1 Sume telescopice şi calculul acestora

1.1 Scopul proiectului . . . . . . . 7

1.2 Aplicaţii . . . . . . . . . . . . . 8

1.1 Scopul proiectului

Ne propunem să prezentăm o tehnică de calcul al unor sume care se va dovedi extrem
de utilă pentru tot ceea ce va urma atât la cursul de analiză, cât şi la alte cursuri de
matematică.
Concret, să prezentăm un exemplu concret. Să se calculeze, pentru n ∈ N∗ ,1

1 1 1 1 n
X 1
S ( n) = + + +...+ = .
1·2 2·3 3·4 n ( n + 1) k=1 k · ( k + 1)

Ideea constă în a scrie fiecare termen din suma de mai sus sub formă de diferenţă
astfel încât prin sumare să aibă loc o reducere a cât mai mulţi termeni. La noi, observând
că diferenţa a doi termeni consecutivi este 1, avem
2−1 3−2 4−3 n+1−n
S ( n) = + + +...+
1·2 2·3 3·4 n ( n + 1)
1 1 1 1 1 1 1 1
= − + − + − +...+ −
1 2 2 3 3 4 n n+1
1
= 1− .
n+1
Asta e toată filosofia. Se pune următoarea întrebare: când vom avea nevoie de o
astfel de tehnică? Exemple sunt nu sunt deloc puţine: calculul sumei unei serii, calcul
integral, demonstraţii ale unor teoreme din cursul de analiză etc.
Echipa care realizează acest proiect este formată din

• ...........................................................................

• ........................................................................... .
1
Indiferent de situaţie, vom nota indicele de sumare cu litera k şi nu cu litera i deoarece poate fi
confundat cu numărul imaginar i .

7
1.2 Aplicaţii
Să încercăm acum să calculăm câteva sume după modelul celei de mai sus.

1. Folosind relaţia
1 1 2
− = , k ∈ N∗ ,
k ( k + 1) ( k + 1) ( k + 2) k ( k + 1) ( k + 2)
să se arate că, pentru n ∈ N∗ ,

1 1 1 n
X 1 1 1
+ +...+ = = − .
1·2·3 2·3·4 n ( n + 1) ( n + 2) k=1 k ( k + 1) ( k + 2) 4 2 ( n + 1) ( n + 2)

2. Folosind relaţia
k ( k + 1) − ( k − 1) k = 2 k, k ∈ N∗ ,
să se arate că, pentru n ∈ N∗ ,
n
X n ( n + 1)
1+2+3+...+ n = k= .
k=1 2

În combinatorică (teoria problemelor de numărare) există principiul lui Fubini care

afirmă că dacă numărăm obiectele unei mulţimi finite în două moduri diferite,
atunci obţinem de fiecare dată acelaşi rezultat. Se poate obţine suma de mai sus
folosind principiul lui Fubini?

3. Folosind relaţia
k2 ( k + 1) − ( k − 1)2 k = 3 k2 − k, k ∈ N∗ ,
să se arate că, pentru n ∈ N∗ ,
n n ( n + 1) (2 n + 1)
12 + 22 + 32 + . . . + n2 = k2 =
X
.
k=1 6

Toate sumele de mai sus au următorul tipar

n
n ∈ N∗ ,
X
A ( k) − A ( k − 1) = A ( n) − A (0) ,
k=1

pe care o numim sumă telescopică, şi este echivalentul discret al frumoasei formule
fundametale a calculului integral
Z b
F 0 ( x) dx = F ( b) − F (a) .
a

4. Folosind relaţia
k 1 1
= − , k ∈ N∗ ,
( k + 1)! k! ( k + 1)!
să se arate că, pentru n ∈ N∗ ,

1 2 3 n n
X k 1
+ + +...+ = = 1− .
2! 3! 4! ( n + 1)! k=1 ( k + 1)! ( n + 1)!
CAPITOLUL 1. SUME TELESCOPICE ŞI CALCULUL ACESTORA 9

5. După o aşa încălzire, să se calculeze

s s s
1 1 1 1 1 1
1+ 2 + 2 + 1+ 2 + 2 +...+ 1+ 2
+ .
1 2 2 3 2018 20192