Proiect tematic: Bine e la grădiniță

*Lectura Textului: Maricica

De Luiza Vlădescu
Maricica este o fetiţă din grupa mică.
Dimineaţa ea se pregăteşte să plece la grădiniţă. Se scoală, se îmbracă... se uită în oglindă şi cântă:
- Mă aşteaptă grădiniţa,
Ce frumoasă e fetiţa!
Cănăfior alb la ciorap,
Fundă roşie pe cap!
Aşa cântă Maricica şi dă să iasă pe uşă afară, când deodată se aude strigată:
- Maricică, Maricică... nu pleca, eşti murdărică!
Maricica se întoarce:
- Cine mă strigă?
- Eu, pieptenele... Nu te-ai pieptănat!
- Nici nu te-ai spălat! îi strigă apa din lighean.
- Nici cu săpun nu te-ai dat... se răsuceşte săpunul supărat în farfurioara sa
- Nici pe dinţi nu te-ai spălat! spune periuţa de dinţi.
Şi pieptenele, şi apa, şi săpunul, şi peria de dinţi sar în sus şi strigă:
- Întoarce-te, întoarce-te, Maricică!... Nu vezi că eşti murdărică?
Rău se supără Maricica. Le scoate limba, se strâmbă şi spune:
- Nu vreau să vorbesc cu voi. Sunt supărată. Tu, apă, eşti rece şi odată, când m-am spălat pe faţă mi-ai
alunecat pe gât. Tu, săpunule te bagi unde nu-ţi fierbe oala! Când vreau să mă dau cu săpun numai pe
frunte şi pe obraji, tu mi te bagi şi în urechi şi în nas şi-n ochi...
Cu pieptenele sunt supărată, că mă trage de păr... Şi cu tine, perie de dinţi, nu vreau să vorbesc, că ai pastă
amară... şi mă ustură limba... Să mă lăsaţi în pace!
- Maricică, Maricică! îi strigară apa, săpunul, pieptenele şi periuţa de dinţi.
Maricica se uită în oglindă şi-şi întrebă fundiţa şi cănăfiorii de la şosete:
- Sunt murdărică?
- Nuu... îi răspund fundiţa şi cănăfiorii. Eşti gătită, draga noastră.
- Dar apa şi săpunul spun că nu sunt spălată, pieptenele spune că nu sunt pieptănată...
- Vai, Maricică, îi şoptesc fundiţa şi cănăfiorii, ce te iei după ei? Nu te vezi că eşti curată? Uite! Faţa n-
are nici o pată./ Nasul s-a cam murdărit, că-i răcit... / Părul este sub căciulă; / dinţii sunt pitiţi în
gură; / mâna, vezi, mănuşă are... / Nu-i nevoie de spălare!
- Aşa?
- Daaaa!
- Atunci pot pleca.
Şi Maricica pleacă la grădiniţă cântând:
Mă aşteaptă grădiniţa,
Ce frumoasă e fetiţa!
La grădiniţă, grupa mică a întins o horă mare. Maricica voioasă, s-a prins în horă... şi cântă cu ceilalţi
copii:
- Coroana e rotundă, / Rotundă e şi luna, / Frumoasă e şi fata... /Pe care o aleg...
Maricica cântă şi se învârteşte în horă... dar pe ea nu o alege nimeni să joace în mijlocul horei.
- Alege-mă şi pe mine! strigă Maricica unei fetiţe.

1
- Nu te aleg, că nu eşti pieptănată...
- Alege-mă tu! strigă ea unui băiat, ce se află în mijlocul horei.
- Nu... nu te aleg, Maricică, fiindcă eşti murdărică.
- Ei, şi? ridică Maricica din umeri. Nu mai pot! Iaca eu mă joc cu Ursulache...
Plecă din horă, îşi ia ursuleţul din dulap şi se aşază pe un scăunel. Îşi priveşte pe furiş mâinile şi-şi întrebă
în şoaptă fundiţa:
- Sunt eu murdărică?
- Nuuuu... ştiu, răspunse fundiţa. Eu văd că faţa n-are nici o pată, nasul s-a cam murdărit, da-i răcit.
- Taci, taci! strigă ursuleţul. Eşti o fundiţă mincinoasă... Azi nu s-a spălat deloc... Eu cu Maricica nu mă
joc.
Şi ursuleţul se răsuceşte şi sare din mâinile Maricicăi.
Fundiţa a tăcut. Au tăcut şi cănăfiorii.
Maricica-i singură şi-i vine să plângă...
Copiii se joacă şi cântă:
- Coroana e rotundă, / Rotundă e şi luna, / Frumoasă e şi fata... / Pe care o aleg...
Maricica ia o păpuşică, dar păpuşica îi strigă:
- Lasă-mă-n pace! Îmi murdăreşti rochiţa cu mâinile tale murdare!... Lasă-mă...
Începe să plângă Maricica... Şi plânge, şi plânge... şi lacrimile-i curg şiroaie pe obraz. Iar pe unde trec ele
rămân dâre curate. Se frecă Maricica la ochi cu mâna, dar mâna-i murdară de marmeladă, şi de ou, şi de
plastilină... şi-şi mânjeşte toată faţa...
Râd copiii şi strigă:
- Maricică, Maricică, noi nu vrem în grupa mică să avem o murdărică!
Pleacă Maricica acasă.
Pieptenele, săpunul şi periuţa de dinţi nici că se uită la ea. Aleargă Maricica la apă dar apa o stropeşte şi-o
ocărăşte:
- Nu, nu te apropia de mine. Eu sunt rece, nu sunt bună...
Ia săpunul, dar săpunul îi sare din mână şi îi strigă:
- Nu te pot ajuta. Am clăbuci şi-ţi intru în urechi, şi-n nas şi-n ochi.
Când să ia pieptenele, el îi strigă:
- Nu vreau să te ajut, ai spus că te trag de păr...
Periuţa de dinţi se tânguie şi ea
- Eu am pastă amară... nu pot să-ţi spăl dinţişorii. Şi-apoi, tu te-ai supărat pe noi.
- Nu, ... plânge Maricica. Nu mai sunt supărată. Vreau să fiu curată... Copiii din grupa mică m-au gonit,
că-s murdărică...
- Eşti murdărică? se mirară piptenele şi apa, periuţa de dinţi şi săpunul... Parcă spuneai că fața n-are nici o
pată... nasul s-a cam murdărit că-i răcit. Părul este sub căciulă, dinţii sunt pitiţi în gură, mâna, vezi,
mănuşă are... Nu-i nevoie de spălare.
Fundiţa i se clătină în păr:
- Nu, nu, nu-i nevoie!
Dar Maricica îşi scoase fundiţa, şi apa... fâş, fâş... spală fetiţa. Şi săpunul face spumă multă, multă, şi-o
spală pe ochişori, pe obrăjori, pe urechi, pe mâini, pe gât. Pieptenele o piaptănă, periuţa de dinţi o spală...
Tare frumoasă e acum Maricica! Se uită-n oglindă şi râde:
- Mai sunt oare murdărică?
Apa şi săpunul, pieptenele şi periuţa de dinţi îi cântă:

2
- Maricică, Maricică, nu mai eşti o murdărică...
Eşti o fată curăţică, cum sunt toţi din grupa mică!

 Întrebări în baza textului:

 ,,Cine era Maricica?”;
 ,,Cum se pregătea ea pentru plecarea la grădiniţă?”;
 ,, Care erau prietenii fetiţei?”;
 ,,De ce nu folosea apa, pieptenele, săpunul şi pasta de dinţi?”;
 ,,Cum au primit-o prietenii de la grădiniţă?”;
 ,,Au procedat corect?”;
 ,,Voi ce aţi face dacă în grupa noastră ar exista o Maricică?”;
 ,,Cum a îndreptat Maricica această situaţie?”.
Concluzie:Maricica noastră care între timp a reparat situaţia pieptenându-se şi aranjându-şi hainele, este şi ea
mulţumită acum.

Poezia: Gradinita mea iubita

Gradinita mea iubita,
Bine te-am gasit!
Esti atata de frumoasa cat nici n-am gandit!
Rade soare-n fereastra, florile zambesc
Iar papusile frumoase din dulap privesc.
Ce sa-ti spun?!
Sunt fericit(a)
Ca pot invata
Intr-o gradinita mare cum e gradinita mea.
 Salutul: soarele de dimineață:
”Soarele de dimineață *Salutul:
S-a spălat frumos pe față Mergem în jos pe uliţă
Și-a ieșit în lumea mare, Ne grăbim la grădiniţă,
În prag stă educatoarea,
Să ne zică: Salutare!
Zîmbetu-i senin ca marea!
Hai, copii și om ieși,
Soarelui îi vom zîmbi,
Să ne fie viața plină,
De căldură și lumină."
 Fișă științe:(multe/puține)

3
4
Jocul maratonul copii:

Se vor aranja scaune, cercuri si o minge. Se vor stabili regulile jocului. De exemplu,
daca pe traseu exista un scaun, copiii trebuie sa treaca pe dedesubt, daca este un cerc
sărim prin el, trebuie sa treaca de trei ori prin acesta. Se formează două echipe. Una pe
alta se susțin prin aplauze!

Jocul: Iepurașul: Copiii formează un cerc ținându- se de mâini, iar în centru va fi un copil ales
printr- un procedeu oarecare sau numit conducătorul de joc de către educatoare. El va fi ,,
Iepurașul”. Conducătorul jocului va sta ghemit în mijlocul cercului. Copii se vor roti intonând
versurile:
,, Iepurașu- n iarbă,
Doarme și vizează,
Poate că s- a- mbolnăvit,
De aceea n- a sărit,
Iepuraș coconaș,
Joacă- te cu mine,
Ca să- ți fie bine.”
Iepurașul se va ridica și va țopăi către un alt coleg, care va fi noul ,, iepuraș”, în jocul
următor, și fac schimb de locuri.
* Joc didactic „Ce am eu la grădiniţă?”.
Copiii stau aranjaţi în cerc, educatorul este în mijloc. În mîini ţine o minge.
Copilul care prinde mingea trebuie să spună ce are el la grădiniţă (dulap, pat, scaun, prieteni...).
 ghicitoare:

“Mii și mii de jucării,

Cântece și poezii

Și prieteni cât se poate!

