2011

Universitatea Tehnică
”Gheorghe Asachi” din
Iași

Inginerie Economică
Industrială

[COASEREA MATERIALELOR
TEXTILE]
Coaserea materialelor textile

5.1.Clasificarea cusăturilor
Conform ISO 4915-1981 „Textiles – Stitch types – Classification and
terminology”, cusătura este definită ca fiind unitatea structurală rezultată prin
intrabuclarea (figura 5.1-a), interbuclarea (figura 5.1-b) sau împletirea (figura 5.1-
c) unuia / mai multor fire sau bucle ale firului / firelor, în profunzimea sau pe
suprafaţa materialului.

a b c
Fig.5.1 – Principii de formare a cusăturilor

Criterii de clasificare a cusăturilor:

1. După principiul de formare:
- cusături de suveică realizate pe principiul împletirii (5.1-c) a două
sisteme de fire. Prezintă ca o caracteristică principală
inextensibilitatea, motiv pentru care mai sunt denumite şi cusături
rigide.
- cusături în lanţ realizate pe principiile intrabuclării (5.1-a) sau
interbuclării (5.1-b) unuia sau mai multor sisteme de fire. Prezintă ca
o caracteristică principală extensibilitatea, motiv pentru care mai
sunt denumite şi cusături elastice.
2. După modul de realizare:
- cusături realizate manual;
- cusături realizate mecanic.
3. După clasa cusăturii:
- Clasa 100 – cusături în lanţ formate din unul sau mai multe fire pe
principiul intrabuclării.
- Clasa 200 – cusături realizate dintr-un fir pe principiul cusăturilor
manuale.
- Clasa 300 – cusături de suveică realizate din două sau mai multe
sisteme de fire pe principiul împletirii.
- Clasa 400 – cusături în lanţ realizate din două sau mai multe
sisteme de fire pe principiul interbuclării.
- Clasa 500 – cusături de surfilare realizate din unul sau mai multe
sisteme de fire pe principiile intrabuclării şi interbuclării.
Caracteristica principală este evoluţia firelor peste marginea
materialului.
- Clasa 600 – cusături de acoperire realizate din trei sau mai multe
sisteme de fire pe principiul interbuclării. Caracteristica principală
este acoperirea materialului pe ambele feţe ale cusăturii.

2
 Deşi standardul enunţat anterior nu prevede, literatura de specialitate
menţionează şi clasele 700 (cusătura elastică ornamentală) şi 800 (cusături
combinate).

Parametrii structurali ai cusăturilor sunt:

 Pasul cusăturii (P) – distanţa între două împunsături succesive, măsurată
pe direcţia de coasere. Cunoscîndu-se lungimea pasului se poate
determina desimea de coasere (paşi/cm).
 Grosimea cusăturii (G) – echivalentă cu grosimea straturilor pe care
evoluează sistemele de fire.
 Lăţimea cusăturii (T) – distanţa între două împunsături realizate succesiv
sau simultan, mşsurată perpendicular pe direcţia de coasere. Este un
parametru caracteristic pentru cusăturile care se realizează cu minimum
două ace sau cusăturile în zigzag.

5.2.Cusături reprezentative din clasa 100

Cusătura 101 (lănţişor - figura 5.2) este
realizată dintr-un fir alimentat la ac, principiul de
formare fiind intrabuclarea. Bucla formată la ac
datorită pătrunderii în material este preluată de
apucător şi trecută prin bucla formată la următoarea
împunsătură.
Consumul aproximativ de aţă de cusut Fig.5.2 – Cusătura 101
pentru un pas de cusătură 101 se calculează cu
formula:
l101 = 3P + 2G + f ( F ) (5.1)
unde:
P – reprezintă pasul cusăturii, mm;
G – grosimea cusăturii, mm.
F – diametrul firului care se calculează în funcţie de fineţe şi natura
fibroasă, mm.
Domenii de utilizare
Deşirabilitatea accentuată a cusăturii lănţişor limitează domeniul de
utilizare la:
1. realizarea asamblărilor provizorii pentru produsele de îmbrăcăminte
exterioară, caz în care se utilizează cusături cu lungime mare a pasului (8 –
10 mm);
2. asamblarea panourilor din tricot cu margini conturate, realizate din fire
fine.

Principalele domenii de utilizare ale cusăturii 101 rezultă din tabelul 5.1.

3
 Tabel 5.1 – Domenii de utilizare ale cusăturii 101
Nr. Domeniul de Aspectul Codul
Observaţii
crt. utilizare asamblării asamblării
0 1 2 3 4
Această variantă se
recomandă pentru
Fixarea aplicarea întăriturii prin
coasere. Se realizează şi
provizorie a
1. o preformare spaţială a
reperelor de 101-SSab-2 reperelor dacă maşina
întăritură este dotată cu suport
care simuleză forma
spaţială a reperului.
Fixarea Această variantă se
provizorie a utilizează pentru
bizetului sau a preformarea spaţială a
2. terminaţiilor la zonelor de produs înainte
produsele de 101, 301-SSc-4 de tratamentele
îmbrăcăminte umidotermice. Se
exterioară realizează şi o
Fixarea lăţimii preformare spaţială a
gulerului la reperelor dacă maşina
3. produsele de este dotată cu suport
îmbrăcăminte 101-EFa-1 care simuleză forma
exterioară spaţială a reperului

Cusătura 103 (ascunsă - figura 5.3) este

realizată dintr-un fir alimentat la ac, principiul de
formare fiind intrabuclarea. Cusătura 103 este
vizibilă doar pe faţa asamblării deoarece firul
străbate parţial grosimea materialului. Pentru
realizarea acestui mod de srăpungere a Fig.5.3 – Cusătura 103
materialului, organele de coasere prezintă anumite
particularităţi (figura 5.4). Acul curb (1) are
mişcare oscilatorie în plan vertical şi străpunge
straturile de material (2) preformate de către
îndoitorul (3). Bucla formată de către ac în urma
străpungerii materialului este preluată de
apucătorul (4) cu mişcare spaţială şi poziţionată în
a
faţa vîrfului acului pentru realizarea intrabuclării.
Straturile de material (2) sunt deplasate pe direcţia
de coasere cu cîte un pas de cusătură de
transportorul (5) plasat deasupra straturilor.

b
Fig.5.4 – Particularităţi
constructive ale maşinilor de cusut
ascuns

4
 O altă cusătură ascunsă din clasa 100 este
105 (figura 5.5). Particularitatea acestei cusături
constă în existenţa unui punct de împletire a firului
şi pe linia mediană a lăţimii cusăturii.

Domenii de utilizare Fig.5.5 – Cusătura 105

Particularităţile constructive ale maşinilor de
cusut ascuns permit străpungerea parţială a grosimii materialelor care se
asamblează, astfel încît firul din structura cusăturii nu este vizibil decît pe o parte
a asamblării.
Această particularitate a cusăturilor ascunse din clasa 100 este folosită în
industria de confecţii pentru finalizarea terminaţiilor, în diferite variante
tehnologice în funcţie de tipul produselor (căptuşite, necăptuşite), de modul de
fixare a căptuşelii la terminaţie (căptuşeală asamblată prin coasere cu produsul
sau căptuşeală liberă la terminaţie) şi de grosimea materialelor. O analiză
tehnologică a produselor de îmbrăcăminte pune în evidenţă frecvenţa mare de
utilizare a cusăturilor 103 şi 105.
Alte domenii de utilizare sunt:
1. asamblarea întăriturilor la produsele de îmbrăcăminte exterioară;
2. realizarea plastroanelor pentru sacouri;
3. fixarea bizetului, a rezervelor de coasere, a căptuşelii.
Principalele domenii de utilizare ale cusăturilor ascunse din clasa 100
rezultă din tabelul 5.2.

