Portofoliu Didactică

1. Programa disciplinei

Programă școlară
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA a V-a
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE
1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare
Competenţe specifice și Competențe asociate
1.1. Identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii sensului
global al acestuia
- idee principală, idee secundară;
- mesaje orale diverse (înregistrări audio sau video cu basme, schiţe; reclame transmise la radio
şi televiziune, monologuri, dialoguri etc.);
- mesaje orale care evidenţiază elementele specifice situaţiei de comunicare: emiţător, receptor,
mesaj, cod, canal, context în diverse situaţii de comunicare;
- dificultăţi în desprinderea informaţiei dintr-un mesaj oral;
1.2. Identificarea secvenţelor de dialog, de naraţiune şi de descriere dintr-un mesaj oral, în
scopul înţelegerii modului de structurare a acestora
- structura secvenţelor descriptive, narative şi dialogate;
- organizarea dialogului simplu; formule de menţinere a dialogului;
1.3. Sesizarea unităţilor lexicale necunoscute în fluxul vorbirii, în scopul clarificării
acestora
- vocabularul limbii române;
- cuvântul – unitate de bază a vocabularului; forma şi conţinutul cuvintelor;
- cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi
antonime;
- articolul de dicţionar;
1.4. Sesizarea corectitudinii/ incorectitudinii gramaticale a unui enunţ şi/ sau a formelor
lexicale
- corespondenţa dintre sunet şi literă;
- vocalele, consoanele, semivocalele;
- grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul;
- silaba;
- greşeli de pronunţie, de acord, de flexiune, în diverse situaţii de comunicare; pronunţarea
diftongului, a triftongului şi a hiatului;
- pronunţie corectă şi intonaţie, la clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice;
- *organizarea propoziţiei şi a frazei;
1.5. Aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament
comunicativ adecvat
- indici de iniţiere de către partener a unui dialog;
- *elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală;
- *constituenţii textului oral.
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii
de comunicare monologată şi dialogată
2.1. Înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral
- propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată;
- formularea ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text citit/ascultat;
- expunere orală – individual sau în grup – a unui plan simplu şi/sau a unui plan dezvoltat de idei,
pornind de la o temă dată;
- rezumarea orală a unor texte narative citite sau ascultate;
- *constituenţii textului oral;
- povestire orală, pornind de la cuvinte-cheie;
- formularea unor aprecieri personale referitoare la mesajele ascultate/ textele studiate;
2.2. Selectarea elementelor de lexic adecvate situaţiilor de comunicare
- stabilirea ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată (idee principală, idee secundară);
- sensul unor cuvinte în diferite contexte;
- utilizarea, în contexte diferite, a achiziţiilor lexicale noi;
- cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi
antonime; câmpuri lexicosemantice;
- *selectarea cuvintelor;
2.3. Alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical
- propoziţii simple şi dezvoltate; propoziţie principală şi prepoziţie secundară; fraza formată din
propoziţii principale şi propoziţii secundare; propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă;
propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă; fraze construite prin coordonare (copulativă şi
prin juxtapunere) şi prin subordonare;
- dezvoltarea unei propoziţii simple;
- părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: verbul (timp, persoană, număr,
moduri personale şi nepersonale); substantivul (gen, număr, articolul hotărât şi articolul
nehotărât, cazurile substantivului); pronumele personal şi pronumele personal de politeţe
(persoană, număr, gen, forme accentuate şi neaccentuate); numeralul (cardinal şi ordinal),
adjectivul (adjective variabile şi invariabile, acordul cu substantivul, topica adjectivului);
adverbul (de loc, de timp, de mod); interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;
- părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal), subiectul (exprimat şi neexprimat); acordul
predicatului cu subiectul în persoană şi număr; atributul, complementul;
- *organizarea propoziţiei şi a frazei;
- formele limbii literare;
- dificultăţi pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice (de exemplu: folosirea genului,
acordul în gen etc.);
2.4. Adaptarea vorbirii la parteneri şi la situaţia de comunicare/ situaţii de comunicare
diverse
- rolul de emiţător şi rolul de receptor;
- prezentarea succintă a unor texte literare sau nonliterare;
- exprimarea unor puncte de vedere şi justificarea acestora în funcţie de context;
- dialoguri simple pe diverse teme de interes pentru elevi;
- *acte de vorbire;
- pronunţie corectă şi fluentă în limba română, pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor
etnice;
- *elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală;
2.5. Participarea la diferite situaţii de comunicare
- situaţia de comunicare dialogată; organizarea dialogului simplu; formule elementare de
menţinere a dialogului;
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
3.1. Identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text
- idei principale, idei secundare;
- opera literară; texte literare (populare şi culte), texte nonliterare (articolul de dicţionar,
reclama);
- conţinutul şi structurarea formală a textului poetic (în strofe şi în versuri); rima în poeziile
studiate
- raportul dintre realitate şi literatură;
3.2. Recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ
- moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog);
- întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este
acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale
personajelor), „cine“ povesteşte (naratorul);
- specii literare: schiţa şi basmul;
3.3. Identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar
- sinonime şi antonime;
- figuri de stil (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);
3.4. Sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate
- verbul (timp, persoană, număr, moduri personale şi nepersonale), verbele auxiliare a fi, a avea a
vrea; substantivul (substantive comune şi proprii, gen, număr, articolul hotărât şi articolul
nehotărât, cazurile substantivului); pronumele (pronumele personal: persoană, număr, gen, forme
accentuate şi neaccentuate; pronumele personal de politeţe); numeralul (cardinal şi ordinal),
adjectivul (adjective propriu-zise şi adjective provenite din verbe la participiu, adjective variabile
şi invariabile, acordul cu substantivul, topica adjectivului); adverbul (de loc, de timp, de mod;
adverbe provenite din adjective); interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;
3.5. Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea
- cartea – obiect cultural: titlul, autorul, tabla de materii; elementele componente ale paginii de
carte; volumul;
- biblioteca;
- citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers; valorificarea
elementelor nonverbale în interpretarea unor texte studiate;
- note de lectură.
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare, cu scopuri diverse
4.1. Redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan
- părţile componente ale unei compuneri;
- aşezarea corectă a textului în pagină;
- structurarea notiţelor la diferite discipline; elemente auxiliare (sublinieri, paranteze) care
evidenţiază ideile principale prin raportare la cele secundare;
- plan de idei pentru un text propriu;
- povestirea unor întâmplări reale sau imaginare;
- transformarea textului dialogat în text narativ;
- aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe ale textelor studiate (moduri de expunere,
figuri de stil) sau la personaje;
- compuneri după un suport vizual;
4.2. Utilizarea, în redactare, a unor sinonime, antonime şi derivate adecvate temei date
- sinonime, antonime;
- câmpuri lexico-semantice;
- cuvinte derivate (cuvânt de bază, rădăcină, sufixe, prefixe);
- articolul de dicţionar;
4.3. Alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind
corect semnele ortografice şi de punctuaţie
-propoziţii simple şi dezvoltate; dezvoltarea unei propoziţii simple; propoziţia principală şi
propoziţia secundară; fraza; elemente de relaţie în frază (conjuncţiile simple şi compuse);
coordonarea (copulativă şi prin juxtapunere) şi subordonarea;
- ortografierea grupurilor de litere; despărţirea cuvintelor în silabe; semnele de punctuaţie
(punctul, virgula, două puncte, ghilimele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării,
cratima);
- dificultăţi în scrierea unor categorii morfologice studiate;
- dificultăţi privitoare la categoriile morfologice, în special pentru clasele cu elevi aparţinând
minorităţilor etnice;
4.4. Redactarea unor texte imaginative şi reflexive în scopuri şi în contexte variate
- scriere imaginativă (continuarea unor texte, schimbarea finalului, a perspectivei din care se
povesteşte etc.);
- scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi întâmplări, scrierea pe marginea textelor citite);
- autoevaluare a propriilor texte redactare.
Conținuturi