Unde le găsești pe toate? “ (grădinița)

Nu mai vreau să stau acasă,

Chiar de am un frăţior.
De prieteni buni de joacă
Totdeauna-mi este dor. (grădinița)
Jucării şi jocuri multe,
Mulţi copii frumoşi, cuminţi,
Când mă aflu printre ei
Nu mai plâng după părinţi. (grădinița)
5
Educația pentru limbaj și comunicarea prin metoda: Mnemotehnica și conversația

 „Șorichiț nu vrea la „glădiniță” Mnemotehnica și conversația:

De Anna, Casalis
1.Despre cine este vorba în această poveste?
Astăzi este prima zi de grădiniță pentru Șorichiț. (despre un șoricel care nu vrea să meargă la
Mama îl îmbracă cu uniforma cea verde, iar la gât îi grădiniță);
înnodă o fundiță ca un fluturaș albastru. Cu toate
astea, șoricelul nu era deloc mulțumit.
-Nu vleau să melg la glădiniță! strigă el, încercând să
se smulgă din lăbuța mamei. Și nici Teddy, ursulețul
meu, nu vlea! O să stăm acasă, cu tine, na!
2. De ce credeți că nu vrea șoricelul să meargă la
-Bine, bine, o să mergi în altă zi la grădiniță, îi spuse
grădiniță?; (probabil e mic și îi este frică și dorea
ea zâmbind pe sub mustăți. Astăzi poți să rămâi cu
să stea lingă mama sa.)
mine, să-mi ții de urât cât timp trebăluiesc prin casă.
Și zicând astea, mama se apucă numaidecât de călcat,
în vreme ce Șorichiț o privea, mulțumit că i se făcuse
pe plac.
Poate telmină lepede tlebulile astea plicticoase… își
zise șoricelul în sinea lui. Nu-i nici o distlacție să stai
așa și să te uiți.
De-abia aștept să se joace cu mine!O mulțime de
prieteni de-ai lui de joacă! Toți erau îmbrăcați în 3.Cu cine se juca minunat de bine șoricelul la
uniforme verzi, aidoma celei cu care îl îmbrăcase grădiniță?
mama și pe el de dimineață. (cu prieteni săi șoricei)
Glozav! Se pot muldăli cu culolile, fălă să-i celte
cineva! își zise Șorichiț în sinea lui, de-a dreptul
invidios. Și unde mai pui că se și distlează de minune!
Așa și era, căci aici, împreună cu prietenii săi, Șorichiț
avea parte de o sumedenie de jocuri, mult mai hazlii
decât cele de acasă.
(povestea este prescurtată)

6
 Proiectului tematic ,,Familia mea”

*Salutul de dimineață:
În căsuța noastră bună
Noi trăim toți împreună
Mama bună ne trezește,
Tata ne zîmbește.
Fratele cel mare merge la școală,
Sora mijlocie-cu păpușa-n poală,
Sora cea mica la mama aleargă.
Aceștia formează familia-ntreagă!
Mama pe toți ne strînge în brațe
Și ne spune: Bună dimineața!

*Metoda ciorchinelui: membri familiei vor fi lipiţi pe planşă în funcţie de răspunsul la ghicitori:
Ghicitori:
    ”Sora, fratele, mamica
     Tata, bunicul, bunica
     Ce alcatuiesc cu totii?
     Hai ghiceste daca poti!” 
                                    (Familia)
Cu mistria și lopata, Ne iubește, ne răsfață,
Cine tot lucrează…(tata) Zi de zi ne dă povață
Desigur, v-ați dat toți seama,
Nu e alta, decît…(mama);

O iubesc atît de mult Seara la culcare,

Și mereu eu o ajut… Îmi spune povești,
Azi îi dau o păpușică Cred că o ghicești…
Doar e…(sora mea mai mică) Umblă toată ziulica
Și e harnică….(bunica)

*Întrebări la tema data prin metoda problemetizarea:

-Cine sunt membrii familiei tale?

-Cum e numele mamei, tatei?
--Cum se numesc frații tăi? Sunt mai mari sau mai mici decît tine?
-Cine mai locuiește în casă cu voi?
7
-Cu ce se ocupă bunica acasă ?
-Cum este bunicul?
*Întrebări în baza metodei explozia stelară în baza imaginilor:
1.Ce face această familie?                                          1.Cine a pregătit bucatele?                                         
2.Cine privește televizorul?                                         2.Ce formă are masa?                              
3.Cind toată  familia privește televizorul? 3.Unde sunt așezați membrii
4.Unde sunt așezați cei mai mulți membri? familiei?                                                      
5.De ce ei privesc televizorul?
 4.De ce pregătește mama bucate?
5.Cînd mănîncă membrii familiei?
*Tranziție: clopoțelului vesel:
Clopoțelul sună,sună
Și pe toți ne adună
Clopoțelul a sunat
Și pe toți ne-a adunat.
* Poezie:Bine e la noi acasă”
Autor: Elena Podoleanu Familia mea
Bine e la noi acasă, Suntem cinci oameni în casă
Că avem viaţa frumoasă. Că i-am numărat la masă:
Mama spală şi găteşte, Tata, mama și bunicul,
Tata la lucru porneşte. Bunica și eu, piticul.
Tata-i bun și serios
Noi copii cei mai mici
Muncitor și respectuos.
Facem ce putem pe-aici. Despre mama ce să-ți spun?
Ştergem praful, aspirăm Nu am voie să-i ascund
Lucrurile aşezăm. Fapte rele, ghidușii,
Ne iubim, ne respectăm Cand le fac cu alti copii.
Părinţii ni-i ajutăm. Bunica imi da povață
Cum sa ma port in viata.
Va spun de bunic apoi,
Ca este cel mai bun dintre noi.

.
*Jocul verbal „Am nevoie de…”
Am nevoie de prieteni pentru ca........(să mă joc, să comunic)
Am nevoie de frați și surioare pentru ca..............
Am nevoie de soare, pentru ca...........
Am nevoie de mama, pentru ca.........
Am nevoie de casă, pentru ca.......
Am nevoie de bunici, pentru ca..............
* Jocul de mișcare „Ce face?”: De exemplu: Ce face mama? Copilul va imita cum vorbește mama, cum
face ordine în casă, cum prepare bucatele.
Ce face tata?
Ce face bunica/bunicul?
Ce face surioara/frățiorul? Copilul va juca rolul de mamă, tată, bunică și va face o muncă în familie, de
exemplu va spăla vesela în locul mamei, astfel o va ajuta.

