Tu Estisau Sora Ta

giannijollys
TRACY PEARSON
Tu e[ti,
sau
sora ta?
ALCRIS
M-94
giannijollys
Capitolul 1
Ida lucra ca redactor adjunct la un reputat ziar financiar,

care se bucura de o mare influen]` \n domeniul
investi]iilor. Datorit` acestei slujbe stabile [i specializate, se
credea la ad`post de orice surpriz` nepl`cut`, [i privea
viitorul cât se poate de lini[tit`. Dar \ntr-o bun` zi…
Imediat ce intr` \n birou, sim]i c` ceva era \n neregul`.
Un fel de tensiune plutea \n aer… {i, nu dup` mult timp,
redactorul-[ef, Ray Conreid, o chem` pentru o \ntrevedere special`.
– Iar e vorba despre Charlotte, sunt sigur` de asta…
murmur` Ida, presim]ind c` avea s` urmeze ceva rù.
– Da, oft` Ray. Ascult`, Ida, [tiu c` n-ai ce face dac`
sor`-ta \]i seam`n` atât de bine [i dac` e gata s` fac` orice
pentru cariera ei de manechin, dar vezi tu, ast`zi suntem
\ntr-o situa]ie delicat`…
6 TRACY PEARSON
– Ce-a mai f`cut? \ntreb` Ida, resemnat`. Ce ai s`-i

repro[ezi?
– Eu, nimic… dar directoarea… {tii bine ce ifose \[i d`
doamna Philmont, care este peste m`sur` de decent`.
Ei bine, din p`cate a citit \n Paris-Flash despre ultima
escapad` a surorii tale [i, culmea, ieri a dat peste fotografia
ei \n pagina central` din Playboy… A crezut c` e[ti tu…
– Dar i-ai spus c` este Charlotte, nu-i a[a?
– Bine\n]eles c` i-am spus, [i i-am repetat. Ea sus]ine c`
nu asta-i problema, [i c` \n orice caz, cititorii ziarului
nostru vor crede c` e[ti tu, lucru care poate s` ne afecteze
credibilitatea… Ei [tiu cum ar`]i, [i dac`-]i asociaz` chipul
cu nudul din Playboy, de bun` seam` c` nu vor mai apela
la sfaturile tale referitoare la investi]ii [i burs`… |n]elegi ce
vreau s` spun?
– Foarte bine, Ray. {i te-a pus pe tine s`-mi spui cum
stau lucrurile, nu-i a[a?
– Ida, \mi pare rù, te rog s` m` crezi. S` [tii c`
desp`gubirile care ]i se ofer`…
Ida nu-l ascult` mai departe. |n felul acesta, \ncepu s`
citeasc` anun]urile de slujbe de la mica publicitate, s`
caute s` stea de vorb` cu cât mai mul]i. Trecuse peste
numeroasele refuzuri pe care le primise [i se trezi \ntr-o
bun` diminea]` la sediul publica]iei Magazines Royaumont.
Se cùta un jurnalist. O \ntâmpin` o secretar` foarte
TU E{TI, SAU SORA TA? 7
elegant`. Da, domnul Royaumont avea s-o primeasc`, dar o

mic` surpriz` \l f`cuse s` decaleze \ntâlnirea cu o jum`tate
de or`… Putea s` a[tepte acolo, sau s` se duc` s` bea o
cafea la bufetul de la parter, dat fiind faptul c` lucr`rile de
renovare nu se terminaser` \nc`…
Ida, care se sim]ea pu]in nervoas`, opt` pentru a doua
variant`. Când ajunse la bufet, fu surprins` s` vad` c` nu
era nimeni. Nici m`car un automat de cafea la orizont…
Mesele albe erau imaculate. |n condi]iile astea, era clar c`
nu putea r`mâne acolo. Un zgomot de glasuri de la cap`tul
coridorului \i atrase aten]ia; se duse \ntr-acolo, deschizând
cu grij` o u[`, apoi, alta.
Se trezi \ntr-un imens studio fotografic unde zumzìa o
mul]ime de lume, cu treab`. Nimeni n-o lu` \n seam` [i
atunci se a[ez` lâng` u[`, pe un scaun liber. |n definitiv,
poate avea s` lucreze aici [i vroia s` vad` cum se proceda.
Privi cu interes ceea ce se \ntâmpla. La prima vedere, se
lucra la o prezentare a modei de toamn`.
Totu[i… Afar`, abia \ncepuse prim`vara.
Ida le privi cu simpatie pe manechine. Jurnalist` fiind,
nu le invidiase niciodat` meseria, [tiind bine c` nu era o
via]` prea u[oar` \n fa]a obiectivelor aparatelor de
fotografiat, cu fulgerele blitzurilor \n ochi… Charlotte \i
spusese asta de multe ori.
giannijollys
8 TRACY PEARSON
– Haide, Miranda, f` un efort! E[ti o mo[tenitoare

frumoas` care \[i face plimbarea de diminea]` \n Hyde
Park, nu o pu[toaic` ce a[teapt` un bìat \n col]ul str`zii…
|ncerc` s`-l vad` pe fotograful care p`rea atât de exigent
cu modelul lui. Tot ce putea s` z`reasc`, era silueta unui
b`rbat bine f`cut.
– E mai bine, draga mea. Capul pu]in mai pe spate!
Uite… asta e! R`suce[te-te, s` se-nvârteasc` fusta…
{i mai!… |nc`!
Se plimba printre modele, rând pe rând complice [i
neiert`tor, f`cându-le repro[uri [i complimente, trecând de
la un aparat la cel`lalt; avea dou` ag`]ate de gât, [i trei
instalate pe trepieduri.
– O.K., am terminat pentru ziua de azi!
Manechinele, oftând obosite, au coborât de pe podium.
Proiectoarele puternice s-au oprit cu o ultim` sclipire
brutal` [i Ida, orbit`, clipi din ochi.
– Fir-ar s` fie, unde-i miss "nu-[tiu-cine", cu care trebuie
s` fac prezentarea inelelor?
Fotograful era nervos.
– A spus c-o s` \ntârzie pu]in, r`spunse un tip blond,
m`run]el, care trebuie s` fi fost secretarul lui.
Fotograful trase o \njur`tur` [i se \ntoarse.
Ida \nm`rmuri; \i vedea chipul pentru prima dat`.
Era foarte frumos, avea profilul ascu]it al unui arab, p`rul
foarte \nchis la culoare [i ochi care, de la distan]`, p`reau

a fi negri. L`]imea umerilor f`cea un contrast pl`cut cu
delicate]ea gesturilor lui când \[i manipula aparatele.
|i examina hainele, când cel vizat se opri brusc, v`zând-o.
– Ia spune, e[ti de mult aici?
– Eu?! bomb`ni intrusa, luat` prin surprindere, eu…
– Trebuie s` [tii c` n-ai voie s` intri! Mi-e groaz` de
musafirii nepofti]i. |n sfâr[it… dac` Tony a uitat s` aprind`
becul ro[u…, atunci ai putea s` fii de folos cu ceva.
Instintctiv, tân`ra femeie se f`cu mic` pe scaun, ca [i
cum s-ar fi preg`tit pentru un atac.
– S` fiu de folos cu ceva… dar cum?
– E[ti surd`? interveni fotograful repezit. „Fata cu
mâinile" nu-i aici, [i trebuie s` fac fotografii cu ni[te inele.
Ai [i tu mâini, [i ai putea s` le folose[ti. O.K.?
Mâinile atât de fotogenice erau pentru moment ag`]ate
crispat de scaunul pe care st`tuse.
– Nu! reac]ion` cea solicitat` cu glas ferm. Nici vorb`!
Nu pentru asta sunt aici.
Fotograful o privi cu o expresie nedumerit`, apoi,
neluând-o \n seam`, se duse s` preg`teasc` pe o mas` din
spate un fond de catifeaua grena, care avea s` fie fundalul
pentru fotografiile cu inele.
– Vezi cum e[ti? \ncepu el din nou. Intri f`r` s` ceri
permisiunea [i \n plus, faci fi]e.
10 TRACY PEARSON
Draga mea, \mi trebuie dou` mâini [i cum nu le am

decât pe ale tale…
– Ah, te-am g`sit!
Era secretara care o primise când venise.
– |mi pare rù c` te-am trimis acolo, am uitat c` bufetul
e \nchis. Te-am cùtat peste tot. |mi pare bine c`,
a[teptând, ai g`sit ceva de f`cut.
– Nu se poate spune c` face mare lucru! interveni
fotograful.
Tân`ra femeie zâmbi.
– Domnul Royaumont te poate primi acum. Vino cu
mine, te rog…
„Uf! Ce bine c-am sc`pat de artistul `sta care se leag` de
prima venit`"… \[i spuse Ida \n sinea ei ajungând la
ascensor.
– |l cuno[ti pe Rowan Taylor? \ntreb` secretarul ap`sând
pe un buton.
– Nicidecum. Am avut doar timp s` aflu c` nu-i place s`
aib` public la [edin]ele lui foto, [i se sup`r` foarte u[or…
Vroia s` fac` un prim-plan cu mâinile mele, dar l-am
refuzat.
– Ia te uit`! f`cu secretara, nùcit`… Ai \ndr`znit a[a
ceva? {tii câte manechine [i-ar da salariul pe o lun` ca s`
fac` treaba asta?
Din fericire pentru Ida, ascensorul ajunse. N-avea chef

deloc, tocmai \naintea unei \ntâlniri importante, s`-[i
piard` vremea cu capriciile unei vedete.
Dar \nso]itoarea continu`, \ncercând s` fie
conving`toare:
– E celebru, s` [tii. A f`cut fotografii tuturor capetelor
\ncoronate [i top-modelelor cele mai bine pl`tite de la
Paris la New York. I-au ap`rut albume… Chiar sunt
surprins` c` n-ai auzit vorbindu-se despre el…
– Lucrez \n domeniul financiar, de asta n-am auzit de el,
veni scurt r`spunsul.
Dup` câteva minute, Ida strângea mâna unui b`rbat de
vreo cincizeci de ani, care conducea destinele publica]iei
Magazines Royaumont, la biroul lui mare, oval, de
palisandru, pentru moment f`r` nici o hârtie pe el, \n afar`
de cererea ei de angajare. O invit` s` se a[eze, privind-o
binevoitor. Ida tres`ri \n clipa \n care \l v`zu
\ncruntându-se, ca [i cum ar fi recunoscut-o. Pe chip \i
ap`ruse un zâmbet nedeslu[it, [i tu[i s`-[i dreag` glasul.
– Curios lucru, domni[oar` Howard, am crezut c` e[ti
jurnalist`…
– Chiar sunt! Am f`cut facultatea de jurnalistic` la
Bloomsbury, [i am o diplom` de lingvistic` [i economie
financiar` la Cambridge. Am avut deja ocazia s` lucrez la
câteva ziare…
12 TRACY PEARSON
– Atunci… obi[nuie[ti s` pozezi \n timpul liber?

– Nicidecum, dar sora mea geam`n` este manechin [i
apare de multe ori \n reviste.
Amfitrionul o privi câteva clipe \n lini[te, pe deasupra
ochelarilor cu rame metalice fine.
– D`-mi voie s`-]i spun c` sem`na]i grozav…
„Ia te uit`! constat` tân`ra, disperat`, o lu`m de la
cap`t; acest personaj, aparent respectabil, cite[te Playboy,
a v`zut pagina central`, [i o s` cread` c`…" De ce oare
Charlotte, pentru lini[tea surorii ei, nu se mul]umea s`
pozeze pentru lenjerie, sau costume de baie? De ce p`rin]ii
lor plecaser` \n Irlanda cu problema unei mo[teniri?
Sau de ce existau prejudec`]ile absurde care desconsiderau
o creatur` frumoas`, care-[i ar`ta trupul mai mult decât ar
fi f`cut-o pe plaj`?
– Remarcabil [i… tulbur`tor, relu` domnul Royaumont.
Dar s` revenim la cererea dumitale; ai mai lucrat la pagina
de frumuse]e a vreunui ziar?
– N-am f`cut a[a ceva. De fapt, sunt specialist` \n
finan]e, economie, [i dau sfaturi pentru investi]ii.
M-am gândit mai degrab` c` m` ve]i putea folosi la paginile
„arta de a trì" a vreunuia din ziarele dumneavoastr`…
– Paginile de decora]iuni [i arta de a trì, pagini care le
atrag \n primul rând pe femei, sunt cam acela[i lucru, [tii
bine. Domni[oar`, oricum, cred c` nu sunte]i, \n ciuda
calit`]ilor evidente pe care le ave]i… nu sunte]i persoana

de care am nevoie.
Ca s` vezi, \nc` un refuz! De câte ori auzise s`pt`mâna
asta aproape acelea[i cuvinte din gurile patronilor din pres`?
Se ridic` \ncet, \[i aranj` pliurile fustei [i se preg`ti s`
plece, cu coada \ntre picioare.
– V` mul]umesc pentru c` mi-a]i acordat aceast`
\ntrevedere, domnule.
– Stai o clip`, interveni b`rbatul cu un gest scurt.
Poate g`sim ceva potrivit pentru dumneata.
– Da?! \ntreb` tân`ra, plin` de speran]`.
– Vreau s` lans`m o nou`… revist` masculin`, ceva
pentru b`rbatul modern, deloc auster`, dar cu o oarecare
clas`… ceva \ntre Playboy [i Men's Health, dac` \n]elege]i
ce vreau s` spun.
Cu un mare efort, femeia reu[i s` zâmbeasc` \n
continuare.
– Nu, mul]umesc. Sunt redactor, nu model, v-am spus deja.
***
Trei minute mai târziu, mergea pe strad` cu pa[i mari,

mai degrab` amuzat` decât decep]ionat` de ceea ce se
\ntâmplase. Trec`torii o priveau cu interes, poate din cauza
14 TRACY PEARSON
siluetei de topmodel, dar poate [i din cauza piept`n`turii

frumoase a p`rului brun, pe care [i-o preg`tise pentru
evenimentul care abia se desf`[urase.
|n mai multe rânduri, z`ri pe strad`, \n dreptul ei, un
Mercedes elegant care \nainta surprinz`tor de \ncet, ca [i
cum… Ida se opri. Ma[ina opri la rândul ei, aproape de ea;
da, era urm`rit`. |l recunoscu imediat pe [ofer.
P`rul negru, fruntea \nalt` deasupra lentilelor ochelarilor
de soare… Era vedeta de la Magazines Royaumont…
Nesuferitul fotograf!
O portier` se deschise lâng` trotuar
– Urc`! \i ceru b`rbatul.
– Nu, mul]umesc, r`spunse ea pornind din nou, f`r`
s`-l priveasc`.
– E ceva \n neregul`?… Nu reu[e[ti s` te descurci, nu?
Ce tupeu!
– Te rog s` m` la[i \n pace!
– O. K., draga mea, cum vrei tu.
Ma[ina plec`, [i Ida o privi cum se \ndep`rta, f`r` s`
poat` s` nu se \ntrebe unde se ducea. La el acas`? La o
recep]ie? Un cocteil? La ni[te prieteni? La o prieten`?
Era tipul b`rbatului irezistibil, care f`cea ravagii la toate
\ntâlnirile la care participa…
Ie[i din metrou \n sta]ia Waverton. Dup` plecarea
p`rin]ilor \n Irlanda, Cele dou` surori gemene renun]aser`
s` mai locuiasc` \mpreun` \n apartamentul lor.

Charlotte locuia undeva la periferia Sydneyului, \ns` venea
de multe ori s-o vad`.
Nu \nchisese u[a de la intrare nici de zece minute când
auzi soneria sunând autoritar. Neavând \ncotro, oft` [i se
duse s` deschid`. Bine\n]eles, era Charlotte, cauza atâtor
decep]ii, machiat` la perfec]ie, \mbr`cat` cu un compleu
avangardist care f`cea ca taiorul Idei s` par` un sac de
cartofi. Ida nu se extazia niciodat` de g`telile
nonconformiste ale surorii sale.
– Draga mea, spuse Charlotte f`r` s` ia \n seam`
expresia bosumflat` a gazdei, am adus ceva de mâncare
pentru cin`, ca s` te consolez! Spune-mi c`-]i pare bine…
– Ce-ai adus? \ntreb` Ida, f`când un semn c`tre pungi.
– Am adus tot ce trebuie ca s` facem sukiyaki!
{omerii au tendin]a s` neglijeze mâncarea, [i atunci am eu
grij`! Ast`zi, cu câ]i poten]iali angajatori te-ai \ntâlnit?
– N-are nici o importan]`… Nimeni n-a avut nevoie de
mine… To]i cred c` eu am ap`rut \n pagina central` din
Playboy. Cel mai rù e c` \n curând n-o s` mai am nici un
ban… Dac-a[ fi [tiut ce-o s` se-ntâmple, nu m` mai duceam
s`-mi petrec concediul \n insulele Fiji…
– N-are de ce s`-]i par` rù, cât` vreme acolo te-ai distrat
pe cinste! Serios, nimeni nu ]i-a propus ceva care s` te
intereseze?
16 TRACY PEARSON
– M-a urm`rit un fotograf ca s`-mi propun` nu [tiu ce,

atâta tot. L-am trimis la plimbare.
– Cine? |l cunosc? De la ce agen]ie?
– Roland Tyler… sau cam a[a ceva.
– Cum arat`?
Spre marea ei surprindere, Ida \[i d`du seama c` putea
s`-l descrie am`nun]it pe individ. |ns` nu peste mult timp,
\[i d`du seama c` Charlotte n-o asculta cu prea mult`
aten]ie, ea care de obicei era atât de curioas`, [i c` d`dea
semne de nervozitate [i oboseal`, dincolo de fondul ei de
ten perfect. Se \ntrerupse din ceea ce f`cea [i \[i abandon`
sukiyaki-ul \n farfurie.
– Ce-i cu tine?
– Hmm, nimic…, sunt pu]in obosit`. Nu m` simt prea
bine de la o vreme.
– Totu[i, pari \n cea mai bun` form`.
– Aparen]e. Nu pot s` spun clar despre ce e vorba…
Un fel de del`sare, de dezgust, uneori…
Ida tres`ri.
– Draga mea, nu te-am v`zut niciodat` a[a.
Trebuie neap`rat s`-]i iei o vacan]`. Ar fi ceva care s` te
\mpiedice s` faci asta? Sper c` nu ai vreun angajament, nu?
Charlotte strâmb` din nas [i oft`.
– Ba da. Tocmai am semnat un contract… cu [edin]e de
lucru destul de lungi.
– Anuleaz`-l!
– Nici nu m` gândesc! Dac` renun] f`r` preaviz, n-o s`
mai primesc niciodat` vreun contract \n bran[`…
Ida \[i privi cu \ng`duin]` sora geam`n`. O \n]elegea cât
se poate de bine.
– Atunci, f` seria de [edin]e foto [i imediat dup` aceea,
du-te s` te odihne[ti.
– La fel m` gândeam [i eu.
Charlotte avea o expresie schimbat`, destul de trist`…
– P`cat c` nu sunt [i eu model, spuse Ida f`r` s` se
gândeasc`. A[ fi putut s`-]i ]in locul!
Nici o clip` nu b`nuise accesul de entuziasm pe care i-l
declan[` Charlottei.
– Ida! Draga mea! Adev`rat?… Ai face pentru mine a[a
ceva? Ce solu]ie grozav` ar fi pentru amândou`! Tu ai
câ[tiga banii de care ai nevoie, [i eu a[ putea s` m`
odihnesc pu]in…
Ida trânti cana cu cafea pe mas` cu un gest atât de
hot`rât, \ncât o v`rs` pe jum`tate.
– Stai o clip`! Stai o clip`! Ziceam [i eu a[a, \ntr-o doar`!
Nu [tiu absolut nimic din ce tebuie s` [tie un model, [i
m-a[ face de râs din prima clip`! Cariera ta ar fi iremediabil
compromis`!
– Nu, nu! S` fii natural`, s` te por]i firesc, asta e tot ce
conteaz` \n modeling, restul se \nva]` foarte repede, \]i ar`t
18 TRACY PEARSON
eu cum. N-or s`-[i dea seama. Vor crede c` sunt eu, chiar
tu ai spus-o. Adu-]i aminte când eram mici [i ne distra s`
p`c`lim pe toat` lumea… „Tu e[ti, sau sora ta?"
Doar mama nu se \n[ela niciodat`…
– Dar acum suntem femei \n toat` firea! Charlotte, a
trecut timpul când luam una locul celeilalte la [coal`!
Charlotte l`s` capul \n jos.
– Da, f`r` \ndoial` c` ai dreptate. Cu atât mai rù, o s`
fac [edin]ele foto, cu speran]a c` durerile astea din piept
n-or s` m` deranjeze prea tare.
Ida \[i mu[c` buzele. Charlotte reu[ise s-o \nmoaie.
|[i d`dea seama c` se l`sa manipulat`, dar era mai bine a[a,
surmenajul Charlottei se vedea de la o po[t` [i ea va avea,
cât de curând, nevoie de bani…
– Câ]i bani ies din povestea asta?
Cifra pe care i-o anun]` Charlotte o f`cu s`-[i \nal]e
sprâncenele.
– Nu se poate! Atâ]ia bani ca s`-]i ar`]i…
Se \ntrerupse imediat, cuprins` de o b`nuial`.
– Spune-mi, sper c` nu-i vorba despre o poz` nud pe o
pagin` central`, nu-i a[a?
– Nici vorb`! Nu ]i-a[ face niciodat` una ca asta! E vorba
despre colec]ia de costume de baie a unui stilist din
Melbourne, pentru un catalog de vânz`ri.
– Costume de baie? Cred c` m-a[ sim]i destul de

jenat`…
– Nu, nu! O s` fie perfect! |n bikini, ar`]i la fel de bine
ca mine, spuse Charlotte f`r` pic de modestie. {i s`-]i fie
cât se poate de clar c` toat` lumea va crede c` modelul care
pozeaz` este Charlotte Howard, iar reputa]ia Idei Howard,
celebra jurnalist` financiar`, va r`mâne intact`.
Prezentat` a[a, [mecheria p`rea cât se poate de
simpl`… Ida nu a consim]it din prima, [i ced`
argumentelor Charlottei dup` un sfert de or` de discu]ii
febrile, de complimente la adresa ei, la asem`narea
perfect`, [i mai ales la vederea ultimului extras de cont.
– De acord, accept` \n cele din urm` Ida, dac` e[ti atât
de sigur` c` nimeni nu va face diferen]a… Dar, sincer
vorbind, perspectiva de a face parad` \n costum de baie \n
fa]a unui aparat de fotografiat m` \ngroze[te.
L-am v`zut pe fotograful de la Magazines Royaumont,
parc`-l cheam` Roland… sau, stai pu]in, dac` m` gândesc
bine Rowan; ei bine, el le trateaz` câteodat` pe fete \ntr-o
manier`… Nu [tiu dac` a[ putea suporta a[a ceva.
– S` [tii c` de cele mai multe ori sunt foarte amabili…,
spuse Charlotte \ntorcând capul.
– Unde se fac fotografiile?
– Cea mai mare parte, \ntr-un studio de lâng` Sydney.
20 TRACY PEARSON
O s` vedem \mpreun` toate detaliile, la sfâr[itul

s`pt`mânii. Vor mai fi [i exterioare la Bondi Beach.
– Foarte bine, spuse Ida cu un zâmbet nesigur.
Acum, explic`-mi tot ce trebuie s` fac.
Capitolul 2
– |n primul rând, fii calm`…, nu lua ini]iative. F` tot ce

]i se cere… Manechinele sunt f`cute s` fie ascult`toare [i
\ncânt`toare la privit. Fii frumoas` [i taci, chiar dac` nu-]i
convine, [i totul o s` fie bine.
Ultimele sfaturi ale Charlottei \i mai r`sunau \nc` \n
minte, \n timp ce se preg`tea s` plece la studioul foto.
|n ciuda a tot ce-i ar`tase sora ei, gesturi gra]ioase,
expresii ostentativ non[alante, Ida nu se sim]ea deloc \n
largul ei [i \ncordarea cre[tea \ncet-\ncet.
A[ezat` la toaleta ei, termina s` se machieze: fard \nchis
la culoare [i umbre pe pleoape, fond de ten deschis, fard
pentru obraji [i ruj de buze, atâtea lucruri pe care… le
folosea doar \n cazuri excep]ionale, preferând de obicei un
pic de ro[u de obraji [i pu]in sclipici pe buze.
22 TRACY PEARSON
– Gata, Charlotte? \ntreb` Ida imaginea pe care o vedea

reflectat` \n fa]`.
A \nncercat \n fa]a oglinzii câteva zâmbete, cùtând se
dea impresia unei siguran]e pe care era departe s-o simt`
\n realitate. Nici unul nu a mul]umit-o [i a fost nevoit` s`
porneasc` la drum cât se poate de nelini[tit`.
G`si f`r` probleme adresa pe care i-o d`duse Charlotte.
Era \n cartierul Milson Point, \ntr-un imobil care ar`ta bine,
având deschidere direct spre port. Alt`dat` locuin]`
reziden]ial`, acum era un spa]iu lucrativ: societ`]i care
]ineau la imaginea lor, agen]ii de publicitate, ateliere
artistice, studiouri cinema sau foto... Un panou de aram`
gravat cu litere elegante indica, lâng` ascensor, etajul la
care se g`sea firma „Fashionable Fotografic", unde avea
\ntâlnirea.
Inima \ncepu s`-i bat` gata s`-i sparg` pieptul, când
ajunse \n fa]a unei u[i vopsit` \n ro[u sclipitor. Se opri; \i
cl`n]`neau din]ii [i parc` sim]ea un nod \n stomac. Z`bovi
câteva minute \nainte de a intra, ca s`-[i mai vin` \n fire.
„Haide odat`, \[i f`cu curaj, \nchipuie]i c`…"
Dar nu f`cu nimic. Ar fi primit ca pe o mare u[urare s`
ia interviu celui mai veros politician…, o misiune \n Ciad
sau \n Palestina…, orice altceva care i-ar fi permis s` scape
de mascarada asta. Era pe punctul s` fac` stânga \mprejur
[i s-o ia la fug` când, deodat`, u[a se deschise.
– Bun` ziua, \i spuse cu glas nesigur tân`rului care

ap`ruse zâmbitor.
|n blugi [i cu c`ma[a descheiat`, nu p`rea s` aib` mai
mult de dou`zeci [i cinci de ani. Avu impresia c`-l mai
v`zuse deja.
– Bun` ziua, doamn`.
Cu o expresie aprobatoare, el examin` pantalonii negri
[i haina alb` a vizitatoarei.
– S-ar zice c` nu-]i mai aduci aminte de mine, nu?
Sunt Anthony Mac Guire.
– Ah, bine\n]eles c`-mi aduc aminte, spuse Ida, care
auzea numele pentru prima dat`. |mi pare bine c` ne
vedem din nou. Dac` tot vrei s` ie[i, n-ar fi mai bine s`
revin pu]in mai târziu?
– Nu mai avem decât pu]in` cafea [i m` duc s` cump`r,
atâta tot. Nu dureaz` mai mult de cinci minute, dar dac` tot
e[ti aici, ar fi mai bine s` \ncepem imediat. Intr`!
Acest nou ap`rut, slav` Domnului, era de la bun \nceput
simpatic, [i buna lui dispozi]ie o mai lini[ti pu]in.
|n definitiv, poate n-avea s` fie atât de greu pân` la
urm`…
Studioul era un spa]iu imens care ocupa tot etajul.
Se d`duser` jos pere]ii desp`r]itori a ceea ce trebuia s` fi
fost un salon frumos, judecând dup` stucatura poleit` cu
aur care mai orna \nc` plafoanele, la fel ca tablourile
24 TRACY PEARSON
\nr`mate, a[ezate unul lâng` altul. Ferestrele fuseser`

\nlocuite cu geamuri de sticl` de trei metri \n`l]ime.
Lumina irizat` a portului Sydney p`trundea \n valuri [i de
aici, imaginea panoramic` din port pân` \n centrul
ora[ului, era de o frumuse]e impun`toare.
Centerpoint Tower se \n`l]a asemenea unei ciuperci de
o]el \n mijlocul zgârie-norilor.
Geamurile erau m`rginite de draperii grele ag`]ate \n
a[a fel \ncât s` poat` fi mi[cate printr-un dispozitiv electric,
pentru dozarea intensit`]ii luminii naturale.
|n dreapta, un fundal imens de material textil, alb de
data asta, era suspendat de plafon. |n spatele lui, erau ni[te
rulouri de hârtie multicolor` care se puteau strânge [i
desface dup` cum se dorea, oferind toate culorile de care
era nevoie. Fa]` \n fa]` cu acest fundal de decoruri, era
\n[irat` o \ntreag` armat` de aparate foto, umbrele
luminoase, spoturi [i proiectoare cu halogen.
– V`d c` sunte]i foarte bine dota]i, spuse nou-venita,
\ncercând s` imite dezinvoltura Charlottei.
– Mul]umesc. Ne-am mutat de pu]in` vreme aici, dar
\ncepe s` prind` contur ceea ce vrem s` facem. Un pic de
cafea?
– Nu, mul]umesc. A[ prefera s` \ncepem cât mai repede.
„… {i s` [i termin`m cât mai repede", \[i spuse, \n
particular.
Tân`rul Tony p`rea \ncurcat.