1. Lectura
1.1. Cartea - obiect cultural. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Aşezarea în pagină. Volumul.
Biblioteca.
1.2. Teoria literară
1.2.1. Raportul dintre realitate şi literatură.
1.2.2. Textul şi opera. Opera literară.
1.2.3. Structura operei literare. Textul în proză. Ce se povesteşte: naraţiunea; cine
participă la acţiune: personajul (portretul fizic şi portretul moral al personajului); cine
povesteşte: naratorul. Modurile de expunere: naraţiunea, descrierea, dialogul.
1.2.4. Figurile de stil. Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul.
1.2.5. Textul în versuri.Versificaţia. Versul şi strofa. Rima.
1.3 Textul
1.3.1. Texte literare în proză şi în versuri – populare şi culte – aparţinând diverselor
genuri şi specii. Specii obligatorii: schiţa şi basmul.
1.3.2. Texte nonliterare: articolul de dicţionar, reclama.
Se vor selecta 5-7 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor
fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele
pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se
sugerează ca textul de bază să nu depăşească, de regulă, două pagini. Din textele mai lungi pot fi
oferite fragmente semnificative, lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a
elevilor. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să
evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.5 şi 1.3.1 – 1.3.2. Aceste texte trebuie să
respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârsta elevilor.

2. Practica raţională şi funcţională a limbii

2.1. Comunicarea orală
2.1.1. Situaţia de comunicare. Aplicaţii pentru înţelegerea noţiunilor de: emiţător,
receptor, mesaj,
context, cod, canal. Situaţia de comunicare dialogată.
2.1.2. Structurarea textului oral
Ideea principală, ideea secundară. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei. Rezumatul
oral.
*Constituenţii textului oral. *Selectarea cuvintelor. *Organizarea propoziţiei şi a frazei.
*Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (aplicativ).
Organizarea dialogului simplu. Formule elementare de menţinere a dialogului.
*Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza
următoarele acte de vorbire:
 :
- identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau de obiecte;
- adresarea către o persoană, salutul;
- formularea de întrebări;
- iniţierea sau încheierea unui schimb verbal;
- susţinerea unei discuţii directe sau telefonice;
- cererea sau oferirea unei informaţii despre: identitatea, starea, ocupaţia, calitatea socială
a unei persoane; forma, calitatea, utilitatea unor obiecte; mediul familial, mediul social al
unei persoane; un orar, un itinerar, desfăşurarea unei acţiuni;
- exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere în legătură
cu un fapt sau o persoană;
- descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte;
- prezentarea unei acţiuni sau a unei înlănţuiri de acţiuni
2.2 Comunicarea scrisă
2.2.1. Procesul scrierii
Părţile componente ale unei compuneri (actualizare).
Aşezarea corectă a textului în pagină. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze
etc.).
Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul
întrebării, semnul exclamării, cratima.
2.2.2. Contexte de realizare
Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare.
Transformarea textului dialogat în text narativ. Aprecieri personale referitoare la textele
literare studiate (referitoare la personaje, figuri de stil, moduri de expunere etc.).
Notiţele. Lucrarea semestrială

3. Elemente de construcţie a comunicării

În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, de
combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de
opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor
aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar, inclusiv din punctul de
vedere al valorilor stilistice, exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de
lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală, predarea-
învăţarea va urmări „limba în funcţiune”, în variantele ei orală şi scrisă, normată şi
literară, iar nu „limba ca sistem abstract”. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a
prezentei programe, nu interesează predarea în şi pentru sine a unor cunoştinţe
gramaticale, ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente
care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente.
3.1. Lexicul
Vocabularul limbii române.
Cuvântul – unitate de bază a vocabularului. Forma şi conţinutul. Cuvântul de bază.
Cuvântul derivat. Rădăcina. Sufixele. Prefixele.
Sinonimele. Antonimele. Câmpuri lexico-semantice (aplicativ).
3.2. Noţiuni de fonetică. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Vocalele.
Consoanele. Semivocalele. Grupurile de sunete (diftongul, triftongul). Hiatul. Silaba.
3.3. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). *Părţile
gramaticii (morfologia şi sintaxa). Propoziţia şi părţile de propoziţie. Propoziţia simplă şi
propoziţia dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziţii simple. Propoziţia afirmativă şi
propoziţia negativă. Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. Fraza.
3.4. Morfosintaxa
3.4.1. Verbul.
Timpul, persoana, numărul (actualizare).
Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaştere). Timpurile modului indicativ:
prezent, imperfect, perfect compus, perfect simplu, mai-mult-ca-perfectul, viitorul I.
Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea.
Funcţia sintactică: predicatul (actualizare). Predicatul verbal. Predicatul nominal (verbul
copulativ a fi şi numele predicativ).
3.4.2. Substantivul.
Substantivele comune şi substantivele proprii. Genul. Numărul. (actualizare)
Articolul. Articolul hotărât. Articolul nehotărât.
Cazurile substantivului
Nominativul. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ.
Acuzativul. Prepoziţia. Prepoziţia simplă şi compusă. Funcţii sintactice: complement şi
atribut (fără precizarea felului).
Dativul. Funcţii sintactice: complement (fără precizarea felului).
Genitivul. Articolul genitival (posesiv). Acordul în gen şi în număr al articolului genitival
cu substantivul determinat. Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv.
Funcţii sintactice: atribut (fără precizarea felului).
Vocativul.
3.4.3. Substituţi ai substantivului
3.4.3.1. Pronumele
Pronumele personal: persoana, numărul, genul (actualizare). Formele accentuate şi
neaccentuate ale pronumelui personal. Funcţiile sintactice: subiect, atribut, complement.
Pronumele personal de politeţe. ‫٭‬Formule reverenţioase de adresare.
3.4.3.2. Numeralul
Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Funcţii sintactice: subiect, atribut, complement.
3.4.4. Determinanţii substantivului
Adjectivul
Adjectivul propriu-zis şi adjectivul provenit din verb la participiu.
Adjectivele variabile (formele flexionare) şi invariabile. Acordul cu substantivul în gen,
număr şi caz. Funcţii sintactice: atribut şi nume predicativ. Topica adjectivului.
3.4.5. Părţile de vorbire neflexibile
 3.4.5.1. Adverbul
Adverbele de loc, de timp, de mod. Adverbele provenite din adjective. Funcţia sintactică:
complement.
3.4.5.2. Interjecţia.
3.5. Sintaxa propoziţiei
3.5.1. Predicatul.
Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale)
Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi). Numele predicativ simplu şi
multiplu.
Valorile sintactice şi semantice ale verbului a fi.
3.5.2. Subiectul
Subiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus).
Părţile
de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul
predicatului cu subiectul în persoană şi număr (actualizare).
3.5.3. Atributul
Elementele regente ale atributului.
3.5.4. Complementul
Elementele regente ale complementului (numai verbul).
3.5. Sintaxa propoziţiei
3.5.1. Predicatul.
Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale)
Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi). Numele predicativ simplu şi
multiplu.
Valorile sintactice şi semantice ale verbului a fi.
3.5.2. Subiectul
Subiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus).
Părţile
de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul
predicatului cu subiectul în persoană şi număr (actualizare).
3.5.3. Atributul
Elementele regente ale atributului.
3.5.4. Complementul
Elementele regente ale complementului (numai verbul).
3.6. Sintaxa frazei. Propoziţia principală. Propoziţia secundară. Fraza formată din
propoziţii principale şi propoziţii secundare. Elementele de relaţie în frază: conjuncţiile
(simple şi compuse). Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere. Subordonarea.