8
*Fișe artă, științe, alfabetizare:

9
 Harta proiectului tematic ,,Casa mea”

*Salutul:
« Dimineata a sosit,
La gradiniţă am venit,
In cerc să ne adunăm
Cu toti să ne salutăm:
A-nceput o nouă zi,
Bună dimineata, copii!”

*Metoda Explozia stelară:

- CE ?
Ce activitati desfasuram in dormitor/baie/bucatarie?
Ce trebuie sa existe obligatoriu in baie ?
Ce obiecte de mobilier se găsesc in hol de obicei ?
- un cuier /un dulap de haine.
- un dulap de pantofi .
- o masuta mica pe care sa sprijinim cumpărăturile geanta când intram.
O oglinda mare in care sa ne putem vedea cum arătam când ieşim pe uşa
CAND?
Cand mergem la baie/dormitor/bucatarie?
- UNDE ?
Unde gasim frigiderul? Matura? Periuta de dinti?
Unde serveste masa familia?
Unde aseazăm tacamurile?
- DE CE ?
De ce trebuie sa aranjam pijamalele pe scaun ?
De ce trebuie sa spalate farfuriile ?
De ce trebuie sa ne spalam pe maini, fata, corp, dinti ?
De ce ne ajutam parintii la curatenie?
-CUM?
Cum trebuie sa ne spalam pe maini ca sa murdarim in baie?
Cum trebuie sa mancam ca nu murdarim pe masa?
Cum ii ajutam pe parinti la curatenie?
Cum ne aranjam hainele atunci cand ne schimbam?

*Noțiuni noi:
In afara de acestea, fie ca locuiti in apartament sau la casa exista camere speciale de depozitare a
uneltelor de mesterit , a conservelor , a lucrurilor care nu mai sunt de folos sau unde se pastreaza flori
ori se intind rufe . Poate cineva sa imi spuna numele unei astfel de camere ? DEBARA
Camera unde tine mama conservele pentru iarna si poate oalele... CAMARA .
Unele apartamente au un loc special unde se intind rufele de obicei, se tin florile sau se depoziteaza
diverse obiecte – BALCONUL .
Casele de la tara nu au balcon , insa au in pamant un spatiu de pastrat la rece alimente si conserve –
PIVNITA/BECI si o alta camera de depozitare a lucrurilor vechi – PODUL CASEI

10
*Tranziția:
”Sănătoşi de vrem să fim
Haideţi cu toţii să sărim:
Ca mingea, ca iepuraşii
Să zburăm ca fluturaşii,
Şi ca nişte păsărele
Ce cântă prin rămurele.
La măsuţe să ajungem
Frumos să ne aşezăm
Şi să-ncepem să lucrăm . »

Fișe de lucru:

11
 Harta proiectului tematic ,, Sunt singur acasă”
*Salutul

,, La fereastra mea de paza

Dimineata sta o raza
Sarutindu-mi geana stinga
Vraja viselor mi-alunga
Si apoi cind m-a destepta
Imi saruta geana dreapta
Atunci spun cu incintare,
Buna dimineata soare.

*Jocul: ,,Continua gindul?”

Când se aprinde lumânarea se formează ……………..(o flacără )
Flacara este de culoare………..(albastră, maro, roşie, galbenă )
Flacăra emană ……………….(lumină, caldură)
Flacăra se stinge cind…………..(turnam apa peste ea)
Unde se întrebuinţează focul?..............( la bucătărie – pentru, încălzitul locuinţelor, etc)

*Jocul didactic:
„Alo! Serviciu 112?” Jocul presupune că educatorul sună la 112 ( astfel vor învăţa şi numărul universal
pentru urgenţe) şi să anunţ un pacient bolnav. Echipaţi, ei vor veni cu genţile de doctor, cu ambulanţa,
imitînd sirena, la masuţele unde sunt deja puse siluetele pacienţilor. Unii vor face radiografii – aşezînd
componentele scheletului la locul potrivit, alţii vor face operaţii, mici „intervenţii” – aşezand organele
interne decupate la locul potrivit. Se numesc organele, oasele, la ce folosesc fiecare, după ce fiecare
pacient este asamblat este declarat sănătos.

*Comunicare pe baza studiului de caz- Lectura porneste de la o imagine în care un băieţel se joacă cu
chibriturile în casă şi o a doua imagine în care se aprinde faţa de masă. De aici las imaginaţia lor să
formuleze un final poveştii, integrînd joc de rol. Eu ma voi transpune în baieţelul care sună la 901 şi cere
ajutor pompierilor să vină să stingă focul. Şi aici intră în joc imagini cu case colorate, apoi cu cifre de la 1
la 4, verificînd astfel atît culorile cît şi numeraţia. La casa indicată va fi pus un carton care imită o flacără.
După terminarea jocului voi cere copiilor să îşi imagineze şi un final mai puţin fericit care ar fi putut avea
loc. In încheiere se trag concluzii si copiii coloreaza cele doua imagini pe grupe.

