Aurel Popescu Adrian Nichita

Cosmin Constantin

MONOGRAFIAăCOMUNEIăV R ȘTI
JUDE ULăăGIURGIU
Fapteăşi evenimente

Editura Amanda Edit

Bucureştiă2009

1
Laăelaborareaălucr rii, au colaborat:

Oprea Robertino - preot V r şti

Maria Constantin - bibliotecarăîn cadrulăBiblioteciiăComunaleăă„Vasileă

Militaru”

Maria Pena - educatoare –Şcoala cu clasele I-VIIIăV r ști

Victorița Zane - educatoare – Şcoala cu clasele I-VIIIăV r ști

aneăIonel – consilierălaăPrim riaăV r şti

Tipar executat la:

S.C.ăRapidăTransăS.A.ă“Tipografieădigitala”

Tel/Fax: 021 312 30 20; 0722 521 542

e-mail: rapidtrans.ro@gmail.com

2
 CUPRINS
Cuvântăînainteă p.5
Capitolul I. Cadrulănaturalăşiăcomponenteleăsale . p.11
1 Aşezareaăgeografic ăşiăorganizareaăadministrativ ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă p.11
a). Organizarea administrativ – teritorial ăînăzonaănoastr ăşiăînăcomuna
V r ştiăinăsecoleleăXIXăşiăXX.ă p.12
b).ăConducereaăcomuneiăîncepândăcuăsecolulăXVIIIăşiăpân ăast zi.ă p.13
c).ăStructuraăşiăevolu iaădemografic ăaăcomuneiă p.17
2 Cadrul natural p.27
a). Geologie p.27
b). Caracteristici morfometriceăşiăsubdiviziunileăreliefuluiă p.28
3 Clima p.31
a).ăRadia iaăsolar ădirect ă p.31
b). Factorii dinamici p.31
c).ăRadia iaătotal ă p.32
d). Regimul termic p.32
e). Nebulozitatea p.33
f).ăCircula iaăgeneral ăaăatmosfereiă p.34
g).ăPrecipita iileă– regimulăşiăreparti iaăprecipita iiloră p.36
4 Apele p.39
5 Vegeta ia,ăanimalele,ăsolurileă p.43
a).ăVegeta iaă p.43
b). Animalele p.45
c). Solurile p.45
Capitolul II. Urme vechi ale locuirii pe aceste meleaguri p.47
a).ăSatulăV r ştiă p.47
b). Satul Dobreni p.55
Capitolul III. Începuturileăînv riiădeăcarteăînăperimetrulăînăcareăeste
amplasat ăcomunaăV r ştiăpân ălaăînceputulăsecoluluiăalăXIXă- lea
a).ăSatulăV r ştiă p.65
b). Satul Dobreni p.69
Capitolul IV. Înv mântulăpeămeleaguriăIlfoveneădeălaă1838ăşiăpân ăla1948ă p.81
Capitolul V. Activitatea metodico – didactic ăaăŞcoliiădinăV r şti
înăperioadaă1848-1948 p.93
Capitolul VI. ŞcoalaădinăV r ştiăînăperioada1948ă– 1989ăşiădup ă p.97
Capitolul VII. ComunaăV r ştiăînăregimulăcomunistă p.121

3
Capitolul VIII. Via aăspiritual ăînăcomunaăV r ştiă- Biserica p.129
Capitolul IX. Folclorulăşiăformeleăsaleădeămanifestareă p.151
Capitolul X. Limbaăonomastic ăşiăparticularit iălingvisticeă p.187
Capitolul XI. Gospod riaăşiăgospodariădinăV r ştiă p.191
Capitolul XII. Via aăeconomic ăpeămeleagurileăcomuneiăV r şti
a).ăSatulăV r ştiă p.199
b). Satul Dobreni p.203
Capitolul XIII. Personalit iălocaleăşiăcontribu iaălorăpeăplanăna ional

a).ăPersonalit iălocale p.207

b). Monumente locale p.221
BibliografieăV r ştiă p.223
Bibliografie Dobreni p.224
ANEXA Dezvoltareaăcomunitar ăaălocalit iiăV r ştiă– prezentare multimedia DVD

4
 CUVÂNT ÎNAINTE
Armonioasa îmbinare a inuturilor Câmpiei Româneă cuă întregă p mântă românescă dină
care fac parte organic, a adus pe vechiiăînaintaşiăaiătimpurilorăs -şiăstabileasc ăaiciănumeroaseă
aşez riă deă durat . Cercet rileă şiă descoperirileă arheologice,ă întâmpl toareă şiă r zle eă maiă
înainte,ă bineă organizateă şiă sistematiceă înă ultimaă vremeă auă stabilită şiă dovedită existen aă unoră
condi iiă favorabileă deă aşezareă şiă deă continu ă vie uireă aă oameniloră peă meleagurileă noastre.
Deosebită deă semnificativeă auă fostă constat rileă legateă deă continuitateaă neântrerupt ă aă
aşez riloră şiă populareaă lor,ă chiară înă condi iileă cândă înă timpulă mileniiloră trecuteă popula iaă
local ă aă rezistată împotrivaă n v liriloră unoră forma iuniă tribaleă veniteă dină zoneă apropiateă sauă
maiăindep rtate,ăcreindu-şiăoăintens ăvia ăeconomic ăşiăspiritual .ăÎnăacestăcontext,ăaşez rileă
omeneştiădinăCâmpiaăRomân ,ăprintreăcareăşiăceleădinăzonaălunciiăArgeşă– Sabar,ăşi-au stabilit
propria istorieă şiă auă asigurată genera iiloră deă raniă dină vremuriă imemorialeă statornicire,ă
vie uireă cump tat ă şiă dorin aă pentruă prosperitateă şiă ună traiă maiă bun. De altfel, pe aceste
meleaguri v r ştene,ă oameniiă locurilor,ă raniiă şi-auă muncită ogorul,ă şi-au crescut copiii, au
înfruntatăvitregiileă naturii,ăauă luptatăînăr zboaieăpentruăp strareaăglieiă str moşeşti.ă Înăpofidaă
aceloră vremuri,ă oameniiă locuriloră auă r masă încrâncena iă şiă hot râ iă s -şiă dovedeasc ă prină
fapteă dragosteaă şiă iubireaă pentruă locurileă înă careă s-auă n scută şiă auă tr ită ceiă dinainteaă loră şiă
tr imă noiă ast zi.ă Pentruă to iă acestiaă amă avută şiă sim ită puterniceă sentimenteă deă respectă şiă
compasiune,ă sentimenteă izvorâteă dintr-oă profund ă întelegereă aă calit iloră loră native,
comportamentale, manifestateă deă v r şteniă care-iă înf işaz ă ast ziă caă buniă şiă pricepu iă
gospodariăşiăp str toriăaiătradi iilorăstr moşeştiăşiăcadruluiănaturalăînăcareăauătr ităşiătr iescăceiă
deăast zi,ăcondi iiăl sateădeăDumnezeuăpentruăvie uireaăoamenilorăşiăpentruăprosperitate.Noi,
cei ce ne-amă n scută şiă tr ită peă acesteă meleaguri,ă într-oă zon ă mirific ă destinat ă v r şteniloră
pentruălocuire,ăevolu ieăşiăprosperitate,ăzon ăaflat ălaăîntret iereaăşiăimpletireaăcâmpurilorăşiă
lunciloră Sabaruluiă şiă Argeşului,ă zon ă înă careă s-auă n scută şiă tr ită deă mileniiă str buniiă noştri,ă
suntemă conştien iă deă valoareaă acestoră locuriă careă auă impusă stabilireaă real iiloră fr eştiă întreă
semeniiă noştrii,ă rela iiă deă bun ă colaborareă specificeă numaiă oameniloră crescu iă şiă tr i iă înă
credin aă noastr ă creştin ă şiă cuă fricaă luiă Dumnezeu. Aici, pe aceste meleaguri s-aă impusă şiă
crescută conştiin aă ranuluiă nostru,ă conştiin ă reflectat ă înă iubireaă fa ă deă oameni,ă fa ă deă
p mânturileă nataleă şiă valorileă noastreă na ionale. Aici, le-amă descoperită noiă gândurile,ă le-am
aflatătaineleă şiă preocup rileă pentruă locuireă şiă existen ,ă dorin aă deă a-şiă p straă nealterat ă gliaă
str moşeasc ,ăobiceiurile,ăconvingerileăşiăsperan eleăpentruăa-şiăasigura un viitor mai bun mai
sigur. Noi, ceiăn scu iăşiătr i iăînălumeaăsatuluiăcunoaştemăvia aăs teanuluiădeăodinioar ,ăvia aă
nuă preaă prosper ,ă plin ă deă neajunsuriă şiă greut i,ă via aă cumă ne-oă înf işaz ă documenteleă
vremiiă existenteă înă arhiveleă localeă sauă înă celeă deă laă nivelă na ională şiă nuă numai,ă cum ne
înf işaz ă prină viuă graiă oameniiă locului,ă s teniiă noştriiă sauă deă ceiă doritoriă deă oriunde,ă
cunoscatoriăşiăst pânitoriăaiăunorăfapteăşiăevenimenteăpetrecuteăpeăacesteămeleaguri, doritori
s ă leă fac ă cunoscute. Celeă aflateă prină c ileă amintiteă suntă adev ruriă d t toareă deă speran e,ă
pentruă cunoaştereaă locuriloră noastreă nataleă meniteă s ă înf işezeă inutaă morală – etic ă aă
societ iiănoastreăsiă inutaăştiin ific peăcareăseăsprijin . Multe dintre cele aflate ne-au obligat
s ăneăoprimăînăcadrulăac iuniiănoastreăasupra unorămomenteăspecificeăvie iiăşiătr iriiă ranuluiă
deă odinioar ă deă laă noi.ă Alteleă ne-auă introdusă înă cunoaştereaă maiă aprofundat ă aă orizontuluiă
localăînăcareăaăap rutăşiăevoluatăsocietateaănoastr ăpeămultipleăplanuri,ăcumăauăap rut,ăevoluată
şiăconsolidatărela iileădeă bun ă vie uireă întreăoameni,ă întreă v r şteniă şiă veciniiă lorădinăzoneleă
maiăapropiate.ăOăaten ieăsporit ăs-aăacordatăcunoaşteriiăvie iiăspiritualeăînăcomunaănoastr ,ăşiă
rolului bisericiiăînăformareaăşiăconsolidareaăcomportamentelorămorală– eticeăîntreăoamenii din
localitateaănoastr . Multeădinăceleăaflateădespreăcomunaănoastr ăauăconstituităpuncteădeăsprijină
şiă pentruă cunoaştereaă manifest riloră zilniceă aleă popula ieiă localeă ă sauă înă manifest rileă
temporareăînăcareăseăînscriuătraditiileăobiceiurileăstatorniciteădeăveacuriăînăgliaăv r ştean .ăÎnă

5
procesulă cunoaşteriiă ac iuniloră manifestateă ină comunaă noastr ,ă înă lucrareaă noastr ă suntă
prezentateă şiă sus inuteă şiă uneleă momenteă legateă deă organizareaă şiă desf şurareaă activit iloră
administrativ-gospod reşti,ăevolu iaăşiăcreştereaălorăînădiferiteăetapeăaleăvie iiă– orientate spre
prosperitateăşiăbun ăstare. Pornindădeălaămul imeaăinforma iilorăşiămomentelorămen ionateăamă
considerată utilă s ă ilustr mă uneleă momenteă careă suntă specificeă tr iriloră raniloră noştrii,
aspira iiloră lor.ă Maiă întâiă aspira iileă s teanului,ă ranuluiă nostruă erauă pu ineă şiă
nesemnificative,ă iară mentalitateaă luiă eraă legat ă înă primulă rândă deă asigurareaă conditiiloră deă
via ăşiălocuireăpentruăelăşiăfamiliaăsa. Apoiădorin aăt ranului,ăcaăşiăaăceluiădinăV r ştiăşiădeă
oriunde era sa-şiăconstruiascaăoăcas ăar toas ,ăs ăaibaămulteăviteăcareăs -i umple gospodaria.
El, ranulămunceaădinăzoriăsiăpân ălaăasfin itulăsoarelui,ădeăceleămaiămulteăoriămunceaămultăşiă
câştigaăpu in,ăbucuriileăîiăerauăşiăeleăpu ineăşiăscurte,ăiarănecazurileăerauăcâtămai frecventeăşiă
greu de suportat. Înăistoriculăvie iiăsale,ă ranuluiăiăseăîmpotriveaăşiănaturaăcareăueoriănu-i era
favorabil ,ă întrucâtă uneleă calamit iă îiă produceauă mariă pagube,ă maiă alesă înă activitatileă
agricole.ă Singuraă şiă siguraă speran ă şiă n dejdeă aă ranuluiă s ă înfrunteă acesteă neajunsuri era
credin aă luiă înă Dumnezeu. Mul iă spuneauă şiă considerauă c ă ranulă esteă “VICLEAN”,ă dară elă
esteămaiăînainteădeătoate,ămaiădeăgrab ă“NAIV”,ăîntrucâtădeseoriăesteătrasăpeăsfoar ădeăuneleă
persoaneăf r ăfricaăluiăDumnezeu,ăf r ăscrupuleăşiăf r ămil . În elepciuneaă ranuluiăesteăîns ă
proverbial .ă Calit ileă luiă deă omă cump tată şiă cinstită suntă cunoscuteă deă veacuri,ă dină istoriaă
noastr .ă Eleă îşiă auă izvorulă înă experien aă moşiloră şiă str moşiloră s i.ă Asemeneaă exempleă deă
raniăseămaiăîntâlnescăşiăast ziăpeămeleagurileănoastre.ăAşaăaăfostăşiăaăr masă ranulănostru,ă
omulăcuămâinileăb t torite,ăomulăcareăaăfostăşiăaăstatălaăbazaăapari iei,ăevolu ieiăşiăciviliza ieiă
umane din toate timpurile. Cunoaştereaă unoră asemeneaă momenteă dină via aă ranuluiă şiă aă
satuluiă deă odinioar ă ne-auă condusă şiă mobilizat,ă ne-auă îndrumată spreă aflareaă adev ruriloră
despreă istoriaă meleaguriloră noastre,ă despreă via aă şiă preocup rileă oameniloră deă aiciă dină toateă
timpurileă şi pân ă ast ziă despreă calit ileă şiă însuşirileă dobânditeă deă s teni,ă izvorâteă dintr-un
puternic sentiment de iubireă fa ă deă locurileă natale. Deă altfelă frumuse eaă locuriloră natale,ă
condi iileă deă via ă oferiteă deă natur ă auă fostă factoriiă mobilizatoriă ceă auă stimulat sentimentul
patriotică local,ă careă auă impulsionată ac iunileă deă aflareă siă cunoaştereă aă adev rurilor,ă istoriaă
locurilor,ăac iuniăcareăauăavută puterniceărezonan eă înărândulă s tenilorăşiăauăcreatăunăprofundă
fond moral – etic,ă şiă social – politică înă comunaă noastr . Dorin aă deă cunoaştereă siă aflareă aă
adev rurilorădespreămeleagurileănoastreăaăfostăactulăstimulatorăşiămobilizatorăalăfor elorăşiăală
factorilorălocaliădeăpunereăînăvaloareăaăcelorăaflateăşiăl sateădeăDumnezeuăv r ştenilorăpentruă
locuireă şiă vie uire,ă actă cuprinz tor,ă concretizată într-un document numit”MONOGRAFIA
COMUNEIăV R ŞTI”. Destinul ne-aăchematăpeăuniiădintreănoiăs ăîndeplinimăacestăactădeă
mareărezonan ăăistoric ăşiăpatriotic ăşiăcuăprofundeăimplica iiămoral-eticeăşiăsentimentaleăînă
rândul locuitorilorăcomuneiă V r şti. Destinulă ăaă hot râtă caăuniiădintreă noiăă s ă fimă numi iăs
scoatemălaăsuprafa ăadev rurileădespreănoiăv r şteniiăşiăs ăleăfacemăcunoscuteăcelorădeăast ziă
şiă celoră ceă neă voră urma. Concepereaă şiă realizareaă acestuiă documentă istorică esteă cuă adev rată
istoricăîntrucâtăareălaăbaz ădocumenteăistoriceăexistenteăînăarhiveleălocaleăsauăceleăna ionale,ă
documenteăceăconfirm ăexisten aăfaptelorăşiăevenimentelorăceăs-auăpetrecutăşiăseămaiăpetrecăşiă
ast ziă peă meleagurileă noastre,ă documenteă ceă neă îndrept escă s ă leă facemă cunoscuteă şiă
prezentateăînădocumentulănumită“MonografiaăcomuneiăV r şti”. Înăacestăcontextăneăal tur mă
ideiloră emiseă deă uniiă localniciă careă afirm ă c ă uneleă momenteă dină via aă v r şteniloră suntă
momenteăadev rateăîntrucâtăeleăne-au fost l sateădeăceiăceăseăaflauăodinioar ăpeămeleagurileă
noastre,ă iară ast ziă seă afl ă pe alte meleaguri. Mul iă dintreă acestiaă auă fostă şiă s-au dovedit
personalit iăaiăcomuneiănoastreăcareăauălasatăurmeăceătrebuieăcunoscuteăşiăauădevenitămodeleă
pentru noi cei de ast ziăprinăfapteleăşiărealiz rileălor,ămodeleăceăauăstatornicităcomportamenteă
deă invidiată peă careă seă sprijin ă societateaă deă ast zi.ă Nuă putemă uitaă şiă omiteă dină rândulă
personalit iloră comuneiă noastreă peă intelectualiiă comuneiă peă preotulă Grigoreă Popescuă şiă pe
fiulă s uăPreotulăGrigoreăGr.ăPopescuăctitorulănouluiă l caşăală bisericiiă noastre,ăpeăînv torulă

6
Nicolaeă C nescuă şiă peă distinsulă poet Vasile Militaru din Dobreni. Nu putem omite
personalit ileă dină rândulă r nimiiă v r şteneă careă s-auă d ruită ac iuniloră deă creare a unor
momenteă deă stabilitateă şiă prosperitateă aă s tenilor,ă personalit iă prezentateă în capitolul
“Popula iaăcomunei”. Faptulăc ălucrareaăilustreaz ăfapteăşiăevenimenteăconcreteădinăistoriaăşiă
trecutulăcomuneiăV r şti,ănuăne-a oprit sa facem apel si la unele momente aparent banale din
via aă comunei,ă întrucâtă consider mă utilă caă urmaşiiă noştriiă trebuieă s ă afle,ă s ă cunoasc ă şiă s ă
g seasc ă câtă maiă multeă doveziă despreă înaintaşiiă loră şiă despreă ceiă c roraă leă voră deveniă
str moşiiă lor.ă Printreă momenteleă amintiteă şiă ilustrateă înă lucrareă suntă şiă unele momente din
via aăcotidian ăînăcomunaăV r şti,ăchiarăînăaniiăsociet iiăcomuniste nu de mult apuse. Aceste
momenteă auă fostă ilustrateă şiă consemnateă nuă deă dragulă senza ionalului,ă ciă pentruă c ă eleă facă
parte din istoria tr it ă deă comunitateaă noastr ă şiă c ă oricumă eleă seă p streaz ă înă memoriaă
colectivit iiă dină V r şti.ă Omitereaă acestoră momenteă nuă ară faceă altcevaă decâtă odat ă cuă
trecereaă timpului,ă acesteaă s ă seă denaturezeă şiă s ă devin ă legende.ă Deă altfel, care dintre
membrii societ iiă deă atunciă şiă prezen iă ast ziă nu-şiă aduceă aminteă comportamentul unor
membrii ai PartidulComunist Roman dinăV r şti,ădeăprimulăsecretarăPCRăalăcomuneiănoastreă
şiă aă multoră comuniştiă dină comun ă careă auă slujită cuă abnega ieă comunismul.ă Cineă aă uitată
comportamentulă unoră grupuriă deă agitatoriă careă m rş luiauă peă uli eleă comuneiă lansândă
sloganuriăcomunisteădespreăviataăluminoas ăşiăfericit ăaă ranuluiăromân. Pentru noi, procesul
deăstructurare,ăsistematizareăşiăilustrareăaăideilorădespreătrecutulăşiăprezentul comunei noastre
într-oălucrareăcuăspecificăistoric,ăaăfostăunăprocesăînrd zne ăsiădeămariăfr mânt riăl untrice,ădeă
inutaămorală– eticaăşiăresponsabilit tiăprofesionale,ămenităs ăaduc laălumin ăcunoaştereaăşiă
p strareaăadev rurilorădespreănoiăşiăp mânturileănoastre,ădespreăpeisajulăşiăgeografiaălocuriloră
înăcareătr im. Afirm măcuătoat ăresponsabilitateaăăprofesional ăşiămoral ăc ătoateăceleăaflateă
deăcomunaă noastr ăşiă ilustrateăînă lucrareă nuăsuntăacoperitoareăaătuturorăadev ruriloră istoriceă
despre comunaă V r ştiă şiă c ă s-aă l sată locă pentruă uneleă informa iiă careă s ă completezeă listaă
adev ruriloră careă înc ă nuă auă putută fiă aflateă şiă finalizateă despreă comunaă noastr .ă Realizareaă
acestuiă documentă monografică nuă reprezint ă ună documentă deă completareă aă altuiă document
despreăcomunaăV r şti,ăelăesteăprimulăîntrucâtăaltădocumentădespreăsatulăV r ştiănuăs-a mai
aflatăşiăconceputăpentruăpentruăprezentareaămeleagurilorăv r ştene.ăSatulăDobreniădispuneădeă
o serie de studii monografice cu caracter preponderent istoric realizateă deă c treă domnulă
Adriană Nichitaă profesoră laă şcoalaă dină aceast ă localitate.ă Prină combinareaă studiiloră despreă
sateleă V raşti,ă Dobreniă şiă Obedeniă ă s-aă alc tuită acestă documentă istorică “MONOGRAFIAă
COMUNEIăV R ŞTI”.
Nuăsuntăunăscriitor,ăciăunăomădeăşcoal ăcare şi-a petrecut decenii de-aărândăînăscoal ă
preg tindă şiă educândă generatiiă deă copii,ă dasc lă careă s-aă d ruită şiă dedicată scoliiă îndeplinindă
uneleă functiiă deă r spundere,ă înă calitateă deă directoră deă şcoal ,ă inspectoră ă şiă deă conduc toră aă
activit tiloră cadreloră didactice.ă Suntă îns ă unulă dintreă p mânteniiă careă şi-aă dorită s ă cunoasc ă
meleagurileănatale,ăînăcareăs-aăn scutăşiăsi-aătr itătineretea,ăpeăacesteămeleaguriăv r steneăpeă
care nu le-aăuitatăniciăast zi,ămeleaguriăînăcareăşiă– a deschis ochii spre aflarea necunoscutului
şiă şi-a orientată speran eleă spreă cunoaştereaă adev ruluiă despreă acesteă locuri.ă Încercareaă deă aă
aflaăcâtămaiămulteădespreălocurileănatale,ădespre stramoşiiănoştriiăsiădespreăînaintaşiiăfamilieiă
mele,ă g si i pe aceste meleaguri de veacuri, a constituită momenteă deă largiă şiă puterniceă
fr mânt riă interioareă şiă sufleteştiă implementateă peă ună profundă suportă patriotic.ă Deă altfel,
încercareaădeăaărealizaăoămonografieăaălocurilorănataleănuăaăpornităspontanăciăînăurmaăgasiriiă
unoră elementeă deă siguran ă peă careă s ă seă sprijineă suportulă ştiintifică şiă istorică adecvat,ă
rigurozitate,ăresponsabilitateăşiăcorectitudineăalăcelorăexpuse. Înăacestăcontext, începutulăaăfostă
asigurat,ă întrucâtă profesorulă Aurelă Popescu,ă profesoră deă geografieă – biologieă şi-a exprimat
dorin aă s ă seă angajezeă înă aceast ă act iuneă complex careă solicitaă eforturiă sus inuteă siă
responsabilit iă profesionaleă ştiin ifice. C ut rileă auă fostă şiă maiă impresionanteă şiă auă
determinată stabilireaă unoră rela iiă intreă ceiă ceă auă fostă şiă auă contribuită laă conducereaă celor de

7
ast zi,ă fiiă aiă comunei,ă apelândă laă amintirileă despreă şcoalaă dină V r ştiă şiă dasc liiă lor,ă
înv toriiă careă ne-auă desf tată copil riaă siă adolescen a,ă dină aă c roră întelepciuneă s-au
împ rt şită genera iiă deă eleviă aiă şcoliiă noastreă şiă s-a creat fondul de preg tireă ceă aă înlesnită
mersulăînainteăşiăsuccesulăunoraădintreănoiăspreănoiătrepteăaleăcunoaşterii. Suntăînc ăr maşiăînă
memoriaă noastr ,ă aă meaă şiă aă colegiloră meiă dină V r şti,ă înv toriă careă auă devenită modeleă
pentruăgenera iiădeăeleviăaăşcoliiănoastre,ădasc liăpeăcareăcuămândrieăîiăamintim:ăRaduăMaria,ă
Vl dulescuăNicolae,ăIonăC lin,ăMih il ăPetre,ăMih il ăAna,ăCalamazăEmil,ăCalamazăPetraăşiă
mul iăal ii. Cunoştin eleădobânditeă înăşcoalaăprimar ăne-au propulsat pe unii dintre noi spre
atingereaă dolean eloră spreă oă preg tireă superioar ă şiă ajungereaă înă institu ii superioare de
preg tire,ădevenindăîngineri,ămedici,ăprofesori,ămilitari,ăetc.ăUniiădintreăacestiaăauăfostăal turiă
deăprofesorulăAurelăPopescu,ăcons teanulălorăspreădescoperireaăşiăcunoaştereaăpeămaiămulte
planuriăaăarealuluiăcomuneiăV r şti. Cuăsatisfac ieăsalut măangajareaăunorăcadreădidacticeădină
V r şti,ă fiiă aiă satului, aă educatoareloră şiă înv toareloră Penaă Maria,ă Pârvuă Cristinaă şiă Zaneă
Victori aăînărealizareaăunorăstudiiăgeograficeăînăpeisajulăgeograficăalăcomuneiăV r şti,ăstudiiă
realizateă subă îndrumareaă profesoruluiă Aurelă Popescuă înă calitateă deă indrum toră deă lucrareă
pentruă ob inereaă graduluiă didactică I,ă sauă înă calitateă deă preşedinteă ală comisieiă pentruă acestă
grad.ă M ă simtă obligată s ă înscriuă peă treapta amintiriloră careă auă contribuită laă evolu iaă meaă
profesional ,ă peă distinşiiă dasc li, preo i,ă profesoriă deă laă Seminarulă Centrală dină Bucureştiă peă
care i-amăurmatăşiăpeăprofesoriiăuniversitariădeă laă facultateaădeă GeografieăGeologieăpeăcareă
am bsolvit-oă şiă mi-auă îndrumată paşiiă spreă cunoaştereaă ştiin ific aă locuriloră şiă descoperireaă
adev rurilorădespreă natur ăsiăom. Consider mă lucrareaă“MonografiaăComuneiăV r şti”ăoă
lucrareă original ă întrucâtă selectareaă înformatiilor,ă interpretareaă evenimenteloră siă faptelor
politiceăsiăsocialeăapar inăautorilorălucr rii.ăPreciz măîns ăc ănuăavemăpreten iaăcaăto iăcititoriiă
s ăneăîmp rt şeasc ăpuncteleădeăvedereăsus inuteăinălucrare.ăÎiăasigur măînsaăpeătotiăc ăsuntemă
oameni ai locurilor- fiiă aiă comunei,ă oameniă deă bun ă credin ă şi doritori de cunoaştereă aă
adev ruriloră istorice.ă Întrucâtă uniiă dintreă autoriă auă fostă martoriă aiă unoră evenimenteă maiă deă
multătrecuteăşiătr ite,ăm rturiile,ăobserva iileăprezentateăsuntăpersonaleăsiărealeăşiămaiăveridiceă
decâtăceleăveniteădinăafar . Înălucrare, unulădinăcapitoleăilustreaz ăelementeăaleăvorbireălocaleă
avândă înă vedereă imigra iileă careă auă avută locă înă zon ă si comunaă noastr ă careă auă influen ată
vorbireaăcorect a tuturor locuitorilor. Pentru o informare a vorbirii si onomasticii corecte,ăînă
lucrareă apară elementeă deă sus inere a vorbirii corecte. În lucrare capitolul cel mai dezvoltat
este ,,FolclorulăînăcomunaăVarasti,,ă,întrucât manifestarile folclorice au fost foarteădenseăşiă
variateăînăcon inutăşiăform .ăPrintreăobiceiurileăşiătradi iileăbineăp strateăînăcomunaănoastr ăăauă
fostă şiă suntă :ă c satoria,ă botezul,ă decesul,ă liricaă deă aleană şiă alteă manifest ri folclorice ce se
realizeaz ă în timpul anului. Amă fostă doritoriă s ă afl mă şiă s ă prezent mă alc tuireaă arboriloră
genealogici ai unor vechi familii. Rar amă întâlnită cons teniă careă auă reuşită s -şiă cunoasc ă
înaintaşii,ăchiarăpân ălaălimitaăstr bunicilor.ăDespreăaflareaăoamenilorădinătrecutădinăarhiveleă
localeăsauăceleădeămaiăsusă,ăniciăvorb .ăStabilireaălistelorăcuăeroiiăc zu iăînătimpulăcelorădouaă
razboaie mondiale le-amăf cutădup ăceleăscriseăînănaosulăbisericiiădinăV r ştiă– liste care ni se
par incomplete.(vezi listele) Ună momentă plină deă satisfactieă şiă d t toră deă speran eă pentruă
realizarea acestei monografii l-amă avută laă intâlnireaă cuă primarulă comuneiă V r şti,ă domnulă
PredaăVasile,ăcareălaăaflareaăveştiiăc ăfiiăaiăsatuluiăauăcaăpreocupareărealizareaăunuiădocumentă
istoricădespreăcomunaăcareăoăconduceăaăr spunsăf r ăretinereăşiăcuătoat ăsatisfac iaăprecizândă
caăacestăactăesteăunămomentăcareăînl tur ălipsaămai multorăinforma iiădespreăistoriaăşiănaturaă
peisajuluiăcomuneiăV r şti,ăesteăunămomentăalăîmplinirii,ădocumentămultăaşteptatăşiăprimităcuă
multaăsatisfac ieădeălocalnici.

8
 CÂTEVAăASPECTEăL MURITOAREăPRIVINDăCERCETAREAăISTORIEIă
SATULUI DOBRENI
Numeroaseleăurmeăaleăexisten eiăomeneştiăprezenteăînăacestăsatăăauăconstituităămotiveă
serioaseă pentruă cercetareaă istoric ă siă aiciă trebuieă men ionată c ă aceast ă temaă aă constituită
subiectulăcercet rilorăprofesoruluiăAdrianăNichitaăînătreiălucr riăde specialitate şiăaănumeroaseă
referateăştiintifice sus inuteăînăcadrulăcercurilorăpedagogiceădeălaănivelăjude ean,ăprecumăşiăînă
dou ăarticoleăpublicateăînărevistaăjude ean ăCatedra. Studierea istoriei acestui sat nu a plecat
de la zero, la baza studiilor profesoruluiă Nichitaă auă stată uneleă cercet riă maiă vechiă aleă unoră
profesoriă cumă ară fiă Iancuă Popescuă şiă Muşe eanuă Gheorgheă precumă şiă arhivaă şcoliiă Dobreniă
careăesteăbineăîntre inut .ăProfesorulăMuşeteanuăGheorgheăaăculesădiferiteăobiecteăcuăvaloareă
istoric ă realizândă ună impresionantă muzeuă şcolar.ă Multeă dină acesteă exponateă s-au pierdut
datorit ădeselorămut riăaleăloca ieiămuzeuluiădarăşiădatorit ăindiferen eiăautorit ilorădeăatunciă
pentruă p strareaă vestigiiloră istorice.ă Ceaă maiă mareă parteă aă inventaruluiă muzeului
„Muşe eanu„ăseăafl ădepozitat ălaăşcoal ,ăoăparteădinăpieseăfiindăexpuseăîntr-un micromuzeu
înăcabinetulădeăistorie.ăPeăbazaăunoraădintreăexponateleăselectateădeădomnulăprofesorăNichitaă
seăsprijin ăstudiileămonografice,ăal turiădeăinforma iiădinăarhive,ăliterare, sau prin viu grai,ăaşaă
cum se va vedea mai jos. Discu iileăcuăs teniăînăvârst ăaăreprezentatăoăprioritateăînăîntregireaă
iforma iilorădespre trecutul apropiat al satului.Cercet rileăarheologiceăefectuateăînălocalit ileă
învecinateăV r şti,ăObedeni,ăVidra,ăGr dişteaăetc.ăauăreliefatăoăveritabil ăvatr ăădeăciviliza ie.ă
AnalizaăresturilorăceramiceădinămuzeulăşcoliiăDobreniăcomparativăcuăceleădescoperiteăatâtăînă
localit ileă vecineă câtă şiă înă vastaă arieă carpato- balcanic ă puneă înă eviden ă oă locuireă
permanent ăpeăaceast ăvatr .ăPeăbazaăacestorăizvoareăşiăcuăajutorulă istoriografieiă studiateăseă
poateă faceă oă reconstituireă câtă maiă fidel ă aă istorieiă localit iiă Dobreniă dină celeă maiă vechiă
timpuriă şiă pân ă azi.ă Bisericaă satuluiă şiă ruineleă conaculuiă deă laă Prin esa facă s ă creasc ă
importan aăistoric ăaăaşez rii, iarăinforma iileădescoperiteăînăarhiveăauăconfirmat-o. Legendele
r maseă înă amintireaă b trânilor,ă transmiseă dină genera ieă înă genera ieă f r ă oă fixareă exact ă înă
timp,ă auă constituită direc iiă deă cercetareă deă laă careă amă pornită înă realizarea acestor studii.
Toponimeleă şiă hidronimeleă localit iiă Dobreniă reprezint ă oă particularitateă specific ă oric reiă
localit iă româneşti,ă fiindă înă strâns ă leg tur ă cuă activit ileă omeneşti,ă cuă factoriiă careă
alc tuiescă mediulă înconjur toră şiă evenimenteă istorice.ă Îns şiă numeleă satuluiă –Dobreni –
înseamn ă înă slavaă vecheă „Celă frumos”ă dup ă cumă spuneaă Paulă deă Alep,ă s teniiă traducândă
numeleă satuluiă înă „bine,ă bun”,ă eiă considerându-se oameni buni. Colectarea datelor despre
popula iaă loculuiă aă reprezentat o mare provocareă deoareceă aă constituită oă munc ă titnic ă deă
studiiă înă arhive,ă biblioteci, interviuri cu diverse persoane pentruăreconstituireaăunorăfapteăşiă
evenimenteă dină via aă satului. Importan aă istoric ă aă satuluiă Dobreniă esteă dat ă şiă deă faptulă c ă
localitateaăaăfostăreşedin ădomneasc ,ăaiciăluându-seădeciziiăcareăauăinfluen atăvia aăpolitic ă
şiă social ă aă riiă Româneşti,ă cumă ară fiă urzireaă complotului contra lui Matei Basarab, ce a
degenerată înă primaă r scoal ă aă seimeniloră dină anul1654.ă Alte direc iiă deă studiuă auă urm rită
influen eleăreciproceădintreămediulănaturalăşiăcel socio - economic,ăimportan aăpeăcareăluncaă
Argeşă– Sabar a avut-oăşiăoăareăăpentruădezvoltareaăăeconomic ăaăsatului.

ÎnăcontinuareăvomăprezentaăcâtevaădateădespreăprofesorulăAdrian Nichita.
S-aăn scutălaă10ăfebruarieă1968ăînăfamiliaăprofesorilorăCornelăşiăIoanaăNichita,ăfiindă
primulă dină ceiă treiă copiiă aiă acestora.ă Aă urmată studiileă primareă şiă gimnazialeă laă şcoalaă dină
localitateaă natal ă Mihaiă Bravu,ă jude ulă Giurgiu.ă Întreă aniiă 1982 – 1986ă aă studiată şiă absolvită
cursurileă liceuluiă Ionă Maiorescuă dină oraşulă Giurgiu.ă Dină 1996ă ă esteă licen iată înă istorie la
Universitateaă Bucureşti,ă iară dină anulă 2007 absolventă ală facult iiă deă geografie ală aceleiaşiă
Universit i. Totăînăanulă2007ăaăabsolvit masterul înăManagementăEduca ional la facultatea
David Ogilvy din cadrul SNSPA,ăBucureşti.ă

9
 Aă urmată meseriaă p rin iloră s iă începându-şiă activitateaă didactic ă înă anulă 1992ă caă
profesorăsuplinitorălaăşcoalaădinăcomunaăAduna iiăCop ceni.ăDin anul 1993ăşiăpân ăînăprezentă
este profesor laă Şcoalaă Dobreni fiind titular pe catedra de istorie - geografie.ă Înă aceast ă
şcoal ăşi-aăperfec ionatăactivitateaăprofesional prinăstudiu,ăcolaborareăşiăcooperareăcuăcolegiiă
s i, reuşindă astfelă s ă promoveze toate examenele pentruă ob inereaă gradelor didactice. S-a
implicatăactivăăînădiferiteăproiecteăguvernamentaleădinăprogramulăPHARE,ăimplementateăatâtă
laănivelulăşcoliiăDobreniăcâtăşiălaănivelăJude ean. Înăcadrulăacestorăproiecteădomnulăprofesoră
AdrianăNichitaăaăde inutăfunc iaădeăformatorădeăcadreădidactice,ăparticipândălaăperfec ionareaă
aă suteă deă cadreă didacticeă dină jude ulă Giurgiu. Datorit ă experien eiă acumulateă aă devenită
profesoră metodistă peă lâng ă Inspectoratulă Jude eană Giurgiu şiă ă membruă înă diferiteă comisiiă
jude ene de concursuri şiăexamene.ăEsteăc s torităcuăinginerăElenaăNichitaăşiăauăîmpreun ăună
copil,ăGabrielăIonu .ă

Înă încheiereă autoriiăconsider ăc ăaă sosită momentulăs ăaduc mul umiriătuturor celor
care i-auăprimităcuăsatisfac ieăşiăi-auăsprijinităînăculegereaădeădateăşiăinformatiiădespreăapari ia,ă
evolu iaăşiătrecutulăcomuneiănoastre.ă
PersoaneădinăV r şti,ăDobreniăşiăObedeni : Preda Vasile – Primarul comunei, Stanef Anca
secretarulă prim riei, Savov Gheorghe - viceprimar, Lavric Artemon,ă Zaneă ă Victori a,ă Penaă
Maria, Rujană Vasilica,ă C eă Ioana,ă Dobreă Gheorghe,ă Alexandruă Didiă Vasilescu,ă Ştefană
Vasile, Popa Nicolae, Preotă Dimaă T nase,ă Profesoră R ceanuă Ana,ă Profesoră Rujană Tiberiuă
Decebal, Porojan Constan aă–pensionar ,ăfostaăsecretar ăaăşcoliiăV r şti, înv torăMihalacheă
Micu Vasile, profesor Costache Mariana, Anghel Militaru,ă s teniloră Ene Tudor, Stancu
Dumitru,ăEneăIon,ăTomaăIoanăşiăRupaăAlexandru.

Aurel Popescu Adrian Nichita

Cosmin Constantin

10
 Moto:
”patriaăşiăiubireaădeăpatrieăsuntăsimpleăabstrac iiăsarbede
dac ănuăte-aiădusăsingurăs ăleăîntâlneştiăcuăp mântulăşiă
poporul din care faci parte”

George Vâlsan

Capitolul. I
CADRUL NATURAL ŞIăCOMPONENTELEăSALE

1) AŞEZAREAăGEOGRAFIC ăŞIăORGANIZAREAăADMINISTRATIV
2) CADRUL NATURAL
3) CLIMA
4) APELE
5) VEGETA IA,ăANIMALELE,ăSOLURILE

1) AŞEZAREAăGEOGRAFIC ăŞIăORGANIZAREAăADMINISTRATIV

a) Aşezareaăgeografic
Întră - ună inută m nosă cuă p mântă roditoră şiă oameniă harnici,ă înă sudulă rii,ă înă Câmpiaă
Român ,ă seă afl ă jude ulă Giurgiu,ă unulă dintreă importanteleă jude eă aleă rii,ă unitateă
administrativ – teritorial ărelativărecent ăap rut ăpeăhartaăpatrieiănoastreălaă23ăianuarieă1981ă
caăurmareăaă noiiăorganiz riăadministrativeăaă rii. Înăacestă jude ăseăafl ăcomunaăV r ştiăunaă
dintreă marileă comuneă aleă jude ului,ă comun ă alc tuit ă înă prezentă dină dou ă sateă :ă V r ştiă şiă
Dobreni,ăsateăcareăsuntăaproapeăuniteăîntucâtălimitaădintreăV r ştiăşiăDobreniănuămaiăpoateăfiă
precizat ;ăcaseleănoiăconstruiteăînl tur ăseparareaăcelorădou ăsate. Geografic,ăcomunaăV r ştiă
ocup ă oă pozi ieă sudă – estă fa ă deă oraşulă Bucureşti,ă capitalaă riiă şiă laă circaă 30ă kmă fa ă deă
acesta. Fa ădeăreşedin aăjude ului,ăoraşulăGiurgiu,ăesteăsituatălaăoădistan ădeă40 km, Giurgiu
fiindă situată înă sudulă Câmpieiă Române,ă laă Dun re. Limitele administrative ale comunei
V r ştiăseădesf şoar ăpeăoăsuprafa ădeăcirca 80ăkm²ăşiăocup ăsuprafe eănaturaleădinăCâmpiaă
Cânl uluiăînăzonaădeănordăaăcomuneiăşiăoămareăparteădinăLuncaăSabaruluiăsituat ăînăparteaăluiă
sudic ,ărâuăcareăast ziăesteănumită,ămaiăalesădeălocalniciă– CANAL,ădenumireăprimitaăînăurmaă
mut riiăalbieiăSabaruluiăspreăsudăprinăvasteălucr riădeăameliorareăaăterenuluiăînăaceast ăzon ă
începândădinăaădouaăparteăaăsecoluliăal XIX – lea . Ariaăgeografic ăaăcomuneiăesteăstr b tut ă
deăcoordonateleăgeografice:ă44º23’ălatitudineănordic ăşiă26º25´ălongitudineăestic .

11
 b) Organizareaăăadministrativ
Actuala form ăşiăstructur ăadministrativ ăă- comunaăV r ştiă - oăareăîncepândăcu circa 50
deă aniă înă urm ,ă dină anulă 1952,ă deă laă reformaă administrativă – teritorial .ă Deă laă aceaă vremeă
sateleăV r ştiăşiăDobreniăformauăcomuneăseparateăadic ăcomunaăV r ştiăînăcareăeraăînglobată
satul Obedeni si comuna Dobreni – Câmpureluă (satulă Dobreniă ă împreun ă cuă satulă
Câmpurelu).ă Dină 1952ă ă satulă Dobreniă aă fostă unită cuă satulă V r ştiă formândă COMUNAă
V R ŞTI.ă(13)
VeziăhartaăcomuneiăV r ştiă– Coperta 2

ORGANIZAREA ADMINISTRATIV – TERITORIAL ăÎN

COMUNAăV R ŞTIăÎNCEPÂNDăCUăSECOLULăALăXVIIIă– LEAăŞIăPÂN ăAST ZI
a) Organizarea administrativ – teritorial ăînăzonaănoastr ăşiăînăcomunaăV r ştiăînă
secoleleăXIXăşiăXX
Înăevulămediuă araăRomâneasc ăeraăorganizat ăînăjude e.ăÎncepândăcuăanulă1878,ăcomunaă
V r ştiă f ceaă parteă dină jude ulă Ilfov,ă situa ieă careă s-aă men inută pân ă înă anulă 1950ă cândă
jude eleăşiăpl şileăcareăalc tuiauăorganizareaăadministrativ ăaăRomânieiăauăfostădesfiin ate,ăînă
loculă loră ap rândă oă nou ă form ă administrativă – teritorial ă aă rii,ă raioaneleă şiă regiunile,ă
organizare care purta amprenta sovietic . Aceast ă organizareă administrativă – teritorial ă înă
raioaneăşiăregiuniănuăaăduratăpreaămult,ăaproapeă17ăani,ăîntreă1950ăşiă1967,ăcândăconducereaă
riiă aă hot râtărevenireaă laă vecheaă organizareă administrativă – teritorial ă – înă jude e.ă Înă anulă
1981, lunaă ianuarieă apară noiă modific riă teritorialeă înă România.ă Astfelă jude ulă Ilfovă aă fostă
desfiin at,ă înă loculă luiă ă aă ap rută ună nouă jude ă – jude ulă Giurgiuă şiă oă nou ă unitateă teritorial ă
necunoscut ăpân ăatunciă– Sectorul agricol Ilfov. Întrucâtăceiămaiămul iălocuitoriăaiăjude uluiă
Giurgiuăauă f cutăparteădină jude ulăIlfovădeceniiă de-aărândul,ă iară istoriaă loră s-aădesf şuratăpeă
teritoriulă acestuiă jude ,ă ceiă maiă mul iă locuitoriă aiă actualuluiă jude ă Giurgiu,ă printreă careă şiă
locuitoriiăcomuneiăV r ştiăseăconsider ăăilfoveni. Istoriaăjude elor,ăfieăaăfostuluiăjude ăIlfovăşiă
aă actualuluiă jude ă Giurgiuă seă înscrieă înă perioadaă deă începută aă secoluluiă XVIII,ă începândă cuă
anulă1778,ăatunciăcândăînăarhiveleăstatuluiăapareănumeleăjude uluiăIlfov.ăAlc tuireaăjude uluiă
înă perioadaă amintit ă eraă dină unit iă teritorialeă maiă miciă numiteă ă pl şi.Înă anulă 1831ă înă
documenteleă ispr vnicieiă jude uluiă Ilfovă seă arat ă caă jude ulă Ilfovă eraă alc tuită dină maiă multeă
pl şiă printreă careă şiă plasaă Sabară dină careă f ceaă parteă şiă comunaă V r şti.Înă anulă 1864ă în
Câmpiaă Român ă şiă laă noiă înă zon ă auă ap rută noiă modific riă înă organizareaă teritorial ă şiă maiă
alesă înă regrupareaă aşez riloră omeneştiă şiă aă jude eloră şiă înă denumireaă unoră comuneă şiă pl şi.ă
Astfelăînă1864ăplasaăSabarăprimeşteănumeleădeăplasaăVidra,ădenumireăpeăcareăaăp strat-oăpân ă
înăanulă1950,ăcândăaăavutălocăoănou ăîmp r ireăadministrativăteritorial ăînă ar ăşiălaănoi.ă(veziă
nouaă împ r ireăteritorial ădină1950). Modific rileă laă noiă înăV r ştiăauă vizatăînfiin areaăuneiă
noi comune – OBEDENI- format ă dină satulă – c tunulă Obedeni,ă comun ă careă aă devenită
independent ă teritorială cuă prim rie,ă primară şiă celelalteă organeă administrativeă necesare.
ComunaăObedeniăaăr masăindependent ăpân ăînăanulă1950,ăcândăaăap rutăoănou ăorganizareă
administrativ – teritorial ă impus ă deă nouaă conducereă comunist .ă ă ă Comunaă Obedeniă aă fostă
transformat ădinănouăînăsatăapar inândăcomuneiăV r şti. Tot acum comuna Dobreni care era
comun ăindependent ă(Dobreniă– Câmpurelu)ădinăsecoleleăXVIIIă– XIXăaăfostădesfiin at ăşiă
transformat ăînăsat,ăsatăapar inândăcomuneiă V r şti.ăÎncepândăcuăanulă1950ăcomunaăV r ştiă
esteă compus ă dină sateleă V r ştiă şiă Dobreni,ă satulă Obedeniă fiindă înglobată teritorială înă satulă
V r şti.ăDinăanulă1981ăcomunaăV r ştiăcuăceleădou ăsateăcomponenteăfaceăparteădinăjude ulă
Giurgiu.

12
 b). CONDUCEREAăCOMUNEI,ăÎNCEPÂNDăCUăSECOLULăXVIIIăŞIăPÂN ă
AST ZI
Înăevulămediuălaăconducereaăcomunelorăseăaflauăînăfrunteăunăsfatăalăoamenilorămaiăb trâni,ă
buniăgospodariăşiăpricepu iăînăaleăagriculturii,ăaleşiădeăobştileăs testi.ăUniiădintreăeiăerauăaleşiă
caă putr toriă deă cuvântă aiă obştiiă pentruă aă leă sus ineă intereseleă sauă erauă folosi iă caă martoriă înă
proceseleă deă hot rnicireă şiă înă alteă treburiă şiă ă pricini.ă Megieşiiă respectivi,ă cumă erauă numitiă
foştiiăcl caşiăseăbucurauădeăstimaăşiăîncredereăatâtăînăsânul obştiiăcâtăşiăînăafaraăei.ă Într-un
hrisov dat de Mihnea Turcitul – domnulă rii,ălaă9ăseptembrieă1579ăcuăocaziaăunuiălitigiuăînă
localitateaăHereştiălocalitateădinăapropiereaăcomuneiăV r ştiă,ăseăarat ă:”Am dat Domnia mea
ordină Jupâneseiă Voicaă s ă aduc ă doiă megieşiă s ă m rturiseasc ă înainteaă Domnieiă meleă c ă aă
dată monahieiă Salomiaă aceast ă ocic ă – sarcin ă luiă Dană şiă luiă Fieraă dină Hereşti”. Dup ă
aservireaăsatelorădeăcl caşiănoiiăst pâniănumescăoameniădeăîncredereăînăfrunteaăcomunit ilor.ă
Aceştiaă purtauă diferiteă denumiri:ă v tafi,ă pârc labi,ă logofe i.ă Uneoriă raniiă îsiă alegeauă ună
reprezentantă ală loră peă careă îlă recomandauă st pânului.ă Sateleă deă slujitoriă aveauă conduc toriă
proprii.ă Aceştiaă erauă numi iă c pitani,ă iară ceiă alesiă şiă locuiauă înă sată erauă numi iă izbaşiă sau
pârc labi. Înătimpulădomniilorăfanarioteăjude eleăerauăconduseădeăispravnici.ăAcestătitluăs-a
p strată pân ă înă secolulă ală XIXă – leaă cândă auă fostă înlocui iă cuă cârmuitoriă - otcârmuitori .
Plasele erau conduse de zapcii apoi de suborcârmuitori. Satele aveau înăfrunteăunăpârc lab.ă
Pârc labiiă erauă convoca iă deă c treă organeleă superioareă oriă deă câteă oriă eraă nevoieă pentruă
clarificareaăunorăsitua iiăiviteăînăzon . Înătimpulărevolu ieiădeălaă1848ă– guvernul Provizoriu a
numităînăfrunteaăjude eloră– administratori, iar plasele erau conduse de subadministratori. La
comuneăaăap rutăoănou ăfunc ieă,ăceaădeălogof t,ăadic ăsecretar.ăDup ăînfrângereaărevolu iei,ă
ceaă maiă mareă parteă dintreă logofe iă auă fostă destitui i,ă uniiă chiară aresta i. Începândă cuă anulă
1857, Ministerul Treburiloră dină L untruă s-aă numită Ministerulă Interior,ă iară dină anulă 1860ă înă
frunteaă jude eloră auă fostă numi iă primiiă prefec i.ă Plaseleă erauă conduseă deă subprefec i. Prin
Legeaădeăorganizareăaăcomunelor,ădat ădeădomnitorulăAlexandruăIoanăCuzaălaă2ăaprilieă1864ă
seă inlocuieşteătermenulădeăpârc labăcuăcelădeă PRIMAR. Ceiă maiă mul iădintreăconduc toriiă
satelorădinainteaăreformeiăluiăCuzaădină1864ăsuntănecunoscu i.ăDocumenteleăvremiiănuăcon ină
numele acestora – ceiămaiămul iăfiindănecunoscu i. Sporadică,ăînăuneleădocumenteăapareăcâteă
ună numeădeăpârc labăsauă izbaşeă f r ă s ă seă specificeă localitateaăundeăaă func ionat. Odat ăcuă
modernizareaăadministra ieiălocale,ăînădocumenteăauăînceputăs ăapar ănumeleăprimarilorădină
comuneă şiă aă unoră slujbaşiă dină comune.Listaă cuă primariiă dină comuneleă jude uluiă Ilfovă dină
perioadaă1864ănuăesteăclar .ăMaiămult,ăfaptulăc ăpoliticaăvremiiăimpuneaăschimb riădestulădeă
deseăaleăprimarilorăsauămen inereaălorăpeămaiămulteăperioadeăsauăani,ăaăîngreunatărealizareaă
unei statistici corecte. Înă perioadaă deă începută aă secoluluiă XXă şiă chiară maiă înainte,ă primariiă
comuneloră jude uluiă Ilfov şiă chiară ceiă dină V r ştiă erauă proveni iă dină rândulă localnicilor,ă
n scu iăşiăcrescu iăpeăacesteămeleaguri.ăEiăerauăselectatiădinărândulăfamiliilorăfruntaşeădinăsat,ă
de obicei dintreăsateniiămaiăînstari iăşiăbuniăgospodari. Oăcondi ieăimpus ădeăobşteaăs teasc
eraă aceeaă caă primarulă s ă stieă carte.ă Laă începutulă secoluluiă XXă pu iniă dintreă primariiă
comuneloră îndeplineauă aceast ă condi ie.ă Realitateaă vremuriloră aă confirmată aceastaă cerin .
Primariiăcomunelorădinăjude ulăIlfovăşiăceiădinăV raşti,ăînăprimaăperioadaăaăsecoluluiăXXăerauă
proveni iă dintr-ună num ră restrânsă deă familiiă dină comun .ă Asaă aă fostă şiă cazulă primariloră dină
comunaă V r ştiă cândă primariiă auă provenită dină familiiă deă buniă gospodari – familiile lui
TudoracheăDr ghici,ăăGheorgheăVelicu,ăNicolaeăPopescu,ăMarinăPetreăEne,ăetc. Înăperioadaă
1910 – 1950,ăperioad ăcândălocalitateaăObedeniăaăfostăcomun ăindependent ,ălaăconducereaă
comuneiăaă fostăşiăună num rădeăprimari.ăIat ănumeleăcâtorva dintre acestia : 1936 Gheorghe
Tudor, Ilie Stan. Oăstatistic ăcâtădeăcâtăaproapeădeărealitateăprivindăprimariiăcomuneiăV r ştiă

13
înăperioadeleădeă începutăaleă secoluluiă XXăşiă aăprimarilorădup ăanulă1890ă indicaăurm toareaă
situa ie:

I – PRIMARII COMUNEI V R ŞTIăÎNăPERIOADAă1910ă– 1940 – majoritateaădinăV r şti

1. Gheorghe Velicu – 1910 – 1911 localnic
2. TudoracheăăDr ghiciă– 1911 – 1916 -//-
3. Gheorghe Velicu - 1917 - 1919 -//-
4. Tudor Conu - 1920 - 1922 -//-
5. TudoracheăDr ghiciăă- 1923 – 1924 -//-
6. Dunitru Dociu - 1926 – 1927 -//-
7. Ghenea Ion - 1929 – 1933 -//-
8. Marin Petre Ene - 1933 – 1934 -//-
9. Popescu Gr. Nicolae - 1934 – 1938 -//-
10. Marin P. Cristea - 1938 – 1939 -//-
11. Stancu P. Gheorghe - 1940 – 1944 -//-

II – PRIMARIIăCOMUNEIăV R ŞTIăÎNăPERIOADAă1944ă– 1989

1. P unăD.ăNicolaeăăăăăăăăă- 1944 – 1947 localnic
2. Neicu Radu - 1948 – 1949 -//-
3. Savov A. Petre - 1949 – 1950 -//-
4. Ni uăNicolaeăăăăăăăăăăăăăăă- 1951 – 1964 fost activist raional de partid adus si instalat
primarăîn ComunaăV r ştiădeăcomunişti.
5.ăăăDr ghiciăNicolae - 1966 – 1967 - localnic
6. Marcu Gheorghe - 1967 - 1968 -//-
7. Moisescu Nicolae - 1968 – 1974 -//-
8. Olaru Constantin - 1975 – 1976 -//-
9.ăăăSp taruăIonăăăăăăăăăăăăăăăăăă- 1976 – 1978 -//-
10. Dociu Ioana - 1979 – 1989 -//-
I – PRIMARIIăŞIăMEMBRIIăCONSILIILORăLOCALEăALEăCOMUNEIăV R ŞTIăDUP ă
REVOLU IAăDINăDECEMBRIEă1989
1. AnghelăGheorgheăăăăăăăăălocalnicăinstalatăînă1990
2. Bunea Nicolae - 1990 – 1992 localnic
3. Covacu Nicolae - 1992 – 1993 -//-
4. PârvuăConstantinăăăăăăăăăă- 1993 – 1996ă(locuitorăînăprezentăînăcomunaăV r ştiă- inginer
agronom nOriginară dină Comanaă Giurgiu,ă c s torită cuă inv toareaă Pârvuă Cristinaă –
localnic )
5. Preda Vasile (foto) alesăprimarăîncepândăcu anul 1996
şiăpân ăînăprezent.
S-aă n scută la data de 20 august 1960 dină p rin iiă
ConstantinăşiăTudoraăînăsatulăDobreni,ăcomunaăV r şti.ăAăurmată
cursurile primareă laă şcoalaă dină ă Dobreniă laă clasaă înv torului
Mihalache Micu Vasile. Ciclul gimnazial l-aă urmată totă înă
aceast ă şcoal ă undeă i-aă avută dasc liă peă Muşe eanuă Gheorghe,ă
R ceanuăAna,ăPopescuăAuraăşiăLavricăArtemon,ăoameniăcareăauă
constituit un model pentruă elevulă Predaă Vasile.ă Şi-a continuat
studiile 10 claseă laăŞcoalaădinăV r ştiă apoiă liceulă înă Bucureşti.ă
Şi-aă continuată studiileă urmândă şiă absolvindă cursurileă
Universit iiă Ecologiceă dină Bucureşti.ă Areă doiă copiiă ă Predaă

14
Monica,ăc s torit ăDobre şiăPredaăIonu .ăPrinăbunaăcreştereădat ăcopiilorăs iăaădovedităc ăesteă
un bun exemplu de p rinte pentruăcons teniiăs i. De asemenea Domnul Preda Vasile este un
modelă deă reuşit ă înă via ă faptă demonstrată atâtă deă realiz rileă înă plană personală câtă şiă înă plană
profesional.ă Şi-aă începută carieraă politic ă dină anulă 1992ă cândă a fostă alesă viceprimară înă
mandatulăDomnuluiăinginerăPârvuăConstantin.ăDină1996 aăfostăalesăprimarăalăcomuneiăV r ştiă
treiă legislaturiă successive.Înă calitateă deă primar,ă domnulă Predaă Vasileă s-aă preocupată înă
permanen ă deă modernizareaă infrastructuriiă comunei,ă este vorba de iluminatul public,
asfaltareaă şoseleiă principaleă şiă aă uli eloră satului - acestaă dină urm ă esteă ună proiectă ceă seă vaă
desf şuraăînăanulă2010,ăproiectăceăaădebutatăcuăasfaltareaăvechiuluiădrumăcommercialănumită
ast ziăCorl tescu,ădrumăceăscurteaz ădistan aăpân ălaăBucureştiăcuăaproximativă5ăkm.ăOăalt ă
direc ieă aă preocup riloră domnuluiă primară aă fostă aceeaă aă moderniz riiă şcoliloră dină comun ,ă
activitateăceăaăconstatăînămontareaădeătâmpl rieădeăPVCăcuăgeamuriădeătipătermopan,ădublareaă
pere iloră cuă pl ci deă rigips,ă şiă montareaă deă centrală termiceă faptă ceă aă dusă laă îmbun t ireaă
vizibil ă aă confortuluiă elevilor.ă Aă fostă achizi ionată echipamentă performantă pentruă s lileă deă
sport,ăsaltele,ăaparatur ădeăfitness,ămingii,ăetc.ăDeăasemeneaăs-a preocupat de asigurarea celor
necesareăbuneiăfunc ion riăaăacestorăinstitu ii.ăPrim riaăV r ştiăaăfostăinstitu ieăpertener ăîntr-
oă serieă deă proiecteă guvernamentaleă aplicateă laă nivelă jude eană şiă apoiă locală – proiectele
PHAREă2002ăşiă2004ăcuăimpactăasupraăcomunit ilorădezavantajate cu focalizare pe rromi –
pentruăreducereaăprocentuluiădeăabandonăşcolar. Alteăproiecteădeădezvoltareăşiămodernizareă
local ăderulatădeăPrim riaăV r ştiăsunt:ăinstalareaăre eleiădeăap ăpotabil ăpentruătoat ăcomuna,ă
proiectăceăesteăînăplin ădesf şurare,ăalimentarea cu gaze natural a comunei, proiect la care s-
auă incheiată licita iile.ăPentruătineriiă dinăcomun ăpasiona iădeă sportăareăînăderulateăăproiectulă
unuiă terenă deă fotbală conformă cuă ordonan aă 7ă aă guvernuluiă României.ă Un moment plin de
satisfactieă şiă d t toră deă speran eă pentruă realizarea acestei monografii a fost laă întâlnireaă cuă
primarulăcomuneiăV r şti,ădomnulăPredaăVasile,ăcareă laăaflareaă veştiiăc ă fiiăaiăsatuluiăauăcaă
preocupare realizarea unui document istoric deă mareă importan ă pentru comuna pe care o
conduce, aăr spunsăf r ăre inereăşiăcuătoat ăsatisfac iaăprecizândăcaăacestăactăesteăunămomentă
careă înl tur ă lipsaă maiă multoră informa iiă despreă istoriaă şiă natura peisajului comunei
V r şti.Domnulă Primară aă afirmată totă odat ă caă esteă ună momentă ală împlinirii, deoarece
documentulămultăaşteptatăvaăfiăprimităcuămult satisfac ieădeălocalnici.

O personalitateă emblematic ă aă Prim rieiă dină V r ştiă

a fost oă lung ă perioad ă deă timp Anca Stanef –
Doamnaă Ancu a cumă eraă cunoscut ă deă s teni (foto).
S-aăn scutălaădataădeă29ăaugustă1946ăînăcomunaăV r ştiă
dinăp rin iiăMarinăşiăGherghinaăStancuăRotaru.ăFamiliaă
Stancuă Rotaruă aă fostă oă familieă reprezentativ ă înă
comunaă V r ştiă şiă pricepu iă gospodariă careă şi-au
manifestataptitudinileă deă buninegustoriă şiă agricultori.ă
Marin Stancu , numit de localnici Marinic ă Pie aru
întrucâtă seă îndeletniceaă şiă cuă sprijinireaă tineriloră
v r şteniă s -şiă vând ăproduseleă înăpie eleăbucureştene,ă
maiă alesă înă pia aă Obor,ă avândă închiriată deă laă stată ună
spa iuă înă careă raniiă îşiă expuneauă produsele destinate
vânz rii.ă Pricepută şi dinamic, iscusit comerciant, a
ajutată mul iă tineriă dină sats ă seă formezeă înă domeniulă
comer uluicuă produseă agricole,ă s ă lucrezeă peă spa iileă închiriateă înă pia aă Obor, devenind ei

15
îns şiăbuniăcomercian i.ăStancu Anca devenit ăprinăc s torie Stanef Anca fiind c s torit ăcuă
Stanefă Alexandruă şiă areă dou ă fiiceă ceaă mareă esteă avocată iară ceaă mic ,ă absolvent ă aă Scoliiă
Normale,ăînăprezentăînv toareălaăşcoalaă97ădinăBucureşti.ăA urmatăcursurileăşcoliiăprimareăşiă
gimnazialeăînăcomunaăV r şti,ăiarăcursurileălicealeăle-aăf cutălaăliceulăteoreticădinăOlteni aăpeă
care l-aăabsolvită înăanulă1965.ăOă lung ăperioad ă deătimpădină1963ăăpân ă înă1983ăaă lucratălaă
prim riaă V r ştiă laă sec iaă Stareaă Civil .ă Dină 1983ă şiă pân ă laă decesă ,ă survenită laă dataă de 4
octombrieă2009,ăaălucratăînăfunc iaădeăSecretarăalăPrim rieiăV r şti,ăfunc ieădeăcareăs-a achitat
cuătoat ăr spundereaăşiăd ruirea,ăîndeplinindăsarciniădeămareăr spundereăfinanciar .ă

16
 c). STRUCTURAăŞIă EVOLU IAăDEMOGRAFIC ăAăCOMUNEI

STRUCTURA POPULA IEI LAăV R ŞTI

PopulatiaăinăcomunaăV r ştiăesteăcovârşitorăoăpopula ieădeănationalitateăromân .ăCeiăcâ ivaă
rromi – iganiă– aseza iăast ziăpeămeleagurileănoastreăîncaădinăsecoleleXVă – XVIăşiăstabili iă
peăterasaădinăstângaăărâuluiăSabar,ănuăschimb ăcuănimicăcaracterulăpreponderentăromânescăală
popula ieiăcomuneiăV r şti,ăniciăchiarăceleădou zeciădeăfamiliiădeătiganiă– rromiădinăV r stiăşiă
totă atâteaă dină Obedeniă şiă niciă familiileă deă iganiă – rromi, numi iă spoitoriă dină Dobreni. O
caracteristic ă principal ă aă popula ieiă comuneiă V r ştiă esteă îns ă complexitateaă genealogic .ă
Spreădeosebireădeăaşez rileăomeneştiădinăzoneleădeămunteăaleă riiăundeăcondi iileăarhaiceăseă
maiăp streaz ăînc ,ăacesteaăauăfostăferiteăde-aălungulătimpuluiădeăp trundereaăunorăelementeă
alogene,ă popula iaă şi-aă p strată şiă si-aă conservată structura,ăobiceiurileă şiă limbaă iară amesteculă
popula iaiă nuă aă avută ună caracteră pronun at. Laă noiă înă câmpieă fenomenulă aă fostă puternică
influen atădeăp trundereaăunorăgrupuriădeăpopula iiăîncepândăcuăn v lirileăistoriceăcunoscute,ă
grupuriă careă şi-auă pusă amprentaă prină apari iaă înă zonaă noastr ă aă unuiă pronun ată caracteră
eterogenă ală popula iei. Dină interferen eleă inerenteă aleă acestuiă fenomenă auă rezultată actualiiă
locuitoriăaiăzoneiăînăcareătr imăşiăaiăcomuneiănoastre.ăCuăsiguran ăstr moşiiălocuitorilorădină
zonaănoastr ădeăăcâmpieăşiădeălaănoiădinăcomun ăauăoriginiădinăceleămaiăneaşteptate. Înăacestă
context,ăsubstratulăneoliticăalăstr moşilorănoştriiăcuăsiguran ănu poateăfiăprecizatşiăcunoscut.ă
Stimă îns ă cuă siguran ă caă str moşiiă noştriiă ar tauă înă majoritateă caă dacoă – ge ii,ă oameniă
robuşti,ă deă statur ă potrivit ,ă înă majoritateă blonziă şiă cuă ochiă albaştri.ă Acesteă tr saturiă s-au
transmisă dină genera ieă înă genera ieă pân ă ast zi,ă tr saturiă careă seă întâlnescă şiă laă popula iaă
comunei noastre. Esteăunăadev răcareănuătrebuieăomis,ădarătrebuieăcunoscutăc ăpeămeleagurileă
noastreă auă p trunsă încaă dină antichitateă triburiă deă origineă indo- european ă şiă triburiă deă alteă
origini:ăsci ii,ăbastarnii,ăsarma ii,ăuniiădinăeiăauăr masădefinitivăaiciăşiăauăad ugatăelementeănoiă
laăfondulălocalăalăpopula iei.ă Datele existente despre triburile care au poposit pe meleagurile
noastreăşiăorigineaălorănuăsuntăedificatoare,ădarăniciănuăputemăexcludeăprezen aălor.ăDupaăcumă
seăcunoaşteăromaniiăcareăpopulauăcuăcoloniştiă meleagurileă noastre,ăcoloniştiiăerauăadusiădină
toateă inuturileăcuceritedeăeiădinăprovinciileăromanizate,ăprovinciiădinăcareănuăaăf cutăexcep ieă
nici Moesia; urmare a acestui fenomen structuraăvecheăaăpopula ieiăaăfostăînoit ăcuăelementeă
noi. Maiă târziu,ă înă perioadaă mariloră migra iiă si-auă facută aparitiaă înă zonaă noastr ă triburileă
germanice,ă slaveă siă asiatice.ă Slaviiă auă convietuită cuă popula iaă local ă deceniiă şiă secoleă de-a
rândulăpunându-şiăamprentaăasupraăfonduluiăgeneticăalăstramosilorănoştriiădarăşiăasupraălimbiiă
vorbiteă ,ă limbaă român . Tr saturiă specificeă popula ieiă slaveă leă întâlnimă laă foarteă mul iă
locuitori dinăuneleăsateădinăCâmpiaăRomân .ăEleănuăsuntăaltcevaădecâtăurmeădeăpesteătimpăaleă
slavilorăr masiăaiciăsiăasimila iădeăromâni. Celelalteăpopoareămigratoare,ăcumaniiăsiăt tariiăauă
adus pe meleagurile noastre elemente asiatice mongoloide, elemente pe care le putem
observaălaăuneleăpersoaneăchiarălaănoiăînăcomun .
T tariiădeşiăauă invadatăCâmpiaă Român ,ă n-auăr mară aiciădecâtăatâtaătimpăcâtăauăpr datăşiă
jefuită inutul,ă dup ă careă s-auă retrasă înă sudulă Basarabieiă deă ast zi,ă înă zonaă podişuluiă Bugeacă
sauăînăCrimeea,ăacoloăundeăşi-auăînfiin atăunăhanat. Esteăînsaăfoarteăprobabilăs ăfiăr masăprin
sateleănoastreăfamiliiădeăt tari,ădovad ăc ăuneleăpersoaneădinăCâmpiaăRomân ăpoart ănumeleă
deă T TARI,ă iară alteleă auă tr s turiă fiziceă mongoloide.ă Oă dovad ă maiă sigur ă esteă faptulă c ă
parteaăsudic ăşiăsud- estic ăăaă riiănoastreăaăfostăinvadat ădeăt tari,ăc denumirileăunorăaşez riă
omenestiă dină Dobrogea:ă Bugeac,ă Cagealacă etcă suntă deă origineă t tar . Înă liniiă mariă ,ă celeă
relatateăsuntănumaiăcâtevaăelementeăalogeneăcareăauăinfluen atăstructuraăgeneticaăaăpopula ieiă
deă laă noiă ,ă întrucâtă peă teritoriulă Românieiă au p trunsă alteă multeă semin ii,ă printreă careă
men ion mă invaziaă huniloră şiă avarilor. Înă evulă mediuă înă zonaă noastr ă nuă s-au produs

17
modific riăsemnificativeăînăstructuraăetnic ăaăpopula iei.ăEaăs-aăp stratăde-a lungul timpului,
r mânândă predominantă româneasca,ă aşaă cumă esteă ast zi. Sosirea pe meleagurile noastre a
unor populatii migratoare n-aăîncetatăniciodat .ăUniiădintreămigratoriăînăCâmpiaăRomân ăauă
fostă chiară românii,ă înă specială ardeleni,ă veni iă înă timpulă transhuman eiă şiă înă timpulă reformeiă
agrare a lui Al I Cuza- careă aă împropriet rită popula iaă local ă siă ceaă migratoareă deă origineă
român . De-aălungulătimpuluiăînăsateleănoastreădinăCâmpiaăRomân ,ăchiarăşiălaănoiăînăV r ştiă
auăvenităfamiliiădeăalteăetnii.ăAşaăauăap rutăfamiliileădeăbulgari,ăsârbi,ăturci,ăşiăgreci care s-au
statornicităînănumeroaseăsateămaiăalesăînăsateleădinălungulăDun rii.ăAşaăauăap rutăchiarăşiălaă
noiă înăV r ştiă numeleăunoră familiiădeăBulgaru,ăRusu,ăSârbu,ăTurcu,ăetc.ăComuneleă şiă sateleă
din apropierea comunei noastre sunt recunoscute prin populareaăcuăpopula ieădeăetnieăbulgar ă
şiăsârb :ăValeaăDragului,ăHereştiăHotarele,ăşiăchiarăoăparteădinăestulăcomuneiăVidra,ăInăfostulă
c tunăBragadiru.ăAcestăfenomenăs-aăpetrecutăînăperioadaădeăsfârsităaăsecoluluiăalăXVIIIăşiădeă
începută aă secoluluiă XIX. Despreă existen aă iganiloră – rromiă şiă sosireaă loră veziă peă largă înă
capitolulă„ăRromiiădinăDobreniăşiăîmprejurimi” MaiăcunoscuteăînăV r ştiăauăfostăfamiliileădină
aceast ăetnie:ăFamiliileăNicolaeăOanceaă– vestit fierar, Miu Ion –vestităcismar,ăStanăCioac ,ă
FloreaăşiăVanceaăetc. Familiileăacestoraălaăînceputăs-auăaşezatăpeăterasaăinferioar ădinăstângaă
albieiă vechiuluiă râuă Sabară şiă tr iauă laă începută înă bordeie,ă maiă apoiă înă caseă construiteă dină
chirpici,ă iară ast ziă uniiă dintreă iganiă auă caseă cuă arhitecturaă modern ă utilate modern, cu bun
gustă al turându-seă ceta eniloră româniă dină comun .ă Iat ă câtevaă caseă deă iganiă – rromi din
V r ştiă Num rulă familiiloră deă tiganiă dină V r ştiă stabili iă peă stradaă careă seă numeaă „ă
ig nie”ăacumă„ăStrada Bisericii”ănuădep şesteăcifraă20. ÎnăsatulăObedeni,ă iganiiă– rromi au
acelasiă trecută caă ceiă dină V r şti.ă Localizareaă loră înă principală aă fostă peă terasaă râuluiă Sabar,ă
ulterior s-auă extinsă şiă ocup ă ună spa iuă careă încadreaz ă şoseauaă jude ean ă întreă bisericaă dină
localitateăşiăfostulăc minăcultural.
EVOLU IAăDEMOGRAFIC ăAăCOMUNEIăV R ŞTI
Evolu iaă demografic ă aă popula ieiă deă laă noiă dină ar ă şiă deă laă noiă dină comun ă nuă poateă fiă
urm rit ă decâtă începândă cuă începutulă secoluluiă XIX,ă odat ă cuă apari iaă unoră documenteă
statistice. Prinăcompara ieăcu uneleăsateăşiăcomuneăvecine,ăundeădateleăexistente,ăchiarăşiăcuă
aproxima ieăaducăveştiădespreăexisten aădeăveacuriăaăacestorăaşez riăşiăexisten aăpopula ieiăpeă
acesteămeleaguri,ădespreăcomunaănoastr ădateleăsuntăiluzorii,ăcuătoateăc ăinăuneleăaşez riădină
apropiereaăcomuneiă noastreănum rulă locuitoriloră eraădestulădeăredus,ănuădep şeaă300ă – 400
locuitori. Despreă populatiaă sateloră dină Câmpiaă Român ă dină zonaă noastr ,ă celeă maiă vechiă
dateă leă g simă înă catagrafiaă Mitropolieiă Ungroă – Valahieiă dină Bucureşti,ă date înregistrateă înă
1810ăsiăpublicateăpar ialăînăanulă1914ădeăpreotulăNicolaeăPopescu.ăUnăfaptănegativăînăevolutiaă
acestuiă evenimentă aă fostă primulă r zboiă mondială careă aă stopată cercet rileă înă acestă domeniu.
Dup ă informa iileăap ruteăînădocumentulăamintităse confirm ă îns ăpentruăcomunaăV r ştiă şiă
sateleă saleă componenteă num rulă locuitoriloră comunei,ă suntă dateă multă apropiateă deă celeă deă
ast zi. Conformăcatagrafieiăap ruteăină1910ăîntocmit ădeăpreotulăNicolaeăPopescuăinăanulă
1910ă înăsatulăV r ştiăexistauă41ăde caseă locuiteădeă169ădeă familiiădeărumâniă dintreăcareă79ă
erauă b rba iă şiă 90ă femei. Înă anulă 1938ă statisticileă indic ă pentruă comunaă V r ştiă 576ă deă
familiiă şiă ună totală deă 2670ă deă sufleteă dintreă careă 1288ă b rba iă şiă 1382ă femei. Acelaşiă
document din 1910 indicaăpentruăsatulăObedeniăînă1810ă– 28 de case cu 66 suflete de parte
b rb teasc ă şiă 54ă deă parteă femeiasc ,ă înă totală 128ă rumâni. Pentruă satulă Dobreniă aceeaşiă
statistic ăindicaăînăanulă1810ă– 37ăăădeăcaseăînăcareălocuiauă68ădeăb rba iăşiă64ăfemei. Despre
num rulă locuitoriloră dină sateleă comuneiă V r ştiă înă decursulă timpului,ă dară maiă alesă dină
perioada secolului al XIX – leaăafl măşiădintr-unădocumentăexistentăşiăintocmitădeăIspr vniciaă
Jude uluiăIlfov,ăînaintatăDepartamentuluiăTrebilorădinăL untruăprinăcare seăcomunicaănum rulă
familiilorădinăsateleă jude uluiăIlfovăşiă cantitateădeă fânăceătrebuiaă adunat ădeă fiecareă comun ă
pentruă hranaă cailoră trupeloră existenteă înă garnizoan .ă Conformă documenteloră amintiteă sateleă

18
Berceni,ăVidra,ăV r ştiăValeaăDraguluiăaveauăobligatiaăs ăstrâng ăurm toareleăcantit iădeăfână
şiăbani:

satul Nr. familiilor Puduriădeăfân lei

Berceni 84 1224 237
Vidra 89 1816 716
V r şti 76 1412 582
Valea Dragului 58 594 422

Înăanulă1940ăînăcomunaăV r ştiăerauă824ăfamiliiăşiă3540ăsuflete,ădintreăcareă1720ăb rba iăşiă

1820 femei.
o Statisticaă popula ieiă înă comunaă V r ştiă pentruă anul1950ă indicaă urm toareaă
situatie. Vezi datele.
o Pentru anul 1990
o Înăprezent

Stareaă deă s n tateă aă popula ieiă dină V r ştiă existent înă anulă 1936ă laă 1ă martieă – înscris ă înă
documenteleăMinisteruluiăS n t iiăeraăurm toarea:ă

Num rulă Num rulăbolnavilor boala Medicamente

popula iei
3219 M–5 MALARIE CHININ
F–1
C–1
3219 B – 17 TUBERCULOZ
F – 21
3219 B – 39 SIFILIS
F – 21
3219 M–9 PELAGRA
F – 40
3219 M–7 ALCOOLISM
F–0
3219 M–5 ORBI
F–1
3219 M–4 CRETINI
F–0

Înregistr rileăauăfostăf cuteădeăagentulăsanitarăIonăD.ăTi a

19
Situa iaăs n t iiăpopulatieiăînăV r ştiăşiăobedeniăînă1939
ComunaăV r şti

data sex legitimare etatea religia profesia Al

câtâleaă
copil
5III1939 1 LEG. 32 ORTO. 7
9 III -//- 39 6
12III -//- 47 12
12III -//- 19 1
13III -//- 33 4
13III -//- 30 4
15III -//- 43 7
27III -//- 33 4
28III nelegitimat 18 1

Satul Obedeni

Ziua Etatea Cop legitim religia Profesia diagnostic

SEX pân ălaă5ăani pacient
B F
1 - 3III - 39 1an,2luni,17 legitim ortodoxa copil Pneumonie
zile
- 1 7III - 39 23 zile Copil Imobilitate
congenital
1 - 20III- 39 16 ani si 2 Meseria Asistolie
luni ş cardiaca
1 - 20III- 39 67 de ani plugar Pneumonie
- 1 22III 39 81 ani Senilitate
- 1 23III 39 43 ani pericardita

Înă comunaă V r şti,ă începândă cuă anulă 1925ă s-a construit dispensarul comunal – existentă şiă
ast zi,ă dispensară careă aă deservită şiă comuneleă Colibaşi,ă Berceni,ă Gostinariă şiă sateleă
componente.

Printreămediciiămaiăcunoscu iăauăfost:
- dr. Ana Vrabie
- dr.ăM.ăTârziu
ÎnăprezentămediciălaădispensarulădinăV r ştiăsunt:
- dr. Mariana Mihalcea
- dr. Doina Enache

Dupa 1990 scaderea populatiei se datoreaza in mare parte atractivitatii capitalei prcum si
scaderii dramatice a natalitatii. Totusi ar trebui sa se simta o usoara tendinta de crestere a
numarului populatiei datorita unor actiuni generate de noul context economic si social:
reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului pentru unele persoane indreptatite

20
precum si deplasarea interesului pentru conditii de locuit superioare pentru unii locuitori ai
capitalei. Iat ăsitua iaăactual ăaăpopula ieiăcomunei :

Comuna Nr sate Categorii de populție

Pop. Gospodarii Pensionari Copii Salariati Persoane Populatie Naveti

inactiva sti
(0-14 ocupate in
ani) agricultură (inclus
Varasti 2 5829 2172 1300 650 280 3059 540 165

POPULA IAă/ăEVOLU IAăDEMOGRAFIC ăLAăDOBRENI

Deşiă subă raportă demografică studiulă popula ieiă necesitaă observ riă îndelungateă asupraă
natalit ii,ă mortalit ii,ă etc.,ă careă laă rândulă loră trebuie urm riteă înă strâns ă leg tur ă cuă stareaă
socialăeconomic aăpopula iei,ătotuşiădocumenteleăpeăbazaăc roraăputemăsaăurm rim,ăînămodă
sigur,ă num rulă şiă evolu iaă popula iei,ă nuă suntă decâtă deă laă începutulă secoluluiă ală XIXă – lea.
Pân ăatunci,ăpentruătimpurile maiă vechiă şiă chiarăpentruăceleă maiăapropiateădeăzileleă noastre,ă
încercareaă deă aă urm riă cronologică evolu iaă popula ieiă r mâneă laă simpleă presupuneriă şiă
ipoteze.ăăăăăCeaămaiăvecheămen ionareăstatisticaăaăsatuluiăaăfostăf cut ăînă„CatagrafiaăEparhieiă
Ungro – Vlahiei”ă dină 1810ă Aceast ă catagrafieă prezint ă num rulă satelor,ă ală caselor,ă ală
familiiloră şiă num rulă sufleteloră dină fiecareă asezare. (Giurescu C.C. 1975) Valoarea acestui
document istoricăareăoăimportan ăăşiămaiămare,ăprinăaceeaăc ,ăpeălâng ăceleăar tateămai sus,
neă d ă informa iiă asupraă str mut riloră deă sateă şiă popula ieă ,ă precumă şiă deă compozi ia
etnografic ăaăacestora.ăăN scut ădinănecesitateaădeăa-şiăorganizaătemeinicătreburileăfinanciareă
ale statului,ăcuădou ădeceniiă maiătârziu,ăCatagrafiaădină1831ănum r ătoateăsateleă şiăc tuneleă
dinăvremeaăaceea,ăcuăpopula iaădat ăpeăfamilii.ăUnăaspectăimportantăesteăsituareaăpeăaceleaşiă
vetreă aă aşez riloră actuale.ă La 1835 apare hartaă statistic ă rus un document de o valoare
excep ional ăprivindăsitua iaădemografic ăaă rilorăRomâneşti.ă Înăurmaărecens mintelorădină
aniiă1912,ă1941,ă1948,ă1966,ă1977,ă1992ăşiă2002,ăseăconstat ăoăcreştereăcontinu ăaănum ruluiă
deă locuitori.ăă ăăDensitateaăpopulatieiă înă întreagaăregiuneăaă lunciiă Argeşă – Sabară seăridicaă înă
1977, la peste 280 loc /ă km²,ă fiindă îns ă cuă multă dep şit ă deă comuneleă D r şti,ă
V r şti(Dobreni)ăşiăColibaşi.ă

Mişcareaănatural ăaăpopula iei

De-aălungulăistorieiăauăfostăperioadeăcând,ăal turiădeăsporulănatural,ăimigr rileăauăavutăună
rolăapreciabilăînăcreşterea popula iei,ăaducândăuneoriăschimb riămariăînăreparti iaăşiăcreştereaă
popula iei.ă Contribu iaă natalit iiă laă sporurileă deă popula ieă aă constituită aproapeă întotdeaunaă
elementulă deă baz .ă Înă regiuneaă lunciiă Argeşă – Sabar s-aă ă înregistrată înă aproapeă toateă
perioadeleă oă natalitateă ridicat ,ă cuă uneleă diferen eă deă laă oă perioad ă laă alta,ă înă func ieă deă
condi iileă socială istorice.ă Astfelă înă perioadaă 1890ă – 1912,ă valorileă mediiă aleă natalit iiă auă
oscilată întreă 20ă - 25‰,ă ă întreă 1912ă – 1930ă natalitateaă aă fostă multă maiă sc zut ă ,înă principală
21
datorit ă r zboiului,ă întreă 10ă - 15‰,ă iară întreă 1930ă – 1941ă valorileă natalit iiă auă crescut
vertiginosăpesteă22‰.ăÎntreă1941ă– 1948ănatalitateaăaăsc zutădramaticăsubă8‰,ăcaăurmareăaă
celuiădeăalădoileaăr zboiămondial.ăÎntreă1956ăşiă1966ăănatalitateaăseăsitueaz ăînăjurulăvaloriiădeă
12‰ăpentruăcaăînăperioadaă1967ă– 1974ăs ăating ăvaloriămaiăridicateădeă15ă– 20‰ăcaăurmareă
aăm surilorăluateădeăstatăpentruăredresareaănatalit ii.
Ast ziă natalitateaă aă revenită laă valorileă dinainteă deă 1966ă fiindă cuprins ă întreă 10ă – 12‰ă
(RujanăT.D.ă2004).ăăăăMortalitateaăaăavutăoscila iiămultămaiăreduseădecâtăaleănatalit ii,ăavândă
oădescreştereălent ăîntreă1890ăşiă1948,ădeălaă15‰ălaă13‰ăşiămaiăaccentuat ăîntreă1948ăşiă1986ă
ajungândă pân ă înă jurulă valoriiă deă 9‰.ă Dup ă 1990ă mortalitateaă aă crescut,ă înă specială ceaă
infantil ăşiăceaăaăgrupelorădeăvârst ădeăpesteă60ăani,ălaăvaloareaădeă10ă– 12‰,ăcomunaăV r ştiă
situându-seăsubă10‰.ăSporulănaturalăreprezint ăindicatorulădeăbaz ăînăevaluareaăcreşteriiăsauă
descreşteriiăpopula ieiădintr-un teritoriu, sau evaluarea resurselor umane pe care se poate baza
creştereaăeconomic .ăAstfelăînăprimaăjum tateăaăsecăXXăcreştereaănumaric ăaăpopula ieiăaăfostă
remarcabil ă deă aproximativă 10‰,ă pentruă caă apoiă saă scad ă vertiginosă spreă 5‰ă fiindă stopat
prină decretulă ptivindă interzicereaă întreruperiiă deă sarcin .ă Înă prezentă datorit ă problemeloră
perioadei economice prin care trecem sporul natural este 0 (echilibrat) spre negativ.
Iat ă înă continuareă oă analiz ă comparativ ă aă dou ă perioadeă distincte: dup ă reformaă agrar ă
dină 1921ă şiă respectivă dup ă colectivizareă (1962)ă laă nivelulă satuluiă Dobreniă raportat ă laă ună
num răăasem n torădeălocuitori.(A.ăNichitaă1996)
Natalitateaăşiămortalitateaăcomparateăpeădou ăperioadeă(1921ă– 1925)ăşiăăăă(1962ă– 1966)

Anul N scu iă Deceda iă

B ie iă Fete B rba iă Femei

1921 46 35 25 17

1922 36 44 25 22

1923 54 52 15 25

1924 54 38 16 17

1925 47 33 17 22

Anul N scu iă Deceda i

B ie iă Fete B rba iă Femei

1962 13 9 15 18

1963 8 12 5 6

1964 14 8 20 20

1965 11 15 15 4

1966 18 16 47 7

22
 Seă poateă observaă evolu iaă natalit iiă şiă aă mortalit iiă înă func ieă deă condi iileă istorice:ă
reformaăagrar ădină1921ăcareăaăgeneratăprosperitateăşiăsiguran ăpropiceădezvolt riiăfamiliei,ă
respectivă colectivizare,ă nesiguran aă datorat ă schimb riloră dramaticeă prină careă treceaă satulă
Dobreni.