Tabel 5.2 – Domenii de utilizare ale cusăturilor ascunse din clasa 100
Nr. Domeniul de Aspectul Codul
Observaţii
crt. utilizare asamblării asamblării
0 1 2 3 4
Finalizarea Raportul punctelor
terminaţiilor la de ancorare în
produsele 103-EFa-1 semifabricat poate
1. necăptuşite (rochii, fi 1:1, 2:1 sau 3:1 în
fuste, pantaloni) cu o funcţie de
cusătură vizibilă pe o caracteristicile
parte. 103-EFa-1 materialului.

Tabel 5.2 – Continuare

0 1 2 3 4

1
103-EFb-1

Se poate utiliza şi în
cazul produselor
căptuşite pentru
Finalizarea 105-EFa-1 fixarea rezervelor de
2. terminaţiilor cu o coasere.
cusătură invizibilă Se utilizează
dispozitiv de
105-EFB-1 alimentare a
straturilor desfăcute.

5
 301,103-FEc-
Finalizarea 2 Se realizează după
3. terminaţiilor asmblarea căptuşelii cu
produselor căptuşite. produsul.
301,103-SSc-
2

Se utilizeză dispozitiv
Realizarea beteliilor de preformare a
103-EFa-1
4. şi cordoanelor la cordonului şi de
fuste, pantaloni. alimentare a benzii de
întărire.
103-EFj-1

Fixarea lăţimii 301,105-SSc-

Se poate utiliza în
bizetului pentru 2
cazul produselor
5. produse de
căptuşite sau
îmbrăcăminte
necăptuşite.
exterioară.

Tabel 5.2 – Continuare

0 1 2 3 4
Variantă
tehnologică utilizată
Realizarea pentru produsele
plastronului de serie mică sau
6. (îmbrăcăminte unicate. Se asigură
exterioară pentru 103-SSv-3 o flexibilitate mai
bărbaţi) bună a
subansamblului de
întărire.
Variantă
tehnologică utilizată
pentru produsele
de serie mică sau
Aplicarea întăriturilor unicate. Se asigură
7.
pe suprafaţă. 103-SSv-3 o flexibilitate mai
bună a reperelor şi
o valoare de
prezentare
superioară.
Variantă
Aplicarea benzii pe tehnologică utilizată
linia de răsfrângere a pentru produsele
reverului la faţa de serie mică sau
8. produselor de unicate. Se asigură
îmbrăcăminte 103-LSz-1 o rezistenţă
exterioară pentru superioară la
bărbaţi. tratamentele de
întreţinere.
6
 5.3.Cusături reprezentative din clasa 300
Cusătura 301 (de suveică – figura 5.6) prezintă ponderea cea mai mare de
utilizare în confecţionarea produselor din ţesături
datorită similitudinii de comportare
(inextensibilitatea). Inextensibilitatea este datorată
pe de o parte modului de formare prin împletire şi pe
de altă parte plasării punctului de împletire în
profunzimea materialului. Se utilizează frecvent şi Fig.5.6 – Cusătura 301
cu rol estetic (tighele de garnitură, simple sau
paralele) datorită aspectului identic pe cele două
feţe.
Cusătura 301 se realizează prin
împletirea a două sisteme de fire, unul alimentat
la ac şi al doilea la apucător de pe mosorelul
suveicii. O cusătură corect realizată presupune
plasarea punctului de împletire la jumătatea
a (Tac < Tap)
grosimii straturilor de material ca urmare a
echilibrării tensiunilor de alimentare a celor două
fire.
În cazul tensionării necorespunzătoare a
firelor de la ac şi apucător se obţin cusături
„înşirate” (figura 5.7 – a, b). Dacă varianta (b –
înşirare pe faţa materialului) nu este acceptată
din punct de vedere estetic, varianta (a - înşirare b (Tac > Tap)
pe spatele materialului) este exploatată Fig.5.7 – Tensionare necorespunzătoare
tehnologic pentru obţinerea unor efecte estetice:
 dacă la ac se alimentează aţă cu fineţe mică pentru asigurarea unor efecte
estetice prin tighel, este necesară plasarea punctului de împletire pe
spatele asamblării pentru a nu se evidenţia împunsăturile acului;
 dacă la apucător se alimentează filament elastomer sau fir cu miez elastic
se pot obţine efecte estetice prin încreţirea suprafeţei materialului.
Consumul aproximativ de aţă de cusut pentru un pas de cusătură 301 se
calculează cu formula:
l301 = 2 P + 2G + f ( F ) (5.2)
unde:
P – reprezintă pasul cusăturii, mm;
G – grosimea cusăturii, mm.
F – diametrul aţei, care se calculează în funcţie de fineţe şi natura fibroasă,
mm.
Prin realizarea simultană a 2, 3 sau 4 cusături 301 se obţin cusăturile
paralele care se utilizează cu scop decorativ.

Cusătura 304 (zigzag simplă - figura 5.8)

se obţine pe acelaşi principiu ca şi cusătura 301
cu deosebirea că acul execută o mişcare pe
direcţie transversală (perpendicular pe direcţia de
coasere). Specific cusăturilor zigzag este
parametrul structural (A) definit ca lungimea
segmentului de cusătură, măsurat între două Fig.5.8 – Cusătura 304
împunsături succesive pe direcţia de evoluţie a
7
firului.
Consumul aproximativ de aţă de cusut pentru un pas de cusătură 304 se
calculează cu formula:
l304 = 2 A + 2G + f ( F ) = 2 P 2 + T 2 + f ( F ) (5.3)
unde:
P – reprezintă pasul cusăturii, mm;
G – grosimea cusăturii, mm;
T – lăţimea cusăturii, mm;
F – diametrul aţei, care se calculează în funcţie de fineţe şi natura fibroasă,
mm.

Cusătura 308 (zigzag dublă – figura 5.9) se

realizează pe acelaşi principiu ca şi cusătura 304
cu deosebirea că acul execută două deplasări
laterale succesive, astfel încît un segment (A) este
compus din două segmente de lungime (A 1 ).

Cusăturile 321 – 327 (zigzag complexe –

figura 5.10) se obţin prin combinarea deplasării Fig.5.9 – Cusătura 308
laterale de amplitunine variabilă a acului cu deplasarea transportorului. Elementul
structural este raportul de desen compus din mai multe segmente de lungimi
diferite.

Domenii de utilizare
Cîteva domenii de utilizare reprezentative ale cusăturilor de suveică
(simple şi zigzag) sunt prezentate în tabelul 5.3.