12
*Jocul de rol: „Dispeceratul pompierilor” Copiii vor juca rolurile: pompierilor, dispecerului la telefon,
şefului de brigadă. Copiii vor înţelege că este important de reacţionat promt, de înscris corect adresa
apelului, de îmbrăcat şi pregătit repede veswtimentaţia şi echipamentul
*PARCURS APLICATIV – CEL MAI CURAJOS POMPIER:
Se fac tipuri de mers si alergare, coloana de gimnastica, exerciţii pentru diverse segmente de corp, după
care se demonstrează parcursul aplicativ. Alergare Tîrîre pe sub masuţă Escaladare- scaunele Săritură de
pe loc „Stingerea focului” ( se toarna apa intr-un pahar ) Alergare în viteză la capătul rîndului lateral.

*Conversație: Copiii, sunt invitati de Pic-Pic în fața unui flipchart ,iar educatoarea a invintat picătura Pic-
Pic să le explice copiilor circuitul apei în natura;
-Pic-Pic le explica ca și prin fierbere,apa se transformă în vapori-se evaporă.Vaporii se ridica în straturile
superioare ale atmosferei,se condenseaza,se aduna si formeaza norii.Cand picaturile se maresc si «
explodeaza »,se porneste ploaia.
Dupa aceste explicatii se explica și despre faptul ca iarna,apa ajunge pe pamant sub forma fulgilor de
nea (ex.se topeste niste zapada din frigider)
-copiii sunt intrebati ce cred ca s-ar întampla daca apa nu ar fi curata și s-ar evapora (ar polua aerul,iar
cand ar ajunge pe pamant ar polua solul si viata plantelor ar fi in pericol).
-Dar animalele nu mananca unele plante ?Dar noi nu consumam fructe si legume ?
-copiii constata ca prin apa poluata toti ne putem imbolnavi ;

*Poezia : Focul-prieten sau Dușman

Scrisă de Vali Slavu
Noi știm că focul poate să ne fie
Un bun prieten, căci ne încălzește
Și ne ajută la bucătărie
Când coace bunătăți sau le prăjește.
Dar focul, uneori, e și dușman
Atunci când pârjolește totu-n cale.
Și scoate flăcări zmeul năzdrăvan,
Lăsând în urmă sa doar scrum și jale,
Apare salavatorul curajos
Și lupta este gata să înceapă,
Iar pompierul, ca un Făt-Fumos,
Învinge zmeul c-un furtun cu apă !

*Întrebări pe baza poeziei :

*In ce situații focul poate fi numit prieten ?
Când poate fi numit dușman ?

*Povestea apei :
Apa există pe Pământ de milioane de ani. În apă au apărut şi s-au dezvoltat primele vietăţi. Trei sferturi
din suprafaţa Pământului este acoperită de apă. De aceea, Pământul se mai numeşte şi “Planeta
albastră”. Apa urmează un ciclu natural: nu se pierde, ci se transformă permanent. Am putea spune că

13
apa pe care o folosim este reciclată! În natură, întâlnim apă sub formă lichidă, solidă sau de vapori.
Savanţii şi-au dat seama că schimbările prin care trece apa - denumite ”circuitul apei în natură” - ajută
la purificarea acesteia.
Apa suferă când oamenii poluează aerul şi solul. În aceste condiţii, este dificil ca apa să rămână curată
şi limpede.
Când Soarele străluceşte, încălzeşte apa care se transformă în vapori. Aceştia se ridică în atmosferă.
Fenomenul se numeşte “evaporare”.
Când plouă, apa cade pe Pământ sub formă lichidă. Acest fenomen poartă denumirea de “precipitaţii”.
Câteodată, când este foarte frig afară, apa de ploaie devine solidă şi se transformă în gheaţă şi zăpadă.
Chiar dacă noi nu le vedem, molecule de apă se ridică în atmosferă, amestecându-se cu particulele de
praf. Astfel, se formează nori. Pe măsură ce norii se ridică,adună din ce în ce mai multă apă. Aceasta
ajunge din nou pe Pământ şi circuitul apei în natură se reia.
Apa există pretutindeni: în râuri, lacuri, mări, oceane, în atmosferă şi chiar în adâncul pământului.
Corpul omenesc conţine mai mult de 70% apă. Apa este, alături de oxigenul pe care îl respirăm, cel mai
important element pentru viaţa noastră.
Pentru a economisi apa, este mai bine să faceţi un duş, decât o baie în cada plină.
Voi toţi puteţi economisi apa, și să nu prezinte un pericol pentru voi, dacă ţineţi cont de câteva lucruri
simple:
- Nu vă jucați cu apa când sunteți singuri acasă, poate fi periculoasă.
- În timp ce vă spălaţi pe dinţi, sau vă săpuniţi, închideţi apa, iar când faceţi baie nu umpleţi cada.
- Când spălaţi maşina, este mai bine să folosiţi o găleată cu apă în locul furtunului. Nu uitaţi să închideţi
bine robinetul după ce umpleţi găleata. Printr-un robinet care picură se pot pierde într-un an sute de litri
de apă! Este bine ca, în activităţile din gospodărie, să folosiţi apă de ploaie. Gândiţi-vă câtă apă de la
robinet economisiţi!
Apa nu trebuie să fie poluată, să aruncați deșeuri. În fiecare an, mii de oameni se îmbolnăvesc pentru că
folosesc apă murdară. Toţi trebuie să veghem pentru ca apa să rămână curată şi limpede. Viaţa noastră
depinde de aceasta!
*Fișe : crează povestiri apoi colorează fișele

14
 Harta proiectului tematic ,,Prietenii mei”
*POEZIA:
Ești prietenilor pururi credincios Prietenia
Nu-i pe lume on ca tine mai frumos, de Grigore Vieru
Ai pe lume un prieten devotat
Nu-i pe lume om ca tine mai bogat, Un prieten – ştiţi voi oare? –
Ca-ntre flori, între prieteni înflorești E comoara cea mai mare!
Ești puternic ca stejarul cît trăiești. Omul fără de prieteni
E ca bradul fără cetini.
Ca ogorul fără apă,
Ca o mână fără altă.
Un prieten, ia aminte,
Nu se cumpără, nici vinde!