Mobilitateaăpopula iei.
LaăînceputulăsecoluluiăalăXVIIIă– leaăauăavutălocămasiveădepopul riăînăCâmpiaăRomân ă
datorit ă condi iiloră economiceă precareă (V.Mih ilescu.).ă înă perioadaă urm toareă auă avută locă
reveniriă aleă popula ieiă peă teritoriileă pustiiteă şiă p r siteă cândă auă ap rută aşez riă noi:ă Aduna i,ă
Slobozia,ă Domneşti.ă Aă urmată oă perioad ă deă infiltra iiă lenteă deă popula iiă dinspreă spa iulă
carpatic sau cel sud – dun rean,ămaiăaccentuat ălaăînceputul secolului al XIX – lea. Odat ăcuă
înl turareaă monopoluluiă turcescă asupraă comer uluiă peă Dun re,ă dup ă semnareaă p ciiă deă laă
Adrianopol,ănevoiaădeăbra eădeămunc ăaăintensificatăprocesulăimigra ionist.ăÎnăperioadaă1850ă
– 1910ă spreă luncaă Argeşă – Sabară seă intensific ă concentrareaă popula iei,ă înă specială datorit ă
Bucureştiuluiă careă aă devenită principalulă centru polarizator din regiune. Dezvoltarea
Bucureştiuluiăaăavutăcaăefectăcreştereaăcereriiăde produse agro-alimentare fapt ce a determinat
mariiăproprietariăs ăsporeasc ăterenurileăcultivateăînădaunaă islazurilor,ăp şunilorăşiăp duriloră
(I.Iordană1973).ăAceast ăpreocupareănuăs-arăfiăpututăpuneăînăpractic ă f r ăatragereaădeăfor ă
deămunc ămasiv ,ăsporulămigratorăoscilândăîntreă2ă– 5‰.ăAstfelăseăexplic ăexisten aăc tunuluiă
„Od i”ă laă margineaă satuluiă Dobreni,ă c tună undeă seă aşezauă muncitoriiă agricoliă sezonieriă peă
toat ă perioadaă munciloră agricoleă anuale.ă Ast ziă denumireaă „Od i”ă aă r masă ună toponimă ceă
reprezintaăoăzon ăagricol ăăînăpartea de N – E a satului. Dup ă1950ămigra iaăfor eiădeămunc ăaă
fostăorientat ăc treăBucureştiădatorit ăăindustrializ riiăşiăcooperativiz rii.ăUnăăprimăefectăaăfostă
depopulareaă satului,ă 80%ă dină locuitoriiă ap iă deă munc ă f ceauă navetaă înă oraşă laă lucru.ă Dup ă
1990ăasist mă laăună fenomenă inversă înă sensulăc ărestructur rileă masiveăauă îndreptatăoameniiă
c treă agricultur ă ceeaă ceă aă avută caă efectă creştereaă numeric ă aă popula iei.ă Înă ultimiiă aniă aă
ap rutăfenomenulămigra ieiăfor eiădeămunc ăînăstr in tateăînăSpania,ăItalia,ăGermania,ăFran aă
etc.ă Dintreă locuitoriiă satuluiă Dobreniă ceiă maiă mul iă imigran iă înă str in tateă provină dină etniaă
spoitorilor.ăAproapeăfiecareăfamilieădeăspoitoriăareăpeăcinevaăînăstr in tate.ăăăUnăaltăfenomenă
îlă reprezint ă migra iaă deă laă oraşă laă sată pentruă stabilireaă domiciliului,ă mul iă locuitoriă dină
capital ă auă cump rată şiă cump r ă propriet iă înă sată ceeaă ceă duceă laă creştereaă numeric ă aă
popula iei.
Structuraăpopula ieiă satuluiă Dobreni Structuraăpopula ieiăprezint înăacestăspa iuăoă
serieă deă particularit iă legateă înă principală deă vecin tateaă municipiuluiă Bucureştiă şiă impactulă
acesteiaăasupraăvie ii socio – economice locale. Structuraăpeăsexeăaăavutăşiăînătrecutăcaăşiăaziă
oădominant ăfeminin ăcuăvaloriăcuprinseăîntre 57 – 60%. Structuraăpeăgrupeădeăvârst ăscoateă
înă eviden ă gradulă deă maturizareă şiă chiară deă îmb trânireă aă popula ieiă satului.ă Dup ă
recens mântulă dină 2002,ă popula iaă deă pesteă 65ă aniă areă oă pondereă deă 8,5%,ă ceaă matur ă
cuprins ă întreă20ă şiă64ădeă aniă reprezint ă56,2%,ă iarăceaătân r ,ă întreă0ăşiă 19ăani,ădeă35,3%,ă
ceeaă ceă scoateă înă eviden ă ună stadiuă deă maturizareă dezvoltată şiă oă pondereă însemnat ă aă
popula ieiătinere. Structuraăpeăetnii,ădinădateleăprimiteădeălaăConsiliulăLocalăV r ştiăreieseăc ă
predomin ăpopla iaăromân ăcuă97%ălaănivelulăcomuneiăV r şti,ăiarălaănivelulăsatuluiăDobreniă
popula iaă român ă reprezint ă 53,5%ă dină total,ă restulă fiindă reprezentată deă popula iaă deă etnieă
rrom ă (spoitoriă şiă igani). Structuraă profesional ă esteă ună indicatoră deă baz ă înă caracterizarea
func ional ă şiă valorificareaă poten ialuluiă umană dină teritoriuă înă cadrulă programelor de
dezvoltareă durabil .ă Atrac iaă puternic ă aă for eiă deă munc ă deă c treă oraşulă Bucureştiă aă
determinatăoăconsiderabil ăsporireăaăcelorăantrena iăînăactivit iăindustrialeăsauăservicii,ădarăşiă
oă constant ă pondereă aă celoră ocupa iă înă agricultur .ă Dac ă înă 1948ă predominaă masivă (99%)ă
popula iaăocupat ăînăactivit ileăagricole,ăînăultimeleădeceniiăaăavutălocăschimbareaăstructuriiă

23
şiă orient riloră ă profesionale.ă Popula iaă activ ă reprezint ă 56%,ă dină careă 47%ă esteă ocupat ă înă
agricultur ,ăiarărestulăînăconstruc ii,ăîndustrieăşiăserviciiă(înăprincipalăcomer ăşiătransport).ă

ASPECTE PRIVIND ROMII DIN DOBRENI

Istoriaă satuluiă nuă ară fiă complet ă dac ă nuă amă vorbiă şiă despreă comunitatea rromilor, ce
reprezint ăjum tateădinăpopula iaăsatului.ăRromiiădeăaiciăseăîmpartăînădou ăcategoriiă:ă iganiăşiă
spoitoriă;ăprimiiăcareăauăvenităînăDobreniăauăfostăă iganii,ăprinăsec.ăXIII-XIV iar spoitorii au
fostăaduşiăînăsec.ăXVIIIăcaărobiădomneşti.ăRromii sunt popor asiatic 1 de nomazi ce locuiau pe
oăvast ăregiuneădinănordulăIndieiăşiăAfganistanăpân ăînăapropiereădeăChina.ăDup ătr s turiăseă
potăobservaălaăuniiătr s turiămongoloide,ălaăal iiătr s turiăindieneăşiălaăcomunit ileăsositeăînă
araă noastr ă înă sec.ă ală XIX-lea,ă tr s turiă europeneă (tenă alb,ă p ră blond).ă Limbaă vorbit ă esteă
limbaă romanesă sauă romaniă şiă areă multeă dialecteă avândă uneleă deosebiriă lexicaleă deă laă oă
comunitateă laăalta.ăDină celeăstudiateăpân ă acumă s-au reliefat dou ădialecteă importanteădup ă
num rulă deă vorbitoriă :ă dialectulă romaniă vorbită deă rromiiă luiă Cioab ă ceă esteă folosită caă limb ă
matern ă predat ă oficială înă înv mântulă românescă şiă dialectulă romanesă careă esteă dialectulă
rromilorăspoitoriăvorbitădeătoateăcomunit ileădeărromiăspoitoriădeăpeăteritoriulă rii.ă
Dină studiulă documenteloră aă reieşită c ă migra iaă rromiloră spreă Europaă aă avută caă principaleă
direc iiăEgiptulădeăundeădenumireaăînăoccidentădeă„Gipsi” derivatădină“egipsian” şiăăImperiulă
Bizantin 2 înă sec.ă VI-VII. Greciiă dină Imperiulă bizantin,ă datorit ă ă felului romilor de a fi,
caracterulă şiă comportamentulă loră deă aă aveaă propriileă legileă altele decâtă legileă impuse,ă le-au
dat denumireaă deă „a igas” 3 sauă „a igos”ă careă înseamn ă „deă nest pânit”,ă termenă dină careă aă
derivateă cuvântulă “ igan”.ă Începândă cuă secă XII-XIII,ă cândă otomaniiă cucereauă bucat ă cuă
bucat ă Imperiulă Bizantin,ă rromiiă auă începută migra iaă masiv ă c treă Dun re 4 , c treă rileă
Europei. Unăaltăfactorăcareăaăcontribuitălaămigrareaămasiv ădinspreăregiunileădeăbaştin ,ăaăfostă
extindereaă rapid ă aă Imperiuluiă T taro-Mongol.ă Începândă cuă secă XI-XII, nomazii rromi
întâlni iăînăcaleădeăc treăt taro-mongoliăauăfostălua iăcaărobiăşiăvându i,ăsoart ăpeăcareăauăavut-
oătoateăpopoareleăaflateăînăcaleaălorăprintreăcareăşiăromânii 5 . B trâniiăsatuluiăspunăc ărromiiăară
fiăfostăaduşiălaăDobreniădeăc treăRaduăŞerban 6 , ca dansatoriăşiăcânt re iădeăritmuriăorientaleă
pentru a da savoare petrecerilor de la palat (eraăoămod ăaăboierilorăromâniădeăaăaveaămuzic ăşi
dansuriă înă func ieă deă st pâni).ă Uniiă b trâniă romiă spoitoriă spună c ă str buniiă loră auă ajunsă înă
Dobreniă pentruă creştereaă bivolilor.ă Ceaă maiă vecheă atestareă documentar ă aă iganiloră peă
teritoriulăsatuluiădateaz ădinămaiă1641 ,ăcândăMateiăBasarabăd ruieşteăMân stiriiăC scioareleă
7

peă rumâniiă Cormană şiă frateleă s uă Dragomiră dină Dobreni;ă aceştiaă auă încercată s ă deaă înă
schimbulălorăună„s laşădeă igani”ă„capeteăpentruăcapeteăşiăauăf cutăşiăzapisădară iganiăn-au dat
ci au dat 22 de galbeni”. Condi iileă înă careă tr iauă ar tauă oă stareă jalnic ,ă s r cieă şiă mizerie,ă
situa ieăcareăs-aăp stratăpân ăînăprimaăjum tateăaăsec.ăXX.ăAst ziănumaiăînăcartierulăPrin esaă
peă „Vale”ă seă maiă poateă constataă oă situa ieă asem n toare. Dină lucrareaă înv toruluiă Iancuă
Popescu reieseăc ădatorit ămizerieiădeăaici,ădinăcartiereleălocuiteădeărromi,ăizbucneau cele
8

maiăcrunteăepidemiiădeăholer ăşiătifos,ăaşaăcumăs-aăîntâmplatăînă1860ăcând,ăînăurmaăepidemieiă
deăholer ,ăauăfostăsecerateănumeroaseăvie i,ăprintreăcareăşiăînv torulăDumitruăNaeăTufan.ăUn
evenimentă importantă pentruă via aă rromiloră aă fostă Legeaă lui Bibescu din 1843 privind
9

eliberareaărobilorăm n stireştiă,ăprinăaceast ălegeăromâniiăsuntăprimulăpoporădinălumeăcareăauă

luatăatitudineăcontraăsclaviei.Înătimpulăr scoaleiădină1888,ăunăspoitorădinăDobreni - nu i s-a
10

pomenitănumeleăînăacteleăoficialeă- aăfostămesagerăîntreăr scula iiădeăaiciăşiăceiădinăCâmpureluă

Unămomentădeosebitădeăimportantăpentruăîntreagaăcomunitateăaăfostăcreştinareaăspoitorilorăînă
1893. La serviciul divin a participat MitropolitulăGhenadieăPetrescu,ăcândă125ădeăfamiliiădeă
11

spoitoriăceănum rauăpesteă300ădeăsufleteăauăfostăboteza iăînăapaăCociocului.ăPentruăaceastaăaă

fostă amenajată ună pode ,ă pesteă pârâu,ă împodobită cuă floriă şiă dou ă porticuriă subă form ă deă

24
arcad ,decorateă cuă stufă şiă flori.ă Spoitoriiă erauă conduşiă ,ă peă pode ,ă pân ă înă mijloculă apei,aşaă
cumă aă fostă botezată Isusă deă c treă Ioană înă apaă Iordanului,ă dup ă careă erauă prelua iă laă cel laltă
cap tă deă oă familieă deă româniă careă leă deveneaă astfelă naşi.ă Finiiă erauă îmbr ca iă cuă robeă albeă
primiteădeălaănaşi,ăparticipândăal turiădeătotăsatulălaăosp ulăprilejuitădeăacestăeveniment.ăDup ă
botez,ăpeălâng ăvechileănumeăislamiceăca:ăMemet,ăMuti,ăAsan,ăSali,ăAli,ăBairam,ăRamadan,ă
auă fostă adoptateă numeă creştine ca: Ion, Gheorghe, Vasile, Maria etc. Legat de acest
eveniment,ă Emilă P unescu,ă directorulă Muzeuluiă Jude ean Teohari Antonescu din Giurgiu,
spuneaă c ă fostă înregistrateă înă documenteă şiă situa iiă amuzante,ă înă sensulă c ,ă sesizândă
avantajele,ă câtevaă familiiă deă spoitoriă dină Dobreniă seă deplasauă dină localitateă înă localitate
cerândăs ăfieăboteza i.ăÎnăprimulăr zboiămondialăauăparticipatălaăopera iuniămilitareăşiăcâ ivaă
rromiă spoitoriă şiă igani:ă Pascaleă Asan,ă Dumitruă Asan,ă Gheorgheă Micic ,ă spoitoriă c zu iă laă
datorieăşiăNicolaeăComan,ă iganămortăînă1917. 12 Înăalădoileaăr zboiămondialăauăfostăînrola iă6ă
rromiă iganiă şiă spoitoriă dină careă doiă auă c zută peă front.ă ă Înă timpulă regimuluiă Antonescu,ă
datorit ă presiuniloră luiă Hitleră înă privin aă evreiloră şiă tiganilor,ă s-aă luată deciziaă deport riiă
rromiloră înă Transnistria,ă legeaă trebuiaă aplicat ă numaiă celoră careă creauă problemeă
autorit ilor, 13 adic ă furau,ă erauă f r ă ocupa ieă etc.ă Cuă toateă acesteaă s-auă s vârşită numeroase
abuzuri asupra unor persoane nevinovate 14 .ăAşaăs-aăîntâmplatăşiăcuă10ăfamiliiădeă iganiăşiădeă
spoitoriădinăDobreni;ădeşiălegeaăspecificaădestulădeăclarăc ăfamiliileărromilorăpleca iăpeăfrontă
trebuiau protejate 15 ,ă totuşiă eiă auă fostă deporta iă abuziv.ă Venită înă permisieă sergentulă Rupaă
Lionidaă,ădup ăceăaăaflatădramaăfamilieiăsaleă– întreagaăfamilieăfuseseădeportat ăpentruăc ănuă
auăvrută s ă vândaăoă vac ăpeămai nimic unui jandarm din sat - a înaintatăplângereăÎnaltuluiă
Comandamentă ală Armateă Române,ă ob inândă dup ă numeroaseă şican riă ordinul de eliberare
imediat ă aă familieiă sale.ă Ajunsă înă satulă Vladiovsca,ă undeă auă fostă deporta i,ă aă constatată
tragedia;ăcuăexcep iaăfrateluiăs uămaiămic,ăRupaăAlexandru,ăîntreagaăfamilie:ăp rin ii,ăso iaăcuă
ceiătreiăcopiiăşiăcumnataăsaă- so iaăfrateluiăs u,ăcareădeăasemeneaăeraăpeăfrontă – muriser ădeă
foameă şiă frigă înă cumplitaă iarn ă 1943-1944. Reuşeaă astfelă s ă îşiă eliberezeă frateleă maiă mică şiă
câtevaărude.ăRestul rromilor deporta i,ăauăfostăelibera iădeăArmataăsovietic ăşiătrimişiăacas ,ă
darămul iăauăfostăprinşiăînăschimbulădeăfocuriădintreăceleădou ătabere,ăaccentuândăşiămaiămultă
tragedia:
„Careăfugea,ăfugea,ăcareăc dea, c dea; aşaăaăfost”! îşiăaminteaăd-l Rupa Alexandru cel
ce mi-aăfurnizatăinforma iileăădeămaiăsus.ă
Supravie uitoriiăînc ăîşiămaiăcaut ăşiăast ziădreptatea,ăuniiădintreăei primindădesp gubiriă
b neşti.Înă decursulă secoluluiă ală XX-leaă majoritateaă auă fostă împropriet ri iă iară ceiă ceă nuă auă
primită p mântă suntă ceiă careă plecauă dină sată înă sată cuă spoitulă scria Iancu Popescu la 1936.
Regimul comunist le-aă oferită locuriă deă munc ,ă mul iă lucrauă caă şoferi,ă paznici,ă maiştriă etc.ă
Dup ă1990ărromiiăs-au reorientat rapid spre lumea afacerilor de tot felul: de la comer ulăcuă
haineă pân ă laă celă cuă aur.ă Înă ultimiiă aniă Spaniaă reprezint ă visulă oric ruiă spoitoră pentruă c ă eiă
consider ă c ă acoloă seă potă realiza;ă condi iileă dină Româniaă începutuluiă deă mileniuă IIIă suntă
grele,ăfiindăşanseămiciădeărealizare.ăDinădiscu iileăpurtateăcuăaceştiaăseădesprindeăconcluziaăc ă
eiă mergă acoloă s ă munceasc ă iară înă timpulă liberă s ă cerşeasc ,ă acceptândă astfelă sacrificiulă şiă
umilin aă pentruă aă supravie uiă şiă pentruă aă puneă ună bană deoparteă siă apoiă saă seă întoarc ă înă sată
pentru a-şiă faceă oă situa ieă – cas ,ă maşin . Întreă aniiă 2002-2004 s-aă desf şurată înă jude ulă
Giurgiuă ună programă ală Uniuniiă Europeneă cuă titlulă „Socializareaă şiă educareaă eleviloră dină
comunit ileădezavantajateăcuăfocalizareăpeărromi”,ăprogramăînăcareăaăfostăcuprins ăşiăşcoalaă
Dobreni. Programulăaăavutăcaăobiectiveăprincipaleăcombatereaăabandonuluiăşcolarăşiăatragereaă
eleviloră rromiă c treă şcoal .ă Oă alt ă component ă aă fostă sensibilizareaă comunit iiă fa ă deă
problemeleă copiiloră dezavantaja i.ă Programulă aă înregistrată succesă înă rândulă comunit iiă
rromilor,ămul iăeleviăînăspecialăb ie iăauăreuşităs ăfrecventezeăcursurileăf r ăaăabandonaăchiară
dac ă uniiă dintreă eiă s-auă c s torită conformă tradi iei.ă Acestă elementă ală tradi ieiă rromiloră –

25
c s toriileă premature – nu poateă fiă comb tută uşoră dină mentalitateaă acestoră comunit i,ă fiindă
necesar ă oă implicareă permanent ă şiă dină parteaă autorit iloră şiă aă organiza iiloră acestora.ă Seă
constat ă totuşiă oă îmbun t ireă aă frecven eiă înă rândulă feteloră rrome,ă prină reducereaă
abandonuluiă cuă 75%.Seă observ ă oă transformareă totă maiă evident ă înă sensulă integr riiă
membriloră dină etniaă rromilor,ă costuma iaă tineriloră fiindă aceeaşiă cuă ceaă aă românilor;
îmbr c minteătradi ional ămaiăpoateăfiăg sit ădoarălaăspoitoriiămaiăînăvârst .ă
BIBLIOGRAFIE

1. C.C. Giurescu, D.C. Giurescu, Op. cit.p. 192

2. Adrian Majuru,ăPeriferieăşiăpitoresc, „Magazinăistoric”,ăMai-iunie 1996, p. 82
3. C.C. Giurescu, D.C. Giurescu, Op.cit.p. 193
4. IBIDEM, p. 194
5. IBIDEM,Loc. cit. p. 194
6. Mihalache Micu VasileOp.cit.p. 52
7. Arh.Na ionaleăIstoriceăCentrale.ăFondăMân stireaă C scioareleăI/2,ăZapisădeăd ruireădeărumâni,ă1ăMaiă
1641,ăTârgovişte.
8. Iancu Popescu Op.cit.p. 30
9. G.D. Iscru, Op.cit. p. 135-136
10. Iancu Popescu, Op.cit.p. 33
11. Mihalache Micu Vasile, Op.cit.p. 60
12. IBIDEM, p. 61
13. Bohdan Rymaszewski, Auschwitz-Birkenau- nu uita !, „Magazinăăăăăăăăăistoric”,ăaprilieă1996,ăp.ă74ăăăăăăăă
14. CristianăTroncot ,ăAntonescuăîiădeporteaz ăpeă iganiăînăTransnistria,ă„Magazinăistoric”, martie
1997,p.29
15. IBIDEM, p.30 - 31

26
 2. CADRUL NATURAL

Cunoaştereaă con inutuluiă şiă evolu ieiă unuiă teritoriu,ă ală uneiă unit iă sauă zoneă geografice,ă
fiindăelăchiarăzonaăînăcareăseăafl ăsituat ăcomunaăV r şti,ăesteălegataăşiădeterminat ădeăcâ ivaă
factori genetici naturali, precumă aşezareaă geografic ,ă structuraă geologic ă şiă petrografic ,ă
reliefulăşiăcondi iileădeămediuăînăcareăaăap rutăşiăăaăevoluatăzonaăgeografic ,ăto iăaceştiăfactoriă
avândălaăbaz ăşiăal iăfactoriăexterniăclimaă,ăapele,ăfloraăşiăfaunaăzonei,ăprecumăşiăsolurile. Înă
acestă cadruă aă ap rută şiă aă evoluată naturaă locuriloră şiă s-auă creată condi iileă şiă poten ialulă
economică propiceă dezvolt riiă societ iiă omeneştiă peă acesteă meleaguri. Cunoaştereaă cadruluiă
naturală,ăapari ia,ăevolu iaă şiădezvoltareaă lorăînăzonaă înăcareă neăafl măreprezint ănuă numai o
cerin ăordinăştiin ific,ădarămaiăalesăşiăoăcerin ămorală- etic ăădeărealizareăşi fundamentare a
leg turiloră dintreă natur ă şiă societateaă omeneasc de-a lungul timpurilor, care au asigurat
condi iileădeă vie uireă aă înaintaşiloră noştriiă înăCâmpiaă ăRomân , deăconştientizareăaă valoriloră
naturaleăpeăcareăleăareăşiăle-aăoferităstr bunilorănoştrii.
a) GEOLOGIC,ă cadrulă naturală destinată deă for eleă divineă înă vedereaă apari ieiă şiă evolu ieiă
omuluiăînăzonaănoastr ,ăaăspa iuluiădestinatăcomuneiăV r şti,ăchiarăsiăaăjude uluiăGiurgiu,ăsuntă
momenteăstrânsălegate deăapari iaăşiăevolu iaăgeologic ăaăCâmpieiăRomâne. Genetic,ăCâmpiaă
Român ă esteă rezultatulă unoră imenseă proceseă naturaleă careă auă generată intenseă fr mânt riă şiă
mişc riăaleă scoar eiăterestre,ăproceseăceăauăavută la baz ăună fundamentăcretacicăcareăapar ineă
PLATFORMEI MOEZICE. Peste fundamentul cretacic au avut loc mari procese de
acumulareăînăzonaănoastr ăcuăunăpronun atăcaracterăsubsident. Conform sondajelor efectuate
înă Câmpiaă Român ă şiă dină zonaă noastr ,ă fundamentulă cretacică prezint ă oă scufundareă
accentuat ădeălaăsudăspreănord,ădinăBulgariaăsiăpân ăînăzonaămun ilorăCarpa iăînăgeosinclinalulă
carpatic.ăAcestăfundamentăprezint ăadâncimiăcareăajungălaă850măînăzonaăBucureşti,ădeciăşiăînă
zonaă noastr ,ă coboar ă laă circaă 2000mă laă nordă deă Bucureşti,ă aproximativă înă zonaă comuneiă
Baloteşti,ă adâncimiă careă atingă 3000ă – 4000m la contactul cu geosinclinalul carpatic.
Înclinareaă fundamentuluiă cretacică seă realizeazaă subă paturaă deă aluviuniă aleă Dun rii.(8)
Depunerile peste fundamentul cretacică auă stată laă bazaă unoră intenseă cercet riă geologice.ă
Cercet rileă atest ă creştereaă grosimiiă depuneriloră deă laă sudă spreă nord,ă dară şiă variabilitateaă
depuneriloră caă structur ă petrografic ă şiă existen aă depuneriloră înă zonaă comuneiă V r şti.
Depunerileă înă zona Câmpieiă Româneă şiă înă zonaă comuneiă noastreă apar ină înă principală
triasicului – reprezentatăprinăcalcareăşiăargile,ădarăşiăcuaternaruluiăreprezentateătotăprinăcalcaeă
şiăargileăurmateădeăstraturiăgroaseădeăgresie. Mişc rileăpeăvertical ăaleăPlatformeiăMoezice au
influen ată întregulă procesă deă acumulareă şiă sedimentareă aă Câmpieiă Române. Mişc rileă dină
cuaternar s-auămanifestatăşiăînămiocen,ăînăaşaăfelăîncâtăînăCâmpiaăRomân ăşiăînăzonaănoastr ă
seă întâlnescă laă adâncimiă nuă preaă mariă strateă deă calcare,ă marneă şiă nisipuri. Pliocenul, care
urmeazaă miocenului,ă esteă şiă elă bineă reprezentat înă zonaă noastr ă maiă alesă prină marneă şiă
nisipuri. Mişc rileă peă vertical ă aleă scoar eiă înă cuaternară auă schimbată înă uneleă zoneă ordineaă
sedimentelor, astfel depunerile mai noi au fost acoperite de depuneri mai vechi din pliocen
reprezentate de argile, nisipuriă şiă depuneriă loesoide.(8) Dintreă depunerileă apar inândă
pliocenului,ăreprezentativeăsuntăstrateleădeă„FR TEŞTI”,ăaşezateăcaăunăfluviuăpeădirec iaăNVă
– SEăpân ălaăDun re,ăbineăreprezentateăînăzonaăcomuneiăFr teşti,ădeăundeăîşiătragăşiănumele,ă
darăcareăînămareăparteăajungăşiăpân ăînăzonaăcomuneiăV r şti. Forma iunileăloesoide,ăînăluncaă
Argeşă– Sabarăauămareăextindere,ăaşaăcumăauăap rutăşiăînăzonaăcomuneiănoastreă- eleăapar ină
pliocenului.

27
b) CARACTERISTICILEăMORFOMETRICEăŞIăSUBDIVIZIUNILEăRELIEFULUI

Aşaăcumăs-aămaiăar tat,ăgenezaăşiăevolu iaămorfologic ăaăCâmpieiăRomâne,ăunitateăînăcareă

seă afl ă siă spa iulă ocupată deă comunaă V r şti,ă suntă strânsă legateă deă structuraă geologic şiă
condi iileă naturale care s-au manifestat în timpul erelor geologice. Înă acestă context,ă ilustrulă
geografă Vintil ă Mih ilescuă sus ineă c ă ac iuneaă deă modelareă natural ă aă Câmpieiă Româneă si
implicităaăzoneiăcomuneiăV r şti s-aărealizatăînămaiămulteăfazeădiferiteăcaăritmăşi intensitate,
celeă maiă multeăapar inândăcuaternarului. CaăurmareăCâmpiaăRomân ,ăapari iaăşiă evolu iaăsaă
esteă legat ă deă colmatareaă laculuiă ceă acopereaă câmpiaă siă deă acoperireaă laculuiă cuă depoziteă
deluvial – proluviale careăauăinfluen atăformareaăunorăsuprafe eăîntinseădeăuscată,ăcareăulterioră
auădusălaăformareaăunorăsuprafe eămariădeăuscatănumiteăcâmpuri.ăÎnăprincipalăacesteaăauăfostă
numiteăcâmpurileăVl sieiăînăcareăesteăcuprinsaăşiăzonaănoastr ăşiăCâmpiaăMostiştei. Actiunile
puterniceăaleăagen ilorăexterniăînătoat ăCâmpiaăRomân ăsiăprinăzonaănoastr ăauăfostăcorelateă
cuăstructuraăgeologic ăaăteritoriului,ăac iuniăcareăauămodelatădiferitărelieful,ăfaptăceăaăcondusă
laă apari iaă formeloră actualeă deă reliefă siă deă microă – relief,ă existenteă pân ă ast zi. Principalii
factoriă modelatoriă auă fostă eroziuneaă local ,ă aluvionareaă siă colmatareaă v iloră şiă teraselor,ă
terasareaă depoziteloră loesoide.ă Subă ac iuneaă acestoră agen iă înă Câmpiaă Român ,ă înă zonaă
noastr ăs-auădiferen iatădou ăzoneănaturale,ădiferiteăcaăstructur ăgeologic ăşiă forme de relief .
Laă nordă deă albiaă vecheă aă râuluiă Sabară seă întindeă Câmpiaă Vl sieiă cuă parteaă saă sudă – estic ă
CâmpiaăCâln uluiăsiălaăsudăseăafl ăalbiaăşiăluncaăSabarului.ă(Fig.1)

28
 a)ăCÂMPIAăCÂLN ULUIă– esteăoăcâmpieăputernicăfragmentat ăcareăîntregistreaz ăvaloriă
mediiăcuprinseăîntreă1,56ă,ă2,5ăkmă/ăkm²;ăînclinareaăgeneral ăaăreliefuluiăesteădeă1ăkmă/ăkm².
V ileăceăbr zdeaz ăsuprafa aăcâmpieiăsuntăpu inăadânci şiăauăunăcaracterădeăfurcitur ăînăcareă
aparăuşorăariiădeăînml ştinire. SpreăluncaăSabarului,ăCâmpiaăCâln uluiăcoboar ăuşorăspreătreiă
niveleădeăteras ;ăterasaăsuperioar ă,ăceaămaiăînalt ădomin ănordulăcâmpieiăpân ălaă14ă – 15 m
altitudineă şiă ajungeă spreă sudă laă 8ă mă altitudine. Terasaă medieă areă oă extindereă maiă redus ,ă
prezint ă fragment riă dară seă dezvolt ă maiă alesă înă zonaă comuneiă Vidraă şiă seă men ineă laă 8ă mă
altitudineă fa ă deă luncaă Sabarului. Terasaă inferioar ă apareă maiă alesă subă formaă unoră benziă
îgusteăînăzonaăcomuneiăV r ştiăşiăValeaăDraguluiăcuăaltitudiniăcuprinseăîntreă1ă– 2ămăăpân ălaă
5 – 6m. Depoziteleă careă acoper ă Câmpiaă Cânl uluiă suntă înă ceaă maiă mareă parteă depoziteă
loesoide,ă cuă grosimiă situateă întreă 5ă – 15 m; sub aceste depozite apar straturi mai vechi de
nisipuriă şiă pietrişuridispuseă peă ună strată deă argil . Pe depozitele leosoide mai groase, înă
CâmpiaăCâln uluiăaparădestulădeădesăCROVURIăşiăV Iăcuăprofilălongitudinalăformateădintr-o
alternativ ădeăbucleăşiăstrânsori,ăcresteădeăoătasareăincontinu .ă(Fig.2)

b) LUNCA SABARULUI – face parte din mareaălunc ăArgesă- Sabar.

Zonaăînăcareăesteăsituat ăluncaăSabarului,ăînăparteaădeăestăaărâuluiăArgeşăşiădeăoăparteăşiăaltaă
aărâuluiăSabarăesteăoăzon ădeăsubsiden ăcuăparticularit iămorfologiceăspecifice. Este o lunca
orientat ă peă direc iaă NVă – SE, spre confluen aă cuă râulă Argeşă laă esteă deă comunaă Valea-
Draguluiăacoloăundeăseăinregistreazaăoăaltitudineădeăsubă5ăcm;ăl imeaălunciiăvariaz ăîntreă3ă–
5 km.

29
 Depoziteleă aluvionareă careă acoper ă luncaă suntă recenteă şiă prezint ă ună gradă ridicată deă
permeabilitate.ăDepoziteleăaluvionareăcuprindăapeăfreaticeădeămic ăadâncime,ăapeăalimentateă
deărâurileămiciădinăzonaădarămaiăalesădeărâulăSabar.ă(13)

30
 3 CLIMA
Înăac iuneaădeăcunoaştereăcomplex ăaăuneiăzoneăgeografice,ăaăunuiăteritoriu,ăesteănecesar ă
şiăcunoaştereaăclimei,ăaăparticularit ilorăei,ămaiăalesăast ziăcândăposibilit tileădeăobservareăaă
climei s-auădezvoltat,ăauăevoluatăsiăperfec ionatădevenindă mijloaceădeăcercetareă înă stabilirea
datelor climatice pe perioade mai scurte sau mai lungi de timp. Înăacestăcontext,ăclimaăpoateă
fi definita ca o modalitate de manifestare a atmosferei, a componentelor sale: temperatura
aerului,ă mişcareaă aeruluiă şiă precipita iilepeă oă perioadaă maiă lung ă de timpşiă într-un loc dat.
Elementeleă componenteă aleă climeiă suntă rezultatulă manifest riloră factoriloră fundamentaliă aiă
atmosferei,ă adic ă aă factoriloră geneticiă reprezenta iă prină factoriă cosmici,ă dinamiciă şiă fizicoă –
geografici. Ansamblul factorilor genetici ai climeiăînă araănoastr ,ăînăCâmpiaăRomân ,ăsiădeciă
înă zonaă înă careă esteă amplasat ă comunaă noastraă – V R ŞTI,ă impună instalareaă unuiă climată
temperată continentală chiară deă tranzi ie,ă uneoriă cuă influen eă deă ariditate. Factoriiă cosmiciă înă
principală înă zonaă noastr ă deă câmpiesuntă reprezenta iă deă factoriiă radiativi- concretiza iă prină
radia iaăsolar ădirect ,ăradia iaădifuz ăşiăradia iaăreflectat ăşiăabsorbit .
a) RADIA IAăSOLAR ăDIRECT constituieăsursaăprincipalaădeăc ldur ăînăatmosfer .ă
Din datele existente la sta iileă meteorologiceă situateă înă zonaă comuneiă V R ŞTIă celeă deă laă
VIDRA,ăCOMANA,ăHEREŞTI,ăşiăBUCUREŞTIă – FILARET,ărezult ăcaă valorileăradia iiloră
directeăsuntădiferiteăînătimpulăuneiăzile.ăAstfelălaăamiaz ăradia iileăsuntămaxime,ăatunciăcândă
soarele se afl ălaăceaămaiămareăîn l imeă.ălaăzenit,ăpeăboltaăcereasc . Sumaămedieăaăradia iiloră
solareădirecteăînăzonaăcomuneiăV R ŞTIăesteăcuprins ădeăcircaă1,14ăcal/cm²/m,ă iară înă lunaă
iulieăseăînregistreaz ă0,70ăcal/cm²/măsiăînălunaădecembrieăajungeălaă15%ădinăpoten ialul total
înregistrat. Înăcadrulăanotimpurilorăradia iaă solaraăareăvaloriădiferiteăşiă variate.ăVaraăvalorileă
radia iiloră suntă maiăridicateăsiă înregistreaz ă100ă – 120ă mii/ă cal/cm²,ă iarnaă valorileăradiatiiloră
suntă multă maiă reduse,ă subă mediaă anual . Pe timp anticiclonic, caracterizat prin cer senin,
radia iileăsolareăsuntămultămaiămari.ăÎnăschimb,ăpeătimpăciclonic,ăcuănebulozitateămaiăridicat ,ă
radia iileăsolareăsuntămultăreduse. Înăacesteăcondi iiăînăCâmpiaăRomân ,ăcaăşiălaănoiăînăV r ştiă
dinamicaă general ă aă atmosferei,ă esteă dominat ă deă frecven aă maseloră deă origineă polară –
montan si continental - dinăsectorulăesticăalăEuropeiăcareăde ină63%ădinătotalulămanifest riloră
atmosferei,ă urmataă deă oă dinamicaă aă atmosfereiă influen at ă deă maseleă deă aeră deă origineă
Tropical – continentală careă ajungeă laă 15,8%ă dină dinamicaă atmosferei.Dină aceast ă influen ă
asupraă dinamiciiă generaleă aă atmosfereiă rezult ă valulă maiă activă ală maseloră deă aeră deă origineă
continental – oceanic ă şiă influen aă maiă redus ă aă maseloră deă tipă mediteraneană şi
submediteranean. Întreagaăzon ăaăCâmpieiăRomâneăşiăaăzoneiăînăcareăseăafl ăcomunaăV r şti,ă
climatulă instalată seă încadreazaă înă climatulă DANUBIAN,ă aşaă cumă prezentaă mareleă geografă
Emmanoil de Martanne, sau climatul GETIC numită deă p rinteleă geografieiă româneşti –
Simionă Mehedin i.ă Înă zonaă noastr ,ă radia iaă solar ă aă atmosfereiă seă manifest ă şiă subă formaă
radia ieiă difuze,ă radia ieă ceă provineă dină radia iaă reflectat ă deă anumiteă componenteă aleă
atmosferei. Intensitatea ei depinde de doi factori principali: capacitatea atmosferei de a difuza
sauădiminuaădifuziaăatmosfereiăşiăînăbun ăparteădeăculoareaăsolului. Urmare a acestor factori
seăconstat ăc ăvaraăşiămaiăalesăiarnaăunărolăaparteăînăacestăproces,ălaănoiăînăcâmpieăşiăcuăclimată
temperat – iarnaăstratulădeăz pad ăreflect ămaiăintensăluminaăsolar .

b) FACTORII DINAMICI – auă oă influen ă covârşitoareă asupraă climeiă Românieiă şiă

implicită aă zoneiă geograficeă înă careă esteă situat ă comunaă V r şti,ă imprimândă zoneiă ună mareă
gradădeă varietate,ăconsecin ădirect ăaăcircula ieiă generaleaăatmosferei,ădistribu ieiă inegaleăaă
presiuniiă atmosfericeă peă suprafa aă Terrei,ă situa ieă generat ă şiă deă mişcareaă deă rota ieă aă
pamântuluişiămaiăapoiădeădistribu iaăinegal ăaăenergieiăsolareăpeăplanetaănoastr ,ădeăreparti iaă

31
inegal ă aă uscatului,ă aă apeloră şiă aă reliefuluiă peă Terra. Laătotiă aceştiă factoriă seă adaug ă pozi iaă
geografic ăaăRomânieiăînăEuropa,ălaăinterferen aămaselorădeăaerădeăorigineătropical ,ăcuăceleă
polare,ăfaptăceăsitueaz ăRomâniaăsubăinfluen aădirect ăaămarilorăsistemeăbaziceăceăac ioneaz ă
înătoat ăEuropaăşiă înă arealulăcomuneiă noastre. Ca urmare anticiclonul Azorelor, caracterizat
printr-oă presiuneă mareă aă aerului,ă ajungeă pân ă înă zonaă riiă noastreînă totă timpulă anului,ă maiă
alesăînăzonaădeăvestăaă riiăşiămaiărarăînăestulăşiăsudulă rii. Anticiclonul Siberian, ca centru de
mareăpresiuneăaăaerului,ăinfluen eaz ăteritoriulăRomâniei,ăacoperindăşiăzonaănoastrt ămaiăalesă
iarnaă şiă pu ină laă sfârşitulă toamneiă şiă începutulă prim verii.ă Climatulă careă s-aă stabilită înă zonaă
noastr ă esteă ună climată deă tipă temperată continentală chiară deă tranzi ie,ă ueoriă cuă influen eă deă
ariditate asa cum s-aă maiă ar tat. Dinamicaă atmosfereiă esteă reprezentat ă prină vânturileă careă
ac ioneaz ăînăzon .ăMediaăfrecven eiăvânturilorăînăzonaăcomuneiăV r ştiăesteăbineăprecizat ăşiă
indic ăoăvaloareăaăfrecven eiădeă24,5ă%ăprinădirec iaănordă– estăsiădeănumaiă18%ăprinădirec iaă
sud – vest.
c) RADIA IAă TOTAL caă form ă deă manifestareă aă radia ieiă esteă rezultatulă radia iiloră
difuzeă şiă solare,ă manifestateă peă oă suprafa ă orizontal .ă Pentruă Câmpiaă Român ă şiă zonaă
comuneiănoastre,ăconformădatelorăexistenteălaăsta iileămeteorologiceăamintiteăvaloareaămedieă
aăradia ieiătotaleăpoateăajungeăchiarălaă128ă– 130ăcaloriiă/ăcm². Radia iaăreflectat ăşiăabsorbit ă
esteă influen at ă înăceaă maiă mareăparteădeăALBEDOU – (raportulădintreăradiatiaăreflectat ăşiă
ceaă totat )ă – adic ă esteă înă func ieă deă caracteristicileă şiă culoareaă solului. Sumele mai mari
anualeăînregistrateădeăradia iaăreflectat ăînăzonaănoastr ăsuntăînăraportăşiăcuăaltitudineaălocului,ă
adic ă înă zoneleă cevaă maiă înalteă radia iaă reflectat ă esteă maiă redus iară înă zoneleă maiă joaseă
radia iaă esteă ă maiă ridicat ,ă fenomenă înregistrată şiă înă cadrulă radia ieiă absorbite. Cantitatea de
radia ieăabsorbit ăinfluen eaz ădirectătoateăproceseleăbiologiceădeăpeăTerra,ăeaăfiind aceea care
duceălaăîncalzireaăstratuluiăsuperiorăalăsoluluiăînăcareăcrescăşiăseădezvolt ăplantele.ă

d) REGIMUL TERMIC

Peă suprafa aă Românieiă şiă înă Câmpiaă Român ă regimulă termică esteăcondi ionatădeă bilan ulă
radiativ,ă transformată înă c ldur ă peă suprafa aă activ ă aă p mântului.ă Acestă fenomenă esteă într-o
continu ămodificareăşiăreparti ieăneuniform sensibilădiferen iataăşiăcondi ionat ădeăstructuraăsiă
litologia solului. Dinăanalizaăh r iiăclimaticeăaă rii,ăizotermaăanual ăinstalat ăpeăoăperioad ă
de mai mul iă aniînă Câmpiaă Român ă şiă chiară înă zonaă înă careă esteă situat ă comunaă V r şti,ă
rezult ăoătemperatur ămedieăanual ămultămaiăridicat ădecâtăînăcelelalteăzoneădeăreliefăaleă rii.
Temperaturaă porneşteă deă laă 10,9ºCă şiă ajungeă pân ă laă 11,1ºC,ă temperatur ă înregistrat ă laă
sta iileămeteorologiceădinăzon ,ălaăsta iileăBucureştiăFilaret,ăHotarele,ăComanaăşiăVidra.(13) Înă
prezentă seă constat ă îns ă c ă înregistr rileă deă laă sta iileă amintiteă arat ă c ă temperaturileă auă oă
tendin ă uşoar ă deă creştere,ă pornindă deă laă – 0,3ºCă iarnaă laă circaă 11ºCă vara.ă Dovad ă c ă laă
acesteăsta iiăauă fostă înregistrateă înă1962,ătemperaturiădeăpân ă laă12ºC. Totă laăacesteăsta iiăseă
constat ăoăcreştereăaătemperaturiiă mediiăanuale,ăcreştereădeă – o,3ºCăînătimpulă iernii,ă laă11ºCă
prim vara. Varia iaă temperaturiloră aeruluiă seă înregistreaz ă deă laă oă lun ă laă alta,ă varia iiă careă
suntăpuseăpeăseamaăintarferen eiăfactorilorăgeneticiăcuăparticularit ileăsuprafe elorăactiveădină
zon . Înăacestăcontextăînălunaăianuarieăreparti iaătemperaturilorăînălunaăianuarieăînăRomâniaă
eviden iaz ărolulăarculuiăcarpatic,ăpozi iaăluiăînăEuropaăşiăînăRomânia,ăadvec iaămaselorădeăaeră
receă contenen aă asupraă asupraă varia ieiă cantit iiă deă c ldur ă şiă stabilireaă diferen eloră deă
c ldur ăînăteritoriu. Înălunaăianuarie,ăînăzonaănoastr ,ămedia temperaturilorăînăultimiiă20ădeăaniă
s-aă situată întreă 2,4ºCă şiă 2,5ºC,ă iară minimaă absolut ă înregistrat ă aă fostă deă – 32,5ºC.
Temperaturileă maximeă absoluteă înregistrateă înă lunaă ianuarieă auă fostă deă 16,6ºC,ă iară înă lunaă
augustă deă 41,1ºCă laă sta iaă Bucureştiă – Filaret. Specific climatului continental de la noi sunt

32
amplitudinileăanualeăaleămaselorădeăaerălunareăceădep şescă25ºC,ăcâtăşiăamplitudinileădeăvaloriă
absolute,ă ceă variaz ă întreă 73ºCă – 75ºC.ă *ă (Pentruă parteaă nordă – estic ă aă jude uluiă Giurgiu,ă
zon ă undeă esteă amplasat ă şiă comunaă V r şti,ă mediaă termic ă plurianualaă esteă deă 10ºCă (aniiă
1856 – 1975)ă şiă 10,9ºCă (aniiă 1896ă – 1955),ă ajungândă înă uniiă anilaă 11,5ºCă (1978)ă aşaă cumă
rezult ădină înregistr rileădeă laăsta iaă meteorologic ăBucureştiă – Filaretăşiădeă11,1ºCă laăsta ia
Hereştiă (veziă fig.ă 8ă – pag.ă 19ă Ilinca).Temperaturaă soluluiă reprezint ă ună factoră importantă înă
stabilireaă climeiă înă zon .ă Caă urmareă bilan ulă calorică ală soluluiă şiă ală strateloră inferioarealeă
atmosferei,ădevinăelementeămultăimplicateăînăapreciereaăcondi iilorădeădezvoltareăşiăcreştereăaă
culturilorăagricoleînătoat ă araădarăşiă laănoi.Condi iileădeăsolădinăzonaă noastr ,ăplecândădeă laă
solulă deă lunc ,ă teras ă şiă deă microrelief,ă ă suntă condi iileă ceruteă deă vegeta ieă aleă c roră
temperaturiătrebuieăs ăseăinscrieăîntre 11 – 12ºC,ătemperaturiăceăfavorizeaz ăpracticareaăuneiă
agriculturi laănivelulăcerin elorăactuale.Înăcadrulăanotimpurilorăs-auăînregistratătemperaturiăaleă
solului,ă iarnaă întreă – 3ºCă laă – 2ºC,ă iară varaă temperaturiă deă 26ºCă laă 28ºC;ă înă anulă 1962ă s-a
înregistrată oă minim ă absolut ă deă – 27ºC,ă iară maximaă absolut ă înă 2005ă aă fostă deă 67ºC.ă
Ac iuneaă factoriloră pedogeneticiă înă ariaă comuneiă V r ştiă explic ă diversitateaă solurilor,ă
stabilindu-seă claseă diferite.ă Apară astfelă înă zonaă noastr ă molisolurile,ă reprezentateă prină
cernoziomuri:ă cernoziomuricambiceă şiă solurileă argiluviale,ă întâlniteă înă nordulă şiă estulă
comunei.ăŞiănordulăcomunei,ăzonaăcunoscut ăsubădenumireaădeă„deal”,ăsituat ăîntr-o parte a
Câmpieiă Câln ului,ă câmpieă undeă apaă subteran ă seă afl ă laă pesteă 10ă mă adâncime. Suntă şiă
argiluvisolurileădeătipăbrunăroşcat,ăsoluriăbrunesituateămaiăalesăînăzonaădeăvestăaăcomunei.Într-
oăpropor ieădestulădeăsporit ăseăafl ăşiăsolurileăhidromorfe, amplasateăînăluncaăSabaruluiă.
Luncaă Argeşă – Sabar , Temperatura medie lunar ă aă aeruluiă ă (Ilinca,
197
25
DEC / APR
20 MAI / AUG
15 SEP / NOV
10

-5

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

e) NEBULOZITATEA reprezint ăună fenomenăcareăareăconsecin eădeosebiteasupraăclimei.ă

Nebulozitateaă areă ună rolă foarteă activă înă existen aă perdeleiă noroaseă careă duceă laă diminuareaă
radia ieiă solareă şiă asupraă pierderiloră deă c ldur ă aleă solului. Nebulozitatea – regimul norilor-
esteă influen at ă deă circulatiaă atmosfereiă prină evolu iaă fronturiloră deă aeră siă deă direc iaă deă
deplasare a norilor. Valorileănebulozit iiăcrescăînăraportăcuăanotimpurile,ădinălunaăaugust spre
lunaă decembrieă şiă scadă dină lunaă ianuarieă spreă lunaă iulie. Înă zonaă noastr ă diferen eleă dintreăă
valorileămaximeăînregistrateăsuntăîntreălunileămartieăşiănoiembrie,ăiarădiferen eleăminimeăsuntă

33
înă intervalulă iunieă – august. Din analiza datelor meteorologiceă oferiteă deă sta iileă Bucureşti-
Filatret,ă Vidra,ă Comanaă şiă Hereşti,ă reieseă c ă anotimpulă c ldurosă – vara – prezint ă celă maiă
redusăgradădeă nebulozitate,ăfenomenă întâlnităpeătotăcuprinsulă rii.ă Lunaăaugustăesteălunaăcuă
cel mai redus grad de nebulozitate dintr-un an. Mediileă lunareădeă nebulozit iiătotaleă indicaă
mariă diferen eă aleă nebulozit ii.ă (Fig.ă 10) Ună indicativă concretă ală frecven eiă nebulozit iiă îlă
constituieănum rulăzilelorăsenineăcareăesteădestulădeăridicatăînăzonaănoastr ,ăzileăcareăajungălaă
110.ăpân ălaă130ădinătotalulăzilelorăunuiăan.ăDurataădeăstr lucireăaăsoareluiătrebuieăcorelat ăcuă
distribu iaăşiăregimulănebulozit ii.ăCeleămaiămariăvaloriădeăpesteă2250ăoreăanualăsuntăvaloriă
specificeăpentruăzonaănoastr ăfa ădeă2280ăoreăanualămaiălaăsudădeănoiă,ăînăluncaăDun rii.ăX11
f) CIRCULA IAăGENERAL ăAăATMOSFEREI
Întreă factoriiă geneticiă aiă climei,ă ună rolă esen ială îlă areă circula iaă general ă aă atmosferei,ă
consecin ădirect ăaăreparti ieiăneuniformeăaăpresiuniiăatmosferice.ăAceştiăfactoriăauăgeneratăînă
araănoastr ăăpatruăanotimpuri:ăprim vara,ăvara,ătoamnaăşiăiarna.
Prim vara,ă laă noiă înă câmpieă prină modulă deă manifestare,ă esteă considerată ună anotimpă deă
tranzi ieăîntreăiarn ăşiăvar ăîntrucâtăaparădiferen ieriăîntreămodulădeămanifestareăaăelementelor
componente.ăPrim vara,ăînăzonaănoastr ăseăconstataăoăcreştereăaătemperaturilorăaeruluiăfa ădeă
iarn ă şiă oă apropiereă fa ă deă temperaturileă deă vara.ă Caracterulă deă tranzi ieă aă acestuiă anotimpă
esteăal turatămanifest rilorăatmosfereiăpeătotăparcursulăprim verii.ăPrimavaraălaănoiăînăcâmpieă
apareălaăsfârşitulăluniiămartie,ăiarăînăuniiăaniăseăinstaleaz ămultămaiătârziu,ăc treăsfârşitulăluniiă
aprilie,ă aşaă cumă s-aă întâmplată înă anulă 2006. Peă meleagurileă noastre,ă prim varaă oferaă uneleă
contraste termice relevante deălaăoăziălaăalta,ăcuăvaria iiădeătemperatur ăcuprinseăîntreă4ºCălaă
6ºCă înă lunaă martieă şiăcuătemperaturiădeă15ºCă laă20ºCă înă lunaă mai. Mişcareaă aeruluiă înăacestă
anotimpă esteă influen at ă deă maseleă deă aeră dină nordă – est,ă careă uneoriă transport ă însemnateă
cantit iădeăpraf.

Vara esteăanotimpulăcelămaiăc lduros,ăcândăseăînregistreazaătemperaturiămediiălunareădeă

22 – 23ºC.ăValorileătemperaturilorăzilniceăauăurcatăînăanulă2003ă la 35ºCă iară înăanulă2004ă laă
40ºC. Num rulăzilelorătropicale,ăînăzonaănoastr ăsuntăîntreă37ălaă42ăpeăan. Vara,ăprecipita iileă
atmosfericeă suntă reduse.ă Dateleă oferiteă deă sta iileă meteorologiceă dină zonaă Filaret,ă
Vidra,ComanaăşiăHereştiindicaăpentruăperioadaă1962ă– 2002,ăprecipita iiăanualeăîntreă122mmă
– la 125mm, iar pentru anul 1985, 310mm,ă pentruă anulă 2004,ă precipita iileă auă fostă întreă
410mm – la 450mm.
Toamna esteă ună anotimpă uscat,ă fiindă oă prelungireă aă seceteiă deă var ,ă înregistrândă înă celeă
trei luni – septembrie,ă octombrieă şiă noiembrieă – cantita iă deă precipita iiă întreă 120ă –
130mm/an.ă Înă acestă anotimpă temperaturileă mediiă lunareă auă oă valoareă deă 17ă – 18ºCă înă lunaă
septembrieăşiămaiăsc zuteăînănoiembrieădeă4ă– 6ºC.
Iarna esteăunăanotimpărece,ăinfluen atădeăprezen aămaselorădeăaerăreceădinănordăşiăestăşiădeă
masele de tip continental,ăsauăarctic,ămaseăcareădeterminaăsc deriăapreciabileădeătemperatur ,ă
cuăvaloriăceăoscileaz ăîntreă– 3ºCăşiă+ă4ºCăînălunaădecembrieăsiătemperaturiădeă– 8ºCăînălunaă
ianuarie.ăÎnălunaăfebruarieătemperaturileăoscileaz ăîntreă -5ºCăşiă+ă4ºC.ăAuăfostăaniăînăcare,ăînă
lunileădeăiarn ,ătemperaturileăauăcoborâtăăpân ălaă- 20ºC,ăăchiarăpân ălaă– 30ºCăînăanulă1964ă–
februarie.Precipita iileă suntă preponderentă alc tuiteă dină z pezi,ă adeseoriă generândă viscole,ă
cantit ileăvariaz ăîntreă75ă– 340mm / an. (vezi mai jos anomalii climatice)

34
 Regimulăvânturilor
Regimulăvânturilorăînăzonaănoastr ăareăoăimportan ădestulădeămareăînăvia aăşiăactivit ileă
social – economice. Frecventaă vânturiloră înă zonaă noastr ă seă desf şoaraă înă nprincipală peă
direc iileăăvestăăşiăestăcareăesteăoăfrecven ădominant ,ăurmat ădeădirec iaăSVă– NE. De altfel,
direc iaăNă– Eăatingeăpondereaăceaămaiămare,ărespectivă54,3%ăînălunaămartie,ăfrecven ăcareă
coboar ăpân ălaă3ă– 4%ăînălunaăiunie,ădup ăcareăurcaălaă38ă– 40%înălunaănoiembrie. (vezi Il.
Fig. 13). Ceaădeăaădouaădirec ieădominant ăaăvânturilorădinăzonaănoastr ăesteădirec iaăSă – V,
careăareăunămaximăînălunaăiunieădeă44,4%ăşiăvaloriăsporiteăînălunaăianuarieăşiăfebruarieăcareăseă
situeazaăîntreă29ă– 30%ăşiăînămartieă28%.ăMediaăanualaăaăfrecven eiăpeădirec ieăatingeă24,5%ă
pentruă direc iaă Nă – Eă şiă 18%ă pentruă direc iaă Să – V.ă Frecven aă pentruă direc iaă sudă esteă deă
numaiă8%,ăpentruădirec iaănordăşiăvestădeă3,1%,ăiarăpentruădirec iaăE,ăSă– E de numai 0,1%.
Vitezaămedieăanual ăaăvânturilorăesteădeăpesteă4ăm/săpeădirec iileăN-E, S-V,ăVăsiăE,ăînătimpăceă
valorileă celeă maiă miciă coboaraă subă 2ă mă /ă s.ă Înă cursulă anului,ă celeă maiă mariă vitezeă mediiă
lunareseăproducăînăintervalulăianuarieă– mai (N-E), noiembrie – ianuarieă(V)ăşiă(E),ăînăaugustă
– septembrie (N-V).ă Vitezeă maiă mariă aleă vântuluideă 8ă – 10ă m/să suntă frecventeă înă intervalulă
august – septembrieăpeădirec iaăN-V. Frecven aămedieăanual ăaăcalmuluiăatmosfericăvariaz ăînă
timpă înă zonaă Câmpieiă Române,ă undeă esteă situat ă comunaă V r şti,ă înregistreazaă valiri mai
miciăpeădirec iaăN-E, de circa 20 – 30%ăşiămaiă mariăpeădirec iaăSVădeăpesteă40%.ăÎnăcursulă
anului,ăvalorileămaximeăaleăcalmuluiăatmosfericădep şescă50%ăînălunaăoctombrie,ăvariaz ălaă
40 – 50%ăînălunaăseptembrieăsiădecembrieăsiăcoboar ălaă15ă– 20ăîn lunaăianuarie,ăfebruarieăşiă
iunie.(fig. 13)

VÂNTURILE
Înă Câmpiaă Român ,ă caă siă înă zonaă comuneiă noastreă vânturileă principaleă careă ac ioneaz ă
sunt:

CRIV UL,ă vântă

puternic,ă receă şiă uscată careă
ac ioneaz ă peă direc iaă NEă – SV
înă toat ă Câmpiaă Român ,
anotimpulă cândă actioneaz ă esteă
înă principală iarnaă începândă cuă
sfârşitulă luniiă noiembrieă şiă pân ă
laăînceputulăluniiămartie,ătimpăînă
careă apară geruriă şiă înghe uri,ă
însotiteădeăviscoleăcareăprovoac ă
înghe ulă soluluişiă spulber ă
z pezile.
AUSTRUL ,ă vântă ceă
actioneaz ă înă Câmpiaă Român ă
maiă alesă înă Câmpiaă Oltenieiă peă
direc iaăVă– SV.ăEsteăunăvântăcuă
manifest riă diferiteă ceă provoac ă
geruriă iarnaă şiă seceteă vara,ă careă
aduc mari pagube agriculturii.
Pentru efectele lui negative –
secetele – a fost numit de
localnici „Traist ăgoal ”.

35
 B LT RE UL,ă vineă dină direc iaă sud,ă dinspreă Dun reă înă Câmpiaă Român ,ă dinspreă
fosteleă b l iă ceă înso eauă Dun rea.ă Lipsa,ă reducereaă b l iloră nuă cuă multă timpă înă urm ,ă
influen eleă luiă suntă multă reduse.ă Odinioar ă eraă aşteptată înă Câmpiaă Român ă ca salvator al al
agriculturiiăîntrucâtăaduceaăpeăneaşteptateă– primavra ploi si chiar uneori vara.

g) PRECIPITA IILEă– REGIMULăŞIăREPARTI IAăPRECIPITA IILOR

Importan aă precipita iiloră esteă covârşitoareă asupraă multoră componen iă geografici,ă dară şiă
pentruă om.ă Precipita iileă suntă generateă deă interac iuneaă dintreă diferiteleă tipuriă deă nori,ă înă
anumiteăcondi iiădeătemperatur ăşiăaltitudine.Cantitateaădeăprecipita iiăesteăreprezentat ăăprină
indicele de precipitatii lunare, pe anotimpuri sauăanuale,ăsubăform ădeăcantit i minime, medii
şiă maxime. Valoareaă precipita iiloră esteă inegal ă laă noiă şiă oriă unde.ă Eaă seă poateă raportaă laă
suprafa aăactiv ăaă rii,ăaăunorăzone,ălocalizateăînătimpulăanului,ăsauăpe perioade mai scurte de
timp. Conform inregistr rilorălaăsta iileămeteorologice,ăceleămaiăreduseăcantit iădeăprecipita iiă
corespund formelor joase de relief, iar cele mai ridicate corespund reliefuluiăînaltăcuăpozi ieă
central . Înă raportă cuă aceştiă factoriă frecven aă precipita iiloră laă noiă înă Câmpiaă Român ă seă
inregistreaz ăunăprocentădeăprecipita iiăînăgeneralămaiăredusăînăsemestrulăcaldădeă35ă– 45% din
totalulăanual.ăMaximulădeăprecipita iiălaănoiăseăînregistreaz ălaăsfârşitulăprim verii,ălunileămai
– iunieă şiă laă începutulă verii. Aceast ă distribu ieă aă precipita iiloră înă timp,ă peă anotimpuriesteă
strânsălegat ădeăfactoriiăgeneraliăfizicoă– geograficiăcareăac ioneaz ăînăzon ,ădeăcaracteristicileă
reliefului,ădeămodulăcumăac ioneaz ăcentriiăbaziciăînăteritoriu,ăfactoriăceăimpunădiferen ieriăînă
reparti iaăregimuluiăprecipita iilorăchiarăînăaceeaşiăunitateăfizicoă– geografic .
Înăacestăcontext,ăseăpoateăapreciaăc ăvaloareaăprecipita iilorăanualeăc zuteăînăzonaăcomuneiă
noastreăesteăîntreă400ă– 500ămmă/ăanăajungândăînăuniiăaniăchiarălaă509ămmă/ăan,ăînregistrare
facut ă laăsta iaă meteorologic ăVidraă înăanulă1990.ă Cantit ileă lunareădeăprecipita iiăc zuteă înă
zonaă comuneiă indic ă ună maximă pluviometrică înă lunileă iunie,ă iulie,ă augustă şiă ună minimă
pluviometricăînălunileămartieă– maiăşiănoiembrieă– decembrie. Cele mai mari valori lunare ale
precipita iilor,ă dep şescă 100ă mmă înă lunaă iunieă şiă provină dină averseă puterniceă deă natur ă
frontal ăsauăconvectiv .ăCeleămaiămiciăprecipita iiălunare,ăsubă10ămm,ăsuntăfrecventeăînălunileă
noiembrieăşiămartie.ă(tabelulădeămaiăjos)
PRECIPITA IILEăATMOSFERICEăLUNAREăŞIăANUALEă(mm)
Sta iaămeteorologic Lunile anual

Perioada de
observare I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

BUCUREŞTIăă 40,4 30,3 37,0 43,9 69,2 88,7 58,3 50,5 41,4 40,7 47’3 41,7 592,10
FILARET

1896 – 1975

VIDRA 45,7 65,2 17,0 26,0 9,0 115,7 41,4 48,7 34,2 57,0 2,4 46,4 508,70

COMANA 40,5 87,0 14,9 19,7 6,5 87,7 27,2 45,7 33,6 62,9 3,3 45,8 474,30

HOTARELE 46,9 42,6 12,9 23,4 10,6 83,9 40,3 31,5 28,1 36,5 0 39,8 396,50

Înăuniiăaniăînăperimetrulăcomuneiănoastreăs-auăînregistratăcantit iămaximeădeăprecipita iiăînă

24ăore.ăAstfelăînăanulă1925,ălaăsta iaămeteorologic ăVidraăs-auăînregistrată349ămmăprecipita ii.ă
Auăfostăşiăprecipit iiăcatastrofaleăînăCâmpiaăRomân ăşiăînăzonaănoastr ,ăaşaăcumăauăfostăceleă

36
dinăaniiă1941ă şiă1970.ă înă1970 – luna mai – înăzileleădeă12ăpân ă laă25ăauăc zutăcantit iădeă
dou ăoriămaiămariădecâtămediaădinăCâmpiaăRomân ,ădeăcirca 80 – 200ălitriădeăap ăpeăm².ă Înă
aniiă aminti iă înă luncaă Argeşă – Sabară apeleă râuriloră auă crescut,ă s-auă rev rsată şiă auă formată oă
mas ă compact ă deă ap ,ă luncaă dintreă acesteă râuriă aă fostă inundat ă completă caă şi comunele
V r ştiă şiă Colibaşi.ă Al iă aniă cuă precipita iiă abundenteă au fost: 1886, 1901, 1969, 1974. Înă
uneleă zileă deă var ,ă înă zonaă noastr ă auă c zută mariă cantit iă deă ap ă într-un timp foarte scurt,
fenomenulăesteănumitădeăs teniă„rupereădeănori”.ăDeăceleămaiămulteăoriăruperileădeănoriăsuntă
înso iteădeăc deriă masiveădeăgrindin ă şiădeă violenteădesc rc riăelectrice,ă filgere,ătunete,ăcareă
uneoriă aducă mariă pagubeă localit ilor,ă aprinderiă deă locuin eă şiă planteă furajereă uscateă şiă
depozitateă şiă chiară provoac ă decesulă unoră persoane.ă Peă lâng ă precipita iileă abundenteă şiă
ruperileă deă nori,ă înă zonaă noastr ,ă apară înă uniiă aniă cuă precipita iiă foarteă reduseă careă producă
seceteă cumplite.ă Aniă foarteă secetoşiă în zonaă noastr ,ă conformă înregistr riloră laă sta iileă
meteorologice au fost: 1815, 1831, 1873, 1894, 1903, 1907, 1946, 2000. Ceaămaiăsecetoas ă
perioadaăaăapar inutăintervaluluiădintreăaniiă1893ăşiă1990.ăCelămaiăsecetosăanăalăsecoluluiăXXă
a fost anul 1946, care s-aă manifestată maiă alesă înă Moldovaă şiă Câmpiaă Român .ă Locuitoriiă
comuneiăV r ştiăauăavutădeăsuferitădatorit ăseceteiăinstalateălaănoiăşiăînăCâmpiaăRomân . Cele
maiăsc zuteăprecipita iiălunareăs-auăînregistratăînăfebruarieă1914,ăianuarieă1930,ămartieă1929,
maiă 1947ă şiă octombrie 1951. Precipita iileă laă noiă cadă maiă alesă subă form ă deă z pad ă şiă
grindin .ăÎmpreun ăploile,ăz pezileăşiăgrindinaăreprezint ănuănumaiăcomponenteăaleăclimeiăciă
şiăunăimportantăfactorăclimatogen. Importan aălorăpractic ăesteădestulădeămareăînăcomplexulădeă
factoriăsocialiăeconomici.ăPloile,ăz padaăauăăimportan ăînăstabilireaăcondi iilorăcareăvegeteaz ă
şiă seă dezvolt ă culturileă agricoleă şiă seă înf işeaz ă întregulă covoră vegetal.ă Rezervaă deă ap ă
provenit ădină precipita iiă esteăună factorăimportantăşiă înă existen aăşiă men inereaă înăteritoriuăaă
râurilorăşiăchiarăaăapelorăst t toare. Z pada,ăcaracteristicileăstratuluiădeăz padaăcareăseădepune,ă
grosimeaă stratuluiă deă z pad ă poateă fiă apreciată peă decadeă şiă înă grosimiă diferite. Iarna, la noi
stratul de z pad ăajungeă laă60ă – 65ăcmă înă ceiă maiă mul iăani.ăStratulădeăz pad ăcareăacoperaă
solul rezista circa 50 – 52,6ă zileă deă iarn .ă Conformă dateloră existenteă laă sta iunileă amintite,ă
stratulădeăz pad ăînălunileădeăiarn ăindic ă20ăzileăpentruăianuarie,ă15ăzileăpentruăfebruarieăşiă6ă
– 7ăzileăpentruămartie.ăSeămaiăpotăad ugaăpentruăuniiăaniă0,2ăzileăpentruăaprilie,ă0,1ăzileăpentruă
octombrie,ă1,7ăzileăpentruănoiembrieăşiă8,7ăzileăpentruădecembrie. Data primei ninsori, oferite
deăsta iaămeteorologic ăBucureştiă– Filaret pemtru perioada 1935 – 1980 este 30 noiembrie,
iară dataă ultimeiă ninsoriă esteă 20ă martie,ă ceeaă ceă înseamn ă oă perioad ă deă circaă 120ă zileă cuă
posibilit iă deă ninsoare. Dataă medieă aă apari ieiă primuluiă strată deă z pad ă s-aă înregistrată laă 4ă
decembrie iar ultimul stratădeăz pad ăs-aăînregistratălaă11ămartie.ăO curiozitate a reprezentat-o
perioada anilor 1946 – 1954,ăcândăstratulădeăz pad ăînăcâmpădeschisăaăatinsă3ă- 4 m grosime,
iară Ină zoneleă maiă ad postite,ă z padaă troienit ,ă laă noiă aă ajunsă pân ă laă streşinileă caselor,
drumurile fiind total troieniteăiarăcircula iaăoprit .ă Înăanulă1954,ăînătoat ăCâmpiaăRomân ăşiă
Dobrogeaăstratulădeăz pad ăaăfostădeă4ă– 5ămăînăcâmpădeschisăşiă1,15ă– 1,30ămăînălocalit i.ă
C derileădeăz pad ă auă fostăînso iteădeăviscoleăputernice,ăceleă mai mari din secolul XX. Înă
multeăsateă,ăcaăşiălaănoi,ăuneleăcaseăauăfostăacoperiteădeăz pad ,ăuniiăoameniăauăfostănevoi iăs ă
sapeă înă troieneă pentruă aă ieşiă dinbă acestea.ă Artereleă deă circula ie,ă şoseleleă auă fostă blocateă
pentruăcâtevaăzile,ăleg turaăîntreăsateăfacânduă– se numai pe jos. Al iăaniăcuăviscoleăputerniceă
auăfostăceiădinăiernileăaniloră1929,ă1942.ăIerniăfoarteăgreleăînăsecolulăXXăauăfostăînăaniiă1928ă–
1929, 1941 – 1942, 1953 – 1954. Înăanulă1929ăDun reaăaăînghe atăcomplet,ătransformându-se
într-ună podă compactă deă ghea .ă Deă asemenea,ă litoralulă M riiă Negreă înă iarnaă anuluiă 1953ă –
1954ăaăînghe atăpeăoădistan ădeăcircaă1,5ăkmăînăinteriorăăăăă
Seceta – usc ciuneaă – esteă ună fenomenă frecventă înă zonaă comuneiă V r şti.ă Dup ă dateleă
existente, fenomenulă deă secet ă laă noiă şiă înă zonaă noastr ă apareă laă intervaleă deă circaă 10ă zileă
consecutiveă înă timpulă semestruluiă cald.ă Aniiă secetosiă apară grupa iă câtaă doi,ă foarteă rară dup ă
maiă mul iă aniă deă ploiă abundente,ă adic ă dină 30ă înă 30 ani. Literaturaă geografic ă cuă specific

37
meteorologicăciteaz ăcâtevaăperioadeăieşiteădinăcomun,ăprivindăsecetele.ăAstfelăceaămaiălung ă
secet ădeă laă noiăaă fostă înăperioadaă aniloră1891ăşiă 1915,ă iarăperioadaăanuluiă1913ăăaăavutăună
intervalădeăsecet ăîntreălunileă1ăseptembrieă– 31 decembrie, intervalădeă122ăzileăînăcareănuăaă
c zutănicioăform ădeăprecipita ie.ăMaiărecentă,ăc treănoi,ămaiăcunoscut ăaăfostăsecetaădină1946,ă
la care ne-am mai referit, care s-aămanifestatăprinălipsaătotal ăaăprecipita iilorăînăperioadaă26ă
ianuarie – 27 august.
Anomaliile climatice întâlniteă înă ultimiiă aniă nuă suntă oă noutateă documenteleă istoriceă
men ioneaz ăînăzonaănoastr ăastfelădeăevenumenteă:ă„ăînăanulă1657ăînălunaăoctombrieăauăfostă
10ă zileă deă geră şiă z pad ă iară înă noiembrieă şiă decembrieă soare,ă c ldur ,ă flori,ă verdea ă „ă caă oă
adev rat ă prim var ă ,ă dup ă ceă totulă fusese nimicit de gerul cel mare p storiiă auă ieşită cuă
turmeleă laă p scută ”ă ,ă dup ă cumă scriaă Paulă deă Alepă înă carteaă saă ă C l toriileă Patriarhuluiă
Macarieăînă rileăRomâne.(E.Cioran trad. 1901)

Înădataădeă7ămaiăl876ăaăninsăînăgrosimeădeă10ăcm.,ăiarăînăianuarieăl917ăs-a produs ploaie cu

tuneteă apoi,ă lapovi ă şiă ninsoareă – fenomen ce s-aă repetată înă decembrieă 2005;ă sâmb t ă 8ă
martieăl922ăcursurileăşcoliiăauăfostăîntrerupteădatorit ăviscoluluiăputernic.
Înă anulă 1942ă recoltaă aă fostă deosebită deă slab ă datorit ă seceteiă îndelungate,ă aşaă cumă reieseă
dintr-un proces verbal datat 26 octombrie.

38
 4 APELE – RE EAUAăHIDROGRAFIC
AspectulăgeneralăşiăcaractereleăspecificeăapelorăsituateăînăperimetrulăcomuneiăV r şti,ă
leă încadreaz ă înă treiă mariă categorii:ă apeă curg toareă – râurileă cuă ună cursă permanentă sauă
temporar,ă apeă careă formeaz ă re eauaă hidrografic ;ă apeă st t toareă deă suprafa ,ă rezultate din
stagn rileă deă ap situateă înă v ileă râuriloră careă uneoriă formeaz ă lacuri;ă apeleă dină straturileă
acvifere,ăcantonateăînăorizonturileădeănisipuriăşiăpietrişuriăsituateălaădiferiteăadânciminănumiteă
apeă freatice,ă apeă careă rareoriă dep şescă adâncimiă deă 0,5ă m,ă încadrateă înă categoriileă apeloră
freaticeăazonaleăînăcon inutiulăc roraădomin ăcarbona ii,ăiarămineralizareaşiădensitateaăapeloră
creşteădeălaă0,8ă– 0,9 g/l la 15 – 25ăg/l.ăAcesteăapeăpotăapareălanoiăşiăsubăformaăunorăizvoare,ă
desăîntâlniteăînăluncaărâului Sabar. Dup ăobârşiaălorăîns ăapeleăcurg toareăsuntădeădou ăfeluri:
Apeăcurg toareăautohtone careăîşiăauăizvoareleăînăperimetrulăuneiăzoneăbineădelimitate,ăsauăînă
perimetrulăuneiăcomune,ădeăexempluăV r şti.
Apeăcurg toareăalohtone careăîşiăauăizvoareleăîn afara perimetruluiunei zone bine delimitate
sau al unei comune.
Dină acestă punctă deă vedere,ă toateă apeleă curg toareă careă trecă şiă str bată teritoriulă
comuneiăV r ştiă îşiăauă izvoareleă înăafaraăperimetruluiă comunei, sunt deciape alohtone. Râulă
principal care str bateă meleagurileă comuneiă noastreşiă adun ă apeleă dină teritoriulă comuneiă
noastreă esteărâulă Sabar,ă afluentă ală râuluiă Argeşă şiă ală doileaă râuă caă marimeă ală acestuia,ă dup ă
râulă Neajlov.ă Estaă deciă pentruă noiă ună râuă alohton. Sabarul,ă îşiă areă obârşiaă înă Piemontul
Cândeştiă – Argeş,ă izvoareleă saleă suntă situateă laă altitudineaă deă 661ă mă .ă Râulă înă avală seă
indreapt ăspreăcomunaăMaluăSpart,ălocalitateăsituat ălaăaltitudineaădeă450ăm.ăăDeălaăizvoareăşiă
pân ălaăMaluăSpart,ărâulăpoart ădenumireaădeăPotop.ăDeălaăMaluăSpartăşi pân ălaălocalitateaă
Crivina,ă Potopulă primeşte,ă seă uneşteă cuă R stoaca,ă aceastaă cevaă maiă înă avală primestaă – se
uneştaă cuă râulă Ciorogârla,ă careă seă îndreapt ă spreă zonaă actualuluiă oraşă M gurele.ă Laă sudă deă
M gurele,ăacesteăapeăformeaz ăoăsingur ăalbie,ăcareăînăavalăaăfostănumit ăşiăSabar,ădenumireă
p strat ă şiă purtat ă şiă ast zi. Râurileă Potopă şiă R stoacaă careă înă avală seă unescă cuă Ciorogârla,ă
râuriăcareăînăpreajmaăsfârşituluiăsecoluluiăalăXVIIIă– lea,ămaiăprecisăîncepândăcuăanulă1796ăauă
suferităuneleămodific ri,ăîntrucâtădomnitorulădeăpeăatunciă– Constantin Moruzi, la propunerea
unoră specialiştiă dină domeniulă apeloră aă considerată unireaă acestoră râuriă avândă înă vedereă
necesarulădeăap ăpentruăuneleăfabriciădeăhaste şiăpostavăcareăfunc ionauăînăzon ă.ăPrinăunireaă
acestor acestorărâuriăCiorogârla,ăînăapropiereaăactualeiălocalit iăMâgureleăaăprimitănumeleădeă
Sabar. Maiă târziu,ă înă anulă 1805ă auă ap rută noiă modific riă înă re eauaă hidrografic ă aă zonei.ă
Modific rileă auă fostă facuteă înă spa iulă dintreă râulă Dâmbovitaă şiă Ciorogârla,ă timpă înă careă s-a
s pată ună nouă canalîntreă acesteă râuri.ă Construc iaă canaluluiă dintreă dintreă râulă Dâmbovi aă şiă
Ciorogârlaăaăfostămotivat ăprinăfaptulăc ăDâmbovi aălaăviiturileămariădeăprim var ăşiătoamn ă
produceaă inunda iiă înă zon .ă Prină canalulă construită seă f ceaă şiă seă faceă deversareaă apeloră dină
Dâmbovi aăspreăCiorogârla,ăşiăast ziăcanalulăaăfostămodernizatăşiăsuplimenteazaănecesarulădeă
apaă pentruă municipiulă Bucureştiă prină canalulă Crivina- Dudu. Denumireaă deă Sabară aă râuluiă
esteă cunoscut ă înă peisaj,ă înă avală deă M gureleă şiă s-aă statornicită maiă alesă întreă localit ileă
M gureleăşiăVidraăşiămaiăapoiăîntreăVidraăşiăValeaăDragului.(11) DeălaăVidraăşiăpân ălaăesteă
de comuna Valea Dragului – undeăseăafl ăconfluen aăcuărâulăArgeş,ărâulăSabarăaăfostăcunoscută
subă aceast ă denumireă abiaă înă secolulă XIX. Începândă cuă secolulă XIXă cuă secolulă XIX,ă întreă
acesteă dou ă limite:ă Vidraă – Valeaă Dragului,ă albiaă Sabaruluiă aă suferită modific riă structuraleă
care au impusăschimbareaănumeluiăînăCanal.ăModific rileămaiăevidenteăauăfostăsiăsuntăîn zona
situat ă întreă comunaă Vidraă şiă Ciocoveni,ă modific riă începuteă cuă adev rată înă aă douaă parteă aă
secoluluiă XIXă înă anulă 1866,ă prină începereaă s p riiă unuiă şan ă paralelă cuă albiaă vacheă aă
Sabarului.ăAăfostăunăactăîndr zne ădarădeăstrict ănecesitateăpentruălocalnici pentru revigorarea
vietiiăeconomiceădinăzon ăsiăchiarăpentruăîmbun t ireaăpeisajuluiăşiăaăvalorificariiăorizontuluiă
local. Acestăactădeămareăcurajăşiăîndr zne ăaăavutăimplicatiiădeosebiteăînăvia aăsociet tiiălocale,ă

39
maiăalesăc ăpentruăexecutareaă lucr riiăerauă necesareăfonduriă financiareă imenseă careătrebuiauă
ob inuteădinăvistieriaăstatului,ăînăparteăşiămaiămultădinăcontribu iaăs tenilor.ăApoiălaăexecutareaă
lucr rilor,ă for aă deă muncaă uman ă trebuiaă s ă fieă ceaă local .ă Înă acestă sensă raniiă dină zon ă auă
fostă antrena i,ă chiară obliga iă s ă participeă laă s pareaă şan uluiă canaluluiă laă alteă lucr riă deă
amenajareă aă terenuluiă înă zon . Executareaă lucr riloră deă s pareă aă şan uluiă canaluluiă aă fostă
motivataă deă conducatoriiă vremiiă şiă deă uniiă specialiştiă prină prezentarea unor elemente
conving toare.ăMaiăîntâiăsuprafataăcareătrebuiaăstr b tut ădeăcanalăeraăoăsuprafa ăînml ştinit ă
şiă cuă suprafe eă mariă ocupateă deă apeă careă stagnauă totă timpulă anului.ă Acesteă suprafe eă seă
extindeauă înătimpulă viiturilorădeăprim var ăşiătoamn ăcândăSabarul aducea din amonte mari
cantit iădeăap .ăSuprafeteleăocupateădeămlaştinile,ădeăapeleăcareăstagnauăînăzonaăerauăestimateă
laăcircaă1000ăha.ăAcesteăsuprafe eănuăputeauăfiăvalorificateăagricolăniciădeăboieriiăvremii,ăniciă
deă raniiă locului.ă Singuraă resurs ă natural ă valorificataă deă peă acesteă suprafe eă eraă vegeta iaă
acvatic :ă papuraă şiă trestia,ă vegeta ieă folositaă deă oameniiă loculuiă laă acoperireaă caseloră
s r c cioase,ăcaseăconstruiteăînăceaămaiămareăparteădinăp mântăşiăacoperiteăcuăstufă(papur ăşiă
trestie). F r ă interven iaă omuluiă aceat ă zonaă nuă puteaă fiă valorificat ă economic,ă agricol.ă
Realizareaăcanaluluiăaăfostăimpus ăşiădeăfaptulăc ăstagn rileădeăap ăerauăfavorizateăşiădeăpânzaă
deă ap ă freaticaă situat ă aproapeă deă suprafa ,ă f r ă posibilitateaă deă scurgere, întrucâtă luncaă
Sabarului are o orizontalitateăaproapeăperfect .ă Înainteădeăconstruc iaăcanalului,ăluncaăArgeşă
– Sabarăeraălimitat ălaăestădeăoăvaleărelativălarg ,ăînăcareăSabarulăfaceaănumeroaseămeandre.ă
Malulă stângăală v iiăeraăs patăInă frunteaăteraseiă inferioare a Sabarului. Peăteraseleădină stângaă
ale Sabarului sunt construite,ă aşezateă actualeleă sate:ă Vidra,ă Dobreni,ă V r şti,ă Obedeni,ă
Ciocoveniă şiă Valeaă Dragului,ă sateă careă foloseauă apaă dină vecheaă albieă aă Sabaruluiă pentruă
irigarea culturilor legumicole cu ajutorulăunorărotiăpuseăînămişcareăcuăajutorulăanimalelor:ăcai,ă
m gari;ă ro ileă aveauă cupeă pentruă aducereaă apeiă înă vaduri. Parteaă dreapt ă aă Sabaruluiă eraă oă
lunc ă bineă dezvoltat ,ă neted ă şiă acoperit ă înă mareă parte deă mlaştiniă şiă ochiuriă deă ap .ă
Terenurile dină lunc ă neocupateă deă ape,ă erauă reprezentateă deă p suniă şiă fâne eă careă ocupauă
suprafe eăreduseînăapropiereaăsatelor,ăaşaăcumăindic ăh r ileădină1857ăşiă1893.ă Datele istorice
şiăinforma iileăprimiteădespreăconstruc iaăcanaluluiăăsuntăfoarteăreduse,ăchiarăşi cele care sunt,
suntăneconving toare,ăchiarădac ăauăfostăob inuteăpeăcaleăoral ,ăceeaăceăseăpoateăspuneădespreă
construireaăcanalului,ădespreăini iatoriiăşiăexecutan iiălui,ăsuntănumaiăinforma iiăsubăform ădeă
mici povestiri relatate de unele persoane, care au aflat despre constructia canalului, sau se
pareă c ă auă participată laă construc iaă lui.ă ă Informa iiă despreă construc iaă canaluluiă – paralel cu
Sabarul – maiăapropiateădeărealitate,ăauăfostăculeseăşiăredateăînăscrisădeăgeografulăIonăIordan,ă
original din zon ,ă dină comunaă Colibaşi,ă careă prezint ă elementeă apropiateă despreă istoriculă
evenimenteloră legateă deă constructiaă canalului,ă peă careă curgeă ast ziă apaă vechiuluiă Sabar.
Informa iileă geografuluiă Ionă Iordană auă fostă concretizateă înă lucrarea: ”Schimbarea cursului
SabaruluiăîntreăVidraăşiăCiocoveni prinăinterven iaăomului”, lucrareăprezentat ăşiăeditat ă înă
cadrulăInstitutuluiăRomânădeăGeologieăşiăGeografieăînăanulă1972(11). Autorulălucr riiăarat ăc ă
dup ă paceaă deă laă Adrianopol,ă careă prevedeaă libertateaă comer uluiă cuă cereale,ă produc iaă
agricol ă– înăspecialăcerealier ă– aăînceputăs ăfieăsolicitat ămultălaăexport,ăceeaăceăaăf cutăcaă
mariiă moşieriă s ăextind ă suprafe eleăcultivate.ăAcestă faptăaă f cutăcaă şiă înă zonaă noastr ăs ă seă
pun ăproblemaăextinderiiăsuprafe elorăagricole.ăOăinfluen ăapreciabil ăaăexercitat-oăşiăcerin aă
crescând ădeăproduseăagroă– alimentareăaăoraşuluiăBucureşti,ăsituatălaă20ă– 30 km. Solu iaăceaă
maiă avantajoas ă eraă drenareaă mlaştiniloră dină zon ă şiă transformareaă acestoraă înă terenuriă
arabile.ăS pareaăşan uluiădeădrenare,ăaăcanaluluiăaăînceputăînăjurulăanuluiă1850ăşiăs-a terminat
înăjurulăanuluiă1860.ăcap tulăsauănordicăeraăsituatălaămaiăpu inădeă1ăKmădeăcursulăSabaruluiă–
laăsudădeăVidraăşiăseăcontinuaăpân ăînăvaleaăSabarului,ăînădreptulăsatuluiăCiocoveni.ăL imeaă
luiăvariaăîntreă2ăşiă3ăm,ăiarăadâncimeaăîntreă1ăşiă2ăm.ăCuăelăcomunicaăalteăşan uriăsecundareă
maiă mici.ă Apaă mlaştiniloră s-aăscursăpeăacestăşan ă şiăterenulăs-a eliberat de apa ce stagna tot
timpulăpeăsuprafa aăsa.ăLaăsudădeăVidra,ăundeăeraăsituată cap tulăşan ului,ăsuprafa aăterenuluiă