– Singura… problem` este c` din cauza faptului c`
ne-am mutat de pu]in timp, n-au fost \nc` instalate cabinele
de machiaj. Ca s` te schimbi… te duci pu]in mai \ncolo.
Urm`rind direc]ia degetului amfitrionului, Ida v`zu pe o
bar` metalic` \n pozi]ie orizontal` o mul]ime de costume
de baie, \n pungi transparente.
– Bine\n]eles, deocamdat` e cam pu]in, \ns` data
viitoare, promit c-o s` fie mult mai bine!
Tân`ra femeie v`zuse deja, \n s`li arhipline, manechine
dezbr`cându-se f`r` pic de jen`, [i le admirase dezinvoltura
profesional`. Dar acum, ea era cea care trebuia s` fac` asta
\n spatele acestui firav paravan alc`tuit din costume de
baie… de dimensiuni ne\nsemnate.
Tân`rul zâmbi v`zând-o atât de nedumerit`.
– Nu-]i face griji pentru hainele cu care ai venit, o s`
g`sim un loc unde s` le punem.
– Da, bine\n]eles, murmur` modelul de conjunctur`.
Cu pas [ovìtor, se duse s`-[i inspecteze „cabina"
improvizat` [i costumele, toate \n ]ipl`, \n timp ce Anthony
regla câteva l`mpi [i le instala \n jurul fundalului.
Fiecare costum avea câte un num`r, prins cu un ac.
Charlotte \i explicase cum st`teau lucrurile: trebuia s` le
\mbrace pe rând, \n ordinea cifrelor.
26 TRACY PEARSON
Desprinse costumul care purta num`rul 1 [i-l examin`

cu o expresie ursuz`. Era f`cut din satin ro[u, \ns` de
dimensiuni care nu mai ascundeau pactic nimic; dou` cupe
minuscule care vroiau s` acopere sânii, legate \ntre ele
printr-un [nur auriu, f`r` bretele de trecut peste umeri, [i
un slip la fel de minuscul, cu acela[i [nur pe [olduri.
|nainte de a-[i pierde tot curajul, \[i d`du jos c`ma[a [i
sutienul, [i \ncerc` sutienul costumului.
Arm`turile scufi]elor desp`r]eau clar sânii [i-i f`ceau s` se
unduiasc` spectaculos, asemenea unor porumbi]e.
Privi rezultatul cu o expresie alarmat`.
Nici partea de jos nu era mai decent` [i probabil se
putea pierde f`r` nici o greutate la intrarea \n ap`.
Se aplec` spre oglind` s` se pieptene. |n aceea[i clip`,
auzi u[a studioului deschizându-se.
– Salut, Tony. Charlotte a venit?… Totul e O.K.?
Glasul era al fotografului de la Magazines Royaumont!
Intrusa \[i mu[c` buzele. De ce nu-i spusese Charlotte cum
st`teau lucrurile? S` nu fi [tiut cine urma s-o
fotografieze?… |n oglind` vedea imaginea unui b`rbat
bine, care p`rea s-o caute. Furioas`, \[i \ntoarse ochii de la
ceea ce vedea \n oglind` [i \ncerc` s`-[i prind` la spate
[nurul auriu al sutienului. Degetele \i tremurau [i nu
vroiau s-o asculte, când deodat`, r`mase stan` de piatr`;
dou` mâini calde au prins hot`rât agrafa care nu vroia s`
asculte [i o \nchise. Nu \ndr`zni s` fac` nici o mi[care,

pentru c` era sigur` c` Charlotte n-ar fi avut nevoie de un
asemenea ajutor ca s` se preg`teasc`…
|ns` mâinile, calde [i pl`cute la atingere, \[i accentuar`
u[or strânsoarea [i urcau acum pe spate [i \ntârziau la baza
gâtului… Tres`ri.
– E mai bine a[a, spuse nou-venitul, m` bucur c` nu mai
e[ti capricioas` [i nu mai faci pe femeia ofensat`. Ast`zi s`
fii cuminte, ne-am \n]eles?
O recunoscuse deci, ca fiind „modelul pentru mâini" de
la Magazines Royaumont… Dar atunci, credea c` avea de-a
face cu Charlotte?
„Cu atât mai bine, \[i spuse femeia, gre[eala fotografului
\i simplifica sarcina, nu mai avea nevoie s`-i explice c` avea
o sor` jurnalist`…"
– Da, r`spunse, zâmbitoare, promit s` fiu. Eram pu]in
nervoas`, dar mi-a trecut.
Se \ntoarse \ncet spre el [i-i \ntâlni privirea. Niciodat`,
chipul acesta pe care abia \l v`zuse nu-i fusese atât de
aproape. F`r` s` vrea, Ida \i privi conturul buzelor destinse
\ntr-un surâs, \n timp ce se apropia de ea. Crezu c` avea
s-o s`rute. Oare din \ntâmplare, Charlotte [i cu el…
Dar incertitudinea nu dur`. B`rbatul se retrase, [i-[i
trecu mâna peste costumele de baie aliniate unul dup`
altul, dup` care se \ndep`rt` cu pa[i mari.
28 TRACY PEARSON
– Hai la treab`, draga mea, a[ vrea s` termin`m [edin]a

cât se poate de repede.
Femeia se mai lini[ti pu]in, nevenindu-i s` cread` ceea
ce se \ntâmplase. B`rbatul \[i schimba obiectivul aparatului
de fotografiat, când ea \ndr`zni s`-[i p`r`seasc` refugiul.
Dar, culmea ne[ansei, privirea lui insistent` o urm`ri cât
timp travers` studioul, cu picioarele goale, ro[ie la fa]` pe
sub machiaj.
Anthony fluier` u[or, dar nu se sim]i ofensat`, [tiind c`
a[a se \ntâmpla \n asemenea locuri. |ns` privirea lui Taylor
era mult mai tulbur`toare… Tonny instalase pe fundalul
alb doi palmieri de plastic \ntre care se leg`na un hamac.
Femeia v`zu c` plasa hamacului era ag`]at` de ni[te
suporturi metalice solide, ascunse de trunchiurile
arborilor.
Vru s` se a[eze pe hamac, dar de \ndat` ce \ncerca s` se
a[eze pe plas`, hamacul \ncepea s` se legene periculos.
Strângând din din]i, mai \ncerc` de câteva ori, \ns` f`r`
succes. Ar fi vrut s` se \ntoarc` din nou cu picioarele pe
p`mânt…
– Las` un picior jos, a[a n-o s` te mai mi[ti atât, o sf`tui
Rowan cu o expresie amuzat`, care nu f`cu altceva decât s`
sporeasc` nedumerirea modelului.
Urmând sfatul, femeia trecu un picior pe partea cealalt`
a hamacului care nu se mai undui [i se lungi pe el.
Pozi]ia pe care o avea nu i se p`rea deloc fireasc`, dar poate

pentru lentilele obiectivului, acesta era efectul care se
cùta.
– Cam a[a, spuse Rowan, declan[ând aparatul de câteva
ori, dar d` capul mai pe spate [i nu \ntoarce privirea.
Charlotte… Fii sexy… |nchipuie-]i c` e[ti la tropice,
nisipul e cald… {i flirtezi cu mine…
Chiar trebuia s` spun` asta, ca s`-[i fac` afurisitele de
fotografii? Dar \[i aminti \ndemnurile la pruden]` ale
Charlottei [i, ascult`toare, \[i l`s` capul pe spate, ca [i cum
[i-ar fi oferit fa]a mângâierii soarelui, sau unei mâini.
Bun`voin]a ei nu avu efectul scontat. Rowan se enerv` [i
b`tu din picior.
– Ce-i cu tine, ast`zi?! E[ti la fel de sexy ca un model de
plastic din vitrina unui magazin. Relaxeaz`-te!
{i ea, care se credea relaxat`! F`cu un ultim efort s`-[i
destind` mâinile [i picioarele, \ns` mu[chii spatelui
\ncepuser` s` n-o mai asculte [i se ridic` \ncet ca s`-i
u[ureze.
– Stai o dat` lini[tit`! se r`sti Rowan, definitiv scos din
fire. S` [tii c` nu suntem \n timpul turn`rii unui film!
– {tiu…, mul]umesc.
Intrusa \[i regret` imediat acreala.
– |mi pare rù, dar simt o cramp` muscular`. A[a e mai
bine?
30 TRACY PEARSON
– Pu]in mai bine. Acum, ridic` piciorul [i las`-l s` se

balanseze. La fel [i hamacul… Mai sus piciorul!
Acum, trece-]i mâna prin p`r [i r`scole[te-l pu]in!
Avea impresia c` era o marionet` pe care fotograful o
tr`gea de fire. A \ncercat mai \ntâi s` asculte, dar str`lucirea
proiectoarelor, mi[carea ne\ncetat` a lui Tony [i Rowan \n
jurul ei, ordinele pe care le primea, contradictorii, toate
astea o ame]eau, [i a \nceput s` gesticuleze f`r` s` mai [tie
ce f`cea, ridicând o mân` când i se cerea o r`sucire a
gâtului, \ncruci[ându-[i picioarele, desf`cându-le. Totul s-a
terminat \ntr-o \ncurc`tur` general` [i un \ngrozitor
sentiment de panic` [i ru[ine. Rowan trase o \njur`tur`.
– |mi pare rù, spuse sincer modelul.
– Charlotte, am v`zut deja destule modele bune de
nimic, dar nici cu tine nu mi-e ru[ine!
Cu din]ii strân[i, intrusa \[i jur` s` nu abandoneze
partida, [i [edin]a de tortur` continu`, punctat` de
mi[c`rile de du-te-vino pân` la suportul de unde s`
\mbrace alte costume, la fel de scumpe, colorate [i
provocatoare…
Dar reu[i totu[i s`-[i p`streze calmul necesar, s` nu-i ia
\n seam` sarcasmul [i chiar s` aib` alura conving`toare a
unei cadâne tropicale, apatice, trândave, cu ochii plini de o
\n]elepciune milenar`.
Abia \n momentul \n care fotograful puse capacul pe

obiectivul aparatului [i luminile se stinser`, se sim]i
recompensat` pentru r`bdarea ei.
– De-ajuns pentru moment. Facem o pauz`.
|n timp ce Rowan, cu o expresie sumbr`, se ducea \n
cel`lalt cap`t al \nc`perii ca s` contemple peisajul de afar`,
Tony \i puse o can` cu cafea \n mân`.
– Charlotte, cred c` ai nevoie de a[a ceva …
Recunosc`toare, sorbi o \nghi]itur`.
– A[a e totdeauna \n munca asta?
– {tii mai bine decât mine, domni[oar`…
De bun` seam`, Charlotte lucrase deja cu el [i trebuia s`
fie atent` s` nu se dea de gol. Se a[ezase pe un taburet ca
s`-[i termine cafeaua când u[a studioului se deschise,
l`sând s` treac` un omule] rotund, bine f`cut, pe care Tony
se gr`bi s`-l \ntâmpine:
– Bine a]i venit, domnule Andrew! Ce surpriz` pl`cut`!
– Bun`, Tony, am venit cu treab`. Despre Taylor se
spune c` cere maximum, a[a c` am venit s` discut`m
despre bani.
Rowan se m`rgini s`-i fac` un semn cu mâna.
– Dac` vre]i fotografii bune, trebuie s` pl`ti]i cât v` cer.
|[i strecur` un bra] pe sub cotul Idei [i o \mpinse
\nainte.
32 TRACY PEARSON
– Nu cred c` ]i-am prezentat modelul cu care lucrez

pentru dumneata… Charlotte Howard!
„Deci, acesta era cel care comandase [edin]ele foto!"
El o examin` din cap pân` \n picioare, cu un interes care se
transform` foarte repede \ntr-o dorin]` disimulat`, [i
zâmbetul \i deveni panoramic.
– Domni[oar` Howard, da]i-mi voie s` v` spun
Charlotte, colec]ia mea nu putea s` \ncap` pe mâini mai
bune decât ale lui Taylor! Dar cu dumneata, sunt sigur c`
toate a[tept`rile mele vor fi dep`[ite! E[ti f`cut` pentru
aceast` colec]ie de costume de baie!
Nu-i pl`cea deloc felul cum o dezbr`ca din priviri, mai
mult decât o f`cea Rowan. La Rowan, era ca o distan]are
profesional`, o apreciere obiectiv` care nu deranja; \n timp
ce acum, parc` vedea un geamba[ care-[i f`cea socotelile.
– Mul]umesc, spuse ea sec.
– Rowan, mi-ar pl`cea s` asist [i eu pu]in, dac` n-ai
nimic \mpotriv`.
Taylor c`zu pe gânduri câteva clipe, apoi chipul i se
destinse, vizibil amuzat.
– Te rog s` te instalezi… Charlotte, mi-ar pl`cea s` v`d
cum \]i st` modelul cu num`rul 14.
Ce privire ciudat`…
Dar un manechin trebuie s` accepte orice…
Trebuia s-o fac` [i pe asta. Charlotte ar fi f`cut-o.
Costumul era mai mult decât provocator. Partea de jos,

neagr` la culoare, era mai degrab` o band` destul de
\ngust`, [i sus era vorba despre dou` stelu]e care abia
acopereau sfârcurile.
Era mai degrab` potrivit pentru un spectacol de cabaret,
nicidecum pentru plaj`. Idei \i trebuir` zece minute pân`
s` ias` din ad`postul ei, [i trebui s` fac` mai multe
rug`ciuni \nainte de a se hot`r\. |l sim]i pe client cum o
sorbea din ochi \n timp ce se ducea la fundalul unde
trebuia s` ajung`, [i-l v`zut c` se \nro[ise ca racul.
– E o gre[eal`, Taylor, spuse el. Recunosc c` st` foarte
bine pe Charlotte, dar niciodat` cump`r`torii no[tri strìni
n-ar vrea ceva atât de… erotic. F`r` fotografia asta, Taylor!
– O.K. Ave]i dreptate. Charlotte, s` lu`m mai bine
costumul num`rul 17.
Femeia se \ntoarse \n spatele suportului, tremurând de
furie. Era clar c` o f`cuse expres, ca s-o umileasc` \n fa]a
clientului [i s-o fac` s`-[i piard` sângele rece. Trebuia s`
fac` rocada 14-17 \n timp fotograful \[i bea cafeaua.
De-a ce se juca oare cu ea?… Sau mai bine zis, cu
Charlotte. Era clar c` aceast` vizit` incognito a surorii
gemene amenin]a s` se transforme \ntr-un co[mar
permanent…
Când veni ora prânzului, sim]ea c` era gata s` cedeze
nervos [i se temea s` nu izbucneasc` [i s`-l ia pe Rowan la
34 TRACY PEARSON
\njur`turi. M`car dac-ar fi avut num`rul de telefon unde ar

fi putut s`-[i g`seasc` sora, care era \n vacan]`. Ar fi
sunat-o imediat ca s` afle ce se \ntâmplase \ntre ei de o
trata cu atâta perversitate, ca [i cum ar fi \ncercat limita la
care putea s-o fac` s` ajung`…
Dar nu era la cap`tul insultelor… |n primul rând,
Rowan hot`r\ s-o ia acas` la el s` prânzeasc`, l`sându-l pe
Tony s` pun` lucrurile la loc. Degeaba protest` Ida c` ar fi
preferat s` m`nânce un sandvi[ la cafeneaua din col],
artistul nici nu vru s` aud`. A chemat un taxi [i dup` câteva
minute, ajungeau \n fa]a unui imobil impozant. |n holul de
marmur` [i sticl` de la intrare, un portar \mpopo]onat ca
un general se gr`bi s`-l salute pe Rowan [i ap`s` pe
butonul ascensorului la ultimul etaj, 15.
U[ile culisante se dechiser` direct \ntr-o \nc`pere
p`trat`, care era \n acela[i timp [i salon [i ser`, foarte pu]in
mobilat`, garnisit` cu plante tropicale [i arbu[ti.
Câteva sc`ri duceau f`r` \ndoial` la camere [i la terase.
O femeie micu]` o \ntâmpin` zâmbitoare pe Ida, care de
la bun \nceput o g`si simpatic`. Era Dora, menajera casei,
\i explic` Rowan. La un semn al lui, aceasta disp`ru pe o
u[` care trebuia s` duc` la buc`t`rie, [i Rowan se ocup` el
\nsu[i s` preg`teasc` ceva de bùt.
Ida se sim]ea din ce \n ce mai nervoas`. Vizita asta o
expunea la tot ce se temea: \ntreb`ri cu dou` \n]elesuri,
remarce care presupuneau s` cunoasc` via]a privat` a

Charlottei pe care nu le [tia, despre meseria de
manechin… Se \narm` cu pruden]`, prin intermediul
c`reia, dup` ce ceru un Campari cu suc de portocale [i
cuburi de ghea]`, nu a mai g`sit nimic de spus.
Rowan nu f`cea nici el prea mari eforturi ca s`
l`mureasc` lucrurile, [i se mul]umea s-o examineze cu o
expresie indescifrabil` bând la rândul lui whisky. |ntre ei se
instal` o t`cere stânjenitoare, care dur` mult timp. F`r` s`
se gr`beasc`, el ajunse lâng` Ida, pe canapeaua alb` unde
o a[ezase [i, f`r` s` spun` nici un cuvânt, ciocni paharul cu
al ei. Ida se \nro[i, stângace, a[ez` un picior peste cel`lalt
[i examina cu mare interes fundul paharului propriu…
Dar când Rowan se hot`r\ s` deschid` discu]ia, confuzia
ei spori.
– Vreau s` fac ceva la care m` gândesc de câtva timp…
{i, \nainte de a \n]elege ceva, se trezi \n bra]ele lui, cu
buzele strivite de ale sale... Mai fusese s`rutat`, dar
niciodat` n-o cuprinsese un vârtej de pl`cere ca acum, \n
bra]ele lui Rowan. Capul \i era prizonier, imobilizat \ntre
mâinile fotografului, [i degetele lui \i mângâiau delicat
p`rul, \n timp ce atingerea buzelor era din ce \n ce mai
profund`.
Când \i d`du drumul, femeia nu-[i putu st`pâni un
geam`t voluptuos.
36 TRACY PEARSON
– N-ar fi trebuit s` fac asta...

– De ce? b`lm`ji ea, [ocat`.
– Pentru c` nu obi[nuiesc s` s`rut impostoare.
Ida crezu c` o va \nghi]i p`mântul. Cl`tinându-se u[or
pe locul ei, ridic` spre el ochii dispera]i.
– {tii?
– Da. Recunosc c` nu mi-am dat seama de la bun
\nceput, când eram la Royaumont, dar când am ajuns la
studio [i te-am v`zut ascunzându-te ca o pu[toaic` speriat`,
n-am mai avut nici o \ndoial`. Nu e[ti Charlotte.
Acum, a[tept s`-mi dai ni[te explica]ii…
Capitolul 3
– |n[el`torie, minciun`, uzurpare de identitate, toate

astea pot s` te coste mult, micu]a mea, continu` Rowan,
neiert`tor.
Tân`ra se pr`bu[i. Strânsoarea de pe bra]ul ei se mai
domoli, r`mânând totu[i neprietenoas`.
– Acum…, ce-ar fi s`-mi poveste[ti cum stau lucrurile?
Ida avu câteva clipe la dispozi]ie ca s`-[i revin`; venea
Dora, aducând o tav` cu sandvi[uri cu mezeluri [i pr`jituri
pe care o l`s` pe mas` \nainte de a disp`rea. Ida o privi
disperat` cum se \ndep`rta. Dac` menajera ar fi z`bovit mai
mult, poate ar fi avut timp s` inventeze o explica]ie
plauzibil`, s`-[i recapete pu]in sângele rece… Dar nu.
Acum trebuia s` recunoasc` totul. Avea un nod \n gât,
mâinile umede, inima-i b`tea nebune[te \n piept. Avea s-o
38 TRACY PEARSON
dispre]uiasc`, s-o vâneze, s-o acuze \n public, s`-i intenteze

un proces, cine [tie?
Niciodat` nu v`zuse o expresie mai ostil` [i mai
ne\ncrez`toare decât a celui care era preg`tit s`-i asculte
povestea.
– D`-i b`taie! |n primul rând, cum te cheam`?
– Ida. Ida Howard. Sunt sora geam`n` a Charlottei.
B`rbatul cl`tin` din cap, \n]eleg`tor.
– |n urm` cu mult timp, Charlotte parc` mi-a vorbit
despre o sor` geam`n`, dar am crezut c` nu-i decât una
dintre numeroasele ei glume. A[adar, e adev`rat…
Sem`na]i leit. V-a]i f`cut un obicei s` v` da]i una drept
cealalt`?
– Bine\n]eles c` nu! replic` cea \ntrebat`. Avem meserii
foarte diferite, care nu ne-ar permite…
– Dar de data asta se pare c` nu, spuse el cu o expresie
non[alant`, turnându-[i whisky \n pahar. Spune-mi atunci,
c`rui fapt datorez onoarea acestei premiere?
– Rowan, m` tem c` o s`-]i faci o impresie gre[it` despre
mine. Charlotte era prea sl`bit` ca s` poat` participa la
aceste [edin]e foto, [i la mijloc era vorba despre un
contract prea important ca s` nu-l respecte. Cum eu eram
practic \n [omaj, pân` la urm` am acceptat, asta-i tot…
M-a convins s`-i ]in locul.
B`rbatul o privi ironic.
– M` \ntreb dac` se a[teapt` s` o \nlocuie[ti… pân` \n

cel mai mic am`nunt…
– Ce vrei s` spui?
– Ei bine, eu [i Charlotte ne vedeam nu numai \n timpul
[edin]elor de poz`. Mai [i ie[eam \mpreun`… ca s`-]i spun
totul.
Iat` dintr-o dat` o complica]ie la care nu se a[tepta.
Nùcit`, Ida sim]i c`-[i pierde glasul.
– Nu mi-a spus absolut nimic despre asta, reu[i s`
murmure.
– A[a \n]elesesem [i eu…
Ca s` nu stea degeaba, pentru c` mâinile \i tremurau pe
genunchi, ne\ndemânatic`, femeia lu` paharul cu Campari,
dar nu reu[i s` bea nici o pic`tur`.
– A[adar, murmur` tân`ra, era]i prieteni… intimi.
De ce noutatea asta, totu[i destul de previzibil`, \i
producea o asemenea decep]ie?
– |n orice caz, destul de intimi ca s`-mi dau seama care
este cauza suferin]ei ei.
Ida se uit` la el, a[teptând continuarea.
– Vroiam s` am cu Charlotte o rela]ie serioas`… \n
orice caz mai mult decât z`p`cita asta– \ncânt`toare la
urma urmelor– era preg`tit` s`-mi ofere. Vroia doar s` m`
fac` s` m` \ntâlnesc cu mul]imea admiratorilor ei.
I-am spus c` pentru mine o singur` femeie e de-ajuns [i
40 TRACY PEARSON
a[teptam acela[i lucru de la ea, cu toate c` \n mediul pe

care-l frecvent`m… Atunci s-a \nfuriat, mi-a f`cut o scen`
teribil` [i a plecat trântind u[a, jurând \n gura mare c` nu
vrea s` m` mai vad` niciodat`. Uite cum se explic` proasta
dispozi]ie a topmodelului nostru.
– |n]eleg, spuse Ida, desenând cu vârful degetului
arabescuri pe canapea.
De ce nu-i spusese Charlotte adev`rul? De ce o pusese
\ntr-o situa]ie ridicol`, umilitoare? Pentru c` trebuia s` [tie
c` Rowan va cùta s` pun` lucrurile la punct, s` revin`
asupra disputei lor de \ndr`gosti]i… Cine [tie? Poate [tiuse
c` el avea s` se r`zbune \n cursul [efin]elor foto, f`cându-i
o mie de probleme pe plan profesional. Cât` inconsecven]`
din partea ei! {i cât` cruzime! S` nu mai fi pus la cale [i
restul…
– N-aveai nici o idee despre viesparul \n care ai intrat,
nu-i a[a? \ntreb` Rowan.
Glasul i se \mblânzise.
– Nu, nicidecum. Eu chiar am crezut-o bolnav`.
– |ntotdeauna e[ti a[a devotat` surorii tale? Ai s`ri a[a,
la primul apel, indiferent care ar fi fost riscurile?
– Da, veni r`spunsul, simplu. }in la ea ca la mine \ns`mi
[i a[ face orice pentru ea. Chiar [i acum. Acestea fiind
spuse, \]i cer scuze c` te-am \n[elat.
F`r` s` r`spund`, b`rbatul o studie \ndelung, cu o

expresie lini[tit`.
– Te cred, spuse \n cele din urm`, [i \]i accept scuzele.
Se lini[ti [i femeia. Se vedea c` nu era deloc sup`rat pe
ea. Din ce \n ce mai mult, nu putea suporta gândul acesta.
Pe cât de bizar p`rea, ]inea la considera]ia acestui b`rbat
deosebit, acum era sigur` de asta. Pu]inul pe care-l spusese
despre el, m`rturisirea involuntar` pe care o f`cea acest
personaj atât de diferit fa]` de ce-[i \nchipuise, totul \i
insuflase respect fa]` de el.
Cum putea Charlotte s` se uite la un alt b`rbat, atâta
vreme cât \n via]a ei exista Rowan Taylor? Era u[uratic` [i
cochet`, fire[te, \i pl`cea flirtul, \ntâlnirile scurte, ceilal]i
b`rba]i frumo[i [i u[or de abordat, la fel ca ea, doar c`
acesta trebuia s` fie extraordinar… Totul trebuia s` dispar`
\n fa]a lui…
Ida fu surprins` de propriile gânduri. Reflec]iile o
duceau pe un teren, de bun` seam`, foarte nesigur.
Trebuia s` se debaraseze de a[a ceva, situa]ia era oricum
destul de complicat`.
B`rbatul din fa]a ei continua s` legene paharul cu
whisky \ntre degetele lungi, elegante… Nu bùse [i p`rea
[i el, cu ochii pierdu]i \n neant, s` priveasc` foarte departe
\n trecut, sau s` contemple un ipotetic viitor… \mpreun`
cu Charlotte, desigur.
42 TRACY PEARSON
Ida \[i aduse deodat` aminte de mângâierea degetelor

lui pe spate, din aceea[i diminea]`. Pielea de pe ceaf` [i
umeri i se \nfior`. Se \nro[i [i se cutremur` atât de violent
\ncât paharul \i c`zu din mân` pe masa joas` [i se sparse cu
un zgomot care i se p`ru infernal. Alertat` de zgomot, Dora
veni \n fug` s` cure]e cioburile, alungând cu un gest
generos din mân` scuzele pe care le bâiguia Ida.
Rowan se ridicase agasat [i m`sura cu pa[i mari
lungimea salonului. Ea \[i repro[` \n cele din urm` c` nu
[tiuse s` se st`pâneasc` [i se l`sase cople[it` de o reverie
atât de romantic` fa]` de b`rbatul acesta pe care abia \l
cuno[tea, pe care-l [tia \n stare de cruzime [i rùtate \n
timpul lucrului. Acum, gata cu jocul \nlocuirii [i co[marul
[edin]elor foto, trebuia s` declare nul contractul, s-o
previn` pe Carlotte, s`-[i reg`seasc` propria identitate, s`
ia din nou leg`tura cu agen]iile de pres`…
Oftând, se ridic`, puse mâna pe geant` [i o arunc` pe
um`r cu un gest hot`rât.
– O.K., Rowan, \mi pare bine c` totul s-a l`murit \ntre
noi, m` tem c` n-a[ fi putut s` mai rezist mult \n ritmul
`sta… Deci, la revedere…
B`rbatul se \ntoarse violent spre ea, cu o privire sumbr`.
– Cum?! Despre ce vorbe[ti?! N-o s` pleci a[a… ar fi
prea simplu! Avem amândoi o pâine de mâncat…
– Dumneata ai o pâine de mâncat, nu eu. Nu uita c`

sunt jurnalist`.
– Cu mine ce se va \ntâmpla? {i costumele care a[teapt`?
{i clien]ii mei? Nu, nici vorb` de a[a ceva!
– F` fotografiile cu sora mea!
– Charlotte?! Spune-mi de unde s-o iau! }i-a spus cumva
unde se duce?
– Nu… trebui s` admit` cu jum`tate de gur`.
– Eram sigur! N-am cum s` iau leg`tura cu ea!
Asta \nseamn` c` trebuie s` mergi pân` la cap`t!
– Nu, nicidecum! Singur ai spus c` sunt \ngrozitoare,
]eap`n` c` o scândur` [i \nc` nu mai [tiu câte…
Glasul \i tremura, \ngrozit` de perspectiva de a lua de la
cap`t teribilele \ncerc`ri de care avusese parte diminea]`.
– Nu \ngrozitoare, doar neexperimentat`. De altfel, n-a
fost chiar atât de rù cum am spus, ci am f`cut a[a ca s` te
determin s` reac]ionezi, totu[i nu sunt un monstru, cum ai
fost tentat` s` crezi la \nceput.
– Iau spusele tale ca pe un compliment… dar r`spunsul
este tot nu.
Chipul lui Rowan se \n`spri.
– Nici nu m` gândesc s`-]i accept capriciile.
|l privi, \nm`rmurit`.
– Nu-i vorba de un capriciu, ci de o hot`râre \ndelung
cugetat`, cea care se impune, date fiind circumstan]ele…
44 TRACY PEARSON
– Nu! Ida, trebuie s` termin catalogul la data care a fost

stabilit`. E[ti jurnalist`, [tii bine ce \nseamn` s` nu respec]i
termenul unui contract, nu-i a[a?
Ea l`s` ochii \n jos [i \ncuviin]` cl`tinând din cap.
– Charlotte odat` disp`rut`, tu e[ti singurul model potrivit
pentru a termina. Ida, trebuie s` termini ce ai \nceput.
|n fa]a atâtei insisten]e, femeia nu mai sim]i dorin]a de
a disp`rea [i \i reveni \ncrederea \n sine. P`rea c` vrea s`
lucreze cu ea…
– {i dac` nu vreau? \ntreb`, capricioas`.
R`spunsul lui o l`s` cu gura c`scat`.
– Crezi c` o s` g`se[ti de lucru dac` lansez zvonul c` tu
e[ti cea care a pozat pe pagina central` din Playboy ?
Ida se ridic`, indignat`.
– Ce amenin]are josnic`! Ai fi \n stare s` te cobori atât
de mult… |n primul rând, nimeni n-o s` te cread`!
– |mi asum riscul, ripost` el flegmatic. Dar tu?
Nu putea s`-[i asume riscul, el [tia asta [i era gata s`
profite de situa]ie. Lumea presei, atât de avid` de
scandaluri, ar fi pus imediat pe tapet zvonul, [i a[a s-ar fi
terminat cariera ei de jurnalist. Nici un ziar, nici un post de
radio, n-ar ierta-o c` a pozat goal`. S-ar fi fript, ar fi fost
exclus` din societate. Pentru totdeauna. Pre]ul pentru a
sc`pa de scandal era scump… |n fa]a acestei amenin]`ri,
exista o singur` solu]ie demn`.
– Sunt obligat` s`-mi asum [i eu riscul, spuse cu o

jum`tate de glas, pentru c` dac` a[ ceda unui [antaj atât de
odios, n-a[ mai avea parte de carier` [i nici respect pentru
mine \ns`mi.
|l l`s` un timp s` digere declara]ia pompoas`, apoi
adùg` pe un ton mai dezinvolt:
– Dar am s` termin contractul [i [edin]ele foto, dac`-mi
ceri asta amabil [i cu demnitate.
Dou` scântei se aprinser` pentru o clip` \n ochii lui
Rowan, care adopt` o expresie admirativ`.
– Ei, dr`cie, sigur nu mai ai nici o leg`tur` cu
Charlotte… Ea n-ar fi vorbit niciodat` a[a…
|[i trecu pentru câteva clipe degetele prin p`rul negru.
– O.K., domni[oar`, te rog frumos s` fii dr`gu]` [i s`
accep]i s` termini catalogul, s` continui s` lucrezi cu mine.
– |n cazul `sta, accept.
El oft` printre din]ii strân[i.
– |mi pare bine c` am ajuns la o \n]elegere. E[ti la fel de
inflexibil` [i \n afaceri?… O negociatoare la fel de dur`?
Ea zâmbi [i se destinse pentru prima dat` \n ziua aceea.
– Nu [tiu dac` sunt dur`. |ncerc doar s` respect unele
principii…
Cu un gest emfatic, el \[i lu` paharul [i-l ridic` pentru
un toast ironic.
46 TRACY PEARSON
– Sunt \ncântat s` \ntâlnesc o femeie frumoas` care are

principii. |n meseria noastr`, rareori dai de un pic de
moralitate.
– A[a stau lucrurile \n toate afacerile din ziua de azi,
adùg` ea.
Zâmbetul care-i \nso]i cuvintele era atât de luminos,
\ncât lui i se p`ru c` o minunat` raz` de soare intrase \n
\nc`pere. Ea se a[ez` din nou, con[tient` de seduc]ia pe
care o emana acest personaj, de aceast` personalitate atât
de derutant`, atât de atr`g`toare… „Fii atent`, feti]o, \[i
spuse imediat \n sinea ei, este cu atât mai periculos cu cât
trebuie s` lucra]i \mpreun`…"
– Ida, vom \ncerca s` termin`m fotografiile cât mai
repede. Cine [tie? Dac` Charlotte ar ap`rea din nou, ar
putea s` fac` ea \ns`[i treaba, a[a cum s-a discutat ini]ial [i
a[a ai sc`pa mai repede. B`nuiesc c` de-abia a[tep]i s` scapi
din \ncurc`tura asta.
Ea \[i st`pâni decep]ia. A[adar, dac` avea de ales, lui i-ar
pl`cea s` lucreze cu Charlotte… Din fericire, nu putea s`
ajung` la ea…
– Mâine, Bond Beach este \n program. E bine? Crezi c`
mai rezi[ti o zi?
„ Chiar [i mai multe, dac` dore[ti, \[i spuse \n sinea ei.
Atâta timp cât ai nevoie de mine…" Dar via]a o \nv`]ase c`
b`rba]ii preferau compania surorii ei gemene decât a sa.
Ciudat, sperase c` Rowan va face excep]ie de la regul`.