321 322 323 324 325 326 327

Fig.5.10 – Cusături zigzag complexe

Tabel 5.3 – Domenii de utilizare ale cusăturilor de suveică

Nr. Domeniul de Aspectul Codul
Observaţii
crt. utilizare asamblării asamblării
0 1 2 3 4
În funcţie de tipul
Asamblarea produsului (căptuşit,
1. produselor din necăptuşit) marginile
ţesături. reperelor pot fi
surfilate.
Asamblarea reperelor 301-SSa-1 Se realizează
constituite din faţă şi
2. simultan şi tăierea
dos (maşini de cusut
rezervelor de coasere
şi corectat)
8
 Se pot utiliza una,
două sau trei cusături
paralele. Se
Asamblarea pe linia
realizează în
3. interioară / exterioară
prealabil asamblarea
la pantalonii sport 301, 802- straturilor cu o
LSb-3 cusătură combinată
(401, 504).
Este necesară
utilizarea
dispozitivelor de
Bordarea reperelor
alimentare /
sau subansamblelor
preformare a benzii.
4. cu benzi cu margini
Se poate utiliza şi
nefinisate (croite pe 301-BSc-1 pentru bordarea mai
bié)
multor straturi
asamblate în
prealabil.

Tabel 5.3 - Continuare

0 1 2 3 4
Această variantă se
Realizarea utilizează pentru
cusăturilor de fixarea dosului la
5. aplatizare a reperele din două
rezervelor de 301-LSak-2 straturi, în absenţa
coasere tighelului vizibil pe
faţă.
Se pot realiza max.4
tighele paralele. În
cazul cusăturilor
Realizarea paralele, dacă traseul
6. tighelelor de de coasere este linie
garnitură 301-SSe-2 frîntă se impune
folosirea maşinilor de
cusut cu ace
escamotabile.
De utilizează pentru
materiale cu grosime
Asamblarea mare. Pentru
7. straturilor în 3 acoperirea marginilor
prelungire 04–FSa-1 se recomandă
coaserea cu pas mic
(1,5 mm).
Cusătura prezintă
desime mare de
coasere. Aţa se
Obţinerea
adaptează la efectul
8. broderiilor prin
estetic proiectat (aţă
aplicare 304-SSau-2 de brodat, culoare
contrast, fir de efect
etc.).
Cusătura 308 este
Asamblarea consacrată pentru
reperelor realizarea produselor
9. 308-LSa-1
produselor de de corsetărie. Se
corsetărie. utilizează pentru
asamblarea

9
 reperelor, aplicarea
benzilor elastice cu
margini finisate, a
elementelor de
susţinere etc.

Tabel 5.3 - Continuare

0 1 2 3 4
Raportul de desen
Realizarea
depinde de sistemul
cusăturilor
de comandă al
10. decorative (pe 326-OSa-1
maşinii de cusut
marginea sau
zigzag (mecanic prin
suprafaţa reperelor)
camă sau electronic).

5.4.Cusături reprezentative din clasa 400

Clasa 400 este constituită din cusături în lanţ realizate prin interbuclarea a
cel puţin două sisteme de fire alimentate la unul sau mai multe ace şi un
apucător. Un caz particular îl constituie cusătura 408 obţinută din două cusături
401 paralele între care evoluează un fir de depunere dispus pe faţa materialului.
Cusăturile care se realizează cu cel puţin două ace se numesc de acoperire
datorită evoluţiei firului de la apucător. Spre deosebire de cusăturile din clasa 600
cunoscute sub denumirea de „cusături de acoperire”, cusăturile din din clasa 400
asigură acoperirea materialului pe o singură parte.
Cusătura 401 (lanţ cu două fire – figura
5.11) se realizează prin interbuclarea firului de la
ac cu firul de la apucător, alimentat continuu.
Proprietăţile acestei cusături asigură un
domeniu larg de utilizare, comparabil cu al
cusăturii 301. În comparaţie cu aceasta, cusătura
Fig.5.11 – Cusătura 401
401 are următoarele avantaje:
 extensibilitatea;
 rezistenţa la tracţiune mai mare datorată pe de o parte structurii elastice şi
pe de altă parte numărului mai mare de segmente de fir care traversează
un pas;
 alimentarea continuă a firului de la apucător asigură productivitatea mai
mare a maşinilor de cusut în lanţ;
 soluţiile constructive utilizate pentru mecanismele maşinilor de cusut în lanţ
permit realizarea unui număr mare de cusături paralele.
Dezavantajul cusăturii 401 faţă de 301 este aspectul diferit pe cele două
feţe ale asamblării, fapt care nu permite utilizarea pentru tighele de garnitură. Un
alt dezavantaj îl constituie consumul mai mare de aţă de cusut datorită evoluţiei
firului de la apucător.

10
 Pentru realizarea evoluţiei firului de la apucător (2 – figura 5.12), acesta
excută o mişcare spaţială, compusă dintr-o deplasare prin spatele acului (1 –
figura 5.12.a) şi una prin faţa acului (figura 5.12.b).
Consumul aproximativ de aţă de cusut pentru un pas de cusătură 401 se
calculează cu formula:
l 401 = 4 P + 2G + f ( F )
(5.4)
unde:
P – reprezintă pasul cusăturii, mm;
G – grosimea cusăturii, mm;
F – diametrul aţei, care se calculează
în funcţie de fineţe şi natura fibroasă, mm.

Domenii de utilizare a b
Proprietăţile cusăturilor în lanţ cu două Fig.5.12 – Poziţia relativă ac - apucător
fire (elasticitate şi reyistenţă la tracţiune) şi
productivitatea maşinilor de cusut în lanţ cu două fire sunt valorificate în domeniul
confecţiilor din ţesături şi tricoturi, domeniul de utilizare fiind practic nelimitat.
O analiză a domeniilor de utilizare pune în evidenţă diversitatea foarte
mare a cusăturilor paralele.
Se consideră reprezentativă folosirea cusăturilor în lanţ din două fire
pentru:
 asamblarea produselor de îmbrăcăminte din ţesături tip Denim;
 aplicarea mînecii, realizarea asamblării pe linia laterală la cămăşi;
 realizarea închiderilor la cămăşi, aplicarea beteliei la pantalonii tip sport;
 realizarea unor operaţii pentru confecţionarea pantalonilor clasici pentru
bărbaţi (aplicarea contrarefiletului pe pungă, aplicarea fermoarului pe şliţul
stîng, închiderea pungii buzunarului etc.);
 asamblarea produselor din tricot realizate din panouri conturate;
 aplicarea elasticului la terminaţia superioară a produselor cu sprijin în
talie, inclusiv articole de lenjerie;
 finalizarea terminaţiilor prin bordare.
Cele mai frecvente aplicaţii ale cusăturii 401 sunt prezentate în tabelul 5.4.

Tabel 5.4 – Domenii de utilizare ale cusăturii 401

Nr. Domeniul de Aspectul Codul
Observaţii
crt. utilizare asamblării asamblării
0 1 2 3 4
Asamblarea
produselor din tricot
Marginile reperelor sunt
1. realizate din panouri
finisate
conturate sau
semiconturate.
Asamblarea
reperelor constituite 401-SSa-1
Se realizează simultan
din faţă şi dos
2. şi tăierea rezervelor de
(maşini automate
coasere
pentru coaserea
reperelor mici)

11
 Aplicarea
Se utilizează dispozitiv
contrarefiletului pe
pentru alimentarea
3. punga de buzunar
contrarefiletului cu
(pantaloni clasici 401-LSd-1 marginea îndoită
pentru bărbaţi)
Asamblarea
pantalonilor pentru Distanţa între ace aste
4.
bărbaţi pe linia de de 0,4mm
simetrie a spatelui 401-SSa-2

Distanţa dintre ace este

Aplicarea corelată cu lăţimea
fermoarului cu fermoarului, sunt
5. lungime limitată necesare: picioruş de
(detaşabil sau presare modificat şi
nedetaşabil) dispozitiv de bordare
(ultima variantă)

Tabel 5.4 - Continuare

0 1 2 3 4
Aplicarea Se utilizează în cazul
fermoarului la şliţul fermoarului alimentat
6. stâng (pantaloni 401-SSau- din rolă. Este necesar
clasici pentru 2 picioruş de presare
bărbaţi) special
Se pot utiliza una, două
Asamblarea pe linia sau trei cusături
interioară / paralele. Este necesar
7.
exterioară la dispozitiv de
401-LSc-2
pantalonii sport preformare / alimentare
a straturilor.