40
fiindă aproapeă orizontal ,ă şiă albiaă Sabaruluiă pu ină adânc ,ă apaă râuluiă foarteă bogat ă laă deseleă
viituriădeăprim var ăşiăchiarădeăvar ăpatrundeaăşiăseăscurgeaăpeăşan .ăMicaăpor iuneădeăterenăceă
separaăcap tulăşan uluiădeărâu,ăformat ădinădepoziteăaluvionare,ăaăfostăuşorăstr puns ădeăapeleă
şabarului,ăşan ulădevenindăastfelăoăaădouaăalbieădeăscurgereăaărâului.ăCaracterulăaluvionarăală
depozitelor,ă foarteă uşoră erodabileă şiă transportabile,ă caă şiă cantitateaă mareă aă apeloră înă timpul
viiturilor,ă auă favorizată procesulă deă s pareă aă uneiă noiă albiiă peă traseulă şan ului,ă caă şiă l rgireă
şan uluiăşiăadâncireăluiăprinăeroziuneaăvertical ăşiăorizontal . Înănumaiă5ă– 6ăaniăleg turaăcuă
san ulăaădevenităpermanent ,ăastfelăc ăSabarulăseădesp r eaăaiciăînădou ăbra e:ăunulăpeăvechiulă
cursăşiăaltulăpeăcanalulădeădesecare.ăAdâncireăşiăl rgireaăcanaluluio,ăcaăşiăcolmatareaăvechiuluiă
curs,ăauăf cutăcaăînăscurtătimpăapaărâuluiăs ăseămuteăcompletăpeănoulăcurs,ăcuăoălungimeădeă14ă
km,ă c p tândă locală denumirea deă „Canal”,ă vecheaă albieă continuândă s ă fieă numit ă Sabar.ă
Traseulă ă canaluluiă esteă marcată peă întindereaă lunciiă Argeşă – Sabară numaiă deă şirulă deă arbori,ă
pu inăînal i:ăs lcii,ăplopiăşiăarini,ăceăcrescăpeămalurileăcanalului.dac ănuăarăfiăaceast ăfâşieădeă
vegeta ieăarborescent ănuăs-arăputeaăb nui,ăniciădeălaăoădistan ădeăcâtevaăsuteădeămetri,ăc ăpeă
acoloă curgeă ună râu.ă Albiaă p r sitaă aă vechiuluiă cursă aă fostă repedeă acoperit ă deă vegeta ieă
ierboas ăşiăfolosit ăcaăp şuneăsauăfâne e,ămaiăalesăîntreăVidraăşiăCiocoveni. Numai ici, colo se
maiăp streaz ă miciăsuprafe eăcuăexcesădeăumiditate,ămen inutădeăapaăploilorăceăseăstrângeă si
stagneaz ăpân ăvaraătârziu.ăÎntreăDobreniăşiăCiocoveni,ădatorit ăfiriceluluiădeăap ăceăseăscurgeă
înăvaleaăvechiuluiăSabarădinăpârulăCocioc,ăînăzonaăsatuluiăDobreniăsuntăînşirateăînălungulăv ii,ă
ochiuriădeăap ă înconjurateădeă vegeta ieăacvatic .ă Morileă şiăro ileădeăap ă situateăodinioar ă înă
albiaăvechiuluiăSabar,ămaiăalesăînăzonaădintreăVâr ştiăşiăCiocoveni,ăceăerauăpuseăînămişcareădeă
apele Sabarului,ăînăprezentănuămaiăfunc ioneazaădinălipsaăapei. Mai cunoscute erau gropile cu
ap ădinăalbiaăSabarului,ăînăcareăap reauărotileăcuăcupeăceăaduceauăap ăînăvadurileăgr dinariloră
bulgariăstabili iălaănoiăînăcomun ăşiăînăzonaănoastr ălaăînceputulăsecoluluiăal XIX – lea. Aceste
gropiăcuăro iăcuăcupeăpentruăap ăerauă:ăgroapaăluiăBAIăVELEAă,ăgroapaăluiăBAIăBULGARU,
groapa lui BAI CALCIU, etc. Apaă eraă scoas ă dină gropileă deă ap ă cuă ajutorulă unoră rotiă cuă
cupe,ăpuseă înă mişcareădeăcaiăsauă m gariă careă mergeauă înă jurul gropilor. Dinăanalizaă h r iloră
topograficeă întocmiteă pân ă acum,ă rezult ă caă într-adev ră „canalul”,ă adic ă nouaă portiuneă aă
cursuluiăSabarului,ăaăap rutăînăaădouaăjum tateăaăsecoluluiăalăXIX-lea,ăconfirmândăîntruătotulă
celeă relatateă deă b trâniiă satelor.ă Astfel,ă hartaă austriac ă dină 1791ă red ă aceast ă regiuneă caă oă
suprafa ă acoperit ă deă mlaştiniă şiă p şuni,ă cursulă Sabaruluiă mergândă peă laă margineaă estic ă aă
lunciiăArgeşă– Sabarăpeălâng ăsateleăVidra,ăDobreni,ăV r ştiăşiăObedeni.ăAcelaşălucruăseăpoateă
vedeaăşiăînăhartaăSzatmáryădeălaă1856,ăunde,ădeăasemenea,ă„Canalul”ănuăapareăniciăm carăcaă
unăbra ăp r sităsauăcaăunăprival.ăÎnăschimbăpeăhartaăridicataăînă1893,ăal turiădeăSabarulăpropiuă
– zis,ăcareăesteăredatăcaăunăcursădeăap ă– unărâuă– figureaz ăşiăcanalul.ăAşaădar,ăîntreă1856ă–
hartaă Szatmáryă şiă hartaă deă laă 1893,ă
apareă peă hartaă „canalul”ă (fig.ă 4.1).
Acestaă însaă esteă redată caă oă valeă seac ă
întreă Vidraă şiă Câmpurelu,ă şiă caă oă valeă
cuă ap ă întreă Câmpureluă şiă Ciocoveni.ă
Peăh r ileătopograficeărecenteă„canalul”ă
este reprezentat ca o continuare a
Sabarului,ă ună cursă permanentă deă ap ă ,ă
iară vecheaă albieă seă eviden iaz ă numaiă
lâng ăDobreniă şiăV r şti,ăcaăvaleăseac ă
(fig.4.2). Solurile,ă înc ă puternică
influen ateă deă apaă freatica(soluriă
aluvialeăgleizate),ăcareăacoper ăîntreagaă
lunc ă şiă despreă careă s-aă spusă caă eraă înă
trecută ml ştinoas ,ă caă şiă aspectulă deă

41
„canal"ăpaăcareăîlăareăcursulăînăaceast ăportiune,ăf r ăsinuozit i,ăcuămaluriăparalele,ăabrupteăşiă
pu inăînalteăcuăoăalbieăîngust ădeă5ă– 10ămăceăseămen ineăastfelăpeătoat ăpor iuneaădintre Vidra
şiă Ciocoveni,ă confirm ăc ă acestăcursăesteănou,ăunăcanal,ăpeăcareădup ăceă l-a construit omul,
ac iuneaăapeiăl-aătransformatăînăvaleădeărâu.ăOămareăparteăaălocalnicilorăniciăm carănuăştiuăc ă
înăloculăogoarelorăpeăcareăleălucreaz ăazi,ăerau,ăcuăunăveacăînăurm ,ămlaştiniăşiăp şuniăîntinseă
şiă c ,ă prină contribu iaă p rin iloră şiă buniciloră lor,ă acesteaă auă disp rut.ă Înă prezent,ă loculă
mlaştinilorădeăodinioar ăşiăalăp şunilorăşiăfâne elorădinăjurulălorăl-au luat culturile cerealiere,
furajereăşiămaiăalesălegumicole,ăcareăauăunărolăînsemnatăînăaprovizionareaăorasuluiăBucureştiă
cu produse agro – alimentare.ăBazinulăhidrograficăalărâuluiăSabarăseăîntindepeăoăsuprafa ădeă
circaă1358,3ăkm².ăLungimeaărâuluiădeălaăizvorădinăPiemontulăCândeştiăşiăpân ălaăconfluen a
cuă râulă Argeş,ă peă teritoriulă jude uluiă
Giurgiu, la est de comuna Valea
Dragului, este de 197,7 km. Altitudinea
reliefuluiă laă confluen ă esteă deă 33ă m.ă
Deşiă faceă parteă dină râurileă miciă aleă
Câmpieiă Române,ă SABARULă seă
impuneă caă ună râuă curiosă ceă apareă caă oă
umbr ă aă râuluiă Argeşă înă luncaă comun ă
ceă oă str bateă peă oă distan ă deă 110ă km,ă
începândă deă laă G ieştiă – Argeşă şiă pân ă
laă confluen aă cuă râulă Argeş.ă Instalarea
Sabaruluiă înă luncaă Argeşului,ă spreă
malulă stângă ală acestuia,ă aă fostă cauzat ă
deădeplasareaă Argeşuluiă spreădreaptaăşiă
deăaluvionareaăputernic ăspreăaceast ădirec ie,ăfaptăceăaăl satăspreămalulăstângăoăfâşieădeăterenă
maiă joas ăpeă careăs-a instalat Sabarul.(4) Regimulă hidrografică alărâuluiăSabarăesteăunăregimă
diferită şiă influen ată deă factoriiă climaticiă anuali.ă Astfelă debitulă mediuă multiă anuală dep şesteă
uşoră1ămc/săşiă2,3ă mc/să înăamonte.ăÎnă intervaleleă ploioaseă nuădep şeşteă9,3ă mc/s,ă iară înăaniiă
secetoşiăareăaspectulăunuiăpârâu,ădebitulăcoborândălaă0,3ămc/s.ăVaria iaălunar ăaăapelorărâuluiă
eviden iaz ăunămaximăîn luna martie – 2,2mc/s si u7n minim înălunaăseptembrieă– 0,19mc/s.
DebitulămultiăanualăalăSabaruluiăînregistratălaămaiămulteăsta iiăhidrologice:ăGuraăFoii,ăBolintină
Valeăînăaniiă1954ă– 1964ăşiă1958ă– 1964ăindicaăunăvolumădeăapeădeă1,06ămc/săşiă2,21ămc/s. Înă
aniiămaiăploioşiăs-auăînregistratăunăvolumădeă2,82ămc/săînăanulă1955,ăiarăînăanul secetos 1950
numai 0,29 mc/s. Temperaturaă apeiă creşteă dină amonteă spreă aval,ă astfelă c ă valorileă mediiă
lunare,ă pozitiveă evolueaz ă întreă 0,8ºCă înă ianuarieă laă 18,9ºCă ină iulie – înă nordă siă 0,4ºCă înă
februarieălaă21,8ºCăînăiulieăînăsud.ăă Fenomenulădeăînghe ădureazaăînăjur de 38 – 40 de zile -
Vidra. Apeăcurg toareăautohtoneăpermanenteăsauătemporareăpeăteritoriulăcomuneiăV r ştiănuă
seă întâlnesc.ă Apeă stat toareă înă perimetrulă hidrografică ală comuneiă V r ştiă cuă caracteră
permanentănuăsunt.ăCeleăcâtevaăapeădeăsuprafat ăstat toareănepermanenteăcareăs-au format pe
albiaă Cocioculuiă laă Dobreni,ă înă prezentă într-un grad ridicat de colmatare, este acoperit de
vegeta ieăhidrofila,ămaiăalesăpapura si trestie. PeăalbiaăvecheăaăSabaruluiăaparăstagn riădeăapaă
careăînătimpulăveriiăseac ;ăsiăacesteaăsuntăaproapeăcolmatate. Apeleăfreaticeăcaăsurs ănaturalaă
auă înă prezentă oă importan ă economic ă înă zonaă comuneiă V r ştiă şiă înă celeă treiă sateă
componente: V r şti,ă Dobreniă şiă Obedeni,ă atâtă dină punctă deă vedereă ală aliment riiă cuă ap ă aă
popula ieiăcâtăşiăînăirigareaăculturilor.ăMaiăînsemnateăsuntăapeleăfreaticeăacumulateămaiăalesăînă
luncaăArgeşă– Sabarăşiăcantonateăînăstrateădeăpietrişuriăşiănisipuri,ăsituateălaăadâncimiădeă1ă– 5
m. Apeleăacvifereăînăzonaădeănord-nord-estăaăcomuneiăsuntăcantonateălaăadâncimiăpân ălaă15-
20ămăşiăconstituieăoăsursaăprincipalaăpentruăalimentareaăcuăap ăaăpopula ieiăsiăpentruăiriga ii

42
 5 VEGETA IA ANIMALELE ŞIă SOLURILE

a) Vegeta ia
In cadrul peisajului natural al comunei noastre, vegetatia ocupa un loc
important,constituindă unulă dină factoriiă naturaliă cuă oă mareă importan ă economicaă şiă
peisagistic . Fitogeografică teritoriulă jude uluiă Giurgiuă şiă ală comuneiă V r ştiă areă aceeaşi
structur ă apar inândă regiuniiă mediteraneene.ă Fondulă deă baz ă ală floreiă înă acestă teritoriuă esteă
alcatuită dină elementeă ponticeă mediteraneeneă şiă submediteraneene.ă Celeă maiă multă speciiă deă
plante pontice sunt reprezentate de familiile Compozitae, Liliaceae, Gramineae si Fabaceae.
R spânditeăsuntăşiăgenurileăAcer,ăArtemisia,ăCentaurea,ăAdonis.ăCuăoăr spândireămaiăredus ă
apar Stipa, Iris, Asparagus, Allium. Ecologic,ă înă zonaă noastr ă seă întâlnescă şiă multe specii
xerofile – termofile. Ca specii lemnoase sunt: Acer tataricumă (ar arulă t t resc), prunus
spinosa (porumbarul). Oă r spândireă apreciabil ă oă auă gramineeleă reprezentateă prină coliliiă
pontice (stipa ucrainica, stipa joannis, stipa dasyphylla) Elementeă mediteraneeneă şiă
submediteraneene sunt reprezentate mai ales prin compozitae, Fabaceae, Labiatae,
Cruciferae. Caracteristicileă învelişuluiă vegetală laă noiă înă zon ă suntă determinateă deă varia iileă
c lduriiă şiă umidit iiă peă anotimpuri.ă Înă func ieă deă condi iileă geografice,ă vegeta iaă deă peă
cuprinsulă comuneiă V r şti,ă poateă fiă numit ă vegeta ieă deă peă interfluvii,ă vegeta ieă deă lunc ă şiă
vegeta ieăhidrofil .
Vegeta iaă deă peă interfluvii,ă formeaz ă pâlcuriă reduseă deă Ceră (qercusă cerris),ă deă
gârni ă(qercusăfrainetto),ăsauăstejarulăbrum riuă(qercusăpedunculiflora)ăşiăstejarul pedunculat
(qercusă roşur).ă ă Subarboretulă esteă întâlnită înă pâlurileă deă padureă aflateă laă nordulă şiă estulă
comunei,ă reprezentată prină gherghinară (crataegusă monoghina),ă prină lemnă câinescă (digustumă
volgare)ă şiă m ceşă (rosaă vanina)ă şiă porumbară (prunusă spinosa). Vege aiaă ierboas ă esteă
întâlnit ă maiă alesă peă terenurileă nelucrate.ă Esteă reprezentat ă deă p iuişă (festucaă valesiaea),ă
negara (stipa capillata), Pir (cynodor dactilum).
Vegetatiaădeălunc ă esteăîntâlnit ăînăzoneleăcuăumiditateăsporit ăaşaăcumăesteăcazulăîn
luncaăSabarului.ăVegeta iaădeăluncaăesteăreprezentat ădeăvegeta iaălemnoas ăplop,ăsalcie,ăarină
şiă deă oă bogat ă vegeta ieă ierboas .ă Vegeta iaă lemnoasaă întâlnit ă înă luncaă Sabaruluiă formaă
odinioar ăfrumoaseăz voaieăceăpartialămaiărezist ăşiăast zi,ăcompuseădinăsalcieăşiăr chit ă(salixă
alba,ă salixă fragilix,ă salixă cinerea)ă şiă dină plopiă dină speciaă (plopusă alba,ă plopusă nigra)ă si din
arini. Rară înă luncaă Sabaruluiă seă întâlnescă asociatiiă deă ulmă (ulmusă levisă )ă şiă chiară speciiă deă
stejar. Vegeta iaă ierboas ă înă luncaă Sabaruluiă areă caă reprezentan iă speciileă ierboase:ă
stânjenelul,ăcoadaăvulpii,ălimbari aă(alismaăplantago),ăetc.
Vegetatiaă hidrofil seă dezvolt ă înă luncaă Sabaruluiă acoloă undeă umiditateaă esteă maiă
sporit .ăMaiădesăîntâlnităesteărogozulă(carexăacutiformis), papuraă(typhaăaugustifollia),ăşiămaiă
alesă trestiaă (phrogmetesă communis).ă Toateă acesteă speciiă înă ultimiiă aniă ocup ă suprafe eă maiă
mariăîntrucâtămulteăterenuriădinălunc ăauăr masăînăparagin ă – nelucrate.ăSuprafe eleămariădeă
vegetatieăhidrofil ăerauămariăpân laăsapareaăcanaluluiălaăînceputulăsecoluluiătrecut.

43
Vegeta ieăînăluncaăşiăalbiaăvechiuluiăSabarului

44
 b) ANIMALELE

Faunaă în Câmpiaă Român ă şiă implicită înă zonaă înă careă esteă amplasat ă comunaă V r ştiă înă
aceast ă unitateă geograficaă esteă strânsă legat ă deă clim ,ă vegeta ieă şiă relief.ă Cumă pozi iaă
geografic ă aăcomuneiă esteăsituat ă laă interferen aă elementelorădeă step ăcuăceleădeă silvostep ,ă
faunaădinăzonaăcomuneiăV r ştiprezint ătr s turiăspecificeăapar inândăprovincieiăMoesiceă,ăcuă
interferen eă mediteraneeneă siă submediteraneene.ă Nuă putemă delimitaă îns ă zonaă comuneiă
V r ştiădinăpunctădeăvedereăală fauneiă fa ădeăperimetrulă jude uluiăGiurgiu, stabilindăoăfaun ă
proprieă zoneiă înă careă esteă amplasataă comunaă V r şti. Încadrândă zonaă geograficaă aă comuneiă
V r ştiă înă jude ulă Giurgiu,ă putemă afirmaă însaă c ă faunaă cuprindeă speciiă meridionaleă cuă
elemente termofile: testuda, lermanni, dryobates, syriacus balcanicus, ortyna moesica, sau
elementeă deă faun ă centrală european ă ca:ă spalaxă graecusă antiqus,ă sauă elementeă faunisticeă deă
stej rete,ăpajiştaădeăluncaăşiădinăz voaie. Caăanimaleăcomuneăformatiunilorăfaunisticeăînăzonaă
noastr ăseăîntâlnesc:ăbroascaăsaritoareă(roua dalmatena), turturica (streptopelia turtur), mierla
neagr ă(turolusămerula),ăcioc nitoareaăpestri ă(denaltroceposămedius),ăpi igoiulă mareă(parusă
major),ă şoareceleă subpamânteană (pitymisă subterranus),ă chi canulă deă câmpă (crociduraă
lencodon). Dintreă p s riă amintim:ă privighetoareaă (lusciniaă magashynchos),ă cioc nitoareaă
eretele. Dintreă reptileă maiă preponderentă întâlniteă suntă guşterulă dobrogeană (lucentaă vividisă
meridionalis),ăşopârlaădeăp dure (lucenta praticala pontica). Mamifereleăsuntăreprezentateăînă
principală prin:ă dihorulă (muscelaă eversmanni),ă hârciogulă (ciatusă criatus),ă popând ulă (citellusă
citellus),ă iepureleă (lepusă europacus),ă vulpeaă (volpesă volpesă )ă şoareceleă deă câmpă (microtusă
aralis).(3)

c) SOLURILE
Înă ariaă geograficaă aă judetuluiă Giurgiuă înă careă esteă cuprins ă şiă ariaă comuneiă noastre,ă
ac iuneaăfactorilorăpedogeneticiăcuprindeăoădiversitateăaăsolurilorăîn care sunt incluse printre
care:ăclasaămolisolurilor,ăclasaăargiluvisolurilor,ăsolurileăhidromorfeăşiăsolurileăhalomorfe.ăăă

Clasa molisolurilor esteă reprezentat ă prină cernoziomuri,ă cernoziomuriă cambiceă şiă

argiluviale. Molisolurileăcuprindăoămareăparteădinăsuprafa aăjude uluiăGiurgiuăfiindădominanteă
înăCâmpiaăBurnazuluiăşiăchiarăînăCâmpiaăCâln ului,ăcareăpar ialăseăintindeăşiălaănord,ănord –
estulă comuneiă V r şti,ă undeă apaă freaticaă seă afl ă laă pesteă 10ă mă adâncime.ă Molisolurileă suntă
soluri slab -0 moderat – evoluate,ă înă condi iiă deă drenajă naturală moderat.ă S rurileă suntă uşoră
solubileă suntă îndep rtateă dină profil,ă iară carbonatiiă suntă sp la iă numaiă înă parteaă superioar ă aă
soluluiăşiăacumula iăîntr-un orizont.
Clasa argiluvisolurilor include soluriă brunăroşcate,ăsoluriă bruneă(argiluviale), soluri
brună roşcateă luviceă (podzolice),ă şiă soluriă bruneă luviceă (podzolice).ă Acesteă tipuriă deă soluriă
acoper câtevaăsuprafeteădintreăinterfluviulă Argeşă – Sabar,ădeciă luncaăsabaruluiădinăV r şti.ă
Solurileăpredominanteădinăaceast ăzon ăsuntăceleăbrunăroscateăluviceă(podzolice).ăSuntăsoluriă
vechiă formateă înă condi iiă deă drenajă bună sauă moderat,ă înă timpă ceă apaă freatic ă esteă situat ă laă
pesteă 5ă mă adâncime.ă Orizontulă superioră esteă saracă înă argil ,ă areă ună colorită deschis,ă pu ină
permeabil.ă Peă acestă solă apaă atagneaz ă periodică aşaă cumă seă întâlnescă anumiteă suprafe eă înă
luncaăArgeşă– Sabar.

45
 Clasa solurilor hidromorfe sunt maiăextinseăînăluncaăcanaluluiăSabarădeălaănoiămaiă
alesăInăzoneleăocupateăodinioar ădeămlaştini,ăînătimpulăcândăumiditateaăeraădeălung ădurat .ăÎnă
acesteă condi iiă propriet tileă fiziceă şiă biologiceă suntă pu ină favorabileă culturiloră agricole,ă dină
cauza excesuluiădeăumiditate,ăsitua ieăevident ăînăluncaăSabaruluiădeălaănoi.

Clasa solurilor halomorfe facă parteă solurileă uneoriă întâlniteă înă luncaă Sabarului,ă
propriet ileă soluriloră suntă influen ateă uşoră deă condi iileă unuiă drenajă slab. Înă concluzie,ă
resursele deă solă amintiteă existenteă înă arealulă geografică ală comuneiă V r ştiă suntă întâlniteă peă
cuprinsulăcâmpurilor,ăterenurilorăpretabileăculturilorăagricole.(5)

46
 Capitolul II
URME VECHI ALE LOCUIRII UMANE PE ACESTE
MELEAGURI
a) Satul V r şti
ComunaăV r ştiăîmpreun ăcuăsateleăcomponente:ăV r şti,ăObedeni,ăDobreni,ăapar ineă
înăprezentăcadruluiăadministrativ-teritorialăalăJude ului Giurgiu,ăiarănuăcuămultătimpăînăurm ,ă
conformădocumentelorădeăarhiv ,ăapar ineaăjude uluiăIlfov.ăDeăaltfel,ămajoritateaăcet eniloră–
locuitoriloră comuneiă noastre,ă prină tradi ieă seă consider ă peă bun ă dreptateă ilfoveni.ă Conformă
trecutuluiăistoricăaşezareaăşiăpozi iaăgeografic ăaăcomuneiăV r ştiăesteăidentificat ăînăCâmpiaă
Roman ,ă maiă precisă înă aceaă parteă numit ă Câmpiaă Vl siei,ă aă p r iiă deă sud-est a acesteia,
format ădintr-oăparteăaăCâmpieiăCâln uluiăşiăoăparteădinăLuncaăSabar-Argeş.ăAcestădomeniuăaă
oferit oameniloră ună spa iuă deosebită deă statornicieă peă acesteă meleaguriă şiă posibilit iă deă
permanent ă evolu ieă şi dezvoltare. Documenteleă deă arhiv ă prezint ă Câmpiaă Român ă caă oă
oaz ăfavorabil ădezvolt riiăumaneăşiăunaădintreăvechileăariiădeălocuireăaăoamenilorăînăcare s-a
pl m dităpoporulăromânăşiăşi-aămanifestatăcapacit ileănativeăînăorganizareaăvie iiăsocialeăşiădeă
gospod rireă aă aşez riloră peă careă le-auă locuită şiă locuiesc.ă Acesteă vechiă izvoareă istoriceă şiă
literareă anticeă prezint ă p mântulă riiă noastreă şiă oameniiă care l-au locuit ca locuitori
apar inândă veaculuiă ală VIII-leaă î.Hr.ă Dac ă acesteă izvoareă aveauă ună caracteră întâmpl toră oriă
legendar,ănum rulăşiăvaloareaălorăcreşteăînăsecoleleăurm toareăpeăm sur ăceăteritoriulăcarpato-
ponticăintr ăînăzonaădeăintereseăeconomiceăşiăpoliticeăaleăstatelorădinăbazinulămediteranean. Înă
poemeleăHomericeăteritoriulă înăcareăesteăsituat ăcomunaăV r ştiăast ziăesteănumităTRACIA.ă
Numeleădeă „Tracia”ăesteănumităcaăoă ar ălocuit ădeătraci,ădinăaăc rorăramur ă f ceauăparteăşiă
geto-dacii. Geografic,ă aceştiaă ocupauă ună spa iuă cuprinsă întreă Carpa iiă Nordiciă – Mun iiă
Rodopiă şiă rmulă vestică ală M riiă Negre. Denumireaă etnic :ă traco-getic ă esteă men ionat ă înă
toateă ştirileă literareă greceştiă şiă ulterioră celeă latineşti,ă denumiriă careă auă urmată poemeloră
homericeăpân ă laă începutulăereiă noastre.ăÎnăaceleă timpuriăoameniiăacestorăp mânturiăauă fostă
numi iă traco-ge i. Faptulă c ă traciiă deă laă Dun reă şiă Carpa iă între ineauă raporturiă cuă lumeaă
greac ,ă men iuneaă deă traco-ge iă oă g simă şiă înă secolulă ală VIII-leaă î.Hr.ă la Hesiodă înă poemulă
„Theogoria”ă înă careă seă arat ă c ă „ISTRUL”ă esteă apaă careă curgeă frumos,ă adic ă Dun reaă deă
ast zi. Ştirileă despreă locuitoriiă careă tr iauă înă regiuneaă Carpatoă – Dun rean ă seă înmul escă
începândădinăaădouaăjum tateăaăsecoluluiăalăVII-leaăî.Hr.ăodat ăcuăcreareaăcoloniilorăgreceştiă
peăcoastaăapusean ăaăPontuluiăEuxin,ăcuăcareăaceştiaăaveauăleg turiătotămaiăstrânse. M rturiiă
maiătârziiădespreăraporturileăîntreăgeto-daciăcuăsci ii,ăiliriiăşiăgreciiădinăcoloniileăvestăponticeă
suntăşiăprimeleăemisiuniămonetareădinăsec.ăIVăî.Hr.ăcareăauăcaăfondădeăinspira ieălumeaătrac ă
mediteranean ăşiăgreceasc . Monedaăvremurilorăaăavutăoăintens ăcircula ieămonetar ăînălumeaă
dac ăşiăaădeterminatăoăcreştereăaăbunurilorăpentruăschimb.ăToateăacesteaăcoroborateăcuăştirileă
proveniteă dină izvoareleă scriseă suntă doveziă aleă permanen eiă noastreă peă acesteă p mânturi.
Apelândălaăvestigiileăarheologice,ălaăs p turileăarheologiceăefectuateăînăzonaănoastr ,ăacesteaă
auă scosă laă iveal ă multeă aşez riă omeneşti,ă unelteă deă munc ă sauă obiecteă folosite de oamenii
locurilorăcuămiiădeăaniăînăurm .ăS-auădescoperităchiarăşiăsemin eădeăfructeăsauădeăplanteăcareă
seăcultivauă înă zon . Populareaăzoneiă înă careăseăafl ăcomunaănoastr ăesteăsus inut ădeă multeă
documente de arhiv ăcareăarat ăvechimeaăpopul rii dinăsecoleăîndep rtate.ăAfirma iileăapar ină
savantuluiă şiă istoriculuiă C.C.ă Guirescuă – înă lucrareaă „Principateleă Româneă înă secolulă XIX”,ă
lucrareă elaborat ă înă anulă 1957ă înă careă seă arat :ă „ariaă bucureştean ă aă fostă format ă înc ă dină
paleolitic.ăDeăpesteăoăsut ădeămileniiăvia aăaăcontinuatăneîntreruptăşiăpeămeleagurileăcapitalei.ă
(7) De altfel, paleoliticul sau epoca pietrei lustruite, esteăepocaăceăatest ăexisten aăomuluiăpeă
acesteă meleaguri.ă Neoliticulă esteă bineă p strată înă zonaă noastr ,ă iară descoperirileă efectuateă înă
comunaăVidra,ăcomunaăvecin ăcomuneiăV r şti,ăauăadusălaăsuprafa ăvaseăpictateăcuăvopseaă

47
roşieă şiă alb .ă Descoperirileă deă laă Vidra din anul 1932 impresioneaz ă maiă alesă prină
descoperirea unui capacădeăvasăînăform ădeăidol.Lucr rileăpentruăconstruirea unei noi albii a
Sabarului – „CanalulăSabar”ăcareăauăînceputăăînăanulă1850ăşiăs-auăîncheiatăînă1886ă– au mai
scosă laă iveal ă multeăalteăunelteă şiăobiecteă necesareă înăscopăgospod resc,ădarăauă impresionată
prinădescoperireaăunuiă vasăantropomorfă numită„ZEI AăDEăLAăVIDRA”ăşiăunăpandantivădeă
aură înă form ă deă cerc,ă cuă valoareă deosebit ă pentruă cunoaştereaă r spândiriiă şiă caracterizareaă
neoliticului,ănuănumaiălaănivelălocalăşiăna ionalăşiăchiarălaănivelămondial.ăDescoperireaăaăfostă
numit ăă„Minuneaăsecolului”. Vestigiiădeosebiteăpentruăcunoaştereaătrecutuluiăînăzonaănoastr ă
s-auă efectuată laă Oinacu,ă Gostinari,ă Vladă epeş,ă aşez riă dină apropiereaă comuneiă noastre.ă
Descoperirileăauăscosălaăiveal ăobiecteădinăceramic ăcuăornamenteăînăform ădeăcârlige,ăobiecteă
din lut ars, seceri,ătopoare,ăcu iteăetc.ăPrezen aăacestorăvestigiiăşiădescoperirileăarheologiceăpeă
teritoriulă riiănoastre,ăunelteleăîntâlniteăpeăîntregăteritoriulă rii,ăchiarăşiăînăCâmpiaăRomân ,ă
sau la sud-estă deă Bucureştiă maiă precisă înă luncaă Argeş-Sabar,ă zon ă înă careă esteă amplasat ă şiă
comunaă noastr ,ă suntă documenteă gr itoareă careă atest ă prezen aă omuluiă peă acesteă meleaguriă
chiară înainte de Iisus Hristos. Pentruă comunaă noastr ă V r şti,ă atestareaă loculuiă înă careă aă
ap rutăşiăs-aădezvoltatăcomunitateaăuman ,ăconving toareăaăfostăpozi iaăgeografic ăînăcareăesteă
amplasat ăcomuna,ăîntr-oăzon ăfavorabil ălocuiriiăoamenilor,ăînăCâmpiaăCâln uluiăşiăînăluncaă
Sabarului,ăunit iădeăreliefăcareăauăasiguratăomuluiăcondi iiădeăvia ,ădeăhran ăşiăalimentareăcuă
ap ,ăprecumăşiăunăpeisaj deosebit.ăEsteădemnădeămen ionatăc ăînătoateădocumenteleăistorice,ăînă
toateă epocileă vremiiă oameniiă şi-auă întemeiată aşez ri,ă maiă alesă înă zonaă propiceă locuiriiă şiă
asigur riiăcondi iilorădeăvie uire,ăacoloăundeăoameniiăîşiăasigurauăad postulăşiăhranaăîntru-câtă
existaă oăre eaă deă râuriă dină careă foloseauă apaă deă b ută sauă înă alteă scopuriă utilitare.ă Istoriciiă şiă
specialiştiiăînădomeniuăauăpurcesăchiarălaăstabilireaăunorăperioadeăistoriceălegateădeăaşezareaăşiă
locuirea oamenilor pe aceste meleaguri. Totuşiă putemă men ionaă c ă periodizareaă societ iiă
primitiveăînăzonaănoastr ăimpregnaăunăgradămareădeăaproxima ie,ădeşiăsurseleăexistenteăfacăs ă
seă admit ă c ă paleoliticulă înă zonaă noastr ă aă durată pân ă înă urmaă cuă 12.000ă deă ani.ă Aă fostă oă
epocaă întins ă ă înă timp,ă cuă multă maiă întins ă decâtă celelalteă epociă careă i-au urmat, luate
împreun .ă Înă acestă context,ă conformă surseloră istorice,ă apari iaă omuluiă peă acesteă meleaguri,ă
maiăprecisăînăCâmpiaăCâln uluiăşiăluncaăArgeş-Sabar s-aăprodusăînainteaămarilorăglacia iuni.ă
Documentele istorice sus ină c ă înă zonaă noastr ă locuit ă înă timpuriă str vechiă oameniiă careă laă
începută nuă aveauă locuin eă stabile,ă faptă ceă determinaă oă deplasareă permanent ă înă c utareaă
ad posturilorăşiăaăhranei.ăDocumenteleămaiăarat ăc ăoameniiăprimitiviădinăzon ,ălaăînceputăseă
ad posteauăînăscorburileăcopacilor,ămaiăapoiăînăcolibeăimprovizateăpeăcareăleăp r seauăodat ă
cuă epuizareaă resurseloră deă hran ă dină zon .ă Via aă cvasinomad ă impuneaă ună modă diferită deă
hran ,ăînăprincipalădinăsurseănaturale,ănuădinăproducereaăsurselor.ăCeteleădeăoameni primitivi
ceăauătr ităînăzonaănoastr ălaăînceputăerauăsimpliăcolectoriădeăproduseăvegetale,ăvân toriăsauă
pescari. Maiătârziu,ăînăneoliticulămijlociu,ăoameniiădinăzon ăauătrecutălaăcultivareaăp mântuluiă
şiă creştereaă animalelor,ă chiară şiă laă practicarea meşteşugurilor.ă Planteleă cultivateă înă neolitică
erau:ăgrâul,ăov zul,ă secara,ă macul,ă maz reaă şiăcâtevaă legume.ăP mântulăeraă lucratăcuăunelteă
simple:ăs p liga,ătoporulădinăpiatr ,ăcu iteădinăsilex,ăal turiădeăuneleăunelteădinălemn,ădinăosăşiă
crom. Animalele, apropiate omului erau cele domestice – reprezentateă prină câiniă şiă uneleă
bovine,ăoiăşiăp s riăşiăchiarăporci.ăCaiiăauăap rutămultămaiătârziu,ăc treăsfârşitulăneoliticului,ă
animale care s-auă impusă caă animaleă deă trac iuneă şiă înă domeniulă altoră folosin e.ă Hrana
locuitoriloră laă sfârşitulă neoliticuluiă eraă compus ă dină turteă ob inuteă dină cereale,ă dină brânzaă
ob inut ă dină lapteleă deă laă bovine-vaci,ă crescuteă înă jurulă colibeloră şiă maiă apoiă dină fructeă şiă
legume,ăprimitivăcultivate.ăSurseleădeăhran ăerauăfolositeăînăstareăcrud ăîntru-câtăvaseleăpentruă
preparareaă hraneiă auă ap rută multă maiă târziu,ă c treă sfârşitulă paleoliticului.ă Pâineaă dospit ă aă
ap rutăspreăsfârşitulăpaleoliticuluiăodat ăcuăoăunealtaămaiăperfec ionat ă„Râşni a”,ăunealt ăcuăoă
mareă influen ă înă evolu iaă societ iiă şiă înă preparareaă hranei,ă unealt ă careă aă dusă ulterioră laă
apari iaă morilor. Totă înă aceastaă perioad ă auă ap rută şiă dezvoltată meşteşugurileă casnice.ă Aă

48
ap rutătorsulălânii,ăalăfibrelorădinăinăşiăcânep .ăAuăap rutăapoiămeşteşugurileădeăprelucrareăaă
lemnului şiăconfec ionareăaăuneltelorădinălemn.ăDateleădespreăpracticareaăol rituluiăînăaceast ă
zon ă aă Câmpieiă Româneă nuă suntă conving toareă şiă niciă nuă potă sus ineă practicareaă acestuiă
meşteşugăînăCâmpiaăRomân ăpeăscar ălarg .ăComportamentulăoamenilorăşiăaămoduluiălor de
locuireă spreă sfârşitulă neoliticuluiă aă intrată într-oă uşoar ă evolu ie,ă întru-câtă aceştiaă începă s -şiă
p r seasc ă colibeleă şiă s -şiă construiasc ă locuin eă stabile.ă Acesteaă auă fostă bordeiele.ă
Construc iaă bordeieloră şiă aă moduluiă loră deă amplasareă aă fostă ună saltă înă gândireaă oamenilor.ă
Aceştiaă c utauă locuriă maiă înalteă dină zon ;ă feriteă deă inunda iiă laă viituriă şiă torenteă sauă zoneă
feriteă deă infiltr riă deă ape.ă Bordeieleă erauă ad posturiă c lduroase,ă dară şiă întunecoaseă întrucâtă
lumina venea numai printr-oădeschiz tura mica,ăal turat ăuşiiădeălaăintrare. Maiătârziu,ăepocaă
bronzuluiăesteădominat ăînăCâmpiaăRomân ădeăculturaă„TEI”.ăDovezileădespreăaceast ăepoc ,ă
despreă existen aă unoră unelteă sauă aă unoră vestigiiă înă zonaă noastr ă înă împrejurimiă sauă comunaă
noastr ă nuă avem,ă deşiă unelteleă dină bronză auă ap rută înă alteă zoneă şiă s-auă r spândită peă întregă
teritoriulă rii.ă Aramaă şiă cositorul,ă metaleleă deă baz ă dină careă esteă compusă bronzulă auă fostă
destulădeărareăpeăteritoriulă riiănoastreăfaptăceăaădeterminatăcaăobiecteleădinăbronzăs ăfie mai
scumpeă şiă maiă pu ină prezenteă înă gospod riileă oamenilor.ă Totuşiă înă razaă comuneiă noastreă auă
ap rutăobiecteă dină bronză reprezentateă prină s ge i,ă seceri,ă cu iteă şiă topoare.ăÎnă uneleă sateă dină
apropiereaă comuneiă noastre,ă laă Braniştea,ă Prundu,ă Izvoareleă sauă Popeşti-Mih ileştiă auă fostă
descoperiteă obiecteă dină ceramic ă şiă lută ars.ă Epocaă bronzuluiă aă adusă mariă progreseă înă
agriculturaă local .ă Acumă aă ap rută plugulă deă lemn,ă s-aă intensificată culturaă vi eiă deă vieă şiă s-a
dezvoltat schimbul de produse agricole. Uneltele ap ruteăerauăsuperioareăcelorădinăalteăepoci.ă
Înăplanăsocial,ăloculăgin ilorăneoliticeăauăfostăluateădeăfamiliaăpatriarhal ăcareăaăavutăoălung ă
rezisten ,ădurândăpân ăînăevulămediu.ăDeosebirileăsocialeăaparăacumăşiăseăvorăaccentuaăşiăînă
epoca fierului.
Epocaăfieruluiăesteăbineăreprezentat ăînăzonaănoastr ăşiăvizeaz ăchiarăunăarealămultămaiă
întinsă începândă cuă parteaă nordic ă şiă nord-estic ă aă jude uluiă Giurgiu,ă zon ă înă careă esteă
amplasat ă comunaă noastr ,ă continuândă cuă zonaă undeă suntă amplasateă sateleă Gostinari,
Comana,ă Hotarele.ă Obiecteă dină epocaă fieruluiă auă fostă descoperiteă şiă înă Obedeni,ă sată
componentăalăcomuneiăV r şti. Legatădeăcontinuitateaăvie iiăşiăaălucr riiăp mânturilorăînăzonaă
comuneiă V r ştiă s-aă constatată oă suprapunereă aă epociloră vremurilor.ă Totuşiă vestigiile
arheologice descoperite sunt cele care corespund perioadei daco-romane,ă întâlniteă înă uneleă
sateă dină jude ulă Giurgiu,ă reprezentativeă fiindă descoperirileă deă laă Popeşti-Mih ileştiă deă laă
cetateaăArgedava.ăPopula ia,ăcareăînăaceleătimpuriăeraăgeto-dac ăf ceaăparteădinămareaăfamilieă
a tracilor nord-dun reni,ă singurulă neamă tracică dină careă s-a format statul centralizat Dacia.
Poporul dac s-aăformatăînc ădinăperioadaădeătrecereălaăneoliticulătârziuăînăepocaăbronzului. Înă
zonaă noastr ă deă câmpie,ă peă meleagurileă sudiceă aleă actualuluiă jude ă Giurgiuă tr iaă odinioar ă
tribulă dacică ală PIENGETILOR,ă tribă men ionată şiă înă hartaă geografuluiă Ptolemeu.ă Acestă tribă
foloseaăcaăsurs ăfierul,ămetalămaleabilăceăputeaăfiăfolositălaăconfec ionareaăuneltelorăagricole,ă
înă specială aă plugului.ă Caă urmareă fierulă aă fostă folosită şiă laă confec ionareaă sapei,ă cazmalei,ă
toporului,ăsecerii,ăcoasei,ăciocanului,ăcleştelui,ăfier str uluiăşiăaămultorăalteăunelteănecesareăînă
gospod rie. Înăacesteăcondi ii,ăagriculturaăaădevenităoăramur ăprosper , iarăculturaăgrâuluiăşiăaă
altorăcerealeăauăasiguratăhranaădeăbaz ăaăpopula iei – aăstr moşilorănoştriăîntrucâtăproduc iileă
erauădestulădeămari.ăCamăaşaăseăpetreceauălucrurileăneăpovesteşteăînăscrierileăsaleăastronomulă
şiă geografulă grecă PTOLEMEU,ă n scută înă anulă 90ă e.n.,ă despreă celeă petrecuteă înă timpulă luiă
Alexandruă celă Mareă înă expedi iaădină335ă î.Hr.ăorganizat ă înă nordulăDun rii,ăpeă meleagurileă
actualeiă Câmpiiă Române,ă cândă armataă macedonean ă aă întâlnită aiciă culturiă înalteă deă grâu.ă
Arrian,ă careă aă preluată ştireaă deă laă Ptolemeu,ă spune:ă „Alexandruă aă poruncită pedestrimiiă s ă
înaintezeăînă inuturileăcultivate,ăcalcândăpesteăculturileădeăgrâu,ămergândăcuăsuli eleăaplecate”.
Plantaăcareăeraădesăcultivat ă înăaceleătimpuriă înăzonaănoastr ăeraăcânepa.ăC l torindă înă zonaă
Câmpieiă Române,ă Herodot,ă p rinteleă istorieiă şiă geografiei,ă despreă cânep ă spune:ă „înă zonaă

49
aceastaăcânepaăcreşteăşiăseăaseam n ăcuăinul,ăesteăîns ămaiăgroas ăşiămaiămareăcaăel.ăCreşteăşiă
singur ăşiăsem nat ăşiădinăeaăfacătraciiăhaine,ăfoarteăasem n toareăcuăceleăf cuteădinăin.”.ăÎnă
aceleătimpuriăseă maiăcultivauăşiă legume,ăceleă maiă multeăseăcultiv ăşiăast zi,ă înăafar ădeăceleă
aduse din America. Animaleleă domesticeă seă creşteauă înc ă dină neolitic.ă Înă acesteă condi iiă
cultivareaă p mântuluiă şiă creştereaă animaleloră erau ocupa iiă complementare,ă practicateă f r ă
întrerupere,ăpeăteritoriulăactualăalăCâmpieiăRomâneăşiăînăluncaăSabar-Argeş.ăStrabon,ăcelămaiă
mareăgeograf,ăistoricăşiăetnografăalăantichit ii,ăcareăaăc l torităşiăpeăacesteămeleaguriăşiăcareăaă
cunoscută şiă organizareaă obştiiă înă antichitateă aă spus:ă „Principalaă form ă deă st pânireă aă
p mântuluiăeraăceaăobşteasc .ăP mântulăeraăîmp r ităperiodicăfamiliilor,ăiarăp durile,ăp şunileă
şiăapeleăerauăfolositeăînăcomun.”ăMeşteşugurileăpracticateăînăepocaăfieruluiăerauămaiăalesăcele
necesareă înă activit iă casnice.ă Femeileă practicauă meşteşuguriă careă produceauă obiecteleă
necesareăuzuluiăcasnicăpentruăîntreagaăfamilie.ăB rba iiăpracticauămeşteşuguriăîndreptateăspreă
construireaădeălocuin e.ăRela iileădeăîntr-ajutorare la sate construiau oătr s tur ăcaracteristic ă
şiă stabil ă aă societ iiă rurale,ă rela iiă careă s-auă p strată înă parteă pân ă ast zi.ă Activitateaă
comercial ăînăepocaăfieruluiăpeămeleagurileănoastreăeraădestulădeăactiv .ăSchimbulădeăproduseă
dintreă autohtoniă şiă coloniileă greceştiă deă laă Dun reă şiă Mareaă Neagr ă aşaă cumă neă prezint ă
izvoareleă narativeă anticeă câtă şiă celeă arheologice,ă eraă ună schimbă destulă deă activ.ă Înă cadrulă
schimburilorăcuăproduseleăagricole,ăcareăerauălaăbazaăschimburilorăseămaiăpracticaăşiăschimbulă
cuă m rfuriă destinateă în activit ileă gospod reştiă şiă schimburileă cuă vase. Schimburile se
realizauă într-ună cadruă favorabilă oferită deă fluviulă Dun reaă careă eraă situată înă zonaă deă sudă aă
Câmpieiă Române,ă pozi ieă aflat ă şiă ast zi.ă Despreă zoneleă locuiteă deă str moşiiă noştri,ă mareleă
geografă şiă istorică ală antichit iiă – Strabon – afirma:ă „înă timpulă luiă Alexandruă Macedon,ă
împ rată careă aă ajunsă laă nordă deă Dun reă cuă armateleă saleă înă Daciaă – teritoriu locuit de daci,
esteă alc tuită parc ă dup ă dorin ,ă înă virtuteaă uneiă min iă inteligente”.ă Strabonă precizeaz ă şiă
uneleă tr s turiă fizice,ă specificeă peă careă leă aveauă geto-dacii din zona de la nord de Istru.
Aceştiaă seă impuneauă printr-oă identitateă comun ,ă impus ă deă unitateaă etnic ă şiă deă limb .ă
Informa iiădespreăteritoriulădeălaănordădeăDun reăşiăoameniiălocurilor,ăinforma iiădinăperioadaă
484-425ăî.Hr.ăauăfostăoferiteădeăHerodot,ăp rinteleăistorieiăşiăgeografieiăvremurilor,ăinforma iiă
culeseăcuăocaziaăc l toriilorăînăzonaănoastr .ăÎnăscrierileăsaleăaduceăinforma iiăpre ioaseădespreă
traciă şiă sci iă şiă uneleă triburiă dină careă f ceauă parteă ge ii.ă Elă subliniaă printreă altele:ă ”neamul
traciloră seă deosebeşteă deă ceilal iă locuitoriă deă laă nordă deă Dun reă prină vitejieă şiă obiceiurileă
lor”. Privitorălaăaşezareaăpopula iilor,ăHerodotăne-aăl satăinforma iiăşiăştiriădeosebiteăprivind
fixareaăînăspa iuăînăzonaăDun rii,ăaăîndep rta ilorăstr moşiăaiănoştriă – ai poporului nostru. Înă
acestă context,ă Herodotă men ioneaz :ă „Deă laă Istruă înă sus,ă spreă l untrulă continentului,ă Sci iaă
esteăm rginit ămaiăalesădeăagatarci,ădup ăaceeaădeăIveuri.ăCâtăpriveşteăcelelalteăobiceiuri,ăseă
apropieă deă traci”.ă Herodotă ne-aă transmisă şiă numeleă unoră mariă râuriă deă vecheă tradi ieă şiă
rezonan ă daco-getic ă careă curgeauă înă stângaă Dun riiă şiă anume:ă Porata-Prutul; Tiarantos-
Siretul; Araro-Buzaul; Ivaparis-Ialomi a;ă Odessos-Argeş;ă Aluta-Oltul; Auras-Neidentificat.
Limbaă daciloră f ceaă parteă dină grupulă r s riteană ală limbiloră indo-europene. Era un dialect al
limbiiătracilorăşiăseăînrudeaăcuăilira,ăvorbit ăast ziădeăalbanezi.ăDeăaltfel,ăpu ineleăcuvinteăcareă
s-auă p strată de laă daciă seă reg sescă înă parteă şiă înă limbaă albanez .ă Exemple:ă brad,ă copil,ă mal,ă
maz reă etc.ă Trebuieă subliniată faptulă c ă celeă aproapeă 160ă deă cuvinteă deă origineă dac ă suntă
folositeăînătoateăregiunileă riiănoastre,ăinclusivăînăjude ulăGiurgiuăînăcareăesteăsituat ăcomunaă
V r şti.ă Despreă religiaă dacilor,ă conformă documentelor,ă religiaă eraă politeist .ă Zamolxisă şiă
Gebeleizisă erauă principaliiă zei,ă zeiă venera iă peă întregă cuprinsulă Daciei.ă Înă miciă zoneă seă maiă
p strauăşiăr m şiteăaleăvechiuluiăcultăal soarelui din epoca bronzului. O dovad ăînăacestăsensă
esteăaltarulădacicădescoperitălaăCrasaniăînăanulă1983,ăînăzonaădeăNEăaăJude uluiăGiurgiu,ăaltară
careă aveaă formaă unuiă cercă cuă razeă solare.ă Înă aceaă perioad ă practicareaă rituluiă funerară ală
inciner riiă eraă ună altă elementă ală cultuluiă soarelui.ă Mor iiă erauă arşiă iară cenuşaă eraă depus ă înă
urneădeăceramic .

50
 Regeleă DROMICHAITESă dină aceleă vremuriă st pâneaă ună teritoriuă foarteă mareă înă
CâmpiaăRomâna,ăînămodăcertăteritoriulădintreăCarpa iăşiăDun reăşiănuăesteăexclusăs ăfiăst pânită
cet ileă Capidava,ă Carsium,ă Genuclaă deă peă malulă Dun rii.ă Relatândă conflictulă dintreă
Dromichaitesă şiă Lisimah,ă Diodoră dină Siciliaă arat ă c ă „elă cap t ă înapoiă deă laă acestaă toateă
înt riturileă ocupateă deă oameniiă luiă Lisimah”.ă Înă perioadaă cuprins ă întreă domniaă luiă
Dromichaitesăşiăformareaăstatuluiădacăcentralizatădeăc treăBurebista,ăînă inuturileănoastreăs-au
purtată lupteă aleă coloniiloră greceştiă deă laă Mareaă Neagraă şiă uneleă cet iă existenteă înă zonaă
CâmpieiăRomâne.ăLaăsfârşitulăsecoluluiăIăî.Hr.ăromâniiăîşiăfacăapari iaăîn apropiereaăDun rii.ă
Înă anulă 111ă î.Hr.ă generaliiă româniă Caeciliusă Metelusă şiă Liviusă Drususă careă ob ină victoriiă
împotrivaă traciloră şiă transform ă Macedoniaă înă baz ă deă expansiuneă laă Dun reaă deă Jos.ă Laă
începutulă secoluluiă Iă î.Hr.ă pericolulă romană devineă iminent şiă pentruă Dacia.ă Înă acesteă
împrejur riăseăformeaz ăcelămaiăîntinsăstatădacic,ăsubăconducereaăluiăBurebista.ăPrivindăistoriaă
zoneiănoastreăseăpoateăafirmaăc ăregeleădacăBurebistaăaăst pânităşiăteritoriiădinăsudulăDun riiă
pân ă laă munteleăHaemusă – mun iiă Balcaniădeăast zi.ăÎnăoasteaăregeluiăBurebista,ăunaădintreă
oştileăceleămaiănumeroaseăaleăvremii,ăs-auăînrolatăşiăceteădeălupt toriădinăzonaănoastr .ăÎnăaceaă
vremeăeraăcunoscut ăvitejiaădacilor,ăcurajulăînăfa aămor ii,ăîntru-câtădaciiăcredeauăc ăceiăc zu iă
înălupt ăvorădeveniănemuritoriăînăîmp r iaăluiăZamolxis.ăDup ămoarteaăluiăBurebistaăînăanulă
144ăî.Hr.ăstatulădacăs-aădestr mat,ăap rândămaiămulteăregate.ăUnulădintreăregateăseăaflaăînăzonaă
Muntenieiă deă ast ziă şiă eraă condusă deă regeleă DICOMES,ă regeă careă aă intervenită înă conflictulă
dintreă Octaviană şiă Antonius,ă inândă parteaă celuiă dină urm . Octavian Augustus ajunge
conduc torăalăRomeiăşiă vaăorganizaădou ăimportanteăexpedi iiă împotrivaădacilorăcareă f ceauă
deseăincursiuniăînăsudulăDun rii,ăînăprovinciaăMoesia.ăPrima dintreăeleăaăavutălocăînăaniiă12-
10ă î.Hr.ă subă conducereaă luiă Tiberiusă Claudiusă Nero,ă viitorulă împ rată roman.ă Aă douaă şiă ceaă
maiă important ă pentruă noiă aă fostă condus ă deă generalulă SEXTUSă AELIUSă CATUS,ă lupteleă
desf şurându-seăînăapropiereaăzoneiănoastre,ăpeăvaleaăIalomi ei.ăÎnăaniiă11-12ăî.Hr.ăgeneralulă
CATUSădistrugeămulteăcet iădinăzon ăşiăaăstr mutată50.000ădeădaciăpeămalulădreptăalăDun rii.ă
Capturareaăunuiăasemeneaănum rădeăoameniădinăCâmpiaăRomân ăesteăoăprob ăconcludent ăaă
intensei locuiri a acestei zoneă înă aceleă timpuri.ă Întreă aniiă 57-67ă î.Hr.ă apareă oă şiă maiă mareă
str mutareăaăpopula ieiădinăstângaăDun riiă s-aă f cutăînăMoesia.ăStr mutareaăaă fostăf cut ădeă
guvernatorul provinciei, TIBERIUS PLAUTIUS SILVANUS AELIANUS, care a adunat din
Câmpiaă Român ă pesteă 100.000 de oameni, majoritatea daci, pe care i-aă stabilită înă sudulă
Dun rii.ă Înă primulă secolă ală ereiă creştine,ă Câmpiaă Român ă aă intrată înă sferaă deă influen ă aă
provincieiă romaneă Moesia.ă Oă moned ă dină timpulă luiă CALIGULAă (37-41)ă descoperit ă înă
mâlurileăArgeşului,ăconfirm ăprezen aăromanilorăînc ădinăprimeleădeceniiăaleăsecoluluiăIădup ă
Hristosăînăzonaănoastr . Înăanulă69ăd.Hr.ăViteazulăregeăDECEBALăaăîncercatăs ărefac ăstatulă
luiăBurebista.ăDateleăexistenteănuăsuntăconving toareăînăacestăsens.ăPutemăpresupuneăîns ăc ă
neamurile geto-daceăînă frunteăcuăconduc toriiă lorăs-auăsubordonatăregeluiă Decebal,ăaşaăcumă
auăf cut-oăşiăstr moşiiălorăînăfa aăluiăBurebista.ăCucerireaăDacieiădeăc treăromaniăînăanulă106ăaă
produsă schimb riă profundeă înă spa iulă carpato-dun rean-pontic. Romanizareaă Dacieiă şiă aă
teritoriiloră daciloră liberiă vaă daă naştereă unuiă nouă popor,ă poporulă român.ă Parteaă estic ă aă
Muntenieiă nuă vaă fiăcuprins ă înăprovinciaăroman ă Dacia,ăciă vaă fiăanexat ăMoesieiăInferioar ,ă
zon ădinăcareăfaceăparteăşiăariaăgeografic ăaăcomunei noastre. Fenomenul de romanizare s-a
produsă înă zonaă noastr ă maiă devremeă decâtă înă Daciaă roman .ă Deă asemeneaă şiă înă Moesiaă
inferioar ă creştinismulă deveniseă unulă dină centreleă deă rezisten ă aă noiiă religii.ă Aiciă şi-a
desf şurată activitateaă misionar ă Sfântulă Apostolă Andrei.ă St pânireaă roman ă înă Dacia,ă
indiferentăcumăeraăorganizat ăadministrativ,ănuăaăfostădelocălin .ăStr moşiiănoştriă– dacii – au
fostă destulă deă receptiviă fa ă deă superioritateaă civiliza ieiă şiă culturiiă romane.ă Dară laă grani eleă
aproximative dinspreănordăşiănord-estăaleăDacieiăerauănumeroaseăpopula iiăgermanice,ăslaveăşiă
asiaticeă careă amenin auă totă maiă multă nouaă provincieă roman ,ă bogat ă şiă prosper .ă Înă fa aă
acesteiă situa iiă şiă primejdii,ă romaniiă auă luată m suriă deă ap rare,ă înt rindă castreleă şiă ridicândă

51
valuriă deă p mânt,ă uneleă deă oă lungimeă impresionant .ă Maiă mul iă împ ra iă romaniă auă fostă
nevoi iă s ă duc ă lupteă greleă cuă marcorianii,ă sarma ii,ă iazigiiă şiă roxolarii,ă cuă bastariiă şiă alteă
popula iiăgermaniceăsauăiraniene,ădarăşiăcuăcarpiiăşiăcostobocii.ăAtâtăMoldovaăcâtăşiăCâmpiaă
Român ăauădevenităadev rateăcoridoareădeăscurgereăaăacestorăpopula iiăspreăDun re.ăPeăaiciăs-
auăvânturatăaproapeătoateătriburileăaflateăînăfazeleădemocra ieiămilitare.ăAcesteătriburiăerauălaă
ună nivelă inferioră civiliza ieiă dină teritoriileă st pâniteă deă romani.mă Presiuneaă crescând ă aă
neamurilorăgermaniceălaăgrani eleăDacieiăromaneăl-aădeterminatăpeăîmp ratulăAurelianăînă270-
275ăs ăretrag ălegiunileăşiăadministra iaăînăsudulăDun rii.ăAbandonareaăDacieiăs-aăf cutăîntreă
anii 271-275. Romaniiăauărenun atălaăCâmpiaădinăestulăMunteniei,ă fiindă maiăgreuădeăaparat.ă
Totuşi,ălocalniciiănuăşi-auăp r sităsatele.
Etnogenezaă româneasc ă s-aă produsă şiă peă teritoriulă înă careă neă afl mă noiă ast zi.ă
Dovadaăelocvent ăoăreprezint ătermeniiăfolosi iăînăvorbireaă curent ălaănoiădeămaiăbineădeă18ă
veacuri,ătermeniăcareăsuntăînămajoritateădeăorigineălatin . Pentru a demonstra latinitatea limbii
româneă termeniiă deă baz ă lega iă deă via ă şiă ocupa iileă romaniloră suntă oă dovadaă cert .ă Iat ă
termeniă folosi iă laă noiă ast ziă care îşiă auă origineă latin :ă via ă – vita,ă naştereă – nascere, om –
homo,ă b rbată – barbatus, muiere – mulier, femeie – famila, moarte – morte,ă p rinteă –
parentem,ă mam ă– mater, fiu – filius, sora – soror, ginere – generem, frate – frater, nepot –
nepos, cumnat – coanatus, socru – soccer, a manca – manducare, a dormi – dormire,ăaăcântaă–
cantare, zi – dies, noapte – nocte, lumina – lumer, soare – sol, cer – caelium,ă p mântă –
pavimentam,ă ap ă – aqua,ă câmpă – campus, munte – montis, mare – mare,ă râuă – rivus.
Asem n ri suntăşiă înăprezentareaăp r ilorăcorpuluiăomenesc.ăExemplu:ăcapă – caput, frunte –
fruntis,ăfa ă– facies, ochi – oculus, ureche – auricula, nas – nasus,ăgur ă– gula, piept – pectus,
mân ă– manus,ăinim ă– anima,ăsângeă– sanguis,ăp ră– pilus. Ocupa iileădin agricultur ăindic ă
multeăasem n riăîntreăcuvinteleădinălimbaăromân ăşiăceleălatineşti.ăExemple:ăaăaraă – arare, a
sem naă– seminare, a secera – sicilare, a culege – cullegere,ăgrâuă– granum,ăsecar ă– secale,
orz – hordeum, mei – milium,ă moar ă – mola,ă fain – farina, cuptor – coctorium,ă pâineă –
panem,ăpl cint ă– placenta.ăDinăpomicultur ămaiăevidenteăsuntăcuvintele:ăpomă– pomum,ăm ră
– malum,ăp ră– pirus, prun – prunus,ăcireşă– cerasus, nuc – nux, fruct – fructus. Viticultura are
şiă eaă cuvinteă reprezentative: vie – vinea, vin – vinum,ă coard ă – corda, must – mustum.ă Şiă
legumiculturaăîşiăareăcuvinteăreprezentative:ăceap ă– caepa, ai (vechiul nume al usturoiului) –
alium,ă varz ă – vivida, nap – napus, pepene – pepo,ă legum ă – legumen,. Din zootehnie
re inem:ă bouă – bos,ă vac ă – vacea, taur – taurus,ă vi elă – vitellus,ă iap ă – egua,ă arm sară –
admissarus, porc – porcus,ă scroaf ă – scrofa,ă turm ă – turma, oaie – ovem, miei – egnellus,
capr ă– capra, ied – laedus,ăalbin ă– albina,ăg in ă– gallina,ăiarb ă– herba,ăfână– fenum, lapte
– pactem, unt – unctum. Num rulă cuvinteloră latineştiă p strateă aproapeă nealterateă înă limbaă
român ă esteă impresionant.ă Chiară şiă celeă careă auă suferită modific riă suntă uşoră deă recunoscut.ă
Documenteleădeăarhiv ăneăilustreaz ăcaăînăsecolulăalăVI-lea e.n. prinăp r ileănoastreăauăp trunsă
slavii.ăEiăauătr itătimpăîndelungatăal turiădeălocalniciăşiăauăavutăuneleăinfluen eăasupraălimbiiă
str moşilorănoştri.ăC treăsfârşitulăsecoluluiăVIăeiăauăplecatăînăsudulăDun rii,ăfiindăasimila iădeă
romani. La venirea slavilor peă meleagurileă noastreăpopula iaăeraăromâneasc ,ă iară influen eleă
slavilor nu s-auă produsă asupraă limbiiă latineă ciă asupraă uneiă formeă aă limbiiă româneă –
protoromâna. De la slavi ne-auă r masă uneleă cuvinteă careă reprezint ă apeă – Dâmbovi a,ă
Ialomi a,ă sauă numeă deă onomastic :ă Bogdan,ă Dr gan,ă Dr ghici,ă Dan,ă Dobre,ă Dragomir,ă
Nedelea,ăRadu,ăStan,ăStanca,ăStoian,ăVelica,ăVlad,ăcuvinteădesăîntâlniteăast ziăînăcomunitateaă
noastr ăV r şti.ăŞiăalteăcuvinteăne-auăr masădeălaăslaviăşiăs-auăstatornicitălaănoiăşiăcareăast ziă
sunt folosite.ă Exemple:ă bogdaproste,ă boier,ă bolnav,ă ceat ,ă cocean,ă dijm ,ă drag,ă glug ,ă gât,ă
grozav,ăharnic,ăjilav,ăjupân,ănevast ,ăobor,ăplug,ăpop ,ăpoveste,ăprost,ăr boj,ăr zor,ărod,ăslujb ,ă
viteaz,ăvoinic,ăzdrahon.ăRomâniiăăcareăauăintratăînăcontactăcuăslaviiăerauăcunoscu iăsubănumeleă
de vlahi. Slavii i-auă numită totă aşaă – vlahi.ă Toponimeleă Vlaşca,ă Vl siaă deriv ă dină cuvântulă
Vlah, ele s-auăp stratăpân ăast zi. Termenulădeărumân,ăvechiulă numeăalăpoporuluiă nostruăîşiă

52
pierdeă sensulă etnică şiă cap t ă ună interesă social.ă Rumâniiă erauă raniiă aservi i.ă Slaviiă careă
de ineauăp mânturileăi-auăaservităpeăb ştinaşiiărumâni,ăobligându-iăs ămunceasc ăpentruăeiăşiă
s ă leă pl teasc ă dijm .ă Sensulă socială deă rană neliberă ală cuvântuluiă rumână s-a suprapus
termenuluiăetnic.ăSlaviiădeşiă îşiăarogauăcalitateaădeăst pâniă n-auăpututăs -şiă impun ă limbaă înă
niciăoăzon ăaă rii.ăS-auă impusătotuşiă înă administra ieăşiă biseric .ăDovad ,ăc ăceleă maiă vechiă
acteădeăcancelarieădină rileăRomâneăauăfostăscriseăînălimbaăslavonaăşiăcuăsloveăchirilice,ăiar
slujbaă înă biseric ă seă f ceaă înă slavon .ă Deă aceeaă termeniă ca:ă grijanie,ă maslu,ă aă milui,ă pop ,ă
sfeşnic,ă sfeştanie,ă slav ,ă slujb ,ă spovedanie,ă stare ,ă stran ,ă utrenie,ă vecernie,ă vl dica,ă provină
dinăaceast ălimb .ăSlaviiăătrecu iălaăsudădeăDun reăauăreuşităs -iăasimilezeăpeătraciiăromaniza iă
şiă s ă deaă naştereă actualeloră popoareă slaveă dină sud.ă Laă nordă deă Dun reă auă maiă r masă pu ineă
comunit iă slaveă careăauăcontinuatăs ătr iasc ăal turiădeăautohtoniăpân ăceăauă fostăasimila i.ă
Printreăpreocup ri,ăslaviiăseăocupau şiăcuăagricultura,ădovad ăsuntăcuvinteleă intrateăînă limbaă
român :ă brazd ,ă claie,ă coas ,ă cocean,ă grebl ,ă plug,ă snopă etc..ă Trebuieă îns ă subliniată c ă
majoritateaă cuvinteloră folositeă aziă înă agricultur ă suntă deă origineă latin .ă Înă secolulă VI,ă prină
p r ileănoastreăauătrecutăşiăalteăpopula ii,ăprintreăcareăînăanulă559ăauăap rutăcutrigurii,ăînrudi iă
cuăhunii,ăbulgariiăconduşiădeăZabergan,ăcareăauătrecutăDun reaăspreăsudăînăScythiaăMinorăpeă
careăauăpr dat-o.ăAceştiaăauăfostăurma iădeăavari,ăconduşiădeăKaganulăBaian, erauădeăacelaşiă
neamă cuă bulgarii.ă Înă secolulă VII,ă înă Câmpiaă Român ă auă p trunsă dină nouă bulgariiă subă
conducereaă luiă Asparuh.ă Eiă auă trecută Dun reaă înă sud,ă i-auă supusă aiciă peă slaviiă aşeza iă maiă
înainte.ă Îns ă faptulă c ă erauă numerică pu iniă auă fostă asimila iă deă slavi.ă Slaviiă sudici,ă înă modă
deosebităbulgarii,ăauăavutăoăputernic ăinfluen ăasupraăromânilorădeăpesteăDun re.ăInfluen aăs-
aă concretizată prină adoptareaă deă c treă româniă aă limbiiă slave,ă careă eraă deă faptă bulgaraă
medieval .ă Primeleă documenteă careă s-auă p strat suntă scriseă înă aceast ă limb (10). Odat ă cuă
înmul ireaă aşez riloră omeneştiă durabile,ă cuă dezvoltareaă loră s-aă sim ită nevoiaă ca aşez rileă
omeneştiă s ăprimeasc ădiferiteădenumiriă – nume.ăOrigineaănumelorăaşez rilorăomeneştiăsuntă
reflectateă înă toponime.ă Toponimeleă suntă reflec iiă aleă realit iiă înconjur toare.ă Înă cazulă
comunei – satuluiănostru,ătoponimulăesteălegatădeămişc rileăpopula iei,ădeămigrareaăoameniloră
dintr-oă zon ă înă alta,ă dintr-oă aşezareă înă alta. Acest proces de populare a unei zone este bine
sus inută peă teritoriulă jude uluiă Giurgiuă şiă înă zonaă noastr ă deă vestigiileă arheologiceă existenteă
dinăsecoleleăVIIăsiăXIIIăd.Hr.ăcareăatest ăexisten aăpeăacesteămeleaguriăaăaşez rilorăoameniloră
aşaă cumă suntă celeă deă laă C lug reni,ă Dobreni,ă Fr teşti.ă Dină nefericireă asemenea vestigii pe
teritoriulă satuluiă V r ştiă nuă avem,ă mândrindu-neă cuă ceeaă ceă avemă înă satulă Dobreni,ă sată
componentă ală comuneiă V r şti. Toponimeleă suntă foarteă evidenteă înă jude ulă Giurgiuă şiă înă
aşez rileă apropiateă comuneiă noastre.ă Uneleă toponimeă indic ă factorulă migratoră caă baz ă aă
formariiăunorăaşez riăomeneşti.ăAstfelăcomuna-satulăAduna iăilustreaz ăevidentăc ăaşezareaăs-
aăformatădinăgrupuriădeăoameniăcareăauăimigrat,ăauăvenit,ădeăpeăalteămeleaguriăşiăaşeza iălâng ă
aşezareaădeă lâng ăcopaciă – Cop ceni.ăDeăasemeneaăstr iniiă veni iădeăpeă alteă meleaguriă s-au
aşezată înă zonaă comuneiă Vidraă şiă Dobreni,ă formândă aşezareaă Streiniă – aşezareă înglobat ă
comuneiăVidra.ăUnătoponimăreprezentativăpentruăzonaănoastr ăcareăaăcontribuitălaădenumireaă
unoră aşez riă esteă bineă ilustrată deă satele:ă Mironeşti,ă Dr g uscul,ă Popeşti,ă sateă careă şi-au luat
numeleă deă laă uneleă personalit iă dină zon ,ă oameniă înst ri i,ă fieă boieri.ă Privindă migrareaă
popula iei,ă peă lâng ă popula iaă careă s-aă stabilită loculuiă şiă aă formată nucleulă aşez rilor,ă s-a
constat c ăînăpreajmaăsecoluluiăXVII-XVIII,ăînămulteădinăaşez rileănouăcreateăprinămigra ie,ă
auăap rutăimigran iănuănumaiăînăzonaăCâmpieiăRomâneăciăşiăpesteăgrani aă rii,ămaiăalesădină
sudulăDun rii,ădinăBulgaria,ăSerbia.ăAsemeneaăaşez riiăomeneştiă formateăşiădezvoltateăşiăcuă
aportulă imigran iloră str iniă suntă aşez rile:ă V r şti,ă Valeaă Dragului,ă Hereşti,ă Jilava.ă Uneleă
documenteădeăarhiv ăprezint ădateădinăzonaăCâmpieiăRomâneăundeăesteăamplasat ăşiăcomunaă
noastr ăV r ştiăcaăunărolă importantăînăcreştereaăpopula ieiă l-auăavutăşiăpopoareleăgermanice.
Cunoaştereaăproblemeiălegateădeăpopula ieăesteănuănumaiăoăproblem ădeănatur documentar ă
deă cunoaştereă aă evolu ieiă func ionaleă şiă deă transformare a mediului natural actual de

53
cunoaştereă aă poten ialuluiă umană existent,ă aă particularit iloră şiă caracteristiciloră saleă actuale,ă
cerin ăcareăimpuneăstabilireaăstadiuluiălaăcareăs-aăajunsăpentruăcunoaştereaăposibilit ilorădeă
perspectiv ăşiăevolu ieăaăsociet iiănoastre.ăDup ăcumăarat ăvestigiileădescoperiteăăşiăamintite,ă
existente pe teritoriulă jude uluiă Giurgiuă şiă dină apropriereaă comuneiă noastre,ă înă lungulă
mileniiloră diferiteloră epoci,ă apar inândă maiă multoră perioadeă arheologice,ă uneleă aşez riă
omeneştiăauăavutăperioadeăneîntrerupteăînăevolu ieăcuăînceputuriăpierduteăînătimpuriăceănuăse
maiă potă preciza.ă Uneleă dintreă eleă auă fostă ast ziă luate înă eviden ,ă alteleă r mânândă înc ă
necunoscuteăpân ăast zi,ăiarămotiveleăr mânăşiăeleănecunoscuteăpentruătotdeauna.ăEsteăposibilă
caă uneleă aşez riă actualeă s ă seă fiă formată peă vetreleă unoră aşez riă maiă vechi.ă Certă esteă c ă
vestigiileă men ionateă şiă alteleă auă oă existen ă îndelungat ă înă timp.ă Alteă vestigiiă atestateă
documentară ă apar ină secoluluiă ală XIV-lea d.Hr. – uneleă auă existată multă maiă înainte,ă multeă
dintreă eleă auă fostă descoperiteă şiă puseă înă valoare,ă maiă alesă începândă cuă secolulă ală XIX-lea.
Cercet toriiă înă domeniuă auă stabilită rolulă peă careă l-auă avută aşez rileă omeneştiă înă via aă
teritoriuluiă şiă loculă peă careă l-auă ocupată înă zonaă înă careă auă fostă amplasate.ă Deă altfel,ă numeleă
primită deă celeă maiă multeă aşez riă esteă legată deă loculă amplas riiă înă zon .ă Diversitateaă mareă aă
denumiriloră aşez riloră reflect ă varietateaă surseloră generatoareă deă nume,ă câtă şiă imagina iaă
locuitorilor.ă Cunoaştereaă numeloră deă origineă aă aşez riloră omeneştiă auă ună rolă importantă înă
cunoaştereaăparticularit ilorăfiec reiăaşez ri.ăDenumirileăsuntălegateăînăceaămaiămareăparteădeă
condi iileă naturaleă aă zoneiă undeă auă fostă amplasateă aşez rileă sauă deă condi iileă economice.ă Înă
multeă cazuriă denumirileă aşez riloră suntă legateă evenimenteă istoriceă sauă social-etnice sau de
imigr ri.ă Înă uneleă situa iiă denumirileă aşez riloră potă oferiă informa iiă despreă timpulă cândă aă
ap rută aşezarea,ă evolu iaă aşez riiă dină punctă deă vedereă geografic,ă socială şiă economic.ă
Cunoaştereaănumelorăaşez rilorăomeneştiă– toponimia – aşaăcumămen ionaămareleăc rturarăşiă
lingvistă Iorguă Iordan,ă reprezint ă „istoriaă nescris ă aă unuiă popor,ă oă adev rat ă arhiv ă undeă seă
p streaz ă amintireaă evenimentelor,ă întâmpl riă şiă fapteă maiă multă sauă maiă pu ină vechiă sauă
importante, care s-au petrecut de-aă lungulă timpuluiă şiă auă impresionată într-un chip oarecare
sufletulă poporului.”ă Pentruă locuitoriiă satuluiă nostruă – V r ştiă – cunoştin eleă deă ordină
toponimică suntă semne,ă îndemnuriă careă vină înă sprijinulă cunoaşteriiă câtă maiă temeiniceă aă
trecutuluiăneamuluiănostru,ăaăstr moşilorănoştri careăauătr ităpeăacesteămeleaguri.ăAşaăcumăs-a
maiă men ionat,ă toponimiceleă reflect ă particularit ileă cadruluiă naturală ală uneiă aşez riă
omeneşti,ă celeă istoriceă şiă social-economice.ă Reprezentativă pentruă zonaă noastr ă dină sudulă
aşez rii,ăizvoareăcareăaparălaăbaza Platformei Burnazului – Câmpurelu,ăsatăvechiădinăsud-estul
satuluiă nostru,ă esteă situată peă oă zon ă deschis ă deă câmpă înă luncaă Sabarului.ă Satul-comuna
V r ştiăîşiăareăorigineaăîntr-unătoponimăpurăromânescăceăvineădeălaăunăgrupădeăoameniăveni iă
şiă aşeza iă peă acesteă meleaguri,ă înă principală neamuri,ă veriă şiă nepo iă – reprezentative au fost
familiileăGagelea,ăalăc rorănumeăexist şiăast zi,ănumeăcareăauăimpusănumeleăcomuneiăV r ştiă
- de la veri - V r şti.ă Existen aăunorăvestigiiăşiădocumenteăcareăs ăatesteăloculăşiătimpulăînă
careă aă ap rută şiă dezvoltată comunaă V r ştiă peă acesteă meleaguriă nuă amă întâlnită înă timpulă
cercet rilorăefectuateăînăarhiveleăna ionaleăsauălocale. Unăpunctădeăsprijinălegatădeăapari iaăşiă
existen aă comuneiă V r ştiă l-amă aflată înă cartografiaă preotului Nicolae Popescu, document
existentăînăarhiveleăEpiscopieiăBucureştilorăînăcareăaparădateădespreăsatulăV r ştiăînăperioadaă
sfârşituluiăsecoluluiăXVIII,ătimpăînăcareăsatulăV r ştiăînăanulă1791ăaveaă41ădeăcaseăcuă79ădeă
b rba iă şiă90ădeă femeiă înătotală 169ă locuitori.ăTotăînăacestădocumentăseăaminteşteăc ăprimeleă
familiiăcareăauălocuităpeăterasaădeănordăaărâuluiăSabarăerauăfamiliiădinăneamulăGagelea,ăfamiliiă
înrudite,ăfii,ănepo iăşiăveriă– de la care s-aăpomenitănumeleădeăV r şti.ă(5)

54
 b) Satul Dobreni
ISTORICULăăăSATULUIăăDOBRENIăăŞIăăALăăLOCUITORILORăăS Iă
DINăCELEăMAIăVECHIăTIMPURIăŞIăPÂN ăAZI

Numeroaseleăfragmenteăceramiceădescoperite,ăcuătotulăîntâmpl tor,ăpeăteritoriulăvetreiă
satului,ă neă îndrept escă s ă credemă c ă aiciă exist ă oă permanent ă locuireă uman ă aleă c reiă
începuturiă dateaz ă dină neoliticulă timpuriu. Compozi ia,ă culoarea,ă formaă şiă modulă deă
prelucrareăaăceramiciiăg siteălaăDobreniăseăîncadreaz ăîntr-oăvast ăarieăcultural ăcuprins ăîntreă
Carpa iă şiă Balcani cuă oă evolu ieă uniform ă înă timp 1 . Prină analizaă atent ă aă inventaruluiă
micromuzeuluiă şcolii,ă seă poateă faceă oă clasificareă aă vestigiiloră peă criteriiă deă vechimeă
comparativăcuărezultateleăcercet rilorăarheologiceădinăjude ulăGiurgiuăşiăîmprejurimi 2 .
Exist ă dou ă tipuriă deă ceramic ă :ă ceramic ă grosier ă aă c reiă past ă esteă plin ă deă
impurit iă(nisipăşiăceramic ăpisat ),ăfolosit ălaăconfec ionareaăvaselorădeădimensiuniămari,ăşiă
ceramic ă fin ă folosit ă pentruăconfec ionareaă vaselorămiciă:ăceşti,ăpahare,ăc ni,ăstr chini,ăetc.ă
Dup ă modulă deă prelucrareă seă întâlnescă vaseă confec ionateă cuă mânaă dintr-oă past ă grosier ă şiă
vase atent lucrate prin tehnici avansate (roata) prezentândă decora iuniă exterioareă ca:ă brâuri
aplicate,ă butoni,ă crest turiă peă buz ,ă alveole,ă inciziiă înă şiruriă romburiă şiă triunghiuri,ă inciziiă
piept nateăşiăornamenteăpictate,ăsm l uite.ăDup ăcoloratur ăseăpoateăobservaăevolu iaăînătimpă
aătehnicilorădeăardereă:ăculoareaăgriădemonstreaz ăardereălaătemperaturiămiciăcorespunz toareă
neoliticuluiă şiă bronzuluiă timpuriu,ă culoareaă galben-cenuşiuă laă exterioră şiă mieză griă esteă
specific ăatâtăepociiăbronzuluiăcâtăşiăculturiiăDriduă(sec.ăV-VIII d.Hr.), iar culoarea portocaliu
spreă c r miziuă demonstreaz ă oă ardere laă temperaturiă ridicateă specific ă cuptoareloră
performante,ă tehnic ă ceă esteă folosit ă şiă ast ziă înă ol rit.ă Al turiă deă ceramic ă auă maiă fostă
descoperiteă oă lam ă deă silexă întrebuin at ă caă r zuitoare,ă deă sec iuneă trapezoidal ,ă culoareă
galben verzuie cu reflexe maronii,ă specific ă silexuluiă balcanic 3 ,ă şiă ună toporaşă neolitică deă
sec iuneă romboidal ă prelucrată prină şlefuire,ă şiă esteă prev zută cuă ună orificiuă pentruă coad 4 .
Ceramicaăneolitic ăg sit aici se încadreaz ăînătipulă„Vidra”ăspecific ăîntreguluiăbazinăArgeşă
– Sabară cultur ă deă trecereă dină neolitică înă epocaă bronzului,ă avândă caă simbolă „Zei aă deă laă
5
Vidra” .(vezi mai jos)
Analizaă h r iiă jude uluiăGiurgiuăcuă Cercet rile arheologice privind epoca bronzului,
puneăînăeviden ăoăîntreag ăvia ăsocial ăeconomic ăşiăspiritual ăde-alungulăîntregiiăperioadeă
cuprins ăîntreăaniiă1800-600ăî.HrăpeătotăparcursulărâuluiăSabarăalăArgeşuluiăşiăalăv iiăDun rii.ă
Alte fragmente ceramice seăîncadreaz ăînătipulă„Tei”ă ,ădinăinventarăenumer mădou ăfusaiole,ă
6

oăstrecur toareăşiăoăceaşc ădeăculoareă neagr ăcuă modeleă incizateă;ăastfelădeădescopeririăs-au

maiăf cutăşiăînăapropiereădeăDobreni,ălaăV r ştiăşiăObedeniăînăurmaăcercet rilorădesf şurateăînă
1988. Dină perioadaă dacic ă dou ă pieseă suntă reprezentative:ă oă strachin ă şiă oă ceşcu ,ă ambeleă
7

realizate dintr-oă past ă fin ă deă culoareă griă deschis.ă Ceramicaă grosier ă dină past ă nisipoas ă cuă
decor incizat cu pieptenele s-auă cuă ună instrumentă ascu ită reprezentată prină liniiă orizontaleă
paralele,ăseăîncadreaz ăînăvastaăcultur ăDridu,ănumit ăşiăculturaăBalcano-Danubian , resturi
8

ceramice de acest fel au mai fost descoperiteăşiăînălocalit ileăGreaca,ăPrunduăşiăC scioarele.

Vestigiileă descoperiteă laă Dobreniă auă fostă scoaseă laă iveal ă cuă prilejulă diverseloră lucr riă deă
amenajareă înă gospod rii,ă peă vatraă satuluiă demonstrândă oă locuireă permanent ă sauă locuireă
succesiv ăpeăaceiaşiăvatr .Dac ăs-arăefectuaăcercet riăarheologiceăarăfiăscoaseălaălumin ămultă
mai multe dovezi. Vechimeaănumeluiălocalit iiăDobreniăarăputeaădataădinăsec.ăVIăd.Hr.ăodat ă
cuăp trundereaăşiăaşezareaăînăCâmpiaăRomân ăaăprimuluiăvalăalăslavilorăsudici . Denumirea
9

este de origine slav ăcaăaămultorăaşez riădinăjude : Dadilov (Mihai Bravu), Uzunu, Gurbanu

55
(Vladă epeş),ă Giorgiovoă (Giurgiu)ă şiă chiară îns şiă denumirea regiuniiă esteă deă origineă slav ;
Vl siaăsauăVlaşcaăceăînseamn ă araăvlahilor.ăÎnătraducereăDobreniăarăînsemnaă„celăfrumos” 10 ,
interesantă esteă c ă laă 6ă kmă spreă N-Eă exist ă satulă Frumuşaniă ;ă dobrenariiă spună c ă denumireaă
satuluiă înseamn ă bun,ă bine.ă Prină localitateă circul ă oă str vecheă legend ă despre întemeiereaă
satului,ă ceă pomeneşteă despreă ună anumeă Dobreă sauă Dobrin,ă judeă ală satuluiă sauă cnează despreă
careăseăspuneăc ăeraăunăomăbunălaăsuflet,ămotivăpentruăcareăiăs-aădusăvesteaăînăîmprejurimi.ăSeă
spuneăc ăprotejaăfugariiăiarălocalniciiăîşiăspuneauă„oamenii lui Dobrin”ăsauă„dobrinari”ăşiădeă
aici s-a ajuns la numele Dobreni. Ceaămaiăvecheăatestareădocumentar ădateaz ădină18ăaprilieă
1531 11 din vremea domnitoruluiă Vladă Înecatulă (1530-1532); potrivit acestui document,
marele vornicăDr ghiciăprimeaăînăst pânireămaiămulteămoşiiăprintreăcareăşiăDobreni.ăPeădealulă
deălaăPrin esaăseăafl ăruineleăunuiăconacăaăc reiădat ădeăconstruireăesteăincert ,ăvehiculându-se
ideeaă c ă ară fiă fostă construită înă vremeaă luiă Raduă Şerban,ă c pitană ală luiă Mihaiă Viteazuă şiă
domnitorăală riiăRomâneştiăîntreă1602-1611. Descoperirea unui document, datat 30 august
1577 12 ,ăşiăemis la Dobreni,ăprinăcareădomnitorulă riiăRomâneştiăAlexandru al II-lea (1574-
1578)ăd ruiaăunuiăanumeăăVuiaămoşiaăBahan,ăneăîndrept eşteăs ăconcluzion măăc ă„palatul”ăaă
fostăconstruităanteriorăacesteiădate,ăcelămaiăprobabilădeăc treăDr ghici.ăPrezen aăunuiădomnitoră
înăacestăsat,ăprilejuit ădeăvreunăevenimentădinăvia aăproprietarului,ădemonstreaz ăc ălocalitatea
eraă dejaă oă important ă reşedin ă boiereasc .ă Cl direaă aă fostă construit ă peă ună deală aflată laă
confluen aăCocioculuiăcuăSabarulăşiădominaăregiuneaăfiindăcompus ădină5ăcamereăînconjurat ă
cuă „ziduriă deă lemn”ă (garduri n.n.) reşedin aă dispunândă şiă deă anexe: grajduri,ă p tuleă etc.ă
MoşiaăvaăfiăînăproprietateaăluiăRaduăŞerbanădinăCoieniă(Mironeşti)ăşiăvaăfiăd ruit ă„ iitoarei”ă
saleăElenaăsauăIlincaăcuăcareăaăavutăunăfiu,ăviitorulădomnitorăConstantinăŞerban.ăIdilaăcuăElenaă
s-aă petrecută laă Dobreniă înă perioadaă înă care seă desf şurauă lucr rileă deă reconstruc ieă aă
M n stiriiă Comana.ăMaiătârziuăsatulăDobreniă îlă afl mă înăproprietateaăluiăConstantinăŞerban.ă
Acestaăaăconstruităînăapropiereaăconacului,ăpeămalulădreptăalăCociocului,ăoăbiseric ăceăpoart ă
hramulă„ăAdormiriiăMaicii Domnuluiă”,ăinaugurat ălaădataădeă15ăaugustă1645.ăPaulădeăAlepă
ne-aăl satăoădescriereăaăconaculuiăf cut ăînătimpulăc l toriilorăsaleăprină rileăRomâne 13 :
„Înădiminea aăprimeiăSâmbeteăgreceştiă1ăseptembrieă7166ă(1657) plecar mădinăBucureştiă
şiăajunser măîntr-unăsat,ăsatulăseănumeşteăDobreniăşiăînsemneaz ă,,ăcelăfrumos,,.ăCurteaăsauă
palatulă esteă mareă şiă înconjurată cuă ziduriă deă lemnă în untruă c roraă suntă cl diriă mariă şiă
spa ioaseăcuăturnuriăzugr viteăcuăportreteăaleăsfin ilorăşiăcuădescrieriădeălupte.ăLocuin eleădauă
spreăoăgr din ămareăîmp r it ăînăstraturiăşiăjgheaburiădeăolane.ăPeădinăafar ăeăunămareălacăcuă
unăpodădeasupraălui,ăînămijlocăeăunăpavilionăfrumos,ăiarălâng ăelăoăbiseric ămareăcuăhramulă
Adormirii Maicii Domnuluiă”.ăÎnăcontinuareăPaulădeă Alepădescrieă moaraădinăDobreniă:ă „ă înă
ziuaă urm toareă plecar mă peă ună drum,ă printr-oă p dureă deas ă ceă seă întindeaă de-alungul
marginiiălaculuiă(ăSabarăn.n.ă)ăpân ăînăapropiereaărâuluiăArgeş.ăAiciăeăoămoar ăfrumoas ăşiă
mareănemaiv zut ăşiăapar ineăbeiului.ăLaăexteriorăareă6ăroateăşiă6ăpietreădeămoar ădin untru.ă
Fiecareăroat ăesteăînchis ăîntr-oăcutieăcuăteasc.ăF inaăceăcadeăesteăprins ăînăsaciăcareăatârn ă
peă fundulă cutieiă f r ă s ă scapeă niciă ceaă maiă fin ă f in ă deşiă pietreleă suntă aşezate jos pe
pardosealaămorii.ăLucruătareădeămiratăeăalc tuireaăingenioas ădin untruă:ăf inaăşiăt râ eleă
cadăseparatădeălaăsineă(...)ănoiăamăfiăvrutăs ăam gimăpeăbeiulăcaăs ăd ruiasc ăaceast ămoar ă
scaunuluiădeăAntiochia,ăvenitulăs uăfiindădeă1000ădeăscundzi,ăbaniăcura i;ănoiăputeamătrimiteă
înă fiecareă ană peă cinevaă s ă primeasc ă baniiă f r ă vreoă alt ă grij .ă Niă seă p reaă cuă multă
preferabil ă unuiă num ră oarecareă deă propriet iă careă necesit ă atâtaă munc ă caă s ă fieă
profitabil .ăDarădinănenorocireăaăarsăîmpreun ăcuăsatulăşiăpalatulă.....ă”.