2. Analiza unui manual

Limba şi literatura română, clasa: a V-a, editura: Intuitext
 Manualul este un instrument didactic flexibil, o variantă de interpretare a
programei. Profesorul este cel care trebuie să cunoască programa şcolară pentru a
înţelege modelul disciplinei în a putea construi activităţile didactice. Un rol important îl
are cunoaşterea grupului-ţintă cu care va lucra pentru a putea adapta demersul didactic.
Profesorul poate să îşi personalizeze demersul în raport cu manualul ales prin
restructurarea unităţilor de învăţare într-o succesiune mai accesibilă, înlocuirea unor texte
literare, omiterea unor conţinuturi incluse în manual dar neobligatorii în programa
şcolară.
Manualul este ales în funcţie de ofertă, de existenţa unor criterii alese care au
permis formularea de opinii personale, de părerea catedrei, sau pot prelua manualele
selectate de alţi colegi.
Manualul este ales să fie util atât elevilor cât şi profesorului, fiind recomandat ca
profesorul să îşi stabilească un set de criterii proprii.
Aspecte pozitive:
 După cuprins, la pagina 7, se află conținutul a tot ce poate să acumuleze elevul pe
parcursul răsfoirii manualului, de a realiza activități pentru înțelegerea textului, de a afla
lucruri noi și de a fi creativi, până la a-și evalua conoștințele dobândite după fiecare
unitate.
 La pagina 8, se află un ghid de utilizare al manualului care este foarte util pentru elev ca
să înțeleagă mai bine particularitățile, un plus fiind imaginile viu colorate care cu
siguranță atrag privirile elevilor.
 Manualul cuprinde șapte unități de învățare, fiecare unitate având mai multe imagini
inserate în relație cu textul, adică fiecare imagine corespunde conținutului respectiv. Spre
exemplu, la pagina 15 se află o recapitulare inițială a textului nonliterar, aceasta începând
cu un text care are ca titlu „Pinguinii”, iar în dreptul textului este inserată o poză cu
pinguini.
 La fiecare lecție există o rubrică intitulată “Important”, care nu face decât să-i transmită
elevului informația pe care trebuie s-o memoreze sau doar să-l informeze și să-i
stârnească interesul.
 Pe fiecare pagină este numerotată cifra care corespunde fiecărei unități, pentru a-i
reaminti elevului constant la ce unitate se află.
 Rubricile „Descoperă” și „Exersează” ajută elevul să afle informații noi, pe care mai apoi
să le exerseze prin exerciții, prin practică și totodată să gândească ei singuri, să își pună
mintea la contribuție pentru a afla propriile răspunsuri la cerințele date. (pagina 67)
 Fiecare informație care ține de gramatică este urmată de exemple concrete, manualul
fiind întocmit în așa fel încât să fie pe înțelesul tuturor.
Aspecte negative:
 Există destul de puține rubrici în ceea ce privește munca în echipă, leadership-ul și
comunicarea.
 Unele unități conțin prea multe exerciții care ar putea să-l încarce prea mult pe elev.
(pagina 189)
 Unele pagini conțin un font prea mic, spre exemplu pagina 194.