401-BSb-2

401-BSc-2 Este necesară

Realizarea beteliilor
utilizarea dispozitivelor
la pantaloni tip
de alimentare /
sport, de protecţie,
8. preformare a beteliei
fuste. realizarea
sau fentei. Se utilizează
fentelor croite
picioruş de presare
separat. 401-BSh-4
compensator.

401-LSk-2

401-LSg-2

12
 Aplicarea benzilor Este necesar un
401-LSp-2
cu margini finisate dispozitiv de alimentare
11.
la produsele din a benzii, eventual cuţit
tricot. pentru tăierea acesteia.
401-LSaa-
3
Tabel 5.4 - Continuare
0 1 2 3 4

401-EFb-2
Este necesară
Realizarea fentelor utilizarea dispozitivelor
la cămăşi, bluze, de alimentare /
9.
prin îndoirea preformare a fentei. Se
reperului faţă. 401-EFg-2 utilizează maşini pentru
cusături paralele.

401-EFk-2

Maşinile sunt dotate cu

Închiderea pungilor
un cuţit pentru tăierea
de buzunar la 401-BSd-2
marginilor înainte de
produsele
10. asamblare. Bordarea
necăptuşite (fuste,
se realizează simultan
pantaloni, jachete
cu asamblarea
etc.)
straturilor.
401-BSe-2

Aplicarea benzilor Este necesar un

401-LSp-2
cu margini finisate dispozitiv de alimentare
11.
la produsele din a benzii, eventual cuţit
tricot. pentru tăierea acesteia.
401-LSaa-
3
Aplicarea benzilor Este necesar un
cu margini finisate dispozitiv de alimentare
12. la produsele din / preformare a benzii,
tricot (lenjerie, 401-LSz-3 eventual cuţit pentru
corsetărie) tăierea acesteia.
Se obţin pe maşini
pentru cusături
401-LSar- paralele, cu număr
Aplicarea benzilor 10 mare de ace (9-12). În
13. decorative la funcţie de scopul
produsele tip sport. tehnologic sunt dotate
cu dispozitiv de
401-SSat-8 alimentare/ preformare
a benzii (benzilor).

13

0 1 2 3
Finisarea marginilor
prin bordare cu
14. benzi cu margini
finisate (produse de
lenjerie).
Tabel 5.4 - Continuare
4
Este necesar un
dispozitiv de alimentare
/ preformare a benzii. În
funcţie de scopul
tehnologic, maşinile
401-BSa-1 sunt dotate cu un cuţit
pentru tăierea
marginilor înainte de
asamblare

Finisarea marginilor 401-BSb-1

prin bordare cu
15. benzi cu margini
nefinisate sau
finisate parţial.
401-BSc-1

Maşinile de aplicat
elastic sunt dotate cu
401-SSr-4 transportor special tip
cilindru profilat. Se pot
alimenta şi mai multe
401-EFa-3 benzi elastice în
paralelsau benzi
elastice şi şnur. Unele
Aplicarea benzilor
variante tehnologice
16. elastice la 401-EFb-4 impun utilizarea unui
produsele tip sport.
dispozitiv de
alimentare/ preformare
a marginii reperului. În
401-LSj-2 cazul aplicării
elasticului pe contur
închis, cu perimetru
mic, se utilizează
401-LSm-2
maşini cu braţ cilindric.

Un domeniu special de utilizare îl reprezintă asamblarea ochi cu ochi a

tricoturilor (aplicarea garniturilor la produsele de îmbrăcăminte exterioară) pe
maşini de cusut în lanţ cu fontură. Panourile şi garniturile sunt tricotate pe
maşini rectilinii de aceeaşi fineţe.
Variantele tehnologice de asamblare sunt determinate de varianta de
tricotare a garniturilor, din acest punct de vedere fiind puse în evidenţă
următoarele cazuri:
 repere tricotate după contur;
 repere cu margini finisate prin surfilare;
 garnitură cu margini nefinisate sau cu o singură margine finisată;
 garnitură cu ambele margini finisate asamblată prin bordare la corpul
produsului;
 garnitură cu ambele margini finisate asamblată în prelungirea corpului
produsului prin suprapunerea marginilor;

14
  garnitură cu ambele margini finisate şi tricot tubular în zona de asamblare
la corpul produsului.
Aplicaţiile menţionate sunt reprezentate în tabelul 5.5.

Tabel 5.5 – Utilizarea cusăturii 401 pentru asamblarea ochi cu ochi

Nr. Domeniul de Aspectul Codul
Observaţii
crt. utilizare asamblării asamblării
Asamblarea garniturii
Marginea panoului
cu margini finisate
1. poate fi finisată prin
(margine vizibilă a 401-LSa-1
tricotare sau surfilare.
reperului).
Asamblarea garniturii
Garnitura este finalizată
cu margini finisate
2. cu tricot tubular în zona
(margine invizibilă a
de asamblare.
reperului).
Garnitura are ambele
margini finisate prin
401-BSa-1 tricotare.

Asamblarea garniturii
3.
prin bordarea
marginii produsului. 401-BSb-1 Garnitura are ambele
margini nefinisate sau
parţial finisate.

401-BSc-1

Cusăturile de acoperire din clasa 400 prezintă caracteristic faptul că

realizează acoperirea materialului pe o singură parte, fie prin firul de la apucător,
fie printr-un fir de depunere superior. Cusăturile de acoperire din clasa 400 sunt
realizate în următoarele variante:
 cu două ace şi un apucător (cusături din trei fire - 402, 405, 406);
 cu trei ace şi un apucător (cusături din patru fire - 403, 407);
 cu patru ace şi un apucător (cusătura din cinci fire – 410);
 cu două ace, două apucătoare şi un depunător (cusătura din cinci fire –
408).

Cusătura 406 (de acoperire din trei fire –

figura 5.13) finisează marginile materialului prin
acoperirea cu firul de la apucător, fapt care
asigură o specificitate a domeniului de utilizare. Se
realizează din două fire alimentate la cele două
ace şi un fir la apucător. Fig.5.13 – Cusătura 406
Mecanismele de acţionare ale acelor (1, 2 –
figura 5.14) şi apucătorului (3) sunt asemănătoare
cu ale maşinii de cusut în lanţ cu două fire,
apucătorul executînd acelaţi tip de mişcare. Acele
(1, 2) sunt montate în tija port – ac la înălţimi
diferite pentru a permite interbuclarea firelor
alimentate cu firul de la apucător.

15
Fig.5.14 – Poziţia relativă ace -
apucător
 Consumul aproximativ de aţă de cusut pentru un pas de cusătură 406 se
calculează cu formula:
l 406 = 6 P + 4G + T + P 2 + T 2 + f ( F ) (5.5)
unde:
P – reprezintă pasul cusăturii, mm;
G – grosimea cusăturii, mm;
T – lăţimea cusăturii, mm;
F – diametrul aţei, care se calculează în funcţie de fineţe şi natura fibroasă,
mm.