Sunt descrise apoi biserica de la Gr diştea,ă Mân stireaă Comanaă (c l torulă esteă
impresionată deă loculă înă careă esteă aşezat ă „ă aceast ă m n stireă esteă situat ă caă oă insul ă întreă
lacuri, b l iăşiămocirleădeănep trunsă”) . Este descris Coienul (Mironeşiăn.n.) locul unde s-a
14

56
n scutăRaduăŞerbanăşiăapoiăpalatulădeălaăHereştiăceăaătrezităoăputernic ăimpresieăşiăadmira ieă:ă
„ăaşaăcevaănuăveziădecâtăînă araăFrâncilor ”. Peisajul satului descris de Paul de Alep prezint ă
unălacămareăşiăoăp dureăcareăîncepeaădinăapropiereaăpalatuluiăpân ălaăArgeş,ăp dureădinăcareăaă
maiă r masă ast ziă ună petică înă dreptulă localit iiă Câmpurelu.ă Peă digulă moriiă luiă Constantină
Şerbană esteă constriută drumulă ceă leag ă satulă Dobreniă deă localitateaă Câmpurelu.ă Înă muzeulă
şcoliiă seă g seşteă unaă dină „pietreleă morii”ă distruseă înă anulă 1658.ă Conaculă s-aă p strată pân ă înă
timpulă regimuluiă comunistă cândă aă fostă d râmat 15 deă c treă s r cimeaă satuluiă pentruă a-şiă
construi case, iară gr dinaă cuă suprafa ă deă 5ă haă aă fostă împ r it ă s tenilor,ă devenindă actualulă
cartierăPrin esa.ăDespreăpodulădeălemn,ăunăînv torăalăsatului 16 IancuăPopescu,ăscriaăăînă1938ă
c ămaiăputeauăfiăobserva iăpiloniiădeălemn.ăăMult ăvreme s-aăcrezutăc ăăpavilionul, despre care
pomeneaăPaulădeăAlep,ăseăaflaăînămijloculălaculuiă;ăseăspuneăc ăaiciăîşiăpetreceauăserileădeăvar ă
doamneleăşiădomni eleădeălaăconacăşiăc ăpetrecerileădomneştiăerauăanun ateăprintr-oăsalv ădeă
tun 17 .
Descoperireaă unoră ziduriă vechiă înă apropiereă deă biseric ,ă peă proprietateaă familieiă
Colib şeanuăcuăprilejulăunorălucr riădeăamenajareăaăanexelorăcasei,ăăaădeterminatămult ăvremeă
ipotezaă ă c ă reprezentauă ruineleă unuiă ală doileaă palată construită deă c treă Constantină Şerban.ă
Totuşi,ă laă oă analiz ă atent ă laă fa aă loculuiă ,ă peă bazaă descrieriiă l sateă deă Paulă deă Alepă înă
„C l toriileăPatriarhuluiăMacarie”,ărezult ăc ăzidurileăacesteaăsuntăsoclul,ăbazaăăpavilionuluiă
undeă aveauă locă hramurileă bisericeştiă precumă şiă alteă petreceriă boiereşti.ă Peă aceast ă baz ă eraă
în l at ă oă structur ă dină lemn:ă podeaua,ă stâlpiiă deă sus inereă şiă acoperişulă ascu ită cuă şindril .ă
Pavilionulă întregeaă peisajulă pitorescă ală complexuluiă arhitectonică specifică perioadei,ă inspiratăă
dup ămodelulăoccidentalăalăstiluluiăbaroc,ăstilă„laămod ”ăînăaceaăvreme:ă„castelul”ă- conacul,
parculăcuăflori,ăbisericaăşiăpavilionul.ăDeăaltfelădomnitorulăConstantinăŞerbanăesteăini iatorulă
perioadeiă deă modernizareă aă riiă Româneştiă modernizareă continuat ă deă Constantin
Brâncoveanuă maiă târziu.ă Podulă şiă pavilionulă ă auă fostă distruseă înă urmaă foculuiă poruncită deă
Constantină Şerbană înă februarie-martieă 1658ă cândă aă fostă nevoită s ă p r seasc ă tronulă riiă
Româneşti.ă Cuă aceast ă ocazieă aă fostă arsă Bucureştiulă şiă Târgovişteaă precumă şiă alteă localit iă
pentruă aă nuă c deaă înă mâinileă luiă Mihneaă ală III-leaă noulă domnitor.ă Festivit ileă însc un riiă
acestuiaăauăfostăorganizateăînăcorturi 18 deoareceănuămaiăexistaăniciăoăcl direăîntreag .
Deă unaă dină „fugile”ă luiă Constantină Şerbană seă leag ă oă legend ă careă circul ă printreă
s teni,ădespreăaurulăvoievodului,ăprecumăc ăarăfiăfostăpusăînăbutoaieădeălemnăşiăascunsăundevaă
înă apaă Cocioculuiă ;ă seă credeă c ă ară maiă fiă acolo.ă Voievodulă s-aă întorsă înă Taraă Româneasc ă
pentru aă domniă dină aprilieă pân ă înă maiă 1660ă şiă maiă multă caă sigură c ă şi-a recuperat averea,
pentruă c ă nuă seă maiă întoarceă niciodat ,ă acestaă murindă înă Poloniaă peă 30ă aprilieă 1685 . Cu
19

aurul recuperat din apa Cociocului, aă construită înc ă dou ă bisericiă unaă înă Transilvaniaă şiă
cealalt ă înă Poloniaă şiă aă pl tită oă armat ă deă mercenariă cuă ajutorulă c reiaă aă preluată tronulă
Moldoveiă câtevaă saptamaniă înl turându-lă peă domnitorulă Gheorgheă Ştefan.(veziă capitolulă
personalit iălocale)ăăUnăepisodădramaticăalăistorieiă riiăRomâneştiădeăcareăesteălegatănumeleă
satuluiăşiăalăluiăConstantinăŞerban,ăesteăprimaăr scoal ăaăSeimenilorădinăanulă1654 . Potrivit
20

stolniculuiă Constantină Cantacuzino,ă luiă Constantină Şerbană iă seă impusese domiciliuă for ată laă
Dobreniădeăc treădomnitorul Matei Basarab (1632-1654).ăConstantinăŞerbanăîncercaseăcuăalt ă
ocazieă r sturnareaă luiă Mateiă Basarab,ă încercareă dejucat ă deă domnitoră şiă soldat ă cuă t iereaă
nasului,ădeăundeăşiăporeclaăConstantinăCârnu.ăSeimenii,ămercenariăbulgariăşiăsârbi,ăprimiser ă
p mânturiăîntreăDobreniăşiăHer ştiă;ăurmaşiiălorăseăg sescăşiăast ziăînălocalit ileăV r ştiăValeaă
DraguluiăşiăHer şti.ăConstantinăŞerbanăfuseseăserdară(comandantăalăarmateiăSeimenilor)ăşiăînă
perioadaă exil riiă laă Dobreniă aă pl nuită împreun ă cuă aceştiaă r sturnareaă voievodului , pe
21

fondulă totă maiă deseloră nemul umiriă fa ă deă domnitor.ă Potrivită documentelor , le-ar promis
22

pl iă dubleă dac ă l-ară fiă înl turată peă Mateiă Basarabă ;ă înă felulă acestaă s-aă declanşată puternicaă
r scoal ă dină 1654ă înă urmaă c reiaă Constantină Şerbană deveneaă domnitoră ală riiă Româneşti.ă

57
Stolniculă Constantină Cantacuzinoă aă descrisă alegereaă luiă Constantină Şerban 23 : „şiă cuă voiaă
tuturoră aleser ă dină mijloculă loră caă s ă leă fieă domnă Constantină voievodă Ş rbană Basarab-
voievodăc -lăştiaăc ăiaşteădeăneamămare,ădomnescăşiăiaşteăomăbun,ăşiăîn eleptăşiăbun.ăŞiăto iăs ă
bucurar ă şiă s ă veselir .”ă Înă carteaă sa,ă Trecuteă vie iă deă doamneă şiă domni e Constantin Gane
spuneaă:ă„îns ăboieriiănu-l iubeau pe Diicul ( Diicul Buicescu nepot al lui Matei Basarab n.n.
)ăpentruăuşurin aă min iiălui.ăEiăşiăcamătoat ă ara,ădeăaltfel,ăarăfiăpoftitădomnădup ăMateiăpeă
serdarul Constantin, copil din flori alăluiăVod ăRaduăŞerban,ăaăc ruiăamintireăr m seseăbun ă
printreăb trâni.”ă(.....)ă„ăConstantinăSerdarul,ăcareăseăaflaălaămoşiaăluiăDobreni,ăalearg ăîntr-
unăsufletăpân ălaăTârgovişteă(.....),ăundeăînainteăcaămortulăvoievodăs ăfieăîngropat,ăpeăcândăîiă
z cea trupulă întreă f cliiă înă cameraă domneasc ,ă seimeniiă şiă d r banii,ă arma iă îlă aleser ă
domn” 24 .
Noulă domnitoră aă încercată oă manevr ă prină careă îiă ademeneaă peă mercenariiă româniă
contraă celoră bulgari,ă dară aceştiaă l-au sechestrat laă Târgovişte 25 obligându-lă s -şiă respecteă
promisiunea.ăConstantinăŞerbanăreuşeşteăs ă fug ă înăTransilvaniaă laăGheorgheă RacocziăalăII-
leaăpentruăaăcereăajutor.ăAceastaăesteăoăalt ă„ăfug ă”ădeăcareăseăleag ălegendaăcomoriiăascuns ă
înăCocioc.ăăÎncepândăcuăsec.ăalăXVIII- leaăsatulăDobreniăvaăfiăînăproprietateaăfamilieiăGhica 26 ,
devenind pentru perioade scurteăreşedin eădeă var .ă Ultimul membru al acestei familii care a
folosită conaculă înă sezonă aă fost prin esa 27 Elizaă Ghica,ă nepoataă fostuluiă domnitoră ală riiă
Româneşti,ăGrigoreăGhica.ăAcestaăd ruieşteămoşiaăfiiceiăsaleăMarioara*ăn scut ădeăEufrosina,ă
aădouaăso ieăaădomnitorului.ăDup moartea lui Grigore Ghica, Maria, primaăsaăso ie,ăcu care a
avutăşaseăb ie i, deschideăunălungăprocesăpentruăavereăob inândălaăînceputăcâştigădeăcauz , iar
înă vremeaă luiă Gheorgheă Bibescuă ,feteleă Eufrosineiă s ă reintreă definitivă înă posesiaă averiloră
l sateădeătat lălor.ăMoşiaăDobreniăpareăs ăfiăintratăînăproprietateaăluiăDimitrieă,ăfiulăcelămicăală
luiăGrigoreăGhicaăcuăprimaăso ie,ălaăînceputulăprocesului,ăiarăînălucrareaăluiăIancuăPopescuăseă
vehiculeaz ăideeaăconformăc reiaăarăfiăcâştigat-oălaăunăjocădeăc r iădeălaăConstantinăFilipescu,
so ulăMarioarei. DimitrieăGhica,ăcunoscutăşiăsubănumeleădeăbeizadeaăMitic 28 ,ăaăconstruităînă
parteaădeănordăaăsatului,ăpeăuli aăCorl tescu,ăunănouăpalatăcompusădină8ăcamere,ăoăbaieăşiădou ă
mansarde,ăavândă înă jurăunăterenădeă5000ă m 2 .ăCuăocaziaăprelu riiă satului,ăDimitrieă Ghica, a
str mutatălocuitoriiăsatuluiăOd i ,ăsatăceăfuseseălaăînceputăsatăsezonierăpentruămuncileăagricoleă
dară careă maiă târziuă s-aă permanentizat.ă Locuitoriiă ă acestuiă c tună auă fostă improprietari iă peă
„LiniaăMic ”,ăuli ăceălaăvremeaăaceeaăseănumeaă„LiniaăOd i”.ăAmplasamentulăei,ădup ăcumă
neăspuneaăIancuăPopescuăeraăpeăunăterenăml ştinos,ăchiarăşiăaziămaiăsuntăochiuriădeămlaştin ă
înăzonaăaceastaădeoareceănuăareăscurgere...ăUnăaltăaspectăsemnalat de Iancu Popescu era legat
deă bolileă provocateă deă prezen aă mlaştiniloră înă jurulă satului,ă boliă caă „frigurileă deă balt ”,ă
„scarlatina”,ă şiă uneoriă chiară epidemiiă deă „tifos”ă şiă „holer ”. Prin reforma din 1864 au fost
împropriet riteă111ăfamiliiăcuăsuprafa ătotal ăde 336 ha, conform legii lui Cuza: 11 familii de
raniăfruntaşiăauăprimităcâteă6ăha,ă70ădeă raniămijlocaşiăauăprimităcâteă3ăhaăiară30ădeăp lmaşiă
câteă2ăha. Dup ăR zboiulădeăIndependen ăînăanulă1879,ă35ădeăfamiliiăauăprimităcâteă5ăhaăînă
29

B r gan.ă Moşiaă Dobreniă aă fostă împ r it ă înă dou ă :ă lotulă Aă cuă oă suprafa ă deă 1350ă haă careă
apar ineaăEleneiăGhicaăiarădină1902ăaăfostăcump ratădeăFilipăCorl tescu.ă Dup ăexpropriereaă
30

din 1914, suprafa aăr mas ăeraădeă850ăha,ăiarăproprietarul,ăneavândăurmaşi,ăaăvândut-o Casei

Rurale.ăPalatul,ăîmpreun ăcuă50ăha,ăaăfostăcump ratădeăfra iiăBercovitzăşiăvândutăînă1924ăluiă
Gheorghe Mihail Codrescu. Acestaă aă f cută oă ofert ă şcoliiă ă spreă vânzareaă cl diriiă contraă
31

sumei de 100 000 lei ,ă vânzareă ceă nuă s-aă înf ptuită niciodat .ă Ină aniiă crizeiă economiceă
32

mondiale 1929-1933,ăpentruăaăob ineăprimaădeăasigurare,ăGheorgheăMihailăCodrescuăaăaranjată

incendierea palatului. Înă acestă fel,ă elă aă distrusă pân ă înă temeliiă palatulă deă peă Corl tescuă
33

r mânândăîntreag ădoarăcancelariaăadministratorului,ăcl direăceăpoateăfiăv zut ăşiăast zi. Lotul

B,ăcuăoăsuprafa ădeă1250ăhaăaăapar inutăMarieiăGhicaăc s torit ăbaronăHertzăşiădonatăînă1904ă

58
Societ iiăPatria.ăÎnă1911ăproprietateaăaăfostăcump rat ădeăMihaiăKalinderuăşiăl sat ămoştenireă
fiiceiăsaleăGabrielaăDanielopol.ăDup ăexpropriereaădină1923ăauămaiăr masă290ăhaăcump rateă
deă„ObşteaăSabarul”ăal turiădeăceleă400ăhaădinălotulăA,ăp mântăîmp r itălaă136ădeăfamiliiă înă
1924 34 .ăAstfelă înăpreajmaăceluiăde-alădoileaăr zboiă mondială nuă maiăexistauă moşieri.ă raniiă
dină Dobreniă auă participată al turiă deă locuitoriiă dină jurul Bucureştiuluiă laă diferiteă evenimenteă
desf şurateă înă araă Româneasc ă cumă ară fi:ă revolu iaă deă laă 1821 35 ,ă revolu iaă deă laă 1848 36 ,
unireaădină24ăianuarieă1859.ăăSubăinfluen aăideilorărevolu ieiăpaşoptiste,ăpreotulăRaduăGeant ă
înfiin aă primaă şcoal 37 înă bisericaă satuluiă înă anulă 1850.ă Înă timpulă R zboiuluiă pentruă
Independen aăRomâniei,ădinăDobreniăauăfostăînrola iăşaseăplugariădintreăcareădoi 38 Lixandru
RaduăşiăCiobanuăMarin,ăauămurităînălupteleădeălaăGrivi a.ăUnăevenimentăna ionalăcareăaăavută
ună puternică impactă laă Dobreniă aă fostă r scoalaă r neasc ă dină martie-aprilie 1888 39 .
Fr mânt rileă şiă agita iileă r nimii,ă ală c roră punctă culminantă l-auă reprezentată r scoalele,ă auă
pusă înă lumin ă contradic iileă dină sânulă societ iiă româneştiă înă pragulă secoluluiă ală XX-lea. Înă
martie 1888, pe fondul luptei contra guvernului, s-aăr spândităînăMunteniaăzvonulăc ă raniiă
vor primiăporumbăşiăp mânt. Înă ar ăfuseseăsecet ămareăşiăînămulteăjude eăizbucniseăfoametea.ă
Peă oă tensiuneă social ă înă creştereă înă mediulă rural,ă dup ă ună deceniuă deă jalbeă r neşti,ă aleă
lupt torilorădinăr zboiulădeăindependen ,ăîmpotrivaănedrept iiăînvoielilor agricole foametea
eraă ultimaă pic tur 40 . La 22 martie-3ă aprilieă 1888,ă r scoalaă izbucneaă înă jude ulă Ialomi aă
r spândindu-seăcuărepeziciuneăînăjude eleăPrahova,ăVlaşca,ăIlfov,ăGorj,ăetc. 41 ranii au ars
conace,ăauădistrusăregistreleădeăproprietate,ăauăîmp r itărezerveleădeăcereale. Peăacestăfondăşiă
satulă Dobreniă aă intrată înă vâltoareaă evenimentelor.ă Localitateaă apar ineaă prin uluiă Dimitrieă
Ghica,ă fiulă fostuluiă domnitoră ală riiă Româneştiă Grigore Dimitrie Ghica ( 1822-1828 ).
Printreă cauzeleă r scoaleiă izbucnit ă înă acestă sată men ion mă ă incorectaă aplicare a legii agrare
din 1864 (terenurileă raniloră nuă auă fostă parcelate),ă contracteă deă învoieliă agricoleă
înrobitoare. 42 Iat ă ună exempluă deă contractă încheiată înă 1882ă întreă Elizaă Ghica,ă fiicaă luiă
DimitrieăGhicaăşiăplugariiădinăDobreniă:

S teniiăsuntăobliga iăs ăpl teasc ăproprietaruluiă20ăleiăînădou ărate.

Vorăaraă3ăpogoane,ăsem naăşiăgr paă1ăpogonăşiăjum tateădeăp mânt.ăSem n turileăseă
vorăsecera,ăfaceăcl iăoriăsnopiăşiăseăvorătransporta.ăÎnăcazulăînăcareănuăvorăfaceăacesteă
munciăvorăpl tiăcâteă30ădeăleiăpentruăfiecareăfelădeămunc ăneâmplinit .
Seă vaă pl tiă câteă 2,50ă leiă pentruă fiecareă vit ă mareă şiă 0,70ă leiă deă fiecareă vit ă mic ăă
pentruăp şunatăşiăînc ădou ăzileădeălucruăpeămoşieăcuăcarulăşiăcuăviteleătr g toare.
Vorăfaceăfiecareăcâteădou ăzileăcuăbra eleăcândăvorăfiăchema i.
Vorădaăfiecareăcâteă3ăg iniăşiă10ăou ăf r ăplat ăsauăvorăpl tiăcâteă2ăleiăpentruăg in ăşiă
0,30 lei de ou.
Proprietarulăareădreptulăpentruăsumeleăceăsubscrişiiăcontractan iăîiădatoreaz ,ăa-i lua
subscrisului produsele ce le are, socotindu-se chila de porumb pe 30 lei noi.
Locuitoriiă subscrişiă nuă auă voieă aă luaă locuriă peă alt ă moşieă atâtaă vremeă câtă peă moşiaă
propriet reseiăsuntălocuriădisponibile.ăContrariu,ăvorăpl tiăcâteă50ăleiăpeăvit ămareăşiă
15ăleiăpentruăvitaăm runt ăşiăpre urileăîndoiteăpentruăcelelalteăfoloaseădeăcareăseăvoră
bucuraăpeămoşiaămea.
Cândă ună subscrisă şi-aă ridicată produc iileă f r ă aă corespunde, propriet reasaă esteă înă
dreptă aă luaă şiă aă popriă peă seamaă saă viteleă subscrisuluiă caă desp gubireă f r ă cursă deă
judecat .
43

raniiădinăDobreniăauăc utatăs ăscapeădeăacesteăpoveriăprinăfugaăpeăalteămoşii.ăăÎnăacesteă

condi ii,ămoşieriiăauăînchisădrumurileăpentruăînvoitori,ăm sur ăaplicat ădeăproprietarulăIancuă

59
ProcopiuădinăBerceni,ăiarăadministratorulăs uăIorguăIonescuăologeaăviteleă ranilor 44 .ă raniiă
erauăobliga iă laăplataăislazuluiăchiarădac ănuăaveauăviteălaăp şunat.ăăLaăcauzeleăamintiteămaiă
susă seă adaug ă şiă abuzurileă administratoruluiă moşieiă Dobreni,ă Vasilacheă Georgescu.ă Despreă
acestaăseăspuneăc ăeraăunăomăcrudăşiăviolentăiarăcuăajutorulăaăpatruăm ciucaşiăumileaăşiăb teaă
raniiădinănimic 45 ;ăastfelăăDobrenariiăhot rauăs -şiăfac ădreptate. Înăziuaădeă3ăaprilieă raniiă
auă fostă chema iă laă prim rieă undeă administratorulă moşieiă urmaă s ă leă aduc ă laă cunoştin ă
dispozi iiă cuă privireă laă munciă şiă obliga ii 46 . Înă timpă ceă mul imeaă aştepta,ă s-aă întorsă deă laă
Bucureştiă ună dobrenară peă numeă Ghi ă Militaru,ă înştiin ându-iă c ă bercenariiă s-auă r sculat 47 .
TotăatunciăplugarulăGheorgheăFloreaăaăluatăleg tur ăcuă raniiădinăColibaşiăprintr-un spoitor 48
hot rândăridicareaălaălupt .ăÎnănoapteaădeă3ăspreă4ăaprileăpesteă100ădeă raniăauămersălaăcasaă
administratorului Georgescu spre a-iă cereă socoteal .ă Neg sindu-l, s-a trecut la devastarea
casei acestuia,ăaăconacelorăşiăanexelor,ăaşaăcumăreieseădinătelegramaănr.ă12ădină6ăaăIV-aăc treă
principeleăGhicaătrimis ădeăservitorulăs uăPerie eanuă:ă„ăast ănoapte,ăoăceat ădeăindiviziăaădată
focăcaselorăluiăVasilacheăşiădevastândănoulăpalatăalăm rieiăvoastre. Rogăinterveni iăaăseătrimiteă
for eleă armateă c ciă tâlh riileă suntă îngrozitoare.ă ” 49 Colonelulă Vl doianu,ă ginereleă prin uluiă
Ghica,ă intr ă înă sată înă frunteaă unuiă escadronă deă cavalerie,ă dar,ă neputândă faceă fa ,ă seă retrageă
spre Vidraă cerândă înt riri 50 . Cuă aceast ă ocazieă cârciumarulă Naeă Popescu,ă fostă lupt toră înă
r zboiulădeăindependen ă,ălaăcavalerie,ăordon ăsolda ilorăafla iăînăgoanaăcailor:

- S biileăînăteac ,ăădesc lecarea!ăăăă

Înăînv lm şealaăcreat ă– solda iiăauăcrezatăc ăesteăcomandaădataădeăVl doianuă- mul iă
solda iăauăc zutăr nindu-seăspreădeliciulăşiăamuzamentulăs tenilor 51 .ăPrinătelegramaănum rulă
28ădinădataădeă04ăaprilieăc treăParchet,ăcârciumarulăPopescu este declarat instigator periculos,
capă ală r scoalei.ă ă Înă continuareă seă ceră înt ririă deă laă Giurgiuă deoareceă revoltaă luaă propor ii.ă
Ziareleăvremiiă„RomâniaăLiber ”,ă„Lupta”,ădescriauăviolen aăr scoaleiădinăDobreniăprinătitluriă
ca : LA DOBRENI A FOST DARMATă CASTELULă PREŞEDINTELUIă SENATULUIă
(„RomâniaăLiber ”dină06ăaprilie)ă,ăATROCIT IăS VÎRŞITEăăLA DOBRENIă(„ăLuptaă”–
09 aprilie) 52 .ă ă Pentruă în buşireaă r scoaleiă deă laă Dobreniă auă fostă aduseă zeceă companiiă deă
infanterie de la Giurgiuăşiăunăescadronădeăcavalerie.ăAbiaăînădataădeă16ăaprilieătrupeleăauăputută
intraăînăsatăiarăcomunicateleăsuperiorilorăaveauăcaracterădeăfrontăconformăMonitoruluiăOficială
din 17 04 1888 .ăMişcareaăaăavutăunăcaracterăorganizată:ă raniiăs-auăsf tuităînainte,ăauătrimisă
53

delega iă laă autorit i,ă auă comunicată cuă sateleă dină jură prină emisari .ă Dină declara iileă dateă înă
54

fa aăorganelorădeăanchet ăaărezultatăspiritulădeăsolidaritateăprinăexpresia„ăr scoalaăamăf cut-o

to i .ă Auă fostă aresta iă 16ă raniă dină careă 9ă auă fostă condamna iă :ă Naeă Popescu,ă Gheorgheă
55

Florea,ăGhi ăMilitaru,ăGheorgheăEne,ăIonăDobre,ăIvanăMarin,ăStanăPopa,ăStoianăVoicuăşiăIlieă
Manea .ăăSfârşitulăr scoaleiăaăfostăanun atăprinătelegramaădină21ăaprilieătrimis ădeăVl doianuă
56

c treăsocrulăs u,ăscris ăînămodălaconic„ăoameniiăauăînceputămuncaăcâmpului” .

57

R scoalaădeălaăDobreniăaăînregistratăceleămaiăviolenteăformeăprinăamploareaăeiăşiăchiară
dac ă aă fostă în buşit ă aă determinată autorit ileă s ă iaă înă seam ă problemaă r neasc ă aă
p mântului.ăAstfelă111ălocuitoriăauăfostăîmpropriet ri iăcuăloturiăavândăsuprafe eăîntreă2ăşiă5,3ă
Ha conform Legii din l864,ă iară 53ă deă locuitoriă cuă ă câteă 5ă Haă deoareceă auă participată laă
R zboiulă deă Independen . De asemenea s-auă redusă obliga iileă contractualeă deă c treă noulă
58

administratoră ală moşiei.ă ă ă Toateă acesteă m suriă auă avută urm riă beneficeă înă via aă locuitoriloră
dovad ăc ăînătimpulămariiăr scoaleă r neştiădinăanulă1907ăaiciăaăfostălinişteădeşiăs-aăîncercată
ridicareaă loră prină r spândireaă manifesteloră C treă s teniă şiă Ună cuvântă asupraă învoieliloră
agricole .ă ă Plugarulă Tomaă Nicolaeă N staseă ă a încercată r spândireaă broşuriloră laă Dobreniă şiă
Câmpurelu dară aă fostă arestată şiă anchetat,ă m rturisindă c ă leă primiseă deă laă Vasileă

60
Kog lniceanu.Dintr-oă telegram ,ă trimis ă deă c treă Iancuă Popescu,ă înv torulă satului,ă laă
Giurgiu*,reieşeaăc ălaăDobreniăeraălinişte.

Înăr zboiulădină1913ăauăparticipată45ădeăs teniă iară înă mareleăr zboiăpentruă întregireaă

patriei 1916-1918 au luptat pe diferite fronturi 160 de dobrenari din care au murit 39 59 (vezi
capitolulă monumenteă istorice).ă Înă amintireaă loră aă fostă ridicată înă centrulă satului,ă întreă 1930-
1934,ă ună monumentă pentruă eternizareaă vitejieiă înă ap rareaă riiă şiă neamuluiă românesc.ă ă Înă
vâltoareaăprimuluiăr zboiămondial,dup ăceătrupeleăgermano-bulgareăauăp trunsăînăRomâniaăpeă
la Zimnicea, spre sfârşitulă anuluiă 1916ă s-aă desf şurată celebraă b t lieă deă laă Neajlov-Argeş.ă
Evenimenteleăsuntăcunoscuteăşiănuăfacăobiectulălucr riiănoastreă;ăînătimpulăb t liei,ăauăavutălocă
ciocniriă cuă inamiculă ă înă apropiereaă şiă peă teritoriulă satului,ă iară oă parteă dină artileriaă român ă aă
fostădispus ăîntreăDobreniăşiăCâmpureluăpentruăaăbombardaăzonaădeăconfluen ăaăNeajlovuluiă
cuăArgeşulăpeăundeăauăp trunsăinvadatorii.ăÎnăperioadaăocupa iei,ătrupeleăbulgareăs-au dedat la
jafă şiă distrugeri 60 , ocazieă cuă careă auă fostă distruseă bibliotecileă şcoliiă şiă alteă documente 61 .
Ocupa iaăbulgar ăaăfostăînlocuit ăcuăceaăgerman ăcareăa organizat un jaf sistematic (se spune
c ănuămaiăerauăniciăm carăcâiniăînăDobreni).ăConaculădeălaă„ Prin esaă”ăaăfostătransformatăînă
locă deă deten ieă pentruă prizonieri,ă învelişulă deă tabl ă aă fostă rechizi ionată şiă s-a pus unul de
carton.ăăSfârşitulăr zboiuluiăaăadusălinişteăînăvia aăsatului.ăSitua iaămaterial ăaădobrenarilorăs-a
îmbun t ităsemnificativ,ăexistaăprosperitateăeconomic ,ăsatulăp şindăpeăcaleaămoderniz rii.ă
Pentruă fapteleă deă eroismă auă fostă decora iă cuă medaliaă „B rb ieă şiă Credin ”ă ostaşiiă
IonăD.ăEne,ăMihaiăN.ăŞtefan,ăGheorgheăMarinescu,ăşiăStanăGh.ăUngureanu,ăiarătotiăparticipan,ă
iar totiă participan iiă laă campaniaă dină anulă 1913ă auă fostă medalia iă cuă distinc iaă „Trecerea
Dun rii”.

Medalia “B rb ieăşiăCredin ”1916ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăMedalia „TrecereaăDun rii”ă1913ă

Sporul demografic dinăaceast ăperioad ăscoateăînăeviden ăabunden aăşiăprosperitateaă

62

locuitoriloră satului.ă ă Schimb rileă politiceă dină via aă riiă s-auă reflectată şiă laă nivelulă satuluiă înă
preajma celui de-alădoileaăr zboiămondial.ăÎnătimpulădictaturii carlisteăseăinstituiseăstr jeriaălaă
şcoal ,ă muncaă patriotic ă ceă s-aă desf şurată peă parcursulă r zboiuluiă :eleviiă şcoliiă împreun ă cuă
reprezentan iiă autorit iloră erauă obliga iă s ă ajuteă laă muncileă câmpuluiă familiileă celoră
înrola i .
63

61
 Mişcareaălegionar ăaăf cutăpresiuniăasupraăşcoliiăpentruăaăiăseăpuneălaădispozi ieăoăsal ă
deă clas ă undeă s ă seă desf şoareă manifesta iiă specificeă cuă legionariiă comunei 64 .ă Înă perioadaă
celui de-ală doileaă r zboiă mondială auă fostă încorpora iă 45ă deă s teni,ă iară 11ă dintreă aceştiaă auă
c zutălaădatorieăpeădiferiteăteatreădeăopera iuniămilitare,ăatâtăînăestăcontraăURSSăcâtăşiăînăvestă
contra Germaniei .
Instaurareaăregimuluiăcomunistăaăavutăunăefectănegativăasupraăsatuluiă:ă ranii au fost
expropria i,ă iară şcoalaăaădevenităună instrumentădeăpropagand .ăDinădocumenteleăşcolareădină
anul 1948 65 ,ă poateă fiă urm rit ă ă schimbarea,ă trecereaă laă comunismulă deă tipă Stalinistă ;ă dispară
orele de religie, se face propagand ăagresiv ;ăădeăexempluăsâmb t 66 28 februarie 1948, s-a
vorbităcopiilorădespreă ArmataăRoşieă ;ă înă fiecareă sâmb t ăseăorganizauă manifesta iiă înăcadrulă
ARLUSă undeă seă intonauă cânteceă şiă poeziiă cumă ară fiă : Sirena lui Vasileă Roait , Cântecă
pentru RPR, Od ă Armatei Roşii, Od ă Uniuniiă Sovietice,ă Cânteculă luiă Stalin, apoi se
desf şurauăconvorbiriăintimeăcuăeleviiădespreăRPRăşiăPartidulăComunist!ăăMar iă1ăiunieă1948ă
şcoalaă aă fostă suspendat ă înă vedereaă clarific riiă situa iei înv torilor 66 , iar pe timpul
vacan eiă deă var ă înv toriiă auă fostă obliga iă s ă colaborezeă cuă echipeleă deă propagand ă deă laă
Bucureştiăpentruăl murireaămaselorăînăprivin aăcolectiviz rii,ăna ionaliz rii,ăchiaburimiiăetc. 67
Înătimpulăevenimentelorădină1989ăauăavutălocămanifest riăzgomotoase,ăcaăpesteătotăşiă
s-aă p trunsă cuă for aă înă şcoal ă distrugându-se multe materiale ce aveau leg tur ă cuă regimulă
comunist (tablouri,ă albume,ă c r i,ă reviste,ă steaguri, etc.). Pe baza Legii 18/1991 a Fondului
Funciar,terenurileă agricoleă p şunileă şiă p durile,ă auă fostă restituiteă foştiloră proprietari,ă satulă
p şindăpeăcaleaădemocra iei.

62
 BIBLIOGRAFIE
1. C.C.Giurescu, D.C.Giurescu – IstoriaăRomânilorădinăceleămaiăvechi timpuriăpân ăazi, Buc. 1975 , p.19
2. Cristian Shuster, Traian Popa – Cercet riăprivindăepocaăbronzuluiăîn jude ulăGiurgiuă,ăinvestiga iileădinăaniiă
1986-1994,ă„Buletinulămuzeuluiăjude eanăTeohariăAntonescuă”,Giurgiuă1995,ăp42
3.ă Eugenă Comşaă – Aşezareaă neolitic ă deă laă Izvoareleă jud.Giurgiu, „Buletinulă Muzeuluiă Jude eană Teohariă
Antonescu,ă”ăănr.ă5-6, 1999-2000, Buc. 2000, p. 108.
4. IBIDEM, p .109.
5.ă C t lină Bemă – Considera iiă privindă oă serieă deătipuri de piese din aram ă gumelni ene,ă „Buletinulă Muzeuluiă
Jude eanăTeohariăAntonescu”ănr.ă5-6, 1999-2000, p.156-157.
6. Cristian Shuster, Traian Popa-, Op. cit., p.49
7. IBIDEM, p. 43.
8.ă Valeriuă Sârbuă şiă colab.ă – Aşez riă dină zonaă C scioarele- Greaca – Prundu mil.ă Iă îHr.- I dHr., Br ila,ă 1996ă
p.111- 112.
9. C.C.Giurescu, D.C.Giurescu –Op. cit. p.19
10. Paul de Alep , C l toriileăPatriarhuluiăMacarie , Buc. 1901 p.207
11.Arh.ăNa ionaleăIstoriceăCentrale.ăFondăMân stireaăCotroceni,ăIIă/ă1,ăZapisădepunereăînăst pânireăcuămoşii,ă18ă
aprilieă1531,ăTârgovişte
12.ă Arh.Na ionaleă Istoriceă Centraleă .ă Fondă ă Episcopiaă Râmnic,ă XIă /ă 4ă ,ă Zapisă deă d ruireă ,ă 30ă augustă 1577,ă
Dobreni
13. Paul de Alep, Op. cit. p. 208
14. IBIDEM, p. 210
15. Mihalache Micu Vasile, Studiu monografic,Dobreni 1972, p. 55
16. Iancu Popescu, Studiu monografic,Dobreni 1938, p. 24
17. IBIDEM, p. 25
18. M.M.Popescu, A. Beldeanu, - Mihnea al III-lea, Buc. 1982, p. 27
19. C. Gane, Trecuteăvie iădeădoamneăşiădomni e, Buc. 1971, p. 225
20. IBIDEM, p. 226
21. IBIDEM, p. 222
22. IBIDEM, p. 302
23. Stolnicul Constantin Cantacuzino,ăIstoriaă riiăRomâneşti, Buc. 1984, Op. cit. p. 157
24. C. Gane, Op. cit. p. 223
25. Stolnicul Constantin Cantacuzino, Op. cit. p. 155
26, 27. Iancu Popescu, Op. cit., p. 40
* A.N.I.C. FondăTribunalulăJude uluiăIlfov,ăPachetănr.XIII,ăp.103
28. Sergiu Iosipescu, Victor Ionescu,- Ghiculeştii,ă„Magazinăistoric”ănr.ă8/1978,ăp.ă45
29. Iancu Popescu, Op. cit. p. 52
30, 31. IBIDEM, p. 53, 54
32.ăArh.ăŞcoliiăDobreni- Registrul de procese verbale, 1926-1928, p. 69
33. Iancu Popescu, Op. cit. p. 70
34. IBIDEM, p. 53
35. G.D.Iscru, Revolu iaădeălaă1821, Buc. 1982, p. 225
36. IDEM. Revolu iaădeălaă1848, Buc. 1988, p. 157
37. Iancu Popescu, Op. cit. p.71
38. IBIDEM, p. 72
39. IBIDEM, p. 74
40. G.D.Iscru,ăIstoriaămodern ăaăRomâniei, Vol. II, Buc. 1994, p. 29
41. IBIDEM, p. 30
42. Constantin Corbu,ăR scoalaă ranilorădeălaă1888, Buc. 1978, p. 8-9
43. Mihalache Micu Vasile, Op. cit. p. 63
44. IBIDEM, p. 65
45. Iancu Popescu, Op. cit.p.75
46,47. IBIDEM, p. 74-75
48. IBIDEM, p. 76
49. Constantin Corbu, Op. cit. p. 219
50. Iancu Popescu, Op. cit.p. 80
51. IBIDEM, p. 79
52. Constantin Corbu, Op. cit.p. 220
53. IBIDEM, Op. cit. p. 227
54. IDEM.ăRolulă r nimiiăînăIstoriaăRomânieiălaăsfârşitul.ăsec.ăalăXIX-lea, Buc. 1982, p.29
55.ăArh.ăNa ionaleăIstoriceăCentrale.ăFondăTribunalulăJude uluiăIlfov,ăSec iaăIV,ăDosară71/1888

63
56. IBIDEM,
57. Constantin Corbu, Op. cit.p. 229
58. Iancu Popescu, Op. cit.p.65
59. IBIDEM, p. 79
60. IBIDEM, p. 79
61.ăArh.ăŞcoliiăDobreni,ăRegistruăproceseăverbale,ă1919-1920,
62. Iancu Popescu, Op. cit. p.52
63.ăArh.ăŞcoliiăDobreni,ăRegistruăproceseăverbale,ă1940-1944 p. 73
64. IBIDEM, p. 35
65.ăArh.ăŞcoliiăDobreni,ăRegistruădeăprezen ,ă1947-1949 p.80
66,67. IBIDEM, p. 88-89
*Nicolae Ajit ri ei,ăDocumenteăprivindăr scoalaă ranilorădinăanulă1907ăînăjude ulăGiurgiu, Giurgiu 1982,
p.56-66

64
 Capitolul. III

ÎNCEPUTURILEăÎNV RIIăDEăCARTEăÎNăPERIMETRULăÎNă
CAREăESTEăAMPLASAT ăCOMUNAăV R ŞTIăPÂN ăLAă
ÎNCEPUTULăSECOLULUIăXIX

a) SatulăV r şti
Începuturileă înv riiă deă carteă peă meleagurileă comuneiă V r ştiă dină jude ulă Giurgiuă seă
înscriuăînăregulileăvremiiăşiăsuntăstrânsălegateădeăexisten aăvestigiilor trecutului, de descoperirea
şiăpunereaăînăvaloareăaăunorăobiecte,ăinscrip iiăşiămanuscriseăcareăatest ăexisten aăomuluiăînăacestă
spa iuădun rean-ponticădinăvremuriăstr buneăaăvie iiăculturaleăşiăspirituale,ăaăorganiz riiăobşteiăînă
aceste locuri. Descoperirileăf cuteăînăaceast ăzon ăînămulteăaşez riăomeneşti,ăuneleăapropiateăsauă
foarteă apropiateă comuneiă noastre,ă chiară înă comunaă noastr ă înă satulă Dobreni,ă vină s ă înt reasc ă
existen aăobşteiăînăaceast ăzon ăşiămanifest rileăeiămultiple.
Relevanteă înă sensulă celoră men ionateă suntă descoperirileă f cuteă cuă ocaziaă s p turiloră
pentruă realizareaă nouluiă CANALă înă albiaă SABARULUIă întreă localit ileă VIDRAă şiă
CIOCOVENI,ăs p turiăcareăauă fostăefectuateămaiăalesăpeăteritoriulăcomuneiăV r ştiă şiăaăsateloră
componente:ă V r şti,ă Dobreniă şiă Obedeni.ă Cuă aceast ă ocazieă s-au descoperit vase pictate cu
vopseaăalb ăşiăroşieăşiăunăcapacădeăvasăînăform ădeăidol,ătoateăapar inândădinainteaăereiănoastre.ă
Impresionanteăauăfostăîns ădescoperirileăf cuteăcuăocaziaăamintit -construc iaă„CANALULUI”ăînă
albiaăSabarului,ăaăunuiăvasăantropomorf,ănumitădeăspecialiştiă„zei aădeălaăVidra”ăşiăunăpandantivă
înă form ă deă cerc. Acesteă descopeririă auă fostă numiteă „minuniă aleă secolului”.ă
Zei aădeălaăVidra
Descoperiri s-auă efectuată şiă laă Dobreni,ă undeă s-au
descoperit mai multe obiecteă deă uză casnică şiă gospod resc,ăă
apar inândă epociloră preistorice.ă Comunitateaă uman ă pe
meleagurile noastre s-aă consolidată şiă dezvoltată maiă alesă înă eraă
noastr ,ă odat ă cuă r spândireaă creştinismuluiă deă orientareă latin ,ă
creştinismăcareăaăcontribuităfundamentalălaăadâncireaălatinit iiăşiă
îmbog ireaă limbiiă vorbite. Înă acestă contextă seă poateă apreciaă c ă
înv turaă deă carte,ă culturaă înă zonaă noastr ,ă aă Câmpieiă Române,ă
auă stată laă bazaă atrageriiă obşteiă înă creştinism,ă maiă alesă prină
înv mântulă oral. Aceast ă form ă deă înv mântă seă realizaă maiă
alesăprinăpredicileăf cuteădeăpreo i,ăprediciăapreciateăşi primite cu
mult ă însufle ireă deă oameniiă locurilor.ă Aceast ă form ă deă
înv tur ăcareăseăpropagaăşiădeălaăomălaăomăaăcontribuităînămodă
substan ială laă creştereaă înă mas ă aă popula ieiă romaniceă deă laă nordă deă Dun re.ă Documenteleă deă
arhiv ăatest ăc ăprocesulădeăcreştinareălaănordădeăDun reăaăavutălocămaiăalesăînăsecoleleăIVăşiăVă
dup ăHristosă- înăeraănoastr . Formaă vecheădeă înv areăoral ădesf şurat ăde-a lungul timpului a
duratăşiăînăeraănoastr ,ăpân ălaăapari iaăşcolilorăcaăinstitu iiăspecializateăpentruăînv tura de carte.
Formaădeăînv areăoral ăaăduratăînătoat ăperioadaăevuluiămediuălaăromâni.ăEraăformaădeăînv areă
peă careăobşteaă s teasc ă oă adaptaseă întrucâtă peă aceast ă caleă oral ă erauă transmiseă c treă popula ieă
crea iileăşiăproduc iileăpopulareăsauăceleăcuăcon inutăştiin ific.ăAstfel,ătineriiăaveauăposibilitateaădeă

65
aă dobândiă cunoştin eă şiă deprinderiă practiceă utileă necesareă vie iiă cotidiene.ă Totodat ă tineriiă
primeauă cunoştin eă legateă deă respectareaă normeloră deă conduit ă moral ă şiă etic . Multe dintre
normele stabiliteă înă cadrulă procesuluiă deă înv areă erauă orientateă spreă formareaă deprinderiloră
practiceă deă lucruă înă toateă domeniile. Tineriiă dină obşteaă s teasc ă erauă forma iă şiă instrui i,ă chiară
înainteă deă aă seă puneă problemaă scrisuluiă sa-şiă formezeă deprinderiă deă reprezent riă grafice. Unii
dintreă tineriiă dină nordulă obşteiă aveauă formateă deprinderiă despreă folosireaă semneloră juridiceă
populare – vestigii ale unui “alfabet” str vechi.ăCaăform ăprincipal ădeăîn elegereăşiăschimbăîntreă
oameni era “r bojul”. Astfel, prin intermediulăsemnelorăcrestateăpeăr boj,ăseăefectuau,ădeăpild ,ă
“calculeămultipleăşiăingenioase”- deălaăsocoteliăaritmeticeăsimple,ălaăextrageriădeăr d ciniăp trate.ă
Acesteăcalculeăauăatinsăuneoriăvirtuozitateaămatematicianuluiăînarmatăcuăriglaădeăcalcul.
Forma de înv mântă specific ă evuluiă mediu,ă aşaă cumă s-aă ar tat,ă eraă inv mântulă oral.ă
Aceast ă form ă şi-aă dovedită valoareaă prină predicaă inut ă deă preo iă înă biseric .aceast ă form ă deă
înv mântă aă fostă considerat ă caă “celă dintâiă sistemă deă înv mântă cuă durat ” la români.ă Elă
continuaă formeleă vechiă deă înv areă siă f ceaă parteă dină sistemulă generală deă înv areă practicată peă
atunciăînăobşteaăs teasc .
Formaă ceaă maiă avansat ă aă înv mântuluiă deă atunciă eraă înv mântulă careă puneaă ună
accentădeosebităpeăcunoaştereaăşiăînsuşireaănormelorădeăetic ăşiămoral ădinăc r ileăreligioaseăcareă
circulauă înăaceleătimpuri.ăC r ileăreligioaseăsauăprofaneăcareăcirculauăşiăsprijineauă înv mântulă
oralăerauăaşa-zisele “C R IăDEăÎN ELEPCIUNE”.ăConformăaprecieriloră f cuteădeăspecialiştiiă
înădomeniuăai vremii, “C R ILEăDEăÎN ELEPCIUNE” erau considerate carte de cult. Ele au
avutăunădubluă scop.ăMaiă întâiăerauă folositeă înăscopuriăreligioaseăşiă apoiăcuăscopuriăpedagogice,ă
întrucâtă aveauă valoareă educativ .ă Dină acesteă c r iă işiă luauă preo iiă pildeleă deă mare valoareă şiă
autoritateă creştinaă pentruă inereaă prediciloră înă cadrulă slujbeloră religioaseă înă bisericileă ortodoxeă
creştine.
“C r ileă deă în elepciune” erauă cump rateă deă uniiă s teniă maiă înst ri iă pentruă aă leă citiă şiă
p straăînăcaseleăproprii.ăAlteăc r iăerauădonate uneori bisericilor.
“C r ileădeăîn elepciune”ăerauătip riteăsauăcopiateăînătipareleăm n stirilorăşiăerauăfolositeă
deă tineriă pentruă aă deprindeă înv minteă legateă deă moral ,ă deă etic ,ă exprimateă înă pildeă sauă dină
înv minteleăprezentateădeăceiă
mai responsabiliă oameniă lega iă
deăbiseric .
Şcoalaă laă româniă aă
ap rutăşiăaăevoluatăînăfunc ieădeă
necesit ileăşiă nevoileă vie ii,ădeă
posibilit ileă societ ii,ă pân ă aă
ajunsă laă formaă deă înv mântă
specializat. Locul unde s-a
petrecut acest proces a fost
tinda unei biserici modeste din
sată sauă înă bisericileă dină
m n stiri.ă Ceiă careă auă
impulsionată ştiin aă deă carteă auă
fostăînăgeneralăştiutoriădeăcarte,ă
gramaticiiăcareăadunauăcopiiiăcuătocmeal ăcaăs ăînve eăşiăs ădescopereăbuchileăc r ii.ăAsemeneaă
gramatici proveneau din propriile sate sau din alte sate. Gramaticii au existat pe meleagurile
noastreă şiă chiară înă zonaă undeă esteă situat ă comunaă noastr .ă Cuă trecereaă timpului,ă neamulă

66
gr maticilorăaăcrescutăcontinuu.ăAstfel,ăînăsecolulăalăXVI-leaăştiin aădeăcarteăaăprosperat,ăaăluat o
maiămareăr spândireăinfluen ândăapari iaăcunosc torilorădeăscrieriăînălimbaăromân ,ăuniiădintreăeiă
contribuindă chiară laă redactareaă unoră acteă înă limbaă român .ă Semnificativ ă esteă apari iaă diaculuiă
DumitrescuăînăsatulăHereşti,ăsatăsituatălaăcircaă10ăkm.ădeăsatulănostru,ădiacăcareăslujeaăpeămoşiaă
boieruluiăN STUREL.(foto Conacul Udriste Nasturel Comuna Heresti/Giurgiu)
Al turiă deă diaculă Dumitrescu,ă peă moşiaă N STURELă s-a desprins diacul-dasc lulă
ŞERBANă CAZAN,ă cunoscută caă ună bună c rturară şiă sf tuitoră deă suflete.ă Acestaă aă preg tită şiă
instruită copiiiă postelniculuiă RADUă N STUREL,ă orientându-iă spreă ştiin aă deă carte.ă Maiă
preocupatăaăfostăîns ădeăpreg tireaă luiăUDRIŞTEăN STUREL,ăcareăaădevenită vrednicăc rturar,ă
recunoscută înă timpurileă vremiiă pentruă culturaă şiă preocup rileă saleă c rtur reşti.ă Astfel,ă înă anulă
1643, acesta a participat la elaborarea “ANTOLIGHIONULUIăSLAV” – tip ritălaăCâmpulung.
Înă secolulă XVIIă înv turaă deă carteă laă sateă s-aă r spândită şiă maiă mult,ă dovad ă creştereaă
num ruluiăscriitorilorădeăacteăînălimbaăromân .ăÎnăacestătimp,ăînăsatulăHereştiăînv turaădeăcarteă
devineă oă obişnuin .ă Viitoareaă doamn ă Elena,ă so iaă domnitoruluiă Mateiă Basarab,ă fiicaă
postelniculuiăRaduăN sturel,ădobândeşteăştiin aădeăcarteăşiăînva ăaăvorbiămaiămulteălimbi:ăgreaca,ă
slavona, latinaăşiăromâna. Înv turaădeăcarteăînăsecolulăXVIIăaăcunoscutăoăintens ădezvoltareăşiă
r spândireăînăsateleăilfovene.ăSeăpresupuneădeciăc ăacestăprocesăaăavutălocăşiălaănoiăînăV r şti.ăCaă
urmare,ăînămaiămulteăsateăilfoveneăs-auăînfiin atăşcoliăpeălâng ăm n stiriăşiăbiserici,ăiarăpeăuneleă
moşiiă auă ap rută chiară şcoliă particulare.ă Fenomenulă s-aă realizată probabilă şiă înă comunaă noastr .ă
Documenteleădeăarhiv ănuăadeverescăacestăfapt.ăTotuşi,ăexisten aăbisericiiăînăV r şti,ăaăpreo iloră
înă aceleă timpuriă neă îndrept escă s ă afirm mă c ă înv turaă deă carteă laă noiă înă comun ă aă fostă ună
procesăsus inutăşiăadoptatădeăobşteaăs teasc . Al tur măacestuiăcrez,ăexisten aăînv turiiădeăcarteă
înăsatulăDobreni,ăsatăcomponentăcomuneiănoastre,ăcareăînăaceleătimpuriăaveaăbiseric ăconstruit ăşiă
moşieăalăc ruiăproprietarăeraăConstantinăŞerbanăBasarabă(veziăcapitoleleă„Personalit iălocale”ăşiă
„Monumenteălocale”).
Nevoiaădeăînv tur ădeăcarteălaăsateăseăcereaătotămaiăsim it ăînăperioadaădeăînceputăaăsec.ă
XVIII.ăAcestăprocesăeraăinfluen atădeădezvoltareaăfor elorădeăproduc ieăşiăaărela iilorădeăproduc ieă
aleă rii.ă Aceastaă stareă aă determinată dezvoltarea,ă creştereaătârgurilor,ă prină intermediulă c roraă seă
dezvolt ă circula iaă m rfuriloră dintr-oă zon ă înă alta.ă Acestă faptă seă faceă sim ită şiă laă sate unde se
înmul escătranzac iileădeătotăfelul.ăAcumăîncepăînstr in rileădeădrepturiădinăproprietateaăobşteasc ă
şiă particular .ă Seă facă totă maiă multeă hot rniciiă dină proprietate,ă seă facă m sur toriă deă terenuriă şiă
multeăcartografii.ăÎnăaceleătimpuri,ădespreăstareaăşcolilorăşiăaăcopiilorădeăşcoal ăseăintereseaz ăşiă
domnitorul Alexandru Ipsilante care, printr-un hrisov, cere mitropolitului de atunci – Filaretăs -i
trimit ă situa iaă şcoliloră dină Munteniaă – deă laă oraşeă şiă sate,ă num rulă dasc liloră şiă ală copiiloră deă
vârst ăşcolar .ă
Mitropolitulă Filaretă dină aceleă timpuriă trimiteă protopopiloră oă circular ă c treă preo iiă dină
zon ,ăcaăeiăs ăorganizezeăşcoal ăînăfiecareăoraş,ăiarăacoloăundeăesteăposibil,ăs ăstrâng ăcopiiiădină
sateleă apropiateă şiă s -iă înve eă carte,ă aceastaă fiindă “ceaă maiă deă folosă trebuin ”ă aă timpurilor.
Urmareă aă acestoră preocup ri,ă prină grijaă mitropoliei,ă înă mediulă rurală auă ap rută multeă şcoli,ă maiă
alesăpeălâng ăm n stiriăşiăbiserici,ăsauăpeăuneleămoşii,ăiarăalteleădinăini iativeăparticulareăsauăprină
contribu ia satelor. Înfiin areaă deă şcoliă esteă legat ă şiă deă interesulă bisericiiă pentruă înv turaă deă
carte, interes determinat de posibilitatea de a-şiă r spândiă înv turileă religioaseă sauă pentruă
recrutareaăunorăcunosc toriăaiăscrisuluiăşiăcitituluiădintreăucenicii şcolilor.ăAceştiătineriănecesariăşiă
competen iă auă devenită laă conducereaă m n stiriloră şiă bisericilor,ă câtă şiă înă conducereaă aparatuluiă
administrativă ală acestora.ă Auă ap rută astfelă şiă meşteriă pricepu iă înă tip rireaă c r ilor,ă înă copiereaă
manuscriselor bisericeştiăsauăaăaltorălucr riădinăateliereleăm n stirilor. Laăacesteăşcoliăuceniciiăseă

67
preg teauă s ă înve eă peă lâng ă limbaă român ă şiă limbileă greac ,ă slav ă şiă latin ,ă preg tireă realizat ă
subă îndrumareaă unoră dasc liă iscusi i.ă Tineriiă careă seă dedicauă serviciuluiă clericală erauă orienta iă
spreă studiulă atentă ală texteloră religioaseă sauă spreă înv areaă cânt riloră bisericeştiă ceruteă deă cultulă
creştinăortodox.
Ună locă importantă înă activitateaă tineriloră dină şcolileă m n stireştiă îlă aveaă activitateaă
practic ,ă mediuă undeă aceştiaă îşiă însuşeauă deprinderiă practiceă deă aşezareă înă pagin ă aă
manuscriselor,ă deă executareă aă unoră monograme,ă aă stemeiă rii,ă deă modulă cumă seă leag ă oă carte,ă
cumă seă facă miniaturile,ă cumă seă realizeaz ă ună zapis,ă cumă seă faceă hot rniciaă uneiă moşii,ă cumă seă
atest şiăseăr st lm ceşteăunăhrisov.ăPeălâng ăşcolileădinăm n stiriăşiăbisericiăs-auăînfiin atăşiăşcoliă
peă moşiiă sauă şcoliă particulare,ă multeă sus inuteă prină contribu iaă satelor.ă Acestă tipă deă şcoliă auă
func ionată înă perimetrulă apropiată comuneiă noastre.ă Laă Budaă şiă D r şti Ilfovă şiă chiară înă satulă
Dobreni,ăsatăcomponentăalăcomuneiăV r şti. Importantădeăre inutăesteăfaptulăc ăînăanulă1833,ălaă
Giurgiu s-aă înfiin ată şcoalaă public ,ă cuă locală nouă construit,ă careă func ionaă datorit ă fonduriloră
ob inuteăprină contribu iaăor şenilor. Legatădeăşcoal ,ădeărolulă eiă înăr spândireaăştiin eiădeăcarte,ă
merit ă men ionat ă m n stireaă C ld ruşaniă – l caşă deă cultă existentă peă atunciă înă perimetrulă
jude uluiă Ilfov,ă loculă undeă laă şcoalaă deă zugraviă s-aă aflată şiă mareleă pictoră română Nicolaeă
Grigorescu, careă şi-aă f cută uceniciaă laă şcoalaă deă zugraviă deă laă C ld ruşani. Num rulă şcoliloră
aflateă peă teritoriulă jude uluiă Ilfov,ă dintreă careă f ceaă parteă şiă comunaă noastr ,ă V r şti,ă existenteă
înainteă deă anulă 1838,ă aă fostă destulă deă mare.ă Înă oriceă sată maiă bineă populată pe acele timpuri,
func ionaăoăşcoal ăs teasc .ă(1)

68
 b) Satul Dobreni
„INV MÂNTULăLAăDOBRENIăăDEăLAă1849ăPÂN ăÎNăPREZENT”ă

Subă influen aă ideiloră

Revolu ieiă deă laă 1848 , Radu
1

Geant ,ă preotul satului lua

ini iativaă înfiin riiă uneiă şcoliă
înă anulă 1849ă înă bisericaă dină
localitate 2 .Cursurile se
desf şurauăînăamvonulăbisericiiă
iară înă locă deă manuale,ă tineriiă
înv ceiă studiauă Bibliaă şiă
Ceaslovul. Ceiă careă îşiă
încheiauă stagiulă deă studiuă
primeauădenumireaădeălogofe i,ă
careă prină cunoştin eleă
dobânditeăsuplineauăşiăchiarăîiăînlocuiauăpeăpreo iăîncepândăcuă1860.ăVestimenta iaălogofe ilorăseă
compunea dintr-oărob ălung ,ăîncins ălaămijlocăcuăoăcing toareădeăcareăeraăatârnat ăoăc limar ăcuă
pan ă deă scris.ă Cititulă şiă scrisulă seă f ceauă dup ă c r ileă religioase,ă alfabetulă avândă caractereă
chirilice 3 . Primulăînv torăalăsatului,ăcareăs-aăridicatădinărândulălogofe ilor,ăaăfostăDumitruăNaeă
TufanădinăColibaşi.ăDină1850ăpân ăînă1860ăînv mântulăaăfostăasiguratădeăpreo iiăRaduăGeant ,ă
MihaiăŞtefană Foalc ăşiăNaeăPopescu.ăPeăpere iiă amvonuluiă bisericiiă s-auăp stratănumeă scriseăcuă
sloveăchiriliceăînăamintireaăprimilorăaniăaiăînv mântuluiălaăDobreni.ăDumitruăNaeăTufanăf ceaă
„naveta”ă întreă Dobreniă şiă Colibaşi,ă dară nuă aă func ionată decâtă ună ană pentruă c ă aă murită înă urmaă
puterniciiă epidemiiă deă holer ă dină 1860 4 .ă Înă anulă urm tor,ă s teniiă hot rauă s ă leă educeă copiiiă
candidatul Manea Manolescu din localitate.
Deşiă nuăaveaăpreaă mult ăcarteăacestaăreuşeaăprinăperseveren ăşiă mult ă munc ăs ădevin ă
celămaiăapreciatăînv torădinăregiune.ăAăreuşităs ăconstruiasc ăprimulălocalăalăşcolii,ăoăcl direădeă
paiant ăcuăoăsingur ăcamer ,ăiarăcaămobilierăeraăoămas ăb tut ăpeăpari,ăacoperit ăcuănisipăfinăiară
deă jură împrejură b nciă deă asemeneaă prinseă peă pariă b tu iă înă p mânt.ă Aceast ă mas ă eraă pentruă
încep tori,ăcopiiiăînv ândăs ăscrieădesenândăcuădegeteleăpeănisip.ăEraăiubităşiăapreciatădeăcopii,ă
careă îlă strigauă „ă neicaă Dasc lu.” Condi iileă fiindă impropriiă impuneauă desf şurareaă cursuriloră
5

într-oăsal ămaiămare,ăastfelăc ăîncepândăcuăanulă1880ăcursurileăşcoliiăseăvorădesf şuraăînălocalulă

prim riei . Aici mai func ionaăal turiădeăPrim rie,ăbiroulănotaruluiăsatului..ăPrinăLegeaădină1864ă
6

înv mântulăprimarădeveniseăgratuităiarăscrisulăseăf ceaăcuăcaractereălatine.ManeaăManolescuăaă

pusăbazeleăînv mântuluiădeătipămodernăînăaceast ălocalitate,ăajungândăca,ăpân ăînă 1880, elevii
şcoliiăs ăpoat ăstudiaălaăunănivelăsuperior adic ăprimaătreapt ădeăliceuă(claseleăV-VII). Condi iileă
erauă foarteă greleă pentruă faptulă c ă seă înv aă simultană înă dou ă schimburiă cuă pesteă 100ă deă elevi,ă
toat ăaceast ămunc ăfiindărealizat ădeăunăsingurăînv tor. Iat ăceăconstataăunăinspectorăşcolarăînă
data de 15 noiembrie 1894 „camera deăstudiu,ăînăcl direaăprim riei;ămobilierăprimitiv; aspectul
7

cur enie: dac ăşcoalaăarăaveaăunăservitorămaiăbunăarăputeaăfiă inut ămai curat ;ăprezen aă86ă

elevi (cls. I = 42, cls a II-a =25, cls. a III-a =11, cls. a IV-a =6, cls. a V-a =2);ăap deăb ut:ăîntr-o
putin ă cuă cana;ă combustibilă suficient;ă copiiiă auă fa aă înă generală s n toas ;ă disciplin ă bun ;ă
aten iunea:ăcopiiiăarat ăinteresăpentruăînv tur ;ămetodul:ăst ruin ăşiăinsufla ieăoratorice;ălucrulă

69
manual:ăseăfaceănumaiăcândăseăcocăpaieleădeăgrâu,ăînceputulădeăîmpletireăaăp l riilor;ăabonamentă
şcolar:ă„Luminaăpentruăto i”ă;ăarhivaăşcolii:ăseă ineăîntr-unădulap.”
Seă f ceauă viziteă medicaleă periodiceă dină careă desprindemă concluziile:ă „25ă septembrieă
1895:ăseăvaăluaăm suriăînăaăseăfaceăoăventila ie,ăseăvaăsp laăsalaăcelăpu inăoădat ăpeăs pt mân ăiară
putinaădeăap ăpentruăb utăseăvaăsp laămaiădes.” 8 „8ădecembrie 1897:ăeăpu inăspa iuăpentruă75ădeă
copii;ă nuă esteă ventila ie;ă amă recomandată domnuluiă înv toră caă s ă ventilezeă şcoalaă prină
deschidereaă îndelungat ă aă ferestrelor,ă dup ă ieşireaă copiilor;ă cur eniaă las ă deă dorit;ă latrinaă eă
murdar ;ă apaă deă b ută esteă curat ; copiiiă înă afar ă deă friguri,ă nuă sufer ă deă niciă oă maladieă
contagioas .”ă Pentruă întreagaă activitateă depus ă s-aă organizat,ă înă dataă deă 28ă maiă 1900,ă oă mareă
festivitateă prină careă înv torulă Maneaă Manolescuă aă fostă decorată cuă „R splataă Munciiă ”.ă Laă
festivitate a participată toat ă suflareaă satului:ă primarul,ă preotul,ă ună revizoră şcolar,ă înv toriiă şiă
elevii din satele vecine. Participan iiăaveauăstegule eătricoloreăiarălocalulăprim rieiăeraăîmpodobită
cuăfloriăşiăsteaguri.ăÎnăcontinuareăcit mădinăprocesulăverbal,ădesf şurareaăfestivit ii: „La orele 9
a.m. s-aăasistatălaăserviciulădivinăînăbisericaăAdormirii Maicii Domnului (...)ăăDup ăceăeleviiăauă
cântată maiă multeă imnuriă şiă auă recitată poezii,ă subsemnatulă revizoră şcolară amă inută oă cuvântareă
care s-aăsfârşităprinăpunerea pe piept al medaliei iar elevii au intonatăimnulă„Tr iasc ăRegele”.ă
Domnulăînv torăaă inutăoăcuvântareăfoarteăfrumoas ăsfârşindăînăuraleleăs tenilor.” 9
Distinc ia „R splataămuncii”
Manea Manolescu s-a
pensionată înă 1905,ă dup ă 44ă deă
aniă deă munc ă înă slujbaă şcolii.
Unulă dină eleviiă s i,ă Iancuă
Popescu i-a continuat munca
începândă cuă anulă 1905,ă f cândă
dină şcoalaă dină Dobreniă ceaă maiă
important ăşcoal ădinăregiune.ăÎnă
localulăprim rieiăs-aăînv atăpân ă
înă preajmaă primuluiă r zboiă
mondialăcândăs-a construit un alt
locală cuă dou ă s liă deă clas .ă Dină
vecheaă cl direă seă p streaz ă înă
muzeulă şcoliiă unulă dină stâlpiiă deă
laă intrare.ă Dină anulă şcolară 1918-
1919 s-aă înfiin ată ală doileaă postă
deăînv torăpeăcareăaăsuplinităMariaăIonescu. Despreăsitua iaăfinanciar ăaăşcolii,ăînăanulă1922,ăă
10

veniturileăceăintrauăînăbugetăproveneauădin:ăfondulăcomuneiăDobreniă14%,ăreprezentândă1760 lei;
oă treimeă dină venitulă cârciumiloră careă însemnaă 3602ă leiă peă an;ă arendareaă p mântuluiă şcoliiă înă
suprafa ă deă 8ă haă cuă venită anuală deă 1600ă lei;ă 1400ă leiă deă laă Bancaă Popular ;ă venituriă
întâmpl toareă950ăleiăşiăamenziăşcolareă400ălei. La 8 august 1934 aăînceputăconstruc iaăceluiăde-
11

alătreileaălocal,ăconstruc ieăceăaăfostăpredat ăînăstareăfunc ional ăînădataădeă10ăseptembrieă1935 .

12

Cl direaăareătreiăs liădeăclas ăspa ioase,ădispuneădeăintr ri separate pentru elevi, zidurile robuste

şiă ferestreă luminoase.ă Localulă vaă fiă renovată înă totalitateă abiaă înă anulă 2005:ă cuă ferestreă tipă
termopan,ăuşiădeăP.V.C.,ăparchetălaminat,ăpere iădubla iăcuărigipsăşiăiluminatămodernăcuăspoturi.
Datorit ă num ruluiă mare de elevi,ă salaă dină localulă prim rieiă (actualulă bufet)ă aă maiă fostă folosit ă
de-alungulătimpului,ăultimaădat ă înă1986ăcaăsal ă deăcurs.ăÎnătimpulăocupa ieiă dinăprimulăr zboiă
mondială sediulă şcoliiă aă fostă devastată deă c treă bulgariă fiindă distrus ă bibliotecaă şiă diverse

70
documenteă şcolare:ă cataloage,ă registre,ă arhiv . 13 Şcoalaă aă devenită ceaă maiă important ă institu ieă
local ,ăimportantăcentruăculturalăalăcomunit ii.ăPrinăintermediulăşcoliiăşi-aădesf şuratăactivitateăşiă
c minulă culturală s tescă contribuindă laă culturalizareaă cet eniloră prină versuri,ă cântece,ă dansuri,ă
conferin eă peă diverseă temeă şiă educa ieă sanitar ă înă careă seă subliniaă importan aă cur eniei 14 .
Situa iaăşcoliiăseămodific ăodat ăcuăschimb rileăpetrecuteăînăvia aăpolitic ăromâneasc ădup ă1938:ă
începeă propagandaă na ionalist ,ă folosireaă terminologieiă româneştiă înă predareă interzicânu-se
cuvinteleă str ine 15 ;ă mişcareaă legionar ă îşiă faceaă sim it ă prezen aă înă sată facândă presiuni prin
intermediulăşcoliiă„ăpentruăconduitaădasc luluiălegionar” 16 spreăaprobareaădiferitelorăac iuni.ăăÎnă
paralelă seădesf şurauă înă şcoal ăactivit iă str jereştiăcumă ară fi:ăŞcoalaăşefilorădeăcuib,ăForma iileă
cuiburilor,ă careă seă desf şurauă diminea aă întreă 8-12,30ă şiă dup ă amiazaă întreă 14,30ă şiă 17. Prin,,
nota,,ănum rulă5497ădină18ăaugustă1941ăseăfaceăapelălaămembriiăcorpuluiădidacticăcaăîmpreun ăcuă
preotulăşiăceilal iă membriăaiăcomunit iiă s ădonezeăbaniăpentruăr zboiulădeăreântregireăaă rii 17 .
Totăînă1941ăauăfostăîncadra iăprofesoriărefugia iădinăteritoriileăromâneştiăocupateăînă1940:ăFloricaă
P ună dină jude ulă Romana i,ă Stoianogluă Anaă dină Tighinaă şiă Stană Dumitruă dină Hotin. 18
„Schimbarea”ăinteresuluiăna ionalăpoateăfiăv zutăşiădinăcirculareleătrimiseălaăşcoli:ăprin circulara
2410ădină1942ăseăcereaăcadrelorădidacticeăs ălupteăîmpotrivaăbolşevismului ,,duşmanăalăcredin eiă
noastre,,ăpentruăcaăînă1946ăs ăseăvorbeasc ădespre,,ăprieteniaăromâno-rus ăcuătitlul: „ăCeăr uăne-a
f cutămareaănoastr ăvecin ?” 19 Schimbareaădeălaămonarhieălaăcomunismăseăpoateăobservaăşiăăînă
documenteleăşcoliiăşiăînăactivit ileădesf şurateăînăanulăşcolară1947-1948 20 :
-Sâmb t ă28ăfebruarieăs-aăvorbităcopiilorădespreăArmataăRoşieăşiădespreăR.P.R.,ăaăfostărecitat ă
poeziaă„ăPentruăRepublicaăPopular ”ădeăEusebiuăCamilar;
-Sâmb t ă6ămartie:ăInterna ionala,ăR scoalaăluiăHorea,SirenaăluiăVasileăRoait ;
-Sâmb t ă27ămartie:ăRepublicaăînăs rb toare,ăConvorbireăintim ăcuăeleviiădespreăR.P.R.;
-Sâmb t ă29ămai:ăImnulăRepublicii,ăMarşulăU.T.M.,ăMarşulăpartizanilor;
-Mar iă1ăiunie:ăşcoalaăaăfostăsuspendat ăînăvedereaăclarific riiăsitua ieiăînv torilor;
-19ă decembrieă 1948:ă serbareaă Pomuluiă deă Cr ciun,ă avândă caă programă Imnul R.P.R.,Imnul
U.R.S.S., I.V. Stalin - conferin ,ăStalin - poezie,ăSlav ăPatrieiăSovieticeă– cor,ăOd ăArmateiăRoşiiă
– poezie,ăCânteculăluiăStalin – poezie,ăPluguşorulăcuămotor,ăCiocanul,ăSecera,ăCondeiă– poezii,
Pluguşorulă,ăSusătovar şiănuădormi iă!-cor.
Josăînăcondic ăs-aăconsemnat:ă„ăLaăaceast ăserbareăaălipsităcompletăini iativaăprofesorilorădeălaă
ciclulăIIă”.
Şcoalaăaădevenităună instrumentădeăpropagand ăcomunist ,ăcadreleădidacticeă fiindăobligateăs ă
l mureasc ă s teniiă înă privin aă colectiviz rii,ă chiaburimiiă şiă alteă problemeă deă ordină economică şiă
21
social .
Dintreăactivit ileădeăvacan ăconsemnateăîn condic ăcit m:
-Vineri 21 iunie 1948 - lucratălaăcataloageăşiăregistreămatricole,munc ădeăl murireăaămaseloră
despreăna ionalizare;
-Sâmb t ă 3ă iulieă l948ă – lucrată laă cataloageă şiă registreă matricoleă şiă l murireaă maseloră despreă
greşealaăPartiduluiăComunist Iugoslav;
-Duminic ă4ăiulieă1948- colaborareăcuăechipeleămuncitoreştiăpentruăl murireaămaselorăînătoateă
domeniile;
-Mar iă 6ă iulieă 1948- recens mântă şiă l murireaă maseloră privindă colectivizareaă agriculturii-
activitateăceăseăvaădesf şuraăpeătoat ăperioadaăvacan ei.
-Miercuri 21 iulie 1948- citireaăarticolelorădeăfondădinăScânteiaăşiămedita ii;

71
 -Miercuri 4 august 1948- colabor riăcuăechipeleădeămuncitori,ămunc ădeăl murireăcuăprivireălaă
treierat,ălaăpietruireaăşoselelorăşiămedita ii;
-Vineri 1 octombrie 1948- s-aă vorbită copiiloră despreă noulă ană şcolară şiă despreă Reformaă
înv mântului;ăs-aăintrodusăLimbaărus ălaăclasaăaăV-a ,a VI-aăşiăaăVII-a.ăÎnăcontinuareăcondicaă
esteăcompletat ădinăceăînăceămaiărar.
Propagandaăcomunist ăpro-sovietic ădevineămultămaiăintens ăînă1949ăcaăunăelementădeăbaz ăală
sovietiz riiăRomâniei.
Iat ăcâtevaăexempleădeăactivit iăspecifice:
-13 ianuarie l949- comemorarea a 25 de ani de la moartea lui Lenin- criticaăşiăautocritica;
-20 ianuarie 1949- înăprocesulăverbalăs-a consemnat: a 25-aăAniversareăaămor iiăluiăLenin.ăS-a
cititădinăjur mântulătovar şuluiăStalinălaămormântulăluiăLenin;
-20 februarie 1949- Serbareaă cultural ă A.R.L.U.S.ă (Asocia iaă Român ă deă strângereă aă
Leg turilor cu UniuneaăSovietic ) Din program:
Partizanii,ă C z ceasca,ă Vasileă Roait - poezieă recitat ă deă Laz ră Maria,ă Eroilor C.F.R., Sirena-
poezieă recitat ă deă Popă Cornelia,ă Dansuriă populareă româneşti;ă piesaă deă teatruă Motrosov. Se
subliniaz ăparticipareămasiv .
Într-un procesăverbalădină7ăoctombrieă1949ăseăpropuneaăcaăastfelădeăs rb toriăs ăseădesf şoareă
s pt mânal.
Înă dataă deă 4ă decembrieă 1949ă seă consemna:ă „ă M suriă înă vedereaă anivers riiă aă 70ă deă aniă aă
tovar şuluiă I.V.Stalină înă ziuaă deă 21ă decembrieă 1949ă ,ă aşaă cumă esteă prev zut ă deă Îndrum torulă
cultural.”
Începândăcuă6ă ianuarieă1950ăseăvaăstudiaăPedagogiaădeăI.A.Kairovăăpentruăaăseă în elegeă maiă
bineă„caracterulăeduca ieiăăînăşcoalaăsovietic ă”.ăÎnăacelaşiăprocesăverbalăseămaiăpuneaăproblemaă
alfabetiz rii,ăachizi ionareaădeăc r iăşiărechizite,ădisciplin ăşcolar ,sarcini,ăburseăşiădiverse .
22

Pân ăînă1953ăşcoalaădinăDobreniăaăfostăoăimportant ăşcoal ădeăcentru;ăaiciăstudiaăciclulăIIăsauă

treaptaăIădeăliceuăpeăcareăoăfrecventauăînăafar ădeăeleviiăşcoliiăşiăcopiiiădinăsateleădinăîmprejurimi.ă
Înăacestăsens,ăfunc ionaăînăcadrulăşcoliiăunăinternatăcareăasiguraăelevilorăcazareăşiăhran .ăIat ăcareă
eraăpersonalulăinternatuluiăînă1952:ăIonescuăFlorica- pedagog, Stan Gherghina- buc tar,ăcareăva fi
înlocuit ădinălunaăoctombrieăcuăDoroban uăMaria,ăNicolaeăP.ăNicolae- magazioner, Coman Rada-
sp l toreas ă şiă Comană Nicolae- îngrijitor. Dină ştateleă deă plat ă aleă anuluiă 1952,ă personalulă
23

didacticăşiănedidacticăaveaăurm toarele venituri: director- 690 lei; profesor I- 805 lei; profesor II
– 471ă lei;ă înv toră I- 500 lei; pedagog -234ă lei;ă buc tară – 218 lei; magazioner- 210ă leiă şiă
îngrijitoră166ălei.
24

Începândă cuă anulă 1953ă şcoalaă coordonatoareă vaă deveniă for ată Scoalaă V r şti,ă deşiă nuă
dispuneaă deă infrastructuraă necesar :ă cl diriă şiă mobilieră specific.Comunaă V r şti,ă dispuneaă laă
vremeaăaceeaădeădou ăşcoliăăunaăînăsatulăV r ştiăşiăcealalt ăînăObedeni,ăcareănuăputeauăfaceăfa ă
num ruluiăfoarteămareădeăcopiiă,dup ăcumăreieşeaădinădiscu iileăpurtateăcuăfostulădirectorădinăaceaă
vreme,ăLavricăArtemon.ăLaăDobreniănum rulăelevilorăînscrişiăaăr masăînăcontinuareăpesteă200ăiară
frecven a,ăînăgeneralăoscilant ,ăîncadrareaăfiindăstabilit ălaă4ăcatedreălaăciclulăprimarăşiă5ăprofesoriă
la ciclul gimnazial.
Num rulă totă maiă mareă deă eleviă aă impusă construireaă întreă 1968-1969ă aă înc ă unuiă local-
şcoalaă nou - ceă areă înă componen ă 5ă s liă deă clas ,ă dou ă anexeă şiă dou ă cancelarii.ă Cuă toateă c ă
şcoalaă dispuneaă deă 8ă s liă deă clas ă – şcoalaă vecheă plusă şcoalaă nou ă – totuşiă aă devenită
neânc p toareă datorit ă ă explozieiă democraticeă ceă s-aă petrecută întreă aniiă 1967şiă 1969.ă Pentruă aă
acoperiănevoiaădeăspa iuăvaăfiăreactivat ăvecheaăsal ădeălaăbufetă(fostaăprim rie).

72
 Anulă 1989ă abund ă deă inform riă politiceă şiă discu iiă despreă Congresulă ală XIV-lea al P.C.R.
activit iă careă seă desf şoar ă ă laă oreleă deă dirigen ieă şiă chiară şiă laă oreleă deă sport,ă muzic ,ă desen,ă
etc 25 . Înă timpulă Revolu ieiă dină Decembrieă 1989,ă ună grupă deă tineriă manifestan iă auă p trunsă înă
şcoal ădeăundeăauăluatătablouri,ăsteaguri,ăc r iăşiăalteăobiecteăceăaminteauădeăcomunism,ăpeăcareă
le-auăincendiatăînămijloculăsatuluiăîntr-oăatmosfer ăplin ădeăentuziasmăşiăveselie. Înăcondicaădeă
prezen ă seă consemna cu data de 25 Decembrie: „reconsiderarea materialelor didactice”ă
consemnareăcareămarcaătrecereaălaăregimulădemocratic.ăÎnădataădeă3ăIanuarieă1990ăs-a constituit
ComitetulăF.S.N.ă(FrontulăSalv riiăNa ionale)ăpeăşcoal ,ăiarăînăcondic ăsuntănotateăactivit iăcaă:ă
Studierea legilor F.S.N. ; Analiza decretelor F.S.N. .
Schimbareaă poateă fiă observat ă şiă înă tematicaă
orelorădeădirigen ie,ămuzic ăşiădesenă:ă
-18-22 Ianuarie 1990, la clasele a VII-aăşiăaăVIII-a
suntăconsemnateătemeleă:ă„Libertate”ăşiă„Imaginiădeă
laărevolu ie”.
-26ăIanuarieă1990,ălaădirigen ieălaăclasaăaăVIII-a s-
aădiscutatătemaă„Drepturileăomuluiă”.
-27ă Ianuarieă 1990,ă laă muzic ă laă clasaă aă VIII-a se
înva ă„ăDeşteapt -teăromâneă”.
Alte teme consemnate la orele de dirigen ieăsuntă:ă
„ă S ă vorbimă despreă adev ră şiă dreptateă ”,ă „ă Cumă
în elegemălibertateaănoastr ” 26 .
Înăanulă1997ăaăavutălocăoăimportant ămanifestareă
laă careă auă participată foştiă şiă actualiă eleviă aiă şcolii,ă
s teniă şiă reprezentan iă aiă autorit ilor,ă manifestareă
prinăcareăseăhot raăbotezareaăşcoliiăcuănumeleăVasileă
Militaru.(foto) Programulămanifest riiăaădebutatăcuăoă
slujb ă religioas ă urmat ă deă discursuriă inuteă deă :ă
profesorăNichitaăAdrian,ăprofesorăR ceanuăAna,
profesor Nicolae Valentina, Nicolae Dumitru, Micu
Leonardă şiă Marină Nicolae,ă foştiă eleviă aiă şcolii.ă Înă
continuareăeleviiăşcoliiăauărecitatăpoeziiăşiăauăinterpretatăcânteceădinăoperaămareluiăpoetăşiăfabulistă
VasileăMilitaru.ăCeremonialulăaăcontinuatăcuădezvelireaăpl ciiăcuănoulănumeăalăşcoliiălucruăf cută
deăc treăAnghelăMilitaruăînăvârst ădeă84ădeăani,ănepotăalăpoetului,ăfestivitateaăîncheindu-se cu o
mas ăfestiv .ăDinăp cate,ăcuătoateădemersurileăconduceriiăşcolii,ăInspectoratulăşcolarăGiurgiuănuăaă
aprobat noua denumireăaăşcolii,ăaceastaănumindu-seăînăcontinuareăŞc.ăcuăcls. I-VIII Dobreni.
Via aăşcoliiăaăintratătreptatăpeăunăf gaşănormal,ătrecândăcaăîntreagaăsocietateăromâneasc ă
prinătoateăetapeleătranzi iei.ăModernizareaăşcoliiănuăs-aăpututăfaceăîntr-un ritm maiărapidădatorit ă
faptuluiăc ămajoritateaăfondurilorăseăopreauălaăşcoalaăcoordonatore.ăDegradareaăambelorălocaluriă
deveneaătotămaiăevident ,ămareaăproblem ăfiindăuşileăşiăferestreleăcareăaveauăunăgradăridicatădeă
uzur ă:ăgeamurileăerauăpuseădinăbuc i,ăaveau col uriăsparte,ăuşileănuăseăînchideau,ămobilierulăeraă
necorespunz tor,ăetc.ă
Începândă cuă anulă 2004ă s-auă f cută investi iiă serioaseă atâtă dină fonduriă PHAREă câtă şiă dină
bugetulă consiliuluiă locală pentruă modernizareaă localuriloră deă şcoal .ă Valoareaă investi ieiă s-a
ridicat la peste 60.000 de Euro din care 20.000 de Euro s-au alocat prin programul Uniunii
Europeneă „ă Educareaă şiă socializareaă eleviloră dină comunit ileă dezavantajate cu focalizare pe
rromiă”ă(70%ădinăpopula iaăşcolar ăesteăreprezentat ădeărromi).

73
 PrinăprogramulăPHARE,ălocalulăgr dini eiăaăfostămodernizat,ădotatăcuăgrupăsanitarăcuăap ă
curent ăşiăcuămobilierăşiămaterialădidacticădeătipă„ăstepăbyăstepă”.ăÎnăs lileădeăclas ăaăfostăînlocuită
mobilierulă şcolară cuă unulă modernă iară şcoalaă aă fostă dotat ă cuă materială didactică nouă caă :ă h r i,ă
planşe,ă puzzle,ă truse,ă casetofon,ă video,ă televizor,ă etc.ă Investi iaă consiliuluiă locală aă constată înă
înlocuireaăferestrelorăvechiăcuăferestreătipă„ătermopană”ăşiăaăuşilorăexterioareăcuăuneleădinăPVC.ă
Hidroforul care asigur ă ap ă curent ă atâtă înă şcoal ă câtă şiă laă gr dini ,ă aă fostă realizată prină for eă
propriiădinădona iiăaleăComitetuluiăcet enescădeăp rin iăpeăşcoal .
Pentruăaăaduceăunăomagiu,ămerit ămen iona iăto iăaceiăoameniăce-auăslujităşcoalaăDobreniă
de-a lungul timpuluiăpân ăînăprezentă:
-preo iă:ăRaduăGeant ,ăMihaiăŞtefanăFoalc ,ăNaeăPopescu.
-logofe iă:ăDumitruăNaeăTufanăşiăManeaăManolescuăînv torădefinitivădină1880ăpân ăînă1905ă
cândăs-a pensionat.
-cadre didactice : Iancu Popescu, Maria Ionescu,ă Vasileă Grigore,ă Floricaă P un,ă Stoianogluă
Ana,ăPopoviciăEcaterina,ăVl deanuăConstan a,ăStanăDumitru,ăNichitaăAlexandrina,ăIonăBanu,ăIonă
Târc ,ă Marină Nicolae,ă Raduă Ion,ă Raduă Ioana,ă Vasileă Elisabeta,ă Grigoreă Voicu,ă Cocoşă Nicolae,ă
Panaitescu Dorin, Leoveanu Cornelia,ăVoicuăElena,ăP unăVasile,ăSebeaăMironica,ăStoianăStelu a,ă
Vl dulescuă Nicolaeă ,Mateescuă Beta,ă Arzicoviciă Mihail,ă Mârzaă Cecilia,ă Andreiă Sofia,ă Ionescuă
Marian,ă Cavală Margareta,ă Vasileă Emilia,ă Ruseă Ion,ă Muşe eanuă Gheorghe,ă Muşe eanuă Victoria,ă
Iliescuă Olga,ă Roibuă Eugen,ă Ciocleiă Maria,ă R ceanuă Ana,ă Popescuă Aura,ă L c tuşă Lumini a,ă
Hagirescu Ion, Pateli Gabriela, Mihalache Micu Vasile, Dumitrescu Maria, Chevarchian Nicolae,
Bolocană Leti ia,ă Popaă Petre,ă Vl dulescuă Gheorghe,ă Anghelă Gheorghi a,ă Ioni ă Ionela, Ilinca
Marian,ă Neacşuă Mariana,ă Rujană Tiberiu,ă C eă Ioana,ă Costacheă Mariana,ă Nicolaeă Elena,ă Dobreă
Gheorghe,ăDobreăParaschiva,ăRaduăMihaela,ăMuşatăMihaela,ăBarbuăElena,ăStoianăIoana,ăVasileă
Valentina,ăVladăGeta,ăGheorgheăNicoleta,ăLavricăAnca,ăCiocârleaăClaudia,ăHohoiăC t lin,ăHohoiă
Florentina,ă Dumitruă Mariana,ă Topârceanuă Cornelia,ă Penescuă Filoftea,ă ă Predaă Monica,ă Predaă
Simona,ăMoisescuăElena,ăNeaguăNarcisa,ăDimaă Roxana,ăDimaă(ăc s.ăDobre)ăEmanuela,ăLavrică
Maria,ăLavricăArtemon,ăM h leanăEmilia,ăăDumitrache Petre, Marinescu Mihail, Vasile Daniela,
DumitrescuăFlorinaăşiăNichita Adrian.
Mul iă dintreă eleviiă şcoliiă auă absolvită institu iiă deă înv mântă superior,ă ajungândă medici,ă
profesori,ăăingineriăăetc.ăaşaăcumăarăfi:ăNicolaeăDumitru,ăinginer,ăfost director la I.M.G.B. Vulcan,
C linăDumitra,ăprofesorădeăchimieăînăBucureşti,ăB r itaruăŞtefana,ăprofesorădeălimbaăşiăliteraturaă
român ă înă Bucureşti,ă Prodană Mariana,ă economist,ă absolvent ă A.S.E.,ă Costacheă Constantin,ă
cercet toră ştiin ifică - doctor inginer,ă Dumitruă Mariana,ă educatoareă laă Gr dini aă Dobreni,ă Dimaă
MariaăEmanuelaăprofesorădeălimbaăromân ălaăscoalaăDoreni,ăMicuăLeonardoă- ofi er,ăabsolventăală
Academieiămilitareăşiăal ii.ă o iăaceştiaăfacăcinsteăşcoliiăsatuluiăiarăpentruăaăsubliniaăimportan aăşiă
valoareaă şcoliiă Dobreniă stauă m rturieă câtevaă exempeă deă oameniă careă auă slujită cuă dragosteă siă
daruireăaceast ă institu ieăşiă foştiăeleviăcareăacumă auăajunsăpersonalit iă
ale locului.

