CURS I.

MEDICINĂ COMUNITARĂ

OBIECTIVELE ȘI RECOMANDĂRILE O.M.S.

O.M.S. abordează sănătatea orală ca parte integrantă a sănătății generale, bolile sau
afecțiunile orale având un puternic impact asupra stării de sănătate și de bunăstare a individului.
Sănătatea orală și cea generală au factori de risc comuni legați de dietă, de consumul de tutun și
de consumul excesiv de alcool. Există inegalități profunde în sănătatea orală între regiuni, între
țări și chiar în interiorul aceleiași țări, inegalități legate de sex, de rasă sau etnie, sau inegalități
legate de starea de sănătate generală. Deși bolile sau afecțiunile dentare și maxilo-faciale
obișnuite pot fi prevenite, nu toți membrii comunităților sunt informați sau sunt capabili să
beneficieze de măsurile de prevenire a îmbolnăvirilor și de măsurile de promovare a sănătății
orale. Reducerea acestor inegalități se realizează prin abordarea populației țintă cu cel mai mare
factor de risc pentru afecțiunile orale și maxilo-faciale și creșterea accesului a populației țintă la
sistemul de îngrijiri existente. Pentru implementarea acestor programe de prevenire trebuie să
existe parteneriate între organizațiile non-guvernamentale naționale și internaționale și centrele
de colaborare ale O.M.S. pentru sănătate orală.
Una dintre responsabilitățile majore ale O.M.S. este surprinderea tiparului și a tendințelor
afecțiunilor orale și maxilo-faciale, analiza determinanților bolii (cu referire particulară la
populația dezavantajată). De asemenea, O.M.S. urmărește să ofere instrumente pentru colabroare
intersectorială și pentru participarea comunității și urmărește să sprijine deciziile politice,
reforma sistemelor de îngrijiri de sănătate și dezvoltarea strategiilor comunitare de control a
bolilor orale. În anul 2003, O.M.S. a pulbilcat programul global de promovare a sănătății orale în
vederea îmbunătățirii sănătății orale în cursul secolului XXI. Acest raport subliniază faptul că, în
ciuda îmbunătățirii mari a stării de sănătate orală a populației din întreaga lume, problemele încă
persistă, în special între grupurile defavorizate în țările dezvoltate sau în curs de dezvoltare.
Obiectivele acestui program au fost reorientate în acord cu strategia de prevenire și promovare a
sănătății, punându-se accent pe dezvoltarea politicilor globale de promovare a sănătății orale și
prevenirea îmbolnăvirilor orale. Acest program se bazează pe politici de sănătate orală îndreptate

1
către controlul factorilor de risc pentru sănătatea orală bazate pe abordarea comună a factorilor
de risc, accentul fiind pus pe factorii de risc comportamentali (dietă, nutriție, igienă orală, fumat
și consum excesiv de alcool).
O.M.S. împreună cu F.D.I. au formulat obiectivele sănătății orale în ceea ce privește
boala carioasă și boala parodontală.
Obiectivele pentru boala carioasă:
– Până la vârsta de 6 ani, 50% dintre copii să fie indemni la carie;
– Până la vârsta de 12 ani, indicele D.M.F.T. să nu depășească 3;
– Până la vârsta de 18 ani, 85% dintre pacienți să nu prezinte edentații;
– La 35-44 de ani, 75% dintre dinți să fie prezenți pe arcadă;
– La vârste de peste 65 ani, se urmărește reducerea cu 25% a edentațiilor.
Obiective pentru boala parodontală:
– Până la vârsta de 18 ani, 90% dintre indivizi să prezinte 5 sextanți sănătoși;
– La 35-44 de ani, 75% dintre indivizi să prezinte 3 sextanți sănătoși;
– La peste 65 de ani, numai 10% dintre indivizi să prezinte forme grave de parodontopatie.
O.M.S., împreună cu F.D.I. și cu Asociația Internațională pentru Cercetări Dentare
(I.A.D.R.) au elaborat scopurile, obiectivele și țintele pentru anul 2020.
Scopurile OMS sunt:
1. Reducerea impactului afecțiunilor de origine orală și cranio-facială asupra sănătății și
dezvoltării psiho-sociale, punând accent pe promovarea sănătății și reducerea bolilor orale în
populație.
2. Reducerea impactului manifestărilor orale și cranio-faciale ale bolilor sistemice și folosirea
acestor manifestări pentru diagnosticul precoce pentru prevenire și managementul eficient al
bolilor sistemice.
Obiectivele OMS sunt:
1. Reducerea mortalității datorate afecțiunilor orale și cranio-faciale.
2. Reducere morbidității datorate bolilor orale și cranio-faciale și, în consecință, creșterea
calității vieții.
3. Promovarea susținută prioritară a politicilor și programelor în cadrul sistemelor de sănătate
orală derivate din îmbunătățirea sistematică a celor mai bune practici.