Dar nu, o iubea, \nc` o vroia…
– A[ face mai bine s` plec, spuse ea ridicându-se, am
avut destule emo]ii pe ziua de azi, sunt epuizat`.
Mul]umesc pentru pahar.
Nu vru s`-l lase s-o \nso]easc`, pretextând c` mai avea [i
alte drumuri de f`cut, dar nu reu[i s` [i-l alunge din minte
pe tot drumul de \ntoarcere, toat` seara [i toat` noaptea.
Imaginea lui Rowan se strecura \n visurile ei. Tot timpul \[i
repeta c` trebuia s` fie rezonabil`, \ns` ardea de ner`bdare
la gândul c` a doua zi avea s`-l \ntâlneasc` la Bondi Beach.
***
Era mijlocul s`pt`mânii [i ar fi putut s` ajung` la plaj`

cu ma[ina, fiind sigur` c` avea s` g`seasc` un loc de
parcare, dar prefer` totu[i s` ia un taxi ca s` ajung` la
Bondi.
Mercedesul sport al lui Rowan era parcat \n fa]a unei
camionete care trebuia s` fie a lui Tony. Asistentul scoase
capul prin portier` când \i b`tu \n geam.
– Toate hainele sunt acolo. Camionul \]i va folosi drept
cabin`, explic` el coborând.
48 TRACY PEARSON
Primul costum de baie era din dou` piese, v`rgat cu

dungi negre \n diagonal`. |l \mbr`c`, mult mai u[or decât
o f`cuse cu o zi \nainte, \n ciuda faptului c` era un bikini
strâmt [i s`ri jos din camion. Rowan [i Tony instalau
echipamentul la cap`tul de sud a plajei de nisip, \n
apropierea– Ida fu tulburat` de asta– zonei „topless".
El [tia c` nu era Charlotte, cu atât mai bine! Dac` ar fi fost
sor`-sa, probabil ar fi dezbr`cat-o imediat de sutien…
Dar dup` ce f`cu o sumedenie de cli[ee cu costumul cu
dungi \n fa]a fondului colorat al esplanadei [i a
pavilionului elegant care domina plaja, Rowan veni la ea [i
o ajut` s`-[i desfac` bretelele.
Cu o mi[care nea[teptat`, ea \i dep`rt` bra]ele f`r` nici
o re]inere.
– Ce te-a apucat?
– Nu-]i face griji. Suntem deja \n zona „topless".
Nimeni n-o s` aib` nimic de obiectat.
Tân`ra femeie \[i sim]i chipul \nro[indu-se brusc, f`r`
nici o leg`tur` cu ar[i]a soarelui.
– Nu-i vorba despre asta. Contractul nu prevede
fotografii \n felul `sta.
– {tiu bine, dar fotografiile astea sunt pentru colec]ia
mea personal`. Charlotte obi[nuia s` m` lase s` fac a[a
ceva…
– Dar eu nu sunt Charlotte!
Furioas`, se d`du \napoi ca s` scape de el, dar din

p`cate, c`lc` \ntr-o adâncitur` \n nisip datorat` valurilor [i
c`zu caraghios, dând din mâini ca [i cum ar fi vrut s` se
aga]e de ceva [i ]ipând \nspìmântat`.
|ntins` pe nisip, sim]i bra]ele puternice ale lui Rowan
ridicând-o [i-l auzi râzând. Atingerea trupului sù o f`cu s`
se \nro[easc` [i mai mult. O cuprinse o vag` mole[eal`, [i
recunoscu f`r` \ndoial` o dorin]` pentru corpul lui viguros
lipit de ea. Cu stâng`cie, reu[i s` se \ndep`rteze de el.
– Mul]umesc… De obicei, nu cad atât de u[or. |mi pare
rù…
– Ba mie \mi pare rù, murmur` el privind-o atent.
M` port ca [i cum ai fi sora ta, uit` ce ]i-am propus…
Ida fu cât pe ce s`-l \ntrebe dac` era bucuros sau sup`rat
c` nu era Charlotte, apoi g`si \ntrebarea asta atât de
copil`reasc`, \ncât i se f`cu ru[ine, [i \n plus se temea de
r`spunsul pe care putea s`-l primeasc`…
– M`… m` duc s` \mbrac urm`torul costum, bâigui ea.
Dac` nu ne gr`bim pu]in, ne apuc` noaptea…
– Stai pu]in, am uitat s`-]i spun ceva. Ast`zi are loc
inaugurarea unei expozi]ii de fotografii pe care le-am f`cut
eu. Va fi acolo [i presa. }i-ar pl`cea s` vii ?
|[i sim]ea inima b`tându-i mai repede. |i propunea s`
ias` cu el!
– La nebunie! exclam`, entuziast`.
50 TRACY PEARSON
– Poate va fi [i sora ta…

– Disp`ruta f`r` urm`? Ce te face s` crezi c-ar putea
veni? \ntreb` ea, decep]ionat` s`-l aud` revenind mereu la
cealalt`.
– Am aranjat \n a[a fel \ncât invita]ia s`-i fie trimis` de o
important` editoare de mod`, care [tiu c` ar fi gata s` fac`
orice ca s-o mul]umeasc` pe „disp`ruta f`r` urm`".
B`rbatul examin` chipul Idei, care era \ntruchiparea
melancoliei.
– Nu fi trist`. Dac` vine, vei sc`pa de corvoada restului
de fotografii.
Ida ridic` din umeri.
– Da… Dar dac` nu vine?
Bra]ele lui Rowan se pr`bu[ir` \ntr-un gest ostentativ de
descurajare.
– S` avem un pic de r`bdare…
Era \ndeajuns ca s` \ntunece ziua Idei. |n timpul
efectu`rii restului de fotografii, pân` seara, \[i spuse c`
poate era ultima dat` când \l vedea. Când Charlotte se va
apuca din nou de lucru, pentru ea nu va mai fi loc \n via]a
acestui artist foarte ocupat. Charlotte va pune monopol pe
el… {i acum era a[a de bine… \[i spuse ea f`r` vlag`.
Preg`tindu-se pentru sear`, se trezi rugându-se ca sora
ei s` nu vin`.
Capitolul 4
Spre deosebire de fotografiile din lumea modei,

colorate, str`lucitoare, impetuoase [i pline de \ndr`zneal`,
expozi]ia lui Rowan, deschis` \ntr-una din cele mai
cunoscute galerii din Sydney, se compunea din portrete \n
alb [i negru, cu o tonalitate dramatic` [i puternic`.
Multe reprezentau personalit`]i celebre, vedete de
cinema, capete \ncoronate ale Europei, oameni de afaceri
[i oameni politici, altele erau ale unor anonimi imortaliza]i
\n instantanne pe strad`, sau \n via]a lor cotidian`. Ida se
opri \ndelung asupra fotografiei unei b`trâne care arunca
grùn]e porumbeilor din Centennial Park.
– |]i place? auzi glasul lui Rowan, \n spate.
– Foarte mult, r`spunse f`r` s` se \ntoarc`. G`sesc c`
este un fel de… parabol` a ciclului vie]ii: o creatur` \n
52 TRACY PEARSON
vârst`, preg`tit` s`-[i dea sfâr[itul, care hr`ne[te p`s`rile,

\mpreun` cu feti]a care o prive[te, reprezentând genera]ia
de mâine.
Se preg`tea s`-l aud` izbucnind \n râs, cum ar fi f`cut
mul]i dintre arti[ti când li se explic` ce au vrut s` spun`,
dar el doar o mângâie cu blânde]e pe um`r.
– M` bucur c` cite[ti atâtea lucruri \n fotografiile mele.
E drept c` \ncerc s` dau o semnifica]ie fiec`reia dintre ele.
– Imaginile tale din Afghanistan sunt \nspìmânt`toare.
E[ti \mpotriva r`zboiului, nu-i a[a?
De data asta, se \ntoarse [i v`zu o umbr` de triste]e
\ntunecându-i ochii.
– Ur`sc toate formele de distrugere. Lumea toat` este
plin` de foc [i sânge, un scandal permanent. Nu trebuie s`
distrugem, ci s` construim, s`-i hr`nim pe \nfometa]i [i s`
le oferim un acoperi[ celor f`r` ad`post. |mi pare rù c`
sunt atât de grav. Ida, m` opresc, parc` repet pentru
camerele de televiziune…
Ea zâmbi, impresionat`. Era clar c` era sincer. Era foarte
fericit` c` fusese invitat`. V`zându-i aceast` parte „serioas`"
a activit`]ii, afla multe despre caracterul [i personalitatea
lui, cu totul altceva decât imaginea comercial` care ap`rea
\n media [i universul modei \n care era o figur`
proeminent`.
Rowan o atinse discret pe bra].
– Pot s` te p`r`sesc pentru câteva clipe? Cei de la

televiziune \mi fac semn s` m` duc pentru un interviu.
– Cunosc câteva persoane de aici, mul]umesc, n-am s`
m` plictisesc.
El se \ndep`rt` spre grupul de tehnicieni de televiziune
[i intr` \n cercul luminos descris de proiectoarele orbitoare
ca un boxer \n ring.
Ida \l contempl` câteva minute, apoi continu` s`-i
examineze operele. |ntr-adev`r, cuno[tea un num`r de
jurnali[ti [i de fotografi convoca]i la aceast` inaugurare,
dar nu vroia s` stea de vorb` cu deocamdat`.
Editoarea de mod` care o invitase pe Charlotte \i adres`
un zâmbet larg [i Ida se \ntreb` dac` n-o lua drept sora ei.
Se \ntoarse prudent dup` ce-i f`cu un semn cu capul.
Cealalt` nu [ovì s` se apropie repede.
– Charlotte! Visez? Ast`-sear` e[ti cât se poate de
frumoas`…
– |mi pare rù, doamn`, replic` Ida, nu sunt decât sora
geam`n` a Charlottei. M` numesc Ida Howard [i sunt
jurnalist`…
– Glume[ti, draga mea, adev`ratele gemene sunt mai…
Oftând, Ida scoase din geant` o fotografie de familie
deja veche \n care se puteau vedea cele dou` surori
gemene, \mbr`]i[ate [i zâmbitoare, p`rând a fi una [i
aceea[i.
54 TRACY PEARSON
Editoarea examin` imaginea \n lini[te.

– De necrezut, spuse \n cele din urm`. Am crezut c` e
doar o poveste, dar… D`-]i seama c` dac` a]i ap`rea
amândou` \n pagina central` a unei reviste, ar fi o…
adev`rat` bomb`! Sunt sigur` c` s-ar vinde cel pu]in o sut`
de mii…
– Nici nu m` gândesc la a[a ceva, i-o tìe scurt Ida.
Se rezem` de o coloan` de piatr`, ascultând f`r` s` ia
aminte sporovìala doamnei care continua s` calculeze
succesul ideii sale, când deodat`, p`li; tocmai o v`zuse pe
Charlotte care-[i f`cea intrarea \n sal`, de bra] cu un b`rbat
blond, \nalt, de vreo patruzeci de ani, dar ar`tând bine.
Charlotte o v`zu [i ea \n aceea[i clip` [i se ag`]` de mâna
\nso]itorului ei, tr`gându-l \napoi, ca [i cum ar fi vrut s`
plece urgent.
Dar b`rbatul nu se clinti [i continu` s` avanseze,
aparent hot`rât s` vad` expozi]ia. Hot`rât` s` mearg` pân`
la cap`t, Ida \[i lu` inima-n din]i [i porni spre ei.
– Ei bine, spuse Charlotte cu un râs for]at, cred c` acum
ori niciodat` este momentul s` spun „ce surpriz` pl`cut`!"
– Rowan spera s` te vad` aici, spuse Ida privind-o drept
\n ochi.
– Rowan? repet` Charlotte cu nelini[te \n glas, dar… e
aici? De obicei, nu vine niciodat` la expozi]iile proprii…
– Poate face o excep]ie pentru tine, draga mea. |n orice

caz, are multe lucruri s`-]i spun`…
|nso]itorul Charlottei, care tocmai salutase un invitat,
câ]iva pa[i mai departe, se \ntoarse [i r`mase stan` de
piatr` descoperind-o pe Ida.
– Fir-ar s` fie, Charlotte, nici n-am bùt primul whisky [i
te v`d dublu!
Avea un pronun]at accent american.
– Totul e bine, Mal, spuse Charlotte luându-l de bra].
Malcom Sutton, ]i-o prezint pe sora mea geam`n`, Ida;
]i-am spus c` am o sor`, \]i aduci aminte?
Doi ochi vii o studiar` f`r` jen` pe Ida din cap pân` \n
picioare.
– Probabil, c` ai uitat s`-mi spui c` sem`na]i ca dou`
pic`turi de ap`…
Ida \i \ntinse mâna.
– Sunt \ncântat` s` te cunosc, domnule.
Sutton se dezmetici din contemplare [i-i strânse mâna
f`r` s-o scape din ochi.
– Sunt \ncântat, Ida. Parc` spuneai c` pe pere]i sunt
fotografiile lui Rowan Taylor, nu-i a[a? |ntr-adev`r, e un
fotograf str`lucit. A[ vrea s` stau pu]in de vorb` cu el.
– Dar mai \ntâi s` lu`m câte un pahar, spuse Charlotte
\mpingându-l spre barul care abia se mai vedea prin
mul]imea de invita]i care se strânsese acolo.
56 TRACY PEARSON
– Bine\n]eles, bine\n]eles. {ampanie pentru amândou`,

nu-i a[a?
Acceptar` amândou` cl`tinând din cap, ca dou` imagini
dintr-o oglind`. Malcom zâmbi la acest efect optic [i plec`
spre bar, f`cându-[i loc printre dou` smochinguri negre [i
o minijup` de lamé alb.
Când fu sigur` c` se \ndep`rtase destul [i nu mai putea
s-o aud`, Charlotte se aplec` spre urechea Idei.
– Te rog s` fii atent` ce spui de Rowan \n fa]a lui
Malcom, te rog. M` voi m`rita cu el…
Ascunzându-[i surprinderea, Ida \[i \mpinse sora
geam`n` c`tre un birou gol, care trebuia s` fie al secretarei
galeriei [i \nchise imediat u[a. Fream`tul mul]imii se
domoli [i amândou` se m`surar` din priviri, \ntr-o t`cere
deodat` grav`.
– Pu]in \mi pas` de Malcom al tù, spuse Ida. Ceea ce
vreau s` [tiu, este ce unelte[ti cu Rowan [i cu mine.
Charlotte se \nro[i [i se \ntoarse cu o expresie \ncurcat`.
– Nu \n]eleg ce vrei s` spui.
– Chiar a[a?! De ce, de exemplu, când mi-ai spus c` ai
lucrat cu el, n-ai f`cut precizarea c` ie[eai cu el?
– Nu m-ai \ntrebat.
Ora târzie, oboseala [i tensiunea nervoas` acumulate de
Ida \n timpul zilei nu-i ameliorau deloc starea de spirit.
– „Nu m-ai \ntrebat !" Ce scuz` idioat` ai g`sit…

Charlotte! {tii foarte bine c` dup` ultima voastr` ceart` cu
scântei, nu mai puteai suporta ideea s` lucrezi din nou cu
el! {i m-ai aruncat pe mine \n foc!
– N-au ie[it chiar scântei, replic` Charlotte ridicând din
umeri.
|[i examin` sora cu o privire b`nuitoare.
– Dar din felul cum reac]ionezi, pari foarte p`tima[` \n
afacerea asta…
– Nu fi caraghioas`! exclam` Ida. {tii bine c` dup` Keith
Bowden, am jurat s` nu m` mai leg niciodat` de un tip
care-l s` fie interesat [i de tine.
– S` nu-mi spui c` te mai gânde[ti la Keith. |n definitiv,
n-am [tiut ce sim]eai pentru el…
Ida, foarte obosit`, oft`. Charlotte, ca de obicei, \ncerca
s` schimbe subiectul.
– Nu asta-i problema. Important este c` tu [i Rowan
ave]i o treab` de terminat \mpreun`.
– S-a terminat, \n ceea ce m` prive[te, spuse Charlotte
cu convingere. Recunosc, Rowan era interesat de mine, dar
nu era dispus s` m` accepte a[a cum sunt…
– Vrei s` spui c` nu era \ncântat s` te vad` \ntâlnindu-te
cu al]i b`rba]i?! Tu consideri asta o tiranie, poate?
Charlotte \[i mu[c` buzele.
58 TRACY PEARSON
– F`r` \ndoial`, vorbe[ti de Malcom Sutton, cùt` s` se

apere ea. Ei bine, el este „cineva" pentru mine. Are un
cuvânt de spus \n afacerile imobiliare [i a m`rit
considerabil averea familiei.
– |l iube[ti?
Charlotte ridic` din umeri, ca [i cum \ntrebarea i s-ar fi
p`rut naiv`.
– Nu [tiu. Asta o s` vin` cu timpul…
Cu tupeu, se a[ez` pe birou, \[i \ncruci[` picioarele [i o
privi \n ochi, ca [i cum ar fi vrut s` sfideze \ntreg universul.
F`r` s` vrea, Ida nu putu s` nu-[i admire sora care radia.
Coco]at` acolo, sem`na cu o splendid` amazoan`, sigur`
pe ea, dominatoare, teribil de seduc`toare.
– B`rba]ii, continu` amazoana, de ce ne facem atâtea
probleme din cauza lor? Uit`-te la ei cum fac, trec de la o
femeie la alta cu atâta u[urin]`! De ce s` le fim fidele, de ce
s` ne m`rginim la un singur specimen, când sunt
disponibile atâtea alte personaje interesante?
Ida nu [tia ce s` r`spund`, astfel \ncât t`cu.
Charlotte, v`zând c` marcase un punct, continu`
discu]ia, aparent dezinvolt`.
– Rowan [i cu mine, nu ne vom \n]elege niciodat`
asupra acestui subiect. Cred c` e din cauza mamei lui…
Curioas`, Ida nu putu s` nu \ntrebe:
– Ce amestec are mama lui \n afacerea asta?
– Ah… Ea a disp`rut cu un amant când Rowan era

adolescent. Dup` p`rerea mea, `sta e motivul pentru care
nu-i place s` vad` o femeie \nc`lcând regulile…
Ida se cufund` \ntr-o t`cere gânditoare. Acum \n]elegea
mai bine resentimentul lui Rowan fa]` de atitudinea
u[uratic` a Charlottei. {i din moment ce Charlotte
cuno[tea trecutul, ar fi fost bine dac` l-ar fi menajat un
pic…
– Oricare ar fi sentimentele tale fa]` de Rowan, spuse
Ida cu severitate, el ]ine s`-]i duci la bun sfâr[it contractul.
{i cum, la prima vedere e[ti bine mersi…
Charlotte s`ri \n sus, iritat`, [i chipul ei fin c`p`t` o
expresie bosumflat`.
– Imposibil, draga mea. Mâine plec cu Malcom la
Golden Coast.
– Ar trebui s` renun]i la voiajul `sta…
– Nu, Ida. P`rin]ii lui Malcom vin special din America s`
m` cunoasc`, [i nu pot s` las lucrurile balt`.
– De bun` seam`, murmur` Ida cu am`r`ciune, e mult
mai simplu s`-]i la[i balt` sora…
Dar \n fond, \n ciuda am`r`ciunii pe care o \ncerca, \n
suflet sperase c` Charlotte o s` refuze. {i parc` jubila la
gândul c` avea s`-l vad` \n continuare pe Rowan.
O b`taie \n u[` le f`cu pe amândou` s` tresar`, [i se auzi
glasul lui Rowan:
60 TRACY PEARSON
– Ida, s-a \ntâmplat ceva?

Charlotte, \nnebunit`, \[i lu` sora de mân` [i se uit`
rug`toare la ea.
– Ida, te rog s` nu-i spui c` sunt aici…
Cu sprâncenele \ncruntate, Ida accept` cl`tinând din
cap. Dac` Rowan mai ]inea \nc` la Charlotte, nu s-ar fi
sim]it deloc bine v`zând-o bra] la bra] cu americanul ei.
Ida trebuia s`-l scuteasc` de a[a ceva. O \mpinse repede pe
Charlotte \ntr-o parte [i deschise pu]in u[a.
– Rowan, totul e bine, am ajuns aici ca s`-mi pun rochia
la punct, nimic altceva.
|nainte ca el s` aib` timp s` intre \n birou, ea ie[i
repede, \nchise u[a \n urm`, [i-l lu` de bra].
– Este o fotografie despre care a[ vrea s` st`m de vorb`,
fotografie care se g`se[te al`turi…
Rowan se l`s` condus printre grupurile r`zle]e de
invita]i [i ajunser` \n fa]a unui portret foarte bine \ncadrat.
– ~sta este, spuse femeia f`r` s` se uite la el, sperând c`
diversiunea o s` ]in`.
Rowan nu spuse nimic, dar dup` un timp o prinse de
mân` [i o f`cu s` se \ntoarc` spre el.
– E[ti sigur` c` despre `sta e vorba?
|ngrozit`, Ida v`zu c` \l condusese \n fa]a b`trânei care
hr`nea porumbei.
– Ah… Nu, bine\n]eles, am gre[it, este vorba despre cel

de acolo…
Mâna ei descrise un arc de cerc [i se opri la \ntâmplare.
– „Ie[ire de salvare", o ironiz` Rowan, asta e imaginea
despre care vrei s` discut`m? Ida, m` simt cât se poate de
jignit, dac` a[a gânde[ti despre arta mea…
Artistul f`cu o pauz`, timp \n care Ida, ro[ie ca racul,
\ncerca de bine de rù s` se uite la portretele suspendate
pe pere]i.
Apoi, el adùg`, pe un ton degajat:
– Nu crezi c` Charlotte a avut timp s-o [tearg` pân`
acum?
Ida, z`p`cit`, \l privi fix, se \nro[i, imediat dup` accea
p`li, [i se f`cu una cu peretele, \nvins`.
– Rowan… ai v`zut-o?
– L-am v`zut [i pe americanul \mpreun` cu care a venit.
– Ah…
|ns`, spre marea ei surprindere, v`zu c` Rowan zâmbea,
ca [i cum nu i-ar fi p`sat de [iretlicul ei.
– N-are nici o importan]`, spuse ca s-o lini[teasc`.
}i-am spus, totul s-a terminat \ntre noi, nu m` deranjeaz`
deloc c` [i-a g`sit un altul…
– Eu… nu vroiam s`-]i pricinuiesc o nepl`cere, spuse
femeia cu stâng`cie.
62 TRACY PEARSON
Cu un deget, o mângâie pe obraz [i-i ridic` b`rbia pân`

ochii li se \ntâlnir`.
– {tiu, [i \mi pare bine c` ai procedat a[a… Sunt sigur
c` Charlotte n-ar fi f`cut la fel…
– Ei bine…
– Dar nu mai are nici o importan]`…
– {i [edin]ele foto care urmeaz` ? \ntreb` Ida,
nelini[tit`.
El se \ntunec`.
– E[ti atât de gr`bit` s` m` p`r`se[ti? Poate ar trebui,
dac` asta vrei, s` vorbesc cu un alt model [i s` re\ncep
catalogul de la zero…
– Ba nu, nu sunt sup`rat` pe tine… \nc` m` crezi un
model lamentabil? \ntreb`, impulsiv`.
Cuvintele ei abia se auzir`.
Fotograful o privi surprins.
– Nicidecum. Numai c` nu vreau s` abuzez de timpul
tù pre]ios… Ida, e[ti sigur` c` vrei s` termin`m [edin]ele
care au mai r`mas?
U[urarea [i pl`cerea \i \mbujora obrajii.
– Sigur. Mi-era doar team` c` ai fi preferat-o pe Charlotte.
El se bosumfl`.
– Are \ntr-adev`r ceva mai mult` experien]` ca
manechin, dar `sta e singurul lucru pe care-l are \n plus
fa]` de tine.
Cuvintele lui erau un omagiu nea[teptat. El n-avea de

unde s` [tie c` vorbele acestea o umpleau de o bucurie
nem`rginit`, [i tot restul serii parc` se sim]i plutind pe
noura[i de fericire.
Rowan o g`sea foarte potrivit` pentru fotografiile lui, nu
necorespunz`toare, cum se temuse la \nceput…
***
Dar când se trezi a doua zi diminea]`, nu mai era atât de

optimist`. |n ochii Charlottei, Rowan nu mai prezenta nici
un pic de interes, dar nu era sigur` c` [i reciproca era
adev`rat`, \n ciuda a ceea ce-i spusese el cu o zi \nainte.
{i cine [tie, simpatia pe care o avea pentru ea se datora
poate doar extraordinarei asem`n`ri cu Charlotte. Ida se
trezi deodat` temându-se s` nu fie decât un substitut, o
copie fidel` a surorii ei, o iluzie care s`-i \n[ele decep]ia…
Cu Keith, din pac`te, se \ntâmplase ce se \ntâmplase.
Cu inima strâns`, porni spre studio. Trecând pe lâng`
un chio[c cu ziare, v`zu c` fusese scoas` la vedere revista
\n care Charlotte poza goal`. Poza din pagina de mijloc era
prea excitant` ca s` fie prezentat` expres, dar coperta era
suficient de sugestiv` ca s` lase s` se \n]eleag` ce era
64 TRACY PEARSON
\nùntru. Ida \ntoarse ochii, extrem de jenat`. V`zând-o pe

Charlotte pe copert`, parc` s-ar fi v`zut pe ea \ns`[i \ntr-o
oglind`, dar \ntr-o ]inut` pe care… nu [i-ar fi permis s-o
afi[eze…
Se \ntreb` dac` nudul din pagina central` provocase
cearta dintre Rowan [i Charlotte. |n tot cazul, nu era nimic
surprinz`tor ca un b`rbat s` fie iritat v`zând imaginea
femeii pe care o iube[te expus` privirilor trec`torilor…
Problema asta o chinui tot timpul [edin]ei foto.
Totu[i, reu[i s` se descurce cât se poate de bine,
schimbând \n permanen]` costumele, plimbându-se prin
decorul cu pamieri de carton, stârnind nori de nisip
artificial, agitând cu o expresie melancolic` un trandafir cu
petale catifelate… Rowan se declar` foarte mul]umit de
felul cum decurseser` lucrurile \n diminea]a aceea, [i-l
trimise pe Tony s` cumpere ni[te sandvi[uri pentru masa
de prânz. Dup` ce se \ntoarse cu ceea ce i se ceruse, Tony
anun]` c` se ducea s`-l vad` pe un prieten.
Ida \[i puse pe ea un halat [i se duse la masa unde
fotograful se \nfrupta cu poft` din sandvi[uri. Se a[ez`,
\ncepu [i ea s` m`nânce [i s`-l studieze cu aten]ie, f`r`
grab`… Dup` un timp, Rowan ridic` brusc ochii [i o
surprinse contemplându-l. Expresia ei trebuie s` fi fost
deosebit`, pentru c` el puse \ncet sandvi[ul pe mas`, zâmbi
f`r` s` scoat` un cuvânt [i-i prinse mâna cu blânde]e.
– Sunt fericit c` te-ai \ntors la mine, spuse \n cele din urm`.