3. Planificare calendaristică
NR. UNITATE COMPETENȚE CONȚINUTURI NR. SĂPTĂMÂNA
CRT DE SPECIFICE OR
ÎNVĂȚARE E
AL
OC
AT
E
1 Povestea 2.1 Identificarea Recapitulare 12 II-IV
începe… informaţiilor importante inițială. Textul
din texte literare și literar
nonliterare Recapitulare
inițială. Textul
nonliterar
2 Album de 2.2 Identificarea temei și Cuvinte-cheie. 15 V-VIII
familie a ideilor principale și Temă
secundare din texte Idee principală.
diverse; Idee secundară
2.5 Observarea Planul simplu de
comportamentelor şi a idei. Planul
atitudinilor de lectură, dezvoltat de idei
identificând aspectele Părțile textului
care necesită Enunțul.
îmbunătățire; Punctuația
3.1 Redactarea unui text enunțului
scurt pe teme familiare, Propoziția
având în vedere etapele Roluri de
procesului de scriere și comunicare
structurile specifice, Textul oral
pentru a comunica idei și Vocabularul
informaţii sau pentru a Câmpul lexical
relata experiențe trăite Variații ale
sau imaginate; formelor și ale
sensului în timp
3 Leagănul 1.1 Identificarea temei, a Personificarea 26 VIII-XV
dorului unor informaţii esenţiale Comparația
şi de detaliu, a intenţiilor Exprimarea
de comunicare explicite emoțiilor
şi/sau a Etapele scrierii
comportamentelor care Textul nonliterar
exprimă emoţii din texte Silaba. Accentul
narative, monologate sau Textul descriptiv
 dialogate;
2.4 Manifestarea
interesului și focalizarea
atenţiei în timpul lecturii
unor texte pe teme
familiare;
3.2 Redactarea,
individual şi/sau în
echipă, a unui text
simplu, pe o temă
familiară, cu integrarea
unor imagini, desene,
scheme;
4.3 Monitorizarea
propriei pronunţii şi
scrieri şi a pronunţiei şi
scrierii celorlalţi,
valorificând achiziţiile
fonetice de bază;
4.4 Respectarea normelor
ortografice şi ortoepice în
utilizarea structurilor
fonetice, lexicale şi
sintactico-morfologice în
interacţiunea verbală.
4 Fotografii 1.1 Identificarea temei, a Textul narativ 21 XVI-XX
cu prieteni unor informaţii esenţiale literar. Acțiunea
şi de detaliu, a intenţiilor Verbul
de comunicare explicite Modurile verbale.
şi/sau a Indicativul și
comportamentelor care imperativul
exprimă emoţii din texte Modul indicativ.
narative, monologate sau Timpul prezent
dialogate; Modul indicativ.
1.4 Realizarea unei Timpul imperfect
interacţiuni verbale cu doi Timpul perfect
interlocutori, compus
folosind strategii simple Modul indicativ.
de ascultare activă și Timpul imperfect
manifestând un Timupl perfect-
comportament compus
comunicativ politicos faţă Timpul perfect
de interlocutor(i); simplu
2.2 Identificarea temei și Timpul viitor
a ideilor principale și Verbul-aplicații
secundare din texte Recapitulare și
 diverse; evaluare
3.3 Analizarea constantă
a propriului scris/a unor
texte diverse din punctul
de vedere al
corectitudinii, al
lizibilităţii, al coerenţei şi
al clarităţii;
4.1 Utilizarea achiziţiilor
sintactice şi morfologice
de bază ale limbii române
standard pentru
înţelegerea şi exprimarea
corectă a intenţiilor
comunicative;
5.2 Identificarea unor
valori culturale
promovate în textele
autorilor
români din diferite
perioade istorice.
5 Galeria 1.2 Prezentarea orală, pe Personajul literar 14 XX-XXV
eroilor baza unor repere date de Descrierea unui
profesor, a unor personaj
informaţii şi a unor idei, Elemente
exprimând opinii, emoţii nonverbale și
şi sentimente paraverbale ale
prin participarea la comunicării
discuţii pe teme familiare, Substantivul
de interes sau pornind de Articolul
la textele ascultate/citite; Prepoziția
2.2 Identificarea temei și Pronumele
a ideilor principale și personal
secundare din texte Pronumele
diverse; personal de
3.3 Analizarea constantă politețe
a propriului scris/a unor Adjectivul
texte diverse din punctul Articolul
de vedere al demonstrativ
corectitudinii, al Numeralul
lizibilităţii, al coerenţei şi Numeralul
al clarităţii; ordinal
4.1 Utilizarea achiziţiilor Exerciții de
sintactice şi morfologice redactare
de bază ale limbii române Recapitulare și
standard pentru evaluare
 înţelegerea şi exprimarea
corectă a
Intenţiilor comunicative;
4.2 Aplicarea achiziţiilor
lexicale şi semantice de
bază, în procesul de
înţelegere şi de exprimare
corectă a intenţiilor
comunicative;
5.1 Asocierea unor
experiențe proprii de
viață și de lectură cu
acelea provenind din alte
culturi.
6 Timpul 1.1 Identificarea temei, a Textul narativ 16 XXVI-XXXII
legendelor unor informaţii esenţiale literar și
şi de detaliu, a nonliterar
intenţiilor de comunicare Ascultarea activă.
explicite şi/sau a Atenția și empatia
comportamentelor care Predicatul verbal
exprimă emoţii din texte Subiectul
narative, monologate sau Atributul
dialogate; Funcții sintactice
1.4 Realizarea unei Text și imagine
interacţiuni verbale cu doi Recapitulare și
interlocutori, folosind evaluare
strategii simple de
ascultare activă și
manifestând un
comportament
comunicativ politicos faţă
de interlocutor(i);
2.1 Identificarea
informaţiilor importante
din texte literare și
nonliterare, continue,
discontinue şi
multimodale;
2.2 Identificarea temei și
a ideilor principale și
secundare din texte
diverse;
2.4 Manifestarea
interesului și focalizarea
atenţiei în timpul lecturii
unor texte pe teme
 familiare;
4.5 Utilizarea
competenţei lingvistice în
corelaţie cu gândirea
logică/analogică, în
procesul de învăţare pe
tot parcursul vieţii;
5.1 Asocierea unor
experiențe proprii de
viață și de lectură cu
acelea provenind din alte
culturi.
7 Povestea 1.4 Realizarea unei Recapitulare 12 XXXII-XXXV
continuă… interacţiuni verbale cu doi finală. Textul
interlocutori, folosind literar narativ
strategii simple de Recapitulare
ascultare activă și finală. Textul
manifestând un literar descriptiv
comportament Recapitulare
comunicativ politicos faţă finală. Textul
de interlocutor(i); nonliterar
2.1 Identificarea Evaluare finală
informaţiilor importante
din texte literare și
nonliterare, continue,
discontinue şi
multimodale;
3.1. Redactarea unui text
scurt pe teme familiare,
având
în vedere etapele
procesului de scriere și
structurile specifice,
pentru a comunica idei și
informaţii sau pentru
a relata experiențe trăite
sau imaginate
4.1. Utilizarea achiziţiilor
sintactice şi morfologice
de
bază ale limbii române
standard pentru
înţelegerea şi
exprimarea corectă a
intenţiilor comunicative
4.2. Aplicarea achiziţiilor
 lexicale şi semantice de
bază, în procesul de
înţelegere şi de exprimare
corectă a intenţiilor
comunicative.

4. Proiectul unei unități de învățare

Unitatea de învățare 2
Nr. Conținuturi Competențe specifice Activități de Resurse Evaluare
crt. învățare procedurale/
materiale/
forme de
organizare
1 „La 1.1 Identificarea temei, Lectura fluentă și Activitatea Observarea
Medeleni” a unor informaţii expresivă a frontală sistematică a
de Ionel esenţiale şi de detaliu, a textului suport; combinată elevilor
Teodoreanu. intenţiilor de Identificarea cu activitatea
Observarea comunicare explicite trăsăturilor independent
textului şi/sau a textului narativ; ă
comportamentelor care Utilizarea
exprimă emoţii din texte achizițiilor
narative, monologate sintactice și
sau dialogate; morfologice
1.2 Prezentarea orală, pe dobândite în
baza unor repere date de clasele anterioare
profesor, a unor în exprimarea
informaţii şi a unor idei, corectă a
exprimând opinii, intențiilor
emoţii şi sentimente comunicative.
prin participarea la
discuţii pe teme
familiare, de interes sau
pornind de la textele
ascultate/citite;
2.2 Identificarea temei
și a ideilor principale și
secundare din texte
diverse;
4.5 Utilizarea
competenţei lingvistice
în corelaţie cu gândirea
logică/analogică, în
 procesul de învăţare pe
tot parcursul vieţii;

2 „La 2.1 Identificarea Delimitarea ideilor Activitatea Observarea

Medeleni” informaţiilor importante principale față de frontală sistematică a
de Ionel din texte literare și cele secundare combinată elevilor
Teodoreanu. nonliterare, continue, dintr-un text dat cu activitatea
Planul discontinue şi Exerciții de independent
simplu și multimodale; redactare a ă
dezvoltat de 2.2 Identificarea temei planului simplu și
idei și a ideilor principale și a planului
secundare din texte dezvoltat
diverse;
4.2. Aplicarea
achiziţiilor lexicale şi
semantice de bază,
în procesul de înţelegere
şi de exprimare corectă
a intenţiilor
comunicative