2
4. Dezvoltarea sistemelor de sănătate orală cu cost final accesibil pentru prevenția și controlul
afecțiunilor orale și cranio-faciale.
5. Integrarea promovării sănătății orale și în alte sectoare care influențează sănătatea, utilizând
factorii de risc comuni.
6. Dezvoltarea programelor de sănătate orală în vederea controlului determinanților sănătății.
7. Întărirea sistemelor și metodelor de supraveghere a sănătății orale.
8. Promovarea responsabilității sociale și a practicilor etice în rândurile personalului medical.
9. Reducerea inegalităților dintre diferitele grupuri socio-economice din cadrul unei țări și între
țări în privința sănătății orale.
10. Creșterea numărului furnizorilor de servicii de sănătate calificați în supravegherea
epidemiologică a tuturor afecțiunilor orale.
Țintele OMS sunt:
1. Durerea
– reducerea graduală a durerii de origine orală și cranio-facială;
– reducerea numărului de zile absentate de la școală sau serviciu rezultate în urma durerii
de origine orală și cranio-facială;
– reducerea numărului de persoane afectate de limitări funcționale (dureri, dinți lipsă,
dinți traumatizați, anomalii dentare sau/și cranio-faciale congenitale);
– reducerea prevalenței impactului social moderat și sever în activitatea zilnică rezultat
din durere, deteriorări și aspecte estetice.
2. Dezechilibre funcționale – reducerea numărului persoanelor cu dificultăți în ceea ce privește
masticația, deglutiția și fonația.
3. Boli infecțioase – creșterea numărului furnizorilor de servicii medicale specializați în
depistarea și minimizarea riscurilor transmisiei bolilor infecțioase în domeniul sănătății orale.
4. Cancerul oro-faringian
– reducerea prevalenței cancerului oro-faringian;
– creșterea speranței de viață a cazurilor tratate (rata de supraviețuire la 5 ani);
– creșterea depistării premature a cancerului oro-faringian;
– creșterea raportărilor rapide;
– reducerea expunerii la factorii de risc (tutun, alcool, nutriție);

3
 – creșterea numărului persoanelor afectate de boală care primesc asistență
multidisciplinară de specialitate.

5. Manifestările orale ale infecției cu virusul HIV

– reducerea prevalenței infecțiilor oro-faciale oportuniste;
– creșterea numărului furnizorilor de servicii medicale specializați în diagnoza și
tratamentul manifestărilor infecțiilor cu HIV;
– creșterea numărului autorilor de programe de sănătate preocupați de repercursiunile
infecțiilor cu HIV în sănătatea orală.
6. Traumatismele
– creșterea depistării premature;
– creșterea raportărilor rapide;
– creșterea numărului furnizorilor de servicii medicale specializați în diagnosticarea și
asigurarea asistenței de urgență;
– creșterea numărului persoanelor afectate de traumatisme care primesc, când este cazul,
asistență multidisciplinară de specialitate.
7. Anomalii cranio-faciale
– reducerea expunerii la factorii de risc (tutun, alcool, agenți teratogeni, deficiențe de
nutriție);
– creșterea accesului la screening-ul genetic și la consiliere de specialitate;
– creșterea depistării premature;
– creșterea raportărilor rapide;
– creșterea numărului persoanelor afectate care primesc asistență multidisciplinară de
specialitate;
– creșterea depistării premature a malocluziilor grave și creșterea raportărilor acestora.