Ida, ro[ie ca racul, \[i retrase mâna.
– Rowan…, iart`-m` c` te \ntreb asta, dar ce crezi
despre pagina central` \n care apare Charlotte?
La auzul \ntreb`rii, nu se \nfurie deloc, ci ridic` din
umeri, absolut indiferent.
– Este corpul ei [i face ce vrea cu el. Dac` \ntre noi ar fi
existat o rela]ie mai apropiat`, i-a[ fi interzis s-o fac`, dar
a[a…
Ida \[i ]inu r`suflarea. Din r`spunsul lui reie[ea c` nu
fusese amantul Charlottei, a[a cum se temuse. Era oare
adev`rat?
– Charlotte te-a anun]at când s-a angajat pentru nudul
care a ap`rut \n revist`?…
Rowan \mp`turi nervos hârtiile \n care fuseser`
\nf`[urate sandvi[urile [i le arunc` \n co[ul de gunoi
\nainte de a se \ntoarce la aparatele lui de fotografiat.
– Ida, n-ai putea s` schimbi subiectul? La ce bun s` mai
dezgropi povestea asta veche? Eu nu m` mai gândesc deloc
[i nu-mi face nici o pl`cere s` m` \ntorc la ea.
Ida nu r`spunse, ci se duse \n cabina ei unde \mbr`c` un
costum din lycra mov, bine mulat, care-i f`cea mijlocul s`
par` [i mai sub]ire.
Nu mai schimbar` nici un cuvânt, \n afara indica]iilor
pentru poze. Se auzea clinchetul aparatelor, bli]urile se
66 TRACY PEARSON
aprindeau destul de des f`când-o s-o doar` ochii, [i

picioarele n-o mai ]ineau. Rowan v`zu asta [i, \n]eleg`tor,
stinse spoturile. Reflectoarele, asemenea unor umbrele
luminoase de argint se stinser`, [i Ida se destinse,
frecându-se la ochi.
– Mai merge? \ntreb` Rowan.
Femeia \[i l`s` bra]ele s` cad`.
– Merge…
Se apropie de ea, \i d`du capul pu]in pe spate [i-i ridic`
pe rând pleoapele. Degetele lui erau u[oare [i
mângâietoare. Când deschise ochii, avea lacrimi \n ei.
– Fir-ar s` fie, de ce nu mi-ai spus c` lumina te sup`r`?
– N-am vrut s` te deranjez din lucru. Dac` ]i-ai impus un
ritm [i ]i-ai f`cut un plan, trebuie s` te ]ii de el… {tiu c`
Charlotte, ar fi suportat mult mai bine…
– Termin` odat` cu Charlotte! Este obi[nuit`, atâta tot.
De ce \ncerci cu orice pre] s` fii ca ea atunci când nu te
oblig s` faci mai mult?
– Eu… \ncerc doar s` fac o treab` bun`...
Se sim]ea r`nit` de acuza]ia lui, pentru c` avea perfect`
dreptate. Charlotte era umbra ei vie, \n acela[i timp
fascinant` [i intimidant` [i, evoluând pe terenul ei, Ida se
sim]ea obligat` s-o imite [i chiar s` fac` mai mult decât ea.
– Faci o treab` foarte bun`, o lini[ti el. N-ai nici o treab`
cu Charlotte. Ai stilul tù, [i e cu atât mai bine.
O cuprinse cu bra]ul pe dup` umeri [i o f`cu s` se a[eze

cu for]a pe un taburet de pânz`.
– M` \ntorc imediat.
Ea r`mase pe loc, cu ochii \nchi[i, [i-l auzi
\ntorcându-se, \l sim]i cuprinzându-i cu blânde]e fa]a \ntre
mâini, [i deschizându-i \ncet ochii. Câteva pic`turi de lichid
rece \i ajunser` pe pupilele dilatate.
– E un colir foarte bun. O s` te ajute. Nu vreau s` te
treze[ti mâine cu o conjunctivit`.
– Mul]umesc, deja e mai bine.
O l`s` s` se odihneasc` vreo zece minute, [i era aproape
adormit` când o scutur` \ncet.
– Gata cu pauza…
Vocea lui, ciudat lucru, i se p`rea mai aspr` ca de obicei.
Uitase c` era \mbr`cat` cu un costum sumar, demn de
Holywood, care-i dezgolea complet coapsele bronzate.
– M`… m` duc s` m` \mbrac. Cred c` e mai bine a[a,
adùg` cu stâng`cie.
Rowan zâmbi, [i se apropie, blocându-i trecerea.
– S` te \mbraci… [i crezi c` „e mai bine a[a"? Altfel…
– Nu exist` nici un altfel, spuse femeia cu un glas care,
slav` Domnului, o \ncuraja.
Dar el nu se mi[ca nici un centimetru [i ochii lui nu i se
p`ruser` niciodat` atât de minuna]i. Hot`rârea ei se
cl`tina, nu putea s` nu se \nfioare sim]indu-l atât de
68 TRACY PEARSON
aproape… Tensiunea, evident senzual`, dintre ei, devenea

aproape palpabil`.
– Ida, e[ti sigur` c` nu exist` nici un altfel?
– Nu, nicidecum, r`spunse scuturând din cap ca un
animal prins \n capcan`. |n primul rând, tu [i Charlotte…
– Rowan [i Charlotte au ie[it \mpreun` câtva timp,
nimic mai mult; acum, este o poveste veche. Dar mi se pare
c` nu vrei s` accep]i c` e terminat` odat` pentru
totdeauna…
– Doar „a]i ie[it"? Atunci, n-a]i f`cut…
De bun` seam` c` nu putea s` spun` lucrurilor pe
nume…
Din fericire, el \i veni \n ajutor:
– Nu, domni[oar`, n-am fost niciodat` aman]i, dac` asta
vrei s` [tii.
– Rowan, \]i ba]i joc de mine. Pentru mine e foarte
important, mai mult decât \]i \nchipui… [i \ntotdeauna m`
tem c` m` confunzi cu ea, mai ales a[a, cu fotografiile astea
care nu sunt meseria mea…
– Nici un pericol, n-ai nimic \n comun cu Charlotte.
Ida, tu e[ti generoas` [i gata s` \ntinzi o mân` de ajutor…
E[ti o intelectual` cu multe principii, [i z`p`cita de sor`-ta
\]i pune morala la supliciu. N-ai \ncredere \n dragoste, ]i se
cite[te \n ochi, \n timp ce ei \i place, toat` lumea [tie asta…
– De unde [tii? \ntreb` ea, profund jignit` s` se vad` atât

de bine deslu[it`. De altfel, ca fizic, pun pariu c` nu e[ti \n
stare s` faci deosebirea dintre noi, nimeni nu poate…
– Oh, ba bine c` nu, doar asta e meseria mea.
M-am \n[elat o dat`, \ntr-o zi \n care eram rupt de oboseal`
când lucram la Magazines Royaumont, dar de atunci nu mi
s-a mai \ntâmplat niciodat`…
– Rowan, e greu de crezut; \nchipuie-]i c` am fost
totdeauna copia perfect` a surorii mele, care poate fi
v`zut` \n toate revistele. E groaznic s` ai o dublur`, o
umbr`, o fantom` care face o sumedenie de lucruri \n timp
ce tu \ncerci s` faci o munc` inteligent` [i respectabil`…
– |mi \nchipui…
– Pe de alt` parte, situa]ia are [i multe avantaje; de
exemplu, nu m` simt niciodat` singur`, glumi Ida.
Exist` cineva care gânde[te la fel ca mine, \mi cunoa[te
sentimentele…
– {i aman]ii tì? {i ei le confund` pe Ida cu Charlotte?
O privi cu o seriozitate care o f`cu s` se team`.
– Din p`cate… s-a \ntâmplat de câteva ori…
– Vezi, am avut dreptate; de asta ]i-e fric`. De asta te
temi c` o v`d pe Charlotte \n tine…
|n lumina amurgului, tr`s`turile bine conturate ale
chipului lui Rowan p`reau mai \ndr`zne]e, \i d`deau
aspectul unei p`s`ri de prad`.
70 TRACY PEARSON
– Taci!
– Niciodat` n-am s-o uit pe Ida a[a cum am uitat-o pe
Charlotte…
– Te \ndep`rtezi de subiect… eu sunt un model de
ocazie, nimic mai mult…
|ns` el continu`, ca [i cum n-ar fi auzit-o:
– …[i ca s`-]i dovedesc, te voi s`ruta; [i [tiu foarte bine
pe cine voi strânge \n bra]e.
Paralizat`, cu inima b`tându-i tare, gata s`-i sparg`
pieptul, se l`s` \n voia lui. Buzele lui erau dulci, [i se topi
când s`rutul deveni mai adânc. Se opri o clip` s-o priveasc`
[i ea fu cea care re\ncepu, cu o frenezie cum nu mai
avusese niciodat`. Tot trupul \i vibra, tremura, \n timp
ce-[i strecura mâinile pe sub tricoul lui. Cu mare pl`cere,
sim]i \n palme un piept puternic, acoperit cu p`r fin, \n
care inima lui b`tea la unison cu a ei… Avea nevoie de ea
[i o dorea la fel de mult ca ea.
– Ida… am a[teptat toat` ziua clipa asta, \i murmur` la
ureche.
– {i eu.
– S` te privesc toat` ziua prin obiective, frumoas`,
distant`… o adev`rat` prin]es` \ndep`rtat`… O adev`rat`
tortur`… Nu-mi vine s` cred c` tu e[ti cea pe care o ]in \n
bra]e…
Se lipi de el \nchizând ochii, \ns` fiorul nepl`cut de

team` \i umbrea \ncântarea. Ultimele cuvinte ale lui Rowan
\i treziser` b`nuielile: poate c`, f`r` s`-[i dea seama, credea
\n realitate c` o ]inea \n bra]e pe Charlotte.
Charlotte, aceast` persoan` a treia inoportun` f`cut`
dup` chipul ei, pân` când avea s` mai tulbure fericirea pe
care o \mp`rt`[ea cu b`rbatul acesta? Din cauza ei, nu f`cea
oare cea mai mare gre[eal` din via]`?
Capitolul 5
– Ar`]i formidabil! Cangurii or s` te plac`, spuse Rowan,

care o a[tepta a doua zi, punctual, \n fa]a casei ei, dup` ce \i
examin` aprobator bustiera de bumbac alb [i pantalonii negri.
Trebuia s` se duc` s` fac` fotografii la gr`dina zoologic`
din Taronga, ca s` mai schimbe fundalurile catalogului.
Personalul de acolo \i a[tepta [i f`cur` toate demersurile
ca s`-i lase s` se apropie cu aparatele de fotografiat de
animalele protejate.
– Ne \ntâlnim [i cu Tony? \ntreb` Ida, ajutându-l s`
descarce lucrurile din ma[in`.
– Nu, el developeaz` filmele pe care le-am f`cut ieri.
Ast`zi, suntem singuri, numai tu [i eu...
Singuri… Ida nu [tia dac` trebuia s` se bucure sau s` se
team` de aceast` intimitate. Cu o zi \nainte, din fericire,
scurta lor \mbr`]i[are se terminase cuminte; \[i strânseser`

bagajele [i \[i d`duser` \ntâlnire pentru a doua zi la gr`dina
zoologic`. |n orice caz, nimic nu putea s` fie mai pasionant
decât s` lucreze \n acest cadru extraordinar cu un artist de
talia lui.
Gr`dina zoologic` era situat` pe flancul \mp`durit al
unui deal, [i imensa \ntindere a portului Sydney sclipea \n
dep`rtare. Ida nu mai fusese pe aici din copil`rie [i v`zu cu
satisfac]ie c` se renun]ase la cu[tile triste, care fuseser`
\nlocuite cu ]arcuri mari, care reproduceau \ntocmai
condi]iile de via]` ale tuturor speciilor de animale
reprezentate.
Parcul cangurilor \i seduse pentru \nceput. Nici o gratie
metalic` nu tulbura cadrele cu grij` alese de Rowan \n
vreme ce Ida, cuminte, se f`cea c` le d` s` m`nânce.
Un cangur b`trân parc` o pl`cuse [i, cu o expresie de
nobil` condescenden]`, consim]i s` fac` dou` salturi spre
ea ca s` vad` ce avea \n mân`. Ida \i oferea grùn]ele de
cereale speciale cu care cei de acolo hr`neau aceste
marsupiale venerabile, \ns` nou-venitul era atât de [ocat
\ncât suplimentul de mâncare nu-l tent` deloc.
Orientându-se \n situa]ia dat`, Rowan avu timp s` fac` un
cli[eu, \n momentul \n care animalul adulmeca palma ei
\ntins`, [i se declar` foarte mul]umit.
74 TRACY PEARSON
Rezerva]ia cimpanzeilor, plin` cu copaci [i coline \n

miniatur`, le furniz` fundalurile pentru o nou` serie de
fotografii.
– Nu sunt pentru catalog, ci pentru urm`toarea mea
expozi]ie, explic` Rowan, pentru c` nu se poate spune c`
maimu]ele fac parte din fauna australian` „original`", cum
vrea clientul meu…
Nu l`s` s` se vad` acest lucru, dar fu \ncântat` s` afle c`
avea s` figureze \ntr-o manifestare atât de tentant`, cum
promitea s` fie cea la care el o invitase. Pe furi[, l`s` la o
parte cimpanzeii [i \ncepu s` se uite la fotograful care ar`ta
bine când \[i f`cea treaba. Ridicând ochii pe nea[teptate, el
o surprinse \n plin` contemplare. Femeia \[i d`du seama
prea târziu c` spunea ceva sau \i punea o \ntrebare.
– Pa… pardon? se bâlbâi.
– Treze[te-te, ziceam c` mergem imediat s` vedem
familia de koala, cât` vreme soarele e la zenit…
Casa lor era construit` mai jos, astfel \ncât vizitatorii s`
fie la acela[i nivel cu crengile copacilor unde evoluau
animalele. Un koala nou-ap`rut \n aceast` comunitate mic`
\i fu \ncredin]at pentru fotografii. Ida trebuia s` fie atent`
la ghearele mici, care erau mai ascu]ite decât p`reau la
prima vedere.
Atent`, lu` \n bra]e mica minge \mbl`nit`, ca pe un
bebelu[. |ns` când d`du anim`lu]ul lini[tit \napoi,
\ngrijitorul lui o v`zu c` se mi[c` greu, [i aerul din jur

parc` se rarefiase.
– Ce urmeaz` \n program? \l \ntreb` pe Rowan, cu un
glas stins.
El o privi nelini[tit.
– Ida, e[ti caraghioas`…
Femeia \[i trecu prin fa]a ochilor o mân` pe care n-o mai
avea sub control.
– E din cauz` c`… nu sunt obi[nuit`… s` stau \n
soare…
|ncepu s` se clatine [i el abia avu timp s-o prind` de
umeri ca s-o conduc` la o banc`.
– Ar fi trebuit s`-mi spui c` nu ]i-e bine…
– A durat doar o clip`… \mi pare rù.
– Diminea]` ai mâncat, cel pu]in?
Ea f`cu un gest evaziv din mân`.
– Pì…, la drept vorbind, ceasul a sunat foarte târziu [i
n-am vrut s` te fac s` a[tep]i. Atunci…
– Fraiero! M` consideri un c`pcùn? Nu ]i-a[ fi repro[at
deloc dac` ai fi \ntârziat un pic, ca s` ai timp s` m`nânci ceva…
– Nu, murmur` Ida ridicând spre el ni[te ochi sticlo[i,
nu te consider un c`pcùn, dar…
– Nu te mai uita a[a…
– Cum a[a? spuse \ncet, mole[it` de atingerea hot`rât` a
um`rului lui.
76 TRACY PEARSON
– Ca o marionet` care nu [tie dac` vreau s-o bat sau s-o

felicit. Acum, ar trebui s` m` cuno[ti mai bine…
Când ame]eala Idei trecu, el insist` s` prânzeasc`
imediat la restaurantul gr`dinii zoologice, \nainte de a-[i
continua treaba. Dup` o friptur` la gr`tar [i o salat`, Ida se
sim]i mult mai bine [i gata s` \nfrunte orice canicul`.
Dar Rowan fu categoric [i hot`r\ c` nu era nici o grab`.
– Mi-am \ndeplinit toate planurile pe care mi le-am
propus, [i nu vreau s` te v`d le[inând, cople[it` de
surmenajul impus de tiranul \mpreun` cu care lucrezi.
Ea oft` lini[tit`.
– Mul]umesc, de obicei stau bine cu s`n`tatea, dar m`
epuizeaz` s` trebuiasc` s` par„ \ncânt`toare"…
Rowan era \n curs de a-[i de[uruba zoomul, [i se opri
brusc, privind-o drept \n ochi.
– S` [tii c` n-ai nevoie s` faci asta. E[ti „\ncânt`toare" de
la sine… Dovada: obiectivele fotografice te plac. |n orice
caz, ale mele te ador`. Ascult`, Ida, am s`-]i dovedesc c` nu
sunt un monstru inuman cum crezi tu, invitându-te acas` la
mine, ca s` ne arunc`m \n piscin`.
Ai riscat s` faci o insola]ie, a[a \ncât meri]i din plin, de
acord?
– De acord, murmur` Ida, \ncântat` de aceast`
diversiune.
***
Când ajunser` la apartamentul \n teras` a lui Rowan, se

\ntâlnir` cu Dora, care-[i lua pauza de mas`. Ea o salut` pe
Ida f`cându-i cu mâna, vesel`. Ida se a[tepta la o piscin`
comun` pentru to]i locatarii imobilului, cum se g`sesc \n
re[edin]ele moderne, dar spre marea ei surpriz`, Rowan o
conduse pe o teras` privat`, \n partea de sus a imobilului.
Un bazin oval de dou`zeci [i cinci de metri lungime,
acoperit cu mozaic albastru [i verde, ocupa partea central`.
– Trebuie s` spun c` terasa asta [i piscina proprie m-au
f`cut s` cump`r apartamentul \n care stau, explic` Rowan.
Nu-mi plac deloc piscinele comune.
|ncântat`, Ida se duse la balustrada din jurul piscinei.
Jum`tatea de nord a Sydneyului se \ntindea la picioarele ei.
Ca o bijuterie, portul scânteia \n soare, nefiresc de
aproape, cu navele lui de agrement navigând spre larg.
Ida se \ntoarse spre Rowan, cu ochi scânteietori.
– N-am v`zut niciodat` ceva mai frumos decât ceea ce
v`d acum…
Dar el o privea cu o expresie greu de definit.
78 TRACY PEARSON
– Da, spuse el simplu. Dar mi-e cald. |]i preg`tesc ceva

de bùt, [i m` duc s` caut un costum de baie pe care
Charlotte trebuie s`-l fi uitat pe aici.
Dup` zece minute, Rowan se arunca \n piscin`, dup` ce
o l`sase pe Ida \ntr-o camer` de oaspe]i. Ea se dezbr`c`,
examinând perplex` costumul de baie minuscul [i
ultraprovocator pe care-l l`sase Charlotte acolo.
– „Tentant`", murmur` v`zându-[i imaginea din
oglind`, dup` ce \ncercase degeaba s` se acopere mai mult,
pentru c` m`tasea delicat` din care era f`cut costumul nu
era extensibil`.
Când ap`ru pe teras`, Rowan, din dou` mi[c`ri de bras,
ajunse la marginea piscinei pe care \[i propti coatele, cu o
expresie gânditoare ca s-o priveasc` apropiindu-se.
Ida nu-l v`zuse plonjând \n ap`. P`rul lui ud, sclipind \n
soare, chipul frumos, o f`cu s` simt` \n stomac o senza]ie
ciudat`.
– Superb ro[ul costumului tù, spuse el.
|n ciuda faptului c` fusese vorba de un compliment,
niciodat` nu se sim]ise atât de stânjenit`. „ Ce-ar fi f`cut
sora ei \ntr-o asemenea situa]ie?" se \ntreb`. Charlottei \i
pl`cea s` fac` pe sirena [i avea o panoplie de ochelari de
soare, uleiuri de plaj` [i costume de baie foarte \ndr`zne]e
cu care ap`ruse pe toate plajele private din Australia. Ar fi
\naintat f`r` s` se gr`beasc`, mi[cându-[i [oldurile, dar nu
prea mult, numai cât trebuia, s-ar fi \ntins pe [ezlong cu o

\ncetineal` calculat`, [i-ar fi luat paharul de gin…
|n loc de asta, Ida se arunc` imediat \n ap`,
spunându-[i c` anatomia proprie era mai ad`postit` de
privirea insistent` a lui Rowan. F`r` s` mai pun` la
socoteal` faptul c` era mai sigur` de craulul ei decât de
mersul gra]ios cu picioarele goale. Rowan fu copios
\mpro[cat de stropii rezulta]i din s`ritur` [i porni imediat
\n urm`rirea ei. |notar` \mpreun` patru lungimi de bazin,
apoi \nc` cinci, dup` care se oprir` gâfâind, lâng`
trambulin`.
– Eu, continuu, spuse Ida, hot`rât` s`-i arate ce era \n
stare.
Porni, de data asta \notând pe spate ca s` se odihneasc`
pu]in, cu ochii \nchi[i. Când \i deschise, la mijlocul
bazinului, v`zu c` Rowan nu mai era pe marginea piscinei.
Chiar \n clipa aia, ]ip`, \ngrozit`; dou` mâini o prinseser`
de glezne [i o tr`geau la fund. Odat` surprinderea trecut`,
renun]` s` se mai \mpotriveasc` [i se l`s` \n voia
atacatorului. Sub ap`, picioarele, pe urm` pântecele [i sânii
atinser` fa]a [i pieptul lui Rowan, [i gleznele i se eliberar`.
Pentru o clip`, atingerea celor dou` corpuri o f`cu s` sim]`
n`scându-se o und` de dorin]` \ntre coapse [i nu se
\mpotrivi când el se gr`bi s-o ia \n bra]e. Femeia sim]i pe
trupul ei gol ap`sându-se un alt corp, musculos, cu umeri
80 TRACY PEARSON
la]i, [i dou` picioare prinzându-le pe ale ei. Cu bra]ele

\nnodate de gâtului b`rbatului, nu mai f`cu nici o mi[care.
Gura lui Rowan o cùta pe a ei [i dup` ce o g`si, nu mai
mi[c` nici el, [i \ncet, a[tept` s` se ridice la suprafa]`,
luându-[i [i pre]ioasa povar`.
Gâfâind, se privir` f`r` s` scoat` o vorb`, apoi Rowan
desf`cu \ncet sutienul costumului ro[u, care se \ndep`rt`
plutind pe suprafa]a apei. Când palmele lui \i prinser` ca \n
ni[te cupe sânii goi, Ida gemu de pl`cere. Micul slip ro[u
urm` acela[i drum, la fel ca slipul lui Rowan.
Dup` trei ore, cu p`rul \nc` umed, se \ntinseser` unul \n
bra]ele celuilalt \n patul lui Rowan.
Ida n-ar fi crezut niciodat` c` s` fac` dragoste putea s`
fie atât de minunat. |n ap`, sub ap`, pe trambulin`, \n patul
lui, se topea ca o argil` \n bra]ele lui, gura o chema pe a lui
[i trupul \i ardea, dornic de noi \mbr`]i[`ri…
Rowan se aplec` peste ea, apoi \ngenunche la picioarele
patului [i mâinile \i alunecar` pe sânii, pe pântecele ei…
Dorin]a ren`[tea, [i tot corpul, extaziat, mai vroia o dat`.
– Ida? [opti el.
– Da, murmur` femeia f`r` s` deschid` ochii.
Dar nu avur` timpul s` ajung` mai departe. Dintr-o dat`,
farmecul momentului se n`rui; o sonerie strident` de
telefon r`sun` \n toat` odaia.
Rowan trase o \njur`tur`.
– Las`-l s` sune, \l rug` Ida.

Dar el se ridic` pe marginea patului [i \[i puse un
prosop \n jurul mijlocului.
– Este linia telefonic` privat`. Cu siguran]`, trebuie s`
fie o problem` grav`…
|ntins` pe spate, \i auzea glasul \n`sprindu-se. Ce-l f`cea
s`-[i ias` din fire?
– Dar pân` la urm`, Tony, singur chiar nu po]i s` faci
nimic?
O cuprinse nelini[tea. Dac` Rowan era furios, \nsemna
c` trebuia s` fie o problem` serioas`.
– Ce s-a-ntâmplat?
Se l`s` s` cad` pe spate lâng` ea, epuizat.
– O anomalie la reac]ia chimic` a filmului pe care l-am
f`cut ieri pentru catalog. Trebuie ref`cut totul.
Furios, \[i trase un pumn \n palm`.
– Tâmpitu'! Trebuia s` m` ocup singur de treaba asta.
– Ce vei face?
– Ce-i de f`cut? E[ti surd`? }i-am spus, trebuie s`
re\ncepem de la zero. Nimic mai mult! Dou` zile de lucru
pierdute!
Nu-l mai recuno[tea pe amantul minunat de acum
câteva ceasuri. Un strìn, iat` ce descoperea acum \n fa]a ei.
Nu demult \nfocat, atent, diabolic de abil [i blând, se
metamorfozase \ntr-un profesionist iritabil [i insolent…
82 TRACY PEARSON
Se cutremur` privindu-l cum se \mbr`ca din nou \n

grab`, \ncercând s`-[i \nchipuie cum ar fi fost sfâr[itul zilei
f`r` acest telefon blestemat… Oare to]i b`rba]i erau atât de
diferi]i dup`?… Sau ceea ce se \ntâmplase cu filmul merita
\ntr-adev`r accesul acesta de furie? I se p`rea c` nu.
Ce-ar fi f`cut ea dac-ar fi p`]it a[a ceva? Dac` zece pagini de
text s-ar fi volatilizat?…
– Rowan… Pot s` fac ceva ca s` te ajut?
Parc` nici n-auzise \ntrebarea [i se m`rgini s` clatine din
cap. Pe urm` se \ntoarse spre ea.
– Nu po]i s` faci nimic, Charlotte. |nainte de orice,
trebuie s` m` v`d cu Tony [i s` refac \mpreun` cu el
decorurile.
Ida, r`mas` f`r` replic`, se a[ez` pe pat, [i-i trebuir`
câteva minute bune ca s`-[i revin` din [oc.
– Eu nu sunt Charlotte...
Distrat, el \[i trecu o mân` prin p`r. Nu p`rea s`-[i dea
seama de gre[eala pe care o f`cuse.
– Fii serioas`, care-i diferen]a? Atunci, mâine o s` fii aici
ca s` facem fotografiile sau nu?
R`mas` f`r` grai, \ncuviin]` cl`tinând din cap. Era ca [i
cum o furtun` i-ar fi dat via]a peste cap \n câteva clipe.
Ca un automat, se duse s` se \mbrace, [i-l auzi pe Rowan,
de cealalt` parte a peretelui. Aceste zgomote familiare ale
vie]ii de cuplu nu-i f`ceau bine…
Când ap`ru din nou, Rowan era gata de plecare.

– Trebuie s` plec. Trebuie s` fug la studio ca s` v`d dac`
mai sunt [anse s` salv`m filmul. Cheam` un taxi s` te duc`
acas` [i trece-l \n contul meu, de acord? |mi pare rù c`
]i-am stricat seara, dar \]i dai seama cum m` simt…
El plec`. Pentru Ida, umilin]a era jignitoare [i, mai mult
decât ofensatoarea confuzie, ceea ce o durea cel mai mult
era indiferen]a cu care spusese: „care-i diferen]a ?"…
|i vorbise despre dificult`]ile pe care le avea cu sora ei
geam`n`, temerile ei de a fi considerat` ca un substitut…
Se \mbr`c` \n grab`, abia st`pânindu-se s` nu
izbucneasc` \n plâns, chem` un taxi, dar refuz` s` treac`
plata \n contul lui Rowan. Nu vroia s`-i r`mân` datoare cu
nimic.
Ajuns` acas`, porni robotul telefonic [i, printre câteva
mesaje lipsite de importan]`, avu surpriza s` aud` glasul lui
Ray Conreid. |i cerea s`-l sune urgent, chiar foarte târziu.
Ceea ce [i f`cu imediat.
– Sunt Ida. Sper s` nu te trezesc…
– Nicidecum. Uite despre ce e vorba: doamna Philmont
vrea un reportaj despre viile de la Hunter Valley: avoca]ii
din Pitt Street, fermierii de duminic`, ceva de genul `sta!
Unul dintre prietenii ei e specialist \n vinuri acolo, [i el i-a
dat ideea. M-am gândit imediat la tine, c` ai putea s` ne fii
de ajutor. {i doamna Philmont este de acord. Ce p`rere ai?
84 TRACY PEARSON
Ida primi propunerea ca pe o binecuvântare.