*Poezie:
PRIETENIA
Prietenia este o floare rară,
Să fii prieten e un mare dar,
Așa descoperi pentru prima oară,
Că mîna ce-o întinzi nu e-n zadar.
Să-nseninezi o frunte obosită,
Ușor să mîngîi tîmplele ce ard
Să străngi la piept ființa ostenită
Să-i fii alături cu un suflet cald.
Și să-l ajuți să-nfrunte supărarea
Cu-o vorbă bună să-i alini durerea.
Dar și atunci cînd are bucurii
Prieten devotat mereu să-i fii!

*Conversație în baza proverbelor:

 „Prietenul cel mai bun la nevoie se cunoaşte!”
15
  Prietenia e cea mai de preț comoară.
 Marile prietenii încep cu prieteni adevărați!
 Un prieten adevărat te prinde de mînă și îți atinge inima.
 Un prieten adevărat e mai prețios ca un înger.
 Prietenii adevărați sunt sacul cu mălai și punga cu bani.
 Prietenia adevărată este atunci cînd ambele persoane au încredere deplină unul în celălalt
și pot comunica despre orice.
 Un prieten adevărat e greu de găsit, dificil de părăsit și imposibil de uitat.
 Această persoană este sufletul tău pereche, cel mai bun prieten.
 Cel mai bun prieten al tău este acela care-ți spune tot adevărul.
 Prietenia adevărată este o floare care crește pe cele mai înalte culmi.
 prietenie adevărată durează toată viața

Ciorchinele: Propuneți idei, cuvinte \ îmbinări de cuvinte la întrebarea propusă:

CE ESTE O PRIETENIE?

*Întrebări la temă:
Cine îți pot deveni prieteni?
Ce trăsături ar trebui să posede un prieten adevărat?
Cînd avem nevoie de un prieten?
Cît durerază o prietenie?
Cum trebuie să fie un prieten adevărat?
Cine are prieteni devotați, de ce îi considerați așa?

*Joc verbal:
Dacă aș fi o floare, m-aș împrieteni cu ploaia.
Dacă aș fi o ploaie, m-aș împrieteni cu ___________.

*Jocul didactic:Ghemul magic

Se prezintă copiilor un ghem de ață – un ghem magic. De-a lungul timpului în cadrul grupei s-au creat o
serie de legături, de prietenii. Fiecare copil are unul sau mai mulți prieteni. Voi da capătul ghemului unui
copil care va oferi ața altui coleg și va spune:
‟Ești prietenul meu pentru că………..‟.
Cel care va prinde ața va da mai departe altul coleg și își va motiva alegerea făcută.
La sfârșitul jocului se va adresa întrebarea:
16
 Cum v-ați simțit?
Se va trage concluzia și se va remarca faptul că într-o grupă de copii toţi colegii sunt prieteni şi că este
important ca relaţiile lor să fie bune, prietenoase.

*Graficul T: Adevărat sau fals

Se citesc diverse enunțuri, iar copii trebuie să stabilească valoarea de adevăr a acestora. A(pentru
adevărat) și F (pentru fals).

 Prietenii nu se mint niciodată.

 Dacă un prieten îmi spune un secret eu îl voi spune și altor persoane.
 Vorbesc cu prietenul meu doar atunci când mă poate ajuta cu ceva.
 Prietenii trebuie să aibă încredere unul în altul.
 O prietenie adevărată durează toată viața.

Studiu de caz:
CȂT COSTĂ PRIETENIA?

Ioana avea părinţi foarte, foarte bogaţi, care îi cumpărau absolut tot ce își dorea ea. Ba, uneori,
îi cumpărau chiar şi ce nu-și dorea. Dacă se uita puţin mai lung după o ciocolată, a doua zi, tatăl
ei îi cumpăra toate fabricile de ciocolată din țară. Ioana avea atâtea rochiţe încât era nevoită să se
schimbe din jumătate în jumătate de oră, ca să apuce să poarte cât mai multe. Avea atâtea păpuşi
încât nici nu știa unde să le mai ţină.
Într-o zi, însă fata se plictisi de toate acestea și indiferent ce îi cumpărau părinții nu era
mulțumită.
Văzu de pe geamul camerei sale o mulțime de copii ĩn parc care se jucau, râdeau, se distrau.
Își chemă tatăl și îi spuse:
- Tată, cumpără-mi copiii aceia! Vreau să fie tot timpul aici și să mă joc cu ei!
- Dar, draga mea, nu se poate! Copiii nu sunt de vânzare! Du-te și joacă-te cu ei! Poate o să vă
împrieteniți. Prietenia e un lucru foarte important!
- Cum adică, să ne împrietenim? spuse Ana. Se gândi un pic și deodată zise:
- Tată, în curând va fi ziua mea! Vreau să-mi cumperi drept cadou PRIETENIA!
- Draga mea, dar nu se poate! Trebuie să o descoperi singură!
Fetița nici nu a vrut să audă. A izbucit în plâns și i-a ordonat tatălui să meargă să caute
PRIETENIA și să i-o cumpere indiferent cât costă.
FIȘE:

17
 Proiectului tematic ,, Codul bunelor maniere”
*Poezia:UN COPIL POLITICOS
Un copil politicos
E cu lumea cuviincios
El salută pe oricine
C-aşa e frumos si bine.
După ce m-am deşteptat
Şi am coborât din pat,
Merg la mama şi la tata
Şi spun “Bună dimineaţa!”
Când mă duc eu la plimbare
Şi-ntâlnesc un om în cale
*Salutul:
Soarele, cât e de soare,
Obiceiuri bune are;
Când în zori şi-arată faţa
Zice: „Buna dimineaţa”.
Pomii încă-s somnoroşi,
Dar răspund politicoşi,
Plini de roua sclipitoare:
„Buna dimineaţa, Soare”.
*Tranziție:
„Mîinile sus, mîinile jos!
18
Mă gândesc ce-am de făcut:
“Bună ziua” îl salut.
Cu copiii când vorbesc
Şi de ei mă despărţesc
Le dau mâna cu plăcere
Şi le spun “La revedere!”
Când e patul aşezat
Şi sunt gata de culcat
Spun atunci părinţilor
“Noapte bună, somn uşor!”
*Salutul:
„La grădiniţă cu drag am venit
De activitate ne-am pregătit
Vom avea de demonstrat
Ce e un comportament civilizat
La activitate vom activa cu plăcere
Şi vom demonstra bune maniere
Formule de politeţe vom folosi
Arta comportamentului vom descoperi.”
Stînga, dreapta dansăm frumos.
Batem din palme şi zîmbim,
Dăm din cap, ne răsucim.
La revedere, noi pornim!”

*Conversație: despre lucrurile pe care orice copil ar trebui să le cunoaştă despre bunele
maniere.
 Când cere ceva, să spună întotdeauna “Te rog”. Şi când primeşte ceva să spună
întotdeauna “Mulţumesc”.
 Să nu întrerupă conversaţia unor adulţi decât dacă este o urgenţă. Altfel trebuie să
aştepte până când adulţii termină de vorbit. Iar dacă este o urgenţă, să întrerupă
întotdeauna discuţia cu “Vă rog să mă iertaţi că vă întrerup…”
 Să ceară voie înainte de a face ceva. În acest fel, nu va fi nevoit să suporte consecinţele
unor fapte greşite.
 Să nu comenteze aspectul fizic al cuiva decât dacă este vorba de un compliment.
 Când cineva îl întreabă ce mai face să răspundă şi apoi, la rândul lui, să întrebe
persoana respectivă ce mai face.
 Să ciocăne la orice uşă închisă şi să aştepte răspunsul înainte de a intra.
 Când sunt în vizită la prieteni să le mulţumească părinţilor acestora, la plecare, pentru
buna primire şi pentru timpul petrecut acolo
 Să nu numiească pe nimeni cu cuvinte răutăcioase. Să nu facă glume pe seama nimănui
şi să nu tachineze pe nimeni, indiferent de motiv.
 Dacă se loveşte din greşeală de cineva să spună imediat “Scuzaţi-mă, vă rog!”
 Să ducă mână la gură când tuşeşte sau strănută şi să nu bage niciodată degetul în nas
când se află în public.
 Când un adult îl roagă să facă ceva, să răspundă zâmbind “Cu plăcere!” şi nu să refuze
morocănos. Iar când cineva îl ajută pe el să spună întotdeauna “Mulţumesc!”.
 La masă, să ţină un şervet în poală şi să se şteargă cu el la gură de câte ori este necesar.
Iar dacă are nevoie de ceva aflat în capătul celălalt al mesei să nu se întindă după
respectivul obiect, ci să roage pe cel care se află cel mai aproape să i-l înmâneze.

*Conversație- „Copacul cuvintelor de politeţe” (în sală pe un panou este un copac cu cinci
ramuri pe fiecăre ram este scris: expresii de salut; de mulţumire; de rămas-bun; de scuze; de
rugăminte.)
Mulţumesc!Te rog frumos?”
*Ghicitoare: (-Un copil politicos!)
“Cine e copilul care
Spune-n orice-mprejurare
La venire,la plecare:
-Bună ziua!-foarte tare,
19
*Pauză dinamică:
“Mâna lebădă o fac
Care dă mereu din cap
Lebedele-n jur privesc,
Mâinile eu le rotesc
Mâinile nu stau deloc
Şi se pregătesc de joc.
Degetele-mi sunt petale
Le deschid ca pe o floare.
Ploaia cade neîncetat
Vârful degetelor bat
Şi apoi le răsfirăm
Şi la un pian cântăm.”

*Exercițiu: FORMULAŢI PROPOZIŢII ÎN CARE

SĂ FOLOSIŢI CUVINTELE ŞI expresiile
următoare:

“OBICEIURI” - deprindere, obișnuință,

învăț, comportare
“ÎN ZORI” -dimineaţa, foarte devreme
“ŞI-ARATĂ FAŢA” -răsare, apare, se
iveşte
“POLITICOŞI” -respectuoşi
“ROUĂ” - picături de apă care acoperă
dimineața suprafața pământului, obiectele
de pe sol, vegetația etc., formate prin
condensarea vaporilor de apă din
atmosferă
“SCALDĂ” –udă, în întregime
“Respect ” –stimă, comportament bun
MANIERAT-Ordonat, Cuvincios...
*Fișe:

20
Proiectul tematic „Pe cărări d e fru n ze us cate, vin e toamn a – n zb or ,,
*Lectura:DE VORBĂ CU O FRUNZĂ
Într-o zi o frunză căzută, mă întrebă:
-Ce faci ?
Eu, speriat de gândul că o frunză îmi vorbise, nu voiam să-i răspund, dar văzând că e doar o
frunză i-am răspuns:
-Bine. Dar tu ?
-Eu nu prea bine, zise frunza.
-De ce ?
-Păi tocmai am căzut din copac.
-Și ce?
-Cum adică ce? O să mă usuc.
-A da, am spus eu grav.
Vântul bătea tare afară și nu mai era nimeni pe stradă să vadă melancolia copacilor. I-am zis
frunzei:
-Vrei să te iau cu mine acasă ?
-Da, răspunse frunza.
Eu o am luat-o acasă și i-am arătat casa dar după un timp ea începu să se simtă tot mai rău.
Frunza se tot usca. Eu i-am spus:
-Îmi pare rău pentru că vei dispărea.
-Și eu dar nu te voi uita pentru bunătatea ta, îmi zise frunza.

21
Începu să plouă. Frunza șoptise ultimele ei cuvinte:
-S-a terminat. Adio lume dragă. Adio...
Apoi își dădu suflarea. Eu am îngropat-o în parc și am rămas suspinând la micul mormânt al
prietenei mele...

*Exerciții matematice:
Ne jucăm, frunzele le numărăm’’

 Să formeze mulţimi după formă şi culoare;

 Să ordoneze elementele mulţimilor în şir crescător şi descrescător ;
 Să numere conştient în limitele 1-5;
 Să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr;
 Să folosească un limbaj matematic adecvat.
*Joc didactic matematic: ,,Ne jucăm, frunzele le numărăm’’
Frunzele s-au amestecat După mărime şi culoare
Vântul rău le-a împrăştiat În ordine crescătoare şi descrescătoare.
Eu vă rog să m-ajutaţi Iar apoi le număraţi
Frunzele să le sortaţi. Şi în pom le aşezaţi.
Şi frumos să le-aranjaţi.
 *Ghicitoare:

Stiti voi oare copilasi

Cine lasa pomi golasi

Si aduce ploi marunte

Si nespus de multe fructe!” (Zâna toamnă)

*Întrebări la temă :

-Ce stiti voi despre anotimpul toamna? (pasarile calatoare pleaca in stoluri in tarile calde,
iarba se vestejeste, este frig si ploua, cad frunzele din copaci, se culeg fructele si legumele, se
pregatesc conserve, ne imbracam mai gros, ne jucam mai putin timp afara etc.)
-Cum se numesc pasarile care pleaca in tarile calde?
(berzele, randunelele, cocorii, prepelitele, ratele salbatice, pelicanii, etc)
-Cum este vremea in acest anotimp?
-Cum este noaptea fata de zi?
(se raceste, semicșoreaza ziua si noaptea se mareste-se insereaza devreme )
-Ce fenomene ale naturii sunt specifice numai anotimpului toamna? ( ploaia mocaneasca,
bruma, ceata, vant rece, ingalbenirea frunzelor, soarele nu mai este atat de puternic, insectele,
animalele se pregatesc pentru iernat, etc)
-Care este activitatea oamenilor prin gradini/ parcuri?
22
( pregatesc conserve, culeg recolte, aduc turmele de la munte curata crengile uscate ale pomilor
si frunzele uscate, ,etc.)
-Ce sarbatori sunt specifice acestui anotimp?
(ziua recoltei, ziua vinului, etc)

Metoda interactivă„EXPLOZIEI SOLARE”

Ce?
Ce anotimp este sugerat in imagini?
Ce simboluri si culori specifice anotimpului toamna cunoasteti?
Ce stim despre anotimpul toamna?
Ce activitati specifice toamnei cunoasteti?
Ce poezie, cantecel va amintiti despre toamna?
Cine?
Cine pleaca in tarile calde in anotimpul toamna?
Cine strange de prin gradini recoltele?
Cine sarbatoreste ziua recoltei, dar Halloween (sarbatoarea vreajitoarelor)?
Cine se pregateste de hibernare?
Cine vesteste venirea anotimpului toamna?
Unde?
Unde isi adaposteste omul recolta, dar?
Unde ne jucam in anotimpul toamna?
Unde se duc pasarile migratoare, toamna?
Unde dispar insectele si gazele in anotimpul toamna?
Unde merg copiii in amotimpul toamna?
Când?
Când se intorc copiii din vacanta mare la gradinita?
Când cad frunzele din copaci?
Când se culeg fructele, legumele, cerealele?
Când sarbatorim „Ziua recoltei”, „Sarbatoarea Vrajitoarelor”?
Când se intorc turmele de oi in sat de la stana?
De ce?
De ce ploua marunt, bate vantul, cade bruma numai toamna?
De ce ziua este mai mica si noaptea este mai lunga in anotimpul toamna si iarna?
De ce trebuie sa ne imbracam adecvat in acest anotimp racoros?
De ce ingalbenesc si se ofilesc plantele, frunzele in anotimpul toamna?
De ce conservam legumele, fructele?

*Poezia Toamna
Frunzele se-ngălbenesc toamna
Nucile se decojesc toamna
Se strîng roadele din vii
Și acestea vor fi in curînd pustii .
Rîndunelele au plecat toamna
Și cocorii ne-au lăsat toamna
Furnicuțele au strîns de cu vară
Hrană pentru lunga iarnă

23
Toamnă bine ai venit
Cu-al tău strai arămit
Ai venit să ne aduci
Mere,pere,prune si nuci
Școala iar a inceput
Copiii au mai crescut
Ei au poftă de-nvățat
Căci toată vara s-au jucat.
*Fișe:

24
25
26