.Strângeți dinamometrul de mână cu forța maximă de strângere (brațul dominant) și încercați
să-l mențineți.
5.Repetați secvența pentru brațul nedominant.

Prima înregistrare (începe la evenimentul etichetat „Brățul dominant: creșterea forței de

strângere”): antebrațul dominant, strângerea crescută în trepte de 5 kg până la atingerea forței
maxime de strângere.
-------------------------------------------------- -------------------------------------------------- ---------------
Profilul subiectului
Nume:_____________ Înălțime:__________ Sex:__________________
Varsta: ____________ Greutate:__________ Brat dominant:_________

Recrutarea Unităților Motorii

A. Completați Tabelul 1.6.6 folosind datele privind brațul dominant și brațul nedominant. În
coloana „Forță (kg) Creșteri”, notați incrementul de forță atribuit înregistrării dvs. sub Vârful #1;
incrementul a fost lipit în Jurnal și ar trebui notat mai jos din Analiza datelor—Pasul 2. Pentru
vârfurile ulterioare, adăugați incrementul (adică, 500, 1000, 1500). Este posibil să nu aveți
nevoie de opt vârfuri pentru a atinge max. Efectuați măsurările pe platouri ale datelor EMG
integrate.
Tabel 1.6.6 Creșterea datelor de forță de strângere
Brațul dominant Brațul nedominant
Creșterea de forță
atribuită Forța la vârf Forța la vârf EMG integrat
SS25L/LA = Kg  EMG integrat
(mV)
SS56L = kgf/m^2 (mV)

#1
#2
#3
#4
#5
#6
#7
#8
Oboseala
B. Completați Tabelul 1.6.7 folosind datele privind brațul dominant și brațul nedominant.
Tabelul 1.6.7 Date privind forța maximă de strîngere
Brațul dominant Brațul nedominant
50% din forța 50% din forța
Forța maximă Timp* pînă la Forța maximă Timp* pînă la
maximă de maximă de
de strîngere oboseală de strîngere oboseală
strîngere strîngere
calculați calculați

Semnătura profesorului ____________________________