Sim]ea neap`rat nevoia s` se \ndep`rteze serios de Rowan.
– Cine face fotografiile? \ntreb` ea.
– Donna Healey. Ai mai lucrat cu ea.
– |mi aduc aminte. Am lucrat foarte bine \mpreun`.
– Bine\n]eles. A[ vrea s` \ncepi cât mai repede.
Când crezi c` ne putem vedea ca s` punem lucrurile la
punct?
Ida se gândi o clip`. Rowan o a[tepta a doua zi la studio
ca s` refac` fotografiile cu costumele de baie. E drept c`
i-ar fi pl`cut s`-l lase balt`, dar con[tiin]a nu-i d`dea voie.
– Poimâine, e bine?
– Perfect.
|nchise, lini[tit`. Un reportaj la ]ar` nu i-ar fi prins rù
deloc. Trebuia s`-i mai spun` lui Rowan?
Ida \[i punea aceea[i \ntrebare a doua zi ajungând la
studio, dar el se ar`ta atât de sumbru [i de nesociabil \ncât
prefer` s` tac`. Era din cauza filmului pierdut sau \i p`rea
rù pentru confuzia pe care o f`cuse? Niciodat` nu aduse
vorba despre seara intim` pe care o petrecuser` \mpreun`.
R`mânea doar un fotograf rece, exigent, tiran, ca \n prima
lor zi de lucru \mpreun`.
Abia dup` ce ref`cur` toate cli[eele el \i propuse s` se
duc` s` s`rb`toreasc` reu[ita la un local din apropiere.
– Imposibil, veni r`spunsul ei sec. Trebuie s` plec.
– Mi se pare c` ast`zi e[ti schimbat`. E[ti tìoas`… e[ti

altfel…
– Nici vorb`. |ntr-un cuvânt, sunt eu \ns`mi. Ida, \n
cazul \n care ai uitat.
|i arunc` o privire scurt`.
– N-am uitat.
– Nu mai e ca ieri…
– Aha, exclam` el istovit, de asta faci mutre ? Pentru c`
m-am \n[elat ca un fraier? Totu[i, n-ai de ce s` râzi!
– Nu fac caz de chestia asta, replic` ea cu din]ii strân[i,
simt de-a dreptul c` m` \mboln`vesc! E o ofens`
dezgust`toare [i [tiu foarte bine c` m-ai confundat cu
Charlotte! N-am s` mi-o iert niciodat`, [i mai mult ca orice,
n-o s` mi-o iert c` am avut o clip` \ncredere \n tine!
Izbucni \ntr-un hohot de plâns [i plec` \n fug`, trântind
u[a \n urma ei.
Noaptea fu sc`ldat` \n lacrimi [i agitat`.
Debran[ase telefonul. Dar a doua zi, ie[ind din biroul lui
Ray, cu bra]ele \nc`rcate cu documente, pu]in mai lini[tit`,
se felicita c` pleca \n Hunter Valley. Bedales, una dintre
micile exploat`ri viticole, urma s` fie re[edin]a ei pe toat`
durata anchetei sale.
Umbrele se alungeau când ajunse acolo, spre sear`.
Bedales era situat la câ]iva kilometri de ora[ul industrial
Cessnock, la baza lan]ului de mun]i Boicy View. De fiecare
86 TRACY PEARSON
parte a drumului, viile erau \n plin rod, \nc`rcate cu

ciorchini mari de struguri.
O ultim` por]iune de urcu[ [i ajunse \n vârful dealului,
oftând u[urat`. Sediul exploat`rii viticole era o cas` de
piatr` frumoas`, veche de vreo sut` de ani, m`rginit` pe
trei p`r]i cu o verand` cu balustrad`, [i o sumedenie de
dependin]e comune, mici bungalouri \n form` de cabane
rustice, hangare [i ateliere de toate felurile.
– Bun` ziua! Trebuie s` fi]i Ida Howard. V-am pândit ma[ina.
Nou-venita cobor\ din ma[in` [i d`du peste un b`rbat cu
o expresie pl`cut`, destul de bine f`cut, pu]in mai scund
decât ea. O [uvi]` lung` de p`r blond, dus` pân` \n cre[tetul
capului, \ncerca \n zadar s` ascund` \nceputul cheliei.
Dar zâmbetul lui primitor o cuceri imediat.
– Bun` ziua… Domnul Bredford, nu-i a[a?
– Te rog s`-mi spui Laurie.
|i lu` valiza [i o conduse \ntr-o caban` de lemn.
– V-am cazat pe amândou`, dumneata [i fotografa, \n
aceea[i caban`, cea a invita]ilor. Sper c` nu este nici un
inconvenient cu asta, nu?
– Nici vorb` de a[a ceva. O cunosc foarte bine, suntem
prietene vechi…
Locul era \ncânt`tor, pere]ii erau de lemn, \n timp ce
parchetul ceruit c`p`tase cu timpul o patin` aurie, pl`cut`
la vedere. O \nc`pere mare \n mijloc, \n acela[i timp
sufragerie [i sal` de mese, o buc`t`rie american` \nveselit`

de perdele [i fe]e de mas` ro[ii [i un coridor mic care
ducea la cele dou` camere desp`r]ite \ntre ele de baia cu
pere]ii roz. Asta era tot. Pentru Ida, prima impresie era
foarte bun`, [i-i mul]umi amfitrionului, politicoas`.
– Nu cred c` vrei s` g`te[ti disear`, spuse Laurie, care
p`rea foarte mul]umit de complimentele pe care le
primise, a[a \ncât sper s` prime[ti s` cin`m \mpreun` la
restaurantul sta]iunii. Este lâng` pivni]a de degustare, care
nu cred c` e un loc lipsit de interes pentru ancheta ta.
Ce bine-ar fi fost dac` Rowan ar fi invitat-o!…
Obosit` de c`l`toria cu ma[ina, dezorientat`, parc`
abandonat`, Ida se sim]i deodat` gata s` \nceap` s` plâng`.
Odat` r`mas` singur`, s-ar fi a[ezat la mas`, [i-ar fi sprijinit
fruntea \n palme [i ar fi plâns din toat` inima dragostea
care se n`ruise atât de repede. Cu pre]ul unui mare efort,
reu[i s`-i mul]umeasc` lui Laurie.
– E[ti foarte amabil. M` gândesc s` profit de
restaurantul acesta \n perioada sejurului meu, dar nu
ast`-sear`, drumul m-a epuizat…
– Bine\n]eles, \n]eleg foarte bine…
P`rea foarte dezam`git, dar, cu un pic de \ndr`zneal`,
mai spuse:
– Dar dac` din \ntâmplare te r`zgânde[ti, sau ai nevoie
de ceva, nu ezita s` m` chemi. Totdeauna m` culc foarte
88 TRACY PEARSON
târziu [i a[ fi foarte fericit… dac` te-ai sim]i singur`, sau

dac` nu ]i-ai g`si somnul…
Restul se pierdu \ntr-un murmur timid, apoi, jenat de
\ndr`zneala lui, \i spuse noapte bun` [i plec`.
Odat` r`mas` singur`, dup` ce-[i f`cu du[ [i se culc`,
Ida sim]i revenindu-i disperarea c`-l p`r`sise pe Rowan.
|i lipsea mult de tot. Nu putea s` nu se gândeasc` la chipul
lui, la buze, la ochi, la mâinile lui mângâind-o, [i la glasul
surprinz`tor de cald cu care-i vorbise… Lacrimile \ncepur`
din nou s`-i curg` [i strânse perna \n bra]e, disperat`.
Ce prostie s` cread` c` era de ajuns s` plece undeva,
departe, ca s` nu se mai gândeasc` la Sydney [i s`-l uite pe
Rowan. Niciodat` nu fusese mai nefericit`. {i de ce plecase
atât de repede, cu cuvinte aspre, atunci când o discu]ie
cinstit` poate ar fi pus lucrurile la punct?… Se r`suci,
aprinse veioza de pe noptier` [i se uit` la ceas: unsprezece
[i jum`tate. El poate mai lucra \nc`… Cu inima
palpitându-i, form` prefixul Sydneyului, pe urm` num`rul
de telefon de la studioul foto, [tiind c` trebuia \nc` s`
developeze cli[eele pe care le f`cuser` \mpreun`…
Apelul se repeta, acolo, foarte departe… Cineva r`spunse.
– Alo? Studioul Rowan Taylor.
Idei \i \nghe]` sângele \n vine. Recunoscuse vocea
Charlottei. Parc` printr-un miracol, reu[i s` articuleze
câteva cuvinte:
– Charlotte, sunt eu, Ida.

La cap`tul cel`lalt al firului urm` o scurt` t`cere.
– Ah, salut, Ida? Ce faci. De unde suni?
– Sunt la Hunter Valley. A[adar, te-ai \ntors la studio, la lucru?
– Da. Azi-diminea]`.
– Rowan e acolo? Trebuie s` vorbesc cu el…
– M` tem c` nu se poate. E \n laborator [i lumina ro[ie
e aprins`, ceea ce \nseamn` c` nu poate fi deranjat, nici de
mine… Dar n-o s` \ntârzie, pentru c` trebuie s` cin`m
imediat…
Ida r`mase f`r` grai. Mitocanul, nu pierduse prea mult
timp s`-i g`seasc` o \nlocuitoare… Cu inima strâns`
renun]` s`-i mai lase un mesaj, bâigui un vag „noapte
bun`" [i \nchise.
{i ea care sperase c`-i va sim]i lipsa! C` ar fi fost de-ajuns
un telefon, ca s` se \mpace… Ce iluzii absurde! Doar o
avea pe Charlotte…
Se ridic` repede din pat [i \ncepu s` m`soare camera \n
lung [i lat, frângându-[i mâinile. Cum \ncerca \n zadar s`-[i
\n[ele nelini[tea desf`cându-[i bagajele, \[i aduse deodat`
aminte cuvintele lui Laurie: „Dac` te sim]i singur`, dac` nu
po]i s` dormi…"
F`r` s` mai stea pe gânduri, puse mâna pe telefon.
– Alo, Laurie? Nu pot s` adorm. Propunerea ta r`mâne
valabil`?…
Capitolul 6
– Povestea asta cu Rowan este ceva serios? o \ntreb`

Laurie a doua zi, atunci când \ncepeau vizita sta]iunii
viticole.
Avea acum tot dreptul s`-i pun` \ntrebarea asta. |n ajun,
Laurie \i \n]elesese foarte bine nevoia de a se relaxa [i se
dovedise un companion ideal, curtenitor [i atent. Ca un
gentleman des`vâr[it, n-ar fi urmat-o \n camera ei nici dac`
i-ar fi cerut asta… Nu-i p`rea rù.
– Sincer` s` fiu, nu [tiu, r`spunse ea, gânditoare.
Pân` ieri, credeam c` era lucrul cel mai serios care mi s-a
\ntâmplat vreodat`, dar slav` Domnului– [i ]ie, Laurie– nu
mai sunt sigur` de nimic…
– Mul]umesc, mul]umesc… Acum, Ida, ca s` ui]i
\ntr-adev`r, trebuie s` trecem la treab`…
– Da… Ce spuneai? Trebuie altoi]i struguri albi pe

butuci de vi]` neagr`?
Laurie \ncepu s` râd` [i \ncepu r`bd`tor s` explice, \n
timp ce ea \[i lua noti]e \n agend`.
– Totdeauna mi-am dorit ca cineva s` scrie istoria
locurilor acestora. Sunt atâtea de spus de când a ap`rut
noul soi de struguri albi, \n 1864. Coliba de crengi \n care
s-au ad`postit prima oar` podgorenii este [i acum \n
picioare. Trebuie s-o vezi neap`rat.
Restul zilei trecu \ntr-un vârtej de vizite, kilometri de
drum str`b`tu]i, [i Ida umplu un carnet cu note de
interviu. Terminar` cu sala de degustare, frumoasele
pivni]e boltite, sobre, unde erau aliniate pre]ioasele
butoaie. Laurie se apropie de primul, deschise robinetul [i
a[tept` s` se scurg` \ntr-un pahar un lichid gros de culoare
rubinie.
– Vinul `sta a fost pus aici acum nou` luni, spuse el
ridicând paharul \n lumin`. O s` fie un porto minunat.
O conduse de la un butoi la altul [i o \nv`]` s` savureze
diferitele vinuri. Nu dup` mult` vreme, n`rile i se umplur`
de aroma dulce amar` a vinurilor degustate, comparate…
– Am crezut c` degust`torii de vinuri au o meserie
u[oar`, remarc` femeia zâmbind, dar acum nu mai sunt atât
de sigur`… {i mania asta dezgust`toare de a scuipa dup`
ce ai gustat!…
92 TRACY PEARSON
El râse [i-i \ntinse un pahar cu vin de culoarea paiului:

– Riesling Bredford 1978.
Ea gust` [i zâmbi, extaziat`.
– Dulce, elegant, parfumat…
Laurie o privi cu simpatie.
– Ida, e[ti asemenea unui vin perfect, dulce, delicios,
parfumat, dar nu trebuie s` a[tep]i prea mult ca s` te
bucuri de el… S` bem, cât mai e timp… Pentru invitata
mea, adùg` el ridicându-[i paharul.
Femeia f`cu acela[i lucru [i zâmbi, recunosc`toare.
– Pentru o gazd` perfect`….
De ce nu putea s` se \ndr`gosteasc` de Laurie?
Atunci, totul ar fi fost foarte simplu. O admira, o r`sf`]a, o
\nconjura cu aten]ii [i cu o atitudine prevenitoare, era clar
c` ar fi vrut s` continue rela]ia lor cu câteva… nop]i.
Bedales era locul cel mai \ncânt`tor unde ajunsese
vreodat`, [i totu[i… nu era nimic, nu avea s` mai cunoasc`
niciodat` din nou ceea ce trìse cu Rowan \n câteva minute.
Stabilir` s` se \ntâlneasc` la ora opt. Ar fi avut timp s`-[i
bat` la ma[in` noti]ele [i chiar s` \ncerce s` \nceap` un
articol, \nainte de a se preg`ti pentru cin`.
Ajungând la caban`, avu surpriza s` nu vad` nici o urm`
a Donnei Healey, care trebuia s` ajung` \n ziua aceea.
Hot`rât` s` a[tepte, \[i instal` ma[ina de scris pe masa
din salon [i \ncepu s` bat` cu ardoare un scurt rezumat a
ceea ce se \ntâmplase \n ziua aceea. |ncet-\ncet, se cufund`

\n treaba pe care [i-o propusese s` fac`, scrise, corect`,
scrise din nou. Era trecut de opt când ridic` ochii obosi]i
de pe hârtii. Primul articol c`p`tase deja form` [i era foarte
mul]umit`. Zâmbi, se lungi pe pat [i \[i \ntinse mâinile
amor]ite. S` lucreze, s` lucreze… Laurie avea dreptate,
`sta era remediul pentru toate relele, tr`d`rile [i decep]iile
sentimentale…
***
Restaurantul ales \n seara aceea de Laurie, situat pe

drumul spre Cessnock, p`rea rustic la prima vedere, \ns`
mesele de lemn frumos cioplite, pere]ii de c`r`mid`
aparent` [i nalbele ro[ii de la ferestre ascundeau un local
rafinat, f`cut nu pentru oricine. Totul a fost perfect,
\nso]itorul foarte galant. F`r` s` stabileasc` de la bun
\nceput lucrul `sta, evitar` s` vorbeasc` despre Rowan,
despre Charlotte, [i bùr` cu larghe]e unul dintre cele mai
bune vinuri albe de Bedales. |nso]itorul o conduse pân` la
caban` [i era gata s-o urmeze \nùntru când se oprir`
brusc, auzind zgomotul du[ului.
94 TRACY PEARSON
– A venit Donna, murmur` Ida. R`mâne pentru alt`

dat`, Laurie. Mul]umesc pentru seara asta…
– Noapte bun`, draga mea… Ne vedem mâine s` facem
fotografiile…
Se aplec` spre ea, \i cuprinse fa]a \n palme [i o s`rut`
ginga[ pe buze. Un ultim zâmbet [i disp`ru \n noapte,
discret ca un spiridu[. Ida \l privi cu melancolie disp`rând.
Dac` l-ar fi \ntâlnit mai de mult…
– Foarte impresionant, se auzi un glas \n spatele ei.
Se \ntoarse brusc [i \ntunericul \ncepu s` se \nvârt` \n
jurul ei cu o vitez` nebun`.
– Rowan! Ce faci aici?
El st`tea \n picioare \n cadrul u[ii, aproape dezbr`cat,
doar cu un prosop \n jurul [oldurilor, cu picioarele
dep`rtate ca [i cum n-ar fi l`sat-o s` intre. Avea p`rul ud.
– Am venit s` te v`d. Dar, mi se pare c` nu te gr`beai…
– Te rog s`-]i p`strezi sarcasmul pentru tine! spuse,
furioas`.
– Ah, da?
– Fac ce-mi place, [i nu e treaba ta!
– Ba da…
– De când?
– De când am fost amantul tù.
– Nu al meu, ci al Charlottei!
Rowan oft`, istovit.
– Toate astea pentru c` am gre[it numele? Dac` n-ai mai

face atâta parad` cu asta, am putea s` st`m de vorb`
serios…
Urm` o t`cere \ncordat`.
– Du-te [i \mbrac`-te, murmur` Ida, stânjenit`,
\ntorcând ochii.
– Te tulbur chiar atât de mult? Pentru cineva pe care \l
consideri indiferent…
Ida se f`cu ro[ie ca racul, pentru c` avea perfect`
dreptate.
– Nu, ceea ce nu-mi place este s` apari \n toiul nop]ii
f`r` s` m` anun]i. Este casa mea!
– Dar, drag`, este [i a mea. Recep]ionerul mi-a spus c`
n-ai nimic de obiectat s` stai \mpreun` cu fotograful tù…
Ida \l privi, \ngrozit`.
– Dar… o a[teptam pe Donna Healey! Unde este?
– Cred c` \n Honolulu.
O l`s` s` digere vestea pe care i-o d`duse, pe urm`
adùg` suav, ca [i cum ar fi fost lucrul cel mai firesc:
– Donna [i cu mine ne-am schimbat misiunile. |n clipa
asta, e \n drum spre Hawaii, ca s` fotografieze ni[te vulcani.
– Dar nu se poate! Nu po]i s` fii fotograful meu…
– De ce nu? Crezi c` nu sunt \n stare s` fac fa]`?
Ida b`tu din picior, furioas`.
96 TRACY PEARSON
– Nu asta-i problema! Am venit aici ca s` nu mai aud

vorbindu-se despre tine, [i tu, cu tertipul `sta
dezgust`tor… Ah, cât te ur`sc!
Rowan o privi cu o comp`timire ironic`.
– S` [tii c` te-ai schimbat, Ida! Ultima dat`, s-ar fi zis c`
m` iubeai…
– Da, r`spunse cu am`r`ciune, dar ultima dat` nu [tiam
c` din moment ce ai o femeie \n pat, ui]i cum o cheam`
\ndat` ce faci dragoste cu ea… {i c` po]i s` te \ntorci la
prima venit`– de exemplu, sora ei– de \ndat` ce era cu
spatele \ntors…
– Cum \ndr`zne[ti…
– Taci! strig` Ida cu violen]`. {tiu tot! Charlotte poate
nu ]i-a spus, dar te-am sunat asear`, târziu. {i mi-a r`spuns
ea…
– {i asta ce dovede[te? S`raca de tine, gelozia te orbe[te.
Nu ne-am dat \ntâlnire. Nici vorb` de a[a ceva. S-a certat cu
Malcom nu [tiu din ce cauz` [i a plecat \n fug` de la el, cu
lacrimi \n ochi, ca s` fie consolat` de cineva pe care-l
cunoa[te.
– Crezi c-o s` \nghit explica]ia asta?
|n ciuda agresivit`]ii de care d`dea dovad`, era mai
tulburat` decât ar fi vrut s` recunoasc`. Nu-[i putea dezlipi
ochii de umerii lui la]i, de p`rul cârlion]at [i de prosopul
care-i acoperea coapsele, dându-i aspectul unui gladiator.
Ca s` fac` ceva [i s` nu cedeze tenta]iei, \n cele din urm`

intr`, se duse direct \n buc`t`rie, de unde ie[i nu peste
mult` vreme cu dou` c`ni cu cafea.
B`rbatul o urm`ri ca o umbr`.
– S` uit`m totul, \i arunc` ea peste um`r, po]i s`-mi
acorzi toate alibiurile pe care le vrei, nu m` intereseaz`.
– E[ti sigur`? Atunci, de ce-]i tremur` mâinile atât de
tare?
Ea se \ntoarse, furibund`… [i cele dou` c`ni se zdrobir`
de podea.
– Oh, \nc` un cuvânt, [i…
Nu avu timp s` continue; atât de repede o luase \n bra]e
[i o strânsese la piept. Mâinile lui \i cùtau pielea pe sub
c`ma[`, \i mângâiau cu blânde]e spatele [i ceafa…
Disperarea [i hot`rârea \i disp`rur` \ntr-o clip`.
Frem`tând \n bra]ele lui, Ida sim]i aprinzându-se \nùntrul
ei flac`ra dorin]ei. |i \nnod` mâinile \n jurul gâtului,
deschise gura, d`du ochii peste cap, retrìnd o emo]ie de
neuitat, sim]indu-i pieptul sub palme.
– Mi-ai lipsit atât de mult, \i [opti el la ureche.
Trebuia neap`rat s` te v`d din nou… M-am gândit c`
lucrând \mpreun`, pentru tine de data asta, am putea s`
punem lucrurile la punct…
– Dar atunci, tu [i Charlotte, e sigur, n-a]i…
98 TRACY PEARSON
– Nu, spuse el hot`rât, dându-se pu]in \napoi ca s`-i

\ntâlneasc` privirea. F`r` \ndoial`, s-ar putea spune acela[i
lucru [i despre tine [i Bredford…
– N-are nici o importan]`. Eram gata s` fac orice ca s` te
uit, [i el a fost atât de amabil, atât de \n]eleg`tor…
Rowan oft`, apoi o strânse din nou la piept, cu ardoare.
Cum putuse oare s` se \ndoiasc` de Rowan? De-abia a[tepta
s` i se d`ruiasc` trup [i suflet. Era a lui, dintotdeauna, de
la prima vedere.
– Te iubesc, murmur` femeia, acum sunt sigur` de asta;
era greu de spus, dar te iubesc mai mult decât orice pe
lume…
Parc` aflat` \n trans`, Ida continu` s` bâiguie cuvinte de
dragoste, abia a[tepta ca partenerul s-o duc` \n cea mai
apropiat` camer`.
Rowan o \ntinse cu blânde]e pe pat. Ea se ridic` \ntr-un
cot [i, cu ochi scânteietori, v`zu c` \[i despachetase deja
bagajele. O lamp` mic` se aprinse \ntr-un col] al camerei, [i
b`rbatul se \ntoarse spre ea, aureolat de o blând` lumin`
ro[ie, s-o mângâie, s-o s`rute. |n artere curgea lava
dorin]ei, o nevoie pe care acum nu mai putea s-o confunde
cu altceva.
Mult timp, \ncânta]i, se cùtar`, descoperind pl`cerea
carnal`.
Când se trezir`, unul \n bra]ele celuilalt, Rowan \i [opti:
– Nu mai e[ti sup`rat` c` am venit?

– Am sim]it c` te doresc din clipa \n care te-am v`zut \n
pragul u[ii, pe jum`tate dezbr`cat, m`rturisi femeia,
somnoroas`.
– Totu[i, te-ai ap`rat bine… Nu p`reai prea convins` de
ceea ce-am spus…
Ea deschise un ochi.
– |mi place s` te las s` m` convingi…
– {tiu [i eu ce s` zic… \ngìm` Rowan, nu cu prea
mult` convingere, dac`-]i mai trebuie dovezi…
***
Dup` dou` ceasuri, b`rbatul se ridic` pe furi[, se duse

s` caute \n frigider [i se \ntoarse cu o sticl` de
[ampanie f`r` \ndoial` o aten]ie din partea lui Laurie.
Umplu dou` cupe, [i una i-o \ntinse Idei.
– Ah! f`cu dup` ce bù, este divin, dar acum m` duc \n
patul meu pentru c` altfel, mâine n-o s` mai fiu bun` de
nimic…
– Dar e[ti \n patul tù, spuse cu severitate Rowan.
De acum, patul meu va fi [i al tù…
100 TRACY PEARSON
– {tii ceva, cred c` a[ fi f`cut o treab` mai bun`

\mpreun` cu Donna.
El o privi pu]in \ngrijorat.
– |nc` \]i pare rù c` mi-am schimbat misiunea?
– }i-am spus deja c` nu mi-a p`rut rù niciodat`.
Bine\n]eles, când am vorbit cu Charlotte la telefon,
m`rturisesc c` n-am [tiut ce s` mai cred, [i am… b`tut
câmpii, ca o nebun`. Gata, s-a terminat totul…
– Iart`-m` c` am fost atât de rùt`cios. N-am \n]eles cât
te-ar fi putut afecta lamentabila mea gre[eal`. Abia dup`
plecarea ta din Sydney mi-am dat seama cât de mult \mi
lipseai, [i cât de lipsit de importan]` era filmul voalat, fa]`
de ceea ce sim]eam pentru tine… Mi-am dat seama cât
eram de \ndr`gostit…
Capitolul 7
A doua zi dimineat`, Ida fu trezit` de zgomot de vase

venind de la buc`t`rie. Deschise ochii [i \[i d`du seama
cum st`teau lucrurile: Rowan era acolo, [i \[i petrecuser`
noaptea \mpreun`…
Patul pe care \l \mp`r]iser` avea un aspect care nu l`sa
loc de \ndoieli; mototolit, r`v`[it, cear[afurile aruncate ca
naiba peste trupurile care dormiser` \mbr`]i[ate, pernele
aruncate din luptele care se desf`[uraser`…
Ida, \nc` somnoroas`, mole[it` de pl`cere [i nesomn,
\nchise ochii din nou [i d`du capul pe spate, zâmbind când
Rowan intr` cu o cea[c` de cafea care aburea.
– Ar fi trebuit s` m` treze[ti, oft` femeia, \ntinzându-se.
– Nici vorb` de a[a ceva. Dormeai ca un bebelu[… Un bebelu[
foarte frumos. Nimeni n-ar fi fost \n stare s` te deranjeze…
102 TRACY PEARSON
– Trebuia deja s` fiu treaz` de mult timp. Laurie m`

a[teapt` s`-mi explice tehnologia care se aplic` strugurilor
pân` s` se ajung` la vin…
Auzind numele lui Laurie, Rowan se \ntunec` la fa]`.
{tia la ce se gândea el. Cu atât mai rù. Ce-a fost a fost.
Nu trebuia s` mai vorbeasc`, atâta tot… Trebuia doar s`-l
prezinte pe Rowan lui Laurie [i s` pun` cap`t aventurii lor.
Laurie era \n]eleg`tor; [i-ar da seama s` se fac` nev`zut
când va \n]elege ce reprezint` Rowan pentru invitata sa.
Nu prea era obi[nuit` s` m`nânce diminea]a, \ns`
intrând \n buc`t`rie, nu putu s` nu scoat` o exclama]ie de
\ncântare descoperind mirosul delicios de ou` pr`jite cu
[unc`.
– Suc de portocale sau de grepfrut?
Rowan \[i f`cea de lucru pe lâng` un storc`tor de fructe,
scotea farfurii, tacâmuri.
– De portocale, mul]umesc. Totul e perfect… Mai a ales
tu. Nu [tiam c` te pricepi s` faci omlet`…
– {i asta nu e ultima surpriz`, draga mea.
|ntotdeauna am sedus femeile f`când pe gospodarul casei…
Dup` o jum`tate de or`, Ida, urmat` la o oarecare
distan]` de Rowan, ajungea la intrarea la teascuri. Vroia s`
ajung` \naintea fotografului ca s` stea pu]in de vorb` cu
gazda, \ntre patru ochi. Dup` cum se a[tepta, Laurie \i
a[tepta deja.
– Bun`, Laurie. Am ceva important s`-]i spun …