Cusătura 407 (de acoperire din patru fire –

figura 5.15) este realizată pe acelaşi principiu ca şi
cusătura 406 cu deosebirea că există trei fire
alimentate la ace. Capacitatea de acoperire a
acestei cusături este mai mare, se utilizează
frecvent pentru confecţionarea produselor din
tricot de grosime medie şi mare. Fig.5.15 – Cusătura 407

Consumul aproximativ de aţă de cusut pentru un pas de cusătură 407 se

calculează cu formula:
2
T 
l 407 = 8P + 6G + T + 2 P +   + f ( F )
2
(5.6)
2
unde:
P – reprezintă pasul cusăturii, mm;
G – grosimea cusăturii, mm;
T – lăţimea cusăturii, mm;
F – diametrul aţei, care se calculează în funcţie de fineţe şi natura fibroasă,
mm.

Cusătura 408 (figura 5.15) este, aşa cum

s-a prezentat anterior, o excepţie în cadrul clasei
400 datorită prezenţei firului de depunere specific
cusăturilor din clasa 600. În principiu se realizează
pe baza a două cusături 401 paralele puse în
legătură prin firul de depunere care evoluează pe
faţa cusăturii. Fig.5.15 – Cusătura 408

Consumul aproximativ de aţă de cusut pentru un pas de cusătură 408 se

calculează cu formula:
l 408 = 2l 401 + T + P 2 + T 2 + f ( F ) =
(5.7)
= 8 P + 4G + T + P 2 + T 2 + f ( F )
unde:
P – reprezintă pasul cusăturii, mm;
G – grosimea cusăturii, mm;
T – lăţimea cusăturii, mm;
F – diametrul aţei, care se calculează în funcţie de fineţe şi natura fibroasă,
mm.

16
 Domenii de utilizare
Evoluţia specifică a firelor în cazul cusăturilor de acoperire le conferă un
grad mare de compactitate pentru aspectul spate, fapt care recomandă utilizarea
acestora pentru asamblarea şi finisarea simultană a marginilor reperelor. Datorită
poziţionării dificile a marginii nefinisate a reperului sub firul de la apucîtor, maşinile
moderne sunt dotate cu un cuţit pentru tăierea surplusului rezervei.
Prin adaptarea dispozitivelor în concordanţă cu scopul tehnologic se
realizează o diversitate mare de operaţii, dintre care reprezentative se consideră:
 finisarea terminaţiilor prin îndoirea simplă a marginilor reperelor;
 finisarea terminaţiilor prin bordarea cu benzi cu margini finisate sau
nefinisate;
 aplicarea benzilor elastice la produsele de lenjerie sau a celor tip sport;
 aplicarea benzilor decorative elastice sau din dantelă la terminaţia
produselor de lenjerie pentru femei;
 aplatizarea asamblărilor cu scop estetic (cusături paralele vizibile ) sau
funcţional (acoperirea rezervelor nefinisate);
 realizarea găicilor pentru fuste, pantaloni (există maşini specializate, cu
adaptări constructive, pentru acest scop tehnologic);
 aplicarea contrarefiletului pe punga de buzunar pentru pantalonii clasici
pentru bărbaţi.
Cele mai frecvente aplicaţii sunt prezentate în tabelul 5.6.

Tabel 5.6 - Domenii de utilizare ale cusăturilor de acoperire (400)

Nr. Domeniul de Aspectul Codul
Observaţii
crt. utilizare asamblării asamblării
0 1 2 3 4
Aplicarea elasticului
Elasticul este aplicat în
1. la terminaţia 406,504-EFa- prealabil prin surfilare.
produselor din tricot. 3
Prin combinarea
cusăturilor 401 şi 406.
Aplicarea benzilor
Banda elastică poate fi
2. elastice la produsele
unică sau se pot
tip sport 401,406-SSr-5
alimenta max.4 benzi
individuale.
Într-o primă fază se
încheie elasticul,
Inserarea elasticului
inserarea se realizează
3. la produsele de
pe contur închis. Se
lenjerie sau tip sport 406-EFa-2
utilizează maşini cu braţ
cilindric.
Banda elastică poate
avea marginile finisate
Aplicarea benzilor 406-BSa-2 (pasmanterie, dantelă
4. elastice la produsele elastică). Se utilizează
de lenjerie. dispozitiv pentru
alimentarea /
407-BSb-3 preformarea elasticului.

17
 407-BSb-3
Realizarea tivurilor la
produsele din tricot
5. -
(terminaţie inferioară,
406-EFa-2
mâneci)
Este necesar
Aplicarea garniturilor dispozitiv de
patent la produsele alimentare /
6.
de îmbrăcăminte preformare a benzii şi
exterioară din tricot. 406-BSb-2 cuţit pentru tăierea
acesteia.

Tabel 5.6 - Continuare

0 1 2 3 4
Aplatizarea
Asamblarea straturilor
asmblărilor pe linia
se realizează în
7. umărului, răscroiala
401,406- prealabil cu o cusătură
mînecii, răscroiala
SSh-3 401 sau 504
gîtului etc.

Este necesar
dispozitiv de
Realizarea şliţului la
alimentare /
8. produsele de lenjerie
preformare a benzii şi
pentru bărbaţi (slip).
cuţit pentru tăierea
acesteia.

Maşinile sunt
specializate, fiind
dotate cu dispozitiv de
Realizarea găicilor 4006-EFh-2 tăiere, alimentare şi
9. pentru pantaloni şi
preformare a găicilor.
fuste
Se realizează inclusiv
tăierea la dimensiuni a
406-EFj-2 găicii.
Aplicarea
contrarefiletului pe
10 Este varianta cel mai
punga de buzunar
. frecvent utilizată
(pantaloni clasici 408-SSa-2
pentru bărbaţi).

Pentru accentuarea
Realizarea 402-OSc-2 nervurilor firul de la
11 asamblărilor
apucător se
. decorative (nervuri,
tensionează sau se
cusături în relief etc.)
foloseşte un fir elastic.
406-OSb-2

5.5.Cusături reprezentative din clasa 500

Clasa 500 cuprinde cusături de încheiat – surfilat care au drept
caracteristică evoluţia firelor de coasere peste marginea reperului / reperelor.
Această particularitate structurală are ca efect tehnologic finisarea conturului
reperelor individuale (surfilat) sau asamblarea şi finisarea simultană a mai multor
18
straturi (încheiat – surfilat). Cusăturile se realizează din 1 – 4 fire alimentate la 1
– 2 ace şi 2 – 3 apucătoare. Apucătoarele
maşinilor de încheiat – surfilat pot fi alimentate
cu fir sau nu, după numărul de fire din care este
formată cusătura. Maşinile de încheiat – surfilat
sunt dotate cu un cuţit care realizează tăierea
marginilor înainte de coasere.
Cusătura 501 (figura 5.16) este realizată
prin intrabuclarea firului alimentat la ac. Cele
Fig.5.16 – Cusătura 501
două apucătoare (inferior - 2 şi superior – 3,
figura 5.17) au rolul de preluare şi conducere a
buclei formate de către acul (1) şi nu sunt
alimentate cu fir. Apucătorul inferior asigură
acoperirea materialului pe spatele cusăturii în
timp ce apucătorul superior conduce bucla
pentru acoperirea pe faţă.
Cusătura 501 este consacrată pentru
asamblarea produselor din blană naturală
(mantouri) sau piele fină (mănuşi), motiv pentru
care se numeşte “cusătură de blănărie”.
Fig.5.17 – Poziţia relativă ac -
Pentru o dispunere teoretică a apucătoare
elementelor structurale, consumul aproximativ
de aţă pentru un pas de cusătură 501 se calculează cu formula:
l501 = P + 4G + 2T + 2 P 2 + T 2 + f ( F ) (5.8)
unde:
P – reprezintă pasul cusăturii, mm;
G – grosimea cusăturii, mm;
T – lăţimea cusăturii (distanţa între marginea
materialului şi linia de coasere), mm;
F – diametrul aţei, care se calculează în funcţie
de fineţe şi natura fibroasă, mm.