RADU ION
N scutălaădataădeă28ăianuarieă1926ălaăDobreniădinăp rin iiăTacheă
şiă Constantinaă Raduă ă fiindă ală şaseleaă dină ceiă şapteă copiiă auiă acesteiă
familii.ă Aă urmată cursurileă Şcoliiă primareă şiă primaă treapt ă deă liceuă –
ciclul gimnazial – la Dobreni unde l-aă avută caă înv toră peă Socolescu
M.ă Şiă caă profesoră peă I.ă Popescu.ă Şi-a continuat studiile liceale la
„LiceulăComercială– NicolaeăB lcescu”ăiarăînătimpulăr zboiuluiă„Şcoalaă

74
normal ă pentruă înv tori”.ă Urmândă exemplulă dasc luluiă s uă Iancuă Popescuă ,s-aă întorsă înă
localitate unde a lucratăcaăînv torădină1948ăpân ăînăanulă1989ăcândăs-a pensionat. S-a dedicat
munciiăsaleăăşiăşcoliiăpeăcareăaăslujit-oăini iindăînăaleăînv riiăzeciădeăgenera iiădeăeleviăăă

RADU IOANA
N scut ă laă dataă de 20ă septembrieă 1930ă înă comunaă Vidra, unica
fiic ă Eleneiă şiă aă luiă Constantin.ă Aă urmată şcoalaă primar ă laă Vidraă iară
cursurileă licealeă laă Liceulă pedagogică dină Bucureşti.ă Dornic ă deă
perfec ionareăaăstudiată laă Facultateaădeă biologieă laăBucureştiăpeăcareăaă
absolvit-oă înă anul1956.ă Aă fostă repartizat ă înă primulă ană – 1956 – la
Obedeniăiarădină1957ăşiăpân ăînă1990ăcândăs-a pensionat a fost profesor
laăDobreniăpeăcatedraădeăbiologie.ăŞi-aăf cutădatoriaăfa ădeăeleviăşiăfa ă
deă întreagaă comunitateă bucurându-se de respect siă apreciereă înă satulă
adoptiv – esteăc satorit ăcuăRaduăIon.

R CEANUăANAă
Personalitateămarcant ăaăşcoliiăDobreni întreă1969ă– 2007 ,
aă ini iat,ă motivată şiă impulsionată multeă generatiiă deă elevi,ă aă
contribuită laă formareaă profesional ă ă prină exemplulă personală aă
multoră cadreă didacticeă printreă careă m ă num ră şiă euă – profesor
Adriană Nichita.ă Iat ă cumă îşiă descrieă activitateaă peă scurtă doamnaă
profesoar ăR ceanu:ăăăă
„ăNot ăautobiografic
N scut ăînăGorjulăluiăArghezi,ăalăluiăBrâncuşi,ălaăcâ ivaăkmă
deăsatulădeăundeăaăplecatăTudorăVladimirescu,ăîntr-unăsatăstr juită
deă dealuri,ă aşezată înă luncaă Gilordului,ă satulă VIERŞANI,ă loculă
natală careă aă influen ată creştereaă şiă formareaă celeiă careă aă v zută
luminaăsoareluiăîntr-o zi de 3 iunie 1942. Primele 4 clase au fost
absolviteăînăşcoalaădinăsat.ăCartierulăRahovaădină Bucureşti,ăundeăă
p rin iiăaveauăoăc su ,ăaăfostăloculăundeăaătr itădină1953ăcândăaă
începutăclasaăaăVă– a.ăAăabsolvităliceulăIonăCreang ăşiăapoiăFacultateaădeămatematic ,ăşiăînălocăs ă
ajung ă laă şcoalaă B neasaă dină jude ulă Giurgiu,ă printr-ună complexă deă împrejur riă aă începută anulă
şcolară 1968ă – 1969ă laă şcoalaă Dobreni,ă comunaă V r şti;ă directorulă şcoliiă eraă înv torulă
Vl dulescuăNicolae.
Al iă înv tori:ă P ună Vasile,ă Cavală
Margareta, Mihalache Vasile, Radu Ion,
Radu Ioana – pesteă câ ivaă aniă profesoră deă
biologieăaăşcolii.ăTo iăerauălocalniciă– chiar
fii ai satului d - na Caval , d-l Radu.
Profesorii aveau chemare pentru
meseriaă deă dasc lă şiă trebuieă men iona i:ă
Muşe eanuă Gheorgheă şiă Victoria,ă Iliescuă
Olga,ă Ruseă Ion,ă Ciocleiă Mara.ă Înă anulă
şcolară 1969ă – 1970 s-aă dată înă folosin ă
localulă nou.ă Activitateaă didactic ă aă durată
dină septembrieă 1968ă pân ă înă 31ă augustă

75
1999,ădataăpension rii,ădarăpensiaăn-aăpusăcap tăactivit iiădidactice,ădinăseptembrieă1999ăpân ăînă
iunieă2007ăaăcontinuatăs -iă fac ăpeăeleviă s ă in eleag ăşiă chiarăs ă îndr geasc ă matematica. 38 de
ani,ă38ădeăseriiălaăşcoalaădinăDobreni...ăastaăînseamn ăoăvia !
De-aălungulăacesteiăvie i amăfostăprofesoar ,ădirigint ,ădirectoare,ădarăseăpoateăspuneăf r ă
s ăexagerezeăc ămaiăpresusădeătoateăaăfostăom.
Stauă m rturieă gândurileă foştiloră
colegi,ă foştiloră elevi,ă to iă sauă aproapeă to iă
realiza iă dină punctă deă vedereă profesional;ă
oameni cu familiiă frumoaseă îconjura iă deă
copii care le fac cinste. Locuitorii o
considerau de-aă lor.ă Aă participată laă nun i,ă
anivers ri,ă inmormânt ri,ăconsider măc ă aă
fost un om pentru oameni. De-a lungul
anilor s-auăorganizatămanifest riăculturale,ă
artisticeă şiă sportive cu ecou pentru
comunitate. (foto) Seăpotăamintiăîntâlnireaă
cuăpoe iăşiăscriitoriăînăaprilieă1979,ăprintreă
participan iăpoetulăVirgilăCarianopolăcareăaăscrisăpeăcarteaă„Peisajăromânesc”ăpeăcareăi-a dat-o:
„Doamneiă profesoareă R ceanuă Ana,ă dină toat inima,ă cuă toat ă dragosteaă aceast ă carteă cuă
sufletă oltenesc,înă semnă deă omagiu,ă respectă siă pre uire.” Alt ă dat ,ă al iă oameni:ă poetulă Ionă
Crânguleanu,ăepigramistulăG.ăZarafu,ăpoetulă Florină Costiniu.ăIonăCrânguleanuăaă scrisăpeăcarteaă
„Focuriăşiăizvoare”ăînă15 februarie 1980: „AneiăR ceanu:ăradicalădinăinimaămeaăesteăegalăcuăună
poemădeăpre uire.”ăPeăultimaăpagin ăaăaceleiaşiăc r i:
„ăAmăg sitădeăcuviin
S ăv ălasăautograful
CarteaăeădeăCrângureanu
Semn turaădeă
Zarafuă„
Oă alt ă activitate,ă al iă participan i,ă profesorulă Mihaiă Gelelatu,ă inspectoră şcolar,ă aă notată peă
cartea”ăScriitoriăînămuzeeăşiăcaseămemoriale”:
„Tovar şeiăprofesoareăAnaăR ceanuă– întruchipareăaăspirituluiăgorjenescăîntreămunteniiădină
V r ştiă– unăsemnădeăsimpatieăşiăsolidaritateăolteneasc .ă23ăianuarieă1980”.
Şiă activitateaă organizat ă şiă
desf şurat ă subă îndrumareaă siă conducereaă
doamneiă R ceanuă al turiă deă profesoriiă şiă
înv toriiăşcoliiăînă28ăseptembrieă1997ănuă
poateă fiă trecut ă subă t cere. Nepotul
poetului Vasile Militaru, Anghel Militaru
aă dezvelită placaă închinat ă poetuluiă donat ă
de familia Doctor Tudor Gheorghe
stabilit ăînăAmerica.
Înă iunieăcândăaă avută locăretragereaă
dină activitateă câtevaă versuriă auă fostă
adresateăsatului,ăscolii,ăfoştilorăelevi:

76
 BUNăR MAS C -iă multă sauă c -iă pu ină ceă i-am instruit, i-am educat
Dină via aă meaă deă pân- las Şiă suntă înă jurulă meuă dreptă
acum Auădreptăs ăjudeceăaceia scut.
Amăd ruităacestui sat Ce – auăfostăcaăşiăcopiiiămei Peămâiniăbuneăsperăs ălas
De-atunci de la- nceput Aziă tuturoră ună „BUNă Şiăsatăşiăşcoal ăşiăpeăvoi
de drum R MAS” V ă zică dină sufletă BUNă
Putere,ă munc ,ă joculă 30 de serii am crescut R MAS
curat. Şiăpentruăvia ăiă– am format Privesc cu dragoste-napoi”

Dintreăeleviiăşcoliiăcareăauăreuşită înă via ăprină munc ă,ăd ruireăşiădorin aădeăaăajungeăpeă

cele mai inalte culmiă aleă succesuluiă intelectuală şiă profesională fiindă ună puternică exempluă pentruă
eleviiăşcoliiănoastreădarăşiăpentruăceilal iămembriiăaiăcomunit iiămen ion m:
DOBRE - DIMA - MARIA EMANUELA (foto)
N scut ălaă20ămartieă1978ăînălocalitateaăBudeşti,ă
jude ulă C l raşi,ă fiicaă ă preotuluiă Dimaă T nase,ă
domiciliulă actuală înă Bucuresti,ă sectoră 4,ă esteă
c s torit ădină2003ăşiăareăunăbaiatăînăvârst ădeă5ăani.
Aă absolvită cursurileă Şcoliiă Dobreniă înă ă anulă 1992ă
fiindăoăelev ămodel,ăpremiant ăaăclaseiăsale,ăfapt ce
a determinat-oă s ă urmezeă cursurileă liceuluiă Iuliaă
Haşdeuă întreă 1992ă şiă 1996.ă Dină dorin aă deă aă seă
realizaă profesională aă urmată şiă absolvită facultatea de
Teologie,ă ă sec iaă Litereă - Limba român ă ă înă anulă
2000. Dină 2000ă lucrez ă laă şcoalaă Dobreniă undeă s-a
titularizată prină concursă înă 2003ă şiă ă totă atunciă aă ob inută şiă gradulă didactică Definitiv. Despre
motiveleă careă auă stată laă bazaă alegeriiă acesteiă şcoliă doamnaă Dobreă Emanuela,ă Ema, cum este
cunoscut ă deă toat ă lumeaă spunea:ă ă “amă alesă şcoalaă Dobreniă ă pentruă c ă locuiamă înă aceast ă
localitateălaăvremeaărespectiv ăăsiăacoloăeraăpostulăliber,ădarămaiăalesăpentruăc ăsiăeuăamăînv ată
acolo si i-amăcunoscutămaiăbineăpeăcopiiiăşiăpeăp rin iiăacestora”. Unul din modelele sale a fost
înv toareaă Ştefaniaă Dobre careă d deaă dovad ă deă blânde e,ă ă caldur ,ă ă r bdare,ă ă eraă foarteă
apropiat ă deă copii,ă ă iiă iubeaă .ă Acestă modelă seă reflect ă înă activitateaă laă catedr ă aă doamneiă
profesoareăDobreăMariaăEmanuelaăfiindălaărândulăeiăiubit ăşiăapreciat ădeăc treăelevi,ărespectat ă
deăîntreagaăcomunitateăşiădeăcolegiiăs i.ăŞcoalaăDobreniăăesteăloculăundeăăconsider ăc ăs-a format
caăomăşiăcaăprofesor, loculăăundeăaăcunoscutăoameniădeosebi i . În calitate de profesor al acestei
şcoli,ănuăpoateădecâtăs ăseăbucureăpentruăeleviiăcareăauăajuns la licee
şiăapoiălaăfacult iădeăprestigiuădină ar .

Micu Leonardo (foto) s-aă n scută laă dataă deă 18ă noiembrieă
1979ă înă localitateaăDobreniăcomunaăVaraşti,ă jude ulăGiurgiuă fiulă luiă
Valentină siă Dorina,ă aă urmată cursurileă primareă laă şcoalaă dină Dobreniă
unde a avut bucuriaă deă aă faceă primiiă paşiă peă drumulă ă cunoaşteriiă
al turiă deă educatori,ă înva toriă şiă profesoriă precumă Dă Greta,ă ă Stoicaă
Camelia, R ceanu Ana, Costache Mariana, Stefanescu Olimpia,

77
Rujan Tiberiu,ăpersoaneăăfa ădeăcareămanifest ăcosnidera ieăşiărecunoştin ăpentru efortul depus
înă formareaă saă caă viitoră intelectual. Aplecarea spre studiu a avut-oă dină ceaă maiă fragedaă vârsta,ă
undeădorin aădeăaăăacumulaă informa iiăeraă foarteămare,ădisciplineleăpreferateăerau:ăMatematica,ă
Istoria, Limba Romana-Gramaticaă.ăSus inereaăparin ilor,ăefortulăprofesorilorăşiădorin aăpersonal ă
l-auădeterminatăcaălaăsfârşitulăceloră8ăaniădeăşcoal ăprimar ăs ănuăseăărezumeălaăatât,ăciăs ăurmezeă
cursurileăă licealeă înă Bucureşti,ăperioadaăcareăseăvaădovediăaă fiăcrucialaă înăevolu iaăsaăulterioar .
Din sugestiile care i s-auă facută (Liceulă Militar,ă Liceulă Energetică sauă Liceulă Gheorgheă Laz r)ă aă
alesă s ă urmezeă cursurileă Liceuluiă Energetică înă perioadaă 1994-1998,ă iară acest ă decizieă seă
datoreaz ăînămareăparteămameiăsaleădup ăcumăîşiăaminteşteădomnulăMicu.ăÎnăperioadaăliceuluiăamă
descoperitănoiăpasiuni,ăf r ăaăleăuitaăpeăceleădinăşcoalaăgeneral ăbineân elesăşiăanume:ăInformaticaă
şiăLiteratura.ăAtunciăaăfostăperioadaăînăcareăaăluatăceaămaiăimportant ădecizieădinăadolescen ăşiă
anumeă aceeaă deă aă deveniă ofi er, de a urma cursurile Academiei Militare din Sibiu. Decizia a
survenităînăclasaăaăXăaăcuăsubliniereaăfaptuluiăc ăfactorulăcelămaiădeterminantăînăaceastaăalegereăaă
fost pasiunea pentru istorie. Întreă 1999-2003ă aă urmată cursurileă Academieiă For eloră Terestreă “ă
NicolaeăBalcescu”ădinăSibiuăînăarmaăăArtilerieăşiăRachete,ăstudiiăcontinuateăcuăoăspecializareăînă
armaă înă perioadaă 2003-2004ă laă Şcoalaă deă Aplica ieă pentruă Artilerieă Terestr ă şiă Artilerieă Anti-
aerian ă Ioană Vod ă dină Sibiu.ă Etapaă sibianaă nuă s-aă încheiată aici, iar dragostea pentru perioada
petrecut ăînă Ardealăaă facutăcaă laă sfârşitulăcursurilor,ămaiăexactă30ă iulieă2004,ăalegăs ăprofesezeă
într-oăunitateămilitar ădinăaceast ăprovioncie,ădeăăaceeaăaăalesăBraşovul. Întreă2004-2006 s-a aflat
cuăstudiileătotăînăSibiu,ădeădataăaceastaălaăUniversitateaăLucianăBlaga,ăundeăînăcadrulăFacult iiădeă
DreptăSimionăBarnu iuăaăurmatăcursurileădeămasteratăînăspecializareaăPromovareaăSecurit iiăprină
Rela iiă Internationale.ă Înă Sibiuă aă ă avută ocaziaă şiă posibilitateaă s ă întâlneasc ă oameniă deă înalt ă
inut ămoral ăşiăintelectual ăşiăcareăi-auădeschisăminteaăspreăorizonturiăpeăcareănuăşiăleăimaginaăc ă
exista,ăoameniăcareăauăfostăînăapropiereaămareluiăNoica,ăcareăauădusăsiăauădezvoltatămaiădeparteă
înv turaămareuluiăfilosof,ăăprofesorăLucianăCuldaăc ruiaăîiăpoart ărecunoştin aăpentruăceeaăceăi-
aă d ruită înă toataă perioadaă petrecut ă al turiă deă dânsul. Etapaă Brasovean ă începeaă înă septembrieă
2004,ă eaă seă legaă deă activitateaă desf şurat ă înă Batalionulă deă Artilerieă ală Brig ziiă 2ă Vân toriă deă
Munte Sarmisegetuzaă şiă seă caracterizeaz ă atâtă printr-oă dezvoltareă personal ,ă câtă şiă printr-o
activitateăintens ădesf şurat ăînăcadrulăunit iiăînăcareăactivez.ă Pentruăperfec ionareaăsaăaăurmată
cursuriăspecifice,ăiat ăcatevaădintreăele:
o Oct 2004- Feb 2005- Cursulădeăini iereăînăarmaăVân toriădeăMunteălaăCentrulădeă
preg tireămontan ăPredeal;
o Martie 2007-Aprilie 2007- CursăTerminologieăNATOă laăUniversitateaăNa ionalaă
deăAp rareăCarolăIăBucureşti;
o Martie 2008-Iulie 2008 – Curs Avansat Limba Engleza la Centrul de Limbi
str ineădinăSibiu;
o Ianuarie 2009-Februarie 2009- Allied Officer Winter Warfare Course Norvegia;
Înăprezent areăăgradulădeă locotenentăşiăîndeplineşteăăfunc iaădeăOfi erădeăLegatur ăîn
acelaşiă Batalionă înă careă şi-a începută cariereaă caă tân ră sublocotenent,ă comandantă deă plutonă
arunc toareă120ămm.

78
BIBLIOGRAFIE

1. G.D. Iscru,ăRevolu iaăromân ădeălaă1848-1849, Buc. 1988, p.103-104

2. Iancu Popescu, Studiu monografic, 1938, Dobreni, p. 30

3. IBIDEM, p. 31

4. IBIDEM, p. 32

5. IDEM, Loc. cit. p. 32

Arh.ăŞcoliiăDobreni

6. Registruăinspec iiă1894-1900, p. 10

7. IBIDEM, p. 25

8. IBIDEM, p. 40

9. IBIDEM, p. 42

10.Registruădeăprezen ă1918-1920

11 Registru venituri-cheltuieli, 1922

12.Registru venituri-cheltuieli, 1934-1935

13.Registru procese verbale, 1919-1920

14.Registruăacteăşcolareă1934-1935, p. 64

15.IDEM, Diverse circulare 1940-1941, p. 246

16 IBIDEM, p. 312

17 IBIDEM, p. 45

18 IBIDEM, p. 160

19.Acteăgestiune,ăRegistruăintr ri-ieşiri,1945-1946-1947

20.IDEM,ăRegistruăprezen ă1947-1949

21 IBIDEM

22.Registru procese verbale 1949-1950

23.IDEM,ăStateădeăplat ă1952

24 IBIDEM

25.Condicaădeăprezen ă1989-1990

26 IBIDEM

79
80
 Capitolul. IV
ÎNV MÂNTULăPEăMELEAGURIăILFOVENEă
DEăLAă1838ăŞIăPÂN ăLAă1948
Argument

Pentruăînv mântulăromânesc,ăprincipalaăproblem ,ădeădezvoltareăesteăstrânsălegat ă

deăevolu iaăsociet iiăcontemporane,ădeădezvoltareăurban ăşiăeconomic .ăÎnăacesteăîmprejur riă
înă careă sim imă cumă neă calc ă peă urme,ă gataă parc ă s ă neă striveasc ,ă t v lugulă necru toră ală
schimb rilor,ă solu iaă supravie uiriiă nuă esteă altaă decâtă înv areaă permanent ,ă extensiaă
cunoaşteriiă şiă ac iuniiă laă noiă dimensiuni,ă cultivareaă şiă dezvoltareaă personalit iiă fiec ruiă
individ.
Multă timpă înă istoriaă omeniriiă aă persistată ideeaă c ă educa iaă omuluiă seă reduceă laă
acumul rileădinăperioadaăcopil rieiăşiăadolescen ei.ăChiarăşiăast ziăexist ăoameniăcare,ăodat ă
ajunşiălaăoăanumit ăvârst ,ăconsider ăc ănuămaiăauăceăsauănuămaiăauădeăceăs ămaiăînve e.ăLaă
nivelădeă societateăîns ,ă înc ădină secolulătrecutăaăînceputăconştientizareaă faptuluiăc ăavalanşaă
descopeririloră ştiin ificeă şiă complicareaă proceseloră industrialeă necesit ă extindereaă educa ieiă
multăpesteălimiteleăvârsteiăcopil riei.ăCaăurmare,ădup ăcelăde-al II-leaăR zboiăMondialăau avut
locă oă serieă deă Conferin eă Interna ionaleă aleă Educa ieiă Adul ilor,ă fiecareă dintreă eleă
reprezentândăoătreapt ăînăplusăînăconturareaăconceptuluiădeă„educa ieăpermanent ”,ănumit ăşiă
„educa ieă prelungit ”ă sauă „educa ieă laă vârstaă adult ”.ă Deă exemplu,ă confrunt rileă deă laă
Conferin aă Interna ional ă deă laă Montreal,ă dină 1960,ă auă fostă finalizateă prină concepereaă
educa ieiăpermanenteăcaăexpresieăaătensiuniiăinterneăîntreădiferiteleălaturiăaleăexisten eiăumaneă
peă parcursulă întregiiă vie ii,ă iară maiă târziu,ă laă Conferin aă deă laă Parisă deă laă 1985ă s-a conturat
desprindereaă no iuniiădeăeduca ieăaăadul ilorădeăceaădeăeduca ieăpermanent ,ăceaădintâiă fiindă
v zut ăcaăoămodalitateădeărezolvareăaăceleiăde-a doua.
Înăcazulă riiănoastre,ăeduca iaăpermanent ăesteăoăcomponent ăaăsistemuluiăna ională
deă înv mânt,ă pentruă asigurareaă c reiaă ministerulă deă resortă colaboreaz ă cuă alteă ministereă
interesate, cu mass-media,ă institu ii,ă funda ii,ă O.N.G.-uri etc. pentru facilitarea accesului la
ştiin ăşiăcultur ăalătuturorăcet enilor.ăProiectulăLegiiăînv mântuluiăpreuniversitarăcuprindeă
ună capitolă dedicată educa ieiă permanente,ă subliniindu-seă faptulă c ă eaă asigur ,ă printreă altele,ă
completareaăeduca ieiădeăbaz ăşiăformareaăprofesional ăcontinu .ăOdat ăajunşiăînăacestăpunctă
peăînv mântăşiăoriceăreform ăprofund ăaăuneiăsociet iăpresupuneăreformeăaleăeduca iei,ăiară
educa iaă laă rândulă eiă nuă seă poateă schimbaă semnificativă f r ă ac iuneaă profesorilor.ă Cuă alteă
cuvinte,ăcadreleădidacticeătrebuieăs ăfieăprimeleăpreocupateăşiăinteresateădeăpropriaăinstruire.
Dup ă cumă seă ştie,ă înv mântulă românescă traverseaz ă înă ultimiiă aniă ună procesă complexă şiă
continuuă deă reform .ă Componentaă pentruă preg tireaă profesoriloră dină cadrulă Proiectuluiă deă
reform ăaăînv mântuluiăpreuniversitarăaăini iatăunăprogramămodernăşiăinovator de formare a
personaluluiădidacticăînăceleădou ădimensiuniăaleăsale,ăini ial ăşiăcontinu ,ădeoareceănuăseămaiă
poateădeveniăspecialistăcompetitivăoădat ăpentruătotdeaunaăiarăformareaăcontinu ăaădevenităoă
condi ieădeărelevan ăşiădeăcompetitivitateăşi înăcazulăcadrelorădidactice.
ConformăLegiiăînv mântului,ăformareaăcontinu ăaăpersonaluluiădidacticăconstituieă
unădreptăalăacestuiaăşiăseărealizeaz ,ăînăprincipal,ăprinăperfec ionareăşiăconversieăprofesional .ă
Sistemulă deă formareă ini ial ă şiă continu ă aă personaluluiă didactică dină înv mântulă
peruniversitarăbeneficiaz ădeăoăstrategieădeădezvoltareăelaborat ădeăDirec iaăGeneral ăpentruă
Educa ieăContinu ,ăFormareaăşiăPerfec ionareaăPersonaluluiăDidacticădinăMinisterulăEduca ieiă
şiăCercet rii.ăPrintreăobiectiveleăacesteiăstrategiiăseănum r ăprofesionalizareaăcarieriădidacticeă
înăRomânia,ădezvoltareaăuneiăpie eăeduca ionaleăaăprogramelorădeăformareăcontinu ăprecumăşiă
dezvoltareaăunorăstructuriăinstitu ional ămoderneăînăscopulăoptimiz riiăactivit ilorădeăformare

81
continu ăaăpersonaluluiădidactic. Formareaăcontinu ăînăcontextulăacesteiăstrategiiăimplic ămaiă
multeă aspecte.ă Înă primulă rândă esteă prev zut ă proiectareaă şiă implementareaă standardeloră
na ionaleăpentruăprofesiaădidactic ,ăstandardeăevolutiveăcomplexeăpentruă oăcarier ădidactic ă
dinamic ă şiă flexibil .ă Apoiă seă impuneă implementareaă sistemuluiă crediteloră profesionaleă
transferabileă înă formareaă continu ă aă cadreloră didacticeă dină înv mântulă preuniversitară
precumă şiă restructurareaă programeloră deă perfec ionareă înă sensulă introduceriiă unoră activit iă
specifice.ă Ună punctă aparteă înă cadrulă acesteiă strategiiă îlă constituieă interven iaă prompt ă aă
Ministeruluiă Educa ieiă şiă Cercet rii,ă singurulă îndrept ită s ă ofereă caleaă spreă evolu ieă şiă
modernizareă prină creareaă unoră institu iiă specializate, furnizoare de provocare de formare
continu ă şiă deă informare,ă documentareă pentruă înv mântulă preuniversitar. Pentru ca o
activitateădesf şurat ăcuăcadreleădidacticeăs ăaib ăfinalitateaăaşteptat ăesteănecesarăs ămaiăaib ă
înăvedereăunăaspectănuă lipsitădeăimportan ăşiăanumeăvârsta,ăfaptulăc ăsubiec iiăform riiăsuntă
persoaneă adulte.ă Cercet rileă contemporaneă deă psihologieă infirm ă ideeaă tradi ional ă deă
instruireăşiăeducare.ăDimpotriv ,ăinvestiga iileăatest ăchiarăprezen aăuneiălegit iăînădezvoltare,
ceăpoateăfiăformulat ăprin:ăînv areaăcontinu ăceăduceălaădezvoltareaăcontinu ăpân ălaăvârsteă
înaintate.ă Deciă rolulă esen ială înă educa iaă adul iloră îlă auă capacit ileă deă înv areă realizateă
anterior,ă tipulă şiă motiveleă înv riiă şiă nuă vârstaă caă atare.ă Educareaă şiă instruireaă laă adul iă seă
realizeaz ăînăcondi iileăsc derii,ăodat ăcuăînaintareaăînăvârst ,ăaăfactorilorăbiopsihiciăimplica iă
înă procesulă deă înv are,ă dară şiă aă creşteriiă prinderiiă celoră socio-culturali,ă aă capacit iloră deă
înv areă realizateă anterior:ă metodeă şiă tehniciă deă activitateă intelectual ,ă intereseă puterniceă deă
cunoaştereă şiă ac iune,ă nivelulă cultural,ă solicit rileă munciiă şiă vie iiă cotidiene.ă Deă aici,ă rolulă
deosebită ală actuluiă deă cultur ,ă careă devineă for ă înă dezvoltareaă aptitudiniloră deă înv areă şiă
crea ieăaăgrupurilorăumane.

Înv mântulădeălaă1938ăşiăpân ălaă1948

Înv mântulăorganizatăÎnăcomunaănoastr ăV r şti,ăpoateăşiătrebuieăapreciatănumaiăînă

contextulă apari iei,ă evolu ieiă şiă dezvolt riiă înv mântuluiă înă Româniaă şiă înă unit ileă
administrativ-teritorialeăînăcareăaăfostăşiăesteăsituat ăcomunaăV r şti,ăadic ăînăjude eleăIlfovăşiă
Giurgiuă înă perioadaă dup ă 1938ă şiă pân ă ast zi,ă cuă prec dereă începândă cuă aă douaă jum tateă aă
secolului XIX. Genera iilorădeăast ziădină araănoastr ăleăvineăgreuăs ăcread c ănumaiăcuădou ă
secoleă înă urm ă înă sateleă noastre,ă întreagaă popula ieă eraă analfabet ,ă iară şcoliă nuă existauă niciă
m cară înă localit ileă mariă aleă ri.ă Singuriiă oameniă ştiutoriă deă carteă erauă preo iă şiă cânt re iă
bisericeştiă – dasc liă deă laă biseric ,ă ceiă câ ivaă boieriă deă peă moşiiă – dară nuă to i,ă ciă ceiă careă
locuiauălaă ar ăşiăuniiămeşteşugariăşiănegustoriăveni iădeălaăoraşălaă ar . Înăaceleăvremuriăslujbaă
înă biseric ă seă f ceaă înă limbaă slavon ,ă situa ieă careă aă durată pân ă laă sfârşitulă secoluluiă XIX,ă
limb ă peă careă niciă to iă preo iiă nuă oă cunoşteauă bine,ă iară enoriaşiiă niciă atât,ă iară celeă spuseă înă
biseric ănuăerauăîn elese.ăS-aăcreatăastfelăsintagmaăc ăpopaăînăbiseric ă„boscorobeşte”.
Primeleă şcoliă româneşti,ă înfiin areaă loră laă sateă suntă legateă deă iluminismă careă aă
p trunsă înă Transilvaniaă şiă aă dominată secolulă ală XIX-lea. Fenomenul a fost impulsionat de
Gheorgheă Şincaiă careă aă înfiin ată primeleă şcoliă s teştiă înă Transilvania. Laă noiă înă Muntenia,ă
iluminismulăaăap rutămultămaiătârziuăcuăinfluen eăpalide.ăÎnfiin areaădeăscoli, înăsecolulăXIXă
laănoiăînăMunteniaăesteălegat ămaiăalesădeăintroducereaă„Regulamentuluiăorganic”. Preocup riă
pentruă înfiin areaă deă şcoli,ă pentruă modernizareaă înv mântuluiă înă Munteniaă şiă Moldovaă şiă
zonaăînăcareăseăafl ăsituat ăcomunaăV r ştiăauăap rutăînăepocaămodern ăaăsociet iiănoastreălaă
începutulă secoluluiă XIX,ă cândă înă 1813ă laă Iaşiă Gheorgheă Asachiă ini iaz ă cursuriă deă limb ă
român ,ă iară laă Bucureşti,ă totă înă aceast ă perioad ,ă asemeneaă cursuriă suntă organizateă deă
GheorgheăLaz r. Aşaăcumăs-aămaiămen ionatăînăcapitolulă„BISERICA”ălaăînceputulăsecoluluiă

82
XIX-lea,ă şcoalaă dină V r ştiă func ionaă înă dou ă înc periă particulareă dină sat.ă Satulă nuă aveaă
biseric ă proprieă construit ă şiă primulă înv toră aă fostă preotulă Iord chescuă careă slujeaă şiă laă
bisericaă amenajat ă înă sat.ă Înă 1815,ă documenteă aleă arhiveiă prezint ă laă şcoalaă dină V r ştiă pe
preotuluiăPopescuăGheorghe,ăn scutăînăV r şti,ănumitădeăs teniă„PopaăGhi ”,ădecedatăînăanulă
1889 caăînv torăînăsat. Faptulăc ăînăaceaăperioad ăjude ulăIlfovăaveaăpeăteritoriulăs uăcapitala
rii,ăoraşulăBucureşti,ămaiămultăchiar,ăoraşulăBucureştiăeraăsubordonatăadministrativăjude uluiă
Ilfov,ăsitua ieăcareăs-aă men inutăpân ă înăanulă1950. Şcoalaăs teasc ă ilfovean ă s-a bucurat de
ună sprijină sus inută şiă permanentă dină parteaă foruriloră superioare din conducerea
înv mântului,ă atâtă financiară câtă şiă organizatoric,ă dară maiă alesă pentruă aşezareaă
înv mântuluiă Ilfoveană dup ă noiă principiiă didacticeă necesareă desf şur riiă unuiă înv mântă
activă şiă dinamic.ă Caă oriceă activitateă deă început,ă înă viziuneaă Ministeruluiă Înv mântuluiă
Publică aă stată elaborareaă programeloră şcolareă specificeă organiz riiă şiă desf şur riiă
înv mântuluiăprimarăşiăselectareaăpersoanelorăceăvorăaveaădeăîndeplinităsarciniădidacticeăînă
şcoli,ăactivitateăcareăaveaălaăbaz ălegiăşiăregulamenteăbineăconceputeăşiăstabiliteădeăMinisterulă
Înv mântuluiăPublic. Esteăunăadev r,ăoărealitateăcert ăc ăînv toriiă selecta i,ăproveni iădină
sateleă noastreă auă r spunsă sarciniloră vremiiă slujindă cuă cinsteă şcoalaă româneasc ă şiă
înv mântulă românesc,ă intereseloră loră nobile.ă M rturieă vieă esteă nuă numaiă comportamentulă
noiloră înv toriă înă şcoliă pentruă realizareaă unuiă înv mântă capabilă s ă slujeasc ă intereseleă
şcolii,ădarăşiăimplicareaăunorăpersonalit iădinăconducereaă rii,ăchiarăaădomnitoruluiăDimitrieă
Chica careălaăsfârşitulăanuluiăşcolară1838ăaăparticipatălaădesf şurareaăactivit ilorăorganizateălaă
„Sf.ă SAVA”ă pentruă aă cunoaşteă modulă cumă seă aplic ă înă şcoal ă „Modululă Lancasterian”ă deă
c treă ceiă pesteă oă sut ă deă viitoriă înv toriă veni iă înă s lileă deă laă Sf.ă Sava. Interesul pentru
destineleă şcoliiă esteă bineă ilustrată deă Departamentulă deă dină l untru careă trimiteă oă circular ă
c treătoateăşcolileădinăjude eăprinăcareăseăcerea:ă “s ăseăpuieăînălucrareătextulăregulamentului,ă
înfiin ându-seăă înătoateăsateleăşcoliăpentruăcopiii s tenilor.ăCursurileăseă vorădesf şuraă numaiă
iarna,ă deă laă 1ă noiembrieă pân ă laă 31ă martie,ă pentruă caă înă celelalteă luniă copiiă s ă seă
îndeletniceasc ă cuă lucr rileă p mântului,ă aducândă ajutoră p rin ilor”. Într-oă adres ă aă
înv torilorădină jude ulăIlfovăseăarat ăc ăaceştiaăseăplângăc ăsuntăchema iă laăşcoalaă normal ă
„întocmaiăcândăşiănoiăavemăneap rat ătrebuin ăatâtălaăcositulăfânuluiăpentruăhranaăanimaleloră
câtăşiălaăsecerişulăbucatelorăpeăcareălocuitoriiăleăau”ă(217). Dinădocumenteleădeăarhiv ăseămaiă
desprinde ideeaă c ă înv toriiă întâmpinauă mariă greut iă înă activitateaă lor.ă Astfelă laă 16ă maiă
1939ăînv toriiăşcolilorădinăjude ăseăplângeauăăc ăveniturileălorăsuntăfoarteămiciăiarăceleămaiă
multeă sateăavândădeă laă20ă laă60ădeă familii.ă Apoiă dină aceast ă leaf ătrebuieăs ă întâmpineă maiă
târziuăclacaăcareăînăniciăunăchipănuăniăseăiart ăsauăcasele.ăNuăavemăcuăceăs ăneăhr nimăcopiiiă
sauăs ăleăcump r măc r ileădeăînv tur ,ăs ăleăpl timădinămâncareaănoastr .ăNiciăgazdeleănuă
leă pl tim”.ă Înă anulă 1895ă laă şcoalaă dină V r ştiă aă func ionată caă înv toră Nicolaeă C nescu,ă
localnic din sat. Maiăînainteălaă14ăfebruarieă1838ădinăconducereaăăEforieiăŞcolilorăNa ionaleă
f ceauă parte:ă ă Alexandruă Filipescu,ă Barbuă Ştirbei,ă Ştefană B l ceanuă şiă Petracheă Poenaru.ă
Aceştiaătransmităînăjude ăunăordinăprinăcareăcânt re iiădeălaăbisericileăs teştiăs ăfieădatoriăaă ineă
înăşcoliăpredici,ăavândăplataăcâteădou ăchileădeăbucateădinămagaziaădeărezerv ăşiăcâteădoiăleiălaă
fiecareăcas ăpeăan. Proprietariiămoşiilorăerauăobliga iă„caăs ăfoloseasc ăloculăînăcareăseăvaă ineă
şcoalaăsatuluiăsauăs ăchibzuiasc ămijloaceleăpentruăstabilireaăuneiăînc periăăpentruăaceasta.ă Înă
comunaă V r ştiă înă perioadaă anuluiă 1855ă şcoalaă nuă dispuneaă deă ună locală propriu.ă Şcoalaă
func ionaăîntr-oăconstruc ieăparticulara,ăîntr-oăsingur ăînc pere cuăpatruăclaseăsimultaneăşiăcuă
unăsingurăînv tor.ă
Înăanulă1860ă(7) reg simăcaăînv torălaăşcoalaădinăV r ştiăpeăSt nesscuăPetre.ăDină
1860ă şiă pân ă înă anulă 1900ă s-auă succedată mul iă înv toriă laă şcoalaă dină V r şti.ă Conformă
documenteloră deă arhiv ă aceştiaă auă fost:ă Popescuă Ionă înă anulă 1862,ă B dulescuă Ionă înă anulă
1868,ă Dobrescuă Constantină înă anulă 1871,ă Nicolescuă Constantină înă anulă 1875,ă Popescuă
Grigore – preot,ăînăanulă 1876,ăRovideanuăElenaă înă anulă1877,ăIonescuăPanaită înă anulă1878,ă

83
Livezeanu Iliescu – Elenaăînăanulă1884,ăMartinescuăFilofteeaăînăanulă1891,ăC nescuăNicolaeă
înăanulă1897,ăVelescuăMirceaăînăanulă1898ăşiăDobrescuăGheorgheăînăanulă1899. Dintreăto iă
aceştiaănumaiăpreotulăGrigoreăPopescuăşiăNicolaeăC nescuăauăfostălocalnici.ăCeilal iăînv toriă
careăauăfunc ionatălaăşcoalaădinăV r ştiăînăperioadaăamintit ,ădeşiă auăfostăînv toriăcalifica iă
fiindăabsolven iăaiăuneiăşcoliănormaleădeăînv toriădinăBucureşti.ăAuăăfunc ionatăcaăînv toriă
şiăuniiăabsolven iăcuăpreg tireămedie.
Înă anulă 1898ă înă
comuna V r ştiă s-a pus
temeliaă construc ieiă uneiă
locală nouă deă şcoal (foto),
locală careă rezist ă şiă ast zi,ă
compusădinătreiăs liădeăclas ă
şiă cancelarieă pentruă
înv tori.ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
Înă acestă locală aă
func ionatăşcoalaădinăV r ştiă
pân ă înă anulă 1952ă cândă a
fostă dată înă folosin ă noulă
localăcompusădinăşaseăs liădeă
clas ă şiă înc periă aferente,ă
biblioteca şcolii,ă
secretariatulă şiă cancelariaă
pentruă profesoriă şiă director.
Înă anulă 1881ă înă şcoalaă dină V r ştiă aă fostă numită înv toră Demetrescuă Constantină conformă
adreseiă revizoratuluiă şcolară deă laă plasaă SABAR cu nr. 53/126 ianuarie 1881; tot din
documenteărezult ăc ăînăanulă1881ăşcoalaădinăV r ştiăfunc ionaăcuă29ăelevi,ă7ăfeteăşiă22ăb ie i.
Şcoalaă Ilfovuluiă aă cunoscută oă deosebit ă evolu ieă şiă s-a afirmat pe planul muncii
culturaleălaăsateăînăepocaăharetian ,ăprinăcontribu iaăministrului,ăşcolilorăSpiruăHaret,ăsocotită
deăînv tori,ăp rinteleăşcoliiăşiăalăpoporului,ăcelămaiăbunăprietenăşiăbinevoitorăalăînv torilor.ă
Dovadaă c ă şcoalaă dină V r ştiă înă perioadaă haretian ă – 1985-1990 – aă fostă încadrat ă cuă
înv tori,ă înă majoritateaă loră absolven iă aiă Şcoliiă normaleă dină Bucureşti.ă Totă atunciă apară şiă
primeleăformeădeăperfec ionareăaăînv torilorăînădomeniulăpreg tiriiădidactice.
Oă institu ieă unic ă careă s ă cumuleze,ă ideile,ă concepteleă moderneă despreă lec ieă şiă aă
modalit iloră concreteă careă stimuleaz ă înv areaă înă clas ,ă pân ă laă Haretă nuă aă existată şiă niciă
dup ă aceea.ă Aceast ă institu ieă aă ap rută abiaă dup ă 1948,ă institu ieă numit ă ă Casaă Corpuluiă
Didacticămenit ăs ăînglobezeămultipleleăsarciniădidacticeăaleăşcoliiăşiăcadrelorădidacticeă(2).
Organizareaăcomplex ăaăînv mântuluiăseăbaza,ăîncepândăcuă1830,ăpeă„Regulamentulă
şcolar”ă înă1833ărespectivă1835,ăcareă ierarhizaăperioadeleădeă înv areă înăpatruăcicluri,ăprimulă
fiind cel elementar iar ultimulă „cursurileă speciale”.ă Laă 25ă noiembrieă 1864ă apareă „Legeaă
instruc iuniiă publice”ă careă proclam ă dou ă principiiă moderneă privindă instruc iuneaă popular ;ă
obligativitateaă şiă gratuitateaă şcolar ,ă realizândă înă acelaşiă timpă şiă desprindereaă deă biseric .ă
Astfel,ă Româniaă aă fostă printreă primeleă stateă dină lumeă careă auă introdusă obligativitateaă şiă
gratuitateaă şcolar ,ă al turiă deă Italia,ă Norvegia,ă Elve ia,ă Stateleă Unite,ă Austria,ă Danemarca,ă
PrusiaăşiăAnglia. „Legeaăinstruc iuniiăpublice”ă(1864)ăf ceaăreferireălaăîntreagaăre eaăşcolar ă
şiă consideraă educa iaă dreptă oă important ă problem ă deă stat.ă Legeaă men ionaă modulă deă
organizareăaăînv mântuluiăpeăvertical ăînăînv mânt:ăprimar,ăsecundar,ălicealăşiăsuperior.
Înă comunaă noastr ă V r şti,ă începândă cuă 1855,ă înv mântulă ă avea patru clase unde
înv areaă seă desf şuraă simultan,ă cuă ună singură înv tor.ă Înv mântulă eraă numită înv mântă
primar,ă înv mântă careă aă durată pân ă înă 1948,ă laă reformaă propus ă deă regimulă comunist.
Înv mântulăobligatoriuădeăşapteăclaseăaăfostăpropusăpentruătoateăşcolileăs teştiăînc ădeălaă1ă

84
decembrieă 1918,ă atunciă cândă laă conducereaă Ministerulă Instruc iuniloră Publiceă eraă savantulă
geografă Simionă Mehedin i. Laă noiă înă V r ştiă înv mântulă obligatoriuă deă şapteă claseă s-a
realizatădeăabiaăînăanulă1952ăcândăăşcoalaăV r şti aădevenităşcoal ădeăcentru. Primul local de
şcoal ă dină V r ştiă aă fostă construită înă 1898ă şiă eraă compusă dină treiă s liă deă clas ă şiă cancelarieă
pentruă înv tori.ă Acestă locală exist ă şiă ast zi,ă îns ă înă s lileă deă clas ă seă desf şoar ă alteă
activit i:ăăîntr-oăclas ăactivit iăsportiveăşiăînăalteădou ăactivit ileăsociet ii.
Înăanulă1952,ăînăcomunaăV r ştiăs-aăconstruităunănouălocalădeăşcoal ăcompusădină6ă
s liă deă clas ă şiă spa iiă destinateă activit iloră culturale.ă Oă bibliotec ,ă şcoliă şiă spa iiă destinateă
activit iloră administrative.ă
Localul este construit vis-a-vis
(peste drum) de vechiul local,
areă parteră şiă ună etaj.ă Prin
construc iaă nouluiă locală deă
şcoal ăs-auăcreatăcondi iiăpentruă
l rgireaă înv mântului,ă astfelă
înăacelaşiăană1952ăînv mântulă
gimnazial a 7 clase s-a mutat de
laă Dobreniă laă V r şti,ă comunaă
de centru pentru satele
componenteă careă asigur ă
participarea tuturor elevilor la
cursuri. Cevaămaiătârziuăînăanulă
1952 s-aă trecută laă înv mântulă gimnazială deă 8ă ani,ă organizată ală şcoliiă dină V r şti.ă Înă anulă
1982 s-aăînfiin atălaăşcoalaădinăV r ştiăînv mântulădeă10ăani.

Înv mântuluiăpreşcolar i s-aăacordatădeăasemeneaăoăaten ieă sporit ă maiăalesădup ă

realizarea marelui act al
„UNIRII”ă dină 1918,ă cândă înă
satulă V r ştiă s-aă înfiin ată primaă
gr dini ăpentru copii. Mai mult,
înăanulă1924ăconduc toriiăsatuluiă
V r ştiăhot r scăconstruc iaăunuiă
locală pentruă gr dini ,ă compusă
dintr-oă sal ă pentruă activit iă
didacticeă şiă oă înc pereă destinat ă
locuiriiă educatoareiă gr dini ei.
Locul a fost construit pe terenul
şcoliiă vechi,ă înă zonaă deă vest.
Ast ziă localulă esteă folosită caă
spa iuă comercială deşiă şcoalaă areă
nevoieă urgent ă deă acestă spa iu.
Înă acestă locală s-auă desf şurată
cursuriăşcolareăpân ăînăanulă1959ăcândăaăfostăconstruitănoulălocalădeăşcoal .
Vechiul local de gr dini ăaziălocalăcomercialăşiătroi aădinăcomun

85
 Documenteleăprivindăconstruc iaălocaluluiădeăgr dini ădinăV r şti.
Înă Obedeniă – înă perioadaă 1902-1905 s-aă construită ună locală deă şcoal ă compusă din
dou ăs liăpentruăeleviăşiăoălocuin ăpentruăînv tori. ÎnăObedeni,ăşcoalaădeă4ăaniăaăfunc ionată
pân ăînăanulăă1902ăcândăaăfostăînfiin atăînv mântulădeă7ăani,ăcareăaăfunc ionatăpân ăînăanulă
1953 cândăînv mântulăgimnazialăs-aădesf şuratăpentruătoateăşcolileădinăcomunaăV r ştiă– înă
satulă V r ştiă – Dină cercetareaă documenteloră deă arhiv ă na ional ,ă laă şcoalaă dină V r ştiă aă
func ionatăunănum rămareădeăînv tori.
Iat ălistaăşiăperioadaăcândăînv toriiăauăfunc ionatălaăşcoalaădinăV r şti.

Perioada 1860-1899 Perioada1901-1930 Petrini Elena – 1927

St nescuăPetreăă- 1860
Popescu Ion – 1862
B dulescuăIonă– 1868
Dobrescu Constanti1871
Nicolescu Constantin –
1875
Popescu Grigore preot –
1876
Rovideanu Elena – 1877
Ionescu Panait – 1878
Livezeanu Iliescu Elena
– 1884
Martinescu Filoftea –
1891
C nescuăNicolae – 1897
Velescu Mircea – 1898
Dobrescu Gheorghe1899
Dumitrecu Mihail–1901
Popescu Petre – 1903
C nescuăNicolaeă– 1904
Vnateli Paulina – 1906
PopescuăConstan a1907
R dulescuă Angelescuă
Maria – 1908
DragomirescuSt.Constan
tin – 1912
Ştef nescuăFlorica–1913
C nescuăConstan a-1920
Andreescu Atanasiu
Maria – 1922
Dumistrescu Vasile1924
Feren ăCezară– 1924
Grecu Ioana – 1926
Rizea Nicolae – 1926
Popescu Elena – 1927
Mergea Ion – 1928
Popescu Victoria – 1930
Popescu Valeria – 1930
Vasile Constantin –
1930
Perioada 1930-1948
C linăIonă– 1930
Popescu C. Nicoleta –
1930
C linăRadi aă0ă1932
Godenau Eugenia –1932
Petrescu Elena – 1932
Bratevici Ecaterina-1935
Tomescu Maria – 1936
Tomescu Elena – 1939
Mih il ăPetreă– 1939

86
 Mih il ăAnaă– 1939
Calamaz Emil – 1939
Condeescu Dimitru –
1939
Condeescu Victoria –
1939
Radu Mihail – 1939 Ştef nescuăEmilă– 1947
Radu Maria – 1939 Nicolau Ioan – 1947
Vidu Constantin – 1939 Vl descuăNicolaeă–1947
Anghel Alexe – 1939 Calamaz Petra –1947
Ramniceanu Maria – CuciuşneaăMariaă– 1947
1939 Macarie Maria – 1947

Pentruăfinan areaăînv mântuluiăpublicăerauătrasateăcuăexactitateăobliga iileăstatuluiă

şiă informa iiă despreă planulă deă înv mânt,ă programaă şcolar ă şiă documenteleă şcolare.ă Legeaă
instruc iuniiăpublice,ăsupranumit ăşiă„LegeaăCuza”,ăaăstatălaăbazaădezvolt riiăăînv mântuluiă
românescă timpă deă pesteă treiă decenii,ă pân ă laă apari iaă legiloră dină 1893-1899. Prin lege erau
prev zuteăurm toarele:
- şcoalaăprimar ăcuăaceeaşiăprogram ăşcolar ălaăoraşăşiălaăsat;
- şcoalaăsecundar ădreptăşcoal ădeăcultur ăgeneral ;
- liceulăcaăoăinstitu ieădeănuan ăclasic ;
- universit ileăcareăpreg teauăspecialiştiăînădiverseădomeniiădeăactivitateăprecumăşiă
oameniădeăştiin ;
- şcolileăprofesionaleătehnice;
- şcoalaă normal ă superioar ă careă preg teaă cadreă didacticeă dină înv mântulă
secundar.
Nuăerauăprev zuteăprinălegeăŞcolileăNormaleădeăînv tori,ăcareăaveauăs ăseădeschid ă
înăurm toriiăaniăînăBucureşti,ăPloieşti,ăFocşaniăşiăCraiova.
Luândădreptăexempluălegeaădină1864,ăminiştriiăacelorăvremuriăad ugau:
- legileăşcolareădină1893ă(TacheăIonescu);
- legileăşcolareădină1896ă(PetruăPoni);
- legileăşcolareădină1898-1899 (Spiru Haret).
Acesteălegi,ăurmateădeăregulamenteăşiăprogrameădeăînv mântăbazateăpeăprincipiileă
moderneă deă educa ieă şiă înv mântă dină aceaă vreme,ă deă apari iaă institu ieiă bibliotecii,ă
favorizeaz ăconturareaăconceptuluiădeă„formareăcontinu ”ăaăcorpuluiădidactic.ăMuncaăasidu ă
a programelor elaborate a stat la baza constituirii unei noi categorii socio-profesionale: corpul
didactic.
Statulăromanăaăvenităînăsprijinulăcorpuluiădidacticăprinăînfiin areaă„CaseiăŞcoalelor”ă
înăanulă1896,ăcaă institu ieădeă înv mântăşiăcultur ăpeă lâng ă MinisterulăInstruc iuniiăPubliceă
din timpul ministrului Petru Poni. Aceasta avea misiunea de a construi localuriă deă şcoli,ă
dotareaălorăcuămobilierăşcolarăşiă materialădidacticănecesar,ăadministrareaăşiăcontrolulătuturoră
fondurilorăpentruăînv mântăcareăproveneauădinălegeăsauădona ii. Comiteteleăşcolareăauăfostă
infinitate prin decret – lege – înă1919ăşiăauăfostăsupuseăconduceriiăşiăcontroluluiăMinisteruluiă
Instruc iuniiăprinăintermediulăadministra ieiăCaseiăŞcoalelor.
Comitetulăşcolarăaveaăurm toareleăsarcini:
- luptaă permanentă caă sumeleă prev zuteă pentruă scoliă înă bugetulă Capitaleiă s ă nuă
primeasc ă alt ă destina ieă şiă caă fondurileă înscriseă înă bugetă s ă corespund ă nevoiloră realeă aleă
şcolilor;
- realizareaă uneiă leg turiă durabileă întreă membriiă corpuluiă didactic,ă membriiă
comitetuluiăşiăp rin iiăelevilorăşiădeăasemeneaăînăsus inereaămişc riiăartisticeăceăseădesf şuraăînă
şcoli.
Prină Deciziaă Ministeruluiă Înv mântuluiă Publică nr.ă 19875ă dină 1948ă comiteteleă
şcolareăauăfostădesfiin ate.
Dină documenteleă arhivateă reieseă grijaă ministeruluiă şiă aă corpuluiă didactică deă aă
impregnaăprocesuluiădeăînv mântăună„caracterăactiv”,ădeăaăcreşteănivelulădeăcultur ăgeneral ă
prinăperfec ionareaădasc lilorăpentruăactivit iătehnice,ăartizanaleăşiăadministrativ-economice.

87
Corpulădidactică începeăs -şiă fixezeăpriorit ileăprofesionaleăprină întâlniriă înăcadrulăcercuriloră
culturale,ă conferin eloră didacticeă şiă reuniuniloră înv toreşti.ă Suntă discutateă problemeleă
analfabetismului,ă seă iaă înă calculă stareaă social ă şiă cultural ă aă r nimii,ă şcolarizareaă eleviloră
precumăşiăaăcorpuluiădidacticăşiăsuntăprezentateănout ileămetodiceăşiădidactice. Ca urmare a
legii Cuza dină1864,ădasc liiăseăorganizeaz ăînăsociet iăcareăvizauăpromovareaăroluluiăşcoliiă
şiăridicareaăniveluluiăcalitativăalăeduca iei.ăAstfelădeăsociet iăsuntămen ionateămaiăjosă:
- Societateaăpentruăînv turaăPoporuluiăRomână(1866)ăcareăs-aămen inutăpân ăîn zilele
noastre ;
- SocietateaăInstitutorilorăşiăInstitutoarelorădinăBucureştiă(1887);
- SocietateaăCorpuluiăDidacticăprimarăruralădinăRegatulăRomânieiă(1890);
- Societatea Corpului Didactic de toate gradele (1896).
Presa timpului sprijinea problemele puseăînădiscu ieădeăcorpulădidacticălaăreuniunileă
sale,ă luândă atitudineă prină publica iileă „Adev rul”ă luiă Alexandruă Beldiceanuă (1872)ă şiă
„Contemporanul"ă(1881)ăîmpotrivaăiner ieiăguvernelorăburgheze,ăproblemaăşcolilorădeămas ,ă
aălipseiăspa iilorăşcolareăşiăaăînv torilor,ăproblemeăcareăconducălaăapari iaăanalfabetismului.

Revistaă „Contemporanul"ă aă desf şurată oă puternic ă campanieă întreă aniiă 1881ă -1891
împotrivaăconcep iilorăretrogradeă:
- manualeăredactateăneştiin ifică;
- metode antipedagogice ;
- profesori slab preg ti i;
- proiecteădeălegiădeădup ă1869ăcareăurm reauăs ăsl beasc caracterul democratic al
legiiCuza ;
- combatereaăconcep iilorădep şiteăprivindăinstruc iaăfemeilor;ăăă
- trezireaăinteresuluiăpentruăinstruc iaăfetelor.

Înă „Regulamentulă pentruă serviciulă deă inspec iuneă ală şcolilor”ă dină 13ă iulieă 1885ă
(Monitorul Oficial nr.81 din 13/25 iulie 1885 pag. 1703-1704)ăseămen ioneaz ăc ăinspectareaă
şcoliloră eraă încredin at ă unuiă serviciuă specială ceă func ionaă subă îndrumareaă Ministeruluiă
Culteloră şiă Instruc iuniiă Publiceă şiă erauă fixateă dou ă circumscrip iiă şcolareă pentruă inspec iileă
generaleă aleă şcolilor.ă Dină primaă f ceaă parteă şiă jude ulă Ilfov al turiă deă jude eleă :ă Mehedin i,ă
Gorj,ăVâlcea,ăDolj,ăRomana i,ăArgeş,ăMuscel,ăOlt,ăTeleorman,ăVlaşca,ă Dâmbovi a,ăPrahova,ă
Buz u,ăIalomi a,ăConstan aăşiăBr ila.
Dină anulă 1892,ă conformă legiiă pentruă organizareaă administra ieiă centraleă aă
Ministeruluiă Culteloră şiă Instruc iunii,ă num rulă circumscrip iiloră şcolareă aă crescută laă trei,ă aşaă
cum s-aă maiă men ionat.ă Ceaă cuă reşedin aă laă Bucureştiă cuprindeaă şiă jude ulă Ilfovă al turiă deă
jude ele:ă Dâmbovi a,ă Prahova,ă Buz u,ă Râmnicu-S rat,ă Putna,ă Corvului,ă Br ila,ă Ialomi a,ă
Vlaşca,ăTulceaăşiăConstan a.
Indiferentă deă legileă careă auă urmată şiă deă împ r ireaă regional ,ă Ilfovulă aă r mas
împreun ă cuă Bucureştiulă pân ă înă anulă 1971ă cândă şi-aă înfiin ată propriaă cas ,ă numit ă „Casaă
Corpuluiă Didactic”ă ală c reiă directoră aă fostă numită cons teanulă nostru,ă profesorulă Popescuă
Aurel.
Dintreă toateă asocia iileă prină careă eraă organizată corpulă didactic,ă ceaă maiă durabil ă aă
fostă„Asocia iaăGeneral ăaăÎnv torilorădinăRomânia”ă(1898).
Principaleleă etapeă aleă dezvolt riiă şiă perfec ion riiă corpuluiă didactică auă stată laă bazaă
înfiin riiă Caseiă Corpuluiă Didactică Ilfovă înă 1971. Perioada 1900-1918ă aă fostă oă perioad ă de
avântă economică pentruă economiaă înv mântului.ă Astfel,ă aloca iileă bugetareă acordateă
diferiteloră ramuriă aleă instruc ieiă publiceă raportateă laă bugetulă Ministeruluiă Şcoaleloră erauă
diferite pe perioade de timp.

88
 1900/1901 1916/1917
Înv mântăprimar 50,1% 55,7%
Înv mântăsecundar 28% 23%
Înv mântăsuperior 10,1% 11,2%
Înv mântăprofesional 2,7% 9,2%

Dinălipsaăînv torilorăcalifica iăşiăaălocalurilorădeăscoal ,ăinstruc iaăprimar ăaăr masă

„deficitar ”,ă neputândă cuprindeă to iă copiiiă deă vârstaă şcolar ,ă aproape un sfert dintre ei
r mânândăf r ăinstruc ieăşcolar .
Înă anulă 1900,ă Asocia iaă General ă aă Înv toriloră dină Româniaă s-a reorganizat sub
numeleă deă „Asocia iaă Înv toriloră şiă Înv toareloră dină ă România”,ă revenindă laă vecheaă
denumireă înă 1919.ă Asocia ia luaă deciziiă majoreă înă congreseă undeă seă dezb teauă problemeă
privind:
- unificareaăŞcolilorănormale;
- dezvoltareaăşcolilorăcomplementareăşiădeăadul i;
- dezvoltareaăcantinelorăşcolare,ăaăinternatelorăşiăaăorfelinatelor;
- înfiin areaăatelierelor;
- informa iiădespreăîndeletnicirileăpractice.
Avândăfilialeăînătoat ă ara,ălaădataădeă02.01.1902ăoădelega ieăaăasocia ieiăi-a propus
ministruluiăSpiruăHaretăs ăfieăpreşedinteleădeăonoareăalăasocia iei.
Înăurm toareleăcongreseădidactice,ăsprijinit ădeăputere,ăasocia iaăaăhot râtăînfiin areaă
unuiăorfelinatăşiăaăcaseiădeăeconomii,ăcredităşiăajutorăaăcorpuluiădidactic.ăAstfel,ădinăini iativaă
asocia iei,ăînă1903ăiauănaştereăcaseădeăeconomie,ăcredităşiăajutorăînăBucureştiăşiăalteălocalit iă
precumăşiăorfelinate,ăinternate,ăedituriăşi sanatorii.
Activitateaă financiar ă a asocia ieiă esteă expus ă peă largă deă Gr.ă T uşană înă lucr rileă
„Economiileăprofesorilorăşiăprogresulăcultural”ăşiă „DinăactivitateaăCasei Corpului Didactic",
precumăşiădeăRevistaăGeneral ăa Înv mântuluiă– an 11 nr.8 din martie 1916 la paginile 338-
342.ă Conformă „Revisteiă generaleă a înv mântului"ă dină anul 1918. se acorda o aten ieă
deosebit ă„CaseiădeăEconomie,ăCredităşiăAjutor"ăînfiin at ădeăSpiruăHaret.ăAceast ăinstitu ieăa
stat la bazaăcre riiăfor eiăeconomiceăşiăculturaleăpeăbazaăpropriilorămijloaceăaleămembrilorăs i.ă
Corpulă didactică seă poateă mândriă c ă „societateaă lor seă poateă num raă printreă celeă maiă bineă
organizate,ă maiă s n tosă progresateă şiă maiă sporniceă înă rezultateă bune."Prină aceast ă activitateă
democratic ă desf şurat , Casa corpului didactic a r masă plin ă deă „solicitudine"ă fa ă deă
„membriiă ei,ăceiă mai vrednici de a fiăajuta i,ăatâtăprinănaturaăapostolatuluiă lor culturalăcâtăşiă
prin starea lor material ă rea." Dină ă cifreleă ă reproduseă ă înă ă „Revistaă ă General ă ă aăă
Înv mântului",ăreprezentândăăăcheltuieliăăăcuăăăînfiin areaăăăorfelinatelor,ăăăajutoarelorăăăpentruă
înv tur ,ăfiilorădeă înv tori,ăplataăsuplinitoruluiă înăcazădeă boal .ă „pentruă m ritişă şiăpentruă
diverseă întâmpl riă nenorocite”,ă Casa corpului didactic a constituităunăadev ratăad post „fa ă
deămulteleănevoiăcariăînăchipăfatalăînso escăpeăceiăcuăsalariiămici”
ÎnăBuletinulăOficialăalăMinisteruluiăCititelorăşiăInstruc iuniiăPubliceăan.ă7ănr.ă208ădină
martieă 1903ă esteă publicat ă „Legeaă pentruă înfiin areaă Caseiă deă economie,ă credită şiă ajutoră aă
corpuluiă didactic"ă semnat ă deă ministrulă Spiruă Haret.ă înă capitolulă 1ă art.2ă pct.ă dă seă specific ă
urm toarele:ă„Casaăacord ăîmprumuturiăşiăajutoareămembrilorăs i:ădeăasemeneaăînfiin eaz ăşiă
între ineă institu iiă deă educa ieă pentruă copiiiă şiă orfaniiă membriloră s i,ă precumă şiă alteă
stabilimente filantropice".
Conducereaă Caseiă esteă încredin at ă unuiă consiliuă deă administra ieă numită deă c treă
MinisterulăCultelorăşiăInstruc iuniiăPubliceă(cap.2ăart.5),ăiarădirectorulăşiăcasierulăvorăfiănumi iă
tot de minister (art. 12).

89
 ÎnăBuletinulăOficialăalăMinisteruluiăCultelorăşiăInstruc iuniiăpubliceăan.ă7ănr.ă209ădină
aprilieă1903ăesteăpublicată„RegulamentulăpentruăpunereaăînăaplicareăaăLegiiăasupraăCaseiădeă
economie,ă credită şiă ajutoră aă corpuluiă didactic”,ă precumă şiă Decretulă nr.ă 696ă dină 22ă februarieă
1903. Totă înă Buletinulă Oficială ală Ministeruluiă Culteloră şiă Instruc iuniă Publiceă apară şiă alteă
regulamenteăşiă legi.ă Auăap rutăastfelăcelăpu inăoptălegiăcuăcon inutăeconomicăcareăveneauă înă
sprijinulă înv torilor. „Legea pentruă înfiin areaă caseiă deă economie,ă credită şiă ajutoră aă
corpului didactic”ă „s-a votată deă Adunareaă Deputa iloră înă şedin aă deă laă 19ă Decembrieă anulă
1902ăşiăs-a adoptatăcuămajoritateaădeăşese-deciăşiănou ăvoturi,ăcontraăaădoua". Decretul din 27
mai 1903, con ineăunăregulamentăpentruă„percepereaăînăfolosulăCaseiădeăeconomie,ăcredităşiă
ajutorăaăcorpuluiădidactic,ăaătaxeiădeă5%ăasupraăc r ilorădidactice,ăprev zut ălaăart.ă25,ăalin.ăF,ă
dină legeaăCasei”. Astfel,ăcasaădeăeconomie,ăcredităşiăajutorăeraăunăadev ratăsprijin financiar
pentruădesf şurareaăactivit iiădeăinformareăşiăperfec ionareăaăprofesorilor. Corpulădidacticăîşiă
dezvoltaă şiă intensificaă activitateaă astfelă c ă laă sfârşitulă anuluiă 1918,ă înv mântulă mediuă
cuprindeaă 55ă deă gimnaziiă şiă licee,ă 5ă seminariiă teologice,ă 8ă scoliă normaleă deă înv toriă şiă
înv toare,ă141ăscoliătehniceăşiăprofesionale.ăăŞcolileăparticulareăiauăoămareăamploare,ăfiindă
frecventateă deă copiiiă p turiiă burgheze. Înă celeă treiă ministeriale,ă Spiruă Haretă aă verificată
condi iileădeăfunc ionareăaleăşcolilorăparticulareăreclamândă„caracterulămercantil”ăalăunoraăşiă
„atmosferaăduşm noas ăpoporuluiăroman”ăalăaltora.ăPrinălegeaăînv mântuluiădeălaă3ăaugustă
1948ă înv mântulă particulară esteă eliminată împreun ă cuă celă profesional. Personalit ileă careă
şi-auă adusă contribu iaă laă dezvoltareaă acesteiă epociă precum:ă Spiruă Haret,ă profesoră deă
matematic ă cuă doctoratulă sus inută laă Parisă înă anulă 1878,ă Petruă Poni,ă profesoră deă chimieă şiă
fizic ,ă ini iatorulă primeiă scoliă româneştiă deă chimie,ă B.ă D.ă Haşdeu,ă Al.ă Xenopol,ă N.ă Iorga,
istorici,ă geografulă Simionă Mehedin i,ă mediciiă Victoră Babeşă şiă Ioană Cantacuzino,ă
matematicieniiăGh.ă i eicaăşiăD.ăPompeiu,ăauăcontinuatădrumulăafirm riiăcorpuluiădidacticăşiă
au aprinsă dorin aă celorlal iă deă aă studia,ă cercetaă şiă seă perfec ionaă prină întâlniri,ă conferin eă şiă
cercuri. Necesitateaă perfec ion riiă corpuluiă didactică aă f cută caă fiecareă jude ă s -şiă înfiin ezeă
„Caseă aleă înv torilor”.ă Liceulă Mateiă Basarab,ă cuă actulă deă înfiin areă publicată înă Monitorulă
Oficial nr. 147 din 7 decembrie 1859, a fost loculăînăcareănumeroşiăinstitutoriăşiăînv toriădină
Ilfovăauăparticipatălaănumeroaseăconferin eădinădomeniulăştiin elor.ăAiciăseăîntâlneauăprofesoriă
dină toat ă ara,ă careă erauă convoca iă pentruă deprindereaă moduluiă deă folosireă aă aparateloră şiă
însuşireaă temeinic ă aă cunoştin eloră deă specialitate.ă înă acestă locă s-aă introdusă înă procesulă
educa ieiăpredareaăunorăcunoştin eădespreăteoriaăatomic ăşiănumeroşiădasc liăauăfostăr spl ti iă
pentru activitatea lor.
Perioada 1918-1948
Anulă1918ămarcheaz ădefinitivareaăprocesuluiădeăformareăaăstatuluiăna ionalăromână
unitar. Dezvoltareaă economic ă aă României,ă problemeleă industriei,ă agriculturiiă şiă aleă
comer uluiă auă determinată luareaă înă calculă aă reorganiz riiă înv mântuluiă deă toateă gradele.
Guvernan iiă acesteiă perioadeă auă adoptat politiciă şcolareă careă s ă corespund ă peă de-o parte
dezvolt riiăeconomiceăşiăculturaleăiarăpeădeăalt ăparteăs ăaib ăgaran iaăc ăgenera iileăformateă
nuă voră puneă înă pericolă intereseleă lor. Num rulă mareă deă legi,ă deasaă schimbareă înă structuraă
organizatoric ă aă înv mântuluiă auă constituită deămulteă oriă ună pasă înapoiă fa ă deă dezvoltareaă
anterioar .ăCuătoateăacestea,ăînv mântulăromânescăşiăCaseleăînv torilorăcunoscăunăprogresă
vizibilăînăaceast ăperioad .
Deşiă seă confrunt ă cuă problemeă materialeă grele,ă „corpulă didactic"ă îşiă desf şoar ă
activitateaăînăspiritulăînaintaşilorăs i.
Discu iileăpurtateădeă„corpulădidactic”ăcuăguvernan iiăacelorăvremuriăseărefereauăla:
- prelungireaădurateiăînv mântuluiăobligatoriu;
- con inutulăprogramelorăclaseloră„supraunitare"ăcareăurmauăs ăseăadaugeăcelor
primare;
- problemeăcareăpriveauăorientareaăgeneral ăaăşcoliiăsecundare.ă

90
 Ministerulă Instruc iuniiă publiceă condusă deă Simionă Mehedin iă adopt ăoă nou ă legeă aă
înv mântuluiăînă1918,ăurmat ădeăoăaltaăimpus ădeăactulădeălaă1ădecembrieă1918, prin care se
prelungeaă durataă deă şcolarizareă laă 7ă ani. Asocia iaă general ă aă înv toriloră func ioneaz ă dină
anul 1919 sub vechea denumire, cel maiă importantăsegmentăală s uă fiindăCasaădeăeconomie,ă
credităşiăajutor. Legea dr. C. Anghelescu din 1924, care priveaăînv mântulăprimarăalăstatuluiă
şiă primar-normal,ă puneă accentă peă orientareaă practic ă aă claseloră Vă –VII,ă peă activitateaă înă
ateliereăşcolare,ăpeăterenurileăagricoleăconformăspecificuluiăregiuniiăînăcareăseăaflaăşcoala.
Înă anulă 1925ă oă nou ă legeă reglementeaz ă problemaă înv mântuluiă particular,ă prină
careăstatulăeraăinteresatăs ăreduc ăcheltuielileăbugetareăpentruăînv mântăşiănevoileăcorpuluiă
didactic. Crizaă economic ă dină 1929-1933ă aă f cută caă guvernan iiă s ă reduc ă multă cheltuielileă
pentruă înv mânt,ă 6000 deă înv toriă pierzându-şiă loculă deă munc ă înă condi iileă înă care,ă
pentruă eliminareaă analfabetismului,ă ară maiă fiă fostă nevoieă deă înc ă 40.000ă deă înv tori. Cu
toateă acestea,ă Casaă înv toriloră şi-aă continuată activitateaă asumându-şiă „competen eă
profesionale, libr rii,ă caseă deă editur ,ă tipografii,ă editând"ă publica iiă cuă caracteră metodico-
ştiin ificăcareăurm reauăs ăscoat ăînăeviden ăimportan aăperfec ion riiăpermanenteăaăcorpuluiă
didactic. Dup ă regresulă dină timpulă r zboiului,ă dup ă ceă ună grupă deă profesoriă adreseaz ă oă
scrisoareăluiăIonăAntonescu,ăprinăcareăcereauăîncetareaăr zboiuluiăîmpotrivaăUniuniiăSovieticeă
(1944),ă putereaă instalat ă laă Bucureştiă consideraă asocia iileă profesionale,ă institu iileă şiă
aşez minteleă corpuluiă didactică „ă un adev rată pericol".ă Pentruă a avea controlul deplin al
domeniuluiă educa iei,ă putereaă desfiin eaz ă „Asocia iaă General ă aă înv torilor"ă înă 1946ă şiă oă
înlocuieşteăcuă„Sindicatulămuncitorilorădinăînv mânt",ăcareăreprezentaăoăstructur ăpolitizat ,ă
cuărolădeăaăstrângeăcotiza iaălunar ăşiăa ridica nivelul ideologic.
Casaă Corpului_Didactică seă desfiin eaz ă caă institu ie,ă patrimoniulă s uă seă risipeşte,ă
cl dirileă îşiă schimb ădestina iaă iarăpublica iileădasc lilorădispar. B ncileăpopulareă şiăceleăaleă
cadreloră didacticeă suntă desfiin ate,ă supravie uindă numaiă înă anumiteă jude eă subă numeleă deă
C.A.R. patronate de sindicate. Bibliotecileă şiă libr riileă dispar,ă fiindă înlocuiteă deă literaturaă
pedagogic ă sovietic .ă Culturaă româneasc ă esteă dizolvat ,ă înă paralelă cuă dispari iaă opereloră
unorămariăpedagogiăromâni. LoculăCaseiăcorpuluiădidacticăesteăluatădeăclubulăînv torilorăşiă
cercuriă metodologiceăcareădesf şurauăoăactivitateă„palid ”,ă înăcompara ieă cuăaceasta.ăă Casa
corpuluiă didactic,ă institu ieă careă s ă seă ocupeă deă preg tireaă
metodologic ă aă cadreloră didactice şiă deă preg tireaă ştiin ific ă aă
acestora, s-aă înfiin ată înă anulă 1969ă peă bazaă decretuluiă
Ministeruluiăînv mântuluiănum rulă176ădinăacelăan. Înăjude ulă
Ilfov,ă Casaă corpuluiă didactică aă luată fiin ă laă 1ă maiă 1971. Ca
directoră ală acesteiă institu iiă aă fostă numită cons teanulă nostru
profesorul Popescu Aurel (foto) careă aă func ionată pân ă înă anulă
1981ă cândă institu iaă aă fostă mutat ă laă Giurgiu. Casa corpului
didactică aă func ionată caă institu ieă înă Bucureştiă înă stradaă
Sp taruluiă num rul15ă deă laă 1ă maiă 1971ă şiă pân ă înă noiembrie
1976ăcândăs-aămutatăînăstradaăEremiaăGrigorescuăşiăaăfunc ionată
pân ălaădesfiin are.ăă
Casaă corpuluiă didactică aveaă caă sarcin ă s ă seă ocupeă deă
înstruireaăşiăpreg tireaămetodologic ăaătuturorăcadrelorădidacticeă
dinăjude ulăIlfovăşiămaiăapoiăaăcelorădin jude ulăGiurgiu.

91
92
 Capitolul. V
Activitatea metodico-didactic ăaăşcoliiădinăV r ştiă
înăperioadaă1848-1948
Cunoaştereaă con inutuluiă înv mântuluiă de-aă lungulă timpuluiă reprezint ă oă
necesitate,ăoăcerin ,ă f r ădeăcareăşcoalaă înăgeneralăşiăşcoalaă ilfovean ă nuăară fiăreprezentatăoă
latur ăimplicat ăînăevolu iaăşiădezvoltareaăsociet iiănoastre.ăEsteăîns ăimportantăde reliefatăc ă
timpulă înăcareă s-aă manifestatăînv mântulă nuăaă fostămereuăacelaşi,ă fiecareă epoc ă istoric ă înă
care s-aă încadrată înv mântulă nuă aă fostă întotdeaunaă aceeaşi,ă obiectiveleă propuseă auă vizată
scopuriăînăfunc ieădeăintereseleăsociet iiădeăatunci,ădar şiădeănivelulădeădezvoltareăalăacesteia.
Astfel,ăînăperioadaădeăînceputăaăînv mântuluiădinăsateleănoastre,ăseăpuneaăaccentulăpeăcitit,ă
scrisă şiă socotit.ă Copiiiă secoluluiă XIXă înv auă sloveleă ciriliceă şiă apoiă alfabetulă deă tranzi ie.ă
Ambeleăformeădeămunc ăşcolar ăerauăcomplicateăşiămaiăgreoaieădecâtăscriereaăcuălitereălatineă
peăcareăoăfolosimăast zi. Înăşcoalaătimpului,ăsecoluluiăXIX,ăunăobiectădeăbaz ăeraăreligia,ăiară
ceaslovul nu lipsea din nici-oă şcoal .ă Maiă târziu,ă fiecareă confesiuneă şi-aă alc tuită catehisme
proprii pentru uzul elevilor. Totuşi,ăînăultimeleădeceniiăaleăsecoluluiăXIX,ăşcoalaăromâneasc ă
faceăprogreseăînsemnate.ăDeşiăanalfabetismulăeraăpregnantăînărândulăcopiilorăseăobserv ăc ăceiă
maiă mul iăcopii,ă feteăşiă b ie i,ăurmauă cursurileă şcoliiăprimare,ă iară înv toriiăerauăobliga iăs ă
respecteăprogrameleăşcolare,ăpreocupareăceăîncercaăs ăpun ăcap tăamatorismuluiădinăperioadaă
deă începută aă şcolii. Ună faptă pozitivă aă fostă c ă dină perioadaă amintit ă aă începută aplicareaă
metodelorăpedagogiceăînăşcoal ,ăceeaăceăaăf cutăs ăseătreac ătreptatădeălaăînv areaămecanic ă
laăceaămodern ,ăbazat ăînăprincipalăpeăobserva ie,ăintui ie,ădescoperire,ălogic ăşiăcrea ie.
Înă perioadaă secoluluiă XXă înv mântulă înă araă noastr ă c p taă ună caracteră totă maiă
pragmatic.ăCaăurmare,ăînăînv mântulădeălaăsateăseăintroducăcunoştin eădinădomeniulăagricol.ă
Pentruăaăfaceăfa ănoilorăprogrameăşcolareăcuăpronun atăcon inutăagricol,ămaiăalesăînădomeniulă
viticulturii,ă câ ivaă înv toriă deă laă sateă auă fostă trimişiă laă centreleă deă preg tireă înă acestă
domeniu,ă laă şcolileă deă laă M gurele-Ilfov,ă Odobeştiă şiă Valeaă C lug reasc ă etc.ă Înă aceeaşiă
perioad ăaăsecoluluiăXXăînv toriiădeălaăsateăerauăimplica iăînăactivit ileăculturaleă iăartistice,ă
atâtăînălocalulăşcolilorăcâtăşiăînăspa iileădinăcomun .ăPrinăacesteăformeădeăactivitateăcultural ăseă
organizauă frumoaseă serb riă şcolare,ă serb riă aşteptateă cuă ner bdareă deă întreagaă comunitateă
s teasc ă întru-câtă participan iiă laă ac iuniă erauă copiiiă s tenilor,ă rudeă şiă nepo iă şiă chiară copiiiă
prieteniloră şiă vecinilor. Dorniciă s -şiă vad ă odrasleleă înă activit iă culturale,ă s teniiă seă
înghesuiauă înă mul imeă s -iă vad ă peă interpre i,ă s -iă recunoasc ă şiă s ă descopereă calit ileă deă
interpre i,ămaiăalesăcândăodrasleleălorăprezentauăpoezii,ăerauăangaja iăînăsceneteădeăteatruăsauă
erau componen iă deă baz ă aiă coruriloră deă copiiă şiă aiă dansuriloră populare. S rb torileă şcolareă
reprezentauăpentruăcopiiiăşcolilorăşiăpentruăs teniă momenteădeăaşteptareăintens ,ă maiăalesă înă
timpulăs rb torilorădeăiarn ,ăînchinateăNaşteriiăDomnuluiăIisusăHristosă– deăCr ciunăşiăaăaltoră
s rb toriăcreştineă(veziăcapitolulăFolclorul). Unăasemeneaămomentăşiăevenimentăauăfostăpentruă
şcoalaădinăV r ştiăs rb torileăorganizateăînăperioadaădeăCr ciunăînăanulă1927ădeăc treăcopiiiă
şcoliiăsubăîndrumareaăînv torilorălor,ăevenimentăînscrisăînădocumenteleăşcoliiădeăinspectorulă
şcolarădeălaărevizoratulăşcolarăşiăplas ăVidra,ăparticipantălaăeveniment. Iat ăceăsubliniaăînăscrisă
inspectorulăşcolar:
„Serbareaăaăfostăunămomentăfeericădeăsensibilizareăinterioar ăaăst riiăspiritualeăatâtă
aă copiiloră participan iă câtă şiă aă s tenilor,ă deă descoperireă aă calit iloră copiiloră deă buniă
interpre i,ă angaja iă înă programulă serb riiă şiă deă în elegereă aă semnifica iiloră creştine,ă aleă
cântecelor,ăprezent rilorăşiădansurilor.” Organizatorii,ăînv toriiăcopiilorăşcoliiăs-au dovedit
buniă îndrum tori,ă oameniă cuă buneă deprinderiă şiă calit iă deă gazdeă şiă deă educatori.ă Cadrulă
generală înă careă s-aă desf şurată serbarea,ă oferită deă doamneleă înv toareă Popescuă Stelaă şiă

93
PetriniiăElizaăaădemonstratăc ăşcoalaădispuneădeăcadre cuărealeăposibilit iădeăorganizatoriăşiă
calit iă realeă deă dasc li. Pentruă mul imeaă deă copiiă prezen i,ă invita iă şiă p rin iă aiă copiilor,ă
serbareaăaăreprezentatăunămomentădeădesf tareăşiălinişteăsufleteasc .ăAtmosferaăşiămomenteleă
deă însufle ireă înă cadrulă activit iloră dină timpulă serb rii,ă createă cuă mult ă dib cieă deă
înv toareleă eleviloră auă constituită şiă îmbog ită stareaă general ă deă mul umireă aă copiilor,ă
bucuroşiă şiă ferici iă lâng ăp rin iiă lor. Activitateaă înă şcoal ,ăchiarădeă laă începutulă secoluluiăală
XX-leaăaăfostăunămomentădeăr scruceăînăorganizareaăşiăconcepereaăprocesuluiădeăînv mânt,ă
aămultiplelorăsate,ăsarciniăpeălinieămetodologic ăşiădidactic .ăUrmareăacestorăpreocup riăs-au
stabilită ună noiană deă ac iuniă specificeă creşteriiă calit iiă procesuluiă deă înv mântă şiă deă
fundamentareăaăsarciniloră înv toruluiă înăşcoal ă şiă înăclas ăşiă înăansamblulă misiuniiăsaleădeă
dasc l. Deă laă începută s-au reliefat – Cercurileă culturale,ă conferin eleă na ionaleă şiă jude ene,ă
şez torileăculturaleăcuăs tenii,ăînfiin areaăînăşcoliăşiăînăc mineleăculturaleăaăbibliotecilor,ăchiară
aă cursuriloră cuă adul ii. Programulă „Cercuriloră culturale”ă cuprindeaă oă multitudineă deă sarciniă
orientateă spreă şcoal ă şiă procesulă deă înv mânt.ă Iat ă câtevaă sarciniă peă careă le-a avut de
îndeplinită– Cercul cultural – înăşcoalaădinăV r ştiăînăanulă1906:
- lec ieădeschis ,ă lec ieăceăs-aă inută laăclasaăaătreiaă deăc treăînv toareaăR dulescuă
Maria;
- dinăprogramulăcursuluiă f ceaăparteăunăprogramăartisticăsus inutădeăcopiiiă claseiă aă
III-aăşiădeăceănuă„Masaăprieteneasc ăaăînv torilor”ăînso it ădeămuzic ăşiădans.
Oă activitateă multă apreciat ă atâtă deă cadreleă didacticeă câtă şiă deă cet eniă aă fostă
„Conferin eleăNa ionaleăaleăÎnv torilor”.ăAcesteaăseă ineauă înă fiecareă jude ăşiăplas ăşiăerauă
numiteă şiă „Conferin eă generale”. Conferin eleă na ionaleă erauă sus inuteă deă activit ileă
cercurilor culturale. ScopulăprincipalăalăConferin elorăna ionaleăeraăă„modalit ileădeăpreg tireă
temeinic ăaăînv torilorăpentruăsus inereaălec iilorăprinădobândireaăunorăformeăsuperioareădeă
lucru cu elevii”. DurataăConferin eiăeraădeătreiăzileăşiăseă ineaăînălunaăseptembrieăşiăvacan ădeă
Paşte. Tematicaăconferin eiăeraăfixat ăprinădecizieăministerial .ăFiecareăînv torăparticipantălaă
conferin ăaveaăobliga iaă s ă seăpreg teasc ă înă vedereaăparticip riiă laă lucr rileă conferin ei.ăElă
maiăeraăobligatăs ăfac ăinterven iiăpentruăcareăprimeaăunăcalificativ,ădeăcareăseă ineaăseamaălaă
exameneleăulterioareăpeăcareăleăaveaădeăsus inut. Înăanulă1908,ăConferin aăNa ional -general ă
aăînv torilorăs-aă inutăînăBucureşti.ăDeălaăşcoalaădinăV r ştiăaăparticipatăînv torulăPETREă
POPESCU. Tematicaă Conferin eiă Generaleă aă înv toriloră ceă s-aă inută înă Bucureştiă aă fost:ă
Metodicaă pred riiă „Ştiin eloră Naturaleă şiă aă Agriculturiiă laă clasaă aă IV-aă şiă metodicaă lucruluiă
manuală şiă a caligrafieiă înă şcoalaă primar ”. Înă Jude ulă Ilfov,ă Conferin aă General ă aă
înv torilorăs-aă inutăînăanulă1914ăşiăaăavutălocăînăcomunaăBuftea.
Cercurile culturale cuăs teniiăauăfostăac iuniădinamiceăapreciateăpesteătotăînăJude ulăIlfov. Înă
perioada 1903-1916ă înă Jude ulă Ilfovă auă func ionată 26-28ă cercuriă culturale,ă avândă fiecareă
numeleă uneiă personalit iă dină ar ,ă dină domeniulă istorică şiă literar.ă Eleă erauă conduseă deă ună
preşedinte,ădeăregul ădinădomeniulăscoliiăşiăunăsecretarăcareăaveaăeviden aăactivit ilorăîn cerc.
Ună momentă importantă ă înă activitateaă înv toriloră aă fostă şez torileă culturaleă cuă s teniiă
organizateă deă înv tori.ă Laă acesteă şez toriă participauă maiă alesă s tenceleă gospodineă careă
veneauă laă activit iă pentruă aă efectuaă uneleă cus turiă sauă laă esutulă lâniiă şiă chiară laă
confec ionareaă unoră haineă pentruă feti eă şiă b ie ei. Aici,ă înv toareleă auă avută oă contribu ieă
sporit ăînăîndrumareaăşiăorientareaăgospodinelorăpentruăaărealizaălucr riămaiăbuneăşiăesteticeă
necesareă înăgospod rie.ăÎnăJude ulăIlfovă înăperioada 1902-1911ăfunc ionauăşez toriăculturaleă
înă115ăşcoli,ăconduseădeă115ăînv toareăşiăcircaă2506ăparticipante.ăPeălâng ăîndrum rileădateă
referitoareălaăconfec ionareaăunorăobiecteănecesareăînăgospod rie,ălaăacesteăşez toriăseăofereauă
şiă îndrum riăpentruărealizareaă împletiturilorădarăşiă inform riădespreăpreg tireaăhranei,ă igienaă
caseiăşiăaăomului,ădespreăcreştereaăcopiilorăşiăcombatereaăunorăboliă molipsitoare.ăAsemeneaă
şez toriă auă fostă organizateă şiă laă şcoalaă dină V r şti.ă Printreă înv toareleă vremiiă aă fost
înv toareaăTOMESCUăNICULINAădinăV r şti. Şez torileăerauăîns ăorganizateămaiăalesăînă

94
serileă şiă zileleă deă iarn ă cândă lucr rileă deă câmpă erauă terminate.(2) Ună locă însemnată înă
activitateaă cultural ă aă înv toriloră laă sateă l-au ocupat bibliotecile populare. Bibliotecile
populareă auă luată fiin ă odat ă cuă înfiin areaă Caseiă Şcoaleloră caă urmareă aă legiiă înă vigoareă peă
atunci.ăPentruăprocurareaăc r ilorănecesareă bibliotecilor,ăCasaăŞcoalelorăaă întocmităcontracteă
cu scriitorii vremii – I.ăL.ăCaragiale,ăGh.ăCoşbuc,ăAl. Vlahu ,ăc roraăleăavansauăbaniăpentruă
realizareaăunorălucr riăabsolutănecesareălaăşcoalaăvremii. Înăanulă1903ăluiăI.ăL.ăCaragialeăiăs-a
achitată toat ă sumaă necesar ă pentruă lucrareaă „Istoriaă Popular ”.ă Totă înă aceaă perioad ă seă
tip reşteă şiă „C l uzaă pred rii lucruluiă manuală înă şcoal ”ă înă 3000ă deă exemplareă şiă difuzat ă
înv toriloră cuă ocaziaă Conferin eiă Na ionale,ă organizat ă laă Bucureşti.ă Pentruă bibliotecileă
s teştiă „Casaă Şcoalelor”ă maiă tip reşteă „Patriaă şiă neamul”ă şiă ună num ră mareă deă icoaneă
reprezentative pentruă cultulă nostruă ortodox.ă Auă maiă ap rută înă aceaă perioad ă „Fapteă şiă
povestiriă româneşti”ă deă Gh.ă Coşbucă sauă „R zboiulă pentruă neatenuare”ă şiă „Povesteaă uneiă
coroaneă deă hotel”ă etc. Uneleă dintreă c r iă seă maiă afl ă şiă ast ziă înă bibliotecaă şcoliiă sauă înă
biblioteca c minuluiăculturalădinăV r şti. Înăanulă1903ăGh.ăCoşbucăesteănumităsefulăbirouluiă
administrativă ală Caseiă Şcoaleloră şiă primeşteă îns rcinareaă s ă refere,ă s ă deaă avizulă asupraă
c r ilorăceăpotăfiătip riteăpentruăbibliotecileăpopulare.ăAl.ăVlahu ădevineăreferendar. Pe baza
referatuluiă primit,ă ministrulă Haretă aprobaă num rulă exemplareloră ceă voră fiă tip rite. Pentru
înfiin areaăbibliotecilorăpopulareăcaăresponsabilăaăfostănumităD.ăDemetrescu,ăcareăaăstabilităşiă
listaădeăc r iăpeăcareăoăvorăprimiăbibliotecileăpopulare.ăIat ălistaăacestorăc r i:
- V. Alecsandri – Poezii;ădou ăvolume
- Scrieri – I. Alexandrescu
- IstoriaăluiăMihaiăVod ă– N. Balcescu
- Poezii – Bolintineanu
- Ciocoiiăvechiăşiănoiă– N. Filimon
- Economia vitelor – I. Fortuna
- Convorbiri – A. Ghica
- Nuvele – I. Gane
- IoanăVod ăcelăCumplită– B.ăP.ăHaşdeu
- R zvanăşiăVidraă– B.ăP.ăHaşdeu
- Legende – V. A. Urechiu
- Istoriaăromâniloră– Xenopol
Înăanulă1903ăseăînfiin eaz ăînă ar ă320ăbiblioteciăpopulare,ăc roraăliăseătrimiteăcâteăună
pachetăcuă53ăc r iăpentruăfiecare.ăÎnăIlfovăs-auăînfiin atăatunciă12ăbiblioteciăpopulare.ăComunaă
V r ştiă- Obedeniăaăfostăbeneficiaraăuneiăbiblioteciăpopulare.ăDoiăaniămaiătârziuăseăînfiin eaz ă
alteă12ăbiblioteciăpopulareăînăJude ulăIlfov.ăPrintreăcomuneleăvecineăbeneficiareădeăbiblioteciă
populare au fostă :Valeaă Dragului,ă Hereşti,ă Hotarele. Casaă Şcoaleloră aă continuată s ă donezeă
c r iăbibliotecilorăpopulareăpân ălaădesfiin areă– înăanulă1948. Pentru cultura poporului, pentru
s teni,ădeosebitădeăimportant ăaăfostăşiăac iuneaădeăorganizareăaă„Cursurilorăcuăadul i”,ăac iuneă
organizat ătotăprinăCasaăŞcoalelor,ădarăsubăîndrumareaărevizoratelorăşcolare.ăÎnăanulă1904,ăînă
multeăcomuneădinăJude ulăIlfov,ăcaădeăaltfelăşiăînăcomunaăV r şti,ăs-auă inutăcursuriăcuăadul ii.ă
Acesteaăerauăorganizateădeădou ăoriăpeăs pt mân ăcuăminimumăcinciăadul iăc roraăliăseăpredaă
con inutulălec iilorădinăclaseleăprimare.ăCursurileăerauăpredateădeăînv toriăsauăinstitutoriăsauă
personală calificat.ă Aceştiaă erauă remunera iă cuă câteă 10ă leiă peă lun . Dup ă 1910ă înă ar ă şiă înă
Jude ulăIlfovăaparănoiăformeădeămunc ăcultural ,ămaiăalesălaăsate. Astfel,ăînăfiecareăjude ăapară
caseleă deă cultur .ă Înă diferiteă jude eă eleă erauă numiteă „Caseă deă sfată şiă cultur ”ă sauă „Caseă deă
citit”. Toateăurm reauăacelaşiăscopă„R spândireaăculturii,ăeducareaăcet eanuluiăprin munc ”.
Înăaceastaăperioad ăînăjude ulăIlfovăaparăşiăsociet ileădeăr spândireăaăculturiiălaăsate,ăsociet iă
careă auă stată laă bazaă întemeieriiă „C mineloră Culturale”,ă formeă culturaleă înă careă auă fostă
antrena iă înv toriiă sateloră şiă to iă fruntaşiiă satelor. Înă comunaă V r şti,ă înă 1902,ă laă ini iativaă
înv toruluiăC nescuăNicolaeădinăV r şti,ăs-aăînfiin atăC minulăCultural.