3 Propoziția 2.5 Observarea Exerciții de Activitatea Observarea

Roluri în comportamentelor şi a redactare a unor frontală sistematică a
comunicare, atitudinilor de lectură, propoziții simple combinată elevilor
reguli de identificând aspectele și dezvoltate cu activitatea
acces la care necesită independent
cuvânt îmbunătățire; ă
4 „Jocuri” de 3.1 Redactarea unui text Formularea de Activitatea Observarea
Ana scurt pe teme familiare, întrebări pe frontală sistematică a
Blandiana având în vedere marginea textului combinată elevilor
Înțelegerea etapele procesului de dat cu activitatea
textului oral scriere și structurile Lectura fluentă și independent
specifice, pentru a expresivă a ă
comunica idei și textului suport
informaţii sau pentru a
relata experiențe trăite
sau imaginate;
5 Vocabular. 4.2 Aplicarea Utilizarea Activitatea Observarea
Sinonime. achiziţiilor lexicale şi achizițiilor frontală sistematică a
Antonime. semantice de bază, în sintactice și combinată elevilor
Câmpul procesul de morfologice cu activitatea
lexical înţelegere şi de dobândite în independent
exprimare corectă a clasele anterioare ă
intenţiilor comunicative; în exprimarea
4.4 Respectarea corectă a
 normelor ortografice şi intențiilor
ortoepice în utilizarea comunicative
structurilor fonetice,
lexicale şi sintactico-
morfologice în
interacţiunea verbală;
6 Proiect 1.4 Realizarea unei Exerciții pentru Activitatea Observarea
tematic. interacţiuni verbale cu creativitate, de frontală sistematică a
Albumul doi interlocutori, imaginare a combinată elevilor
familiei folosind strategii simple întâmplărilor cu activitatea
mele de ascultare activă și narate independent
manifestând un ă
comportament
comunicativ politicos
faţă de interlocutor(i);
2.1 Identificarea
informaţiilor importante
din texte literare și
nonliterare, continue,
discontinue şi
multimodale;
7 Recapitulare 2.1 Identificarea Adecvarea Test de Evaluare scrisă
și evaluare informaţiilor importante cunoștințelor evaluare
din texte literare și dobândite la inițial
nonliterare, continue, cerințele propuse; Activitate
discontinue şi Utilizarea corectă, individuală
multimodale; adecvată și
2.2 Identificarea temei expresivă a limbii
și a ideilor principale și în procesul
secundare din texte comunicării orale
diverse; și scrise
3.3 Analizarea constantă
a propriului scris/a unor
texte diverse din punctul
de vedere al
corectitudinii, al
lizibilităţii, al coerenţei
şi al clarităţii;

5. Proiecte didactice
1.
Data:
Clasa: a VIII-a
Unitatea de învățământ: Școala gimnazială
Profesor: -
Disciplina de studiu: Limba și literatura română
Aria curriculară: Limba și comunicare
Subiectul lecției: Genul dramatic
Competențe specifice:
2.2. Utilizarea în mod nuanţat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral;
3.1. Dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date;
3.2. Sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a
categoriilor semantice studiate;
4.1. Redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă;
4.3. Redactarea unui text argumentativ.
Obiective operaționale:
a. Obiective cognitive
O1 – să înţeleagă textul ca un complex de mecanisme funcţionale;
O2 - să individualizeze textul dramatic prin recunoaşterea, semnalarea, argumentarea mărcilor specifice;
O3 - să conştientizeze asemănările şi deosebirile dintre textul dramatic și cel epic, stabilind genul proxim și
diferențele specifice ale fiecăruia;
O4 - să evalueze un text literar la prima vedere din perspectiva teoriei literare, utilizând un metalimbaj adecvat;
b. Obiective afective
O5 - să distingă valenţele etice şi estetice ale textului dramatic şi să le integreze în propriul sistem
de valori;
O6 - să se plaseze într-o relaţie critică şi creativă cu textul, apreciind „umanitatea” operei în raport
cu realitatea extraliterară şi oferind aprecieri personale asupra temei, mesajului etc.
c. Obiective psiho-motorii
O7 – să identifice abaterile de la normele limbii literare din textul propus şi să motiveze rostul
artistic al prezenţei acestora în discursul dramatic;
Strategia didactică:
Metode și procedee didactice: conversaţia şi explicaţia; problematizarea; exerciţiul, diagrama
Venn, etc.
Formă de organizare a activității: frontală; individuală; în echipe
1. Momentul organizatoric:
Se asigură condiţiile necesare pentru desfăşurararea optimă a lecţiei.
2. Verificarea temei:
Se verifică prin sondaj tema. Verificarea este calitativă şi mai puţin cantitativă.
3. Captarea atenției:
Se capteaza interesul elevilor prin rezolvarea unei integrame.
4.Anunţarea temei şi a obiectivelor:
Prezint tema şi obiectivele: „Recapitularea genul dramatic” . La sfârşitul orei veţi şti să definiţi în mod corect genul
dramatic , trasaturi ale acestui gen sis a cititi cursiv textul.
5.Reactualizarea cuoştinţelor
Se împart elevii in grupe si sunt distribuite fise.
Prezentarea textlui suport „Idolul și Ion Anapoda” de G. M. Zamfirescu
Textul este citit expresiv de către elevi.
Apoi prin metoda “ Explozia stelară” elevii vor răspunde la câteva întrebări , apoi, prin metoda ” Ştiu – Vreau să ştiu
– Am învăţat ” - Împărţiţi tabla în trei coloane mari, notate „ŞTIU“, „VREAU SÃ ŞTIU“ şi „AM ÎNVÃŢAT“
invitati elevii sa noteze aceste aspecte pentru reactualizarea cunostintelor.
6.Prezentarea sarcinilor de învăţare şi dirijarea învăţării :
Fisa de lucru
Citește cu atenție textul următor, pentru a răspunde cerințelor formulate în continuare:
SCENA IV
Cei dinainte, ION (venind pe poartă)
ION: Cocoană, cocoană... Iaca un răvaș de la Ieși.
CHIRIȚA (tresărind): De la Ieși? A fi de la d-lui... Cine l-o adus?
ION: Un jăndar de la isprăvnicie... Cică-i grabnic.
CHIRIȚA: Grabnic?... adă... (Vrea să ieie răvașul și se oprește.) Da așa s-aduce răvașul, măi
oblojitule*?
ION: Apoi cum?
CHIRIȚA: Cum?... Nu ți-am spus c-acum îi moda s-aducă răvașele pe talgere**?... Ha?
ION: Iaca... parcă răvașele-s alivenci.
CHIRIȚA: Ce-ai zis?... lipsești de-aici... și doar nu mi le-i aduce acu îndată după modă... c-atâta-ți
trebuie.
ION: Da unde să găsesc eu talgere, cucoană?... că nu-s sofragiu***.
CHIRIȚA: Du-te sus la jupâneasa de cere un talger ș-un șervet.
ION: Și șervet?
CHIRIȚA: Și după ce-i pune șervetu pe talger și răvașu pe șervet... să mi-l prezentezi frumos... ai
auzit?
ION: Am auzit. (Se duce în casă zicând:) Să pun talgeru pe șervet și răvașu pe șervet... ba șervetu
pe răvaș... ba...
SAFTA: Bine, soro, cum ai răbdare s-aștepți, când îi răvaș grabnic de la frate-meu poate?
CHIRIȚA: Fie măcar de la Pori-împărat... am hotărât să introduc în provinție obiceiurile din Ieși,
doar ne-om mai roade puțintel și noi... N-am dreptate, monsiu Șarlă?
ȘARL: Mult dreptat, mult... în care pricin?
(Vasile Alecsandri, „Chirița în provinție”)
Cerințe:
1. Precizați tema discuției dintre cele două personaje.
2. Realizați, în 3-5 rânduri, rezumatul conținutului fragmentului oferit ca suport.
3. În ce moment al subiectului considerați că s-ar putea încadra secvența? Motivați!
4. Numiți și exemplificați, pe baza textului, două trăsături ale personajului Chirița, apoi precizați
modalitățile de caracterizare utilizate în construcția personajului.
5. Precizați modul dominant de expunere în fragmentul dat.
6. Identificați două particularități ale organizării/compoziției textului.
7. Explicați rolul indicațiilor dintre paranteze din textul oferit ca suport.
Mijloace și materiale didactice: fişe de lucru, scheme, planse, tabla, caietele elevilor, imagini ilustrative
Bibliografie: -