Cusăturile 502 (figura 5.18) şi 503 (figura

5.19) sunt realizate din două fire, unul alimentat la ac Fig.5.18 – Cusătura 502
şi al doilea la apucătorul inferior. Diferenţa între cele
două cusături constă în
plasarea punctului de
împletire, pe spatele
cusăturii (502) sau în plan
lateral, pe marginea
straturilor (503).
Fig.5.19 – Cusătura 503
În figura 5.20 este
prezentată poziţia relativă a organelor de coasere
pentru cusătura 503. Apucătorul inferior (2) este
alimentat cu fir şi are funcţia de a asigura trecerea
buclei proprii prin bucla formată la acul (1).
Apucătorul superior (3) are funcţia de a prelua şi
conduce bucla apucătorului inferior (2) pe faţa
materialului, acoperind marginea. În zona de formare
Fig.5.20 – Poziţia relativă ac –
a cusăturii, picioruşul de presare de la maşina de
apucătoare (cusătura 503)
19
încheiat - surfilat prezintă braţul de reţinere a firelor (4) care permite formarea
cusăturii şi în absenţa materialului. Formarea capătului de cusătură în absenţa
materialului (3 - 4 cm) are rolul de a asigura asamblarea pentru evitarea deşirării.
Datorită dispunerii simetrice (pe faţa şi pe spatele straturilor) a punctelor de
împletire, cusătura 502 poate fi utilizată pentru asamblare (rezistenţa îmbinării
este corespunzătoare cu un consum de aţă mai mic decît în cazul cusăturii 504).
Cusătura 503 este utilizată preponderent pentru surfilarea reperelor,
inclusiv pe maşinile automate de surfilat. În combinaţie cu o cusătură 401 se
folosesc pentru asamblarea reperelor produselor necăptuşite, cusătura de
încheiat – surfilat din patru fire astfel rezultată fiind numită „de siguranţă” (safety).
Pentru o dispunere teoretică a elementelor structurale, consumul
aproximativ de aţă pentru un pas de cusătură se calculează cu formula:
l502,503 = 2 P + 4G + 2T + 2 P 2 + T 2 + f ( F ) (5.9)
unde:
P – reprezintă pasul cusăturii, mm;
G – grosimea cusăturii, mm;
T – lăţimea cusăturii (distanţa între marginea materialului şi linia de
coasere), mm;
F – diametrul aţei, care se calculează în funcţie de fineţe şi natura fibroasă,
mm.

Cusătura 504 (figura 5.21) se utilizează cu

pondere mare în domeniul confecţionării
produselor de îmbrăcăminte din ţesături şi tricoturi,
atît pentru surfilare cît şi pentru asamblare.
Cusătura 504 se formează prin participarea
a trei sisteme de fire: unul alimentat la acul (1 –
Fig.5.21 – Cusătura 504
figura 5.22), firul care acoperă materialul pe spate
este alimentat la apucătorul inferior (2) iar al treilea,
care evoluează pe faţă, la apucătorul superior (3).
Braţul de reţinere (4) are rol de susţinere a buclelor
cusăturii în absenţa materialului.
Prin combinarea cusăturilor 504 şi 401
(realizarea simultană) se obţine cusătura de încheiat
– surfilat din cinci fire (safety) cu utilizare frecventă
pentru asamblarea produselor necăptuşite din
ţesături.
Pentru o dispunere teoretică a elementelor
structurale, consumul aproximativ de aţă pentru un
Fig.5.22 – Poziţia relativă ac –
pas de cusătură 504 se calculează cu formula: apucătoare
l504 = 3P + 4G + 2T + 2 P 2 + T 2 + f ( F )
(5.10)
unde:
P – reprezintă pasul cusăturii, mm;
G – grosimea cusăturii, mm;
T – lăţimea cusăturii (distanţa între marginea materialului şi linia de
coasere), mm;
F – diametrul aţei, care se calculează în funcţie de fineţe şi natura fibroasă,
mm.
20
 Domenii de utilizare
Finisarea marginilor poate precede asamblarea (rezervele vor fi dispuse
bilateral) sau se poate poate realiza în acelaşi timp cu asamblarea straturilor
(rezervele se dispun unilateral). Pentru asigurarea unei acoperiri corespunzătoare
a marginilor, la apucătoare se recomandă alimentarea firelor polifilamentare
texturate.
Se consideră reprezentative următoarele domenii de utizare:
 surfilarea reperelor pentru produsele necăptuşite sau cu căptuşeala liberă
la terminaţie;
 asamblarea produselor necăptuşite confecţionate din materiale cu
grosime mică şi medie (cămăşi, bluze, pantaloni, jachete etc.);
 asamblarea produselor din tricot (lenjerie, îmbrăcăminte exterioară,
ciorapi etc.);
 asamblarea blănurilor nobile şi a pieilor fine (mantouri, mănuşi etc.);
 aplicarea benzilor de dantelă simultan cu încreţirea acestora (lenjerie
pentru femei);
 închiderea pungilor de buzunar cu introducerea unei benzi de întărire
(pantaloni);
 realizarea tivurilor la produsele din tricot (T-shirt, maiouri etc);
 finisarea marginilor la produsele din materiale fine (batiste, eşarfe, bluze
etc.).
Cele mai frecvente domenii de utilizare sunt prezentate în tabelul 5.7.

Tabel 5.7 – Domenii de utilizare ale cusăturilor de încheiat - surfilat

Nr. Domeniul de Aspectul Codul
Observaţii
crt. utilizare asamblării asamblării
0 1 2 3 4

504-EFd-1 Tipul cusăturii se alege

în funcţie de
Surfilarea marginii
1. caracteristicile
reperelor.
503-EFd-1 materialului (grosime,
glisare la margini)

502-EFd-1
Asamblarea Cusături cu lăţime mare
reperelor la (5-6mm). La apucătoare
2. produsele de se alimentează fire
îmbrăcăminte similare cu cele de
exterioară din tricot tricotare.
Se utilizează desime mare
Asamblarea 504-SSa-1 de coasere. În cazul
produselor din tricot
3. coaserii vârfului ciorapilor
(T-shirt, lenjerie,
lăţimea este mică (1,5-
ciorapi etc.)
2mm).
Asamblarea pe linia
Se utilizează dispozitiv
umărului la
de alimentare a benzii
4. produsele din tricot
din rolă (în corelaţie cu
(cu fixarea benzii de 504-SSab-1 tipul benzii).
întărire).