Laurie se purt` a[a cum se a[tepta. L`s` capul \n jos,
spunând ceva care trebuia s` \nsemne „[tiam c` mai
devreme sau mai târziu, a[a se va \ntâmpla".
Odat` momentul decep]iei trecut, când veni Rowan, \l
salut` cu o polite]e irepro[abil`, schimb` cu el câteva
banalit`]i despre meritele Donnei Healey [i pornir` la drum.
Cât despre Rowan, care-i urma, era nefiresc de \ncordat,
[i nu-l privea cu ochi buni pe rivalul care se retr`sese, a[a
cum [i-ar fi dorit Ida. Pu]in nelini[tit`, ea se uita deseori
\napoi [i se \ntreba cum s` mai destind` atmosfera când
deodat`, scoase un ]ip`t de team` [i de durere: Laurie o
prinsese de bra] [i o tr`sese \napoi, fiindc` fusese cât pe ce
s` cad`. Un tractor imens, mergând cu toat` viteza spre
hangar, trecu la câ]iva centimetri de ei. Fusese cât pe ce
s-o calce! {oferul care conducea camionul avea pe urechi
ni[te c`[ti, probabil un MP3 player, [i nu-i auzise venind.
Pu]in tremurând, Ida \i adres` lui Laurie un zâmbet
recunosc`tor.
– |]i mul]umesc c` mi-ai salvat via]a… F`r` tine, a[ fi
ajuns sub ro]ile monstrului…
– Nu e vina ta, protest` Laurie, vehement. Ar trebui s`-l
dau afar` pe tipul `sta, pentru c` merge ca un bezmetic!
Trebuie s` fii \ntotdeauna cu ochii \n patru când conduci o
asemenea ma[in`…
104 TRACY PEARSON
– Oh nu, te rog! N-a[ suporta s` fiu cauza unei

asemenea concedieri. Prefer s` r`mân doar cu amintiri
frumoase…
A[a se face c`, dup` ce se gândi o clip`, Laurie nu se mai
duse la cel care fusese gata-gata s` fac` accidentul.
Cât despre Rowan, Ida fu cât se poate de mul]umit` c`
fusese destul de departe ca s` nu vad` ce se \ntâmplase; ar
fi fost \n stare s` se duc` la [oferul neglijent [i s`-l calce el…
– Nu ve]i vedea prea mare lucru din procesul de
fabrica]ie a vinului \n perioada asta a anului, le spuse
Laurie pu]in mai târziu. Nu e sezonul culesului, dar am s`
v` ar`t circuitul ciorchinilor de struguri dup` ce sunt cule[i
[i s` v` explic tot ce se face \nainte de ca vinul s` ajung` \n
sticle.
Intrar` \ntr-o cl`dire care ad`postea ni[te rezervoare
imense de o]el [i o re]ea foarte complicat` de ]evi [i
alambicuri de tot felul. Laurie le ar`t` cu mâna imen[ii
cilindri.
– Acolo, strugurii sunt stor[i [i strivi]i pentru
fermentare; pe urm`, se transfer` zeama macerat` \n alte
cisterne metalice unde r`mâne pân` la punerea \n sticle.
Ida se sim]i dezam`git`.
– Laurie, tot metalul `sta, aceste cuve gigantice, aspectul
acesta de uzin` model, toate astea n-au nimic romantic [i
nu aduc aminte de podgorenii veseli ai lui Rabelais…
– Un pic de r`bdare… Am s`-]i ar`t pivni]ele

tradi]ionale, cu vechile butoaie din lemn de stejar, care le
plac atât de mult petrec`re]ilor…
Amfitrionul \i trase un bobârnac peste nas. Un gest
prietenesc [i inofensiv, dar Ida \l sim]i \n spate pe Rowan
\ncordându-se.
|n ciuda faptului c` nu era \n cea mai bun` dispozi]ie, el
\[i f`cu treaba ca un fotograf profesionist ce era. Ida, ca [i
cum nu s-ar fi \ntâmplat nimic, continua s`-[i noteze atent
\n agend` toate explica]iile lui Laurie.
– … tot anul, continu` el, vinul este supravegheat \n
permanen]` [i modificat prin tot felul de procedee.
Când se apropie timpul culesului, se fac tot timpul
controale ale zah`rului [i acidit`]ii din struguri, ca s` fie
stabilit` exact data recolt`rii…
– Alege]i chiar ziua \n care trebuie cule[i? \ntreb` Ida.
Câteva ore sunt de-ajuns ca s` fie afectat` grav calitatea
unui strugure?
– Bine\n]eles. Culesul cu o zi mai devreme sau mai
târziu poate s` afecteze grav calitatea care se a[teapt`…
– {i eu care credeam c` podgorean \nseamn` o meserie
trândav`, un fel de fermier gentleman, sau chefliu vesel!
Rowan \[i vedea de ale lui cu aparatul, t`cut [i eficient.
Urca agil pe sc`ri, pe ]evile de canalizare, cùtând unghiuri
cât mai favorabile, schimba obiectivul, bli]ul. Se apropie de
106 TRACY PEARSON
ea. Ida tres`ri, surprins`, când \l v`zu \ndreptând aparatul

spre ea.
– Rowan, s` [tii c` fotografia asta e absolut inutil`
pentru reportajul meu…
Felul \n care o privi \i st`vili protestele, o f`cu dintr-o
dat` timid` [i stângace ca o elev` de liceu…
– {tiu, r`spunse el scurt, dar o p`strez pentru colec]ia
mea personal`, draga mea. Am [i nuduri.
Laurie, cu o expresie impasibil`, se f`cu c` nu auzise
nimic [i \[i f`cu de lucru s` examineze un alambic cu
aten]ie deosebit`.
Stânjenit` la culme, Ida fu cât pe ce s` se ia la ceart` cu
Rowan, dar reu[i s` se st`pâneasc` [i \[i propuse s`-l fac`
s` i-o pl`teasc`. Laurie parc` auzi chemarea ei nerostit` [i
le propuse o pauz` sub pretextul c` se duce s` verifice
ni[te socoteli.
***
– Rowan, spuse Ida când se trezir` \n sfâr[it singuri \n

cabana lor, te-ai purtat cu mine \n fa]a lui Laurie ca [i cum
a[ fi fost proprietatea ta!
giannijolys
B`rbatul se arunc` pe un fotoliu, [i trase un pumn

\ntr-unul din bra]ele acestuia.
– F`r` repro[uri, te rog. Nu-mi place s` mi se spun` ce
trebuie s` fac.
– Rowan! Nu uita c` suntem aici ca s` facem o treab`, nu
suntem \n vacan]` la un prieten…
– Ah, bine, f`cu Rowan, sarcastic. Aveam eu impresia c`
pân` la urm` e un prieten pentru tine, nu?
– Fir-ai s` fii! Termin` o dat` cu comedia asta…
Pentru el nu-i deloc u[or… Cât` vreme cuno[ti
sentimentele lui Laurie fa]` de mine, te rog s` ai grij` s`
nu-i zgând`re[ti susceptibilitatea.
– {i susceptibilitatea mea? Nu-]i faci griji, nu-i a[a?
– Laurie \n sus, Laurie \n jos, nu faci nici un pas f`r` el,
\i zâmbe[ti, \i pui o sumedenie de \ntreb`ri idioate, doar ca
s` r`mâi mai mult lâng` el…
– Vorbe[ti prostii!…
– Ida…
– Totu[i, [tii c` este vorba despre un reportaj, [i treaba
mea este tocmai s`-i pun \ntreb`ri.
– Exagerezi, draga mea, te asigur…
Ida explod`.
– Te acuz c` nu te por]i a[a cum trebuie cu Laurie, care
este o gazd` exemplar`; [i pe urm` cu mine, [i fa]` de
jurnalul care m-a trimis!
108 TRACY PEARSON
– Asta-i tot?
– E deja prea mult.
Timp de câteva minute, se \nfruntar` \n t`cere.
Ida tremura ca o frunz`, epuizat` de discu]ia asta [i de
noaptea nedormit`. Pe urm` se \ntoarse [i \[i \nfund` fa]a
\n palme.
– Ida!
– Las`-m`…
Rowan se ridic` dintr-o dat` ca s-o ia \n bra]e.
– E[ti chiar imposibil`…
Femeia lupt` o clip` s` scape din strânsoare, apoi se l`s`
\n voia soartei, zdrobit`, pe um`rul lui.
– Iart`-m`, \i [opti Rowan la ureche.
Se abandon` \n bra]ele lui, \n timp ce \i mângâia cu
tandre]ea reg`sit` fa]a, p`rul, ceafa.
– Te iert, [opti pân` la urm`.
O s`rut` \ncet, de mai multe ori, o leg`n` mult timp ca
pe un bebelu[, apoi, v`zând-o c` se lini[tise, \ncepu s-o
dezbrace.
– Mai am multe lucruri de aflat despre tine, nu?
***
F`când dragoste \n miezul zilei, programul de lucru pe

care [i-l f`cuse Ida se d`du peste cap. Doar cu un efort
supraomenesc de voin]` [i concentrare reu[i s` se a[eze la
ma[ina de scris ca s`-[i transcrie noti]ele pe care le luase.
Lucrul `sta era cu atât mai greu de f`cut cu cât Rowan se
a[ezase \n spatele ei [i continua s-o s`rute din când \n când
pe gât \n timp ce muncea.
– A[a nu se poate! izbucni femeia la a cine [tie câta
gre[eal` de scriere. Tu te mul]ume[ti s` trimi]i filmele lui
Tony, la Sydney, [i are el grij` de restul. Eu mai am treab`
de f`cut cu reportajul `sta…
– Vino s` te odihne[ti, draga mea, se vede c` e[ti
surmenat`…
– {i o s` fiu \n continuare dac` nu m` la[i s` lucrez…
– Hmm…
– Rowan! E[ti ca o otrav`!
Ap`sarea buzelor pe ceafa ei deveni [i mai ap`sat`.
– O s` te fac s`-]i \nghi]i cuvintele astea…
– Dac` vei continua, asta o s` fie tot ce vei mânca
disear`, [i am s`-i cer o amânare \n plus lui Ray…
– {i atunci, tot ce se poate face \n timpul unei
amân`ri…
– … o s` m` strâng` de gât, pur [i simplu…
– Ce p`cat… Un gât a[a frumos…
110 TRACY PEARSON
|i sim]ea r`suflarea cald` \n ureche, care-i mângâia

pielea fin` de pe ceaf` [i umeri. Ida nu mai putu, [i \nchise
ochii de pl`cere.
– A[a m` aju]i s` lucrez? murmur`, cu glas vl`guit.
– Dac` vrei, spuse Rowan, te-a[ lua lâng` mine, [i n-ai
mai avea nevoie s` munce[ti…
Idei \i s`ri inima din piept.
– Dar asta seam`n` cu o cerere…
Rowan ridic` din umeri.
– Evident, m` faci s` merg pân` la cap`t. De fapt, când
v`d cum se uit` Bredford la tine, m` gândesc c` e primul
lucru pe care ar trebui s`-l fac.
Ida fu dezam`git` s`-l aud` glumind a[a. Dac-ar fi fost
serios, n-ar fi fost o idee rea; n-o vroia pentru el decât
pentru a n-o l`sa altora. Rowan ar fi trebuit s` [tie c`
dragostea mergea mân` \n mân` cu \ncrederea…
– Dac` nu te duci s` te \ncui dincolo, \ncepu ea s`
glumeasc`, \]i promit c-am s` m` m`rit cu Laurie Bredford,
chiar mâine!
Cu un mormìt plin de ciud`, Rowan \i urm` sfatul [i o
l`s` s`-[i termine articolul. Mai veni doar o dat` sau de
dou` ori s` privesc` peste um`r, serios de data asta, [i s-o
\ncurajeze cu comentarii de apreciere.
Pân` la urm`, reportera smulse ultima fil` din ma[ina de
scris [i o flutur` frenetic, sco]ând un strig`t de triumf.
– Spune-mi ce p`rere ai…

B`rbatul citi \n lini[te timp de vreun minut, pe urm`
puse foaia de hârtie pe mas`, lâng` ma[ina de scris [i o
s`rut`.
– Ai f`cut o treab` foarte bun`, draga mea.
Doamna Philmont nici nu [tie ce-a pierdut când te-a pus pe
liber…
Gura umed` a Idei \nc` \i mai sim]ea gustul s`rutului, [i
zâmbi vis`toare, atât de gustul persistent al buzelor lui cât
[i a complimentului.
– Mul]umesc. Sper c` editorii mei vor fi de acord cu
tine.
Ea se \ntinse [i-[i d`du p`rul pe spate.
– Cine a spus c` jurnalismul \nseamn` o via]`
dezordonat`? Eu una, sunt terminat`.
Rowan arbor` un zâmbet voit inocent.
– Ar trebui s` te bagi \n pat…
– Rowan, trebuie s` m` odihnesc…
El f`cu ochii mari, nevinovat.
– Asta spuneam [i eu…
Ida puse mâna pe o pern` pe care i-o arunc` \n cap, dar
el se feri [i porni imediat \n urm`rirea ei.
– Bestie mic`! Stai un pic! O s` te \nv`] eu s` fii
politicoas`…
112 TRACY PEARSON
Restul vorbelor se pierdu \ntr-o scurt` lupt` \n patul \n

care aterizar` \ntâmpl`tor [i Ida trebui s` mai a[tepte mult
timp \nainte de a se bucura de binemeritata odihn`.
– Serios, draga mea, de ce nu-]i iei un concediu, acum
când ]i-ai terminat cu bine treaba?
Rowan, \n pielea goal`, f`cuse ceai [i mângâia p`rul
\ncurcat al Idei.
– E o idee bun`… Ray n-are nevoie de toate articolele
odat`. Unul singur e urgent. Am s`-i trimit mâine tot ce-am
scris despre Cessnock. Nu va mai avea nevoie de altele
decât peste câteva zile…
Rowan se ridic` \n picioare [i c`sc`.
– Atunci, totul e clar; mâine mergem la Cessnock, \i
trimitem ce-ai scris prin po[t`, [i batem pu]in ora[ul…
– Amândoi?
– Amândoi.
***
|ntre ei se stabilise o profund` complicitate când

plecar` a doua zi la Cessnock. Ida nu reu[ea s` se bucure
de frumuse]ea peisajului ; tot timpul, ochii ei se \ntorceau
asupra \nso]itorului, \l admira, nu se s`tura s`-l contemple.
Cât de mult ajunsese s` conteze pentru ea \n atât de scurt

timp!
Totu[i, ce pereche nepotrivit` alc`tuiau! El, seduc`tor [i
misogin, neavând \ncredere \n femei, poate din cauza
abandonului mamei, ea, la fel de b`nuitoare cu b`rba]ii
care o râvniser` pe Charlotte… |n orice caz, rezervele
acestea fa]` de sexul opus nu-i \mpiedicau s` se \n]eleag`
de minune…
F`cuser` ceva drum \mpreun` dup` \ntâlnirea de la
Magazines Royaumont…
Rowan auzi un râs \nfundat lâng` el [i \[i desprinse ochii
de pe drum.
– Ce te face s` râzi a[a?
– Noi. |mi spuneam c` alc`tuim o pereche ciudat`.
– Nicidecum. Amândoi suntem ni[te genii creative,
supradota]i, cât se poate de sexy amândoi…
– {i mode[ti…
– E singurul nostru defect.
Niciodat` nu se sim]ise mai plin` de via]` ca lâng` acest
b`rbat. S`-l vad`, s`-l aud`, s`-l ating`… Prezen]a lui era o
\ncântare des`vâr[it`. Când se gândea cum f`ceau dragoste,
sângele \ncepea s`-i curg` mai repede \n momentele cele
mai nepotrivite ale zilei. Intensitatea dorin]ei care o
\mpingea c`tre el aproape o speria, atât era de
dispropor]ionat` f`]` de ceea ce-[i \nchipuise. Era mai mult
114 TRACY PEARSON
decât dragoste, era o pasiune care o devora, o necesitate

vital`, o dependen]`...
El conducea \n lini[te. Treptat, viile, livezile [i p`[unile
f`cur` loc periferiei, apoi centrului Cessnockului, inima
industrial` a Hunterului. Ora[ul n-avea nimic pitoresc,
dominat de atelierele de ol`rie, de ]evi, c`r`mid`rii, fabrici
de cherestea [i altele asemenea.
– Nu-]i pare rù de Hawaii? \ntreb` Ida.
El o recompens` cu un s`rut \n vânt care nu l`sa nici un
loc protestelor.
Ajungând \n centru, Rowan g`si destul de u[or un loc de
parcare lâng` po[t`, unde se duser` s` trimit` articolele
Idei [i filmele lui Rowan pentru Tony.
– {i acum? \ntreb` Ida, u[urat`, hot`rât` s` vad` partea
bun` a celor ce aveau s` urmeze \n aceea[i zi.
El [ovì [i \i puse o mân` pe bra].
– Cessnock are un centru comercial pe cinste.
Te-ar deranja dac` ai face o tur` pe acolo \n timp ce eu o s`
fac o curs` mic`? Etuiul aparatului meu de fotografiat s-a
stricat [i mi-ar pl`cea s` iau cât mai repede unul nou.
Femeia se uit` la el, decep]ionat` [i surprins`. Nu putea
suporta ideea s` se despart` de el nici m`car câteva minute.
– Mi-e indiferent dac` te a[tept \n timp ce tu \]i vezi de
treab`…
– Mul]umesc, dar s` [tii c` mai am nevoie de o pies`

pentru aparat, [i asta ar putea s`-mi ia ceva mai mult timp.
Cred c` ar fi mai distractiv dac` ai face ceva cump`r`turi…
|n fa]a lor, pe o teras` de partea cealalt` a str`zii, era o
cafenea atr`g`toare. Rowan f`cu un gest \ntr-acolo.
– E[ti de acord s` ne \ntâlnim acolo, s` lu`m masa de prânz?
– Da, dac` vrei tu, r`spunse Ida f`r` entuziasm.
– Bine, atunci ne vedem acolo, la dou`sprezece [i
jum`tate, O.K.?
– Da, dar mi-ar fi pl`cut…
El plecase deja, l`sând-o descump`nit`. Parc` ar fi fost
vorba despre un secret de nem`rturisit, o nevoie urgent`
de escapad` solitar` cu cine [tie ce scop…
Ce-i ascundea, oare?
Ida r`mase cu buza umflat`. |i repro[ase c` era prea
posesiv [i gelos, [i uite c` \ncepea s`-[i \nchipuie c` era
tr`dat` cu primul prilej ce ap`ruse! Nu, \n fond nimic nu
le-ar face mai bine decât s` se despart` pu]in ca s`-[i trag`
sufletul. De dou` zile, nu se desp`r]iser` nici o clip`…
Pu]in mai lini[tit`, femeia se v`zu pus` \n situa]ia de a
explora centrul comercial al ora[ului. Era o sumedenie de
buticuri cochete care alternau cu magazine mari. Pe acestea
din urm` nu le lu` \n seam`, spunându-[i c` trebuia s` aib`
aceea[i marf` ca magazinele din Sydney, [i \[i \ndrept`
aten]ia asupra micilor buticuri.
116 TRACY PEARSON
Eforturile \i fur` r`spl`tite; g`si o e[arf` de m`tase care

de bun` seam` i-ar fi pl`cut Charlottei, [i mai cump`r`
ni[te butoni de aur, având forma boabelor de struguri,
pentru ca Rowan s`-[i aminteasc`… Bucuroas`, strânse \n
mân` cadourile, [i gr`bi pasul c`tre locul de \ntâlnire.
Ajunse pu]in mai târziu la cafenea, dar nu v`zu nici
urm` de Rowan pe teras`. Ca s` fie cu inima \mp`cat`,
arunc` o privire [i \nùntru. Nici acolo, nimic.
Pe teras`, se a[ez` sub o umbrel` ro[ie cu dungi galbene
[i comand` un suc de ro[ii.
|ncepu a[teptarea.
Un timp, privi defilarea trec`torilor, a angaja]ilor de la
birouri gr`bi]i s` se \ncadreze \n program. Pe urm`, cum
timpul trecea [i nici un semn de Rowan, \ncepu s-o
cuprind` \ndoiala. Rowan era de obicei foarte punctual [i
n-ar fi trebuit s`-[i permit` o asemenea \ntârziere…
Trecur` trei sferturi de or` f`r` nici un semn de la el, [i
era din ce \n ce mai nelini[tit`. Nemaiputând suporta, se
hot`r\ s` plece \n cùtarea lui.
|ns` degeaba trecu \n revist` magazinele cu articole
fotografice din ora[. |n plus, nici un vânz`tor nu-[i amintea
s` fi v`zut intrând pe cineva care s` semene cu Rowan.
|n dou` rânduri, se \ntoarse la cafenea s` vad` dac` nu
cumva se \ntorsese. R`mase de fiecare dat` cu buza
umflat`. Ce se-ntâmpla oare?
|n disperare de cauz`, d`du telefon la Bedales [i \ntreb`

dac` domnul Taylor nu se \ntorsese. Nimeni nu-l v`zuse, [i
plecase [i Laurie, a[a \ncât nu mai [tiu la cine s` apeleze.
Dac` se \ntâmplase ceva, poli]ia trebuia s` afle [i ar fi dat
telefon la locul de unde plecaser`. Se hot`r\ s` se \ntoarc`.
Drumul de \ntoarcere i se p`ru interminabil, [i când
ajunse la cabana unde trìser` clipe atât de pl`cute, se
pr`bu[i epuizat`… Nici un mesaj, i se spuse la recep]ie.
Tot nici o veste de la Rowan, [i nici de la Laurie.
Niciodat` nu se mai sim]ise atât de p`r`sit`…
Spiritul ei [ovìa \ntre ranchiun` [i furie rece fa]` de
Rowan, care o abandonase f`r` s`-i spun` nimic, [i teroare
la gândul c` putuse s` fie victima unui accident. |n cele din
urm`, nemaiputând s` suporte nesiguran]a, se hot`r\ s`
fac` din nou drumul pân` la Cessnock, mai bine decât s`
fiarb` \n suc propriu \n camera ei. La telefon, cei de la
spital sau de la poli]ie ar fi putut s`-i dea ni[te l`muriri,
dar, din supersti]ie, se temea s` afle vestea \n felul `sta.
Trebuia neap`rat s` fie cât mai aproape de Rowan…
Dac` avea nevoie de ea…
L`s` un mesaj la recep]ia de la Bedales [i porni, pentru
a treia oar` \n ziua aceea, pe drumul spre Cessnock, care,
cu tot interesul ei, i se p`ru de data asta sinistru [i insipid.
Dac` n-ar fi disp`rut dintr-un motiv bine \ntemeiat, ar fi
fost \n stare s`-l omoare…
118 TRACY PEARSON
La orizont ap`ru o sta]ie service [i dup` ce opri, Ida

verific` nivelul \n rezervorul de benzin`. Bine f`cuse; dac`
nu s-ar fi oprit s` fac` plinul, [i ea s-ar fi putut afla \ntr-o
situa]ie critic`. |n timp ce se uita la pre]urile de la benzin`,
privirea \i fu atras` de forma alungit` a unui Ford albastru.
Ma[ina asta… Era a lui Laurie!
Cel pu]in, putea s`-[i \mp`rt`[easc` temerile unui
cunoscut! Sim]i c` era gata s` izbucneasc` \n lacrimi …
Dar nu se \ntâmpl` a[a când recunoscu personajul de lâng`
ma[in`; capota era ridicat`, iar cel aplecat deasupra
motorului, era…Rowan! Cum Ida se uita la la el, ne[tiind
ce s` \n]eleag`, portiera pasagerului se deschise [i \[i f`cu
apari]ia Charlotte \n persoan`.
Ida avu senza]ia cumplit` c` asista la un film derulat la
ralanti, [i \n acela[i timp, de a fi deodat` foarte
nep`s`toare, deloc implicat`. Charlotte se duse la el, [i
Rowan, [tergându-se pe mâini cu o lavet`, \i spuse ceva
care o f`cu s` râd`…
Automat, Ida \l cùt` cu privirea pe Laurie, dar nu era
nimeni \n fa]a service-ului. Nu mai \n]elegea absolut nimic.
Rec`p`tându-[i deodat` calmul, femeia \[i spuse c`
trebuia neap`rat s` se duc` la Rowan [i s`-i cear` ni[te
explica]ii, dar chiar \n clipa aceea, f`r` s`-[i dea seama de
ce, furioas`, ap`s` pedala acceleratorului pân` la fund; cu
un scrâ[net violent de cauciucuri, se \ntoarse pe loc [i
porni \napoi spre Bedales, cu ochii \nce]o[a]i de lacrimi.
Capitolul 8
– Proasto! Proasto! Proasto!

Ida vorbea \n gura mare, turnându-[i al doilea pahar cu
vin. Pe urm`, continuându-[i plimbarea agitat`, continu` s`
se gândeasc`. Fugind ca [i cum ar fi vrut s` scape de la \nec,
cedase unui impuls copil`resc, cu toate c` ar fi trebuit s` se
opreasc`, lini[tit`, s` coboare [i s` aib` o discu]ie cu
Rowan. Oricât ar fi fost de nepl`cut ce s-ar fi \ntâmplat, ar
fi fost de preferat torturii interioare pe care o \ndura acum.
Pân` la urm`, ce v`zuse? Rowan [i sora ei, care dup`
toate aparen]ele aveau de f`cut fa]` unei defec]iuni,
probabil nu prea grav` a ma[inii, \n drumul de \ntoarcere
la Bedales. Asta putea s` \nsemne foarte bine c` Charlotte
\l \ntâlnise pe Rowan la Cesslock [i el se oferise s-o aduc`
\napoi. Dar de ce nu-i spusese [i ei, cât` vreme [tia foarte
120 TRACY PEARSON
bine ce nelini[tit` avea s` fie tot a[teptându-l? {i ce naiba

cùta Charlotte \n ma[ina lui Laurie Bredford?
Dar dac` Charlotte \i jucase o fars` [i se d`duse drept
Ida? Nu… Ida respinse de la bun \nceput aceast` ipotez`;
cu alte ocazii, Rowan nu se l`sase \n[elat de o asemenea
sosie… {i pe urm`, de ce ar face Charlotte a[a ceva?
Nu, de bun` seam`, nu putea s` judece cu mintea
limpede. |ncet de tot, trase adânc aer \n piept. Era clar c`
Rowan [i Charlotte erau pe drum c`tre Bedales. Cel mai
bine era s`-i a[tepte lini[tit` [i s` vad` ce aveau de spus,
când soseau. Pentru c` aveau s` apar`, sau vor trimite un
mesaj…
Un mesaj!
De ce nu se gândise mai devreme la a[a ceva? Poate la
plecare, Rowan l`sase un mesaj la recep]ia de la
podgorie… Ida era atât de cufundat` \n specula]ii
chinuitoare, \ncât nici nu se gândise la a[a ceva.
Dar \n momentul \n care puse mâna pe telefon s` se
intereseze de asta, \n curte se auzi un zgomot de motor de
ma[in`. |ncepu s` respire mai repede [i, tremurând
nelini[tit`, puse jos receptorul. Dar de ce naiba se temea?
C` Rowan o va p`r`si… sau poate… \l pierduse deja?
Se duse la u[a de la intrare [i o deschise. Afar`, Laurie o
ajuta pe Charlotte s` coboare din ma[in`, \n vreme ce
Rowan scotea lucrurile din portbagaj.
Trecur` câteva clipe pân` s`-[i dea seama c` Laurie f`cea