95
 Activitateaă deă cercetareă înă Jude ulă Ilfovă s-aă bucurată deă împrejur riă deosebiteă prină
existen aăşiăapari iaăpedagoguluiăProf.ăUniv.ăDr.ăStanciu Stoian – deălaăVîrteju-Nefliu, care a
întreprinsă oă intens ă activitateă deă cercetareă înă domeniulă înv mântului,ă maiă alesă aă celuiă
primar,ădevenindăunăbunăsf tuitorăalăînv torilor,ăînăîmbun t ireaăcon inutuluiăşiămetodeloră
folositeă laă lec iileă dină înv mântulă primar,ă exprimându-şiă ideileă prină sintagmaă „Localismulă
educativăînăpedagogie”. Subădirectaăsaăîndrumareăs-aăpropusănouaăprogram ăşcolar ălaăclaseleă
I-IVă şiă laă claseleă V-VII – începândă cuă anulă 1930. Preocup rileă pentruă modernizareaă
înv mântuluiă auă fostă inserateă înă revistaă „Şcoalaă şiă via aă Ilfovului”. Şiă înă domeniulă
publica iiloră s-auă înregistrată preocup riă şiă chiară realiz ri.ă Astfelă auă ap rută lucr rile:ă „Şcoalaă
deă laă Ilfov”ă (parteaă I),ă apoiă „Şcoalaă şiă via aă Ilfovului”ă – întreă aniiă 1930-1944ă şiă multe alte
publica ii. Înăperioadaădintreăceleădou ăr zboaieămondiale,ădarămaiăalesădup ăalădoileaăr zboiă
mondial,ă procesulă deă alfabetizareă laă nivelă na ională şiă locală s-aă conştientizat.ăŞtiin aă deă carteă
pentruătineriiănoştiiăneştiutoriădeăcarteăaădevenităoănecesitateăcareănuămaiătrebuiaăamânat ,ăoă
problem ă na ional ,ă oă problem ă deă via ă pentruă func ionareaă societ iiă româneşti. Deşiă înă
perioada 1930-1948 s-a pornit o campanie de alfabetizare a tinerilor de la sate rezultatele nu
au avut un curs favorabil, au fost aproape nule. Cuăexcep iaătinerilorăcareăerauăincorpora iăînă
armat ă şiă erauă obliga iă s ă participeă laă cursurileă deă alfabetizare,ă tineriiă deă laă sateă nuă preaă auă
r spunsăacesteiăchem ri. Înăuneleăsateăîns ăprocesulădeăalfabetizareăaăurmatăunăcursăaproapeă
normal.ăAşaăs-aăîntâmplatăşiăînăcomunaănoastr ăundeădină34ădeăcursan iăînscrişiăînăanulă1936ă
auăabsolvităcursurileă12ăcursan i.
Înv toriiă dină V r ştiă careă auă participată laă cursurileă deă alfabetizareă înă perioadaă
1930-1948 au fost: Popescu Valeria, Vasile Constantin,ă Popescuă Nicoleta,ă C lină Petre,ă
Godeanu Eugenia, Petrescu Elena, Radu Maria. Dup ăanulă1948ăpân ălaăaşaăzisaăîncheiereăaă
procesuluiădeăalfabetizareăînă araănoastr ăînv torii,ăcadreleădidacticeănuăauăfostăabsolviteădeă
acestăproces.ăEsteăadev ratăc acesteăcursuriăauăfostăurm riteăcuămult ăaten ie,ăprocesăimpusă
deăP.C.R.,ărezultateleănuăşi-auăatinsăscopulăprincipalăpropus,ăalfabetizareaătuturorăneştiutoriloră
deă carte.ă Ceiă maiă mul iă tineriă auă ob inută diplomeă deă absolvireă aă 4ă clase,ă uniiă dintreă eiă fiind
promova iăînăfunc ie,ăînăorganismeleălocale,ăînăsateleălor.ăAşaăs-aăîntâmplatăşiăînăV r şti. La
noiă înă V r ştiă dup ă 1948ă pân ă înă 1960ă urm toareleă cadreă didacticeă auă fostă participanteă laă
cursurileădeăalfabetizare:ăVl dulescuăNiculae,ăCalamazăEmil,ăCalamaz Petra, Macarie Maria,
Radu Maria etc. Oă statistic ă câtă deă câtă sumar ă aă situa ieiă analfabe iloră laă nivelulă jude uluiă
Ilfovădinăperioadaă1930ăpân ăînă1960ăindicaăurm toarele:
- 1930 – 58%ă dină num rulă locuitorilor,ă dintreă careă b rba iiă reprezentauă 19,2%ă şiă
femeileă31,5%,ăerauăanalfabe i.
- Înăanulă1948ăprocentulăanalfabe ilorăeraădeă40%ădinătotalulălocuitorilor,ădintreăcareă
17%ăb rba iăşiă29%ăfemei.
- Înăanulă1960,ăînăjude ulăIlfovăerauă15,1%ăanalfabe iădinătotalulăpopula iei.ăNum rulă
b rba ilorăeraădeănumaiă7,3% iar al femeilor de 21,9%.
ÎnăcomunaăV r şti,ăînăperioadaăamintit ,ăsitua iaăalfabetiz riiăeraăurm toarea:
- 1930 – dinăceleă880ăfamiliiăşiă4800ăsufleteăanalfabe iăerau:ă22,3%ăb rba iăşiă36,2%ă
femei.
- 1948ă seă înregistreaz ă ună num ră deă 824ă deă familiiă înă V r ştiă dintreă careă 3590,ă
reprezentândă18,1%ăb rba iăşiă33%ăfemeiăerauăanalfabe i.
- Înăanulă1960ăcomunaăV r ştiăaveaă815ăfamilii,ădintreăcareă3150ăsufleteă– din care
b rba iă16,1%ădinăpopula ieăşiă29%ăfemeiă(veziădateleădespreăinv mântulălaăDobreniă– cap.
începuturileăînv ariiădeăcarte).

96
 Capitolul. VI
ŞCOALAăDINăV R ŞTIăÎNăPERIOADAă1948-1989ăŞIăDUP
Pentruă înv mântulă românescă şiă celă local,ă perioadaă aniloră 1948-1989,ă reprezint o
perioad ă aparteă înă via aă şcolii,ă perioad ă destulă deă însemnat ă cuă multeă fr mânt riă înă via aă
statuluiăromânăşiăaăşcolii,ăfr mânt riădeterminateădeăinstaurareaălaăconducereaă riiăaăuneiănoiă
ordiniă socialeă şiă politice,ă impuseă deă dictaturaă comunist . Pentru şcoal ,ă nouaă politic ă
comunist ă instaurat ă aă determinată oă transformareă structural ă înă sistemulă deă înv mânt,ă înă
metodologiaă didactic ,ă orientareaă acesteiaă spreă oă nou ă form ă aă cunoaşterii,ă reorientareaă
activit iiă didacticeă spreă ună nouă domeniu,ă recunoscut ceă aveaă laă baz ă aşaă zisulă înv mântă
ştiin ificăaxatăpeădoctrinaămarxist-leninist . Înăacestăcontext,ădeălaăînceput,ăînv mântulăaăfostă
supusă unuiă intensă procesă deă schimbare,ă deă reorganizareă aă şcoliiă dup ă noiă principiiă careă s ă
serveasc ă nemijlocită noului sistemă deă conducereă ală riiă şiă programuluiă elaborată deă Partidulă
Comunistă Român. Acestă programă eraă direc ionată spreă realizareaă unoră obiectiveă ceă nuă
admiteauăniciăoăamânare,ăobiectiveăceăvizauăreformaăînăînv mânt,ăprintreăcareămen ion m:
- Democratizarea invatamantului, lichidarea analfabetismului, educarea comunista a
tineretului, ridicarea nivelului de cultura al intregului popor;
- Realizarea obligatorie a invatamantului liceal, realizarea si reorientarea
invatamantului spre invatamantul realist-stiintific.
Asaădeci,ăsocietateaăsocialist ăinstaurat ăînă ar ăîşi propusese printre altele sa faca din
cultura nationala a romanilor un bun al intregului popor. Pentru realizarea acestui obiectiv s-
au instituit noi sisteme, numite sisteme institutionalizate, care vizau cladirea unei noi culturi –
cultura de masa. Pentru aceasta actiune s-auăcreatănoiăasezaminteăculturale,ănoiăre eleăpentruă
educatia adultilor si tineretului, toate orientate spre democratizarea structurilor scolare.
Investitiile create pentru realizarea asezamintelor culturale nu au acoperit nevoile societatii si
nici nu au reusit sa mobilizeze masele populare la nivelul cerut si asteptat intru-cat nu au avut
la baza concepte realiste si obiective legate de posibilitatile populatiei noastre, de natura si
nivelul de cultura la care ajunsese populatia tarii. Tot ceea ce s-a intreprins in acest domeniu
au fost investitiile care au avut la baza concepte impuse, imprumutate din URSS, concepte
dorite a fi aplicate si pe teritoriul tarii noastre. Ori poporul roman in domeniul cultural a
dovedit originalitate, multa responsabilitate si multa daruire in acest sens. Toate aceste
framantari nu au demobilizat poporul roman si nici invatamantul romanesc care si-a pastrat
originalitatea si si-a urmat cursul istoric participand activ la pregatirea si instruirea tineretului
scolar, la formarea lui pentru viata, intru-cat invatamantul a avut in frunte oameni cu un
profund comportament moral-etic orientat sa inteleaga mersul societatii, cunoasterea si
intelegerea faptelor si fenomenelor la adevarata lor valoare. In comuna Varasti in grupul de
dascali daruit scolii care s-au manifestat cu insufletire in toata
perioada cat au slujit scolii din Varasti au fost dascalii: Petre
Mih il ,ă Raduă Maria,ă Vladulescuă Nicolae,ă Calamază Emilă siă
Calamaz Petra, dascali ramasi in memoria elevilor din scoala Varasti
si a parintilor lor. In amintirea dascalului meu din scoala primara,
din dragoste si pretuire pentru acesta am intocmit curriculumul ce ne
ofera tinuta demna a dascalului venit din popor, adaptat scolii
romanesti.
VLADULESCU NICOLAE – înv tor (foto)
S-aă n scută înă comunaă MICŞUNESTI-GR DIŞTEA, astazi
judetul Ialomita in anul 1911, noiembrie 3, din parinti Vladulescu
Florian si Vladulescu Cleopatra – agricultori. Intre anii 1932-1934 a
fost incorporat si si-a satisfacut serviciul militar. In anul 1934
97
septembrie 1 il regasim invatator la scoala primara Radulesti – Ilfov, astazi judetul Ialomita,
scoala unde a functionat pana la 1 septembrie 1935, cand a fost transferat la scoala primara
din Varasti, cu alternante pana la pensionare. Din anul 1935 pana in anul 1937 a functionat la
scoala din Varasti ca invatator. La 1 septembrie 1937 este transferat in Basarabia, la scoala
primara Pelinei, judetul Cahul, unde a functionat pana in anul 1939. La 1 septembrie 1939 a
fost transferat la scoala I.C. Frimu, Ilfov, ca invatator, unde a functionat pana la 1 sept. 1941.
Din anul 1941 si pana in anul 1945 a funcionat pe rand la scolile din Dobreni si Varasti iar
din 1946 si pana in anul 1952 a functionat ca invatator la scoala din Varasti – Ilfov. In anul
1952 si pana in anul 1956 a functionat ca director la scoala din Dobreni-Ilfov. Din 1956 si
pânaălaăpensionareăilăg sim ca invatator la scoala din Varasti. Desi documentele de arhiva il
prezinta ca un pelerin prin multe scoli, mai ales ilfovene, invatatorul Vladulescu Nicolae, in
timpul cat a functionat la scoala din Varasti s-a dovedit un dascal cu personalitate, inzestrat
cu reale posibilitati intelectuale si profesionale care l-au impus in fata societatii locale ca un
dascal care a instruit si educat generatii de elevi, deveniti astazi oameni cu rezultate bune in
societate.
Un moment demn de retinut la noi in tara si mai ales in asezarile rurale in perioada de
dupa 1948, perioada de inceput a comunismului a fost actiunea de alfabetizare instituita la
nivel general, actiune ce trebuia dinamizata si legiferata unitara, la care trebuia sa raspunda
toti tinerii nestiutori de carte. Aceasta actiune trebuia retinuta ca o problema nationala si de
viata mai ales pentru tineretul roman. Daca aceasta actiune – alfabetizarea – a fost inceputa
mult mai inainte, la inceputul secolului XX, ulterior s-aă dovedită oă actiuneă neâmplinita si
neincheiata pana in perioada anului 1948, cand nouaăoranduireăsocialistaăaăreânviat-o.
În acest context, in toate asezarile omenesti din tara, catune, sate si comune si orase,
tinerii au fost chemati sa participe la aceasta actiune numita stiinta de carte prin alfabetizare.
Cursurile erau organizate in scoli, seara, de trei ori pe saptamana si se desfasurau dupa un
program stabilit de Ministerul Invatamantului. Prin aceste cursuri unii dintre tinerii care si-au
insusit cunostintele elementare cerute de citire si scriere romaneasca au primit diplome de
absolvire a patru clase primare. Esteăîns ăadevaratăcaămultiădintreăceiăn scutiăsaăparticipe,ăs
frecventeze cursurile de alfabetizare erau numai pasageri si totusi au primit diplome de
alfabetizare desi nu le meritau si au ramas analfabeti. Obiectivulă m ret propus, lichidarea
nestiintei de carte a fost numai in parte realizat desi in anul 1960 s-a proclamat an al lichidarii
alfabetizarii in Romania. Dorinta PCR de a avea cat mai multi tineri stiutori de carte a impus
infiintarea si altor cursuri de scolarizare, cursuri de prelungire pentru invatarea de carte prin
cursurileă„faraăfrecventa”,ămaiăintaiăpentruăabsolvireaăaăsapteăclase,ăapoiăoptăsiăzeceăclaseăsiăină
final chiar a cursurilor liceale. Înăanulă1982ăNicolaeăCeauşescu a lansat chiar hot rârea prin
care toti tinerii sub 40 de ani erau obligatiăsaăurmezeăcursurileăf r frecventa pentru a absolvi
opt sau zece clase. Multi dintre cei inscrisi au devenit absolventi ai cursurilor amintite si au
fost indreptatiti sa ocupe functii in stat – pe baza documentului de absolvire a acestor cursuri.
Auă fostă absolven iă siă laă claseleă liceale,ă absolventiă careă auă obtinută dreptulă saă aspireă laă
invatamantul universitar. Asemenea absolventi au fost si la noi in Varasti. Scoala in
comunism a ramas institutia de baza care oferea invatatura de carte. De la gradinita, la scoala
primara si generala, apoi liceala, tineretul romaniei era obligat sa participe la cursurile
scolare. Asa cum s-a mentionat, multi tineri in perioada comunismului au urmat cursurile
scolare, au invatat si au evoluat devenind chiar tineri instruiti si educati, cu comportamente
sanatoase de toata lauda in societate. Putini au fost aceia care au ramas in afara scolii. Scoala,
in comunism, in anul 1948 si dupa, poate fi comparata cu perioada dinainte de anul 1948
chiar cu perioada de inceput a secolului XX, perioada in care invatamantul s-a afirmat pe plan
national. Iata ce scrie in anul 1934 revizorul scolar Dumitru Nicolescu de la revizoratul scolar
Vidra despre invatamantul in scoala din Varasti dină aceaă perioada:ă „Amă vizitată şcoala cu
clasele I-IV din Varasti, scoala care mi-a lasat o buna impresie atat din punctul de vedere al

98
cladirii,ăbineăingrijit ăşiăcuăunăaspectăpl cut, darăsiăprinăcalitateaăactivit ilor didactice la care
am asistat, activitati la care elevii au dovedit cunostinte temeinice si priceperea de a le
expune. Disciplina, ordinea si comportamentul copiilor au fost la inaltime. Invatatoarea
Petrescu Elena, invatatoare la clasa a IV-a, si-a dovedit maiestria didactica printr-o sustinuta
si completa abordare a problemelor legate de lectie, printr-un comportament de adevarat
dascal”

Înăanulă1951,ădup ă17ăani,ăşcoalaădinăV r ştiăaăfostăinspectat de inspectorul şcolar de

la plasa Vidra, Alexe Ion,ă originară dină comunaă Colibaşi.ă Inspectorulă aă asistată laă lec iile
conduse la clasa a IV-aădeăînv toareaăLavricăMaria,ătân raăînv toare repartizata la scoala
din Varasti in acelasi an.
LAVRIC MARIA – înv toare (foto)
Înv toareaăLavricăMariaăs-aăn scutăîn anul 1929 luna
aprilieă ziuaă 27,ă înă comunaă Cacale i , astazi comuna Izvoarele
din judetul Giurgiu, din parintii Serban Gheorghe si Serban
Ilinca, din aceeasi comuna de profesie agricultori. In anul 1952
invatatoarea Lavric Maria s-a casatorit cu invatatorul Lavric
Arteman. Numele invatatoarei inainte de casatorie era Serban
Maria. Invatatoarea Lavric Maria a urmat cursurile scolii
primare in comuna natala, iar pe cele gimnaziale si liceale in
orasul Giurgiu. În perioada anilor 1948-1951 a urmat cursurile
pedagogice de fete din Giurgiu pe care a absolvit-o conform Certificatului de absolvire
012048 din ianuarie 1952 a ptimit titlul de invatatoare. La 1 septembrie 1951 Lavric Maria a
fostănumit ăînv toare la scoala primara din Varasti si a functionat in aceasta calitate pana la
pensionare, in anul 1989. Are o fata, Lavric Emilia – inginer in Bucuresti. În lunga perioada
de timp in care a functionat ca invatatoare numai in comuna Varasti s-a remarcat prin
preocuparea atenta de transpunere in practica a noutatilor stiintifice specifice invatamantului,
in noile programe si manuale scolare si asigurarea unei concordante intre continutul acestora
si dinamica dezvoltarii structurilor psihice ale copilor pe care i-a instruit si educat. În intreaga
sa activitate a urmat ca obiectivele pedagogice propuse in procesul de instruire si educatie al
copiilor de varsta scolara sa influenteze dezvoltarea personalitatilor elevilor, formarea
capacitatilor lor intelectuale menite sa le formeze o autentica cultura generala, formarea
spiritului cautarii, selectarii spiritului de intelegere. In mod special activitatea indelungata in
taramul scolii al invatamantului a fost orientata si spre formarea si dezvoltarea convingerilor
morale la elevi, a constitutiei si conditiei estetice, a capacitatii de a simti si aprecia si crea
frumosul, de a gasi mijloace variate de exprimare. În insusirea limbii materne la clasele pe
care invatatoarea Lavric Maria le-a instruit a gasit formele specifice ale cititului si scrisului si
cele de exprimare independenta, in forme variate. Aceste modalitati de lucru au constituit
actiuni care i-au adus invatatoarei stima si multa apreciere din partea colegilor si a parintilor
elevilor. Dezvoltarea progresiva a capacitatilor morale, estetice si fizice au constituit
momenteă prină careă înv toarea Lavric a conditionat si stimulat cresterea nivelului de
cunoastereă ală eleviloră s i. Iata cateva imagini prin care activitatile instructive cu elevii din
ciclul primar pe care invatatoarea Lavric l-a instruit si educat conform formelor de lucru ale
invatatoarei pentru dezvoltarea valorii, pentru efectuarea unor exercitii recreative, pentru
dezvoltarea si formarea spiritului pentruăfrumosăprinăpoeziiăsiăcântece.ăDespreălec iileă inute
la clasa a IV-aă siă despreă lec ia de istorie numai cuvinte de laud ă consemneaz inspectorul
scolar in procesul verbal al inspectiei: „Laă lectiaă deă istorieă eleviiă auă fostă activiă siă siguriă peă
raspunsurile date. Ei au facut aprecieri despre grevele muncitoresti si cauzele acestora si
despre tovarasii care au suferit pentru cauzaăpoporuluiămuncitor”.

99
 Inspectorul a facut precizari nu numai asupra lectiilor pe care le-a asistat dar si despre
comportamentul invatatorilor din scoala Varasti, legate de cunoasterea activitatilor PCR in
tara si in comuna si insusirea politicii PCR, din documentele de partid, prin participarea la
cursurile politico-ideologice, la dezbaterile la aceste cursuri. Cadrele didactice la acea vreme
erau obligate sa cunoasca publicatiile elaborate de partid, ziarele si revistele vremii, daca
acestea erau abonate la aceste publicatii, daca frecventeaza biblioteca scolii si cea comunala.
Dup cum reiese din continutul procesului verbal intocmit de inspectorul Ion Alexe intreaga
activitate la lectia de istorie a avut ca principal scop cunoasterea si aprofundarea politicii PCR
de catre copiii clasei a IV-a. Cunoastereaă politiciiă PCRă înă şcoala de catre elevi era un fapt
implinit si institutionalizat, era un proces generalizat si impus la care trebuia sa participe toate
cadrele didactice. Cunoasterea politicii PCR trebuiaăcunoscut ăsiăînfaptuit ădeătotiăceiăceăerauă
legaîiădeăşcoal ,ăchiarăsiădeăceiăceăaveauăînăsubordineăşcolile. Iat ce constata la 26 februarie
1959 inspectorul general de la Judetul Ilfov, Ion Birghila, in cadrul vizitei la scoala din
Varasti: „Toateă cadrele didactice de la aceasta scoala participa la cursurile invatamantului
politico-ideologic, studiaza documentele de partid, conspecteaza materialele bibliografice
recomandate de propagandisti. Cele mai multe cadre didactice au biblioteci personale, iar
cartile existente, cele mai multe au continut politico-ideologic, pedagogic si literar.
Urmatoarele cadre didactice au solicitat de la biblioteca scolii carti pentru pregatirea politico-
ideologica: Lavric Maria, Dragut Florica, Calamaz Petra, Radu Maria. Toate cadrele
didacticeă suntă abonateă laă „Gazetaă invatamantului”ă siă laă „Steagulă Rosu”. Directorulă şcolii,
Artemon Lavric este un cadru bine pregatit profesional cu personalitate in conducerea
treburilor scolii, abil si intelept si priceput in instaurarea unui climat de munca favorabil
evolutieiăsiădezvoltariiăinvatamantuluiăinăscoalaădinăVarasti”. Activitatile scolare in perioada
1948-1989 au fost multiple si necesare procesului de invatamant, activitati care au fost
infaptuite si necesare procesului de invatamant, activitati care au fost infaptuite si in scoala
din Varasti, indreptate spre perfectionarea procesului de predare-invatare in clasa si
imbunatatirea metodologiilor didactice folosite la lectii si in general in domeniul educativ. În
prezenta lucrare ne-am oprit numai asupra catorva actiuni care au impus angajarea cadrelor
didactice in munca de instruire si educare a elevilor.
- Cursurile I.C.D – cursuri la care participau cadrele didactice inscrise si
participante pentru obtinerea gradelor didactice – introduse ca forme de
perfectionare a invatatorilor si profesorilor incepand cu anul 1959 prin H.C.M
1059;
- Consfatuirile cadrelor didactice, forme de perfectionare a cadrelor didactice in
activitatile didactice, a perfectionarii propriei pregatiri. Consfatuiri infiintate in
anul 1950 si anulate in 1989;
- Cercurile pedagogice – infiintate in 1950 si desfiintate in 1959 si reinfiintate in
1967-1968, cersuri care functionau si functioneaza si astazi pe centre de activitati,
care au spre analiza si dezbatere teme legate de perfectionarea activitatilor pe
specialitati si discipline scolare;
- Consiliile Pedagogice – activitati cu continut organizatoric si metodologic
organizate in scoli, considerate organisme ce pot influenta organizarea, continutul
si tipul activitatilor metodologice didactice in scoala. Sunt forme active si
dinamice astazi in orice scoala;
- Comisiile metodice – activitati in fiecare scoala, organizate pe specialitati menite
sa asigure cunoasterea continutului si tipurilor de activitati, imbunatatirea
continutului activitatilor si adoptarea unor masuri de stimulare a reusitelor in
specialitate. Sunt considerate schimburi de experienta;
- Bibliotecile scolare – forme ce au existat si inainte de 1948 in scoala cu ajutorul
Casei scoalelor. Sunt forme din scoala care au asigurat fondul de carte pentru

100
 colectivul didactic si elevi din multe si variate domenii, cu precadere din domeniul
pedagogic si al culturii romane.
In istoria scolii, tineretul scolar nu a fost uitat nici in trecut, nici in zilele noastre. El a
fost antrenat in actiuni politico-ideologice prin organizatiile de copii si tineret.
Asemenea organizatii au fost mai evidente in deceniile IV si pana in 1989 ale
secoluluiăXX.ăInăanulă1940ă ină scolileăprimareăaă fostăinfiintataă„STRAJERIA”,ăorganizatie a
copiilor, organizatie care a functionat sub egida regimului carlist si organizatia
„TINERETULă LEGIONAR”ă pentruă claseleă liceale.ă Acesteă organizatiiă auă fostă ulterioră
desfiintate intrucat nu slujeau intereselor scolii, nici ale educatiei, ci erau organizatii pur
politice. Ceva mai tarziu, odata cu instaurarea comunismului in tara in sanul scolii si-au facut
loc alte organizatii in randul copiilor si tineretului – toate avand ca obiectiv scopuri politice.
Aăaparutăastfelă„OrganizatiaăPionierilor”ăpentruăcopiii din invatamantul primar si gimnazial si
„Organizatiaăpentruătineret”ă – U.T.C. – pentru elevii mai mari de 14 ani. Printre presedintii
Organizatiei de Pionieri din scoala Varasti mentionam:
- Olaru Doina
- Porojan Larisa Clementina
- Stanef Roxana

101
 Activit iăpioniereşti
Evolutia scolii din Varasti este strans legata de evolutia efectivului de elevi si de
angajarea colectivului de cadre didactice in realizarea sarcinilor profesionale si cultural-
educationale ivite in fata scolii.
Înăanulă1948-1949ăŞcoala din Varasti a avut urmatorul efectiv de elevi:
Cls. Nr. cls. Nr. elevi Total elevi Invatatori
I A 1 22 Radu Maria
51
B 1 29 Calamaz Emil
II A 1 40 Vladulescu N.
79
B 1 39 Calamaz Petra
III A 1 69 -
B 1 53 167 -
C 1 45 -
IV A 1 31 -
66
B 1 35 -
Total elevi 363 .
În anul scolar 1949-1950 efectivul de elevi arata astfel:
Cls. Nr. cls. Nr. elevi Total elevi Invatatori
I A 1 19 -
B 1 20 63 -
C 1 24 -
II A 1 22 -
B 1 20 65 -
C 1 23 -
III A 1 26 -
75
B 1 49 -
IV A 1 32 -
63
B 1 31 -

102
 Începand cu anul 1951-1952, invatamantul primar in comuna Varasti cunoaste o
oarecare crestere. Iata cum arata graficul in invatamantul primar in anul scolar 1951-1952:

Cls. Nr. cls. Nr. elevi Total elevi Invatatori

I A 1 42 R. Calamaz
B 1 44 128 Fl. Dragnut
C 1 42 M. Serban
II A 1 32 M. Fomelescu
63
B 1 31 M. Vladulescu
III A 1 50 I. Radu
IV A 1 44 M. Georgescu
84
B 1 40 Gh. Trandafir
Total 325

Cls. Nr. cls. Nr. elevi Total elevi Invatatori

I A 1 35 V. Popescu
B 1 35 106 V. Iliescu
C 1 36 El. Logofatu
II A 1 44 E. Ignat
B 1 86
42 A. Paraschiv
C (simultan)
III A 1 41 E. Nicolae
85
B 1 44 E. Mocanu
IV A 1 30 M. Lavric
B 1 20 M. Georgescu
105
C 1 28 R. Dragnut
D 1 27 P. Osiac
V A 1 35 -
74
B 1 39 -
VI 1 36 36 -
VII 1 23 23 -

Iata si cadre didactice care au functionat la clasele V-VII in anul scolar 1954-1955
1 – Museteanu Gheorghe – lb. romana;
2 – Chiper Ioan – lb. rusa;
3 – Museteanu Victoria – istorie;
4 – Cocos Nicolae – matematica;
5 – Dumitrescu Petre – fizica.

Datele statistice pentru anul scolar 1965-1966 indica urmatoarea situatie – pentru
clasele I-IV si V-VIII: vezi tabelul de mai jos

103
 Cls. Nr. cls. Nr. elevi Total elevi Invatatori
30 Popa Nineta Doina
I 2 62
32 Rujan Vasilica
22 Maria Popovici
II 2 55
33 Nicolae Elena
34 ?
III 2 57
23 Ionescu Mariana
25 Florica Dragnuta
2 61
36 Mitu Tarnaveanu
Clasele V-VIII 1965-1966
Cls. Nr. cls. Nr. elevi Total elevi Diriginte
34 ?
V 2 69
35 ?
23 Busurca Natalia
VI 2 50
27 Ciocnei Katy
33 Ganciu Eugen
VII 2 62
29 Alis Boboaca
28 Tarnaveanu Ioana
VIII 2 51
23 Mahaleau Emilia
Total elevi clasele I-IV 235
Total elevi clasele V-VIII 232
Statistica anului scolar 1974-1975 indica pentru scoala din Varasti aparitia
invatamantului de X ani . Iata graficul din anul 1974-1975ăpeătrepteădeăînvat mânt
A. Clasele I-IV – invatamantul primar

Cls. Nr. cls. Nr. elevi Total elevi Invatatori

I A 1 27 M. Lavric
B 1 27 75 P. Popa
C 1 21 N. Paun
II A 1 30 F. Costache
56
B 1 26 V. Rujan
III A 1 14 F. Gragnuta
31
B 1 17 E. Nicolae
IV A 1 21 -
39
B 1 28 -

B. Clasele V-VIII – invatamantul gimnazial

Cls. Nr. cls. Nr. elevi Total elevi Invatatori

V 1 32 32 -
VI 1 37 37 -
VII A 1 25 -
43
B 1 18 -
VIII A 1 25 -
50
B 1 25 -

104
 C. Clasele IX-X

Cls. Nr. cls. Nr. elevi Total elevi

IX A 1 35
B 1 40
X A 1 23
B 1 20

In perioada anilor 1948-1989 scoala din Varasti a fost condusa de cativa profesori,
oameni cu personalitate si reale calitati manageriale, care au indeplinit functia de director,
printre care amintim: Lavric Artemon – 1953-1969, profesor de biologie cu gradul didactic I;
Ciurea Vasilica – 1969-1972, profesor de lb. rusa cu gradul didactic I; Danciu Eugen – 1972-
1973, profesor de istorie cu gradul didactic I; Lavric Artemon – profesor de biologie a revenit
in functia de director in anul 1973 si a indeplinit functia de director pana in anul 1989, pana
la pensionare.

LAVRIC ARTEMON (foto)

S-a n scut la 13 aprilieă 1929ă înă satulă Putineşti, jud.

Soroca, Rep. Moldova. Şcoalaăprimaraăaă facut-oăînă satulă natală
Putinesti,ă între anii 1936-1942,ă apoiă aă urmată cursurileă şcolii
normale din Chisinau pana in anul 1944 cand din cauza celui
de al II-lea razboi mondial s-a refugiat in Romania, odata cu
scoala normala din Chisinau. Din toamna anului 1944 a fost
inscris si a urmat cursurile scolii normale din Bucuresti pe care
a absolvit-o in anul 1950. Dupa absolvirea scolii normale, ca
invatator a fost repartizat la scoala primara din com. Varteju,
sat Pruni, Jud. Ilfov, unde a functionat pana in anul 1952 cand
prin casatoria cu invatatoarea Lavric Maria – invatatoare la
scoala din Varasti a fost transferat la aceasta scoala la care a functionat in calitate de
invatator, profesor si director de scoala pana in anul 1989, pana la pensionare. Cadru didactic
daruit scolii, cu reale posibilitati intelectuale si un comportament si o tinuta morala demna, s-
a impus in fata societatii locale atat prin activitatile instructiv-educative din scoala la care a
participat si le-a condus, cat si prin dorinta de a-isi desavarsi pregatirea profesionala. Pe rand,
a urmat cursurile facultatii de Stiinte Naturale din cadrul Institutului Pedagogic din Bucuresti
si apoi ale Facultatii de biologie din cadrul Universitatii din Bucuresti pe care le-a absolvit. In
acest cadru stiintific s-a angajat si a reusit sa obtina toate gradele didactice, definitivat, gradul
II si I. Interesat de evolutia invatamantului in comuna Varasti, de asigurarea si dezvoltarea
bazei materiale in care s-a desfasurat invatamantul in toate scolile comunei s-a implicat cu
toata daruirea in lucrarile de constructie a noului local de scoala cu patru Sali de clasa in
comuna Varasti, data in folosinta in anul 1962 si a noului local de scoala pentru invatamantul
de 8 si 10 ani, cu sali de clasa si dependinte ce au slujit invatamantului din Varasti la nivelul
cerut de societatea locala. Localul a fost dat in folosinta in anul 1975. Activitatile scolii au
fost complexe si au cuprins toata sfera invatamantului, de la activitatile in clasa la cele cu
continut cultural-artistic – serbari, in care s-au reliefat cantecele si dansurile, scenetele de
teatru sau activitatile sportive la care elevii au primit diplome si premii la nivel judetean si
chiar national. Profesorul si invatatorul Lavric Artemon a fost un adevarat dascal, apropriat si
stimat atat de elevi si colegi cat si de intreaga populatie locala, un dascal cu personalitate
atasat scolii si cresterea tineretului local in spiritul adevarurilor crestine, a formarii lui pentru
viata. Profesorul a fost casatorit cu invatatoarea Lavric Maria si a avut o fata, Lavric Emilia

105
de profesie inginer. Profesorul Lavric Artemon a decedat in anul 2008. Dupa revolutia din
1989 au indeplinit functia de director la scoala din Varasti urmatorii profesori:
- Nicolae Valentina – prof. de limba rusa – româna, 1989-2002;
- Nicolae Petre – prof. de Ed. Fizica, 2002-2009
- Dima Roxana - prof. Limbaăromân ,ă2009ă- prezent

NICOLAE VALENTINA (foto)

Profesorul Nicolae Valentina s-a nascut pe meleaguri carpatice, la
poalele muntilor Ciucas, in com. Barcani Jud. Covasna in anul 1949
aug. 6 din parintii Tudor si Maria Gheorghe si a ajuns pe meleaguri
de campie prin casatorie cu prof. de ed. Fizica din localitate – din
satul Obedeni, sa profeseze in scoala din Obedeni si Varasti. Cadru
didactic dinamic, inzastrat cu reale calitati manageriale si
profesionale, a slujit cu daruire scolile din Varasti implicandu-se cu
o tinuta morala etica ce i-a adus simpatie si multa apreciere din
partea parintilor copiilor, a elevilor si a dascalilor din scoala. Asa
cum mentiona dna. profesoara in scolile din Varasti a trait o viata
intensa plina de satisfactii profesionale, concretizate in reusitele pe
care le-a avut in calitate de diriginte si profesor si intr-o intensa iubire fata de parintii
copiilor, de copiii pe care i-a instruit si educat timp de decenii in scolile din Varasti. De altfel,
pentru profesoara Nicolae Valentina, scoala din Varasti a fost locul desavarsirii de dascal,
locul pe care si l-a ales – scoala.ăÎn amintirea fostului director Lavric Artemon, omul care i-a
fost mentor in activitatea manageriala , profesoara Nicolae Valentina a realizat acest omagiu :
OMAGIU
Sa-i deie DOMNUL SFANT.
S-a stins un mare OM,
Un dascal minunat, Si-acolo sus in ceruri
Pe drumul catre DOMNUL Sa poata sa-ntalneasca
Prea repede-a plecat Pe-acei ce dragi i-au fost
Iar ei sa-l recunoasca
El a venit in sat
In pragul tineretii Si-atunci cand printre ingeri
Si l-a slujit cu drag Pe Luci-l va vedea
Pe tot parcursul vietii Sa-i duca vesti de-acasa
De la familia sa
Atator generatii
Le-a fost indrumator Sa-i spuna cat amar
Le-a netezit cararea Cat dor nemarginit
Privind spre viitor Lasat-a-n urma sa
Celor ce l-au iubit
Le-a daruit mereu
Din inima lui mare, Sa-l roage ca macar
Iubire si povata, Sa le apara-n vis
Gand bun, la fiecare. Sa le aline dorul
Si focul de nestins
Mai toti ce l-am iubit
In inima-i pastram Iarăcelorădragi,ăluiă……
Respect nemarginit Si doamne, alinare
Nicicand n-o sa-l uitam. Le ocroteasca DOMNUL
Cu dragostea LUI mare.
O lacrima si-o floare
Pe proaspatul mormant,
Odihna si iertare

106
 Profesoara Niculae Valentina in toata perioada cat a functionat in scoala din Varasti a
slujit cu multa insufletire, pricepere, daruire si competenta profesionala scoala, atat ca
profesor cat si ca director. Pregatirea sa multilaterala, priceperile si deprinderile dobandite din
copilarie si din scoala i-au fost alaturi in organizarea si conducerea activitatilor literar-
culturale, in animarea si insufletirea acestora. In acest scop, prin implicarea profesoarei
Nicolae Valentina echipele de dansuri ale scolii si cele corale au beneficiat de o instruire
aleasa si sigura din partea profesoarei, obtinand rezultate bune in cadrul concursurilor scolare
judetene, unde au primit numeroase premii si medalii. Demn de retinut locul I obtinut de
echipaădeărecitatoriăinăcadrulăconcursuluiă„CantareaăRomaniei”. In atentia profesoarei Nicolae
Valentina a fost in permanenta si activitatea scolii pentru cunoasterea frumusetilor si
bogatiilor tarii, a peisajului romanesc neintrecut si invidiat de alte tari, cunoasterea acestuia
prin intermediul vizitelor si excursiilor in toate zonele tarii.

NICULAE PETRE

In atentia scolii din Varasti au fost in permanenta si

activitatile sportive, dar mai ales activitatile profesorului de
educatie fizica, Nicolae Petre, el insasi sportiv de performanta.
Cadruădidacticăînzestratăcuărealeăcalit iănativeăşiăprofesionaleăaă
fostăînăpermanen ăînămijloculăcolectivuluiădeăprofesoriăşiăeleviă
şiă s-aă integrată înă rândulă acestoraă dovedindă pricepereă siă
competenta in stabilirea relatiilor de cooperare si realizare a
sarcinilor scolii. Nascut si crescut pe meleagurile noastre in
catunul Obedeni, comuna Varasti, din parintii Nicolae
Mihalache si Elena, oameni intelepti, cu comportamente si
responsabilitati morale, linistiti si asezati, cu legaturi de
intrajutorare intre sateni, au facut eforturi material ca sa-si
vada fiul in randul oamenilor de vaza din comuna, oferindu-I o
educatie dreapta in spiritual morale crestine. La randul sau,
copilul, profesorul Nicolae Petre, nu le-a inselat asteptarile dovedindu-se astazi unul dintre
cadrele didactice ale scolii din Varasti, pe care scoala s-a bazat in momentele grele ale
evolutiei sale, un bun manager si indrumator al tinerei generatii din comuna. Preocupat
permanent pentru pregatirea si desavarsirea sa profesionala, a urmat mai intai Institutul de
Educatie Fizica din Bucuresti pe care l-a absolvit si a parcurs toate treptele cerute de
perfectionarea didactica, de la definitivat pana la gradul didactic I. Sub indrumarea sa, elevii
scolii din Varasti participanti la concursurile sportive au obtinut numeroase diplome si
medalii, unele dintre ele fiind expuse in scoala.

107
 Statistica efectivului de elevi in anul scolar 1989-1990 indica urmatoarele:
Cls. Nr. claselor Nr. elevi Total
I 1 31 31
II 1 26 26
1A 20
III 42
1B 22
IV 1 31 31
Total 130
1A 32
V 65
1B 33
1A 25
VI 49
1B 24
1A 35
VII 71
1B 36
1A 27
VIII 53
1B 26
1A 37
IX 77
1B 40
1A 32
X 65
1B 33
Total 380

In anul scolar 1989-1990 la scoala din Varasti au functionat urmatoarele cadre

didactice:
- Rujan Vasilica – grad didactic I (cls. I);
- Nicolae Elena – definitivat (cls. a II-a);
- Titu Maria - (cls. a III-a A);
- Miu Frolica – definitivat (cls. a III-a B);
- Dinescu Gheorghita – definitivat (cls. a IV-a);
Profesori:
- Nicolae Valentina – director – profesor lb. rusa – grad didactic I
- Stefanescu Vasilica – lb. rusa + lb. romana
- Simion Adriana – matematica – definitivat
- Mahalean Emilia – lb. romana – gr. Didactic I
- Spulbereanu Valentina – matematica

108
- Luca Livia – matematica
- Zaharia Alexandru –
- Enculescu Carmen –
- Marinescu Camelia – biologie, chimie – gr. Didactic I
- Tase Maria – geografie
- Ganciu Ganciu Eugeniu – istorie – gr. Didactic I
- Dolere Paraschiva –
- Nicolae Petre – ed. Fizica
- Militaru Aurelia – muzica
- Dobre Greorghe – biologie

Educatoare:
1. Zane Victorita – gradinita Varasti – Obedeni – grad didactic I;
2. Pena Maria – gradinita Varasti – Obedeni – grad didactic I;
3. Bratu Liliana – gradinita Varasti – Obedeni – grad didactic I;

In anul scolar 1990-1991 efectivul de elevi era:

Elevi si clase I-IV
Clasa Nr. clase Nr. elevi Total elevi
25
I 2 46
21
24
II 2 50
26
26
III 2 58
32
26
IV 2 55
29
Total
8 Total elevi 209
clase

Elevi si clase V-VIII

Clasa Nr. clase Nr. elevi Total elevi
26
V 2 57
31
30
VI 2 50
20
27
VII 2 58
31
30
VIII 2 53
23
Total
8 Total elevi 218
clase

Efectivul de elevi la clasele IX si X era urmatorul:

clasa Nr. cls. elevi
1 32
IX
1 39
1 21
X
1 22

109
 La o distanta de numai zece ani de la revolutie la scoala din Varasti se constata o
reducere simtitoare a efectivului de elevi atat la clasele primare cat si la cele gimnaziale. Iata
statistica anului scolar 2000-2001:
Clase si elevi I-IV
Clase Nr. cls. Nr. elevi Total elevi
I 1 30 30
II 1 19 19
III 1 20 20
IV 1 20 20
Total clase 4 Total 89

Clase si elevi V-VIII

Clase Nr. cls. Nr. elevi Total elevi
25
V 2 52
27
22
VI 2 44
22
25
VII 2 46
21
21
VIII 2 44
23
Total clase 8 Total 186

Total clase I-VIII – 12 Total elevi 275

Planul de scolarizare pentru anul scolar 2008-2009 indica urmatoarea statistica pentru
scolile din Varasti si Obedeni:
Unitatea Cls. I Cls. II Cls. III Cls. IV
scolara
Nr.cls. Nr.elevi Nr.cls. Nr.elevi Nr.cls. Nr.elevi Nr.cls. Nr.elevi
Sc. 1 22 1 22 1 27 1 24
Varasti
Sc. 0.5 13 1 14 0.5 10 1 14
Obedeni
TOTAL 1.5 35 2 36 1.5 37 2 38

Unitatea Cls. V Cls. VI Cls. VII Cls. VIII Inv.

scolara prescolar
Nr.cls. Nr.elevi Nr.cls. Nr.elevi Nr.cls. Nr.elevi Nr.cls. Nr.elevi Nr.gr. Nr.
copii
Sc. 2 36 2 34 2 35 2 33 2 50
Varasti
Sc. 1 25
Obedeni
TOTAL 2 36 2 34 2 35 2 33 3 75

Iata si cadrele didactice care functioneaza la scoala din Varasti in anul scolar 2008-
2009 , multe dintre ele cu ani indelungati in scoala din Varasti, cu reale realizari profesionale.

110
 Unitatea scolara Nume initiala prenume
GRADINITA VARASTI PENA P. MARIA
GRADINITA VARASTI BRATU N. LILIANA
GRADINITA OBEDENI ZANE N. VICTORITA
SCOALA VARASTI RUJAN A. VASILICA
SCOALA VARASTI OPREA A. ROBERTINA
SCOALA VARASTI CATE M. IOANA
SCOALA VARASTI BANICA A. STELIANA
LUMINITA
SCOALA VARASTI NICULAE T. ELENA
SCOALA VARASTI PARVU N. CRISTINA
SCOALA OBEDENI OPREA FM. OANA MADALINA
SCOALA OBEDENI DOBRE V. MARIANA
SCOALA OBEDENI CONU M. PAULINA
SCOALA OBEDENI CONU M. PAULINA
SCOALA OBEDENI PIRVU F. ELENA
SCOALA VARASTI NICULAE G. VALENTINA
SCOALA VARASTI CONSTANTIN I. COSMIN
SCOALA VARASTI RUJAN C. ANDRA VASILICA
SCOALA VARASTI RUJAN I. DECEBAL TIBERIU
SCOALA VARASTI DOBRE D. GHEORGHE
SCOALA VARASTI DOBRE R. PARASCHIVA
SCOALA VARASTI MAZILU C. GHEORGHE
SCOALA VARASTI MAZILU C. EUGENIA
SCOALA VARASTI NEAGU V. NARCISA
SCOALA VARASTI BONEA M. ADELA ELENA
SCOALA VARASTI NICULAE M. PETRE
SCOALA VARASTI COSTACHE G. MARIANA
SCOALA VARASTI DIMA C. ROXANA CRISTINA
SCOALA VARASTI DANCU I. DUMITRU
SCOALA VARASTI NECULA N. DANIEL
SCOALA VARASTI DUMITRESCU I. FLORINA

PÂRVUăCRISTIANAă
Dină dialogulă cuă invatatoareaă Pârvuă Cristianaă amă obtinută
unele informatii edificatoare asupra activitatii sale.
InvatatoareaăPârvuăCristianaănascutaălaă1ăianuarieă1960,ăîn
comuna Varasti, din parinti Nicolae si Steliana Moisescu, oameni
cu personalitate si cu comportamente sociale si umane, apreciate
de societatea locala, tatal mai ales s-a manifestat ca un
reprezentant de seama al obstii satesti participand la viata politica
si sociala, fapt ce l-a propulsat in anul 1967 in func ia de primar
pana in anul 1974, cand a decedat de tanar.
Apropiată şcoliiă siă dornică deă oă evolu ie prosper ă aă
învatamantului local, in timpul mandatului de primar a contribuit
cu toata insufletirea la construirea noului local de scoala in satul
Dobreni si la inceperea noului local de scoala din Varasti.
A fost interesat si de evolutia copiilor sai insistand ca fiica

111
sa Cristina Moisescu – casatorita Parvu sa urmeze cursurile scolii normale Elena Drama din
Bucuresti, pe care le-a absolvit in anul 1978. Cursurile invatamantului prescolar, primar si
gimnazial le-a urmat in comuna natala Varasti in perioada anilor 1964-1974. Dupa absolvirea
Scolii normale de invatamant in anul 1978 a fost repartizata ca invatatoare titulara la scoala
primara din Obedeni, unde a functionat doi ani, iar din anul scolar 1980 a fost transferata la
scoala generala din Varasti unde functioneaza si astazi.
Invatatoare cu o aleasa pregatire profesionala si cu reale calitati de dascal s-a integrat
permanent in cerintele societatii si ale invatamantului dovedind puterea si discernamantul in
alegerea si aprofundarea sistemelor cerute de invatamantul primar. In acest context
invatatoarea Parvu Cristina a urmat toate treptele perfectionarii solicitate unui cadru didactic
integrat in evolutia scolii romanesti, obtinand pe rand toate gradele didactice – definitivat,
gradul II si I cu rezultate demne de toata lauda.Lucrarea pentru gradul didactic I a fost
realizata sub indrumarea si coordonarea domnului profesor Aurel Popescu. Cadru didactic
sensibil la cerintele vremii s-a implicat cu toata daruirea in procesul evolutiei pregatirii
profesionale raspunzand cerintelor reformei din invatamant.
In acest sens a urmat numeroase cursuri de pregatire si perfectionare a activitatii
didactice, cursuri de consiliere si orientare elaborate de minister, de formare continua si de
strategiile de invatare activa implicate in dezvoltarea gandirii critice in invatamantul primar.
Aăurmatăsiăcursulănumită„Managementulăclasei”. Este casatorita cu inginerul agronom Parvu
Constantin, in prezent functionar la APIA – Centrul Comana. Are doi copii reusiti –
Georgiana, absolventa a Colegiului National de Invatatori – Elena Doamna din Bucuresti si a
facultatii de litere din Bucuresti. Gabriel-Stefanita, student la Academia de Politieă „Al.ă I.ă
Cuza”ădinăBucuresti.

Laăşcoalaăgeneral ădinăV r ştiăesteăsecretar ăRaduăMarinăMihaelaăn scut ălaă23ămartieă

1976ă înă satulă Obedeniă comunaă V r şti.ă Secretaraă Raduă Mihaelaă aă urmată şcoalaă înă satulă
Obedeniă şiă claseleă gimnazialeă laă şcoalaă dină V r şti.ă Dup ă absolvireaă şcoliiă gimnazialeă aă
urmată şiă absolvită Liceulă Industrială nr.ă 3ă dină Bucureşti,ă dup ă careă aă urmată şiă facultateaă deă
ManagementăfinanciarăcontabilădinăBucureşti.
Esteăcasatorit ăcuăRaduăIonelăşiăauădoiăcopii.ăDinăanulă1999ăesteăsecretarulăşcolilor din
V r ştiăşiăDobreni.

BIBLIOTECAăDINăCOMUNAăV R ŞTI
Înă anulă 1903,ă conformă documenteloră deă arhiv ă aleă vremii,ă înă comunaă V r ştiă s-a
înfiin atăbibliotecaăcomunal .ăăActulăs-aăpetrecutăîmpreun ăcuăceleă320ădeăbiblioteciăcomunaleă
dină ar .ăÎnăacestăcontext,ăbibliotecaădinăcomunaă V r ştiăaă fostăprintreăprimeleă12ă biblioteciă
care s-auăînfiin atăînăjude ulăIlfov.ăăLaăînfiin areaăbibliotecilorăcomunaleădină ar ăşiădinăjude ulă
IlfovăaăcontribuităCASAăŞCOALELOR.
Urmare legilor de atunci bibliotecileăcomunaleăauă fostănumiteă şiă biblioteciăpopulare.ă
Înc ă deă laă înfiin areă bibliotecileă populareă s teştiă auă fostă dotateă înzestrateă deă c treă CASAă
ŞCOALELORă cuă ună fondă deă carteă careă con ineaă 50ă deă volume. Înzestrareaă cuă ună fondă deă
carte a bibliotecii comunaleă dină V r ştiă înă anulă 1903ă s-aă f cută anuală prină CASAă
ŞCOALELOR,ăcaăşiăaăcelorlalteăbiblioteciăînfiin ateăînă ar . Fenomenulăînzestr riiăcuăunăfondă
deăcarteăaăbibliotecilorăs teştiăşiăcomunaleăaăcontinuatăpân ăînăanulă1948,ămomentăcândăCasaă
Şcoaleloră aă fostă desfiin at . Listaă c r iloră primiteă deă bibliotecaă comunal ă dină V r ştiă laă
înfiin areă şiă aă altoră c r iă înă perioadaă 1903ă – 1948ă esteă bineă ilustrat ă înă capitolulă
ACTIVITATEAăDIDACTICAăînăactualulăvolum…
Ană deă ană bibliotecaă dină V r ştiă şiă – aă îmbog it fondul de carte din domeniul literar,
ştiin ificăşiăalăartei,ăajungândăast ziălaă10217ăvolume.

112
 Înăperioadaă1948ă– 1989,ămulteădinăvolumeleăexistenteăînăbibliotecaăcomunal ădinăV r ştiă
auăap rutăvolumeăcuăcon inutăşiăcaracterăpoliticoă– ideologic
şiă un mareă num ră deă traduceriă dină literaturaă sovietic .
Ast ziăbibliotecaăcomunal ădinăV r ştiăesteăînzestrat ăcuăună
num rădeă10108ăvolumeădinădomeniileăamintiteăşiăunănum ră
de 109 reviste din multe alte domenii. Conform aprecierilor
f cuteă deă specialiştiiă dină domeniu,ă activitateaă înă bibliotec ă
este o activitate de mare responsabilitate care presupune un
efortăintelectualăsporităşiăoămunc ăfizic ăintens ,ăconsiderat ă
deăuniiăneaveni iăoămunc ăuşoar .
Sarcinaă principal ă aă biblioteciiă esteă aceeaă deă atrageă
cititori,ă conformă planuluiă deă activitate,ă schimbareaă şiă
îmbun t ireaăfonduluiădeăcarteăpentruăcaăcititoriiăs ăaib ălaă
dispozi ieă oă informareă curent ă şiă laă zi.ă Maiă multă misiuneaă
complex ă aă bibliotecaruluiă trebuieă axat ă şiă orientat ă spreă
amenajarea unor standuri şiă expozi iiă careă s ă ofereă
cititoruluiăfondulădeăcarteăcuăcareăesteădotat ăbiblioteca.
Ast ziă înă comunaă V r ştiă esteă oă bibliotec ă comunal ă şiă înă func iaă deă bibliotecar ă esteă
profesoara Constantin Maria (foto) localnic ,ă n scut ă înă V r ştiă înă anulă 1968 la 10
decembrie. EsteăfiicaăluiăConstantinăşiăMargaretaăOlaruă– raniădinăV r şti.ăConstantinăMariaă
aăurmatăcursurileăşcoliiăprimareăşiăgimnazialeălaăşcoalaădinăV r şti,ăiarădinăaniiă1983ă– 1987 a
urmatăcursurileăLiceuluiădeăchimieădinăGiurgiu.ăPasionat ădeăteatru,ădup ăterminareaăliceuluiă
aăactivatăoăperioad ălaăTeatrulăstuden escăPODULăăşiălaăRadioăTei,ădinăcomplexulăstuden escă
TEI.ăÎnăvaraăanuluiă1990ăaărevenităînăcomunaăV r ştiăundeăaăfostăangajat ăcaăbibliotecar ,ăînă
func iaă nouăînfiin at .ăOăbun ădeătimpă func iaădeăbibliotecarăaăfostăminimalizat ă,ăsocietateaă
actual ă aă considerată îns ă c ă bibliotecileă comunaleă publiceă merit ă luateă înă considera ieă –
organizândă cursuriă specialeă deă preg tireă profesional ă numiteă BAZELEă
BIBLIOTECONOMIEI, cursuri echivalente cu şcoalaă postliceal ă deă biblioteconomie.ă
Cursurile s-auădesf şuratăpeăoăperioad ădeătreiăaniăşiăs-au finalizat cu un examen de absolvire
sus inutălaăcentrulădeăpreg tireăprofesional ăBuşteni,ăexamenăpeăcareăl-a promovat. Ulterior a
absolvit facultatea de LIMBAă SIă LITERATURAă ROMÂN ă – specializareaă român ă –
francez ,ăoptândăşiăpentruăcursurileădeăbiblioteconomie.
Înă calitateă deă bibliotecară aă participată laă activit ileă şiă concursurileă organizateă deă
bibliotecaăjude ean ăI.A.ăBasarabescuădinăGiurgiu.
Iat ă câtevaă dină ac iunileă laă careă aă participată bibliotecaă VASILEă MILITARUă dină
V r ştiălaăcareăesteăbibliotecarădoamnaăConstantinăMaria.
Înă anulă 1996ă – bibliotecadină V r ştiă aă ob inută loculă Iă laă concursulă CEAă MAIă BUNAă
BIBLIOTECAăPUBLIC ,ăpremiulăIăînăacelaşiăan la concursul de interpretare la concursul de
cunoştin eăliterareăVASILEăMILITARU.
Înăanulă2000ă– locul I la concursul MIHAI EMINESCU, ACEST ETERN NECUNOSCUT,
2003 – loculă Iă laă concursulă CEAă MAIă BUN ă BIBLIOTEC ă PUBLICAă DINă JUDE ULă
GIURGIU.
Bibliotecaă dină V r ştiă organizeaz ă manifest riă artisticeă înă cinsteaă evenimenteloră
importanteă dină comuna,ă simpozioaneă ,ă expozi iiă deă carte,ă concursuriă artistice. Biblioteca di
V r ştiăesteăprimaăbibliotec ăcomunal ădinăjude ulăGiurgiuăcareăaăfostădotat ăcuăunăcalculator
deăc treăprim riaăcomunal .ăOăaten ieădeosebit ăînăcadrulăbiblioteciiăs-aăacordatăîmbun t iriiă
spa iuluiă înă careă func ioneaz ă bibliotecaă dină V r şti.ă Astfelă s-aă începută cuă igienizareaă
spa iului,ăcreareaăcondi iilorădeăamenajareăaăunorăspa iiăspecifice de amenajare a fondului de
carteădup ănormeleădeăclasificareăzecimaleă şiăuniversaleăaă întocmiriiă cataloguluiăalfabetică şiă
sistematic. Dină documenteleă localeă şiă relat rileă unoră localniciă s-aă re inută numeleă unoră

113
persoaneă careă auă îndeplinită func iaă deă bibliotecară laă bibliotecaă dină V r ştiă :ă Sp taruă Maria,ă
DociuăIoana,ăIonescuăVerona,ăZaneăVictori a,ăConstantinăMaria

C minulăCulturalăV r şti
Activit ileăC minului Cultural s-au desf şuratădup ăcumăurmeaz :ă înăanulă1995ă în
cadrul Caminului Cultural s-aăînfiin atăoătrup ădeădansămodernăalctuit ădinătineriiătalenta iăaiă
ComuneiăV r ştiăcondus deăProfăăSlavnicuăFlorinaădeălaăŞcoala de Arte din Giurgiu. Un alt
eveniment deosebit s-aă remarcată în anul 1996 cu ajutorul ansamblului de dansuri populare
condus de Dnlă Profă Mihaiă Mihaiă ă dină cadrulă Şcolii de Arte –Giurgiuă ă careă aă ob inută
numeroase diplome, amintimă şiă deă pariciparileă numeroase ale grupului vocal la diferite
evenimenteă şi concursuri ,condus de Prof Ni escu din Giurgiu. De asemeni conducerea
Caminuluiă Culturalădinăaceast ăperioad ăă s-aă implicată înăpunereaă în valoare a numeroaselor
evenimenteădină via a satului cum ar fi: Sf Toader, Dr gaicaă câtăşiă numeroaseăcolindeă ăşi a
instrumentat participareaălaănumeroaseăconcursuriăşi festivaluri la nivel de jude. Anul 1996
maiăreprezint un mare evenimentăpentruăăComunaăăV r şti dataălaăcareălocalitateaăV r şti s-
aă înfr it cu localitatea Nicolovo din Bulgaria. Auă fostă organizateă manifest ri culturale
specifice localitatilor noastre – at tă deă laă V r ştiă câtă şi de la Nicolovo. Locuitorii acestor
localit iiă şi-auă împ rt şită dină experien aă loră în ceea ce priveşte cultivarea legumelor –
ocupa ieăcomun ăaălocuitorilorădinăV r şti si Nicolovo. Maiăamintimăc ăînălocalitateaănoastr ă
tr iescă ă numeroşiă bulgariă dară şi la Nicolovo traiesc romani. În decursul timpului Caminul
Culturalăăaămaiădesf şuratăăactivit iiăculturaleă,activit iăşcolare, a gazduit diferite evenimente
dinăvia a satului ,concursuri, serbariăăc tăşiănumeroaseăforma ii din lumea circului. În prezent
Caminulă Culturală aă maiă desf şurată ă evenimenteă cumă ară fiă şedin ele publice ale Consiliului
Locală,aăgazduităanumiteănun iăşi evenimente pentru petrecerea timpului liber al tinerilor din
comun ăăiarăăînăultimaăperioad ăăC minul CulturalăăesteăadministratădeăPrim rieăşiăseăafl ăîntr-
un lung proces de reabilitare.

ŞCOALA OBEDENI

Dateleă despreă apari iaă şiă evolu iaă şcoliiă

înă satulă Obedeni,ă iviteă înă documenteleă
localit iiă nuă suntă conving toareă şi nici cele
culeseăpeăcaleăoral nu sunt suficiente pentru a
face uneleă precizariă despreă trecutulă şcolii din
Obedeni. Demn de precizat pentruă şcoala din
Obedeniăesteăfaptulăcaăînă1896ăîn satul Obedeni
s-a construită ună locală nouă pentruă şcoal ă siă
gradinit ,ălocalăundeăauăfonc ionatătotodat ăcele
dou ăinstitu iiădeăînva mântăînăceleădou ăS li
deă clasa.ă Localulă aă maiă avută şiă ună spa iu de
locuit pentruăînvatatorulăşiădirectorulăşcolii.
Pân ăînăperioadaăaniloră1920ăînv mântulăprimarălaăşcoalaădinăObedeniăaăfunc ionată
caă înv mântă simultană cuă patruă claseă şiă ună singură învatatoră şiă maiă apoiă cuă înv mântă
simultanăcuăcâteădou clase I-III si II-IV, dup ăcareănumarulăcrescutăalăpopula ieiăşiăalăcopiiloră
aăfacutăs ăseătreac ălaăînv mântul pe clase de la clasa I la clasa IV. Acest proces s-a realizat
odat ăcuădareaăînăfolosin ăîn satul Obedeniăaăunuiănouălocalădeăscoal ă– cuăS liădeăclas ăîn
anul 1964. Deălaădareaăînăfolosin ăaănouluiălocalădeăşcoal ,ălocalulăşcolii vechi nu a mai fost
folosit, el esteă ast ziă ună mormană deă caramiziă şi moloz. Din anulă 1964ă odat ă cuă dareaă înă

114
folosin ă aă nouluiă locală deă scoalaă înv mântulă preşcolar,ă primară şi gimnazial s-aă mutată înă
acestă local.ă Înă aceast ă form ă înv mântulă laă şcoalaă dină Obedeniă aă func ionată pân ă înă anulă
1975,ăc ndădatorit numarului redus de copii la clasele V-VIII a determinat mutarea acestei
trepteă şcolareă laă şcoalaă deă centru,ă înă comunaă V r şti. Astfel, de atunci – anul 1975 – înă
localulăşcoliiădinăObedeniăfunc ioneaz ăsimultan,ăgr dini a si înv mântul primar. Înăprezent,ă
înăanulă şcolară2008-2009ăşcoalaădinăObedeniă func ioneaz cu urmatorul efectiv de elevi: 12
elevi la clasa I si 11 elevi la clasa a III-a,ăînv mântulădesf şurandu-se simultan si 14 elevi la
clasa a II-a si 16 elevi la clasa a IV-a,ăînv mântul la aceste clase este tot simultan. La toate
celeă patruă claseă cuă înv mântă primară func ioneaz ă în anul 2008-2009 un efectiv de 53 de
elevi. Deă laă înfiin areaă înv mântuluiă gimnazială înă Obedeniă (1975)ă şiă pân ă laă mutareaă
acestuiaălaăşcoalaădinăV r ştiădirectoriiăşcolii din Obedeni au fost:
- Georgescu Marin – profesor de educatie fizica
- Niculae Petre – profesor de educatie fizica
- Chelaru Gheorghe – profesor de matematica.
În perioada 1964-1975 ca invatatori la clasele I-IV au functionat:
- Georgescu Lucia
- Tane Petra
- Popa Petre
- Popa Pena
iar ca profesori:
- Dumitrescu Violeta – profesor de limba romana
- Soimeanu Steluta – biologie
- Atanasiu Maria – istorie
- Niculae Valentina – limba rusa
Mai recent, la scoala din Obedeni au mai functionat ca invatatori:
- Ruse Ioana
- Paun Cristina
- Conu Paulina
În prezentălaăscoalaădinăObedeniăfunc ioneaza:
- Conu Paulina
- Musat Mariana
- Oprea Madalina

Înv mântulăpreşcolarăînăV r şti

Interesulăpentruămen inereaăînv mântului preşcolarăînăcomunaăV r ştiăaăfostăsus inută
şi impulsionată deă slujitoriiă comuneiă şiă deă localniciă careă înă anulă 1924ă auă hot rât construirea
unuiă locală propriuă deă gr dini ă înă comunaă V r şti,ă numaiă pentruă înv mantulă preşcolar.
Localulăaăfostăconstruităîntr-unăspa iuăexistentăînăcurteaăşcoliiădinăV r şti,ăspa iuăbineăalesăînă
centrul comunei, spa iuăcareăr spundeaăpeăatunciăcerintelorăpopula iei locale. Localul nou de
gradini era dotat cuă oă încapereă destinat ă activit iloră didacticeă siă ună altă spa iu locuibil,
pentru educatoareaă careă conduceaă activit ile didactice, spatiu bine construit, cu o structura
durabil ăşiăestetic la acea vreme. Înăacestăspa iuănumeroaseăgenera iiădeăcopiiăpreşcolariăşi-au
începutăactivit ile de cunoastere ale copilariei, si-auămanifestatăuneleăcalit iă nativeăşiăşi-au
format deprinderi si comportamente civilizate, necesareăîn viitoareleăetapeăaleăvietiiădeăşcolar.
Iata documentele care atesta construirea localului de gradinita. Incepand insa cu anul 1964,
înv mântulăpreşcolară înăcomunaăV r ştiă aă fostămutatăîntr-un nou local. Este adevarat, mai
spa ios,ă îns pentru unii localnici departeădeăaăleă satisfaceădolean eleădeăaăaveaă laădispozitieă
spa ii scolare mai apropiateă deă cas . Înă acestă nouă spa iuă gradini aă deă copiiă functioneazaă şi
astazi.ăVechiulălocalădeăgradini , spre surprinderea multora din comuna, localnici sau cadre

115
didacticeăaă fostădestinatăunorăspa ii comerciale, nejustificat pentru noi. Înă întreaga perioada,
începand cu noua constructie a localului pentruăgr dini a,ă înăanulă1924,ă înăaceastaătreapt ăaă
înv mântuluiă preşcolară auă func ionat numeroase cadre didactice – educatoare, unele cu
preg tireăadecvat acestei forme didactice sau suplinitoare. Nu suntemăîn posesia unor date
care sa confirme numarul exact al educatoarelor,ăcalificateăsauănuăîn perioada 1924-1980. Din
cunostinteleă şiă constatarileă personaleă amă re inut ca educatoareă calificateă laă gradini a din
Varasti numai doua educatoare: ERHAT ELENA, pentru perioada 1934-1938ăşi CUCIUSNA
MARIA, pentru perioada 1942-1948.
Date statistice ceva mai complete despre cadreleă didacticeă careă auă func ionat la
gradiniTaădinăV r ştiăşiăefectivulădeăeleviăniăseăofer ăîncepandăcuăanulăşcolar 1980-1981. Iata
graficul anului scolar 1980-1981:

Grupe de copii Nr. de copii Educatoare

A 22 Puscoiu Angela
Grupa mica
B 22 Bidan Aurelia
A 23 Bratu Liliana
Grupa mijlocie
B 25 Gane Maria
A 24 Lampa Iuliana
Grupa mare
B 20 Pena Maria

Statistica anului scolar 1982-1983

Grupe de copii Nr. de copii Educatoare

A 24 -
Grupa mica
B 24 Popescu Melania
Grupa mijlocie A 28 Pena Maria
A 29 Bratu Liliana
Grupa mare
B 25 Gane Maria

Statistica anului scolar 1983-1984ăindicaăoăsc dere a efectivului de copii in gradinita V r şti

Grupe de copii Nr. copii Educatoare

Grupa mica 25 Gane Maria
Grupa mijlocie 25 Popescu Melania
Grupa mare 33 Pena Maria

Oăcrestereăuşorăaccentuat ăaăefectivuluiădeăcopiiăînăgr dini aăV r ştiăs-aăînregistratăîn

anul scolar 1985-1986

Grupe de copii Nr. copii Educatoare

A 25 Popescu Iuliana
Grupa mica
B 22 Bratu Liliana
A 25 Pena Maria
Grupa mijlocie
B 26 Ivanus Fanica
Grupa mare 27 Gane Maria

116
 Pân ă în anul scolar 1989-1990ă efectivulă deă copiiă înă gradini aă V r ştiă aă înregistrat o
sc dere continu ajungand la 91 copii.

Grupe de copii Nr. copii Educatoare

Grupa mica 30 Gane Maria
Grupa mijlocie 35 Bratu Liliana
Grupa mare 26 Pena Liliana

Înăprezentăînăanulăşcolar 2008-2009 scaderea efectivului de elevi este mult mai mare.

Grupe de copii Nr. copii Educatoare

Grupa mijlocie 25 Pena Maria
Grupa pregatitoare 27 Bratu Liliana

Înă timpulă activit iloră în cadrulă gr dini eiă deă copiiă dină V r şti un mare numar de
educatoare au trecut printr-oăformaăsuperioar ădeăperfec ionare.
Iata cateva exemple:
- Puscoiu Angela – definitivat – 1979
- Pena Maria – definitivat – 1981, gradul II – 1988, gradul I – 1994
- Bratu Liliana – gradul II – 1993, gradul I – 1999 etc.
Laă gr dini aă dină V r sti sub conducerea educatoarei Pena Maria, directoarea cu cea
maiă lung perioad ă înă aceastaă func ie,ă activit ile cultural-educativeă auă fostă laă în l imeaă
cerin elor,ă oferindă satisfac ieă p rin iloră copiiloră şi aprecieri din partea organelor de control
venite de la Inspectoratul Giurgiu si de laăalteă foruriăsuperioareădină înv mânt,ăaşaăcumă neă
ofer ăşiărelat rileăefectuateăşiăexistenteăînăregistrulădeăinspec iiăalăgr dini ei.
Deă altfel,ă confirm rile legate de comportamentul didactic al educatoarei Pena Maria
deăimplica iileăeiăînăperfec ionareaăactivit ilorădidacticeăînăgr dini aădeăcopiiăsuntăilustrateăîn
Curriculumul efectuat cu ocazia dialogului cu educatoarea Pena Maria.

PENA MARIA (foto)

S-aă n scută înă anulă 1959ă lunaă maiă ziuaă 23ă in comuna
Varasti din parintii: Petre si Elena Pena, tarani agricultori cu o
veche traditie in cultura legumelor timpurii. A indragit
activitatile din gradinita de copii pe care le-a frecventat de la
varsta de trei ani, activitati care i-au calauzit pasii in viitor spre
educarea,
formarea si
instruirea
copiilor in
gradinita
de copii.
Interesata,
dornica si

competenta in desavarsirea si
perfectionarea profesiei pe care si-a ales-
o a reusit sa parcurga toate treptele
perfectionarii didactice, cu foarte bune

117
rezultate obtinand pe rand gradul didactic definitiv in invatamant, gradul didactic doi si intai.
Gradul didactic intai a fost o incununare a eforturilor si realizarilor sale in activitatea in
gradinita de copii, concretizandu-seăinălucrareaăcuătemaă„Observarea – principala activitate de
cunoastereăaămediuluiăinconjuratorălocal”,ălucrareăceăs-a remarcat printr-o cunoastere reala a
elementelor componente din mediu
si punerea lor in valoare in cadrul
lectiilor, lucrare apreciata de colegi
si de cei indreptatiti sa stabileasca
calitatea si continutul lucrarii,
lucrare apreciata cu calificativul
maxim. Indrumator stiintific al
lucrarii a fost profesorul Aurel
Popescu. Dornica de cresterea
perfectionarii sale in activitatea
didactica, de asimilarea si
aprofundarea noutatilor in didactica
activitatilor in invatamantul
prescolar, educatoarea Pena Maria a
urmat si absolvit numeroase cursuri de perfectionare din domenii specifice invatamantului
prescolar. Înăacestăcontext,ăîn perioada 1981-1995 a indeplinit functia de director al gradinitei
de copii din Varasti, functia de membru in Consiliul de administratie al scolii din Varasti,
membru in Consiliul Consultativ al educatoarelor de pe langa Inspectoratul Scolar Giurgiu si
membru in echipa proiect a televiziunii Scolareă localeă „Mediaă School”.ă Educatoareaă Penaă
Maria s-a situat in fruntea activitatilor educative din comuna.
Indelungata sa activitate instructionala in gradinita de copii a fost la inaltimea
asteptarilor parintilor copiilor si a tuturor celor ce au avut menirea de a realiza aprecieri
asupra comportamentului didactic si tinuta moral-etica a educatoarei Pena Maria.

Invatamantul prescolar in Obedeni

In Obedeni, in anul 1896 ca si in comuna Varasti, s-au construit localuri noi de scoala.
La Obedeni localul era destinat invatamantului primar si prescolar si avea doua sali de clasa
si o locuinta pentru invatatori. Acest local a fost construit pe un loc viran situat pe drumul
judetean Bucuresti – Oltenita,ămaiăprecisăinăzonaănumitaă„Tiganie”. In acest local gradinita a
functionat pana in anul 1964 cand s-a mutat in noul local construit pentru gradinita si scoala,
situat in apropierea bisericii din sat. Deoarece, intr-o perioada de timp in ani 1965-1977 s-a
inregistrat un numar sporit de copii pentru gradinita, s-au
infiintat doua grupe de copii. Una a ramas sa functioneze in
vechiul local si alta in noul local de gradinita.
In perioada cat a functionat gradinita in localul vechi
in unele perioade s-a reusit pe cale verbalasa se retina numele
unor educatoare care au functionat la aceasta gradinita:
Stancu Montica, Florescu Marcela, Popescu Mariana.

ZANEăVICTORI Aă(foto)
Începândăcuăanulă1977ălaăgradini aădinăObedeniăaăfostă
numit ăeducatoareătitular ăZaneăVictori a,ăt nar ăabsolvent a
Institutului Pedagogic de Educatoare din Giurgiu, educatoare
careă înă aceastaă gradini ă şiă în prezent. Eviden a statistic ă aă
aniloră şcolariă 1977-2009ă indic o stabilitate a efectivului de
elevi pentru anii 1977-1982ă siă oă scadereă aă acestuiaă pân ă înă

118
2009.ăCaăurmareăînăuniiăani,ămaiăalesăîn perioada 1980-1982 a fostănecesarăcaălaăgradini aădină
Obedeniăs ăfunc ionezeădou grupe de copii. Tân ra educatoare Zane Victorita s-aănascutăîn
anul 1955ă lunaă septembrieă ăziuaă12ă înăcomunaăV r şti, dină parintiiă AnghelăsiăIonica,ă rani
localnici. A urmatăcursurileăgradini eiădeăcopiiăînăcomunaăVarastiăiarăcursurileăşcoliiăprimareă
şi gimnazialeă aleă şcoliiă dină V r ştiă peă careă
le-aă absolvită în anul 1971. Între anii 1971-
1975 a urmat cursurile Liceului Teoretic din
Buftea,ă dup care a urmat cursurile
Institutului Pedagogic de Educatoare din
Giurgiu,ă ob inândă în anul 1977 diploma de
educatoare.
Dup absolvirea institutului de
educatoareăaăfostărepartizat la 1 septembrie
1977ăcaăeducatoareălaăgradini a de copii din
Obedeniăundeăfunc ioneaz ăsiăast zi.
Are un copilă înă vârst de 23 ani,
student la Universitatea Spiru Haret,ă specialitateaă Marketingă şi Rela iiă Economiceă
Interna ionale, in anul II
În lunga sa activitate de peste 31 de
aniă laă gr dini aă dină Obedeniă aă desf şurată oă
activitateă vrednic ă cuă multeă împliniri si
realizari didactice,ă faptă pentruă careă parin iiă
copiiloră şi-au exprimat numai cuvinte de
laud ă pentruă modulă înă careă educatoareaă
Zaneă Victori aă s-aă ocupată şiă seă ocup ă deă
copiiă înă vedereaă form riiă şiă educ riiă loră înă
spiritulă buneiă cuviin e,ă form riiă laă aceştia a
unor copmportamente civilizate in spiritul
moraleiăcreştine.
Dornic ă şiă hot rât s ă ajung pe
trepteă cât mai sigure ale preg tiriiă profesionale,ă aă în elesă demersulă societ iiă siă cerin eleă
profesieiă şiă aă urcată treaptaă cuă treaptaă înă des vârşireaă didactic ă ob inând toate gradele
didactice.
Conştient ă c ă idealulă educa ională în
gradini aă deă copiiă trebuieă îndeplinită înă
concordan ă cuă cerin eleă noiiă legiă aă
înv mântului careă vizeaz ă dezvoltareaă
liber ,ăintegralaăaăînv m ntuluiăcareăvizeaz
dezvoltarea individualit iiăumaneăs-aăstr duită
şiă aă reu ită s formeze si dezvolte la copii
comportamenteădeăconduit ăcivilizat ăşi reale
trasaturi moral-etice.
Insusireaă şiă aplicareaă înă practic a
noilor metode activ – participative care
asiguraă dinamizareaă şiă însuşireaă con inutului
lec iiloră înăgradini a de copii au fost semnale
care au condus spreă des vârşireaă didactic ă şi
formarea unor comportamente specificeăunuiăcadruădidacticăd ruităşiăataşatăşcolii.