21
 Tipul cusăturii se alege
în funcţie de
401,504- caracteristicile
Asamblarea SSa-2 materialului (grosime,
produselor din
glisare la margini).
5. ţesături cu grosime
Unele variante de utilaje
mică şi medie,
508-SSa-2 permit alimentarea
necăptuşite.
automată a etichetelor
fixate în cusătura
509-SSa-2 laterală.
Asamblarea
produselor din piele Se realizează pe maşini
6.
fine sau blănuri cu ac orizontal.
nobile 501-SSa-1

Tabel 5.7 - Continuare

0 1 2 3 4
Aplicarea
benzilor de
întărire la Se realizează pe maşini
7.
marginea cu ac orizontal.
reperelor de 501-SSab-1
blană fină.

Asamblarea şi
încreţirea
straturilor(bluze, 504-SSab-1 Gradul de încreţire se
8. îmbrăcăminte stabileşte prin reglarea
prntru copii, raportului de diferenţiere.
lenjerie pentru
femei etc,) 401,504-
SSa-2
Încheierea
pungilor de Este necesar dispozitiv
9. buzunar la pentru alimentarea /
pantalonii clasici 401,504- preformarea benzii.
de bărbaţi. BSd-2

Realizarea Este necesar dispozitiv

tivurilor la pentru preformarea
10.
produsele din terminaţiei. Cuţitul se
504-EFc-1
tricot scoate din lucru.
Este necesar un
Fixarea
dispozitiv pentru rularea
marginilor prin
marginii. Se scoate din
11. rulare şi coasere
lucru cuţitul. Cusătura
(batiste, eşarfe 504-FEb-1 are desime mare şi
etc.)
lăţime mică (1 – 1.5 mm)

5.6.Cusături reprezentative din clasa 600

Caracteristica principală a cusăturilor din clasa 600 este capacitatea de
acoperire pe ambele feţe ale asamblării prin evoluţia firului / firelor de la apucător /
apucătoare şi depunător / depunătoare. Din punct de vedere al structurii de bază,
cusăturile din clasa 600 sunt derivate din cusăturile de acoperire din clasa 400,
firul / firele de depunere avînd rol de compactizare, nu de consolidare (cusătura
se formează şi fără acest fir). Cusăturile din clasa 600 se realizează prin

22
participarea a trei sisteme de fire, respectiv: firele alimentate la 2 – 4 ace, la unul
sau patru apucătoare şi la 1 – 2 depunătoare.

Cusătura 602 (figura 5.23) se realizează

pe structura de bază a cusăturii 406 (evoluţia
firelor de la ace şi a celui de la apucător) la care
se adaugă un fir de depunere care se ancorează
sub firele de la ace.
Consumul aproximativ de aţă de cusut
pentru un pas de cusătură 602, considerînd o Fig.5.23 – Cusătura 602
dispunere teoretică a firelor, se calculează cu
formula:
l 602 = l 406 + T + P 2 + T 2 + f ( F ) =
(5.11)
= 6 P + 4G + 2T + 2 P 2 + T 2 + f ( F )
unde:
P – reprezintă pasul cusăturii, mm;
G – grosimea cusăturii, mm;
T – lăţimea cusăturii, mm;
F – diametrul aţei, care se calculează în funcţie de fineţe şi natura fibroasă,
mm.

Cusătura 603 (figura 5.24) se realizează pe

acelaşi principiu ca şi cusătura 602 cu diferenţa că
se folosesc două fire de depunere. Ancorarea sub
firele de la ace se realizează în raport 1:2, alternativ
pentru fiecare fir de la depunător.
Consumul aproximativ de aţă de cusut
pentru un pas de cusătură 602, considerînd o Fig.5.24 – Cusătura 603
dispunere teoretică a firelor, se calculează cu
formula:
l 603 = l 406 + 2 P 2 + T 2 + f ( F ) =
(5.12)
= 6 P + 4G + T + 3 P 2 + T 2 + f ( F )
unde:
P – reprezintă pasul cusăturii, mm;
G – grosimea cusăturii, mm;
T – lăţimea cusăturii, mm;
F – diametrul aţei, care se calculează în funcţie
de fineţe şi natura fibroasă, mm.

Cusătura 605 (figura 5.25) se realizează pe

structura de bază a cusăturii 407 la care se adaugă Fig.5.25 – Cusătura 605
un fir de depunere care se ancorează sub firele de la
ace.
Acele (1, 2 şi 3) sunt poziţionate în tije port-ac la înălţimi diferite astfel încît
apucătorul (4) să pătrundă succesiv în buclele de la ac în aceleaşi condiţii.
Firul de depunere este alimentat prin intermediul conducătoarelor (6, 7) şi
este preluat de depunătorul (5) cu mişcare oscilatorie.

23
 Consumul aproximativ de aţă de cusut pentru un pas de cusătură 605
(dispunere teoretică a firelor) se calculează cu formula:
l 605 = l 407 + T + P 2 + T 2 + f ( F ) =
2 (5.13)
T 
= 8 P + 6G + 2T + P + T + 2 P +   + f ( F )
2 2 2

2
unde:
P – reprezintă pasul cusăturii, mm;
G – grosimea cusăturii, mm;
T – lăţimea cusăturii, mm;
F – diametrul aţei, care se calculează în funcţie de fineţe şi natura fibroasă,
mm.

Cusătura 606 (figura 5.27) se poate considera ca fiind cusătura cu cea mai
mare rezistenţă la tracţiune, fiind formată din 9 fire: patru alimentate la ace, patru
la apucătoare şi un fir de depunere care se ancorează sub paşii din planul
superior.

Fig.5.27 – Cusătura 606

Fig.5.26 – Poziţiile relative ace-apucător şi ace-depunător

Rezistenţa la tracţiune este datorată modului de împletire a firelor de la
apucătoare cu buclele formate la cîte două ace alăturate. Această proprietate
recomandă cusătura 606 pentru asamblarea produselor tehnice, de exemplu
coaserea elementelor componente ale cupolei paraşutelor.

Domenii de utilizare
Între cusăturile din clasa 600 şi cusăturile de acoperire din clasa 400 există
numeroase similitudini, singura diferenţă fiind prezenţa firului (firelor) de depunere
superior. Ca urmare şi domeniile de utilizare sunt asemănătoare, cu precizarea că
aceste cusături permit o diversificare estetico – funcţională mai mare.
Se pot pune în evidenţă următoarele domenii de utilizare specifice
cusăturilor din clasa 600:
 asamblarea straturilor în prelungire, fără suprapunerea marginilor
(produse de corsetărie, medicinale, tehnice);
 finisarea şi ornamentarea terminaţiilor prin îndoirea simplă a marginilor
reperelor;
 finisarea şi ornamentarea terminaţiilor prin bordarea cu benzi cu
margini finisate sau nefinisate;
 aplicarea benzilor decorative elastice sau din dantelă la terminaţia
produselor de lenjerie pentru fenei;
 aplatizarea asamblărilor cu scop estetic şi funcţional.
Cele mai frecvente domenii de utilizare sunt prezentate în tabelul 5.8.
24
 Tabelul 5.8 – domenii de utilizare ale cusăturilor din clasa 600
Nr. Domeniul de Aspectul Codul
Observaţii
crt. utilizare asamblării asamblării
0 1 2 3 4
Asamblarea
straturilor în
Pentru obţinerea unor
prelungire (produse
1. asamblări cu
de corsetărie, 602-FSa-2 rezistenţă mare la
medicinale,
tracţiune se
tehnice)
recomandă utilizarea
Asamblarea
cusăturii 606 (din 9
straturilor în
2. fire)
prelungire cu 604-LSa-3
margini suprapuse
Aplicarea
elasticului la
terminaţia
Se obţine şi efect
3. produselor din
decorativ
tricoturi din fire 602-EFa-2
elastomere (slip,
costume de baie)
Într-o primă fază se
încheie elasticul,
Inserarea inserarea realizându-se
elasticului la pe contur închis. Se
4. produsele de utilizează maşini cu
lenjerie sau tip 602-EFa-2 braţ cilindric. Există
sport variante constructive
dotate cu cuţit pentru
tăierea rezervei.
Banda elastică poate
avea marginile
Aplicarea benzilor 605-LSa-3 finisate (pasmanterie,
elastice sau dantelă elastică).
5. decorative la Se utilizează
produsele de transportor pentru
lenjerie. 605-BSb-3 alimentarea
elasticului, dispozitiv
de preformare.
Realizarea tivurilor Este necesar
6. la produsele din dispozitiv de
tricot 602-EFa-2 preformare a marginii