[i el parte din echip`. Fuseser` \mpreun` \nc` de la bun
\nceput? Deja \i f`cea cu mâna [i se \ndrepta spre cas`,
când \ntoarse capul câteva clipe, [i spuse:
– Mul]umesc pentru ajutor, Rowan. {i nu uita de vinul
nou pe care ]i l-am promis…
Rowan ridic` ochii [i o v`zu, rezemat` pe tocul u[ii, mai
mult moart` decât vie. Expresia ei dezn`d`jduit` trebuia s`
fie foarte elocvent`. B`rbatul ajunse la ea din doi pa[i.
– De ce e[ti \ngrozit`? A[a cum ]i-am scris \n mesaj, am
avut o pan` de benzin` [i \mi pare rù c` am \ntârziat
atât…
– |n mesaj… repet` ea ca un ecou, cu voce [tears`.
– Da, mesajul pe care l-am l`sat la recep]ie, dar
plecase[i deja. Nu ai mai f`cut o verificare când te-ai \ntors?
Ida cl`tin` din cap, asemenea unui automat.
– Eram prea nelini[tit` ca s` mai verific a[a ceva…
– Ida, nu e[ti \ntreag` la minte!
Ea \ncuviin]` cl`tinând din cap, gata s` izbucneasc` \n
lacrimi.
– N-am [tiut ce s` mai cred…
Rowan o lu` \n bra]e [i atingerea trupului sù cald [i
puternic fu asemenea unei desc`rc`ri electrice.
– Hai s` intr`m [i s` st`m pu]in de vorb`…
122 TRACY PEARSON
El arunc` o privire peste um`r spre Charlotte, care

a[tepta lâng` ma[in`.
– Ne dai voie s` ne retragem pentru dou` minute?
– Bine\n]eles, nu v` gr`bi]i. Eu voi termina s`-mi scot
lucrurile…
|n caban`, Rowan o \mpinse cu blânde]e s` se a[eze
\ntr-un fotoliu confortabil.
– Ai crezut c` am disp`rut \mpreun` cu Charlotte, nu?
– Nu, bine\n]eles c` nu…
– Totu[i, uitându-m` la tine, parc` ai fi v`zut explodând
o bomb` atomic`…
Femeia nu mai avea puterea s` se apere.
– De acord, m`rturisi cu un murmur, m-am gândit la ce
era mai rù…
Cuprins` de remu[c`ri, \i istorisi cum se \ntorsese din
drum ca s` se duc` la Cessnock [i f`cuse o oprire la sta]ia
de service.
– Când te-am v`zut \mpreun` cu Charlotte, f`r` nici o
urm` de Laurie, am sim]it c` \nnebunesc. M-am \ntors aici
\n grab`, total dezorientat`, f`r` s` mai stau s` m` gândesc.
Nu eram \n stare de a[a ceva…
El \i puse un deget sub b`rbie [i i-o ridic` pân` ce ochii
li se \ntâlnir`.
– Draga mea, cred c` amândoi \nnebunim când este
vorba despre cel`lalt. Ida, e[ti cea mai frumoas`, cea mai
minunat` poveste din via]a mea [i m` \ngroze[te ideea de a

te pierde.
Se arunc` \n bra]ele lui cu o patim` disperat`. Rowan o
strânse \n bra]e gata s-o striveasc` [i ea \l mângâie \ncet pe
spate.
Gurile lor nu \ntârziar` s` se caute, se s`rutar` cu
s`lb`ticie, aproape gata s` se pr`bu[easc` pe jos. Apoi, f`r`
tragere de inim`, Rowan se \ndep`rt`.
– Nu uita de Charlotte, care te a[teapt` \n continuare,
murmur` Ida…
– {[t! Tot ce conteaz` \n momentul `sta, e cât de mult
te iubesc.
|i turn` un pahar cu vin pe care i-l \ntinse cu o expresie
grav`.
– Rowan, vom avea tot timpul…
– Ai dreptate, oft` b`rbatul, dar mi-e atât de greu s`
a[tept…
– Spune-mi doar ce s-a \ntâmplat diminea]` la Cessnock,
ca s` m` lini[te[ti.
Rowan bù o \nghi]itur` de vin.
– M` \ntorceam s` m` \ntâlnesc cu tine când am v`zut-o
pe Charlotte urcându-se \n ma[ina lui Laurie [i am crezut
c` erai tu. M-am dus la ei, [i mi-am dat seama cu pl`cut`
surprindere c` era Charlotte, care venise s` te caute pentru
c` mai are nevoie de un um`r pe care s` plâng`. Laurie s-a
124 TRACY PEARSON
\ntâlnit cu ea. {i el a crezut c` erai tu, [i a oprit ca s`-]i

propun` s` te conduc`. Charlotte s-a prezentat, [i el s-a
oferit s-o conduc` la Bedales. |n timp ce eu descurcam
toate astea, tu plecase[i deja de la cafenea [i nu [tiam unde
s` te g`sesc. Eram sigur c` aveai la tine cheile de la ma[in`
[i speram c` nu vei [ovì s` te \ntorci singur`. I-am rugat pe
Laurie [i pe Charlotte s` m` duc` ei, dar am r`mas \n pan`.
Când ne-ai v`zut, m` uitam la motorul `la blestemat [i
Laurie st`tea de vorb` cu mecanicul de la service.
Ida oft`, u[urat`.
– Ce mai poveste! {i eu care credeam...
– |mi \nchipui toate bazaconiile la care ai putut s` te
gânde[ti, murmur` el. Dar s` [tii c` o s` fac tot posibilul ca
a[a ceva s` nu se mai repete… {i pentru asta…
Vâr\ mâna \n buzunar [i scoase o cutiu]` de catifea
violet`.
– Deschide…
}inându-[i r`suflarea, Ida f`cu \ntocmai [i v`zu \nùntru
un diamant pre]ios fixat pe o montur` de aur alb.
– Dumnezeule… e pentru mine?…
– Bine\n]eles! De ce crezi c` a trebuit s` fiu pu]in singur
\n diminea]a asta… când [tii bine c` nu pot s` stau departe
de tine? Vroiam s` ]i-l ofer la masa de prânz… Ida, acum c`
\n sfâr[it te-am g`sit, accep]i s` te m`ri]i cu mine?
Tân`ra femeie ridic` spre el ochii sclipitori. Ce proast`

fusese cu presupunerile ei absurde!
– Da, Rowan.
Cu un gest delicat, el lu` inelul din cutiu]` [i i-l puse pe
deget.
– Ah, din p`cate este pu]in prea larg…
|ncet, ea mângâie cu dosul palmei obrazul aspru al lui
Rowan. El o opri \n dreptul gurii [i s`rut` piatra pre]ioas`.
– N-are nici o importan]`, Rowan, am cel mai frumos
inel din lume…
– O s`-l ajustez când ajungem la Sydney. Pentru tine,
totul trebuie s` fie perfect…
Charlotte, care nu mai putea s` a[tepte afar`, \ntreb`
prin u[a \ntredeschis`:
– Acum pot s` intru?
– Desigur, spuse Ida cu glasul vibrând de emo]ie.
Totu[i, \[i aduse aminte c` sora ei avea probleme \n
momentul de fa]`. Poate era mai bine s` amâne anun]ul
logodnei sale… Arunc` o privire spre Rowan, care cl`tin`
\ncet din cap.
– Cred c` ave]i o sumedenie de lucruri s` v` spune]i.
Dac` ai nevoie de mine, m` g`se[ti \mpreun` cu Laurie \n
sala de degustare.
„O s` am \ntotdeauna nevoie de tine", \[i spuse femeia
privindu-l cum se \ndep`rta.
126 TRACY PEARSON
Pe urm` \[i \ndrept` aten]ia spre sora ei. Charlotte,

\mbr`cat` cu un trenci simplu, era pu]in tras` la fa]`.
Ce-o determinase s` apar` aici, pe nea[teptate? Plecarea ei
[i nevoia de reconfortare de acum trebuia s` aib` o leg`tur`
cu americanul pe care-l chema Malcom.
– Spune-mi tot, \ncepu Ida f`cându-i semn spre divan.
C`rui lucru datorez surpriza asta?…
– {tii, când Rowan m-a v`zut la Cessnock, a crezut c`
erai tu. Am vrut s`-l p`c`lesc… Imposibil.
– Mi-a spus c` \ntre tine [i Malcom nu e totul foarte bine…
Charlotte se strâmb`.
– Malcom a fost o gre[eal` de la bun \nceput. Mi-am dat
seama de asta când am mers cu el s`-i \ntâlnesc familia la
„Paradisul Surferilor".
– Nu te-ai \n]eles cu ei?
– Ar fi trebuit s` mearg`. M` \n]eleg bine cu toat` lumea.
Ei erau problema! {tii, e ceea ce se cheam` o familie de
veche tradi]ie… Mama lui m-a f`cut s` \n]eleg clar c` nu
suntem din aceea[i lume: eu, cu descenden]` irlandez`,
probabil str`mo[i chinui]i…
– Ce altceva a mai spus?
Charlotte ridic` din umeri.
– Nu era atât ceea ce spunea, ci felul de a vorbi.
De exemplu, ea crede c` un tat` ca al nostru care scrie
poezie nu e bun de nimic, [i printre altele a spus c` avea o
d`dac` pe care o chema Charlotte. Ah, de[i cât se poate de

civilizat, foarte politicos, m-a f`cut s` \n]eleg limpede c` nu
eram potrivit` pentru Malcom al ei.
– Dar \l iube[ti…
– S`-l iubesc? i-o tìe Charlotte. B`d`ranul `sta nici
m`car n-a deschis gura s`-mi ia ap`rarea! S-a mul]umit s`-[i
fumeze ]igara \n timp ce ai lui m` \ngropau de vie [i-mi
tr`geau [uturi \n fund cu pantofii lor Gucci! Mi-am f`cut
imediat bagajele [i am s`rit \n primul avion pentru Sydney!
Aveam atâta nevoie s` stau de vorb` cu cineva…
Cu Rowan, cu tine, singurii mei prieteni adev`ra]i… a[a c`
m-am gr`bit s` vin aici…
|n adâncul sufletului, Idei i se f`cu mil` de sora ei
geam`n`.
– Ce mitoc`nie din partea lui! Dar mai sunt [i al]i
b`rba]i. Ai f`cut bine c` ai venit aici, dac` e a[a cum spui…
– U[or de zis! protest` Charlotte, cu un sarcasm pe care
Ida nu-l mai v`zuse niciodat`. Tu… tu ai avut totdeauna ce
ai vrut, nu [tii ce \nseamn` s` fii abandonat`…
Ida o privi, nedumerit`.
– Abandonat`? Dar n-ai fost niciodat` abandonat`…
Spui asta pentru c` acum e[ti deprimat`, dar o s` treac`…
– {tiu ce vorbesc, replic` Charlotte cu vehemen]`.
~sta-i adev`rul. Totul este simplu, foarte simplu pentru
tine pentru c` ai capul pe umeri, e[ti inteligent`.
128 TRACY PEARSON
Ida f`cu un efort s`-[i mascheze surprinderea, v`zând

cum evolua discu]ia.
– Dar… ce importan]` are inteligen]a? De[i m-am
str`duit, niciodat` n-am putut s` fiu natural` ca tine.
Ai fost, [i e[ti [i acum o tip` superb`. De[i sem`n`m foarte
bine, tu ai un nu-[tiu-ce… Gra]ie, farmec, care fac s` se
\ntoarc` toate capetele pe strad` dup` tine…
– Pì, n-am avut de ales, nu-i a[a? Tot ce-mi mai r`mânea
de f`cut era s` \ncerc s` fiu sexy, din moment ce tu erai
prima \n clas` [i luai toate premiile.
Ida nu b`nuise niciodat` c` Charlotte, zei]a Charlotte,
râvnit` de to]i b`rba]ii din Sydney [i din Australia, poate
s-o pizmuiasc` pentru succesele ei de la [coal`.
– Draga mea, [i eu te invidiam pentru nenum`ratele
\ntâlniri de care aveai parte, \n vreme ce eu nici m`car
nu-mi g`seam un partener de dans!
– Pentru c` \i inhibai pe to]i, spuse Charlotte cu
brutalitate. B`rba]ilor nu le place s` se simt` inferiori ca
inteligen]`. Lucrul `sta mi l-au spus de multe ori…
– Nu mi-a[ fi \nchipuit niciodat` acest lucru…
Eu credeam c` le place la tine sim]ul umorului,
cochet`ria… E[ti de dorit…
– De dorit! repet` Charlotte, dispre]uitoare.
Ah! Este lucrul cel mai trist din via]a mea, s` fac pe fata
plin` de haz… Erau zile \n care a[ fi f`cut orice ca s` fiu
inteligent` ca tine… {tiind mereu tot, cultivat`,

muncitoare…
Din cauza [ocului, Ida se cl`tin` [i se ag`]` de sp`tarul
scaunului atât de tare, \ncât \ncheieturile degetelor i se
albir`.
– Charlotte! Nu trebuie s` spui a[a ceva! Nu [tii ce
vorbe[ti…
– Ba da, din p`cate, continu` interlocutoarea. {i p`rin]ii
au fost \ntotdeauna atât de mândri de tine. Vedeau bine c`
ai \n fa]` un viitor fericit, c` o s`-]i g`se[ti ceva bun de lucru
f`r` nici o problem`, \n timp ce pentru mine se gândeau
s`-mi g`seasc` un so] care s` aib` grij` de mine!
Glasul Charlottei se frânse \ntr-un râs dezn`d`jduit.
– S` aib` grij` de mine! Ca de o retardat`!
– Sunt sigur` c` ai no[tri nu s-au gândit niciodat` la a[a
ceva. |[i f`ceau griji numai pentru c` l`sai impresia c` nu te
gândeai decât cum s` te distrezi…
Ida r`scolea cu disperare \n memorie ceva ca s-o
conving` pe Charlotte c` se \n[ela.
– {i Keith Bowden? Trebuia s` m` m`rit cu el, când am
descoperit c` m` vroia doar ca s` fie mai aproape de tine.
Spre marea ei surprindere, Charlotte reac]ion` cu
dezgust.
– Fustangiul `la scârbos! Bine ai f`cut c` i-ai spus nu.
Nu vroia decât un singur lucru [i [tia foarte bine c` nu-l va
130 TRACY PEARSON
ob]ine de la tine decât punându-]i verigheta pe deget.

Atunci s-a gândit c` i-ar fi mai u[or cu mine…
Cu ochii scânteietori, mâinile tremur`toare, râse cu
am`r`ciune, un râs cât se poate de aproape de o criz` de
isterie.
– Datorit` lui Keith, am dobândit reputa]ia de u[uratic`
[i fat` „de treab`", cum se spune… E ceva, totu[i…
A fost ca [i cum Charlotte i-ar fi tras o palm`. Ida se
pr`bu[i pe scaun. {i to]i anii ace[tia \n care crezuse c`
Charlotte i-l suflase pe Keith Bowden… Se \n[elase
amarnic. Dac` o abandonase, fusese din cauz` c` nu vroia
nimic altceva decât s` se culce cu ea. Cât trebuie s` se fi
amuzat pe seama deprim`rii ei, care urmase desp`r]irii!
Toate convingerile care-i alimentau via]a de zi cu zi,
iat`-le date peste cap dintr-o dat`. Tot timpul `sta \[i
\nchipuise c` Charlotte era copilul c`reia i se \ndeplineau
toate dorin]ele. {i iat` c` acum vedea cât o invidia
Charlotte, cu o am`r`ciune [i o ferocitate care n-aveau
nimic comun cu invidia ei. Era prea mult!
Ida cl`tin` din cap, deodat` foarte obosit`.
– Draga mea, nici nu m` gândeam c` a[a stau lucrurile.
De ce nu mi-ai spus nimic?
– Ca s`-]i fie mil` de mine? Niciodat`! Ar fi fost cea mai
mare umilire…
– Nu, a[ fi \ncercat s` te ajut…
Dar v`zu expresia \nchis`, furioas`, a Charlottei [i

\n]elese c` vorbea degeaba. Antipatia surorii sale era atât de
\nr`d`cinat`, \ncât nici un cuvânt de comp`timire n-ar fi
putut schimba ceva. |ncerc` o alt` metod`.
– Dar ai cariera ta, care este un succes… Asta nu
\nseamn` nimic pentru tine?
– Vorbe goale! Ce-a[ putea s` fac mai mult decât oricare
alt manechin? replic` Charlotte. Este meseria tuturor
z`p`citelor, a tuturor idioatelor care arat` bine… |n fond,
\n meseria asta toate suntem nefericite, transformate \n
obiecte, \n p`pu[i f`r` minte… f`r` s` mai pun la socoteal`
c` un fizic ca al meu, g`se[ti o gr`mad` la toate agen]iile…
– ~sta e motivul pentru care ai f`cut posterul `la din
pagina central`, ca s` \ncerci s`-]i faci un nume?
Charlotte cl`tin` violent din cap. Apoi, cu un murmur
abia auzit, [opti:
– Am f`cut-o pentru c` [tiam c` era singurul lucru pe
care tu nu l-ai fi f`cut niciodat`.
– }i-ai ar`tat trupul lumii \ntregi doar ca s` stârne[ti
scandalul \mpotriva mea? A[a e? Nu, nu cred c` po]i s` m`
ur`[ti atât…
– Dovada, murmur` Charlotte, cu asprime, este c` a
mers de minune, nu?
– {i s-ar spune c` te bucuri…
132 TRACY PEARSON
– De fapt, la \nceput, am fost foarte mul]umit`. Erai \n

sfâr[it \n \ncurc`tur`. {i faimosul tù coeficient de
inteligen]` nu mai putea s` schimbe nimic. {i totu[i, [i
atunci, ai avut ultimul cuvânt. Cine ar fi crezut c` Rowan se
va \ndr`gosti de tine?
– Chestia asta e atât de important` pentru tine? \ntreb`
Ida. Rowan mi-a spus c` n-a fost nimic \ntre voi. {i tu te
uitai deja la Malcom…
– Am f`cut o mare gre[eal`. |n orice caz, am venit s`
\ndrept lucrurile…
Idei i se tìe r`suflarea [i pentru o clip`, se sim]i foarte
vulnerabil`. Apoi, atingerea inelului de aur cu diamant \i
aminti jur`mintele lui Rowan… Charlotte trebuia s` se
recunoasc` \nvins`.
Tu[i, ca s`-[i dreag` glasul.
– M` tem c` e prea târziu. Rowan este al meu, ne-am
logodit. |n dup`-amiaza asta m-a cerut de so]ie [i am
acceptat.
O furie neagr` \ntunec` privirea Charlottei.
– Nu te cred!
F`r` un cuvânt, Ida \ntinse mâna spre ea [i somptuosul
diamant scânteie, ca o clipire din ochi batjocoritoare la
adresa Charlottei.
Pentru o clip`, ea se m`rgini s` se uite \n lini[te la inel,
ne\ncrez`toare, apoi furia [i gelozia o f`cur` s-o ia de la cap`t.
– Ar fi trebuit s`-mi dau seama!! |ntotdeauna trebuie s`

m` dai la o parte, s` m` strive[ti, s`-mi furi ce am mai
scump! Chiar [i \n dragoste…
Ida nu-[i mai v`zuse niciodat` sora \ntr-un asemenea
hal. |n ea clocoteau furia neputincioas`, ranchiuna,
acuza]iile cele mai negre.
– Charlotte, te rog… Trebuie s`-mi explici \n lini[te
cum stau lucrurile. Totul se va pune la punct.
– Cum a[a?! url` Charlotte \ntr-un acces disperat de
isterie. La nunt`, o s`-]i fiu domni[oar` de onoare, nu-i a[a?
|nainte ca Ida s` poat` schi]a cel mai mic gest, Charlotte
se n`pusti [i ie[i pe u[`. Alerga deja printre rândurile de
vie, cu ochii plini de lacrimi, drept \nainte.
Consternat`, Ida r`mase \ntr-o stare de prostra]ie,
rumegându-[i surprinderea [i durerea. {i tot timpul `sta,
cele dou` surori gemene au crescut una lâng` cealalt`, \n
lips` de \n]elegere… {i culmea, p`rin]ii plecaser` de acas`
tocmai când Charlotte ar fi avut mai mult` nevoie de un sfat
care s-o \ndrume \n via]`, ca s` nu ajung` s` pozeze
dezbr`cat`…
Era clar c` Charlotte avea nevoie de ajutor, dar cum s`
fac`?
Cum Ida r`mânea pe loc, ghemuit`, tem`toare, cu
fruntea sprijinit` pe genunchi, afar`, un zgomot devenea
tot mai puternic, asemenea unui bubuit de tunet
134 TRACY PEARSON
amenin]`tor. Deodat`, s`ri \n picioare, \nfrico[at`, cu inima

b`tându-i gata s`-i sparg` pieptul.
Ie[i repede afar` [i alerg` pe aleea dintre cabanele de
oaspe]i, [i când, gâfâind, ajunse la ultima, temerile cele mai
sumbre i se confirmar`. Un tractor care tr`gea un fel de
grap` cu din]i ascu]i]i lucra \n apropiere. Acela[i tractor
care fusese cât pe ce s` treac` peste ea, dac` Laurie n-ar fi
tras-o \napoi. Era acela[i tractorist, cu c`[tile MP3-ului \n
urechi.
Cu privirea \n p`mânt [i umerii c`zu]i, Charlotte se
\ndrepta direct \ntr-acolo. Era atât de sup`rat`, \ncât
pentru ea nu mai exista nimic din lumea exterioar`.
– Charlotte!! strig` Ida din toate puterile. Ai grij`!!
|ns` zgomotul motorului \i acoperi glasul \ntru totul.
Cu ochii plini de lacrimi, Charlotte nici m`car nu ridic`
ochii din p`mânt.
Atunci, cu o \nspìmânt`toare luciditate [i precizie a
detaliilor, Ida v`zu din]ii ascu]i]i ai grapei \nvârtindu-se \n
urma tractorului care, \n câteva clipe, avea s` dea peste
Charlottee.
Ida uit` de tot [i de toate, [i nu se mai gândi decât la un
singur lucru: sora ei era \n pericol. F`r` s`-[i dea seama,
\ncepu s` fug` din toate puterile, [i frica parc`-i d`dea aripi.
Alergând, se ruga Celui de sus, a[a cum nu o mai f`cuse
niciodat` pân` atunci.
Capitolul 9
Ida pierduse orice speran]` atunci când Charlotte a

ridicat capul [i a urlat descoperind monstruoasele pale
care se r`suceau spre ea. |nghe]at`, a r`mas pe loc,
asemenea unui animal f`r` nici o sc`pare.
Ida se cutremur` v`zând-o pe Charlotte paralizat` de
groaz`. {oferul de pe tractor era cu soarele \n ochi. N-ar fi
v`zut-o la timp pe Charlotte ca s` aib` timp s-o fereasc`.
Timpul parc` se oprise \n loc. Ida o lu` din nou la fug`
prin vie. |n spatele ei, auzi oameni ]ipând, dar [oferul, cu
c`[tile pe urechi, orbit de soare, nu d`du nici un semn c`
[i-ar fi dat seama cum st`teau lucrurile.
Femeia nu mai trìse niciodat` un asemenea co[mar.
– Doamne, Doamne, ce faci, Charlotte? mormì
apropiindu-se.
136 TRACY PEARSON
Se auzir` câteva detun`turi, [i Ida parc`-l v`zu pe Rowan

tr`gând câteva focuri de arm` \n aer.
Ca \ntr-un film derulat la ralanti, Ida \l v`zu pe [oferul
tractorului tres`rind auzind focurile de arm`. Pe urm`,
\ntorcând pu]in capul, le v`zu pe cele dou` femei aproape
sub ro]ile tractorului [i, cu un reflex disperat, r`suci brutal
de volan ca s` le evite.
|n aceea[i clip`, Ida puse \n sfâr[it mâna pe Charlotte, [i
o \mpinse cu toat` puterea \napoi din calea unei palete
care i se \nvârtea deasupra capului.
|ns` ma[ina infernal` continua s` se apropie de ele, [i
Ida fu lovit` de una dintre paletele tractorului care o ag`]`
din spate. Fu luat` pe sus, [i v`zu \nspìmânt`toarea
imagine a Charlottei \ntins` printre rândurile de vie pline
cu struguri. Apoi sim]i o durere cumplit`, contactul brutal
cu p`mântul [i totul deveni negru.
***
Glasuri. Multe glasuri, care vorbeau \n acela[i timp.

Ni[te mâini \i cercetau trupul contorsionat [i cineva \ncerc`
s-o ridice. Deschise gura ca s` protesteze când o prinser`
alte mâini, mai puternice; instinctiv, [tiu c` era \n
siguran]`. Senza]ia de a-[i g`si ad`postul lipit` de un piept

solid \i d`dea \ncredere. Avea s` fie dus` \ntr-o \nc`pere
cald` [i confortabil`, unde ar fi putut s` doarm` pe
s`turate…
Apoi a urmat trista \ncercare a abandonului, când
bra]ele care o sus]inuser` o a[ezar` pe suprafa]a moale a
unui cear[af [i o acoperir` cu o cuvertur` moale.
Mâinile lini[titoare au disp`rut. Unde? |i venea s` plâng`.
Deasupra ei, luminile dansau asemenea unor licurici,
desenând arabescuri, [i glasurile se \ntoarser`, mai multe.
Pe urm`, i se f`cu o injec]ie [i se cufund` \n neant.
Trezindu-se, \[i v`zu patul \ngust, m`rginit de un
paravan care o \mpiedica s` vad` mai departe. O mân` o
mângâia pe frunte… |ntâlni ochii negri ai lui Rowan.
– Am dormit mult?
– Draga mea, de obicei, fetele care se trezesc \ntreab` \n
primul rând „unde sunt?" spuse b`rbatul strângându-i
degetele \n palm`. Ar fi trebuit s`-mi dau seama c` tu
trebuia s` fii mai original`… Ei bine, draga mea, ai fost
\ncon[tient` o or`, nu mai mult. {i ca s` r`spund la
\ntrebarea tradi]ional`, e[ti la spitalul din Cessnock.
– La spital?
Dintr-o dat`, evenimentele petrecute \n ultimele ore \i
revenir` \n minte [i se ag`]` imediat de mâna lui Rowan.
– Dar Charlotte… E bine?
138 TRACY PEARSON
Rowan trase adânc aer \n piept [i-i strânse mai tare mâna
\n palm`.
– Din p`cate… e \n com`.
Ida f`cu ochii mari.
– Com`?! E atât de grav?
– Nu [tiu precis. Doctorul \nc` nu s-a pronun]at.
Dup` p`rerea lui, pierderea cuno[tin]ei a fost cauzat` de
lovitura la cap. Dar \n ciuda traumatismului cranian,
r`spunde la stimuli, astfel \ncât el sper` c` nu va mai dura
mult pân` s`-[i revin`.
– Sper` sau este sigur c` a[a se va \ntâmpla?
Glasul \i vibra de emo]ie.
– A[a crede… S` avem r`bdare.
Ida \ntoarse capul ca s`-[i ascund` lacrimile ce-i
ap`ruser` \n ochi. Era u[or pentru Rowan s-o sf`tuiasc` s`
aib` r`bdare, dar el nu [tia \n ce stare de spirit se afla
Charlotte când plecase s` r`t`ceasc` prin vie, \nainte de
accident. Nici de ce era ea atât de tulburat`…
– E vina mea c` s-a \ntâmplat asta, murmur` femeia,
vinovat`.
– Nu fi ridicol`. Tu i-ai salvat via]a.
– N-a[ fi avut nevoie s`-i salvez via]a dac` a[ fi fost mai
\n]eleg`toare \n cursul discu]iei pe care am avut-o…
Rowan se a[ez` pe marginea patului [i o sili s`-l
priveasc` \n ochi.
– Explic`-mi, te rog, de ce te acuzi singur`…

Cu mare greutate, Ida reu[i s`-i povesteasc` scena care
se petrecuse \n caban`, dezv`luirile Charlottei, hot`rârea ei
de a se \ntoarce la Rowan.
– |n starea \n care era, ar fi trebuit s` mai a[tept \nainte
de a-i spune c` suntem logodi]i. {ocul a fost prea puternic,
[tirea a \ndemnat-o la sinucidere…
– Dar nu…
Un deget ap`s` \ncet pe butonul de lâng` pat [i imediat
ap`ru o infirmier`.
– Charlotte Howard [i-a revenit?
Nou-venita cl`tin` negativ din cap.
– M` tem c` nu. Doctorul spune totu[i c` lovitura n-a
fost atât de violent` \ncât s-o fac` s` intre \n com`.
Mai degrab` este ceva psihic, ca [i cum n-ar vrea s` se
trezeasc`…
Aceste din urm` cuvinte o chinuir` pe Ida toat` ziua [i
toat` noaptea care urm`. Starea Charlottei nu se ameliora.
Cum putea s` spun` Rowan c` nu avea ce s`-[i repro[eze
când infirmiera l`sa clar s` se \n]eleag` acest lucru?
Ca s` fie mai aproape de sora ei, a acceptat propunerea
lui Laurie de a-[i petrece convalescen]a la Bedales. Cu toate
c` r`nile se vindecaser`, doctorul i-a recomandat pruden]`,
[i i-a prescris un repaus prelungit \nainte de a-[i re\ncepe
via]a normal`.
140 TRACY PEARSON
Dar cum ar fi putut via]a ei s` fie „normal`", de vreme

ce, \nso]it` de Laurie, se ducea \n fiecare zi s`-i fac` o vizit`
Charlottei care z`cea \n patul ei de spital, cu o sumedenie
de tuburi de perfuzie \n ea?
– S-ar zice c` doarme…
– Cam a[a, oft` Laurie. Medicii sunt convin[i c` ar putea
s` se trezeasc` dac` ar vrea acest lucru.
– Laurie…
– Poate c` am putea s-o ajut`m s` ias` din starea asta…
murmur` Laurie, ca [i cum ar fi gândit cu voce tare. F`r` s`
vrea, ne aude vorbind, chiar dac` nu vrea sau nu poate s`
r`spund`…
|ns` de ce ar fi vrut s` ias` din aceast` stare de letargie?
Nu mai avea nici o motiva]ie ca s` trìasc`; Malcom o
abandonase, pe urm` Rowan, pe care \l mai crezuse \nc` al
ei [i pe care-l descoperea \ndr`gostit de persoana pe care o
invidiase totdeauna… Ar fi fost mai mult decât ar fi putut
suporta.
***
Zilele treceau. |ncetul cu \ncetul, r`nile Idei se

cicatrizau. R`mânea mult timp la c`p`tâiul Charlottei, unde
rumega cu am`r`ciune cele \ntâmplate \n cabana din

Bedales. |ncerca s` lucreze, dar \n zadar. Cuvintele i se
p`reau lipsite de importan]`, nepotrivite, lipsite de sens.
Deseori, scotea cu gesturi s`lbatice foile de hârtie din
ma[ina de scris, le mototolea [i le arunca \n co[.
Laurie, ca s-o fac` s` se mai gândeasc` [i la altceva, \i
adusese aminte c` trebuia s` scrie istoria vinului de la
Bedales. Cu mult` amabilitate, \i pusese la dispozi]ie un
teanc de c`r]i, articole [i documente din arhivele din
regiune, \ns` femeia nu era \n stare s` se concentreze
asupra acestui subiect care \n alte \mprejur`ri ar fi
interesat-o. Rowan se ducea din când \n când la Sydney
pentru treburile lui, dar f`cea tot posibilul s` r`mân` cât
mai mult timp lâng` ea.
Ida era a[ezat` pe banca din fa]a cabanei, ab`tut`, când
ap`ru Rowan lâng` ea.
– E[ti sigur` c` vrei s` scrii istoria localit`]ii acesteia?
\ntreb` el dup` câteva clipe.
– Da. Am absolut` nevoie s` m` ocup cu ceva dac` nu
vreau s` \nnebunesc.
Privirea lui Rowan era atât de sumbr`, \ncât ea \ntoarse
capul.
– Asta \nseamn` c`… o s` r`mâi mult timp aici. Vei uita
c` ai fost de acord s` te m`ri]i…
Glasul lui era cât se poate de \ncordat.
142 TRACY PEARSON
– Ida, \n timpul convalescen]ei, n-am deschis discu]ia

despre subiectul `sta. Dar acum, nu crezi c` dac` \]i faci
planuri, trebuie s` figurez [i eu printre ele?
Era atâta durere [i speran]` \n glasul lui, \ncât Ida se
\nfior`.
– Rowan, te iubesc, s` nu ai nici o \ndoial` \n privin]a
asta, dar cred c` nu e momentul s` ne c`s`torim. Date fiind
\mprejur`rile…
El \ncepu s` p`[easc` nervos \ncolo [i-ncoace. La un
moment dat, se \ntoarse cu fa]a spre ea [i explod`:
– Ce-i cu \mprejur`rile astea? Ce s-a mai \ntâmplat?
Ai descoperit cumva c` te-ai \ndr`gostit de Bredford?
Acum stai tot timpul cu el, \n plus te-ai angajat s` scrii o
carte despre viile de aici!
– Nu fi rù! |[i petrece mult timp \mpreun` cu mine
când m` duc la spital s-o v`d pe Charlotte, asta-i tot.
– Atunci, dac` nu-i vorba de el, ce te ]ine aici?
-Dar [tii foarte bine! Nu pot s` plec atunci când sora
mea este \ntre via]` [i moarte [i… |n fond, m` tem c` dac`
plec, ea va renun]a cu totul la via]`…
– De câte ori trebuie s`-]i spun c` nu e[ti de vin`? A fost
cât pe ce s` se arunce sub ro]ile tractorului, tu ai salvat-o,
nu e[ti cu nimic vinovat`… O s` te sim]i vinovat` toat`
via]a?
– Ah, Rowan! Dac` nu se mai treze[te niciodat`?
– Ida, nu te mai gândi la asta. Mi se rupe inima

v`zându-te cum te chinuie[ti. Te iubesc [i vreau s` fii so]ia
mea. Nimeni [i nimic n-ar trebui s` ne stea \n cale…
Nici m`car Charlotte. Ai f`cut tot ce ]i-a stat \n putin]`.
Nu uita s`-]i trìe[ti propria via]`…
Ea cl`tin` din cap [i ochii i se umplur` de lacrimi.
– N-a[ putea niciodat` s` nu m` mai gândesc la
Charlotte. E sora mea geam`n`, o dublur` a mea, o alt` Ida.
N-a[ suporta ca fericirea mea s-o coste via]a…
El \[i vâr\ mâinile \n buzunare.
– Nu vrei s` te mai gânde[ti ?
– Rowan, nu face situa]ia [i mai grea.
– Ida, trebuie s`-]i hot`r`[ti destinul, ast`zi! Am a[teptat
destul. Ori te \ngropi aici, privind-o pe Charlotte pe patul
de spital, ori te m`ri]i cu mine.
– Destinul meu e[ti tu! strig` Ida cu lacrimi \n ochi.
– Ce hot`râre iei?
– Trebuie… totu[i… s` r`mân. Of, \mi pare rù…
F`r` un cuvânt, b`rbatul se \ntoarse [i se \ndep`rt` cu
pa[i mari.
Era mai mult decât putea suporta Ida. O lu` la fug` dup`
el, \l ajunse, se prinse de bra]ul lui, hohotind
dezn`d`jduit`.
Bra]ele lui puternice o cuprinser` strâns, ca [i cum s-ar
fi gândit s` nu-i mai dea drumul niciodat`.
144 TRACY PEARSON
Cu \nfocare, buzele lui o atinser` pe obraz cùtându-i buzele.