119
120
 Cap. VII
ComunaăV r ştiăînăregimulăcomunist

Înăperioadaăaniloră1944-1945,ăRomâniaăşiăromâniiăauăfostăobliga iăs ăaccepteăoănou ă

rânduireă social ă impus ă nou ă deă puterniculă vecină deă peă atunci,ă deă laă r s rit,ă mareleă stată
comunist – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste – U.R.S.S. Sosi iă cuă tancurileă înăă
România,ă sovieticiăauă adusă cuăeiă figuriăsinistreărefugiateă înăU.R.S.S.ăcaăAnaăPauker,ăVasileă
Luca,ăTeohariiăGeorgescu,ăIosifăChisinevschiăşiăal iiăataşa iădoctrineiăcomunisteăşiăluiăStalin.ă
Acestora li s-au al turatăuneleăfiguriădină ar ăînc ădină1944,ăprintreăcareăde inu iăelibera iădină
închisoriăşiă chiarăuniiă intelectualiădeăseam ădină ar ăcaăLucre iuăP tr şcaru,ăasasinatăulterioră
de cei pe care-i slujise – comuniştii. Totul s-a petrecut sub bagheta faimosuluiă mareşală
sovietică rusă VÂŞINSCHIă careă aă pusă mânaă peă conducereaă României,ă instalândă putereaă
comunist ăşiăunăguvernăsupusăorbeşteăputeriiădeălaăMoscova.Aşaăs-aăf cutăcaăîncepândăcuălunaă
martieă1945ăs ăfieăinstalatălaăconducereaăRomânieiăcaăPrimăMinistruă– Dr. Petru Groza, care
s-aădovedităaăfiămarionetaăpolitic ăaăruşilorămânuit ădeăcomunişti.ă
Comunismulă aă fostă laă începutăpentruă mul iăromâni,ă maiăalesăpentruăoameniiă s raciă
deălaăănoiădină ar ,ăcaădeăaltfelăşiăpentruăceiădinăcomunaănoastr ,ăoăsperan ăpentruăbun stareăşiă
emancipare. Egalitateaăşiădreptateaăsocial ăafişat ădeă noiiăguvernan i,ă înl turareaăexploat riiă
omuluiă deă c treă om,ă construireaă uneiă noiă societ iă f r ă boga iă şiă s raciă aă atrasă oă parteă dină
membriiăsociet iiădeălaănoi,ăceiămaiămul iădintreăaceştiaăfiindănaivi. Societateaănou ,ăiluzorieă
şiăfericit ăpeăcareăauăpropus-oăşiăauăpromis-oăadep iiăteoriei,ămarxist-leninisteăaăg sităărepedeă
audien ăşiăînălumeaădinăsateleăşiăoraşeleădină araănoastr ,ăşiădeăceănuăşiădinăcomunaănoastr .
Ceiănumi iăs ăseăocupeădeădestineleă riiăşiădeăagriculturaădeălaăsate,ăadep iăaiăcomunismului,ă
erauă puternică convinşiă deă reuşiteleă agriculturiiă înă U.R.S.S,ă avândă dreptă argumentă „marileă
realiz ri”ă aleă economieiă sovieticeă şiă maiă alesă înă domeniulă cooperativiz riiă agriculturii,
informa iiăprimiteăpeălinieădeăpropagand ,ăinforma iiădeveniteăoărealitateăsigur ,ărealitateăceăseă
impuneaăadoptat ăşiădeăagriculturaădinăRomânia. Cuătoat ăpropagandaăintensăf cut ăînărândulă
r nimiiă dină araă noastr ,ă propagand ă careă aă ajunsă şiă peă meleagurileă comuneiă V r şti,ă
propagand ă ceă sus ineaă trecereaă laă ă cooperativizareaă agriculturiiă şiă laă noi,ă raniiă româniă auă
fostă laă începută – re inu iă – scepticiă s ă realizezeă acestă concept. Convingerileă înă bun ă parteă
aveauă dreptă argumentă informa iileă primiteă de laă tineriiă dină V r şti,ă participan iă laă ceiă deă ală
doileaă R zboiă Mondială peă teritoriulă U.R.S.S.,ă tineriă careă auă revenită înă ar ă dup ă terminareaă
r zboiului.ăAceştiaăauăprezentatăsitua iaăreal ăaăagriculturiiăcooperativisteădinăU.R.S.S.,ăcaăunaă
ineficient ăşiăcuăslabeărezultateăeconomice,ăagriculturaăcareănuăasiguraăunătraiăbunăşiăprosperă
pentruă raniiăcolhoznici-sovietici.
Cuă toateă informa iileă primiteă şiă preciz rileă f cuteă deă tineriiă româniă despreă
cooperativizareaă agriculturiiă sovietice,ă mul iă dintreă v r şteniă s-auă supusă şiă auă acceptată
chem rileă f cuteă deă propagandiştiiă ceă mişunauă prină sat,ă maiă alesă înă zileleă deă sâmb t ă şiă
duminic .ă V r şteniiă ceă s-auă înscrisă înă gospod riaă colectiv ă înc ă deă laă începuturileă eiă auă
devenită fondatoriiă primeiă unit iă agricoleă întemeiat ă prină unireaă p mânturiloră ranilor.ă Ceiă
maiămul iădintreăaceştiaăînscrişiăînăCOLECTIV ,ăauăfostă raniiăs raciăşiăceiăîmpropriet ri iălaă
reformaă agrar ă dină 5ă martieă 1945ă cuă suprafe eă miciă deă p mânt.ă To iă aceştiaă auă sperată şiă auă
aşteptatăunătraiă maiă bună şiă fericită şiăsperan a unui viitor mai luminos. Erauăaştept riădeşarteă
care de-a lungul timpurilor s-auăn ruit,ăîntru-câtărezultateleăob inuteăînăCOLECTIV ăauăfostă
subăaştept ri,ătransformateăînăsimpleăiluziiăcareăauăduratăpân ăînădecembrieă1989,ăcând toate
cooperativeleă agricoleă deă produc ieă dină ar ă auă fostă desfiin ateă şiă comunismulă înl turată dină
România,ăf cându-iălocăalteiăorânduiriăsociale,ăceaădeăast zi. Seăpoateăprecizaăc ăpeăcândăactulă

121
colectiviz riiăalăcooperativiz riiăagriculturiiăeraăprezentatădeăcomunişti,ăcaăunăactăbenevolă şiă
nesilită deă nimeni,ă realizată prină liberulă consim mântă ală ranilor,ă practic,ă colectivizareaă
agriculturii s-aă f cută înă celeă maiă multeă cazuriă prină constrângereaă ranuluiă română careă eraă
obligată s ă accepteă acestă actă samavolnică şiă nedreptă chiară şiă laă noiă înă V r şti. Adep iiă
colectiviz riiă agriculturiiă înă V r şti,ă atraşiă deă mirajulă uneiă vie iă maiă buneă prină intrareaă înă
COLECTIV ăaveauădeăîndeplinităşiăalteăsperan e,ăaceleaădeăaăaveaăaccesălaăuneleăfunc iiădeă
r spundereă– de conducereăcolectiv ,ădeăaădeveniiăpreşedinte,ăbrigadier,ăsocotitor,ămagazioneră
etc., fenomen care pentru unii membrii ai C.A.P. a devenit realitate. Începuturileăactivit iloră
înăcooperativeleăagricoleădeăproduc ieăauăfostădeăbunăaugurăaşaăcumăaăfostăşăla noiăînăV r ştiă
caă şiă înă toateă cooperativeleă agricoleă dină ar ,ă vremeă cândă s-auă ob inută rezultateă meritoriiă înă
lucrareaă p mânturiloră şiă înă ob inereaă produc iiloră agricole.ă Erauă vremuriă cândă cooperativeleă
agricoleădeăproduc ieănuăaveauădatoriiăfa ădeăstat, iarăzestreaădepus ădeă r nimeăalc tuit ădină
p mânturileăunite,ăobiecteăşiă maşiniăagricole,ăanimaleă şiăalteă bunuriă nuă seăepuizaseă înc . Pe
m suraătreceriiătimpului,ăpreten iileăstatuluiăfa ădeăC.A.P.ăauăcrescut,ăfenomenăceăs-a petrecut
şiă laă cooperativaă agricol ă dină V r şti,ă iară idealurileă r nimiiă auă fostă spulberate;ă creştereaă
niveluluiădeătraiăalăacestoraăaăr masănumaiăoăiluzie,ăunăvisăspulberat. Încercareaădeăaărealizaăoă
ameliorareăaăsitua ieiădinăC.A.P.,ăprinăhot râreaăstatuluiădeăaădaăînăfolosin aăfiec reiăfamiliiădeă
raniă careă lucreaz ă înă gospod riaă agricol ă oă suprafa aă deă 15ă ariă terenă arabilă nuă aă dusă laă
îmbun t ireaădeă faptăaăsitua iei,ă aăcreşteriiă niveluluiădeătraiăaă ranilorăcooperatori. Înăacestă
context,ă situa iaă economieiă înă C.A.P.ă şiă laă noi înă V r ştiă aă determinată instalareaă uneiă st riă
ap s toareăînărândulămembrilorăcooperativeiăagricole,ădarămaiăalesădeăneîncredere,ănelinişteăşiă
lipsaă deă siguran ă pentruă asigurareaă condi iiloră deă via ă înă C.A.P.ă aă ranilor.ă Mul iă dintreă
aceştiaă auă considerată c ă singuraă salvareă esteă caleaă prină sustragereă aă unoră bunuri,ă maiă alesă aă
celor alimentare – aă produseloră agricoleă necesareă pentruă hranaă zilnic . Astfel, furturile,
sustragerileă dină C.A.P.,ă cuă traista,ă sacoşaă sauă c ru aă s-auă înmul it,ă devenindă oă obişnuin .ă
Prosperitateaăînăgospod riaăagricol ădiminuându-seătreptatăiarăproduc iileăfiindătotămaiăreduse.
Oăsitua ieăaparteăcareăaăcreatăneajunsuriăînăC.A.P.ăaăfostăhot râreaăstatuluiăromanădeăaăimpuneă
caă produseleă agricoleă ob inute,ă înă majoritateă s ă iaă caleaă silozurilor, fenomen ce a produs
nelinişteaă şiă neîncredereaă raniloră cooperatoriă fa ă deă politicaă agrar ă aă P.C.R.ă S-aă sim ită oă
frustrareăevident ăaăfiec ruiămembruăalăC.A.P.,ăaădrepturilorăproveniteădinămuncaăasidu ,ăgreaă
înăC.A.P.,ădesf şurat ăziădeăzi. Chiarăădac ăs-aăîncercatăoămobilizareămajor ăaăfor elorăumaneă
careăs ăsprijineălucr rileăînăgospod riaăagricol ,ătoateăacesteaăauădevenităineficienteăşiăf r ăună
suportă deă acoperireă aă st riloră deă fapt.ă Introducereaă eleviloră şiă aă profesoriloră înă lucr rileă
agricoleăaleăC.A.P.,ămaiăalesăînăstrângereaărecoltelor,ănuăaăadusăeficien ăînăagricultur .ăElevii,ă
tineriă şiă f r ă deprinderiă formateă înă muncileă agricole,ă ac ionauă dup ă for eleă şiă priceperileă
proprii,ă mul iă dintreă eiă avândă gândulă spreă activitateaă loră deă baz ,ă muncaă cuă cartea.ă Aceştiaă
erauă obliga iă prim varaă şiă maiă alesă toamnaă s ă participeă laă muncileă agricole.ă Laă aceeaşiă
suferin ăerauăobligateăşiăcadreleădidacticeăcareăerauăsiliteăs ăiaăparteălaămuncileăagricole. Nici
obligareaăfemeilorăs tence,ătinereăsauăvârstnice,ăs ăparticipeălaămuncileăagricoleănuăaăacoperită
necesarulăfor eiădeămunc ăînăagricultur ăînăC.A.P.ăTinereleăfemeiăsauăceleăvârstniceănuăputeauă
faceăfa ăcerin elorăagriculturiiăcooperativiste.ăÎnăagriculturaăcooperativist ănum rulăb rba iloră
era tot maiăredus,ăaceştiaăerauăpleca iălaăoraş,ădevenindămuncitoriăînăfabriciăşiăuzineăpentruăaă
realizaă venituriă careă s ă asigureă între inereaă familiilor.ă Înă anulă 1948,ă chiară înainteă deă
colectivizareaă agriculturiiă laă noiă înă ar ,ă s-a procedat la introducerea planului general de
produc ieă şiă aă planuriloră localeă deă produc ie.ă r nimeaă român ,ă dară maiă alesă ceaă maiă
înst rit ,ă numit ă chiaburime,ă aă intrată într-ună gradă mareă deă asuprireă atâtă financiar,ă economică
câtăşiăfizic. Pentruăaceştiaăs-au fixat cote obligatorii de predareăaăproduselorăagricoleăînăraportă
cuă suprafe eleă agricoleă de inuteă înă proprietateă personal ,ă coteă ceă dep şeauă puterileă
agricultorilorădeăaăleărealizaăşiădeăaăsem naăsuprafe eleătrecuteăînăplanulăobligatoriu. Cei ce nu
reuşeauăs -şiăachiteăcoteleăobligatoriiăstabiliteăînăplanulădeăproduc ieăsauăs ăcultiveăsuprafe eleă

122
stabiliteăînăplanulălocalăerauăaspruăsanc iona iăşiăchiarăaresta i,ănumitiăsabotoriăaiăplanurilorădeă
productie. Aşaă s-auă petrecută lucrurileă înă toamnaă anuluiă 1948ă laă noiă înă V r ştiă cândă aă fost
arestatăunăgrupădeă raniădinăcomun ,ăaşaăzişiăchiaburi,ăpentruăneachitareaăăcotelorăobligatoriiă
c treăstatăsauăpentruănerealizareaăplanuluiădeăîns mân ri.ă ranii,ăbuniăgospodari,ăfruntaşiăşiă
buniă agricultori:ă Ştefană Petcu,ă Dumitruă Toma,ă T naseă Ilieă şiă al ii,ă împreun ă cuă preoteasaă
Alexandrinaă Popescu,ă auă fostă aresta iă şiă trimişiă deă prim riaă dină V r şti,ă deă primarulă Raduă
Geamaru,ălaăplasaăVidraăpentruăaăfiăjudeca iăîntrucâtănuăauăîndeplinităplanulădeăproduc ie. Cei
men iona i,ă înă afaraă localniceiă Popescuă Alexandrina,ă auă fostă elibera iă deă laă mili iaă Vidraă peă
baza angajamentelor luate pentru a-şiă realizaă coteleă impuseă şiă aă planuluiă deă îns mân ri,ă
numaiăPopescuăAlexandrinaăaăfostăre inut ăşiătrimis ălaăînchisoareaăV c reşti,ăf r ăs ăseă in ă
seamaăc ăeraăfemeieăv duv ,ăcuăpatruăcopiiăminoriăşiăf r ăposibilit iădeăachitareăaăcotelorăşiă
deă realizareă aă planuluiă deă îns mân ri. Dup ă douaă luniă deă deten ie,ă Popescuă Alexandrinaă aă
fostăjudecat ădeăTribunalulăBucureştiăcareăaăhot râtăeliberareaădinădeten ie.
Gospod riaăagricol ăcolectiv ădinăV r ştiăaă luatăfiin ă înăanulă1950ăşiă s-aă men inută
subăaceast ădenumireăpân ăînăanulă1962ăcândăconducereaădeăpartidăşiădeăstatăaăconsideratăc ă
procesulă cooperativiz riiă agriculturiiă laă noiă înă ar ă poateă fiă considerată încheiată întru-câtă
rezultateleă dep şeauă aştept rile,ă maiă alesă înă ob inereaă produc ieiă agricoleă şiă aă organiz riiă
activit ilor.ă Acesteă argumenteă auă stată laă bazaă motiv riiă şiă schimb riiă denumiriiă
„gospod riiloră agricole”ă intru-câtă denumireaă deă gospod riiă colectiveă nuă mai corespunde
realit ii,ănumeleăpropusăşiăhot râtăaăfostă„Cooperativaăagricol ădeăproduc ie”ănumeăprimitădeă
toate unitatile agricole satesti. Înăvirtuteaăevenimentelorălegateădeăîncheiereaăcooperativiz riiă
agriculturiiă şiă schimbareaă numeluiă înă cooperativaă agricol ă deă produc ieă s-aă considerată c ă
evenimentulătrebuieăs rb torit. S-aăhot râtăcaăs rb toareaăevenimentuluiăs ăaib ălocăînăziuaădeă
11ămartieă1962,ăînăprezen aăaă11.000ădeă raniăcooperatiştiăînăamintireaăceloră11.000ădeă rani,ă
presupuşiă deceda iă în timpulă evenimenteloră r scoaleiă deă laă 1907.ă Laă acestă eveniment,ă dină
parteaăC.A.P.ăV r ştiăaăparticipatăpreşedinteleăcooperativei.ă Evenimentulăs rb toriiăaăavutălocă
înă spa iulă „Expozi ieiă Na ionale”ă deă laă Casaă Scânteii,ă înă prezen aă Secretaruluiă Generală ală
P.C.R.,ăGheorgheăGheorghiuăDejăşiăaămembrilorăComitetuluiăCentralăalăPartidului. Demn de
re inută esteă faptulă c ă Gheorgheă Gheorghiuă Dejă înă frunteă cuă membriiă Comitetuluiă Centrală ală
P.C.R.ăauăconsideratăc ărealiz rileăob inuteăînăgospod riileăagricoleăsuntăevidenteăşiăprospereă
şiăauălaăbaz ăeforturileăşiămuncaăasidu ăaă r nimiiăcooperatisteăşiăînzestrareaăcooperativeloră
cuă maşiniă agricoleă şiă utilajeă careă ofer ă oă evolu ieă sporit ă produc iiloră agricole,ă ună traiă maiă
decentă şiă sigură r nimiiă cooperativiste. Înă acest context s-aă considerată c ă C.A.P.ă – urileă înă
viitorăpotădeveniăîntreprinderiămodelăînăvia aăeconomic ăaă rii,ăcuăactivit iăra ionaleăşiăbineă
gândite,ădac ăseăvaăapelaămaiăinsistentălaăintroducereaăpeăscar ălarg ăaămaşinilorăagricoleădeă
oriceă fel,ă înlocuindu-seă astfelă for aă animalier ,ă maiă alesă aă cailoră careă solicitauă pentruă
între inereăcheltuieliăsporite. Calul-caii, prieteni de-oăvia ăaiăomuluiăşiălaăbineăşiălaăr u,ăînc ă
dină vremurileăpreistorice,ăauă începutăs ă fieă înl tura iătreptatădinăagricultur şiă laăună momentă
dată înl tura iă aproapeă total.ă Drumulă loră eraă orientată spreă abatoareleă bucureşteneă şiă dină ar ,ă
trimişiăpentruăsacrificareăîntr-oăatmosfer ădeăsuspinăşiăjaleăpentruă ranulăromân.ăOăasemeneaă
situa ieăaăfostăşiălaăcooperativaădeăproduc ieădinăV r şti.
Ună momentă importantă înă agriculturaă Românieiă aă fostă înă anulă 1967ă cândă
conduc torulă deă peă atunciă – Nicolaeă Ceauşescuă – impresionată deă rezultateleă ob inuteă înă
cooperativeleă agricoleă deă produc ieă impuneă generalizareaă numeloră acestoraă înă toat ă araă –
„COOPERATIVEă AGRICOLEă DEă PRODUC IE”. Colectivizarea agriculturii –
cooperativizarea,ălaănoiăînăcomun ,ăcaăşiăînăîntreagaă ar ,ălaăînceputăaăfostăunăprocesăcareănuăaă
fostăprimităcuăbucurieăşiăniciăasimilatădeăceiămaiămul iăromâni.

123
 DUMITRUăST.ăSP TARU
DeălaănoiădinăV r ştiăcelăceăs-aăridicatăşiăîmpotrivitădeălaăbunăînceputăprocesuluiădeă
colectivizareă aă agriculturiiă aă fostă ranulă Dumitruă St.ă Sp taru,ă localnic,ă rană cuă minteă
sclipitoare,ă deasupraă multoră cons teniă dină comun ,ă persoan ă cuă multă discern mânt care a
în elesă deă laă bună începută neajunsurileă şiă nereuşiteleă colectiviz riiă agriculturiiă înă Româniaă şiă
chiarălaănoiăînăcomun .ă Mai mult, s-aăsim itălezatădeăfaptulăc ăluareaăp mânturiloră ranilor,ă
proprietateădobândit ăcuăeforturiăşiă suferin eădeă laăstr buni,ăp mânturiăceăauă fostăp strateăcuă
mult ăafec iuneăîntru-câtăp mântulăaăasigurată ranuluiăromânăexisten aăluiăşiăaăfamilieiăsale.
Faptulă c ă p mânturileă raniloră erauă luateă şiă trecuteă cuă for aă pentruă administrareă deă uneleă
persoaneăînăceaămaiămareăparteănepricepu iăînăaleăagriculturiiăl-aăindignatăşiăl-aăambi ionatăpeă
Dumitruă Sp taruă s ă ac ionezeă directă împotrivaă celoră ceă auă luată asemeneaă hot râriă nedrepte.
Convinsăfiindăc ăhot râreaăsaăvaămobilizaăşiăal iăs teni,ăc ăadev rulăvaăieşiălaăsuprafa ,ăaăluat
deciziaă caă celeă sim iteă deă elă s ă fieă concretizateă prină manifest riă directe,ă verbaleă şiă înă scris,ă
aduseă laă cunoştin aă organeloră deă partidă şiă deă stat.ă Cuă toateă insisten ele,ă ceiă deă laă putereă auă
manifestată oă total ă t cereă şiă niciă ună r spuns. Îndârjită şiă nemul umită deă oă asemeneaă t cere,ă
DumitruăSp taru,ăînă1956,ăaăhot râtăs ăseăadresezeăînăscrisăşiăorganelorăsuperioareădeăpartidăşiă
de stat – chiar secretarului general al P.C.R. de atunci – GheorgheăGheorghiuăDej,ăînscriindă
înă peti iaă saă nemul umirileă luiă şi aleă altoră cons teni,ă nemul umiriă legateă deă colectivizare.
R spunsulă aşteptată nuă s-a realizat. S-aă instalată iară oă total ă t cere. Fa ă deă ună asemeneaă
comportamentă Dumitruă Sp taruă nuă aă renun ată laă ac iunileă sale.ă Astfelă aă considerată c ă
momentul potrivit a sosit,ă odat ă cuă alegerileă pentruă deputa i,ă dină toamnaă luiă 1956.ă Sosită laă
vot,ă laă circumscrip iaă electoral ă deă laă şcoalaă dină V r şti,ă odat ă cuă votulă introdusă înă urn ,ă aă
introdusăoănou ăpeti ieă înăcareăerauă înscriseădolean eleăsaleădeă rană legatădeăp mântăşiă glie,
hot râtăîmpotrivaăcolectiviz rii.ăDup ănum r toareaăvoturilorăcomisiaăaăconstatatăc ăoăpeti ieă
aăfostădepus ăînăurn ,ăîmpotrivaăcolectiviz rii,ăpeti ieănesemnat .ăAlarmate,ăorganeleălocaleădeă
partidă şiă deă stat,ă împreun ă cuă for eleă supuseă comunismului,ă auă pornită oă ac iuneă comun ă deă
depistareăaăceluiăceăaăîndr znităsaăcreezeăoăasemeneaăac iune.
Timp de trei ani, 1956-1959,ă cuă toat ă mobilizareaă şiă eforturileă f cuteă deă organeleă
locale,ădestinateăs ăseăocupeădeăasemeneaăcazuriă– petentul nu a fost descoperit.ăApelândăşiălaă
cercet toriiăînădomeniulăgrafologiei,ăaceştiaăstudiindăam nun ităînscrisurileăpeăcareăleăaveauălaă
dispozi ieădeălaăvotareaădină1956,ăauăstabilităc ăpetentulăscrisorii,ăcelăcareăaădepus-oăînăurnaădeă
votăînă1956,ăaă fostăDumitruăS.ăSp taru. Acestaăaă recunoscutăc ăesteăautorulăscrisorii. Odat ă
descoperit,ă Dumitruă Sp taruă aă fostă arestat,ă depusă laă închisoareaă V c reşti,ă judecată laă
Tribunalulă Bucureştiă şiă înă urmaă procesuluiă aă fostă condamnată laă şaseă aniă deă deten ieă şiă
confiscarea averii pe baza art. 205, alineatul 1 din Codul Penal.
Dup ă oă deten ieă deă 3ă aniă şiă şaseă luniă aă fostă eliberată dină închisoareă
f r ăs ăiăseămotivezeăcauzeleădeten iei.Motiveleădeten ieiăauăfost:
- uneltireaă împotrivaă orânduiriiă socialisteă şiă fa ă deă
politica P.C.R.;
- uneltireaă împotrivaă colectiviz riiă agriculturiiă înă
România.
Dumitruă S.ă Sp taru s-aă n scută laă 2ă noiembrieă 1931ă înă
comunaăV r şti şiăaădecedatălaădataădeă14ădecembrieă2009. Este fiul
luiă Stoiană Sp taruă – zis Hentalu – localnică n scută înă anulă 1883ă şiă
decedatăînăanulă1963.ăMama,ăTincaăSp taru,ăn scut ăînăanulă1886ăşiă
decedat ă înă 1966ă – casnic . Dumitruă Sp taruă f ceaă parteă dintr-o
familieănumeroas ,ăcuăoptăcopii.ăAăfostăoăfamilieăcareăs-aăimpusăînă
societateă prină comportamentă şiă d ruireă fa ă deă sarcinileă familiale,ă
prinăh rnicieăînălucrareaăp mântuluiăşiăasigurareaăcelorănecesareăîntregiiăfamiliiăpentruăcareăaă

124
primitătoat ăstimaădinăparteaăs tenilor. StoianăSp taru,ăomăcuăpersonalitateăînăcomun ,ătarană
liniştit,ăcalculatăşiăcump tat,ăs-aădovedităaăfiăşiăunăbunăcreştin,ăfaptăpentru care a fost cooptat
înă comitetulă parohială comunală şiă alesă epitropă ală bisericiiă dină V r şti,ă func ieă peă careă aă
îndeplinit-oăfoarteămul iăani. DumitruăSp taruăaăfostăunulădintreăceiăoptăcopiiăaiăfamilieiăcareă
s-aăintegratădeătimpuriuăînăsocietate,ădovedindărealeădisponibilit iăintelectualeăcareăi-au oferit
posibilitateaă deă aă accedeă laă literaturaă român ă şiă laă în elegereaă culturiiă generale.ă Înă acestă
context,ă înc ă dină copil rieă şiă înă timpulă adolescen eiă s-aă integrată înă activit ileă şcolareă şiă
culturale organizateă deă şcoal ă sauă laă c minulă cultural.ă Aă fostă colegă deă şcoal ă primar ă siă deă
bancaă cuă prof.ă Aurelă Popescuă şiă ună apropiată ală acestuiaă înă activit ileă culturale. Soartaă şiă
situa iaă familial ă aă f cută caă peă plană locală s ă nuă seă afirme,ă motivă pentruă careă a fost nevoit
pentruă oă perioadaă deă timpă s -şiă desf şoareă activitateaă înă uneleă întreprinderiă dină Bucureşti:ă
I.C.S.I.M.,ăI.M.U.C.ăşiăfabricaădeămezeluri. Areădou ăfeteăc s toriteăînăBucureşti.
Unămomentădeăr scruceăpentruădestinulăpoporuluiăromanăşiădeămareăsensibilitateăînă
via aăcet eniloră riiăşiăaăs tenilorădinăV r ştiăaăfostăperioad ădeăînceputăaăcomunismuluiă înă
România,ă culminândă cuă alegerileă generaleă şiă locale,ă dină noiembrieă 1946,ă alegeriă ceă s-au
organizatăşiădesf şuratăîntr-oăatmosfer ăîncordat ăşiătensionat ,ăîntru-câtăceiămaiămul iăcet eniă
aiă riiă simpatizauă cuă partideleă istoriceă – r neştiă şiă liberaleă şiă auă votată cuă ei,ă dară spreă
surprindereaălor,ăcâştig toriiăalegerilorăauăfostăcomuniştii. Falsificareaăgrosolan ăaăalegeriloră
din 1946 a produs mult ă am r ciuneă şiă îngrijorareă înă rândulă cet eniloră rii,ă chiară şiă aă
v r ştenilorăîntrucâtătoateăidealurileăşiădorin eleălorădeăviitorăauăfostăspulberate. Dup ăalegerileă
dină1946ăaăînceputăoăputernic ăactivitateădeăpropagand ăcomunist ăatâtălaăoraşăcâtăşiă laă ar ,ă
iarăgrupurileădeăpropagandiştiămişunauăînăsateleănoastre,ămaiăalesăsâmb taăşiăduminica,ăl sândă
sloganuriă despreă idealurileă comunismului,ă desfiin areaă exploat riiă omuluiă deă c treă om,ă
dispari iaăs racilorăşiăboga ilor,ăinstaurareaădemocra ieiăsocialiste. Grupurileădeăpropagandişti,ă
agitatoriănumi iăs ăac ionezeăînăsateleădinăzonaănoastr ăproveneauămaiăalesădinăîntreprinderileă
din zona de sud-estă aă Bucureştiului,ă deă laă uzineleă Vulcană şiă Monet riaă Statului.ă Grupurileă
erauă prezenteă maiă alesă înă zileleă de s rb toare.ă Oă mareă parteă dintreă ceiă sorti iă s ă conduc ă
politicaăRomâniei,ăconverti iălaăcomunism,ăauăfostărecruta iădinărândurileămuncitorilor,ăpuşiăînă
func iiădeăr spundereăînăinstituteleăşiăîntreprinderileădină ar ,ălaăoraşeăşiăsate. Pentru comuna
V r şti,ă ună evenimentă memorabilă r masă înă minteaă oameniloră aă fostă momentulă cândă laă
conducereaă comuneiă V r ştiă aă fostă numită primar,ă caă primulă primară ală orânduiriiă comuniste,ă
Radu Geamuru, priceput, se pare, la punerea geamurilor la case, dar mai ales ca un om leneş,ă
be ivă notoriuă – fiuă iubitoră ală luiă Bahusă şiă s rac.ă Eraă ună migratoră sosită cuă câtevaă deceniiă înă
urm ă înă V r şti,ă deă peă meleagurileă Olteniei. Mul iă dintreă ceiă ceă s-auă înscrisă şiă auă ap rută înă
istoriaă trist ă aă vremuriloră comunisteă şiă auă condusă sauă auă participat activ la conducerea
comuneiă auă fostă îns ă şiă localnici.ă Uniiă dintreă eiă s-auă men inută înă func ii,ă auă fostă p stra iă înă
func iiăadministrativeăsauădeăpartid,ăal iiăauădisp rutădinăintegramaălocal . Aăr masăînăminteaă
v r ştenilor,ăînăimagineaăcelorămaiăvârstniciădintreăcet eniiăcomuneiănoastre,ăprimulămembruă
ală partiduluiă comunistă şiă primulă secretară ală organiza ieiă deă baz ă aă P.C.R.ă V raşti,ă numitulă
Dumitru Cristea, get-begetădinăV r şti,ăpersoan ăf r ăştiin ădeăcarte,ăcuădou ăclaseăprimare,ă
element convinsă c ă partidulă comunistă esteă partidulă drept iiă şiă egalit iiă întreă oameni,ă ală
societ iiă careă asigur ă în elegereaă reguliloră impuseă deă oă societateă civilizat .ă Umblaă înă plin ă
var ăcuăc ciulaăpeăcap,ăfaptăpentruăcareăaăfostăporeclitădeăs teniă„C ciulete”. A fostăînăfrunteaă
partiduluiăP.C.R.ădinăcomun ăcâ ivaăaniă buni,ădup ăcareăceiăpeăcareă i-aăslujităşiăprotejată l-au
datăuit rii. Familia lui Dumitru Cristea a aderat, s-aăal turatătrupăşiăsufletăpoliticiiăcomuniste.ă
Fra iiă s i,ă Lefteră şiă Iordan,ă maiă alesă Lefter,ă considerată liderulă familieiă înă aleă politiciiă
comuniste,ăeraăunăpoliticiană activă înăsensă negativ.ăGuralivăşiăorientatăspreădistrugereaăclaseiă
maiă prospereă dină comun .ă Organizaă ac iuniă deă intimidareă aă oameniloră cuă jigniriă aleă tuturoră
celor ce manifestau opozi ieă fa ădeăP.C.R.ăEraăprezentă înătoateăalterca iileă ceăseă iveauă întreă
s teni,ăuneleăorganizateădeăel.ăSpreăsfârşitulăereiăcomuniste,ăchiarăcomuniştiiădinăcomun ăl-au

125
ignorat, aproape l-au uitat. Frateleăs u,ăIordanăCristea,ămaiăs racăîntruătoate,ădară mai ales cu
duhul,ăaăf cutăparteădinăprimulăgrupădeăcomuniştiădinăV r şti.ăEraăneştiutorădeăcarte,ăaproapeă
analfabet,ă îns ă f ceaă parteă dină biroulă organiza ieiă deă baz ă P.C.R.ă dină comun . P strareaă
hegemonieiă comunisteă laă noiă înă comun ă eraă sus inut ă deă Gheorghe Cristea, fiul lui Iordan
CristeaăşiănepotulăluiăDumitruăCristea,ăcareăaniăde-aărândulăaăîndeplinităfunc iaădeăsecretarăală
organiza ieiă deă tineretă aă partiduluiă – U.T.C. – care cu chiu cu vai absolvise patru clase
primare. Grupuluiă deă comuniştiă Cristeaă i s-aă maiă al turată ulterioră alteă familiiă dină comun ,ă
familii care s-auă integrată politiciiă comunisteă condus ă deă Dumitruă Cristea,ă printreă careă s-a
remarcatăfamiliaăBonea,ăreprezentat ădeăfra iiăStereăşiăNicolae,ăfamilieăcunoscut ăînăcomun ă
mai ales prin poreclaă „M gartu”.ăFamiliaăBoneaă eraăoăfamilieă numeroas ădeăoameniă s raci,ă
mul iă dintreă eiă neştiutoriă deă carteă sauă cuă dou -treiă claseă primare,ă dară recunoscu iă prină
implicareaăînănumeroaseăscandaluriăşiăb t iăcuătineriiădinăcomun .
Nouaă orânduireă social ă le-a oferită condi iiă înă creareaă unoră asemeneaă situa iiă şiă
posibilitateaă l s riiădeă sloganuriăcomunisteăprinăcareăseăsolicitaăamplificareaă lupteiădeăclas ,ă
unificareaă p mânturiloră raniloră înă gospodariiă colectiveă şiă dispari iaă s raciloră şiă boga ilor.ă
Aceste sloganuriă trebuiauă auziteă deă oameni,ă deă cet eniiă comuneiă f r ă s ă seă in ă seamaă deă
opiniileăşiădolean eleăs tenilorădinăV r ştiăşiăcondi iileă şiăcerin eleăvie iiăcotidieneădeă laă noi.
Aceste forme de manifestare nu i-a oprit pe unii dintre membrii familiei Bonea - M gartuăs ă
ac ionezeă înă afaraă reguliloră stabiliteă deă societate,ăaă reguliloră deă bun ă cuviin ă şiă respectareaă
omuluiădeăc treăom,ăs ăac ionezeădup ăbunulăplac,ăignorândătoateăacesteăreguli,ăconsiderându-
seă deasupraă tuturor,ă ac ionândă caă nişteă oameniă lipsi iă totală deă educa ie,ă jignind,ă bruscândă şiă
lovindăf r ădiscern mântăpeăto iăaceiaăceăseăopuneauăsloganurilorăcomuniste. Înăacestăcontextă
situa iaă înă societateaă rural ă dină V r ştiă deveneaă neliniştitoareă şiă ap s toare,ă deă nesuportat.ă
Astfel, comportamentul permanentă întreă oameniiă dină sat,ă ală comuniştiloră Nicolaeă Boneaă şiă
prietenulă s uă Gui ,ă nedesp r i iă laă b utur ,ă adep iă convinşiă aiă luiă Bahus,ă într-un moment de
aşaă zis ă propagand ă comunist ă înă slujbaă colectiviz riiă agriculturii,ă auă trecută laă acteă
deplorabile,ă str ineă omuluiă deă bună sim ,ă adresândă cuvinteă jignitoare,ă insult toareă tân ruluiă
rană Vitan,ă careă locuiaă înă comun ă peă uli aă Buturugeştiloră şiă careă seă opuneaă actuluiă
colectiviz rii. For ândăsitua iaădeăfapt,ăNicolaeăBoneaăşiăGui ăauăp trunsăînăcurteaăşiăcasa lui
Vitan pentru a-şiădovediăputereaăşiăfor aăfizic ăpentruăaăaplicaăsloganurileăcomuniste. Avândă
înăfa ăunătân rădotatădeălaănatur ăşiăbineăcl dităcuăoăfor ăfizic ădeăinvidiat,ă ranulăVitanănuăaă
maiă tolerată comportamentulă celoră doiă nepofti iă careă peă lâng ă jignirileă aduseă i-auă adresată şiă
uneleă expresiiă careă nuă potă fiă prezentateă aiciă şiă aă r spunsă prină for . Dină alterca iileă ivite,ă
NicolaeăBoneaăşiăGui ăauăprimitălovituriăcareăpentruăGui ăauăfostăfatale,ăelădecedândăpeăloc,ăiară
Nicolae Bonea a fost multeă oreă înă stareă deă inconştien . Printreă familiileă dină V r ştiă
cunoscuteă caă f cândă parteă dintreă familiileă deă comuniştiă apar inândă P.C.R.ă auă fostă familiileă
Berbecaru, Dumitru Bonea, Nicolae Soare, Constantin Bijulac etc.
FamiliaăBerbecaruăeraăreprezentat ămaiăalesădeăMihalacheă(Mialache)ăBerbecaruăşiă
Stere-Oprea Berbecaru – fra i. Mihalache Berbecaru – micădeă statur ăşiăagitatăpermanentăseă
doreaăs ăapar ăînăfa aăs tenilorăcaăoăpersoan ăputernic ,ăbineăancorat ăînăpoliticaăvremiiăşiăînă
P.C.R.,ăpolitic ăpeăcareăoăconsideraăc ăslujeşteăsociet iiădinăcareăelăf ceaăparte.
Contrarădolean eloră sale,ăapari iaă luiă înă mijloculă mul imiiă dinăcareă f ceaăparteăcreaă
deă celeă maiă multeă oriă st riă hilareă careă provocauă neîn elegeriă întreă eiă şiă localnici.ă Deseoriă
profita de stareaă înă ierarhiaă politic ,ă seă adresaă s teniloră cuă cuvinteă jignitoare,ă cuă insulte,ă
comportamenteă careă auă stată laă bazaă caracteriz riiă saleă caă oă persoan ă nestatornic ,ă
dezechilibrat ,ă croită spreă r u,ă spreă neîn elegereă întreă semeniă şiă lipsită deă omenie. Fratele s uă
Stere-Opreaă Berbecaru,ă deşiă comunistă convinsă careă aă îndeplinită aproapeă toateă func iileă peă
scar ălocal ,ădeălaăprimarălaăpreşedinteădeăC.A.P.ăşiăsecretarădeăpartid,ăeraăunăcomunistămultă
deosebitădeăcomuniştiiădinăV r şti.ă

126
 Omă cuă personalitate,ă aşezată şi apropiată s tenilor,ă faptă ceă l-aă propulsată înă func iileă
amintite. NicolaeăSoareăîmpreun ăcuăprietenulăs uăBijulacăauăpoposităînăpoliticaăcomunist ăaă
comuneiămaiăalesălaăînceputurileăacesteia.ăDespreăNicolaeăSoare,ăomăs rac,ăseămanifestaăcaăoă
fireămaiăblând ,ădeşiăcomunistăconvins,ănuăseăambalaăînăsus inereaăcomunismului,ăseăpareăc -
şiăiubeaăcons tenii,ăpeămul iăîiăajutaăşiăîiăîndrumaăpeăcaleaăceaăbun . Nicolae Bijulac – prieten
deă via ă cuă Nicolaeă Soare,ă seă manifestaă printr-ună comportamentă careă nuă dep şeaă limitele
bunuluiăsim . UnăevenimentăcareăaătulburatălinişteaăRomânieiăaăfostăabolireaămonarhieiălaă30ă
decembrie 1947 – înl turareaăregeluiăMihaiăIădeălaăcârmaă rii,ăactănedreptăşiăprimităcuătriste eă
şiă am r ciuneă deă toat ă suflareaă româneasc ,ă deă întregă poporulă român.ă Mul iă cet eniă dină
V r ştiă auă primită cuă rezerv ă înl turareaă regelui.ă Pu iniă auă fostă aceiaă careă s-au bucurat de
evenimentulăaranjatăînăsearaădeă30ădecembrieă1947,ăîntrucâtă ranulăromânăaăcunoscutăroadeleă
monarhiei de-aălungulătimpuluiăşiăcreştereaăprestigiuluiăRomânieiăînălume.ă raniiăromâniăauă
fostă prină excelen ă credincioşiă regeluiă şiă politiciiă saleă şiă deă aceeaă erauă îngrijora iă deă noileă
schimb riălaănivelăna ionalăşiădeăviitorulă rii.
Laă scurtă timpă dup ă proclamareaă Republiciiă auă ap rută noiă schimb riă înă via aă şiă
politicaă rii.ă Aşaă seă faceă c ă laă 28ă martieă 1948ă auă avută locă aşaă ziseleă alegeriă democrate,ă
evenimentă ceă aă bulversată şiă tulburată societateaă româneasc . Alegerile au avut ca scop
selectareaăcandida ilorăpentruăorganeleălocaleăşiălaănivel na ional.ăSelectareaăs-aăefectuatădup ă
criteriulă bineă cunoscută ală devotamentuluiă fa ă deă nouaă orânduireă şiă aşaă zisaă cauz ă dreapt ă
propus ă deă partidulă comunist.ă Concuren aă altoră partideă laă alegeriă nuă aă existată întru-câtă
partideleă vechiă careă auă fostă înă ara noastr ă auă fostă desfiin ate.ă Maiă mult,ă laă fiecareă
circumscrip ieăelectoral ăeraăstabilităunăsingurăcandidat,ăcareădeăregul ăeraă şiăcâştig torulă înă
unanimitateă ală loculuiă propus,ă indiferentă deă voturileă exprimateă deă aleg tori.ă Comisiileă
electorale trebuiau s ă veghezeă caăs ă nuăapar ăopozi ieă fa ădeăcandidatulăpreferat,ădeăregul ă
unul dintre „ceiă maiă iubi iă fiiă aiă poporului” dină circumscrip ie. Acestă sistemă aşaă zisă
democratic s-a perpetuat ani de-aărândulăînătoateălegisla iileăpentruăalegeri,ăpân ăînăanulă1975
cândă pentruă primaă oar ă deă laă venireaă comuniştiloră laă conducereaă rii,ă laă alegeri,ă pentruă oă
circumscrip ieăelectoral ăs-auăpropusămaiă mul iăcandida i. Aceast ă îmbun t ireănuăseăaplicaă
înătoateăcircumscrip iileăelectoraleăciănumaiăînăceleăînăcareănuăcandidauăprimariiălocali,ăîntru-
câtăaceştiaă îndeplineauăşiă func iaădeăsecretarădeăpartidă local,ă func iiăcareătrebuiauăp strateăşiă
ceiă propuşiă aleşiă cuă oriceă pre . Comisiaă electoral ă numit ă aveaă oă r spundereă mareă pentruă
reuşitaă alegerilor.ă Pentruă to iă membriiă eraă oă adev rat ă pacoste,ă maiă alesă pentruă intelectualiiă
membriă înăcomisie,ăconsidera iă intelectualiiăcareătrebuiauăs ădovedeasc ăataşamentulă fa ădeă
partid. Laă alegeriă înă localit iă veneauă activiştiă deă laă raion,ă regiuneă sauă jude ă s ă veghezeă
alegerileădeşiă ei ştiauăc ăalegerileăsuntăoăpur ăformalitate.ăPentruăa-şiăafişaăprezen a,ă înăceleă
maiămulteăcazuri,ăpropagandiştiiădeveneauăzeloşiăşiăsus in toriăaiăpoliticiiăcomuniste,ăînăceleă
maiă multeă cazuriă veneauă cuă zgomoteă şiă larme,ă înă aşaă felă încâtă s rb toareaă alegeriloră s ă fieă
cunoscut ă deă to i. Întocmireaă rapoartelor,ă aă proceseloră verbaleă înă urmaă alegerilor,ă chiară aă
propuneriloră veniteă deă laă cet eni,ă trebuiauă f cuteă cuă mareă responsabilitateă deă membriiă
comisiei,ăaceştiaăfiindădeăregul ăintelectualiiăşiăcadreleădidactice,ăpeăumeriiăc roraăap saăactulă
alegerilor,ă reuşitaă lor. Mul iă dintreă ceiă aleşiă înă alegeriă auă primită func iiă deă r spundereă înă
comuneăşiăsate,ăchiarăşiălaăoraşe.
LaănoiăînăV r ştiăauăfostăfavoriza iăs ăajung ăînăfunc iiădeăr spundere,ălaăprim rieăşiă
cooperativaă agricol ă deă produc ieă to iă ceiă aminti iă deă laă începută caă adep iă şiă sus in toriă aiă
comunismului.ăRareăauăfostăexcep iile. Iat ălistaăunoraădintreăprimariiădinăperioadaăcomunist :
1. Dociu Enciu – zis al Dragnei;
2. Dr ghiciăNicolae
3. Oprea-Stere Berbecaru
4. Sp taruăIonelă– Cucoşc

127
 5. Bubonea Dumitru
6. Moisescu Nicolae
Iat ălistaăunorăpreşedin iăaiăcooperativeiădinăV r ştiăşiădinăsatulăObedeni:
V r şti
1. Oprea Stelian
2. Bonea Dumitru
3. Babanescu Petra
4. Bernardt Cornel
5. Necula Alexandru
6. Barbu Marin
7. Cama Elena
Obedeni
1.Niculae Dobre (15 ani)
Pentruăto iăaceştiaă şiăpentruăal ii,ăpartidulă comunistăaă intervenităpentruăaă leăasiguraă
personalitateăşiăcompeten ăînăvedereaăp str riiăfunc iilorăpoliticeăşiăadministrativeăorganizând
peă lâng ă şcolileă locale,ă cuă diferiteă niveleă deă instruire,ă cursuriă laă f r ă frecven ă laă nivelulă
şcolilorăgeneraleăsauăliceale. Astfel,ădup ăabsolvireaăcursurilorăacestorăşcoli,ăceiăimplica iăseă
considerauă deă dreptă oameniă careă auă absolvită oă şcoal ,ă capabiliă s ă conduc ă func iileă
încredin ate,ămaiăalesăc ăseăconsiderauăprintreăprimiiăintelectualiăaiăcomunei.
Schimb riăprofundeălaănoiăînă ar ăşiăînăcomunaăV r ştiăînădomeniulăsociet iiăauămaiă
avutălocăşiăînăob inereaăpropriet ilorăprivateăaleăunorăoameni,ăcet eniăaiăcomunei,ăprinăactulă
nedemnăşiănedreptănumită„Na ionalizareaăprincipalelorămijloaceădeăproduc ie”ăcareăaăavutălocă
la 11 iunie 1948. ÎnăbazaăacestuiăactămoaraădinăV r şti,ăproprietateaăcet eanului Anastasescu
aăfostăna ionalizat ,ătrecut ăînăproprietateaăstatuluiăşiădat ăspreăadministrareăunuiăgrupădeăfoştiă
muncitoriă deă laă moar ,ă mul iă necalifica iă şiă nepricepu i.ă Înă acesteă condi ii,ă obiectivulă
industrial s-aă degradată treptată şiă performanteleă înă produc ieă auă devenită foarteă reduse,ă chiară
neconving toareă pentruă s teniiă dină V r ştiă şiă dină sateleă vecine. Dintr-un obiectiv economic
recunoscută înă zon ,ă careă aduceaă venituriă importanteă comunei,ă moaraă dină V r ştiă aă fostă
p r sit ,ă cet eniiă dină V r ştiă luândă caleaă pribegieiă pentruă m cinatulă produseloră cerealiere
c treă alteă moriă vecine,ă maiă alesă c treă moaraă dină Negoieşti,ă laă oă distan ă deă circaă 30ă deă
kilometriă dep rtare. Moara,ă dup ă 1989,ă aă fostă redat ă proprietarului,ă careă aă înstr inat-o,
vândut-o,ănoulăproprietarădezinteresatădeăacestăobiectivă aă l sat-oă într-o total ăparagin ,ăcumă
esteăast zi. AlteăobiectiveădinăV r ştiăcareăauăintratăsubălegeaăna ionaliz riiălaănoiăînăV r ştiă
nu au mai fost. Înă perioadaă comunist ,ă laă noiă înă comun ,ă s-auă construită câtevaă edificiiă deă
interesă cet enesc.ă Astfelă auă ap rută şcoliă noi înă V r şti,ă înă sateleă Obedeniă şiă Dobreniă şiă
c mineă culturale. Înă V r ştiă aă maiă fostă construită şiă ună spa iuă cuă dou ă niveleă şiă maiă multeă
apartamenteă destinateă locuiriiă unoră func ionariă localiă careă nuă aveauă locuin eă propriiă înă
comun .ăAst ziăacestăspa iuăaăfostăînstr inatădeăprim riaălocal ,ăcareăeraăproprietarulăspa iului,ă
unor localnici. Toateăconstruc iileădestinateăsectoruluiăzootehnicăşiăconstruiteăpân ăînă1989ăauă
fostă înstr inateă - vândute,ă uneleă demolateă dină motiveă numaiă deă ceiă ceă leă administrauă
cunoscute. Peă lâng ă edificiileă deă ordină obştescă men ionateă auă maiă ap rută noiă construc iiă
propriiă înă comun ,ă înă loculă celoră vechiă careă auă fostă demolate.ă Celeă noi,ă construiteă dină
c r midaăsauăprefabricate,ăacoperiteăcuătabl ăsauă igl ăşiăînzestrateăcuăinstala iiădeăuzăcasnicăşiă
cuăapaăcurent .

128
 Capitolul. VIII
Via aăSpiritual ăînăcomunaăV r ştiă- biserica

Înă comunaă V r şti,ă popula iaă esteă într-oă propor ieă covârşitoareă deă religieă ortodox ,ă
religie ce s-aăimpusăînăconştiin aăoamenilorăînc ădinăaădouaăjum tateăaăsecoluluiăIăd.ăH.ăcândă
s mân aă evanghelic ă aă fostă aruncat ă deă c treă Sfântulă Apostolă Andrei.ă Aceast ă credin ă s-a
r spânditămaiăîntâiăînăp turileăs raceăaleăpopula ieiăexistenteăînăDobrogeaăşiăCâmpiaăRomân ,ă
pentruă caă apoiă s ă seă extind ă peă întregă teritoriulă riiă noastre.ă Dovezileă arheologiceă atest ă laă
sfârşitulăsecoluluiăalăIV-leaăoăputernic ăvia ăbisericeasc ăîn l caşuriădeărug ciuneăşiăepiscopiiă
laăcareăparticipauănumeroşiăcredincioşiădeăcultăortodox.
Esteădemnădeăamintităc ădup ăretragerea,ăînăanulă271ăd.H.ăaăadministra ieiăşiăarmateiă
romaneădină nordulăDun rii,ă s-aăcreatăoăsitua ieăavantajoas ăpentruăcreştiniăortodocşi,ăaceştiaă
înmul indu-seă auă începută s ă seă organizezeă bisericeşteă pentruă oă maiă bun ă coordonareă aă
activit ilorădeăcult. Mareleănum răalămartirilorădaco-romaniădeălaăDun reaădeăJosădinătimpulă
împ ratuluiăDiocle iană(284-385)ăauăpl tităcuăvia aăm rturisireaăcredin eiăînăHristos,ăprobeaz ă
r spândireaăcreştinismuluiăpeăacesteămeleaguri.ăTotodat ăînt reşteăconvingereaăc ă înăaceast ă
zon ,ă creştinismulă eraă multă maiă vechi,ă deă vremeă ceă înă timpulă perioadeiă romaneă existauă
episcopiă şiă preo iă deă rită creştin. De remarcată esteă faptulă caă creştinismulă aă luată ună avântă
deosebitălaăstr moşiiănoştriăinătimpulă"P ciiăConstantine",ăcareăaăurmatăEdictuluiădeătolerantaă
religioasaă deă laă Milan.ă dină anulă 413ă d.H..ă Caă urmare,ă laă Dun reaă deă Josă seă intalnescă
numeroase centre episcopale, unele dintre ele cu mult mai vechi.
Oăsitua ieăavantajoas ăs-aăcreatăînăsecolulăVIăd.H.,ăcândăîmp ratulăJustinianăaăredusă
st pânireaă înă nordulăDun rii,ăcreştin tateaănord-dun rean ăavândăposibilitateaăs -şiă dezvolteă
credin aăîntr-unăspa iuămaiălarg,ăconstituindăînăacelaşiătimpănumeroaseă"bazilici"ăşiămulteăalteă
vestigiiă creştineă careă auă fostă descoperiteă înă timpurileă noastreă peăteritoriulă Românieiă înă zonaă
CâmpieiăRomâne. Terminologiaăcreştin ădinălimbaăromân ,ămaiăcuăseam ăaceeaăcareăexprim ă
no iunileăfundamentaleădeăcredin ,ăconstituie,ălaărândulăs uăunăindiciuăc ăstr moşilorănoştriăliă
s-aăvestită"CuvântulăEvangheliei,, şiăînălimbaălatin ,ălimb ăpeăcareăpopula iaădeăaici,ăpopula ieă
romanizat ,ăoăîn elegeaăfoarteăbine.
Seăpoateăafirmaă c ,ăatunciăcândăpoporulăromânăaă ap rutăînă istorieă caăpoporădeăsineă
st t torăşiădeăgint ălatin ,ăelăeraădejaăcreştin,ăfiindăunulădintreăpu ineleăneamuriăcareăs-aăn scută
creştin,ă fiindă singurulă poporă latină deă credin ă ortodox ă şiă celă maiă vechiă neamă creştină dină
aceast ăparteăa Europei.
Maiă mult,ă caă propov duitoră ală "Cuvântuluiă Evangheliei",ă poporulă română aă preg tită
alteăpopoareăpentruăcreştin tate,ăpeăslaviăşiăbulgari.ăSilităîns ădeăîmprejur rileăistorice,ăinvaziiă
şiăr zboaie,ăaătrebuităulteriorăs ăprimeasc ălimbaăslav ăînăcultulăbisericiiăsale,ălimb ăpeăcareăaă
suportat-o secole de-aărândulăpân ăînăsecolulăalăXVII-lea.
Conformădocumentelorădeăarhiv ,ădup ăformareaăstatelorăfeudaleăromaneştiădeălaăestă
şiăsudădeăCarpa i,ănum rulăcredincioşilorădeăcultăortodoxăaăcrescutămult,ăal turiădeăl caşurileă
de cult. Organizarea s-aă dovedită înă creştere,ă avândă oă structur ă propiceă evolu ieiă ortodoxiei.ă
Astfel,ăînăanulă1359ăînă araăRomâneasc ăseăînfiin eaz ăoămitropolieălaăCurteaădeăArgeş,ăaltaă
înă 1401ă laă Suceava,ă înă Moldova,ă mitropoliiă confirmate de Patriarhia de la Constantinopol.
Maiătârziu,ăînăanulă1885,ăPatriarhulăecumenicăIoachimăalăIV-leaăpropuneăpentruărecunoaştereaă
autocefalieiă Bisericiiă Ortodoxeă Române,ă consacrându-seă deplin ă egalitateă înă drepturiă cuă
celelalte biserici ortodoxe surori.
Unămomentădeosebit,ădeăr scruce,ăaăbisericiiănoastreăaăfostăînăanulă1925,ăatunciăcândă
BisericaăOrtodox ăRomân ăaăfostăridicat ălaărangulădeăPatriarhie.ăInăacelaşiăan,ăMironăCristeaă
aă fostănumităPatriarhăalăB.O.R.ăşiă însc unatălaă1ă noiembrieă1925.ăpatriarhul Miron Cristea a

129
decedată înă anulă 1939.ă înă loculă luiă aă fostă însc unată caă patriarh,ă Mitropolitulă Moldovei,ă
NicodimăMunteanu.ăAcestaăaăstatăînăscaunulăpatriarhalăpân ăînăanulă1948,ăcândăaădecedat.
Înă anulă 1948,ă caă patriarhă ală Bisericiiă Ortodoxeă Româneă aă fostă numit Justinian
Marina, patriarhul a stat pe scaunul patriarhal ceaămaiălung ăperioad ăpatriarhal ,ăîncepândăcuă
anulă1948ăşiăpân ă înă1977,ă29ădeăani,ăcândăaă încetatădinăvia .ăAă fostăînmormântatăînăcriptaă
bisericiiădeălaăM n stireaăRaduăVod ădinăBucureşti. Urmaşălaăscaunulăpatriarhalăîncepândăcuă
anulă1977ăşiăpân ăînăanulă1986ăaăfostăIustinăMoisescu,ăunăpatriarhăeruditeăc rturarăşiăunămareă
omă deă cultur .ă Cunoşteaă optă limbiă str ine,ă fiindă considerată oă mareă personalitateă aă culturiiă
ortodoxeăşiăalăculturiiăromâne. Preg tireaăsaăteologic ,ăculturaăsaădeosebit ă l-au propulsat la
nivelăsuperiorăînăcadrulăinstitutelorădeăcultădinămulteă riăeuropene.ăUrmareăaăacestorăcalit iăă
aă fostă invitată s ă in ă cursuriă universitareă laă Roma,ă Parisă şiă Berlin,ă dară şiă laă Universitatea
catolic ădinăCracovia,ăundeăaăpredatămaiămul iăani.
Înăanulă1986,ăpatriarhăalăBisericiiăOrtodoxeăRomaneăaăfostănumităTeoctistăAr paşu,ă
patriarhăcareăaăp storităbisericaănoastr ăpân ăînăanulă2007ăcândăaădecedatălaăSpitalulăColentinaă
înăurmaăunorăcauzeăînc ă neelucidate. Înăprezent,ăpatriarhăalăBisericiiă OrtodoxeăRomaneăesteă
Preafericitul Daniel Ciubotea, ales prin vot secret de Sinodul bisericii noastre. Biserica din
V r ştiăseăîncadreaz ăînărândulăbisericilorădeăcultăortodoxădină ar ăşiădeăpeăalteămeleaguri care
p streaz ă cuă sfin enieă cultulă ortodoxă şiă caut ă s -lă înt reasc ă şiă s -l dezvolte, apropiindu-şiă
enoriaşii,ăorientându-iăpeăcaleaăceaădreapt ăaământuirii.
Despreă bisericaă dină V r ştiă şiă enoriaşiiă eiă seă poateă vorbiă înc ă înainteă deă începutulă
secolului al XIX-lea,ă chiară deă laă sfârşitulă secoluluiă XVIII,ă aşaă cumă rezult ă dină anuarulă
bisericii,ădeălaăEpiscopiaăIlfovului,ăpublicatăînăanulă1910ădeăpreotulăNicolaeăPopescu.ăÎnăacestă
documentăseăprecizeaz ăc ăprimulăpreotăcareăaăslujităbisericaădinăV r ştiăaăfost Ion Sin Radu
deă59ăani,ăpreotădeăcitireăbun ,ăf r ăniciăoăpatim ăsiăneglobit,ăpreotăcareăaăslujităbisericaădină
V r ştiă de la data de 17 decembrie 1791,preotulăeraădeăneamărumân,ăfeciorădeămirean.ăAăfostă
hirotonisită deă Preasfin iaă saă P rinteleă Vl dicaă Tevadia chir Meletie, cu blagoslovirea
r posatuluiămitropolităCozma,ăînăleată1791.
Şotiaă preotuluiă Ionă Sină Raduă eraă Voicaă deă 45ă deă ani.ă Auă avută maiă mul iă copii.ă
Constantinădeă20ădeăaniăcareăştiaăcarteărumâneasc ăşiăVoicuădeă15ăaniăcareănuăştiaăcarte.ăAuă
mai avutăşiădou ăfiice,ăIoanaădeă17ăaniăşiăSmaranda de 4 ani. Înăanulă1801,ăpreotălaăbisericaă
dină V r ştiă aă fostă Raduă Sină Popaă Ivan,ă deă 29ă deă ani,ă cuă citireă bun ,ă f r ă niciă oă patim ă şiă
neglobit,ădeăneamărumân,ăfeciorădeăpreot.ăAăfostăhirotonisitădeăp rinteleăDamalon Chir Neofit,
cuăblagosloveniaăp rinteluiăIgna ie,ăînăleată1810,ă12ăaprilie.
So iaăpreotuluiăRaduăseănumeaăNeacşa,ădeă25ăani.ăAuăavutăoăfiic ,ăAna,ădeă4ăani.ăAă
fostăhirotonisită laă bisericaădinăV r şti. Înăanulă1806,ă13ăoctombrie,ă înă bisericaădinăV r ştiă aă
fostă hirotonisită caă preot,ă diaconulă Raduă Sină Vasileă deă 30ă ani,ă cuă citireă slab ,ă f r ă niciă oă
patim ,ădeăneamărumân.ăEraăfeciorădeămirean.ăHirotonisireaăaăfostăf cut ădeăp rinteleăVateaă
Chir Sofronie cu blagoslovirea prolin Dositei. Aăfostăc s torităcu Dumitraădeă25ăaniăşiăauăavută
doiă copii,ă Vasileă deă 6ă aniă şiă B laşaă deă 3ă ani. Maiă înainte,ă înă anulă 1790,ă numitulă Mihaiă
Gr m ticul,ă feciorulă domnuluiă Raduă aă fostă hirotonisită diaconă înă ziuaă deă 15ă martieă deă c treă
TimoteuăalăSardelelor,ă laă m n stireaăS rindar,ă iarăînăziuaădeă17ă iunieă1790ăaăfostăhirotonisită
preotălaăm n stireaăCol eaădeăc treăDanielăalăZihnei.
Pân ă înă anulă 1838,ă dateleă deă arhiv ă aleă vremiiă nuă confirm ă c ă înă V r ştiă existaă oă
biseric ăproprie,ăună l caşădeăcultăortodox.ăSlujbeleăreligioaseăşiă celelalteăactivit iădeăcultăseă
desf şurauăînăuneleăînc periădinăsat,ădestinateăprocesiuniloră– de inuteădeăuniiăs teni.
Dateă conving toareă despreă bisericaă dină V r ştiă neă ofer ă Arhiveleă Statuluiă dină
Bucureştiăcareăatest ăexisten aăînăV r ştiăaăunuiăl caşădeăcultăpropriuălaăînceputulăsecoluluiăală
XIX-lea. Acestăl caşăeraăconstruităîntr-oăparteăaăsatului,ăpeăterasaăvechiuluiăSabar,ăundeăast ziă
locuiescă urmaşiiă primeloră familiiă deă cl caşiă ceă auă întemeiată aşezareaă numit ă V r ştiă –
familiileăG geştilor,ăfamiliiăceăîşiăp streaz ăşiăast ziăvechiulănumeă– numele Gagelea.

130
 Al turiădeăfamiliileăG geştilorăaflateălaăîntemeiereaălocalit iiăauăfostăşiăfamiliileădeă
maiă laă vale,ă familiileă Cârpac. Urmeleă bisericiiă deă atunciă dină V r şti,ă construit ă înă preajmaă
anului 1838 au fost p strateăpân ăînăzileleănoastre,ăpân ăînăanulă1920,ăaşaăcumăafirmaănuăcuă
multăînăurm ăpreotulăIoanăN.ăPopescuădinăV r şti,ăast ziădecedat.ăPreotulăafirmaăverbalăînăfa aă
actualuluiă preot,ă Opreaă Robertinoă şiă înă scrisă înă anuarulă bisericiiă dină V r şti.ă Caă mică copil
fiindă înăperioadaăamintit ăşiăparticipantăactivă laă jocurileăcopil reştiăorganizateăînăzonaă fosteiă
bisericiăîntâlneamămormaneădeămolozăşiăresturiăproveniteădinăfostaăbiseric ăcareăneăstânjeneauă
înărealizareaăjocurilor. Totăpeăatunci,ăînăzonaăfosteiăbiserici,ăseăinstalaseăoăputernic ăvegeta ieă
alc tuit ădinădiferiteăspeciiăarboricoleă– s lcii,ăsalcâmiăşiăariniăsauăierburiăm runte.
Dină Anuarulă bisericii,ăexistentă înă Arhiveleă ArhiepiscopieiăBucureştiuluiă şiă editată înă
anul 1910 de preotul Nicolae Popescu, reieseăc ăînăanulă1847ăs-auăpusăbazeleăunuiănouăl caşă
deăcultăcreştinăortodoxă inăV r şti. Vrednicia,ăh rniciaă mireniloră locali,ădorin aă lorădeăaăaveaă
ună nouă l caşă deă cultă maiă durabilă şiă maiă cuprinz toră aă determinată caă l caşulă deă cultă s ă fieă
realizată şiă definitivată înă anulă 1849ă într-oă perioad ă foarteă scurt .ă Bisericaă aă fostă sfin it ă deă
MitropolitulăNeofit,ăvremeăcândăpeăatunciăeraădomnitorăalăMuntenieiăBibescuăVod .
Bisericaă aă fostă construit ă dină c r mid ă şiă zidit ă cuă vară hidraulic,ă f r ă îns ă aă aveaă
funda ie consolidat ăcuăpiatr .
Laă ridicareaă l caşuluiă deă cultă auă contribuită peă lâng ă mireniiă – s teniiă dină V r şti,ă
obşteaăsatuluiă– care s-aădovedităal turiădeăcerin eleăbisericii,ămaiăalesălaămuncileăprimareăşiă
deăc r uşieăaduceriiăînăcomun ăaăc r mizilor,ăcimentului,ătasleiăşiăaăaltorămaterialeănecesareă
înăconstruc ie. Al turiădeăbisericaădinăV r ştiăauăfostăşiăal iăctitoriăpeăcâtădeăcunoscu i,ăpeăatâtă
deă importan iă dină punctă deă vedereă economic. Astfelă trebuieă men ionateă Eforiaă Spitaleloră
Civile, prin reprezentantulă s u,ă Pitarulă Gheorghe,ă careă aă oferită spa iulă necesară construc iei,ă
întru-câtăspa iulăreveneaămoşieiălocaleăcareăeraăînăproprietateaăEforieiăSpitalelorăCivile.ăEforiaă
SpitalelorăCivileăcareăeraăproprietaraămoşieiădinăV r ştiăaămaiăcedatăcomuneiăV r şti un teren
înăsuprafa ădeă9ha,ăterenăceăaăfostăplantatăcuănuciăşiăduzi.ăSuprafa aăaăfostănumit ădeălocalniciă
„EFORIE”,ăceăînătimpăaăcreatăoăimagineăşiăunăpeisajădeăvisăcareăîncântaăpeăoriceăprivitorădeălaă
noiăşiădeăoriunde. Imagineaădeăvis,ăcuăunăpeisajăîmbietor,ădevenitămândriaăv r ştenilorăaăfostă
distrusăşiădefrişatăînăperioadaăcomunist ,ăcuăr utate,ăduşm nieăşiănepricepere,ăcomportamenteă
ceruteădeăbunulăsim .ăNuăs-aă inutăseamaăniciădeăcalitateaăşiăp strareaănealterat ăaăceeaăceăne-a
oferitănaturaăşiăbunul Dumnezeu. Aşaăs-aăf cutăc ăpeăloculă„Eforiei”ăocupatădeănaturaăvieăs ă
apar ăunăcâmpădeschisă– arabil – careăplângeaădeăpropria-iăsoart ăs ăapar ăcâtevaăconstruc iiă
printreăcareăsediulăviitoruluiăC.A.P.ăşiăunăspa iuădestinatăuneiăgr dini eădeăcopii.
SediulăC.A.P.ăaă fostăconstruită înăanulă 1960ăşiă aă func ionatăpân ă înăanulă1989,ăcândă
politicaăcomunist ăaăapusăşiăcooperativaăagricol ăaăfostădesfiin at . Spa iulăpentruăgr dini aădeă
copiiă careă aă fostă folosită oă perioad ă deă timpă şiă caă locală deă şcoal ă deă 4ă aniă este un obiectiv
culturalănecesarăşiăbineăvenităpentruăcopiiiăs tenilor.ăPlasareaăluiăîns ăîntr-oăzon ăm rginaş ăaă
comuneiă nuă constituieă ună obiectivă careă vineă înă slujbaă şiă interesulă localniciloră întrucâtă
majoritateaăacestora,ăînăpropor ieădeăpesteă80%ăformeaz ăoăpopula ieăcareăcuăgreuăaccept ăs -
şiătrimit ăcopiiiălaăoăgr dini ăaşaădeădep rtat ădeălocuin eleălor.
Unaădină varianteleă maiăapropiateădeăcerin eleă localnicilorăprivindăgr dini aădeăcopiiă
arăfiă fostă folosireaă vechiuluiă localădeăgr dini ăconstruită înă1924ădeăcet eniiăcomuneiăcuăună
scop primar – gr dini ădeăcopii.ăAst ziălocalulăesteăbineăîngrijit,ădarăfolosităînăalteăscopuriă –
magazin comercial.
ÎnăfostulăsediuăalăC.A.P.ăV r şti,ădină1989,ăfunc ioneaz ăPrim riaăcomuneiăV r şti,ă
local care se prezint ă caă oă înf işareă pl cut ă şiă bineă gospod rit .ă Amplasareaă prim rieiă înă
aceast ăzon ăesteăunăobiectivăcareăsatisfaceăcerin eleăcet enilorădinăcomunaăV r ştiăîntrucâtă
spa iulăprim rieiăesteălaălimitaădintreăsateleăV r ştiăşiăDobreni.

131
 (Prim riaăăcomuneiăăV r şti)

Înă anulă 1909ă Eforiaă

Spitaleloră Civileă aă împropriet rită
bisericaă dină V r ştiă (veziă doc)ă cuă oă
suprafa ă deă 8,5ă ha,ă terenă arabil,ă
suprafa ă situat ă înă zonaă deă NEă aă
comunei,ă înă loculă numită „Drumulă
Mare”,ăînăapropiereaăpu uluiăI.
Pân ă înă anulă 1960,ă ană cândă
s-aă înfiin ată Cooperativaă Agricol ă deă
Produc ieă V r ştiă şiă p mânturileă
raniloră şiă alteă terenuriă auă trecută laă
Colectiv ,ă terenurileă destinateă
bisericiiăerauăfolositeădeăbiseric ăprină
închiriere.
Terenurileă bisericiiă nuăerauăterenuriăproprietateăaleăpreo ilor.ăPreo iiă leăadministrau,ă
leă gospod reauă şiă asigurauă licita iileă deă închiriere.ă Dac ă preo iiă doreauă s ă foloseasc ă
terenurileă bisericiiă participauă laă licita iiă împreun ă cuă gospodariiă dină comun ă careă doreauă s ă
lucrezeăacesteăp mânturi. Veniturileăanualeăob inuteădeăbiseric ădeăpeăceleă8,5ăhaăterenăarabilă
erauăprezentateădeăpreo iăînăşedin eleădeăanaliz ăaleăComitetuluiăParohial.
Despreă bisericaă dină V r ştiă construit ă înă 1847ă şiă demolat ă înă anulă 1964,ă oamenii,
mireniiă deă ast ziă cunosc toriă aiă evenimenteloră înă cadrulă bisericiiă afirm ă c ă datorit ă
materialelorăfolositeălaăconstruc iaăl caşuluiădeăcultă– slabaălorăcalitateăşiămaiăalesănefolosireaă
laă construc ieă aă uneiă funda iiă dină piatr ,ă l caşulă înă îndelungatul timp de peste 100 ani de
existen ,ă supusă intemperiiloră naturiiă s-aă degradată treptat,ă înă aşaă felă c ă nuă aă maiă f cută fa ă
cerin elorăşiăscopurilorăceruteăşiăimpuseădeăceremonialeleăbisericeşti. Caăurmare,ăînăanulă1936,ă
s-a pornit la construirea unui nou l caşă deă cult,ă construită înă curteaă vechiiă biserici.ă Bisericaă
nou ă fiindăterminat ăcompletă înăanulă1964,ătencuit ,ăzugr vit ăşiă înzestrat ăcuăceleă necesareă
slujbeloră şiă ceremonialeloră bisericeşti.ă Numaiă aşaă s-auă ob inută aprob rileă pentruă demolareaă
vechiuluiăl caşădeăcultăcareănuămaiăf ceaăfa ăcerin elorăbisericiiăşiăniciănuămaiăputeaăserviăcaă
un important monument istoric. Solicitareaă bisericiiă dină V r ştiă c treă Arhiepiscopiaă
Bucureştiloră pentruă aă primiă ajutoră şiă sprijină înă stabilireaă exact ă aă situa ieiă în care se afla
vechiaă biseric ă aă determinată ună r spunsă promptă prină trimitereaă deă specialiştiă înă domeniu,ă
arhitec i,ăingineriăcareăpeăbazaăconstat rilorădirecteăasupraăsitua ieiăbisericiiăvechiăauăpropusăşiă
hot râtă demolareaă l caşuluiă deă cult. Din unele materiale provenite de la demolarea bisericii
vechiă înăcurteaăbisericii,ă înăzonaădeă nord-estăaăfostăconstruităună micăParadisă înăcareăseăaflauă
câtevaăobiecteădeăcultăortodoxăcuăvaloareăevanghelic ăşiăalteleăcareăîmpodobeauăparadisul.Înă
fa aăbisericiiăvechiăaăfostăconstruit ăînăanulă1902ăoăclopotni .ăMaterialeleădeăconstruc ieăerauă
deăslab ăcalitate,ăf r ărezisten ,ăfaptăceăaădeterminatăpeăspecialiştiăs ăiaăhot râreaăădemol riiă
acesteiaăînăaceeaşiăperioad ăcuădemolareaăbisericii.ăÎnăloculăacesteiaăaăfostăconstruit ăoănou ă
clopotni . Temeliaă nouluiă l caşădeăcultăortodoxăaăbisericiiădinăV r ştiă s-aăpusă înăprim varaă
anuluiă1936,ă biseric ăceăofer ăast ziăcondi iiă excelenteădeărealizareă aătuturorăceremonialeloră
deă cultă peă careă leă solicit ă bisericaă noastr ă şiă enoriaşiiă eiă leă aşteapt ă cuă toat ă d ruireaă şiă
însufle ireaăcreştin .

132
 Pr.Grigore Gr.Popescu
Ini iatorul,ăctitorulănouluiăl caşădeăcultăaăfostătân rulăpreotăparohă
de numai 32 de ani, preotul GRIGORE Gr. POPESCU –
cunoscută înă sată subă apelativulă „Popaă Gogu”,ă fiulă Preotuluiă
GRIGORE POPESCU, sprijinită îndeaproapeă deă frateleă s u,
NICOLAEă Gr.ă POPESCU,ă cânt re ă laă bisericaă dină V r ştiă şiă
primarulă comuneiă peă atunciă şiă deă oă mul imeă deă enoriaşiă locali,ă
consilieriăşiăepitropiăaiăbisericii.ăTo iăaceştiaăs-au dovedit oameni
deă bun ă credin ,ă buniă creştiniă careă auă în elesă menireaă
construc ieiă nouluiă l caşă deă cultă înă în elegereaă maiă profund ă deă
c treă enoriaşiă aă cerin eloră ă cultuluiă ortodox,ă aă canoaneloră saleă
careăconducăspreăadev rataământuireăaăsufletului.
Ună sprijină deosebită aă primită laă începută bisericaă noastr ă pentruă
începereaă lucr riloră deă construc ieă dină parteaă Episcopieiă
Bucureştilor,ă careă prină Ordonan aă nr.ă 8040/1936ă aă aprobată devizulă construc ieiă şiă planulă şiă
organizareaălicita ieiăpentruăconstruc ie.
Trebuieă men ionatăşiăsalutatăînăacestăcazăsprijinulăPrefecturiiăIlfovăpentruăconstruc iaă
noii biserici prin donarea a 100.000 lei.
Licita iaăpentruăconstruc iaăbisericiiăaăfostăob inut ădeăcooperativaă„RegeleăCarolăalăII-
lea, cu nr. 658/16 sept. 1936.

Aprobarea licitatiei pentru constructia bisericii noi - 1936

133
 Dintreă membriiă Consiliuluiă Parohială careă auă fostă permanentă al turiă înă construc iaă
bisericii s-auăremarcat:ăŞtefanăPetcu,ăDimaăT nase,ăGheorgheăGhe u,ăMarinăCerneaăşiăal ii.

TabelăcuămembriiăConsiliuluiăParohialăalăBisericiiăV r ştiă1934

Lor li s-auăal turatămul iăoameniădeăbun ăcredin ,ăfoştiălocalniciăşiăcuămult ădorin ă

pentruăaăajutaăbiserica.ăAstfel,ăMarinăD.ăCernea,ăfostănegustorăînăBucureşti,ăfostăfiuăalăsatului,ă
aă fostă ună mobilizatoră înă cooptareaă unoră foştiă v r şteni,ă deveni iă bucureşteniă şiă persoaneă cuă
putereăeconomic ăs ăcontribuieăcuăfonduriăpentruăridicareaănouluiăl caşădeăcultădinăV r şti.
Marin Cernea s-aă preocupată deă aducereaă unoră ajutoareă laă bisericaă dină V r şti,ă maiă
alesă aă materialeloră deă construc ie.ă Familia Petre Pescaru, un iubitor al bisericii, mare
proprietară înă domeniulă piscicolă înă Bucureşti,ă aă donată tablaă pentruă construc iaă bisericiiă dină
V r şti.ă Totă elă aă fostă donatorulă tâmpleiă bisericiiă construit ă dină stejar,ă precumă şiă straneleă
bisericii,ădou ăjeturiătotădinăstejar,ăprecumăşiăunăEPITAFăcuăunărândădeăveşminteăcusuteăcuăfiră
de aur, pentru preotul paroh de atunci, Constantin Gr. Popescu. Important donator pentru
bisericaănoastr ăaăfostăşiăNicolaeăT n sescu,ănegustorăînăBucureştiădarăn scutăînăV r şti,ăcareă
aădonatăpentruăbisericaădinăV r ştiătotămaterialulălemnosănecesarălaăconstruc iaăei.
Credincioşilor,ă enoriaşiloră satuluiă le-aă revenită sarcinaă deă aă c raă c r midaă deă laă
Bucureşti,ă cimentulă şiă varulă deă laă Vidraă şiă toateă celelalteă materialeă necesareă laă construc iaă
bisericii. TanarulăpreotăGrigoreăGr.ăPopescuăaăreuşităcaăîntr-un timp foarte scurt 1936-1938ăs ă
ridiceăconstruc iaăbisericiiăpân ălaăturle.ă

134
BisericaănouaădinăV r știăînăconstrucție – 1938

BisericaănouaădinăV r știăînăconstrucție - 1938

135
BisericaădinăV r ştiăînăăanulă2009

Dac ă înă primaă parteă aă capitoluluiă „Bisericaă dină V r şti”ă informa iileă primiteă auă
confirmatăexisten aăbisericiiăortodoxeălaănoiăînăcomun dinătimpuriăîndep rtateăşiăaăpreo iloră
careăauăslujităbisericaădinăV r şti,ădocumenteăexistenteăînăarhivaăbisericiiădinăV r ştiăşiăceleă
deă laă Arhiveleă Episcopieiă Bucureştiloră şiă Arhiveleă Statuluiă dină Bucureştiă neă îndrept escă s ă
afirm măc ăînc ădeălaăînceputulăăsecoluluiăXIXăînăV r şti,ăbisericaăşi-aăconfirmatăactivit ileă

136
de cult ortodox, le-aă înt rită printr-oă sus inut ă continuitateă şiă ierarhizareă aă preo iloră careă auă
p storităbisericaănoastr ădinăV r şti. Astfel,ăînăintegramaăbisericiiădinăV r ştiăcaăprim preot al
bisericiiă dină V r ştiă apareă înc ă dină anulă 1815ă preotulă MIU,ă originară dină V r şti,ă n scut,ă
crescutăşiătr ităpeămeleagurileă noastre.ăPreotulăMIUăaăfostăc s torităcuăpreoteasaăIoanaăşiăauă
avutăoăfiic ,ăStana,ăc s torit ălaărândulăeiăcuăfiulăJupânuluiăIordache,ăadministratorăpeămoşiaă
domnitoruluiă Mihaiă Racovi .ă Moşiaă aveaă suprafe eă întinseă careă seă întindeauă pesteă hotareleă
comuneloră vecine,ă Vidra,ă Dobreni,ă Colibaşi,ă Gostinariă şiă Valeaă Dragului,ă chiară maiă departeă
pân ă înă Hereştiă şiă Hotarele. Gheorghe, fiulă Jupânuluiă Iordacheă c s torită cuă Stana,ă aă ajunsă
preotăînăcomunaăV r şti,ăcunoscutăsubănumeleădeăpreotulăGheorgheăIord chescu.
FamiliaăpreotuluiăGheorgheăIord chescuăaăavutămaiămul iăcopiiădintreăcareădoiăb ie i,ă
Ghi ,ă n scută înă 1815ă şiă Dumitru,ă n scut înă 1819.ă Ghi ă devineă preotă iară Dumitruă cânt re ,ă
ambiiăslujindăînăbisericaădinăV r şti.ăDumitru,ăcânt re ulădeăbiseric ,ăs-aăîmboln vitălaăvârst ă
fraged ă şiă aă decedată laă vârstaă deă 22ă ani. Ghi ,ă preotulă n scută înă 1815ă aă fostă hirotonisită înă
biserica din V r ştiăpeăcareăaăp storit-oăaniăîndelunga i,ăpân ăînăanulă1889ăcândăaădecedat.ăElă
eraăcunoscutădeăs teniăcuăapelativulă„PopaăGhi ”.

GRIGORE GH.POPESCU

Preotulă Ghi ă Iord chescuă – „Popaă Ghi ”ă – a

avutăunăfiu,ăGrigoreăGh.ăPopescu,ăn scutăînăanulă1857ăşi
decedată înă anulă 1930ă ianuarieă 14.ă aă fostă c s torită cuă
preoteasaăŞtefanaădinăfamiliaăDumitruăManu,ăn scut ăînă
anulă 1850ă şiă decedat ă ă înă anulă 1930.ă Preotulă Grigoreă
Popescu a urmat cursurile Seminarului Central din
Bucureşti,ă careă peă atunciă eraă deă patruă clase. A fost
preo ităînăV r ştiăînăanulă1877,ăînăparohiaăV r şti.
Atâtă preotulă Grigoreă Popescuă câtă şiă preoteasaă
Ştefanaă auă fostă înmormânta iă înă cavoulă familială dină
curteaă bisericiiă dină V r şti.ă Preotulă Grigoreă Popescuă aă
avutăînăV r ştiăoăcarier ădes vârşit . Excep ionalăoratoră
înăbiseric ăşiădispunândădeăcalit iăvocaleăremarcabileăînă
timpulă ceremonialeloră bisericeştiă încântaă asisten aă
creândă oă stareă deă adânc ă evlavieă înă rândulă creştiniloră
participan iă şiă dorin aă deă aă fiă prezen iă permanentă laă
slujbele religioase.
Înzestrată cuă oă inteligen ă sclipitoareă şiă oă capacitateă intelectual ă deosebit ă deă aă
mobilizaăcredincioşiiăs ăparticipeălaăslujbeleăbisericeştiăşiădeăaăaveaăunăcomportamentăcivilizată
corespunz toră bunuluiă creştin,ă preotulă Grigoreă Popescuă deveniseă ună bun şiă pricepută
îndrum toră ală s tenilor,ă ună bună duhovnică şiă sf tuitor,ă careă ofereaă s teniloră sfaturiă legateă deă
bunaăcomunicareăînăfamilieăşiăsocietateăpentruăcreştereaăcopiilorăîntr-un cadru moral-etic care
conduceăspreământuireaăşiădes vârşireaăacestuia.
Bun cunosc toră aă legisla iiloră rii,ă cuă multipleă calit iă legateă deă respectareaă
adev ruluiăîntreăoameni,ăaăfostăpropulsatăînărândulăclericilorăcaăreprezentantălaănivelăjude ean,ă
cooptată înă consiliileă parohialeă laă nivelă deă zon ,ă fiindă chiară numită înă comisiile de
împropriet rireăaă ranilor. Preotul Grigore Popescu a avut 10 copii dintre care 7 baieti si 3
fete. Trei dintre baieti au urmat cursurile seminariale si teologice la nivel universitar devenind
preoti.Cel mai mare dintre acestia, Ion Gr Popescu a fost preot la biserica din Targanul Ilfof
pe care a slujit-o permanent pana la deces. Constantin Gr Popescu preot in satul Dobreni si

137
apoi in satul Varasti. Grigore Gr Popescu preot in Varasti in perioada 1926-1938, cand a
decedat.
In perioada 1900-1930 preotul Grigore Popescu l-a avut ca asociat la biserica din
Varasti pe preotul Mihail Popescu, zis Popa Mihalache, care a decedat in anul 1938. Incepand
cu 1926 preotul Grigore Gr. Popescu fiul preotului Grigore Popescu, a fost hirotonisit si
numit preot paroh la biserica din Varasti. S-a nascut in anul 1902 si a decedat in anul 1938. A
absolvit Seminarul Nifon Mitropiolitul in anul 1924. Aă fostă cas torită cuă preoteasaă
AlexandrinaăPopescu,ăn scutaă înă anulă1905,ă8ăaprilie,ăsiădecedataă laă30ă martieă1995.ă Ambiiă
soti au fost inmormantati in cavoul familiei din curtea bisericii din Varasti. Au 4 copii: Virgil
Popescu – economist, decedat; Constantin Popescu – inginer, pensionar; Aurel Popescu –
profesor, pensionar si Gabriela Popescu Alexandru – profesoara de matematica,ăpensionar .

Familia Preotului Grigore Gr.Popescu S. – D. :preot Grigore Gr. Popescu, fii: Virgil Ioan
Gr. Popescu, Aurel Gr. Popescu, Constantin Titel Gr. Popescu, fiica Gabriela Gr. Popescu,
preoteasa Alexandrina Popescu

CONSTANTIN Gr. POPESCU

Dup decesul preotuluiă Grigoreă Gr.ă Popescu,ă în anul
1938,ăaăvenităpreotă laă bisericaădinăV r şti, preotul Constantin Gr.
Popescu, frateleădecedatului,ăcareăaăfunc ionatăcaăpreotăparohăîntreă
anii 1938-1980,ă cuă uneleă întreruperi,ă în perioada 1960-1964.
Perioadele de intrerupere au fost determinate si influentate de
politica negativa a partidului comunist roman fata de bviserica,
fata de clericii sai, instaurand o stare de asuprire si prigoana fata de
acestia, unii dintre ei fiind trimisi in inchisori, asa cum a fost cazul

138
preotului Constantin Gr. Popescu. Arestat fara motive, fara vina, a fost condamnat la ani grei
de inchisoare din care a executat numai 4, 1960-1964, cand a fost eliberat conform decretului
vremii. Peălâng ăaniiădeădeten ie, preotul Constantin a suferit mari nedreptati sociale. I-a fost
confiscata averea, casa, proprietate personala in Varasti si a avut interdictie de a parasi tara.
La aceasta stare au contribuit si unele persoane din sat, dedicate trup si suflet polirticii
partidului comunist, persoane fara cultura si discernamant, dar dispuse sa execute ordinele
primite de la conducatori, persoane care au fost numite sa faca declaratii mincinoase intr-un
proces fantoma, impotriva preotului Constantin Popescu, intinand tionuta morala si
cetateneasca a acestuia. Preotul Constantin Popescu,ăn scutăînă1899ăînăcomunaăV r şti.ăEsteă
fiulă preotuluiă Grigoreă Popescuă şiă alpreoteseiă Ştefania.ă ă A fost casatorit cu preoteasa Maria
Anastasiuă şiă au avut 4 copii: Oprisan, Florea, Petre, toti teologi si Maria – preoteasa in
Sintesti-Vidra. Pân la venirea in satul Varasti a fost preot in satul Dobreni, 1921-1938.
În anul 1944, la biserica din Varasti este numit preotul Ioan N. Popescu, venit dintr-
o parohie din Basarabia, dar fiu al satului, fiul cantaretului Nicolae Gr. Popescu. El a fost
primit sa slujeasca la biserica din Varasti de preotul paroh Constantin Gr. Popescu, fratele
cantaretului Nicolae Gr. Popescu.

IOAN N. POPESCU

Preotul Ioan N. Popescu s-a nascut in 10 octombrie

1914 si a decedat in anul 2004. A fost casatorit cu preoteasa
Arabela Calinescu si a avut doi copii, Gabriela si Liviu
Popescu, in prezent pensionari in Bucuresti. El a fost
absolvent al seminarului Nifon Mitropolitul din Bucuresti si
al Institutului Teologic din Bucuresti. Odata cu decesul
preotului Ioan N. Popescu in anul 2004 din biserica din
Varasti dinastia preotilor proveniti din familia Popescu
datand inca de la inceputul secolului al XIX-lea si
permanenta in biserica din Varasti a incetat – preotii care au
slujit pana astazi, pana la venirea ca coordonator al parohiei
din Varasti a preotului Oprea Robertino, au fost preoti
pasageri cu unele mici intreruperi. Preotul Oprea Robertino
esteă unulă dină urmaşiiă familieiă cânt re uluiă ă Nicolaeăă
Popescu. Incepand cu 1 aprilie 1960, la parohia din Varasti
este transferat preotul Marin Florescu, venit de la parohia
Bughia-Prahova. Preotul a sflujit biserica din Varasti 8 ani – intre 1 aprilie 1960 si 1 martie
1968, pana s-a transferat in Bucuresti unde avea familia si casa personala. Pana in anul 1948
preotilor din bisericile noastre li se cerea de la Episcopiile locale sa prezinte anual situatia
familiala si cea materiala. Iata un exemplar trimis de biserica din Varasti la 2 ianuarie 1941
catre Episcopia Bucurestilor.( vezi documenteleă înă anexe) Tot in perioada dinainte de 1948
bisericile noastre si biserica din Varasti trebuia sa inainteze anual situatia bugetara si situatia
consiliilor parohiale. Iata ce a rezultat in urma cercetarii arhivelor Ilfov si ale Bisericii din
Varasti. Adresa nr. 8/2 martie 1936 catre Protopopia Budesti si adresa nr. 6/15 martie 1934
confirma cele mentionate. Pentru o lunga perioada de timp la arhivele statului si la biserica
din Varasti s-au gasit documente de existenta consiulului parohial si numarul alegatorilor care
au participat la sedintele de alegeri. (vezi documentele in ANEXE)

DUMITRU M. DIMA
S-aăn scutălaădataădeăă07.ăOctombrieă1939ăînăVarastiădinăp rin ii:ăMarinăsiăEcaterinaă
Dima.ăÎnăerarhiaăbisericeasc ăaăîndeplinitămaiămulteăfunc iiăprintreăcare:

139
 - 1972 – precorecor la Editura Institutului Biblic – AdministrațiaăPatriarhal ăBucurestiă
- 1974 – RedactorălaăRevistaăă,,ăBisericaăOrtodox ăRomân - BOR,, , Editura Institutului
Biblic- AdministrațiaăPatriarhal ăBucuresti.
- 1976 – Lector la Institutul Teologic Bucuresti
- 1990 – dinănouăredactorălaăRevistaă,,ăBisericaăOrtodox ăRomân ă– BOR,, Editura
Institutului Biblic – AdministrațiaăPatriarhal ăBucurești
- 1992 – primeste funcția de Inspector Bisericesc gr. III.