Tabelul 5.8 – Continuare

0 1 2 3 4
Plicarea garniturilor Este necesar
patent la produsele dispozitiv de
7.
de îmbrăcăminte alimentare /
602-BSa-2
exterioară din tricot preformare a bentiţei

25
 şi cuţit pentru tăierea
acesteia
Finisarea
terminaţiilor prin
8.
bordare (răscroiala
605-BSb-3
gâtului, mânecii)

Asamblarea
Aplatizarea
straturilor se
asamblărilor pe
realizează în
9. linia umărului, de
401,605- prealabil cu o
aplicare a mânecii
SSh-4 cusătură 401 sau
etc.
504.
Realizarea Se folosesc fire de
asamblărilor efect (voluminoase,
10.
decorative pe 605-OSa-3 dublate, metalice
suprafaţa reperelor etc.)

5.7.Clasificarea asamblărilor
Conform ISO 4915-1981 „Textiles – Stitch types – Classification and
terminology”, asamblarea este definită ca fiind realizarea unei succesiuni de paşi
ale aceleiaşi cusături sau ale unor tipuri diferite de cusături, pe unul sau mai multe
straturi de material.
Cea mai utilizată codificare este conform “Federal Specification Board”,
asamblările prin coasere fiind împărţite în 6 clase. Codul asamblării are structura
generală de tipul A - BC – D, în care:
A – este un număr, reprezentat de codul cusăturii / cusăturilor utilizate la
asamblare;
B – două litere mari care reprezintă clasa asamblării. În general, clasa
asamblării dă informaţii asupra poziţiei relative a straturilor.
C – una sau două litere mici care arată tipul execuţiei asamblării;
D – un număr care semnifică numărul de ace reprezentate în secţiunea
transversală prin asamblare.
Clasele de asamblare sunt următoarele:
Clasa SS – “Superimposed Seam” – asamblarea straturilor de material
suprapuse;
Clasa LS – “Lapped Seam” – asamblarea materialelor cu margini
suprapuse;
Clasa BS – “Bound Seam” – asamblarea materialelor cu bordură;
Clasa FE – “Flat Seam” – asamblarea plată cu unirea marginilor cap la cap;
Clasa EF – “Edge Finishing” – finisarea marginilor prin îndoire sau fără
îndoire;
Clasa OS – “Ornamental Seam” – ornamentarea straturilor.
În tabelele 5.9 – 5.14 sunt prezentate codificările unora dintre cele mai
frecvente asamblări utilizate în industria de confecţii textile.

26
 Tabel 5.9 – Codificarea asamblărilor din clasa SS
Nr. Denumirea Simbolizarea Codul
crt. asamblării asamblării asamblării
0 1 2 3
Suprapunere simplă
301 – SSa – 1
1.
401 – SSa – 1

Aplatizare 401,406 – SSh – 3

2.
401,602 – SSh - 3

Suprapunere cu
inserarea unei fîşii de
504 – SSk – 1
întărire sau ornament
3.

512 – SSk – 2

Îndoirea marginilor
straturilor suprapuse 504 – SSn – 1

4.

301 – SSn – 1

Îndoirea dublă a
marginilor straturilor
suprapuse
5. 301 – SSp – 1

Aplicarea unei benzi

peste marginea îndoită

6. 401 – SSs – 2

Aplicarea unei benzi

late peste marginea
îndoită
7. 401 – SSr – 4

Fixarea unei benzi

peste straturi suprapuse

8. 504 – SSab – 1

27
 Aplicarea unui strat cu
margini îndoite
9. 402 – SSat – 4

Aplicarea unui strat cu

margini deschise
10. 401 – SSau – 2

Straturi suprapuse cu
margini îndoite în 301 – SSc – 2
interior
11.

301 – SSc - 3

Straturi suprapuse cu
margini îndoite în
exterior
12. 301 – SSd – 1

Straturi suprapuse din

care unul îndoit la
margine
13. 301 – SSl – 1

Tabel 5.10 – Codificarea asamblărilor din clasa LS

Nr. Denumirea Simbolizarea Codul
crt. asamblării asamblării asamblării
0 1 2 3

Straturi în prelungire cu 301 – LSa – 1

margini suprapuse

1. 406 – LSa - 2

602 – LSa - 2

Suprapunerea unui strat

cu marginea îndoită
peste alt strat
2. 401 – LSb – 2

28
 Straturi cu margini
îndoite interpătrunse

3. 401 – LSc - 2

Aplicarea a două benzi

cu margini îndoite
4. 401 – LSar – 2

Aplicarea la marginea
unui strat a două fîşii cu
marginile îndoite
5. 401 – LSab – 2

Aplicarea la marginea
unui strat a două straturi
cu marginile îndoite
6. 401 – LSe – 2

Tabel 5.11 – Codificarea asamblărilor din clasa BS

Nr. Denumirea Simbolizarea Codul
crt. asamblării asamblării asamblării
Bordarea marginilor
unui strat cu un strat cu
margini deschise
1. 602 – BSa – 2

Bordarea marginilor
unui strat cu un strat cu
o margine îndoită
2. 401 – BSb – 1

Bordarea marginilor
unui strat cu un strat cu
marginile îndoite
3. 401 – BSc – 1

29
 Tabel 5.12 – Codificarea asamblărilor din clasa EF
Nr. Denumirea Simbolizarea Codul
crt. asamblării asamblării asamblării
0 1 2 3
Executarea tivului
simplu
1. 406 – EFa - 2

Tiv cu marginea îndoită

de două ori
2. 401 – EFb – 1

Tiv simplu cu marginea

surfilată
3. 504 – EFc – 1

Tabel 5.12 – Continuare

0 1 2 3
Surfilarea marginilor

4. 504 – EFd - 1

Tabel 5.13 – Codificarea asamblărilor din clasa FS

Nr. Denumirea Simbolizarea Codul
crt. asamblării asamblării asamblării
Îmbinare cap la cap cu
margini drepte
1. 606 – FSa – 4

2. Îmbinare cap la cap cu

margini îndoite
304 – FSb – 1

Tabel 5.14 – Codificarea asamblărilor din clasa OS

Nr. Denumirea Simbolizarea Codul
crt. asamblării asamblării asamblării
Ornamentarea
suprafeţei unui strat
1. 602 – OSa - 2

Ornamentarea cu o
cusătură în relief
2. 406 – OSb - 2

30