Cople[it` de un amestec de nelini[te, durere [i pl`cere,
Ida \l s`rut` la rândul ei cu ardoare, ag`]ându-se de el cu
disperarea unei naufragiate. Cât de mult \l iubea!
Pasiunea ardea la fel de tare \n amândoi. Femeia ced` o
clip` iluziei c` doar cu el totul ar fi fost mai bine, c` acolo
era locul ei, la pieptul lui, [i nimic altceva nu mai avea
importan]`… Apoi, \n minte \i reveni imaginea Charlottei
z`când pe patul de spital [i \[i pierdu toate puterile \n
bra]ele lui Rowan.
– Atunci, vii cu mine? \ntreb` el.
|ncet de tot, având impresia c` \[i semna condamnarea
la moarte, femeia cl`tin` din cap \n sens de negare, cu ochii
\n p`mânt.
– Ida, totul s-a terminat \ntre noi. Te-am prevenit
dinainte.
F`r` nici un cuvânt \n plus, Rowan o \ndep`rt` de lâng`
el [i porni din nou.
Printr-o perdea de lacrimi, femeia \l v`zu aruncându-[i o
valiz` \n ma[in` [i demarând \ntr-un vârtej de praf care i se
p`ru a fi norul de la cap`tul p`mântului.
Dup` plecarea lui Rowan, viile [i instala]iile de
exploatare i se p`reau pustii, \n ciuda vizitatorilor pe
care-i primea Laurie, a tuturor amatorilor de vin [i de
peisaje frumoase.
{oferul care condusese tractorul, din cauza rùlui pe

care-l f`cuse, \[i d`duse demisia \nainte de a-l da afar`
Laurie. Ida nu l-a mai v`zut. De altfel, nu mai avea nimic \n
cap, nici nu mai era sup`rat` pe neglijen]a de care d`duse
dovad`. Incapabil` s` iubeasc` sau s` urasc`, z`cea \ntr-o
deprimare [i apatie din ce \n ce mai alarmant`, indiferent`
la orice. |n jurul ei, lucrurile \[i pierduser` densitatea,
culoarea, savoarea.
Ultima speran]` care-i mai r`m`sese erau p`rin]ii.
Luase leg`tura cu ei imediat dup` accident, [i Sean [i Beth
Howard \[i luaser` imediat bilete de avion. M`car de-ar fi
avut s` le transmit` ve[ti bune…
***
St`tea pe banca favorit` din fa]a cabanei cu o carte \n

mân`, f`r` s` poat` citi, când o voce b`rb`teasc`, familiar`,
o scoase brusc din toropeal`.
– A[adar, aici \]i petreci timpul!
Ida r`mase cu gura c`scat` de surpriz`.
– Ray! Ce cau]i aici?
– De când un jurnalist \[i prime[te redactorul-[ef \n
felul `sta? Ia te uit` ce maniere!
146 TRACY PEARSON
Ida \ncepu s` râd`, pentru prima oar` dup` mult`

vreme.
– Dar nu mai e[ti redactorul meu [ef ! Am renun]at cu
totul la reportajul `sta [i a trecut mult timp de la termenul
limit`…
Nou-venitul trase \n fa]a ei un scaun de gr`din` [i se
a[ez` solemn.
– |ntârzierile nu mai au nici o importan]`. Jurnali[tii de
prima mân` nu trebuie s`-[i fac` griji cu asemenea
detalii…
– Dar eu nu sunt o jurnalist` de mâna \ntâi, Ray, se pare
c` ai uitat…
– Acum, lucrurile nu mai stau a[a, draga mea, dup` ce
articolul tù referitor la Hunter Valley a dat lovitura.
|n fiecare zi, primim noi cereri de abonamente, noi
subven]ii; amatorii de viticultur` [i vin au fost foarte
interesa]i de reportajul tù.
– Dar n-am terminat seria de reportaje…
– {tiu. Cititorii a[teapt` cu ner`bdare urmarea. Ar trebui
s` te trimit din nou acolo, dar nu \nainte de a te reface,
dup` accidentul pe care l-ai avut. Doamna Philmont insist`
asupra acestui lucru. Nici nu se pune problema de a
renun]a la un articol atât de bine cotat…
Idei nu-i venea s`-[i cread` urechilor.
– Vrei s` spui c` te-a trimis s`-mi spui toate astea… c`

sunt de mâna \ntâi, c` am de scris un reportaj-foileton,
pentru care nu se pune problema \ntârzierilor [i toate
astea?
Zâmbetul lui Ray deveni panoramic.
– Exact asta vreau s` spun. Mi-a sugerat printre altele s`
vin aici ca s`-]i propun o alt` func]ie: cea de redactor-[ef al
revistei „Bani [i timp liber".
O promovare la rangul de redactor-[ef! Era prea frumos
ca s` poat` fi adev`rat…
– Dar… \ncepu ea cu f`]`rnicie, nu se mai teme c` un
nud din Playboy ar putea s` discrediteze revista?
– M` aflu aici [i pentru ca s`-]i spun c`-[i cere scuze
pentru ne\n]elegerea aceea, continu` Ray. De fapt, a crezut
c` erai tu, nu sora ta geam`n`. |ns` acum, misterul s-a
l`murit.
Ida v`zu ro[u \n fa]a ochilor.
– Mincinoasa! A [tiut tot timpul c` n-am fost eu!
S-a schimbat la fa]` abia dup` ce a v`zut ce efect pot s` am
asupra cititorilor… |n sfâr[it, uit lucrul `sta din cauza
promov`rii. |mi acorzi un r`gaz ca s` m` gândesc la
propunerea pe care mi-ai f`cut-o?
– Nu-i nici o grab`, spuse Ray cu non[alan]`, mi-ar face
mare pl`cerea s-o v`d pe draga noastr` doamn` Philmont
perpelindu-se pu]in…
148 TRACY PEARSON
– Ray, e[ti mai rù decât mine…

Dar Ida nu putu s` nu simt` [i ea o satisfac]ie sardonic`
[i un sentiment de revan[`. Proprietara trebuia s` \nve]e c`
oamenii nu se manipuleaz` asemenea unor pioni pe tabla
de [ah…
– S` [tii c` la jurnal, s-au auzit lucruri frumoase despre
tine, continu` Ray. O impresionant` poveste, s` zicem…
personal`.
– Ce vrei s` spui?
– Se pare c` te-ai logodit cu Rowan Taylor…
Ida f`cu ochii mari.
– De unde [tii?
– Credeam c` ]i-am spus c` Laurie Bredford este prieten
cu doamna Philmont. El este cel care i-a transmis vestea cea
bun`, [i acum este \ngrozit` s` nu te vad` \ngropându-]i
cariera promi]`toare printre scutece [i biberoane.
– Ah! murmur` Ida cu am`r`ciune. Cât despre
biberoane, spune-i c` deocamdat` n-am de gând s` fac
copii.
Ray, cu o jum`tate de gur`, trase o \njur`tur`.
– Ida! |mi pare rù dac` am f`cut o gaf`…
– Nicidecum, protest` imediat femeia. Dar vestea a fost
transmis` prea devreme. De fapt, noi… ne-am hot`rât s`
ne mai acord`m un r`gaz de gândire.
Ray p`ru u[urat de cele auzite.
– Atunci, nu e[ti sup`rat` pe mine c` am acceptat ca

Taylor s` participe la reportaj, \n locul Donnei Healey, nu?
– Nici pomeneal` de a[a ceva! replic` Ida râzând for]at.
N-a[ fi putut s` m` logodesc cu Donna Healey.
„{i totu[i, \[i spuse \n sinea ei, ce simplu ar fi fost dac`
n-ar fi fost decât Donna cu ea…"
Mai st`tur` de vorb` câtva timp, dup` care Ray plec`.
– Dup` figura pe care o ai, \mi dau seama c` e[ti \nc` \n
convalescen]`. Te las s` te odihne[ti. S`-i spun doamnei
Philmont c` po]i s-o prime[ti aici?
Cât` vreme nu va avea nevoie s`-[i g`seasc` de lucru, de
ce nu?
– Da, po]i s`-i spui c-o a[tept, [i mul]ume[te-i pentru
ofert`. Este foarte generoas`.
|l conduse pân` la ma[in` [i-i f`cu mult timp cu mâna.
Capitolul 10
Zilele treceau una dup` alta. Ida \[i \mp`r]ea tot timpul
\ntre Bedales [i vizitele la spital.
Se uita \ndelung la trupul nemi[cat care z`cea \n pat, [i,
dup` ce un timp se m`rginise s-o vad` ca pe o pas`re
moart` care c`zuse din cuib, s-a obi[nuit s`-i vorbeasc`, sau
mai bine zis s` vorbeasc` de una singur` \n fa]a trupului
inert. N-ar fi putut s` spun` la ce se a[tepta. Era atâta timp
de când Charlotte se cufundase \n somnul acesta
cataleptic…
{i deodat`… Crezu c` i se p`ruse, dar mi[carea se
repet`; acolo, pe cear[aful alb, mâna palid` [i sl`bit` a
Charlottei se mi[case pu]in… Visase oare? Ce cuvinte
putuser` s-o trezeasc` pe Charlotte din letargia ei, s-o fac`
s`-[i revin`?
|[i aduse aminte imediat.

Cu glasul vibrând de emo]ie, repet`:
– M` simt atât de singur` acum, când tu [i Rowan a]i
ie[it din via]a mea…
Da… din nou, un fream`t imperceptibil al degetelor…
Ida \n]elese. Era pentru prima oar` când evoca \n fa]a
Charlottei sentimentele ei pentru Rowan.
– Ah, Charlotte, spuse, bulversat`, i-am spus c` nu pot
s` m` m`rit cu el. Niciodat` n-a[ putea face asta dac` ]i-ar
face rù ]ie. Dac-ai [ti cât de rù \mi pare c` ]i-am dat vestea
atât de brutal… Dar acum, totul o s` fie bine. L-am trimis
la plimbare.
– Nu…
Vorba asta parc` venea de foarte departe. Ce drumuri
\ntortocheate trebuise s` str`bat` \nùntrul ei ca s` ajung`
pe buzele Charlottei, dup` o t`cere atât de adânc`…
Ida \[i sorbea sora din priviri, pândindu-i cu aten]ie
\ncordat` cel mai ne\nsemnat semn de via]`. |n sinea ei, o
speran]` nebuneasc` prindea via]`, cre[tea [i o f`cea s`-i
palpite tot trupul de emo]ie.
– Ce spui?
Cu o mi[care ce p`ru c` dureaz` o ve[nicie, ochii
Charlottei se deschiser`, apoi, foarte \ncet, \ntoarse capul
c`tre Ida.
– |l iube[ti…
152 TRACY PEARSON
Lacrimile de bucurie pe care \ncerca s` le st`vileasc`

]â[nir`, [i Ida se gr`bi s` se duc` s` apese pe butonul care
s` cheme personalul medical. Un grup de infirmiere [i
medici venir` imediat [i, \n ciuda voin]ei sale, Ida fu
\ndep`rtat` \n timp ce nou-veni]ii examinau pacienta care
se trezise miraculos, \ncercând s` stabileasc` un diagnostic.
A trecut mult timp pân` s` i se dea voie s` se \ntoarc` la
c`p`tâiul surorii ei. Spre marea ei u[urare, majoritatea
dispozitivelor clinice care o men]inuser` artificial \n via]`
pe Charlotte fuseser` demontate, [i bolnava era a[ezat` \n
capul oaselor, cu spatele rezemat de perne, cu ochii
deschi[i, palid` \nc`, dar vioaie…
Ida se gr`bi s` ajung` \n bra]ele ei [i, cu un gest plin de
zel, \i cuprinse mâinile \n ale sale.
– Charlotte! |n sfâr[it, \]i vii \n fire… Acum, totul o s`
fie bine…
– Parc`-i un vis…
Glasul Charlottei era pu]in r`gu[it, ca [i cum, dup` o
t`cere atât de lung`, ar fi f`cut eforturi s` vorbeasc`.
– … iart`-m`, \mi simt gâtul uscat… |mi vorbeai, \ns`
parc` un zid de sticl` ne desp`r]ea [i nu puteam s` m` fac
auzit` de tine…
– Charlotte, totul s-a pus la punct, nimic nu ne va mai
desp`r]i, \]i promit, n-o s` mai fie niciodat` un zid \ntre
noi…
Ochii vioi ai Charlottei ar`tau f`r` t`gad` c` starea ei se

\mbun`t`]ea cu pa[i mari.
– Ba trebuie s` te m`ri]i neap`rat cu Rowan.
Ida cl`tin` din cap \n semn de nega]ie.
– Nu te mai gândi la asta! Trebuie doar s` te faci bine.
– Dar trebuie s` m` gândesc. Niciodat` nu mi-a[ ierta-o
dac` l-ai p`r`si din cauza mea.
Cu ochii pleca]i, Ida se juca instinctiv cu marginea
cear[afului pe care o mototolea, nervoas`.
– Ce te face s` crezi c` l-a[ p`r`si din cauza ta?
– {tiu eu, spuse simplu Charlotte, din cauza prostiilor
pe care le-am spus \nainte s` m` duc s` m` arunc proste[te
sub ro]ile tractorului.
Cu o for]` surprinz`toare pentru o bolnav` \n situa]ia ei,
prinse mâna Idei [i i-o strânse cu putere.
– Dac-ai [ti cât de rù \mi pare pentru tot ce-am spus
atunci. Decep]ia cu Malcom, insulta pe care mi-a f`cut-o
familia lui m-au f`cut hipersensibil`, gata s` izbucnesc
\ntr-o criz` de nervi. Dar te asigur c` nu credeam nici un
cuvânt din toate prostiile pe care le-am spus. Pentru mine,
ai fost totdeauna o sor` minunat`, te ador, chiar dac` nu te
merit…
– Te rog s` taci, interveni Ida, foarte stânjenit`. {tii bine
c` pentru mine ai fost totdeauna singura, unica minune a
familiei…
154 TRACY PEARSON
Charlotte zâmbi.
– Oh nu, te rog, draga mea. Nu mi-am revenit ca s` ne
\ntoarcem la o mare noapte de adev`r \n care s` ne spunem
o sumedenie de minciuni… nu, vreau s` fim ca \nainte,
cele mai bune prietene din lume, cele mai apropiate,
diferite una de cealalt`, pu]in invidioase, dar unite.
|]i aduci aminte c` to]i profesorii din [coal` ne spuneau
„surorile siameze"?…
|n loc de r`spuns, Ida o lu` \n bra]e [i o strânse pe
Charlotte, gata s` pufneasc` \n lacrimi.
– {i nu-]i mai face griji pentru Rowan, continu`
Charlotte, m` cuno[tea foarte bine pân` la urm`, [i
lucrurile n-ar fi mers bine \ntre noi, chiar dac` n-ai fi ap`rut
tu la mijloc. |n definitiv, ceea ce-mi trebuie sunt ni[te
b`rba]i precum Malcom sau Keith, adic` nababi sau
playboy…
Spunând acestea, se uit` \n jurul ei ca [i cum atunci ar fi
descoperit camera.
– Ciudat, am visat c` Malcom a fost aici… tot timpul cât
am dormit. Sau cel pu]in era cineva care-i sem`na…
– A fost Laurie Bredford, explic` Ida. Totdeauna m-a
\nso]it [i a stat mult timp la c`p`tâiul tù.
– Hmm, f`cu Charlotte, gânditoare. Trebuie s`-i
mul]umesc pentru aten]ia lui. Este atât de…
Amuzat`, Ida se gândi c` Charlotte ar fi putut s`-i fie

recunosc`toare c`zându-i la picioare, asta ar fi simplificat
foarte mult lucrurile… Dar nu, prea ar fi fost un final de
operet`, totu[i…
|[i alung` din minte gândurile astea. Ea [i Charlotte, cu
ideile lor nebune, f`cuser` deja o sumedenie de gre[eli
pân` acum. Nu mai avea nici un rost s` se mai gândeasc` la
altele. Dup` o ultim` \mbr`]i[are, o puse pe Charlotte s`-[i
ia angajamentul c` o s` fac` totul s` se fac` bine cât mai
repede, apoi plec`.
Dar abia ie[ise pe culoar când o cuprinse o sl`biciune.
Prea multe trìri intense se succedaser` \ntr-o vitez`
accelerat`, [i trupul obosit [i spiritul uzat de surmenaj [i
insomnie nu mai puteau s` reziste. I se \nce]o[` privirea,
halatele albe ale infirmierelor \i jucar` \n fa]a ochilor [i
trebui s` se sprijine de un perete ca s` nu cad`.
Rowan… Ce bine-ar fi fost s`-l aib` lâng` ea ca s-o
sprijine. U[urarea de a o [ti pe Charlotte \n afara
pericolului, scotea din nou la lumin` rana desp`r]irii pe
care \ncercase \n zadar s-o uite. Ce absurditate s`-l alunge
de lâng` ea! Chiar [i perspectiva carierei str`lucite care o
a[tepta p`lea \n fa]a imaginii lui Rowan. La ce i-ar fi folosit
succesul, banii, celebritatea, dac` nu le-ar fi putut \mp`r]i
cu b`rbatul pe care-l iubea?
156 TRACY PEARSON
O a[tepta un viitor de singur`tate [i am`r`ciune, doar cu

ni[te amintiri care s-o consoleze…
***
Porni din nou pe drumul c`tre Bedales pe care acum \l

cuno[tea pe dinafar`, consolându-se cu ideea c` o s`-i dea
vestea bun` lui Laurie, \ndemnându-se pe sine \ns`[i la
cump`tare.
Când va ajunge la Sydney, se va duce s`-l vad` pe
Rowan, ca s`-i spun` c`-i p`rea rù pentru ce se
\ntâmplase, [i s`-i declare c` era nebun` dup` el [i era gata
s` se m`rite imediat cu el… c` f`r` el, via]a nu mai avea
niciun farmec…
Se \ntunecase, atunci când v`zu ap`rând \n spatele ei o
ma[in` care mergea cam aproape de a ei.
Ap`s` pe accelerator, [i v`zu c` acela[i lucru se \ntâmpl`
[i cu vehiculul din spate. Când \ncetini, [i cel`lalt f`cu la
fel. F`r` \ndoial` c` o urm`rea… |n \ntuneric, nu vedea
altceva decât farurile… amenin]`toare, aflate mult prea
aproape, care clipeau cu tupeu, parc` sfidând-o. Ida se
cutremur` de team`.
Ce avea de f`cut? |n afar` de câteva drumuri secundare

care-l \ntretìau pe cel pe care mergea, nu mai avea un alt
drum pe care s-o apuce ca s` ajung` \n Bedales…
Hot`rât`, ap`s` pedala de accelera]ie ca [i când nu i-ar
fi p`sat, apoi, \n ultima clip`, puse frân` [i, pe dou` ro]i,
lu` un viraj perpendicular la stânga. Merse mai departe, cu
speran]a c` sc`pase de urm`ritor, dar din p`cate, nu peste
mult timp, farurile urm`ritoare \[i f`cur` din nou apari]ia.
De data asta, urm`ritorul fu cel care acceler`, o dep`[i [i,
cu riscul de a face un accident, puse o frân` violent`,
blocând drumul.
|ngrozit`, [oferi]a opri [i bloc` toate u[ile v`zând silueta
unui b`rbat ie[ind din ma[in` [i apropiindu-se. Cine [tie…
era un vagabond, un maniac…
– Pân` la urm`, tu e[ti… De ce n-ai oprit când ]i-am
f`cut semn cu farurile?
Panica femeii fu \nlocuit` de o mare u[urare.
– Rowan! Dac` mi-a[ fi dat seama…
Ie[i [i ea din ma[in`, cu inima b`tându-i cu putere, gata
s`-i sparg` pieptul.
– Ida! Tremuri ca o frunz`!
– Credeam c` era vreun tâlhar care vrea s` m` atace,
murmur` femeia aruncându-se \n bra]ele lui.
– Exact asta o s` se-ntâmple, dragostea mea…
Tâlharul sunt eu, Rowan.
158 TRACY PEARSON
– Dar de ce?
– Eram la Sydney, a[teptând ner`bd`tor un telefon de la
tine. La un moment dat, v`zând c` nu primesc nici un semn
de la tine, m-am hot`rât s` anulez toate planurile pe care le
aveam [i s` vin s` te iau… Dar acum, pentru totdeauna.
|n lumina farurilor, chipul lui parc` nu fusese niciodat`
atât de frumos.
– Extraordinar… murmur` timid femeia. {i eu vroiam
s` fac acela[i lucru…
– Vrei s` spui c` e[ti gata s` te m`ri]i cu mine?
– Da!… Când vrei tu! Am \n]eles cât am fost de proast`
s` te ]in departe, sub pretextul c` m` sim]eam vinovat` fa]`
de Charlotte… Când i-am pus c` te-am l`sat s` pleci, a ie[it
din com`…
– {tiu. Când am dat telefon, am aflat c` erai la spital.
Am sunat [i acolo, [i am aflat vestea cea bun`. Totul e bine
când se termin` cu bine…
|n \ntuneric, femeia sim]i un inel strecurându-i-se pe
deget, dup` care Rowan o cuprinse \n bra]e…
– Mi-ai lipsit atât de mult, \i [opti el \n sfâr[it
atingându-i buzele cu ale lui.
Mult mai târziu, a[eza]i unul lâng` cel`lalt pe bancheta
din spate a ma[inii, cu toate luminile stinse, contemplau
viile sub lumina lunii.
***
S-au c`s`torit \n var`, \n mijlocul viilor de la Bedales,

pline de strugurii care se coceau [i promiteau o recolt`
bogat`. Sean [i Beth s-au \ntors din Irlanda ca s` asiste la
ceremonie. Niciodat` un tat` nu fusese mai fericit
conducându-[i fiica la biseric`, decât Sean când i-o
\ncredin]` lui Rowan.
Charlotte \[i revenise, [i era cea mai frumoas` domni[oar`
de onoare. Dup` ce ie[ise din spital, trecuse de multe ori pe
la Bedales. |ns` ceea ce o bucura cel mai mult pe Ida era
privirea str`lucitoare a Charlottei \n clipa \n care se uita la
Laurie, care \ncepea s-o priveasc` la fel. Cine [tie ?…
Sfâr[it
giannijollys

Tu Estisau Sora Ta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tu Estisau Sora Ta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

giannijollys

Ida lucra ca redactor adjunct la un reputat ziar financiar,

– Ce-a mai f`cut? \ntreb` Ida, resemnat`. Ce ai s`-i

elegant`. Da, domnul Royaumont avea s-o primeasc`, dar o

– Haide, Miranda, f` un efort! E[ti o mo[tenitoare

foarte \nchis la culoare [i ochi care, de la distan]`, p`reau

Draga mea, \mi trebuie dou` mâini [i cum nu le am

Din fericire pentru Ida, ascensorul ajunse. N-avea chef

– Atunci… obi[nuie[ti s` pozezi \n timpul liber?

calit`]ilor evidente pe care le ave]i… nu sunte]i persoana

Trei minute mai târziu, mergea pe strad` cu pa[i mari,

siluetei de topmodel, dar poate [i din cauza piept`n`turii

s` mai locuiasc` \mpreun` \n apartamentul lor.

– M-a urm`rit un fotograf ca s`-mi propun` nu [tiu ce,

– Costume de baie? Cred c` m-a[ sim]i destul de

O s` vedem \mpreun` toate detaliile, la sfâr[itul

– |n primul rând, fii calm`…, nu lua ini]iative. F` tot ce

– Gata, Charlotte? \ntreb` Ida imaginea pe care o vedea

– Bun` ziua, \i spuse cu glas nesigur tân`rului care

\nr`mate, a[ezate unul lâng` altul. Ferestrele fuseser`

Tân`rul Tony p`rea \ncurcat.

Desprinse costumul care purta num`rul 1 [i-l examin`

asculte [i o \nchise. Nu \ndr`zni s` fac` nici o mi[care,

– Hai la treab`, draga mea, a[ vrea s` termin`m [edin]a

Pozi]ia pe care o avea nu i se p`rea deloc fireasc`, dar poate

– Pu]in mai bine. Acum, ridic` piciorul [i las`-l s` se

Abia \n momentul \n care fotograful puse capacul pe

– Nu cred c` ]i-am prezentat modelul cu care lucrez

Costumul era mai mult decât provocator. Partea de jos,

\njur`turi. M`car dac-ar fi avut num`rul de telefon unde ar

remarce care presupuneau s` cunoasc` via]a privat` a

– N-ar fi trebuit s` fac asta...

– |n[el`torie, minciun`, uzurpare de identitate, toate

dispre]uiasc`, s-o vâneze, s-o acuze \n public, s`-i intenteze

– M` \ntreb dac` se a[teapt` s` o \nlocuie[ti… pân` \n

a[teptam acela[i lucru de la ea, cu toate c` \n mediul pe

F`r` s` r`spund`, b`rbatul o studie \ndelung, cu o

Ida \[i aduse deodat` aminte de mângâierea degetelor

– Dumneata ai o pâine de mâncat, nu eu. Nu uita c`

– Nu! Ida, trebuie s` termin catalogul la data care a fost

– Sunt obligat` s`-mi asum [i eu riscul, spuse cu o

– Sunt \ncântat s` \ntâlnesc o femeie frumoas` care are

Ciudat, sperase c` Rowan va face excep]ie de la regul`.

Era mijlocul s`pt`mânii [i ar fi putut s` ajung` la plaj`

Primul costum de baie era din dou` piese, v`rgat cu

Furioas`, se d`du \napoi ca s` scape de el, dar din

– Poate va fi [i sora ta…

Spre deosebire de fotografiile din lumea modei,

vârst`, preg`tit` s`-[i dea sfâr[itul, care hr`ne[te p`s`rile,

– Pot s` te p`r`sesc pentru câteva clipe? Cei de la

Editoarea examin` imaginea \n lini[te.

– Poate face o excep]ie pentru tine, draga mea. |n orice

– Bine\n]eles, bine\n]eles. {ampanie pentru amândou`,

– „Nu m-ai \ntrebat !" Ce scuz` idioat` ai g`sit…

– F`r` \ndoial`, vorbe[ti de Malcom Sutton, c`ut` s` se

– Ah… Ea a disp`rut cu un amant când Rowan era

– Ida, s-a \ntâmplat ceva?

– Ah… Nu, bine\n]eles, am gre[it, este vorba despre cel

Cu un deget, o mângâie pe obraz [i-i ridic` b`rbia pân`

Cuvintele lui erau un omagiu nea[teptat. El n-avea de

Dar când se trezi a doua zi diminea]`, nu mai era atât de

\n`untru. Ida \ntoarse ochii, extrem de jenat`. V`zând-o pe

– Sunt fericit c` te-ai \ntors la mine, spuse \n cele din urm`.