2.
Clasa: a VII-a
Unitatea de învățământ: Școala gimnazială
Profesor: -
Disciplina de studiu: Limba și literatura română
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Subiectul lecției: Genul epic
Competențe specifice:
1.1.Înţelegerea semnificaţiei generale a mesajului oral, sesizând progresia şi coerenţa ideilor
exprimate;
2.1. Înlănţuirea clară a ideilor într-un monolog (narativ, descriptiv, informativ);
2.2. Utilizarea în mod nuanţat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral;
2.4. Adaptarea vorbirii la parteneri şi la situaţia de comunicare/ situaţii de comunicare diverse;
2.5. Participarea la diferite situaţii de comunicare;
3.1. Dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date;
4.1. Redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă;
4.2. Utilizarea, în redactarea unui text propriu, a cunoştinţelor de morfo-sintaxă, folosind adecvat semnele
ortografice şi de punctuaţie;

Obiective operaționale:
Obiective afective:
O1 - să citească fluent, corect, expresiv textul-suport propus spre analiză;
O2 - să completeze tabelul predicțiilor privind textul studiat;
O3 - să identifice trăsăturile genului epic/liric dintr-un text dat;
O4 - să-şi exprime un punct de vedere personal, prin utilizarea corectă a flexiunii nominale şi verbale în textul
scris şi în comunicarea orală;
O5 - să colaboreze în cadrul echipei, în vederea formulării celui mai potrivit răspuns.
Metode și procedee didactice: explicaţia, observaţia, exerciţiul, explozia stelară, metoda cadranelor, cvintetul,
cavalcada epresivă, acvariul sentimentelor, caută şi găseşte, scheletul de recenzie.
Formă de organizare a activității: activitate frontală combinata cu cea individuala şi în grup.
1. Momentul organizatoric
2. Verificarea temei
3. Captarea atentiei
4. Anuntarea temei si a obiectivelor
5. Reactualizarea cunostintelor
6. Prezentarea sarcinilor de invatare si dirijarea invatarii
Fisa de lucru
1. Răspundeți oral la întrebările din schema de mai jos cu datele din textul citit referitoare la acțiune și
personaje. În centru, scrieți o propoziție/o frază care să sintetizeze esența povestirii, cuprinzând răspunsul la
cele șase întrebări de pe margine.
2. Extrageți o coală de hârtie. Citiți cu atenție conținutul acesteia, apoi consultați-vă cu membrii grupei. Lipiți
coala pe tablă, acolo unde corespunde momentului subiectului scris.
Ultima grupă va observa modul în care au lucrat colegii și le va acorda un calificativ: Foarte bine, Bine,
Suficient, Insuficient.
Metoda cubului
1. Descrieți, așa cum v-o imaginați, casa în care locuiește ariciul din opera literară Povestea ariciului înțelept de
Vladimir Colin. Ce puteți spune despre timpul și spațiul povestirii?
2. Comparați cele două personaje ale povestirii lui V. Colin. Completați diagrama Venn cu asemănările și
deosebirile dintre acestea.
3. Asociați sentimentele și preocupările ariciului cu cele ale unei ființe umane. Care este figura de stil care stă la
baza povestirii?
4.Analizați comportamentul lupului, precizând trăsăturile morale ale acestuia. Puteți folosi o diagramă pentru
caracterizarea psihologică (rețeaua personajului).
5.Aplicați ceea ce știți despre situația de comunicare referindu-vă la unul dintre fragmentele din text, la alegere.
Desemnați dintre voi doi elevi care să interpreteze dialogul în fața clasei.
6.Argumentați că în textul citat lumea animalelor capătă trăsăturile universului uman. Creați în 7 rânduri o
fabulă cu titlul Ariciul și lupul.
Mijloace și materiale didactice: fişe de lucru, scheme, planse, tabla, caietele elevilor, imagini ilustrative .

3.
Clasa: a VIII-a
Unitatea de învățământ: Școala gimnazială
Profesor: -
Disciplina de studiu: Limba și literatura română
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Subiectul lecției: Genul liric
Competențe specifice:
1.3 sesizarea abaterilor de la normele gramaticale într-un mesaj oral
2.1 înlănţuirea clară şi corectă a ideilor într-un monolog (narativ, descriptiv, informativ)
Obiective operaționale:
O1 - să definească genul epic-liric;
O2 - sǎ precizeze trǎsǎturile specifice genului epic-liric;
O3 - să descopere trăsăturile genului epic-liric in diferite texte date;
O4 - sǎ argumenteze apartenenţa unui text la genul epic-liric;
O5 - să identifice figuri de stil şi imagini artistice
O6 - să observe elementele de versificaţie
Metode și procedee didactice: conversaţia euristică, explicaţia, analiza gramaticală, exerciţiul,
problematizarea, ciorchinele, jocul didactic, tabelul sinoptic;
Formă de organizare a activității: frontală, individuală, pe grupe
1. Momentul organizatoric
2. Verificarea temei
3. Captarea atentiei
4. Anuntarea temei si a obiectivelor
5. Reactualizarea cunostintelor
6. Prezentarea sarcinilor de invatare si dirijarea invatarii
Fisa de lucru
Citeşte cu atenţie următorul text şi răspunde cerinţelor:

Vii să-mi baţi iar în fereastră,

 Tânăr soare auriu,
Şi zăpada de pe coastă
Fuge ca argintul viu.
Saltă gureşe şuvoaie.
Spumegate şi zglobii.
Cântă cinteze-n zăvoaie
Şi-n văzduhuri ciocârlii!
Ca zăpada care piere
După veacul iernii greu,
Piei şi tu de-acum, durere,
Iarna sufletului meu!
Albe la fereastră, două
Crengi de măr mi-au înflorit:
Vino, primăvară nouă,
Vreau să uit c-am suferit...

( Şt.O.Iosif - Cântec de primăvară)

1.Transcrie din primele patru versuri o comparaţie.

2.Selectează din poezie un epitet şi o personificare.
3.Arătaţi măsura şi rima poeziei.
4.Arătaţi care sunt sentimentele care se desprind din poezie.
5. Realizaţi un desen în care reprezentaţi tot ceea ce aţi văzut în poezie.
6.Identifică mărci ale eului liric.
7.Subliniază o imagine vizuală şi una auditivă.
8. Incadraţi poezia intr-un gen literar motivând alegerea făcută.
9.Explică semnificaţia titlului.
10.Identifică in poezie elementele cadrului natural.
Mijloace și materiale didactice: manualul, caietele elevilor, culegere, fişe de lucru.

4.
Clasa: a VI-a
Unitatea de învățământ: Școala gimnazială
Profesor: -
Disciplina de studiu: Limba și literatura română
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Subiectul lecției: Gramatică- Substantivul și adjectivul
Competențe specifice:
1.3 sesizarea abaterilor de la normele gramaticale într-un mesaj oral
2.1 înlănţuirea clară şi corectă a ideilor într-un monolog (narativ, descriptiv, informativ)
Obiective operaționale:
- Obiective cognitive:
- să înţeleagă ceea ce denumeşte substantivul
- să dea exemple de substantive la numărul singular şi plural, precum şi la diferite genuri
- să cunoască adjectivul
- să atribuie adjective corespunzătoare substantivelor date
- să analizeze substantivele din propoziţii
- să se exprime corect, cursiv prin exersarea actului vorbirii
- să converseze pe baza unor întrebări şi imagini
- să formuleze răspunsuri clare, corecte şi precise
- Obiective afective :
- să dovedească interes pentru activitate
- să participe activ şi conştient la ore
Metode și procedee didactice: conversaţia, observaţia, exerciţiul, munca independentă, învăţarea prin
descoperire
Formă de organizare a activității: frontală, individuală, pe grupe
1. Moment organizatoric: Pregătirea materialelor didactice în vederea desfăşurării optime a activităţii
2. Captarea atenţiei
3. Anunţarea temei -Se anunţă tema activităţii şi se notează titlul lecţiei la tablă şi în caiete
4. Desfăşurarea activităţii -Elevii primesc individual câte un cartonaş cu un substantiv ilustrat , iar în
plicuri cartonaşe cu adjective ce denumesc însuşiri evidente în cadrul ilustraţiei, dar şi cartonaşe cu
adjective ce nu reprezintă însuşiri ale obiectului respectiv. Ei trebuie să lipească pe cartonaşul cu
ilstraţia acele adjective corespunzătoare.
5. Reactualizarea cunostintelor -Elevii sunt solicitaţi să completeze cu adjective corespunzătoare
propoziţiile lacunare date şi să le noteze la tablă şi în caiete.
6. Prezentarea sarcinilor de invatare si dirijarea invatarii -Se prezintă elevilor mai multe propoziţii ,
trebuind să sublinieze cu o linie roşie substantivele şi cu o linie albastră adjectivele. Apoi se cere să
analizeze atât substantivele cât şi adjectivele.
În finalul lecţiei se fac aprecieri cu privire la modul în care au participat elevii la lecţie.
Fisa de lucru
Completati spatiile punctate cu ajutorul cuvintelor din paranteza:
1. Maria a cumpărat o carte...................(frumos)
2. Noi am învăţat mai multe cântece ......................(vesel)
3. Elevii ..........................(silitor )au primit o notă mare.
4. Iepuraşii .........................(fricos) se ascund în pădure.
5. În zilele .............................. (călduros )de vară mergem la ştrand.
6. Am cumpărat o rochie .......................(roşu).
7. Clopoţeii .........................(albastru) au înflorit
Mijloace și materiale didactice: imagini, fişe de lucru

5.
Clasa: a VI-a
Unitatea de învățământ: Școala gimnazială
Profesor: -
Disciplina de studiu: Limba și literatura română
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Subiectul lecției: Comunicare orală - Dialogul în textul literar
Competențe specifice:
1.1. Rezumarea, pe baza informațiilor explicite și implicite, a unor pasaje din diverse tipuri detexte
orale narative, monologate și dialogate
1.2. Prezentarea unor informații, idei, sentimente și puncte de vedere în texte orale, participând
ladiscuții pe diverse teme sau pornind de la textele citate/ascultate
1.3. Adecvarea comunicării nonverbale și paraverbale la o situație dată, evidențiind ideile șiatitudinile,
ân situații de comunicare față-în-față sau mediată
2.1. Corelarea informațiilor explicite și implicite din texte literare și nonliterare, continue,discontinue și
multimodale
3.3. Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare
4.5. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și competența lingvistică în procesul deînvățare
pe tot parcursul vieții
Obiective operaționale:
O1- definească dialogul;
O2 - identifice rolul dialogului în textele literare;
O3 - transforme vorbirea directă în cea indirectă;
O4 - își exprime adecvat emoțiile;

Metode și procedee didactice: conversația euristică, exercițiul, explicația.

Formă de organizare a activității: frontală, individuală, pe grupe
1. Moment organizatoric -Se creează o atmosferă potrivită desfășurării lecției, se notează absențele, iar
elevii vor pregăti materialele necesare desfășurării lecției
2. Captarea atenției -În calitate de profesor, voi explica elevilor exercițiul prin care se vor actualiza
cunoștințele anterioare cu privirela comunicarea orală. Prin Brainstorming, elevii vor nota la tablă
primul cuvânt care le vine în minte despre dialog.
3. Enunțarea competențelor -Voi scrie subiectul lecției pe tablă: Comunicarea orală-Dialogul. Voi
anunța reperele lecției: definiție, trăsături, transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă.
4. Desfăşurarea activităţii -Voi formula o definiție a dialogului și voi identifica caracteristicile acestuia
într-un textliterar. După această parte teoretică, îi voi invita pe elevi să lucreze în echipe decâte doi și
să creezeun scurt dialog, de șase replici. Dialogul trebuie să aibă legătură cu imaginea din fișa de lucru.
5. Reactualizarea cunostintelor - Voi împărți elevii în trei grupe. Reprezentantul rândului din care face
parte va extrage un bilețel care va avea scris pe el o temă de dialog, fiecare elev având sarcina să spună
câte o replică corectă și coerentă pentru a realiza dialogul. Voi face aprecieri verbale, iar la final, elevii
vor primi un premiu.
6. Prezentarea sarcinilor de invatare si dirijarea invatarii- La sfârșitul orei, anunț tema pentru acasă:
exercițiile rămase de pe fișa de lucru
Mijloace și materiale didactice: mijloace și materiale didactice: fişe de lucru, scheme, planse, tabla,
caietele elevilor, imagini ilustrative .

6.
Clasa: a V-a
Unitatea de învățământ: Școala gimnazială
Profesor: -
Disciplina de studiu: Limba și literatura română
Aria curriculară: Limă și comunicare
Subiectul lecției: Redactarea rezumatului. „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă
Competențe specifice:
3. Rezumarea textelor literare şi nonliterare.
3.1. Rezumarea unui text narativ, în limita a 75 de cuvinte
Obiective operaționale:
O1 – să recunoască elementele de detaliu din fragmentul de text;
O2 – să stabilească transformările specifice unei rezumări;
O3– să distingă rigorile de redactare a unui rezumat;
O4 –să producă, în baza textului, o expunere rezumativă a acţiunilor.

Metode și procedee didactice: conversaţia, observaţia, exerciţiul, munca independentă, învăţarea prin
descoperire
Formă de organizare a activității: în grup; frontală; în perechi; individuală.
1.Propune spre audiere o secvenţă din ecranizarea romanului „Amintiri din copilărie”de Ion Creangă,
atenţionîndu-i pe elevi asupra necesităţii de a recunoaşte pasajul şi eroii participanţi la acţiune.
2.Propune elevilor să-şi amintească etapele de pregătire a rezumatului.
3.Propune să aleagă în perechi rezumatul mai bun.
4.Se completează posterul cu altă regulă a rezumării descoperită.
5.Propune să găsească echivalentul din text pentru rezumatul care începe cu „Văzînd-o pe mătuşa sub cireş...”

Mijloace și materiale didactice: : tabla, cretă colorată, imagini, obiecte-simbolice

5. Itemi
1. Itemi obiectivi
a) cu alegere duală
exemplu nr. 1: În enunţul „În mitologia romană”, muzele purtau numele de
Camene., cuvântul subliniat este atribut exprimat prin...
a) substantiv.
b) adjectiv.
exemplu nr. 2: Răspunde oral dacă numeralul din propoziția aveam doi copii
are funcţia sintactică de...
 a) subiect. b) atribut.
exemplu nr. 3: Este George Bacovia autorul poeziei „Plumb”?
a) Da
b) Nu

b) cu alegere multiplă
exemplu nr. 1: Notează în dreptul enunțurilor, rescrise pe caiet, A (adevărat)
sau F (fals).
a) Sinonimul pentru cuvântul înăuntru din text este departe.
b) O pereche de antonime din text este: intram – ieșeam.
c) Alcătuiește câmpul lexical al jucăriilor pe care le vedea fetiţa în magazin.
exemplu nr. 2: Scrie, în caiet, A (adevărat) sau F (fals) în dreptul numărului
fiecăruia dintre următoarele enunțuri:
I. Elevul a respectat cerințele exercițiului.
II. Elevul și-a făcut un plan riguros al compunerii.
III. Elevul a scris întâi pe ciornă compunerea.
IV. Compunerea are toate cele trei părți: introducere, cuprins și încheiere.
V. Fiecare parte a compunerii este scrisă cu alineat.
exemplu nr. 3: În propoziţia „De când știu eu”, subiectul este exprimat
prin...:
a) substantiv comun. b) pronume personal. c) verb.

c) de tip pereche sau de asociere

exemplu 1: Realizați corespondența dintre cele 2 coloane:
A B
1. substantiv a. el
2. adjectiv b. cântă
3. verb c. frumos
 4. pronume d. frumosul
e. iar
exemplu 2: Realizați corespondența dintre cele 2 coloane:
A B
1. epitet a. strălucitor ca un soare
2. comparație b. pisica a zâmbit
3. personificare c. stele zburătoare
d. copil ascultător
exemplu 3: Stabileste corespondenta intre cele doua coloane, avand in
vedere functia sintactica a cuvantului subliniat:
A B
-Ioana este PRIETENA mea. a. atribut
-Daca termini temele, mergem LA PLIMBARE. b. subiect
-ANDREI isi pregateste lecturile de vacanta. c. complement
-Vom face O CALATORIE vara aceasta. d. nume predicativ
-Vacanta DE VARA o voi petrece la bunici. e. compl. circ. Loc

2. Itemi semiobiectivi
a) Cu răspuns scurt
Exemplu 1: Precizați personajul principal al operei “Moara cu noroc” de
Ioan Slavici.
Exemplu 2: Cine este autorul operei „Ultima noapte de dragoste, întâia
noapte de război”?
Exemplu 3: Precizează a cărui curent literar aparține poezia „Plumb” de
George Bacovia.

b) De completare
Exemplu 1: Completează, în caiet, enunțurile următoare, cu informațiile
din text:
a) Pinguinii reprezintă o specie de .... .
 b) Aceștia trăiesc doar în ...., unde se regăsesc .... rase.
c) Cea mai răspândită rasă este .... .
Exemplu 2: Completează, pe caiet, următoarele enunțuri cu informații
ce reies din text:
a) Pe covorul din odaia lui Dănuț doarme .... .
b) Motivele amânării somnului sunt .... .
c) Doamna Deleanu verifică dacă Dănuț .... .
d) Monica și Olguța acceptă să-i ofere și lui Dănuț .... .
Exemplu 3: Completează următoarele enunțuri pentru a fi adevărate:
3 O propoziţie simplă poate avea doar .... .
3 O propoziţie dezvoltată este formată din .... .
c) Întrebări structurate
Exemplu 1: Lucrați în echipă! Discută cu alți doi colegi și stabiliți
împreună răspunsurile la întrebările următoare:
Ce informație a vrut să transmită vorbitorul? Ce informație a reținut
ascultătorul?
Exemplu 2: Formulați în scris răspunsuri la următoarele întrebări din text:
De ce numai pădurea știe să asculte dorurile copilului?
De ce adultul care duce dorul copilăriei nu ar mai putea înțelege
cuvintele pădurii?
Ce răspuns ați oferi voi la întrebarea din finalul poeziei?
Exemplu 3: Recitiți textul și răspundeți la următoarele întrebări: De ce
crezi că poetul aseamănă pădurea cu o ființă umană?
Ce sentiment față de natură este subliniat astfel?

3. Itemi subiectivi
a) Rezolvarea de probleme
Exemplu 1: Alcatuiti textul unei invitatii adresate primarului localitatii in
care domiciliati pentru a participa la festivitatea deschiderii anului de
invatamant in scoala voastra. Utilizati cat mai multe verbe la timpul
viitor.
Exemplu 2: Formați grupe de câte șase elevi și imaginați-vă o planetă
 mică pe care v-ar plăcea să trăiți. Alegeți împreună:
3 șase componente – forme de relief, plante, animale;
3 o culoare;
3 un nume.
În funcție de abilitățile fiecăruia, vă veți împărți în trei creativi și trei
raționali și veți prezenta planeta în fața clasei:
3 raționalii vor face o prezentare precisă, folosind doar detalii exacte, fără
a-și exprima sentimentele;
3 creativii vor face o prezentare expresivă, în care vor include comparații
și personificări, exprimându-și sentimentele.
Exemplu 3: Imaginați diferite situații de comunicare între doi prieteni
inspirate de obiectul desenat în prima coloană. Construiți scurte dialoguri
(2-4 replici), ținând cont de perechea de replici indicată în a doua
coloană.
b) De tip eseu
Exemplu 1: Scrie un text narativ nonliterar, de 80-100 de cuvinte, în care
să prezinți o întâmplare petrecută în școala ta.
Exemplu 2: Alcatuiti un eseu cu titlul “Vara”.
Exemplu 3: Alcatuieste o scurta compunere cu titlul “Cel mai bun
prieten”.