La 1 aprilie 1968 este numit la parohia Varasti al doilea preot, Dumitru M. Dima, fiu al
satului Varasti, absolvent al seminarului teologic din Bucuresti si al Institutului Teologic din
Bucuresti. S-a casatorit in anul 1967 cu preoteasa Lucia, fiica preotului Florea C. Popescu, fiu
al satului Varasti, inca la acea data preot paroh in satul Sintesti-Vidra. A fost director al
Seminarului Teologic din Bucuresti intre anii 1979 - 1990 si a slujit la biserica Sf. Elefterie
din Bucuresti intre anii 1972 – 2006 pana in luna aprilie 2006, cand a decedat.

Înăprezent,ăînăfrunteaăbisericiiădinăV r şti,ăcaă
preotă paroh,ă esteă tân rulă preotă Oprea Robertino
(foto),ăn scutălaă4ămartieă1969ăînăcomunaăV r şti,ădină
p rin iiăLucianăşiăRozicaăoameniăaiălocului,ăagricultoriă
harniciă şiă buniă creştini.ă Esteă c s torită cuă preoteasaă
Alina Gabriela de profesie farmacist.
Oprea Robertino aă urmată cursurileă şcoliiă
primareă înă satulă Obedeniă iară cursurileă şcoliiă
gimnazialeălaăşcoalaăgeneral ăV r şti.ăConştientăc ăînă
societateaădeăast ziănivelulăpreg tiriiăculturale trebuie
asociatăcuănivelulăcerutădeăsocietateaănoastr ăăînăplin ă
creştere,ăs-aăînscrisăşiăaăurmatăcursurileăliceuluiăMateiă
Basarabă dină Bucurestiă dupaă careă aă urmată şiă absolvită
cursurileă seminaruluiă deă teologieă ortodox ă Nifonă
Mitropolitulă dină Bucureştiă dină sfântaă m n stireă Raduă
Vod ădinăBucureşti,ădevenindăteolog.
Întreă aniiă 1993ă – 1997ă aă urmată cursurileă facult iiă deă teologieă ortodox ă ă dină
Bucureşti.ăDup ăabsolvireăiăs-aăacordatădreptulădeăaăslujiăcaăpreotăînăbisericaănoastr ăcreştin ă
şiăortodox .ăÎnzestratăcuărealeăcalit iă vocaleăşiă intelectualeă şiăcuăoăbun ăpreg tireăteologic ,ă
precumăşiăcuăunăprofundăharăduhovnic,ăs-aăangajatăfa ădeăbisericaănoastr ăs ăoăslujeasc ăcuă
toat ăînsufle ireaăşiăd ruireaăunuiă bunăcreştinăasigurândăprinăpracticaăpreo easc ăcunoaştereaă
corect ă deă c treă enoriaşiă aă atribu iiloră func ionaleă aleă bisericiiă stabilindă îndemnuriă ceă auă
inlesnită realizareaă activit iloră deă educareă aă s teniloră înă spiritulă valoriloră religioaseă aleăă
bisericiiănoastre.ăAăinsistatăînăstabilireaăîntreăoameniăaăunorăcomportamenteădeărespectăfa ădeă
tradi iileă str moşeştiă dobânditeă de–oă via ă deă s teniă şiă deă orientareă aă acestoraă spreă oă viat ă
evlavioas ăşiătr iriăreligioaseăspecificeăbisericiiănoastre.
Acesteă îndemnuriăcuăprofundeăsemnifica iiă moral-eticeăcreştineăale bisericii noastre
auă sensibilizată erarhiiă Arhiepiscopieiă Bucureştiloră careă auă propusă hirotonisireaă caă preotă aă
teologuluiăOpreaăRobertino,ăfaptăîmplinităînăanulă1998,ăactămultăaşteptatăşiădoritădeăcons teniiă
s i,ăenoriaşiiădinăV r şti.
Hirotonisirea s-a înf ptuită cuă binecuvântareaă Preaă Sfin ituluiă Arhiepiscopă Teodosieă
Snagoveanul. Localnic,ăpreotăaşteptatăşiădoritădeăv r şteni,ădeăcons teniiăs i,ăpreotulăOpreaă
Robertinoăşi-aăprecizatăloculăînăerarhiaăpreo easc ădinăzon ădovedindăabilitateăşiăpricepereăîn

140
organizareaă şiă conducereaă treburiloră bisericeştiă dină V r şti,ă insistândă pentruă p strareaă
tradi iilorăşiăobiceiurileăcreştineştiălocale,ăpentruăp strareaăobiectelorădeăcultăcreştinăortodoxăşiă
deă p strareă aă aspectuluiă religiosă ală bisericiiă noastreă înă aşaă felă c ă înă anulă 2004ă aă asigurată
restaurareaă exterioruluiă bisericiiă dină V r şti. Ca slujitor al bisericii noastre s-aă angajată şiă înă
activit iă înă careă esteă implicat ă bisericaă înă programulă deă asisten ă religioas ,ă activit iă
solicitateă ă deă bisericaă dină V r şti şiă deă bisericileă vecine. Plină deă vigoareă şiă elană tineresc,ă
preotulăOpreaăRobertinoăaădoveditărâvn ăpentruăslujireaăSfântuluiăAltar,ăexperien ,ăpricepereă
şiătactăpastoral,ăascultareăşiădragosteăfa ădeăcredincioşi,ăfaptăceăl-aăf cutăvrednicăs ăajung ăînă
treaptaădeăECONOMăSTAVOFORăînăierarhiaăbisericiiănoastre,ăfaprăprimităcuămult ăafec iuneă
şiă respectă deă enoriaşiiă dină V r şti,ă distinc ieă acordat ă deă Preaă Sfin itulă Episcopă ECONOMă
STAVROFOR, Doctor Ambrozie de la episcopia Giurgiului. Alaturi de preotul Oprea
Robertino,ălaăbisericaădinăVarastiăslujeşteăast ziăşiăpreotulăGheorgheăC.ăIon.

Preotul Gheorghe C. Ion esteăpreotăasociatăînăbiserica

dină V r ştiă dină anulă 1996.ă S-aă n scută înă anulă 1957ă înă lunaă
august ziua 9 din parintii Constantin si Maria – mireniăîn satul
Cre eştiă comunaă Vidra.ă Aă urmată cursurileă şcoliiă primareă siă
gimnazialeă înă satulă sauă natală Cre eştiă dup ă careă înă perioadaă
1975-1979 a urmat cursurile seminarului Teologic din
Bucureşti.ă Dorintaă deă aă slujiiă bisericaă ortodoxaă l-a determinat
s ă urmezeă facultatea de Teologie din Bucuresti in perioada
1980-1984. In 14 noiembrie 1984este hirotonisit diacon la
parohiaă dină Letcaă Nou ,ă jude ulă Giurgiu,ă iară ină ziuaă deă 16ă
noiembrie 1984 este hirotonisit preot tot la biserica din Letca
Noua. La ambele procesiuni a participat prea sfintia sa
arhiepiscopăRomanăIalomi eanuădeălaăEpiscopiaăjude uluiăIlfov. Preotul Gheorghe C. Ion, in
copilarie si in tinerete a fost indrumat spre calea bisericii de tatal sau Constantin, care a fost
timp de o viata cantaret la biserica din Catunul Sbarcea – comuna Vidra. Timp de sapte ani –
1984-1991, preotul Gheorghe C. Ion a slujit la biserica din Lectea Noua.ăÎncepand insa din
1991 si pana in 1996 a functionat la biserica din Vidra, comuna natala, contrubuind la
constructia noii biserici si punerea temeliei acesteia. În comuna Varasti, in calitate de preot,
si-a dovedit competenta de un adevart slujitor al bisericii apropiat de sateni, fiind iubit si
apreciat de acestia ca un bun duhovnic si indrumator al enoriasilor.

Preotilor care au slujit si slujesc in biserica din Varasti li s-au alaturat de-a lungul
timpului cativa cantareti care si-au insusit canoanele bisericii noastre crestine, cantarile
bisericesti, s-au dovedit atasati cerintelor slujbelor religioase, buni crestini si slujitori ai
cultului ortodox.
Printre acestia au fost:
1.ăCânt re ul Nicolae Gr. Popescu,ăzisăLaeăDascalu,ăn scutăîn anul 1887 si decedat
in anul 1962 fiul preotului Grigore Popescu inzestrat cu reale calitati vocale si pedagogice.
Era apreciat de enroiasi pentru daruirea si implicarea in timpul slujbelor oferindu-le calitate si
o atmosfera placuta si buna intelegere a continuturilor, apropriere de idealurile crestinismului
si iubirii dintre oameni. Era adeptul si initiatorul chemarii catre strana bisericii pe toti copii si
tinerii care intrau in acest lacas si dovedeau sentimente de iubire si atasament fata de biserica.
Dupa absolvirea a cinci clase primare, conform cerintellor invatamantului din acea
vreme, au urmat cursurile scolii de cantaret bisericesti de pe langa manastirea Caldarusani, pe
care a absolvit-o cu calificative exceptionale. Era dascalul emblema pentru biserica din
Varasti si pentru cele din zona.

141
 2. Ruse Obreatcu, cantaret la biserica din Varasti intre anii 1926 pana la deces, era
patruns de cerintele si calitatile propavaduite de religia noastra orodoxa in asa fel ca de mic
copil de taran s-a alaturat bisericii si cerintellor ei situandu-se la strana cantaretilor, strana pe
care nu a parasit-o pana la deces. Preocupat de imbunatatirea activitatii sale in randul
bisericii, a participat la concursurile organizate de Episcopia Bucurestiol in vederea atestarii
calitatii de cantaret bisericesc.
3. Dascalul, cantaretul Gheorghe Zamfir – zisăGîg ă,aăslujită bisericaădinăV r ştiăoă
via ă întreag ,ă încercândă s -şiă stabileasc ă ună locă stabilă laă stranaă bisericii.ă Aă r spunsă
chem rilorăbisericiiădinăV r ştiăparticipândăcuăînsufle ireălaăactiunileădeăcultăasigurândăoăbunaă
desf şurareăaăactiunilor.ăAtaşatăcultuluiănostruăortodoxăaăîn elesămenireaăluiăînărândulă obşteiă
pentruă ridicareaă niveluluiă culturală şiă insistândă cuă hot râreă caă unulă dintreă fiiă s iă s ă devin ă
preot,ăfaptărealizatăînăpersoanaăpreotuluiăVasileăZamfir,ăpreotăînăoraşulăVoluntari.
Aăinsistatăşiăl-aăapropiatăspreăbiseric ăşiăpeăfiulăs uăPetreăGh.ăZamfir,ăast ziăcânt re ă
bisericesc,ăînăbisericaădinăV r şti,ăînzestratăcuăfrumoaseăcalit iăvocaleăşiăcuăfrumoaseăabilit iă
înăparticipareaălaăslujbeleăbisericii
4. Un cantaret atasat si angajat in ceremonialele cerute de biserica noastra crestina a
fost cantaretul Marin Draghici – zis Marinache. Inzestrat cu reale calitati vocale de dascla
de la natura cu harul de a fii un bun interpret al cantarilor bisericesti si iubitor de sustinere a
ceremonialelor bisericesti pentru a le asigura in calitate, chiar responsabilitate, cantaretul,
dascalul Marin Draghici, nascut in 1929 a disparut dintre noi cu profunde regrete pentru
despartireăînăanulă2005.ăApropriereaăsiădorintaăluiăsaăfieăalaturiădeăbisericaăi-a fost implinita
inca din copilarie, cand coleg de scoala primara fiind cu Constantin-Titel Popescu, devenit
seminarist se afla in aproprierea acestuia in vacantele scolare, sa inteleaga calitatea si
corectitudinea cantarilor bisericesti, a diferentelor lor pe glasuri si armonia acestora. Marin
dascalul si le-a insusit. A participat la concursurile pentru obtinrea calitatii de cantaret.
Activitatea preotilor din Varasti, pe langa activitatea bisericeasca de cult, a fost mult
implicata si in activitatea social culturala si administrativa, preotii devenind buni indrumatori
ai satenilor in realizarea activitatilor gospodaresti si in formarea lor ca oameni cu
personalitate si comportamente de buni crestini. Din unele documente rezulta ca biserica din
Varasti era preocupata de starea religioasa a obstei, de cunoasterea nivelului cultural al
acesteia, de comportamentul moral-etic al cetatenilor. In acest context biserica ne-a oferit
cateva documente in care sunt prezentate unele cazuri in care familiile aveau comportamente
neconforme cu cerintele moralei crestine. Documentele prezinta cazuri de divort, concubinaj
desi aceste cazuri erau reduse ca numar. Clericii bisericii noastre au fost implicati in
diminuarea acestui fenomen neplacut. In anul 1936-1937 au fost 3 cazuri de divort si 10 de
concubinaj. Atentia bisericii, a preotilor de astazi este cunoasterea reala a atitudinii pe care
enoriasii o au fata de religia strabuna, crestin-ortodoxa. Parintele paroh al bisericii din
Varasti, Oprea Robertino, relata cu convingere si depliuna mandrie iintr-un interviu ca din
totalul populatiei locale, cca. 98-99% sunt crestin ortodocsi, care isi respecta credinta in care
s-au nascutr si traiesc in cultul ortodox. La noi in Varastiu sectele religioase nu si-au gasit
adepti, fenomenul este aproape necunoscut. Respectand calea adevarului, putem afirma insa
ca religiozitatea in satul Varasti este sustinuta astazi in majoritate de persoanele de sex
feminin si populatia mai varstnica, populatie care frecventeaza des si ritmic biserica si este
convinsa de necesitatea respectarii ritualurilor crestine. Populatia tanara, chiar si cea de
varsta mijlocie reprezinta un proces mai redus in randul celor apropiati bisericii si cultului
nostru ortodox. Acest lucru are o explicatie. Multi dintre cei amintiti s-au nascut si au trait in
perioada nu de mult apusa – perioada comunista – perioada in care tinerii erau intoxicati cu
neadevaruri si orientati spre socialismul stiintific, opriti sa cunoasca docmele religiei crestine,
sa participe la ceremoniile religioase. Cuătoateăacesteăimpotriviriămul iătineriăau inteles calea
adev ruluiă ,ă aă credin ei,ă siă facă eforturiă saă cunoasc ă caileă Domnuluiă siă menireaă bisericiiă

142
creştineă ină descoperireaă adev rurilor. Bisericaă dină Varasti,ă activitateaă preo iloră aă avută siă areă
r d ciniă adânciă ină propovaduireaă adev ruriloră creştine,ă aă avută siă areă ună rolă covârşitoră ină
formarea si dezvoltarea trasaturilor moral-crestineă laă enoriaşiiă saiă ină orientareaă loră spreă
des vârşireă spiritualaă siă credin aă ină Dumnezeu. Esteă recunoscută faptulă caă bisericaă siă scoal ă
reprezint ă institu iileă deă bazaă ceă contribuieă laă luminareaă siă culturalizareaă cet eniloră patrieiă
noastre,ă laă educareaă loră ină spiritulă moraleiă creştineă siă formareaă pentruă p strareaă tradi iiloră
str moşeşti.ăP strareaăsiăinsusireaăperceptelorămoraleiăcreştine,ăpracticileăreligioaseăauăfostăsi
sunt argumente care au contribuit la ocrotirea sanatatii morale a poporului nostru. In acest
scop poporul nostru s-a desprins ca un popor ce are sufletul imbracat in mantia unei profunde
religiozit iă creştină ortodoxe.ă Asemeneaă calit iă leă putemă atribuiă cu toata responsabilitatea
locuitoriloră enoriaşiă aiă bisericiiă dină comunaă noastr . De altfel, cultura si viata spirituala a
poporuluiănostru,ăaănoastr ,ăaăcelorădinăVarastiăseăreg seşteăinăbisericaăsiăareăr d ciniăadânci,ă
asa cum s-aă maiăar tat,ăintrucatăpe langaăpreo iiăcareăauăslujităsiăcareă maiăslujescă ină bisericaă
noastr ,ă mul iă tineriă auă intelesă rolulă bisericiiă ină orientareaă loră spreă intelegereaă siă insusireaă
corectaă aă dogmeloră ortodoxieiă siă auă purcesă peă drumulă dorită urmândă cursurileă seminariiloră
teologiceă ,ă sauă aleă şcoliloră deă cânt re iă bisericeşti. Uniiă dintreă aceştiaă auă devenită preo i,ă
slujind chiar in biserica in care s-auăformatăsauăinăbisericiăapropiate.ăMul iădintreăseminariştiă
insaă nuă auă reuşită saă imbraceă hainaă preo easca,ă desiă auă fostă absolven iă ai seminariilor si
institu iiloră deă rangă teologic,ă fiindă alunga iă dină zona #catreă for eleă politici^aleă vremii,ă Turiaă
comunista,ăsiăchiarăsiădeăuneleă forteă locale.ăUniiă dintreăaceştiaă auă insistatăsiă si-auădes vârşită
preg tireaă profesionalaă prină absolvireaă cursurilor de invatamant universitar, devenind
profesori,ă ingineri,ă medici,ăeconomişti,ăparticipândălaăevolu iaăstatuluiă nostru,ălaădezvoltareaă
culturii noastre.
Printreăpreo iiăcareăauăslujităinăperioadaăcomunistaăsiădupaăaceea,ăpleca iădinăVarasti,ă
fii ai satului au fost:
-Preot Florea Popescu - absolventă ală Institutuluiă Teologică dină Bucureşti,ă fiulă
preotului Constantin Gr. Popescu, fost preot in satul Sintesti, comuna Vidra
-Preot Marin Dima
-Preot Vasile Zamfir
-PreotulăC eăGheorgheă– absolvent al Institutului Teologic din Bucuresti, in prezent
preot in localitatea Jilava, Judetul Ilfov.
Dintre absolventii de seminar care au fost vitregiti de soarta si nu au ajuns sa fie
preoti, nascuti si crescuti in comuna Varasti amintim:
-Petre C. Popescu – profesor de istorie cu gradul I didactic, nascut in 1925 si decedat
in 1981, fiul preotului Constantin Gr. Popescu. A profesat in liceele din orasul Bacau.

- Constantin Gr.Gr. Popescu (foto)

Ingineră deă îmbun t iriă funciare,ă s-aă n scută laă 5ă
noiembrieă 1929ă înă comunaă V r şti.ă Esteă fiulă preotuluiă Grigoreă
Gr.ă Popescuă şiă apă preoteseiă Alexandrinaă Popescu.ă Aă urmată
cursurileă şcoliiă primareă înă comunaă V r ştiă dup ă careă aă urmată
cursurile Seminarului central din Bucuresti pe care l-aăabsolvităînă
anulă 1947.ă Dup ă absolvireaă seminarului a dat examen de
diplom ă laă liceulă Sfântulă Savaă diplom ă careă i-a egalizat
drepturileăs ăurmezeăoăfacultateăcuăprofilăştiin ific.
Înăperioadaă1949ăă- 1953ăaăurmatăcursurileăfacult iiădeă
Îmbun t iriă funciareă dină Gala i.ă Pentruă rezultateleă foarteă bune
ob inuteă laă terminateaă facult iiă aă fostă propusă şiă acceptată caă
asistentăuniversitară laă facultateaădeăprofilădinăBucureşti.ă Fiindăoă
persoan ăstudioas ăaărealizatăsucceseăînădomeniulăştiin eiăfaptăceă

143
aă f cută caă înă anulă 1965ă s ă ob in ă titlulă deă Doctoră în ştiin e. Înzestrată cuă realeă capacit iă
intelectualeă şiă dovedindă oă preg tireă ştiin ific ă temeinic ă aă fostă cooptată şiă angajată înă diferiteă
func iiădeăconducereăînădomeniulăspecialit ii.ăMaiăîntâiăaăfostănumitădirectorăalăinstitutuluiădeă
cercetare pentru iriga iiă şiă drenajeă deă laă B neasaă Giurgiuă şiă maiă apoiă Directoră generală înă
ministerul apelor.
Preg tireaă saă profesional ă şiă dorin aă deă aă seă implicaă înă cercetareaă ştiin ific ă deă
specialitateăaăimpusăselectareaăînădes vârşireaăstudiilorădeăspecialitateăprinătrimiterea la studii
înă str in tate,ă înă SUA,ă Fran a,ă Germania,ă Italia,ă Israel,ă Olandaă şiă cooptată înă colectivulă deă
profesoriă careă auă fostă trimişiă înă Indiaă şiă Iran. Aă fostă c s torită cuă Emiliaă Paulaă Popescuă –
decedat ăînăanulă2005,ăInginerăagronomăcareăşi-a desf şuratăactivitateaădeăcercet torămul iăaniă
laăInstitutulăştiin ificăalăApelorădeăpeălâng ăAcademiaăRomân .ăAreăunăcopilăCarmenăPopescuă
IanuăinginerăînăImbun t iriăfunciare. Inginerul Constantin Gr. Gr. Popescu fiu al satului este
unaădinăpersonalit ileăsatuluiăprinăcareăv r şteniiăseămândrescăşiăîlăapreciaz ăprinărezultateleă
ob inuteă înă activitateaă profesional ă şiă ştiin ific ,ă considerată unulă dintreă primiiă intelectualiă aiă
satului.

- Aurel Gr.Gr. Popescu (foto)

S-aă n scută înă comunaă V r ştiă laă 30ă noiembrie
1931ă caă fiuă ală preotuluiă Grigoreă Gr.ă Popescuă şiă ală
preotesei Alexandrina Popescu.
Aă urmată cursurileă şcoliiă primareă înă localitateaă
natal ă şiă celeă licealeă laă Seminarulă Centrală Teologică dină
Bucureşti,ă seminară desfiin ată înă anulă 1948,ă conformă
legilor comuniste de atunci. S-aăînscrisăapoiăprinăconcursă
laă Şcoalaă normal ă dină Bucureştiă peă careă aă absolvit-oă înă
anulă1951.ăDup ăabsolvireăaăfunc ionatăcaăînv torătimpă
deădoiăaniălaăşcoalaădinăV r şti.ăÎnăperioadaă1953ă- 1957
aă urmată cursurileă facult iiă deă Geografie – geologie din
Bucureştiă – specialitatea Geografie – biologie de pe
lâng ă universitateaă Bucureşti.ă Dup ă absolvireă aă fostă
repartizată caă profesoră înă oraşulă C l raş,ă laă specialitateaă
geografie,ăundeăăaăocupatăfunc iaădeăprofesorăşiădirectoră
laăLiceulănum rulă1ădinăC l raş.
Din anul 1960 s-aă transferată caă profesoră înă
oraşulă Bufteaă undeă aă ocupată şiă func iaă deă directoră ală
Şcoliiă Generaleă num rulă 1ă Buftea.ă Laă 1ă maiă 1971ă aă fostă promovată înă func iaă deă directoră ală
Caseiă corpuluiădidacticăIlfov,ăcuă sediulă înăBucureşti,ă institu ieăpeăcareăaăcondus-oăpân ă laă 1ă
ianuarieă1981ăcândăjude ulăIlfovăaăfostădesfiin atăşiăCasaăcorpuluiădidacticăaăfostătransferat ăînă
oraşulă Giurgiu,înă jude ă nouă înfiin at. Înă perioadaă amintit ă aă func ionată înă paralelă peă lâng ă
func iaă deă directoră ală Caseiă corpuluiă didactică Ilfovă şiă înă func iaă deă inspectoră şcolară laă
specialitatea geografie.
Înă anulă 1976ă s-a prezentat la concursul pentru ocuparea postului de profesor de
geografieă laă Şcoalaă normal ă Elenaă Doamnaă dină Bucureşti,ă concursă peă careă l-aă câştigat
devenind profesor titular al acestei catedre. Dinăanulă1981ăşiăpân ăînăanulă1991ăaăfunc ionată
caăprofesorădeăgeografieănumaiălaăcatedraădeăgeografieădeălaăşcoalaănormal . Dup ărevolu iaă
dinăanulă1989,ăînăanulă1991ăs-aăînscrisălaăconcursulăpentuăocupareăfunc ieiădeăinspectorăşcolară
coordonatorăpentruăsectorulă4ădinăBucureşti,ăconcursăpeăcareăl-aăcâştigat.ă Dină1991ăşiăpân ăînă
1997ă ană cândă s-aă pensionată ,ă aă îndeplinită şiă func iaă deă inspectoră şcolară deă geografieă laă

144
inspectoratulă şcolară ală municipiuluiă Bucureşti. Dină anulă 1997ă şiă pân ă înă anulă 2005ă aă fostă
solicitată deă seminarulă Teologică Raduă Vod ă dină Bucureştiă s ă func ionezeă laă catedraă deă
geografie.ăExperien aăsaăpedagogic ăşă metodologic ă l-aădeterminatăs ăseăangajezeă înăac iuniă
legateă deă perfec ionareaă înv mântuluiă teologic,ă reuşindă s ă elaborezeă lucrareaă ,,proiectareaă
pedagogic ă aă înv riiă religieiă înă şcoal ,,ă lucrareă apreciat ă deă specialiştiă înă domeniuă pentruă
con inutulăşiăcalitateaălucr rii.ăMaiămult,ăînăîntreagaăperioad ăînăcareăaăfunc ionatăcaăprofesor
laă seminarulă teologică aă fostă mentorul,ă realizatorulă şiă coordonatorulă revisteiă seminaruluiă şiă
redactorulăşefăalărevistei ,,cuvântădinăsuflet,,.
Înă îndelungataă saă activitateă profesional ă aă acordată oă aten ieă deosebit ă însuşiriiă şiă
st pâniriiă actuluiă metodologică înă înv are.ă Pricepereaă şiă abilitateaă saă înă conducereaă şiă
desf şurareaăactuluiădidacticăînăşcoal ăl-aăpropulsatăînăac iuniădeăîndrumareăşiăconducere,ăcaă
metodistă laă toateă formeleă deă perfec ionareă aleă înv toriloră şiă pentruă ob inereaă gradeloră
didactice. Caă profesoră deă geografieă aă fostă profundă angajată înă popularizareaă metodologiiloră
didacticeăspecificeădisciplineiăşiăaăcelorăcuăcon inutăpedagogic.
Aceast ăangajareăs-aăreliefatăprinăprezentareaăaăpesteă50ădeăarticoleădeăspecialitateăînă
revistaăsociet iiădeăgeografieăşiăînărevisteleădeăpedagogie. Urmareăaăacestorăpreocup ri,ăaăfostă
cooptatăînă biroulăSociet iiădeăgeografieăaă României,ăpesteă30ădeă ani,ă iarădup ăpensionareăaă
fost cooptat membru onorific.
Înă calitateaă saă deă profesoră deă geografieă s-a angajat înă elaborareaă unoră lucr riă deă
specialitateă destinateă şcolii.ă Auă ap rută astfel,ă manualulă deă geografieă pentruă claseleă 3ă – 4
pentruăjude ulăGiurgiu,ăavându-lăcaăautorăînăanulă1982.ăÎntreăaniiă1975ă– 1989ăaăap rutăsetulă
de diapozitive despre geografia lumii, setă distribuită şcoliloră dină România.ă Înă anulă 1980ă şi-a
f cutăapari iaăhartaălaăscaraă2000ăindustriaăuşoar ăşiăalimentar ăpeăglob,ăautorăprofesorăAurelă
Popescu. Oălung ăperioad ădeătimp,ăcaămembruăalăbirouluiăSociet iiădeăştiin eăgeograficeăşiă
ca profesor laă şcoalaă normal ă dină Bucureşti,ă înă perioadaă 1970ă – 1997ă aă fostă animatorulă şiă
organizatorulătaberelorădeăgeografieăaleăprofesorilorădină ar .
Activitateaă complex ă desf şurat ă înă slujbaă şcoliiă româneşti,ă laă nivelulă cerută deă
competen aădasc luluiăd ruităşcoliiăşiădeăcerin eleăpedagogiceăaflateăînăafaraăşcoliiăprofesorulă
Popescu Aurel, fiu al satului, s-aăimpusăcaăprofesorădeăgeografieălaănivelălocalăşiăna ional,ăfaptă
pentruă careă şcoalaă româneasc ă seă mândreşteă acordându-iă numeroaseă diplomeă şiă medalii,ă
ultima fiindă,,ădiplomaădeăexcelen ăînăactivitateaădidactic ,,ăatribuitaădeăMinisterulăEduca ieiă
ŞiăCercet riiăînăanulă2008

Virgil Ioan Gr. Popescu (foto)

S-aă n scută laă 4ă iulieă 1927ă înă comunaă V r ştiă caă fiuă ală
preotuluiăGrigoreăGr.ăPopescuăşiăalăpreotesei Alexandrian Popescu.
AăurmatăcursurileăşcoliiăprimareăînăcomunaăV r ştiăşiăpeăceleălicealeă
laă Seminarulă Centrală dină Bucureşti.ă Maiă târziuă înă perioadaă aniloră
1970 – 1975ăaăurmatăşiăcursurileăliceuluiăeconomicădinăFunduleaă–
C l raşi.ă Aă îndeplinită diferiteă func iiă înă societateă caă economistă laă
prim riaă şiă CAPă V r ştiă şiă înă Bucureşti. Aă fostă c s torită cuă Radaă
PopescuăeducatoareăînăV r ştiăşiăaădecedatăînăanulă2000.

145
 Gabriela Gr.Popescu - Alexandru (foto)

S-aăn scutălaă19ănoiembrieă1933 înăcomunaăV r şti,ăfiicaă

preotului Grigore Gr. Popescu. A urmat cursurile primare ale
şcoliiă dină V r ştiă şiă aleă şcoliiă licealeă laă şcolalaă normal Elena
Doamnaă dină Bucureşti,ă ob inândă diplomaă deă înv toareă caă
premiant ădeăonoareăaăşcolii.
Conformă instruc iuniloră ministeruluiă înv mântuluiă deă
atunciă absolven iiă cuă diplomaă deă merită aă liceuluiă auă primită
aprobareaăs ăfieăînscrişiălaăoriceăfacultateădină ar .ă
Gabriela Popescu – Alexandru a optat pentru facultatea
deă matematic ă dină Bucureştiă peă careă aă absolvit-oă înă anulă 1956.ă
Dup ă absolvireă aă fostă numit ă caă profesoar ă laă şcoalaă pedagogic ă
din Buftea. Înă anulă 1960ă s-aă transferată laă Şcoalaă nr.ă 150ă dină
Bucureştiăundeăaăfunc ionatăpân ălaăpensionareăîndeplinindăfunc iaă
deăprofesorăşiădeădirectorădeăşcoal .ăAăpromovat toate examenele
gradeleădefinitiv,ăgradulăIIăşiăI
Esteăc s torit cuă inginerulăCristacheă Alexandruăşiăauăună copilă - Doina Alexandru,
absolvent ăaăfacult iiădeăfizic ă– chimieădinăBucureşti.

Mihail N. Popescu

Absolvent al Seminarului Nifon Mitropolitul a fost si Mihail N. Popescu, nascut in

anulă1926,ădecedatăinăanulă2007,ăfiulăcânt re uluiăNicolaeăGr.ăPopescu.
A slujit ca invatator in cateva scoli din judetul Ilfov si mai apoi ca secretar al liceului
I. L. Caragiale din Bucuresti. In ultimele doua decenii a slujit in paralel cu functia de secretar
ca dascal la Biserica Mavroghin din Bucuresti. Pentru calitatile sale de cantaret a fost apreciat
de preotii bisericii si de enoriasii, care au regretat despartirea lui intr-o perioada care se
dovedea inca un om al bisericii noastre.
In trecut ca si astazi, biserica din Varasti pentru care a slujit si slujesc, au fost
preocupati permanent de cunoasterea reala a manifestarilor si comportamentului enoriasilor
bisericii. Rezulta deci din documentele bisericii din Varasti din anii 1936-1937 ca biserica a
fost preocupata de imbunatatirera relatiilor dintre familii.
Înăbisericaăsatuluiăseăafl ăscrişiăto iăeroiiăsatuluiăcareăs-auăjertfităinăceleădou ăr zboaieă
mondiale,ăpentruăcareăîncaănuăs-a construit un monument:
1916 – 1918:ă Vasileă T naseă Dima,ă Gheorgheă Pă Gane,ă Stoiană Vicuă Tane,ă Anghelă
Tane, Gane Marin, Dumitru Ghenea, Nicolae V Sebe, Radu R Obreatcu, Ivan Gelea, Ilie
Stoian Tudor, Ruse N Panciu, Cristea Gh Dicu, Petre gh Dumitriu, Grigore N Cucu, Stoian
Soare,ă Ilieă Ivană Dociu,ă Nicolaeă Ganeă Deciu,ă Hristeaă Ră Buturug ,ă Ivană Ră Scurtu,ă Petreă Ră
Scurtu, Nicolae Marin Nidelciu, Dociu T Marin, Nicolae n craiu, C-tin R Niculescu, Cristea
Toneă Mircea,ă Ivană Vă Penciu,ă Aranghelă T nase,ă Petreă Pantelimon,ă Stoiană Nicolae,ă Tone N
Diciu,ăGhe.ă oneăNăViciu,ăNicolaeăTudorăTone,ăMarinăNidelciu,ăDociuăDima,ăPetreăSimion,ă
MarinăStanciuăSp tar,ăDunitruăDăIordache,ăStoianăStăSp tar,ăIvanăIăObreatcuIvanăFăGelea.
1941 – 1945: Radu Mihail – înv tor,ăIoanăŞtefan,ăVelicuăPăDumitru,ăăIoanăSerafim,
T naseă Aă Alexandru,ă Ioană Ivană Ghenea,ă Ciob nescuă Gheorghe,ă Aranghelă Nă Petre,ă Gardeaă
Velicu,ăRaiciuăIăNicolae,ăDociuăNăNicolae,ăCantonescuăDumitru,ăVelicuăDăGrigore,ăSp tarăIă
Gheorghe, Toma D Florea, Gardea I Marin,Nicolae Nicolae,Stoian Gh Petre, Stan Marin,
StoianăGhăConstantin,ăSanduăRăGheorghe,ăStroeăIordan,ăNicolaeăVictor,ăMarinăNăPetre,ăPan ă
P Iancu, Ion St Niculae Tuca.

146
 Biserica Obedeni

Biserica din Obedeni isi are obarsia incepand cu secolul al XIX-lea, mai precis intre
anii 1870-1874, cand primul preot care a fost numit ca sa slujeasca in acest lacas a fost
preotul Marin sin Constantin de 30 de ani, cu citire buna, fara nici o patima si de neam
ruman, fecior de mirean, hirotonisit de parintele Vladica Vratea chir Sofronie, cu
blagoslovirea proen Mitropolit Dositeu in leat 1806, martie 15, pe biserica aceasta. Preotul
Marin sin Constantin s-a casatorit cu Voica si a avut doi copii, Ioan fiu de 5 ani si Radu de
doi ani.
Biserica a fost zidita in catunul Obedeni la anul 1870-1871 din lemn si a primit harul
Sfantului ierarh Nicolae. Biserica este neindastulatoare cu oranduirile clericale. Paraclis- al
bisericii a fost Miinea sin Constantin de 22 ani. Stia carte romaneasca. Era fara nici o patima,
holtei. Preotul Marin sin Constantin a functionat la biserica Obedeni pana in anul 1887 cand a
decedat. În anul 1892 la biserica din Obedeni a fost adus preotul Iliescu Dobre, adus de la
biserica din Frunzanesti-Ilfov, biserica care avea 576 de familii si 2853 de suflete.
Preotul Ilie Dobre a slujit la biserica din Obedeni pana in anul 1916, cand a decedat.
Pana in anul 1932 la biserica din Obedeni au slujit altrernativ preotii de la biserica din
Varasti, preotul Mihail Popescu zis Popa Mihalache si preotul Grigore Gr. Popescu. În anul
1926 se incepe constructiaănouluiă lacasădeăbisericaădinăObedeniăsiătotodat ăconstruc iaăcaseiă
parohiale din Obedeni. Odat terminata constructia bisericii a fost numit in anul 1936 ca
preot al bisericii, preotul Ioan Alecu, de fel din comuna Manastirea-Ilfov care a slujit pana in
anul 1976.

Interiorul Bisericii Obedeni 1928

147
 Interiorul Bisericii Obedeni 2009

Dupa preotul Ioan Alecu au venit ca preoti la biserica din Obedeni urmatorii:
1. Traian
2. Roman Cristian
3. Marcu Relu
4. Anton Mircea Vali

148
Biserica satului Dobreni

Este cel mai important monument istoric al

localit iiăşiăalăcomuneiăV r şti,ăaflându-se
înă patrimoniulă na ional.ă Ctitorie a lui
Constantină Şerbană Cârnulă bisericaă aă fostă
inaugurat ă înă dataă deă 15ă augustă 1645ă şiă
poart ă hramulă „Adormiriiă Maiciiă
Domnuluiă ”. Aşezat ă peă malulă dreptă ală
Cociocului monumentul este o construc ieă
impun toareă deă form ă dreptunghiular ,ă cuă
lungimeaă deă 19ă m,ă l imeaă deă 9ă mă şiă
în l imeaădeă17ăm.ă
Esteă construit ă înă stilă tradi ional,ă cuă
laturaădeălaăr s ritădispus ăînăsemicerc,ăiarăpeăpereteleădeălaănordăseăafl ăunăsemiturnăprinsăînă
zid ce a servităini ialădreptăclopotni ălaăcareăseăaveaăaccesăprintr-oăuş ăaflat ăînăpronaosăşiăoă
scar ă deă lemnă înă spiral . Decora iunileă exterioareă constauă înă modele,ă arcadeă executateă înă
tencuial ,ădispuseăpeădou ărânduriăşiădelimitateădeăunăbrâu.ăFerestreleăşiăuşaădeălaăintrareăsuntă
încastrateăînărameădeăpiatr ăcuămodeleăgeometriceăsculptateăşiăcuăgrilajeădeăfierăforjat,ăiarăuşaă
este din lemn masiv. Turlaăbisericiiăseăcompuneădinădou ătrepte,ăprimaătreapt ăesteădeăform ă
p trat ,ăseăcontinu ăcuăoăaădouaătreapt ă deăform ă octogonal ,ăalăc reiăacoperişăareă form ădeă
cupol .ăAceastaădinăurm ăaăfostăconstruit ăini ialădinăc r mid ,ădarăpentruăc ăs-aăd râmatăînă
urmaăunuiăcutremur,ăaăfostăref cut ădinălemnăşiăesteăacoperit ăcuătabl . Deasupraăintr riiă înă
biseric ă seă afl ă pisaniaă scris ă înă piatr ă cuă caractereă slaveă şiă peă careă esteă scrisă :ă „ă Cu
bun voin aă Tat luiă şiă cuă ajutorulă Fiuluiă şiă cuă s vârşitulă sfântă Duh,ă ridicatu-sauă aceast ă
sfânt ă şiă dumnezeiasc ă biseric ă preă hramulă preaă cinstiteiă şiă sfinteiă Uspeniiă bogoroditeă înă
zileleăpreaăluminatuluiăIoăMateiăVoievodăBasarabăşiăauăf cutădinătemelieăjupânăConstantină
Velă serdară iar ă Ioă Şerbană Voievodă şiă jupâni aă B laşa.ă Scrisă laă anulă 7151ă augustă 15ă
IspravnicăVladuluăLogof t.”
Pardosealaă bisericiiă esteă realizat ă dină piatr ,ă
iarăînăpronaosăseăafl ăoăparteădinăpicturaăoriginal ă
distingându-se pe peretele nordic tabloul votiv ce
îlă ă reprezint ă peă Constantină Şerbană şiă al turiă deă
so iaă şiă fiicaă saă ă - doamnaă şiă domni aă Balaşaă -
sus inândă ă peă mâiniă oă imagineă aă bisericii. (foto)
Totă în pronaosă peă pardosealaă deă lâng ă pereteleă
r s riteană seă afl ă mormântulă Ilinc iă mamaă luiă
Constantină Şerban,ă mormântă deasupraă c ruiaă
esteă aşezat ă oă plac ă funerar ă cuă urm torulă
înscris:ă „Dină milaă luiă Dumnezeuă cuă ajutorulă Precistiiă creştinulă şiă luminatulă Domn,ă Io
Constantină Şerbană Voievodă pus-amă aceast ă cinstit ă piatr ă peă cinstit ă groap ă peă oaseleă
maicii mele Elena ce s-aăprist vităînăzileleăluiăIoăMateiăVoievodăaugustă7ăv leată7150ăşiăamă
pusăaceast ăpiatr ăînăzileleăluiăIoăConstantinăVoievodăv leată7164”.

Înănaosăşiăaltarănuăseămaiăp streaz ăpicturaăoriginal ,ăbisericaăfiindărepictat ăînă1990ăprină

grijaă preotuluiă Dimaă T naseă şi,ă deă asemenea,ă aă fostă consolidat ă înă urmaă cutremuruluiă dină
1977(vezi mai jos). Naosulăesteăseparatădeăpronaosăprinădou ăcoloaneămasiveădinăc r mid ă

149
careăsus inăturlaăprincipal . Declarat ămonumentăistoricăînă1990,ălaăini iativaăacademicianuluiă
R zvană Teodorescu,ă ă s-aă hot râtă trimitereaă uneiă echipeă deă restauratori.ă Începândă cuă anulă
1998 s-a trecut la procesul de restaurare care s-a desf şutatălentădatorit ăfaptuluiăc ăeraănevoieă
deăfoarteămult ămigal ăşiăaten ieăpentruădescoperireaănuan elorăoriginaleăaleăpicturilor. A fost
construit ăoăclopotni ănou ăceă ineălocăşiădeăpoart ădeoareceăstructuraădeărezisten ăaăvechiiă
clopotni eănuămaiăputeaăsus ineăclopotulăbisericii,ădeăasemeneaăaăfostăref cut ăînătotalitateăşiă
picturaăacesteiăclopotni e.

DIMA T NASEăă PREOTUL PAROHIEI DOBRENI

S-aă n scută laă 2ă octombrieă 1947ă înă localitateaă
Valeaă Draguluiă dină p rin iiă Petreă şiă Sevasti aă
Radu, a fost singurul copil al acestei familii. A
urmată cursurileă Şcoliiă generaleă ă dină localitateaă
natal ă Valeaă Draguluiă undeă aă absolvită celeă şapteă
claseăiarăîntreă1961ăă- 1966ăSeminarulăTeologicăînă
Bucuresti. Înă perioadaă 1966ă – 1970 a studiat
primii doiăăaniălaăFacultateaădeăTeologieăOrtodox ă
dină Sibiuă siă urm toriiă doiă laă Facultateaă deă
Teologieă Ortodox ă dină Bucureşti.ă La data de 26
septembrie 1971 a fost hirotonisit preot pe seama
parohieiă Aproziă comunaă Budeştiă jude ulă C l raşiă
undeă aă func ionată pân ă la 1 mai 1982 cand s-a
transferată laă parohiaă Dobreniă undeă func ioneaz ă şiă ast zi.ă Esteă c s torită cuă Dimaă Eufrosinaă
fost ă Peneă dină Valeaă Draguluiă şiă auă împreun ă doiă copiiă Adriană Dimaă preotă înă localitateaăă
Câmpureluă şiă Mariaă Emanuelaă c s torit ă Dobreă profesor deă limbaă român ă laă Şcoalaă cuă
clasele I - VIII Dobreni. Înă parohiaă Dobreniă aă dus şiă duce oă bogat ă activitateă subă raportăă
administrativ - bisericesc, social - culturalăsiăliturgicăcontribuindălaăînflorireaăvie iiăspiritualeă
înă aceast ă parohie. A acordat o aten ieă deosebit ă sfântuluiă l caşă afectată deă ă cutremurulă dină
1977,ăref cândăexteriorul,ăăconsolidândăstructuraăbisericiiăcuă3ăcenturiăexterioareăşiă14ăstâlpiă
deăsus inereăprecumăsiăcuă3ătiran i. Picturaăoriginal ăaăfostărestaurat ăsco ândăînăeviden ăuna
dintreăceleămaiăfrumoaseăpicturiăbisericeştiădinăsudulă riiăasem n toareămarilorăm n stiriădină
nordul Moldovei. Acoperişulăbisericiiăaăfostăref cutăînătotalitateăatâtătablaăcâtăşiăstructuraădeă
lemnănumaiăparteaăcareăeraăfoarteădeteriorat ăădatorit ăamprenteiătimpului.ăAăfostăad ugatăună
pritvorăcareăaă inutăcontădeăarhitecturaăbisericiiă cuăscopulăprotej riiăpisanieiădeă laă intrareaă înă
biseric ,ă pisanieă cuă oă deosebit ă valoareă istoric . Înă perioadaă slujiriiă preotuluiă Dimaă T naseă
mobilierulă dină sfântaă ă biseric ă aă fostă înlocuită cuă unulă nou,ă ă deosebit,ă ă dină lemnă deă stejară
sculptatăpotrivităvaloriiăşiăspecificuluiăacestuiămonumentăalăpatrimoniuluiăromânesc.ăă

150
 Capitolul IX
FOLCLORUL SI FORMELE SALE DE MANIFESTARE PE
MELEAGURILE NOASTRE

Printreăevenimenteleădeăseam ăceăs-au manifestat de-aălungulătimpurilorăînăcomunaă

V R ŞTIă şiă pretutindeniă înă Româniaă şiă înc ă seă maiă manifest ă aziă seă înscrieă şiă folclorul,ă
evenimentăodinioar ădinamică şiă bogatăînă con inut,ăceăantrenaăoăbun ăparteăaă locuitorilorădină
aşez rileă rurale,ă tineriă şiă b trâni,ă evenimentă ceă s-aă dovedită aă fiă specifică şi comunei noastre.
Frumuse ea,ă bog iaă şiă valoareaă manifest riloră folcloriceă deă laă noiă dină V r şti,ă modulă deă
exprimareă ală con inuturiloră şiă calitateaă spiritual ă aă acestoraă auă fostă pentruă noi,ă v r ştenii,ă
factorii ce ne-auăsensibilizatăşiăorientatăcaleaăspreădescoperireaăadev rurilorădinădomeniu,ăne-
auăcreatăconvingeriărealeădespreăceeaăceăreprezint ăfolclorulăînăsocietateaănoastr ,ămenirea lui
înăevolu iaăşiădezvoltareaăsociet ii,ăaăcreşteriiăniveluluiădeăcultur ăăşiăciviliza ieăaăsemeniloră
noştri,ămaiăalesăînămediulărural. Belşugulădeăîn elepciuneăacumulatăînămiraculoasaămemorieăaă
poporuluiă nostruă numită tradi ie,ă varietateaă formelor şiă tipuriloră culturiiă folcloriceă deă laă noi,ă
concretizateăînăobiceiuri,ădate,ălegendeăşiăcredin eăşiămaiăalesăînăneîntrecutaăcrea ieăpopular ă
prină viuă grai,ă l sat ă dină genera ieă înă genera ie,ă auă constituită suportulă moral,ă d t toră deă
speran eă spreă descoperireaă şiă aprofundareaă valen eloră folcloruluiă local,ă spreă cunoaştereaă şiă
varietateaă folcloruluiă „V r ştean”. Caă fiuă ală satului,ă ală comuneiă V r şti,ă caă şiă mul iă dintreă
cons teniiămei,ăamădescoperităşiăiubitămulteădintreăadev rurileăfolcloriceădinăV r ştiăînc ă din
copil rie,ă adev ruriă careă ne-auă sensibilizată şiă ne-auă determinată s ă fimă participan iă activiă laă
celeămaiămulteămanifest riăfolcloriceădeălaănoi,ămaiăalesăînăperioadeleăvacan elorăşcolare,ăcareă
corespundeauă mariloră s rb toriă creştine,ă Cr ciunulă şiă Anulă Nouă sauă Paştele. Înc rc turaă
moral ă aă evenimentelor,ă semnifica iaă loră creştin ,ă neă mobilizauă puternic,ă neă fortificauă
convingerileă despreă tradi iileă creştineă înă aşaă felă încâtă niciă ună altă motivă nuă neă puteaă opriă s ă
particip mă laă manifest rileă tradi ionaleă intrateă înă conştiin aă şiă istoriaă neamuluiă nostru.
Dragostea,ă dorin a,ă hot râreaă deă aă fiă participantă activă ă ală manifest riloră folcloriceă închinateă
mariloră s rb toriă creştineă şiă aă altoră manifest riă localeă nuă auă fostă ac iuniă izolate,ă eleă auă fostă
ac iuniă multiple, izvorâteă dină instinctulă poporuluiă nostru,ă instinctă ceă neă indemna,ă peă noiă
tinerii,ăs ăfimăîmpreun ăşiăal turiădeăceiădragiănou ,ădeăfamiliileănoastre,ăs ăsim imăbucuriaăşiă
pl cereaăîmpliniriiăspiritualeăînăaceleămomente. Împlinireaăspiritual ăînăcadrulămanifest riloră
folcloriceăînăsatulănostruăeraăînso it ădeăînc rc tur ăemo ional ăpeăcareăfiecareădintreătineriăoă
sim eaă cândă seă aflaă peă uli eleă satului,ă alergândă şiă strigândă cuă toat ă însufle ireaă şiă d ruireaă
„Bun ă diminea aă laă Moşă Ajun”,ă sauă pl cereaă şiă bucuriaă deă aă primi,ă simbolic,ă înă dară deă laă
s teni,ăunăcovrig,ăunăm r,ăoănuc ,ăsauăcolindândăcuă„Steaua”,ăsauăcântândăcuătoat ăd ruireaă
imnurileă închinateă naşteriiă Domnuluiă Iisus,ă sauă s ă fiiă printreă primiiă careă aducă vesteaă sosiriiă
„AnuluiăNou”,ăsauăs ăărosteştiăcuătoat ăconvingereaă„Sorcova” prin cuvinte sincere de copil.
Putereaă şiă dorin aă deă aă comunicaă prină viuă graiă cuă semeniiă noştriă esteă ună factoră ală coeziuniiă
socialeăizvorâtădinădorin aădeăaăintraăînăcontactăcuărealitateaăvie ii.ăEsteădorin aădeăaăşti,ădeăaă
cunoaşte,ă deă aă afla,ă deă aă înv a,ă deă aă participaă laă integrareaă grupuluiă înă societateă şiă aă
triumfuluiăvalorilorăasupraănonvalorilor,ăpentruăaăstabiliăcontactulăcuăpredecesoriiăvechiăşiănoi,ă
dină cea aă vremurilor,ă momenteă careă auă vibrată într-oă statornicieă şiă sreid ntateă puternic ă înă
comunitateaă noastr ,ă momenteă ceă auă condusă spreă p strareaă tezauruluiă folclorică dină comunaă
noastr ,ăl satăspreăp strareădeăînaintaşiiănoştri. Aceast ăşcoal ăfolcloric ăvecheăşiănatural ,ăcâtă
poporul nostru a fost piramida pe care s-auăfortificatăfor eleăsocialeăceăs-au opus momentelor

151
dificile ale vremurilor. Bog iaă enciclopedieiă preştiin ificeă aă folclorului,ă bineă precizat ă înă
rândulă sateloră deă laă noi,ă ilustreaz ă conving toră c ă peă lâng ă manifest rileă folcloriceă şiă
principiile pedagogiceă aleă timpului,ă dejaă stabilite,ă careă f ceauă refeririă laă educa ie,ă s-au
semnalatăşiăelementeălegateădeăcronologie,ăastronomie,ămeteorologie,ăbotanic ăşiăzoologieăşiă
chiarădeămedicin .ăAcesteăelementeăîncercauăs ădeaăr spunsăşiăevenimentelorălegateădeăvia aă
de toate zilele. Bog iaă fapteloră şiă evenimenteloră specificeă vechiloră timpuri,ă valoareaă loră
ştiin ific ,ă cultural ă şiă spiritual ,ă importan aă loră asupraă vremuriloră noastre,ă auă constituită ună
imbold,ă pentruă noiă to iă dină V r şti,ă pentruă aă leă cunoaşteă şiă aprofunda.ă Eleă şi-auă desc tuşată
for eleăşiăauăcreatăunăputernicăşiăsincerăsentimentăpatrioticăna ionalăşiălocal,ăorientândăcaleaăşiă
gândurileăcelorăinteresa iăs ărealizezeăoăilustrareăsumar ăaămultoraădintreăevenimenteleăvremiiă
şiă aă fapteloră ă ceă s-au petrecut peă meleagurileă noastre,ă dorin aă deă aă leă faceă locă înă cadrulă
preocup riloră celoră interesa iă s ă leă fac ă cunoscute,ă fieă eiă dasc li,ă s ă leă aşterneă într-un
document numit „FAPTEăŞIăEVENIMENTEăÎNăCOMUNAăV R ŞTI”,ădestinateăposterit ii.
Personal, acestea sunt numaiă câtevaă motiveă careă m-auă convinsă şiă îndemnată s ă lasă
posterit iiă ună documentă înă careă s ă ilustreză câtevaă fapte,ă evenimenteă şiă crea iiă dintreă celeă
l sateădeăînaintaşiiănoştriăşiăactualiiăconcet eni,ăpentruăaăfiăcunoscuteădeăceiăceăvorăveniădup ă
noi.ăÎndr znealaădeăaăîncercaăoăilustrareăaăfaptelorăşiăevenimentelorădinătrecutăşiădeăast ziăesteă
ună actă deă mareă responsabilitateă moral ,ă etic ă şiă deă demnitateă uman ,ă actă izvorâtă dină
descoperireaăs r cieiădeăînscrisuri,ăaproapeăinexistenteăînăcomunaănoastr ,ălegateădeăînaintaşiiă
noştriă şiă deă aducereaă spreă oă linieă deă plutireă aă celoră ceă auă fost,ă s-auă petrecută şiă seă petrecă înă
prezentă înă comunaă V r şti. Hot râreaă deă aă nuă l saă artaă şiă frumuse ea,ă bog iaă şiă valoareaă
folcloruluiă locală v r şteanăaă fostăună momentădeăcump n ă înăstabilireaă şiă ilustrareaăcorect ăaă
realit iloră înă ceeaă ceă aă fostă şiă înă ceă maiă esteă folclorulă nostruă local. Aceast ă pornireă spreă
cunoaştereaă adev ruriloră despreă folclorulă locală s-aă constituită şiă caă oă form ă deă manifestareă
împotrivaăunoraăcareăvinăs ăsus in ăc ăast ziăînămediulărurală– înăsateleăşiăcomuneleă rii,ămaiă
alesă înă zonaă noastr ă deă câmpieă – via aă cultural ,ă folclorul,ă suntă manifest riă multă r maseă înă
urm ă fa ă deă trecut.ă Auă ap rută chiară vociă careă sus ină c ă înă etapaă actual ă aă rii,ă folclorulă şiă
toateă formeleă luiă deă manifestareă auă intrată într-oă „er ”ă aă moderniz rii,ă er ă ceă faceă locă altoră
tipuriădeă manifest riă laăsate,ă maiăalesă înă via aăcotidian ăaătinerilor.ăVechileă manifest ri,ă maiă
ales cele folclorice, fiind de domeniul trecutului. Analizândă ă cu responsabilitate dinamica
societ iiădeăast zi,ăchiarăînădomeniileăsocial,ăculturalăşiăspiritual,ăînăRomânia,ăchiarăînămediulă
rural,ăînăcomuneăşiăsate,ădomeniileăamintiteăsuntăînc ăactive,ădinamice.ăEleăvinăs ăcombat ăcuă
t rieăideileămaiăsusămen ionate,ăs ăinfirmeăp rerileăunoraădespreăr mânereaăînăurm ăaăculturiiă
şiăfolcloruluiălaăsateăşiăcomune.ăDeăaltfel,ălibertateaădeăgândireăînăsocietateaănoastr ădeăast ziă
esteăîndreptat ăconving torăspreăevolu iaăşiăcreştereaăcalitativ ăaăsociet ii,ă iară fenomenulăce
dinamizeaz ă societateaă esteă direc ionată conving toră spreă folclor,ă oriunde,ă laă sateă sauă oraşe.
Împ rt şescă convingereaă şiă afirmă cuă toat ă responsabilitateaă c ă poporulă nostru,ă înă istoriaă şiă
evolu iaăsa,ăn-aăcreatăvaloriăculturale,ăspiritualeăşiăfolcloriceăminimeăcareăs ădispar ,ăciăaăcreată
valori care s-auă statornicită înă via aă cotidian ă aă sateloră şiă comuneloră noastre,ă înă conştiin aă
oamenilor,ăvaloriăcareăauăd inuităpesteăveacuri,ăpân ăast ziăşiăseămanifest ădinamicăşiăactivăşiă
acumăînăcomunaăV r şti.ăRealitateaăvie iiădeălaănoiăşiăînătoateăaşez rileăumaneădină araănoastr ă
confirm ăfaptulăc ăRomâniaădispuneăînc ădeăunăfondăfolcloricăvalorosăceăimpulsioneaz ăvia aă
înăcomunitateaăuman ,ămaiăalesăînămediulărural. Esteăîns ăunăaltăadev răceătrebuieărecunoscută
şiăluatăînăconsidera ieăînăceeaăceăpriveşteăfolclorulăînăRomânia.ăFolclorulăînă araănoastr ănuăaă
fostă cunoscută şiă valorificată înă aceeaşiă m sur ă înă toateă zoneleă rii.ă Suntă zoneă careă auă fostă
permanentăînăaten iaăcercet torilorăînădomeniu,ăzoneăundeăs-auăîntocmit chiarăculegeriăînăcareă
suntăcuprinseămanifest riăfolcloriceădeămareăvaloareăeducativ ăşiăspiritual .ăSuntăîns ăşiăzoneă
aleă riiăcareăauăfostăsc pateădinăvedere,ăaproapeăuitate,ădeşiăeleădispuneauădeăvaloriăfolcloriceă
incontestabileă ceă puteauă fiă luateă înă considera ieă aşaă cumă esteă cazulă folcloruluiă comuneiă
V r şti. Esteăunăadev rădurerosăcareăconfirm ăfaptulăc ăînădocumenteleădeăarhiv ăaleăcomuneiă

152
noastre nu s-auă descoperită înscrisuriă înă careă s ă apar ă momenteă sauă fapteă referitoareă laă
folclorul nostru local sauă s ă prezinteă conduitaă şiă inutaă moral ă aă înaintaşiloră noştri,ă
manifest rileă loră de-aă lungulă timpurilor,ă contribu iaă loră laă creşterea,ă dezvoltareaă şiă evolu iaă
culturiiă locale.ă Multeă dintreă fapteleă şiă evenimenteleă petrecuteă laă noi,ă careă apară şiă înă aceast
lucrare,ăfieădinădomeniulăfolcloruluiăsauăaăaltorădomeniiăaleăvie iiăsociale,ăseăbazeaz ămaiăalesă
peă informa iileă culeseă peă caleă oral ă deă laă ceiă vârstnici,ă cuă multă timpă înă urm ,ă deă laă ceiă deă
ast zi,ă sauă chiară deă laă uniiă tineriă careă le-auă pusă înă practic ,ă fiindă mândriiă deă trecutulă
înaintaşiloră lor.ă Sentimentulă puneriiă înă valoareă aă celoră petrecuteă înă V r ştiă de-a lungul
timpurilor,ă pentruă mineă aă izvorâtă dină conştiin aă unuiă cet eană n scută şiă crescută peă acesteă
meleaguri,ăcareăînăcopil rieăşiătinere eăaăîn elesăşiăaăapreciatăcalit ileănativeăaleăconcet eniloră
mei,ă tr irileă loră înă momentulă manifest riloră folclorice,ă frumuse eaă şiă bog iaă loră şiă maiă alesă
ocaziaă avut ă deă aă cunoaşteă acesteă manifest ri,ă uneoriă înă calitateă deă participantă activă ală
acestora. Amăîn elesădeătimpuriuăc ăimplicareaăînăcunoaştereaăfolcloruluiăromânescăşiăaăceluiă
local,ă aă manifest riloră deă oriceă fel,ă esteă oă obliga ieă ă ceă trebuieă concretizat ă prină preocup riă
sus inuteă deă aă aduceă laă suprafa ă totă ceeaă ceă aă fostă valorosă înă via aă oamenilor,ă aă românilor.
Astfelădeăpreocup riăauăfostăînăaten iaăunorămariăpersonalit iăaleăpoporuluiănostru,ăaleăştiin eiă
şiăculturiiănoastre. Printreăceiăceăşi-auămanifestatăpreocup rileăînăcunoaştereaăfolcloruluiălaănoiă
şiăne-auăl satăcaăvaloareădeăsimbolăcunoaşterea vie iiăculturaleăşiăspirituale,ăactădeăm re ieăşiă
d ruireăsufleteasc ,ăactăceănuătrebuieăuitatăşiădezvretat,ăaăfostăpoetulăşiămareleăc rturarăVasileă
Alecsandri,ă ilustruăcunosc torăală folcloruluiăromânescădeă laă sateăşiăoraşe.ăPoetul,ăc rturarul,ă
preocupat permanentădeăcunoaştereaăşiăpunereaăînăvaloareăaăfolcloruluiăromânesc,ăcaămembruă
ală Academieiă Române,ă cereaă înc ă dină 1892:ă „s ă seă îndemneă cet eniiă riiă laă alegerea,ă
culegereaă şiă selectareaă tuturoră materialeloră folclorice,ă oriundeă s-ară aflaă ele,ă oricâtă de
fragmentateăarăapareălaăprimaăvedere,ăoricâtăs-arărepetaătemeleăvizateăşiădateleăexistente”.
Al turiă deă poet,ă c rturarulă Grigoreă Tocilescuă s-aă dovedită ună bună cunosc toră ală
folcloruluiă românescă şiă profundă preocupată deă acestă domeniu.ă Elă aă dorită şiă aă reuşită s ă laseă
pentruăposteritate,ăînc ădinăanulă1900,ăunădocumentădeămareă valoareăpentruăculturaăromân ,ă
realizată înă urmaă unoră sistematiceă cercet ri,ă lucrareaă „Materialeă folclorice”. Deşiă folclorulă
românescă aă intrată târziuă înă sferaă cercet riloră organizate,ă abiaă înă secolulă XIX,ă iară înă zonaă
noastr ălaăînceputulăsecoluluiăXX.ăUnămomentăsemnificativ,ămaiăalesăpentruăjude eleăIlfovăşiă
Giurgiu,ăfolclorulăaăintratăabiaăînădeceniileăVI-VIIăşiăVIIIăaleăacestuiăsecol,ăcândăaăap rutăună
autentică cercet toră înă domeniulă folclorului - HORIAă BARBUă OPRIŞANă – cercet toră ă bineă
integratăînăatmosferaăjude elorăamintite,ădornicăs ăajung ăînăr d cinaăoriginal ăaăfolcloruluiădeă
laănoi,ănuăpeăbazaăinforma iilorăprimiteădinăbibliotec ,ăciăpeăbazaăcunoaşteriiăconcrete,ălaăfa aă
locului , a fenomeneloră dină sateleă dină zonaă noastr .ă Înă acestă context,ă favorizată deă contactulă
directă cuă realitatea,ă HORIAă BARBUă OPRIŞANă aă reuşită s -şiă formulezeă ideiă şiă concepteă
despreăvechimea,ăcalitatea,ăformaăşiămodulădeădesf şurareăaăactivit ilorăfolcloriceădinăaceast ă
zon ăaăCâmpieiăRomâneăşiădeă laă noiădină V r şti.ăDe in torăalăunorăfapteăconcreteădeă laă noiă
despreă folclor,ă HORIAă BARBUă OPRIŞANă şi-aă formulată câtevaă ideiă careă stauă laă bazaă
existen eiăşiăevolu ieiăfolclorului.ăAstfelăelăpreciza:ă"Folclorulăşiăleg turileăluiăîntreăaşez rileă
apropiate,ă vecine,ă nuă poateă fiă cunoscută numaiă dină biblioteci,ă ciă prină cunoaştereaă real ,ă
concret ,ădirect ăaămanifest rilorăfolclorice,ăprinădeplas rileăînăteren”.
Ideileă emiseă deă cercet toră ă despreă folcloră auă permisă stabilireaă unoră particularit iă aleă
folclorului,ă propriiă fiec reiă localit iă dină Ilfov.ă Elă precizaă c ă înă fiecareă localitateă potă apareă
miciămodific ri,ădarănuăprofunde.ăModific rileăpotăapareăînăraportăcuămodific rileădinămediulă
social,ămaiăalesăimpuseădeăapari iaăradioului şiăteleviziunii,ăcareăinfluen eaz ăapari iaăunorănoiă
formeăînăfolclor.ăAcesteaăsuntămodific riăminore. ColindândăpeămeleagurileăIlfovene,ăajunsăşiă
peă meleagurileă comuneiă V r şti,ă HORIAă BARBUă OPRIŞANă şi-a concretizat ideile despre
folclor,ăînăvaloroasaălucrare "FOLCLORUL ILFOVEAN".(10)
Valoareaălucr riiăseăremarc ămaiăalesăprinăprezentareaăcerin elorămetodologiceăpeăcareă

153
trebuieăs ăleăprezinteăşiărespecteăoriceădocumentăînăcareăsuntăilustrateăşiăexpuseăfenomeneăşiă
fapte din domeniul folclorului, dintr-o localitate,ăzon ăsauădeăoriunde,ămaiăalesăc ăinforma iileă
trebuieă legateă deă trecutulă şiă prezentulă locului. Elă consideraă c ă printreă cerin eleă peă careă ună
documentădestinatăfolcloruluiătrebuieăs ăleărespecteăsuntăurm toarele:
- ilustrareaăcorect ăaăstructurii,ăcon inutuluiăşiăformeiăfiec ruiăfenomenăfolcloric;
- încadrareaăfenomenuluiăfolcloricădinăpunctădeăvedereăistoric,ăgeograficăşiădocumentar;
- reflectareaăcalit ilorăartisticeăaleăoric ruiăfenomenăfolcloric;
- respectareaăadev rurilorădespreălocul,ă inutaăşi dinamica folclorului.
Cerin eleă amintiteă constituieă elementeleă deă baz ă pentruă conturareaă corect ă aă
particularit ilorăşiăvalorilorăfiec ruiăfenomenăfolcloricăînădesf şurareaăsa. Analizaăprofund ăaă
documentelorădeăarhiv ăcareăfacărefeririălaăfolclorulăilfoveanădeăodinioar ăsauălaăcelădeăast ziă-
giurgiuvean - cuătrimiteriălaăfapteleăşiăevenimenteleăceăauăavutălocăînăzonaăCâmpieiăRomâneăşiă
pozi iaăgeografic ă aăcomuneiăV r ştiă înăacestăspa iu,ă indic ăpeă acesteă meleaguriăoădinamic ă
maiă redus ,ă dinamic ă motivat ,ă maiă alesă raportat ă laă naturaă locuriloră careă auă influen ată
apari iaăşiăevolu iaăaşez rilorăînătimp,ăsauăinfluen aăpeăcareăaăavut-oăprocesulădeăemigrareăşiă
imigrareăînăzon . Înăacestăcontext,ăpentruăformareaăşiăconsolidareaăfolcloruluiăşiăstatornicireaă
manifest rilorăfolcloriceăaătrebuităs ătreac ămultătimpăcaăfolclorulăs -şiăformezeăşiăstabileasc ă
particularit iă proprii.ă Maiă mult,ă înă zonaă noastr ,ă înă perioadaă secoluluiă XXă auă ap rută
schimb riăadministrativeăşiăteritoriale,ătrecereaădeălaăunăjude ălaăaltul,ăcareăauăl satăuneleăurmeă
înă via aăoamenilor,ăurmeăcareă nuăauă adusă mariă modific ri,ă maiăalesă înădomeniulă folclorului.ă
Laă noiă înă V r ştiă folclorulă esteă faptă împlinit,ă urmată şiă continuată deă localniciă doritoriă deă
evolu ieă înă a aă felă caă via aă loră spiritual-cultural ă s -şiă urmezeă caleaă stabilit ă deă înaintaşi.
Pentruăv r şteni,ăbelşugulădeăîn elepciuneăacumulatăînămiraculoasaămemorieănumit ătradi ie,ă
neă îndrept escă s ă credemă înă existen aă variateloră formeă folcloriceă deă laă noi,ă concretizateă înă
obiceiuri, datini, legende,ăcredin e,ătradi ii,ăînăneîntrecutaăcrea ieăpopular ,ăexprimat ăînăliricaă
popular ,ă transmis ă înă viuă grai,ă dină genera ieă înă genera ie,ă faptă ceă aă f cută caă folclorulă dină
V r ştiă s ă fieă apreciată şiă recunoscută peă plaiurileă deă ast zi. Înă aceast ă lucrare,ă orientat ă s ă
înf işezeă folclorulădinăzonaăCâmpieiă Româneă şiă maiăalesă folclorulădinăcomunaăV r şti,ă ne-
amă oprită asupraă aă dou ă compartimente.ă Primul,ă compartimentulă folclorică ală adul iloră şiă ală
doilea,ăcompartimentulăfolcloricăînărândulăcopiilor.

Comportamentulă adul ilor de la noi este reprezentat printr-oă suit ă deă manifest riă
folclorice,ăăînăcareăliricaăpopular ăesteădominat ădeăac iuniăcuăunăcon inutăbogatăşiăvariat,ăcareă
sus inăcalitateaăvie iiăculturaleăşiăspiritualeădeăpeăacesteămeleaguri.ăPrintreăacesteaămen ion m:
1.ăLiricaăpopular ăşiămultipleleăeiăformeădeămanifestare.
2. Spectacolele populare cu iz de colind.
3. Spectacolele populare de petrecere.
4.ăManifest rileăpopulareăcuăaspectădeăspectacolărestrâns.
5.ăManifest riăpopulareăcuăcaracterălocal.
Comportamentul copiilor aăfostăşiăesteăşiăast ziăunăminunatămijlocăeducativ.
Reprezentativeăsuntămanifest rileăcopiilorădeălaănoiălegateăde:
1.ăÎnv areaăprimelorăcuvinteăşiăno iuniăprinăjoc.
2. Cimiliturile.
3.ăCânteceleădeăleag n.
4. Proverbele.
Acesteă înscrisuri,ă estim riă neă îndrept escă s ă afirm mă c ă liricaă popular ă existent ă înă
folclorulă Ilfovuluiă şiă peă meleagurileă giurgiuveneă deă ast ziă esteă conturat ă într-oă suit ă deă
manifest riăbineăstatorniciteăceăofer ăunăcadruădeosebit,ăsus inutădeăcalit iăcultural-artistice,
reprezentativeădinăpunctădeăvedereădocumentar,ăistoricăşiăgeografic.ăDeăaltfel,ăliricaăpopular ă

154
înă Jude ulă nostruăşiă înăcomunaăV r ştiăesteăcapitolulă celă maiăextinsădină lucrare,ă înădomeniulă
folclorului.ă Motiveleă şiă temeleă abordateă suntă multeă şiă neb nuită deă valoroase.Abunden aă
manifest rilor,ăaăcrea iilorăpopulareăcuăspecificălocalăauăfostăelementeleăcareăne-au determinat
s ă neă oprimă numaiă asupraă câtorva.ă Înă cadrulă liriciiă populareă manifest rileă considerateă
prioritare au fost cele legate de familie,ădeăstareaăsufleteasc ăaăomului. Liricaăpopular ălaănoiă
înăV r ştiăşiă înă sateleăcomponenteăesteă formaăprincipal ădeă manifestareăaă folclorului,ă formaă
liric ă vieă şiădinamic ,ăcomplex .ăLiricaăpopular ă deă laă noi,ăcaăşiă înătoateăzoneleă rii,ăaă fostă
descoperit ăşiăintrat ăînăpreocup rileăcercet torilorădestulădeătârziu,ăabiaăînăsecolulăalăXIX-lea,
preocup riămaiăextinseăauăfostăînăsecolulăalăXX-lea. Dintre formele majore de manifestare ale
liriciiăpopulareă laănoiă înăV r ştiăcareă fundamenteaz ăşiă înt rescăpozi iaă folcloruluiăromânescă
seă impună celeă legateă deă motivulă m ritişului,ă urmateă deă liricaă deă alean,ă deă singur tateă sauă
formeleăcareăauăalesăcaleaăspectacolelorăşiăp strareaăobiceiurilorăşiădatinilorăstr bune.

C s toria.
Conform obiceiurilor de mult statornicite,ă c s toriaă presupuneaă şiă presupuneă
îndeplinireaăunorăreguliăşiăobliga iiăastfelăîncâtătineriiăcareădoreauăşiădorescăs ăseăc s toreasc ,ă
viitoriiăso iăaveauăobliga iaăs ăob in ăacordulăambilorăp rin i.ăDac ăacordulăeraăob inutăşiăeraă
favorabil, nimeni nu se mai putea opune acestui acord. Pasulă urm toră spreă c s torieă esteă
Pe itul. Regulileăpe ituluiă impuneauă caăp rin iiă b iatuluiăs ă mearg ă înă vizit ă laăp rin iiă feteiă
undeăerauăprimi iădeăviitoriiăcuscriăcuătoat ăcinstea,ăomeniaăşiăonorurileăunorămusafiri, viitori
apropia iă aiă familiei. Cercetândă arhiveleă specificeă acestuiă obiceiă – pe itulă viitoareiă mireseă –
esteăunăobiceiănuăvechi,ăciăstr vechi,ăîmp mântenităpeămeleagurileănoastreădeăveacuri.ăPe itulă
areăorigineă latin ,ăprovenitădinăcuvântulă „PETITUS”,ăcuvântăceă înseamn ă laă noiă „CERUT”,ă
adic ă p rin iiă b iatuluiă veneauă laă p rin iiă feteiă s ă cear ă mânaă acesteiaă pentruă c s torie.ă Cuă
acestă prilejă seă puneauă înă discu ieă câtevaă problemeă legateă deă realizareaă c s toriei.ă Principalaă
problem ă eraă stabilireaă zestreiă fetei,ă apoiă dataă cununiei,ă aă nun ii,ă fixareaă naşilor,ă aă
chem toriloră– c l unariloră– şiămaiăapoiăfixareaăpersoanelorăceăurmaăs ăfieăinvitateălaămasaădeă
nunt .ă Stabilireaă zestreiă feteiă reprezentaă deă asemeneaă ună ă momentă deosebit,ă deă r scruceă înă
atingereaă scopuriloră c s torieiă pentruă ceiă ceă urmaă s ă seă c s toreasc .ă De obicei zestrea
îmbr caă maiă multeă forme.ă Unaă dintreă acesteă formeă eraă stabilireaă ă suprafe eloră deă p mântă
arabilăceătrebuiauăs ărevin ăfeteiăcaăzestre.ăApoiăurmaăzestreaădedicat ăstabilirii num ruluiădeă
vite – cai,ăboi,ăovineăetc.ăşiăaăaltorăbunuriăpeăcareăfamiliaăfeteiăleăde inea.ăZestreaăeraăuneoriă
stabilit ă şiă prină anumiteă sumeă deă bani,ă galbeni,ă cocoşeiă dină aur. Stabilirea zestrei fetei nu
urmaăîntotdeaunaăcaleaăceaăbun ăîntrucâtăuneoriăap reauămomenteănepl cuteăşiănedorite,ăchiară
delicate,ă momenteă ap ruteă datorit ă comportamenteloră nepotriviteă aleă tinereiă careă solicitaă
c s toria,ă aleă viitoareiă so ii,ă comportamenteă legateă deă uneleă greşeliă peă careă tân raă fataă le-a
avut,ă între inândă rela iiă intimeă cuă unulă sauă al iă tineriă dină sat. Înă acestă cază situa iaă deveneaă
dificil ,ădramatic ăşiăimplicaădesp r ireaătinerilor,ărupereaărela iilorăpentruăc s torie. Au fost
situa iiăcândăseăîncercaăîmbun t ireaărela iilorăatunciăcândăfamiliaătinereiăpropuneaăşi solicita
men inereaăc s toriei,ăavândădreptăargumentăcreşterea,ăm rireaădotei,ăaăzestreiăfetei. Înămulteă
cazuriăc s toriaăîşiăurmaăcaleaăceaăbun . Înăalteăcazuriăseăpetreceauădrameăfamiliale,ămaiăalesă
atunciă cândă tineriiă b ie i,ă viitoriă miri,ă seă sim eauă jigni i.ă Eiă deveneauă uneoriă violen iă înă
comportamentă şiă înă exprimare,ă adresându-seă atâtă fetei,ă cuă cuvinteă triviale,ă câtă şiă familieiă
acesteia.ăAuăfostăcazuriăcândătineriiădeveneauăviolen i,ăîncercândăs ăbruschezeăsauăs ăloveasc ă
tinerele.ă Înă acestă cază c s toriaă eraă totală compromis . Înă rareă cazuriă regulileă c s torieiă
reveneauă laă normal,ăc s toriaăurmaăcaleaătradi ional ,ăcuărespectareaăregulilorăşiăobliga iiloră
ambeloră familii.ă Principalaă obliga ieă deveneaă acumă stabilireaă naşiloră deă cununie. Deă regul ă
naşiiădeăcununieănuăerauăaleşiălaăîntâmplare.ăEiăerauăfixa iăprinătradi ie,ăîntrucâtăfiecareăfamilieă
deă laă sată îşiă aveaă fixată naşul,ă stabilită dină genera ieă înă genera ie.ă Aceast ă obliga ieă seă maiă

155
men ineă înă parteă şiă ast zi. Dac ă naşii,ă dină diferiteă motive,ă nuă mai acceptauă n şia,ă sauă nuă
puteauăs -şiărespecteăobliga iileădeănaş,ătân rul,ăviitorulămire,ăeraăobligatăs -şiăcauteăal iănaşi.ă
Alegereaăviitorilorănaşiănuăintraăînăobliga iileăp rin ilor. Odat ăstabili iănaşii,ămireleăşiăfamiliaă
luiă aveauă obliga iaă s ă urmeze ună altă pasă înă realizareaă formeloră pentruă c s torie,ă adic ă s ă
organizezeă protocolul,ă adic ă stabilireaă ploconuluiă pentruă naşi,ă ploconă careă constaă înă p s riă
t iate,ă carne,ă brânz ,ă pâineă specială preg tit ,ă b utur ,ă uic ă şiă vină şiă dup ă posibilit iă şiă
anotimp, fructe.
Alteăobliga iiăpentruănunt ăreveneauăcelorăcareăerauă implica iă înă momenteleă nun ii.ă
Astfel,ăsocruămareăcump raărochiaădeămireas ,ăc m şileădeănoapteăpentruănaşiăşiărochiaăpentruă
soacraă mic .ă Socrulă mică cump raă costumulă mireluiă şiă rochiaă pentruă soacraă mare.ă Naşiiă maiă
cump rauă lumân rileă pentruă cununie,ă buchetulă cuă floriă pentruă mireas ă şiă suportauătaxeleă laă
biseric . Odat ă îndepliniteă acesteă sarciniă urmauă uneleă momenteă careă
asigurauă bunaă desf şurareă aă nun ii:ă vizitaă p rin iloră feteiă laă p rin iiă
b iatului,ă undeă seă definitivauă ultimeleă am nunteă legateă deă nunt . Înă
ritualulănun iiăintraăşiăantrenareaăunorăfemeiădinăsat,ămaiăînst rite,ăcareă
f ceauălogodnaătinerilorăcuămultătimpăînainteaănun ii.ăTineriiămaiăs raciă
seă logodeauă înă aceeaşiă ziă înă careă seă şiă cununau deoarece evenimentul
respectivăpresupuneaăcheltuieliăînăplus.ăÎnăacestăcazălogodnaăseăcelebraă
odat ă cuă cununia,ă preotulă schimbândă verigheteleă dină mânaă dreapt ă înă
ceaă stâng . Chem toriiă laă nunt ,ă c l unariiă sauă col cerii,ă frumosă
îmbr ca i,ă curat,ă de regul ă înă costumă r nescă şiă înf şura iă înă ştergareă
deăborangic.ăEiăaveauălaăîndemân ăoăplosc ăcuăvinădinăcareăerauăinvita iă
s ăbeaăceiăinvita iălaănunt ăşiăal iăs teniămaiătineriăşiămaiăvârstniciăîntâlni iăînăcale.ăC l unariiă–
col ceriiă l sauăoăimpresie deosebit ăs teniloră întrucâtăeiădeveneauăceiă careă mobilizauăs teniiă
s ăparticipeălaănunt .ăEiăveneauăc lareăpeăcaiăfrumoşi,ăîmpodobi iăcuăfundeăroşii,ăiarădeăhamuriă
erauălega iăclopo ei. Nuăseăputeaăşiănuăseăpoateăcaănuntaăs ăfieăf r ăbrad.ăCeremoniaăbradului
eraăînsufle it ăşiăseăf ceaăsâmb ta.ăBradulăeraăcump ratăşiăîmpodobităcuăpangliciăroşii.ăBradulă
simbolizaătinere eaăşiăvirtuteaăşiăeraăîmpodobităcuăunăm r.ăM rulăseăpuneaăînăvârfulăbraduluiă
înso ită şiă deă ună colac. Înă jurulă braduluiă feteleă jucauă „bradul”,ă organizândă horeă specificeă
evenimentului.ăEleăseăconsiderauăsuroriăaleă miresei,ă fiindăcamădeăaceeaşiă vârst ăcuă mireasa.
Laă horaă braduluiă participauă şiă b ie iă sauă fra iiă deă mireas .ă B ie iiă primeauă înă dară fulare,ă iară
fetele, baticuri. Dup ă ceă seă f ceaă bradul,ă urmaă altă eveniment,ă b rbieritulă – rasul mirelui –
obiceiă careă duraă destulă deă mult.ă Înă acestă timpă mireasaă nuă aveaă voieă s ă vad ă mirele.ă Laă
evenimentă participauă îns ă numaiă p rin iiă şiă rudeleă apropiateă mirelui.ă Seă cântauă cânteceă
l ut reştiă lacrimogene.ă Participan iiă laă evenimentulă b rbierituluiă erauă cinsti iă dină belşugă cuă
b utur ă – uic ă sauă vin.ă Atmosferaă eraă înc rcat ă cuă st riă emo ionanteă oferiteă laă plecareaă
mireluiă dină cas ă spreă casaă miresei,ă sauă atunciă cândă mireleă eraă orfană deă tat ,ă sauă deă ambiiă
p rin i. Conformătradi iiloră noastreăromaneştiă şiă locale,ă nuntaăseă f ceaăşiă seă faceă şiăast ziă laă
b iată acas ă sauă înă locuriă specială amenajate,ă înă saloaneleă dină sată – înă cârciumi.ă Laă noiă înă
V r ştiă erauă cunoscuteă saloanele:ă Georgescu,ă Dima,ă Stoienic ă şiă Negru,ă zisă B şic ă şiă laă
domnul Gheorghe.
G tireaă mireseiă seă f ceaă laăcasaăei,ă laăcareăparticipauădouaăfeteă – prietene. Rochia,
voalulă şiă coroni aă erauă cump rateă deă familiaă miresei.ă Laă g tireaă mireseiă şiă împodobireaă cuă
celeămen ionate,ăceiădinăjurăcântauă„Ia- iămireas ăziuaăbun ”.

156
 IA- IăăMIREAS ăZIUAăBUN
Ia- iămireas ăziuaăbun ăăăăăăăăăăăăă
Deălaătat ,ădeălaămum ,ă
Deălaăfra i,ădeălaăsurori,
Deălaăgr dinaăcuăflori
De la fir de busuioc,
De la fete de la joc
De la fir de siminic,
Deălaădragădeăîiăpocni

Plângiămireas ănuăt cea

C ăast ziăeăziuaăta,
S ăur ştiăpeătat lăt u
S ăiubeştiăpeăsocrulăt u,
S ăur ştiăpeămamaătaă
S ăiubeştiăpeăsoacr -ta,
S ăur ştiăsurorileă
S ăiubeştiăcumnatele.

Taciămireas ănuămaiăplânge
C ălaămaic -ta te-oi duce,
Cândăoăfaceăplopuămere
Şiăr chitaămicşunele,
Cândăoăfaceăplopuănuciă
Atunciălaăp rin iăteăduci,
Cândăoăcântaăcucu-năvatr ă
Atunciăteămaiăveziătuăfat .

Copili ăcuăp rin iă

Laăceănaibaăteăm ri i?
C ciămilaădeălaăp rin i
La nevoie a-i s-oăui i,
Darămilaădeălaăb rbată
Ca umbra de pom uscat,
Darămilaădeălaăb rbată
Ca umbra de pom uscat.

Înainteădeăvenireaămireluiăs ăiaămireasa,ăunătân răaduceaăoăg leat ăcuăap ă– ob inut ă

deălaătreiăfântâni,ăap ăcareăeraăv rsat ăînăcantitateămic ă– de treiăori.ăApoi,ăg leataăeraăpurtat ă
deămireas ăşiădoiăcopii.ăApaădinăg leat ăsimbolizaăbelşugulăînăzonaălocal . Pân ăs ăajung ălaă
mireas ,ămireleăînso itădeăc l unariăşiăoăfat ,ăseăduceaălaănaşiăcareăapoiăîmpreun ăseăîndreptauă
c treămireas .ăMireasaăîiăaşteptaăcuăg leataăcuăap ădeălaăjoculăbraduluiăşiăstropeaăcuăunăbuchetă
deăfloriăpeăvizitatori.ăDup ăaceea,ăîntregăalaiulădeănuntaşiăseăurcaăînăc ru eăfrumosăîmpodobiteă
cuă covoareă şiă carpete,ă iară caiiă cuă hamuriă bune,ă curateă şiă peă careă seă ag auă clopo ei,ă fundeă
colorate.ăSubăhamuriăseăaşezauăceleămaiăfrumoaseăcarpete.ăEraăabsolutăobligatoriuăcaănum rulă
c ru elorăs ăfieăcuăso . Stareaămaterial ăaămireluiădeterminaănum rulăc ru elor.ăEleăputeauăfiă
deălaă6ălaă12ăc ru e. Cândănuntaşiiăerauăsui iă înăc ru e,ăsoacraămare îiădaănaşuluiătreiăcolaci,ă
nasulăîşiăf ceaăcruceăînăei,ăîiărupeaăşiăîiăaruncaăc treătreiăpuncteăcardinaleă– r s rit,ămiaz ziăşiă

157
apus. Alaiulăbineăorganizatăporneaăcuăcânteceăprinăuli eleăsatului.ăDac ămireasaăeraădinăsatulă
vecină alaiulă str b teaăşiăacestă sat. To iă ceiădină alai,ă îmbr ca iă frumos,ăasigurauăunăspectacolă
m re .ă Aşeza iăpeă leag nulăc ru elorăsauă înă picioare,ăcântau,ăchiuiau,ăexprimându-si bucuria
întemeieriiăuneiănoiăfamilii.ăNuntaşiiăerauăînso i iădeămuzican iă – l utari,ăbuniăcunosc toriăaiă
cântecelorădeăpetrecereăpeăcareăleăinterpretauădeă„mamaăfocului”,ăiarăfarmeculăeraăcompletată
deăclopo eiiăcailor,ădeătropotulălor. Laăintrareaăînăbiseric ămireleăşiămireasa,ănunulăşiănunaăşiă
alaiulădeănuntaşiăerauăîntâmpina iădeădoiătineriăcuăoăg leat ăplin cuăap ăînăcareăseăaşezauăbaniă
– de metal – cuă sintagmaă „s ă v ă mearg ă bine”.ă Apoiă seă goleaă g leata,ă baniiă erauă lua iă deă
tineriiăcareăauăadusăapa.ăFenomenulăseămaiăîntâmpl ăşiăast zi.
Intra iă înă biseric ă – ceremoniaă eraă ceaă stabilit ă deă canoaneleă bisericii ortodoxe –
timpăînăcareătineriiăerauăoficialăc s tori i.

Deălaăbiseric ănuntaşiiăveneauălaăcasaămirelui.ăAiciăseăf ceaătrecereaăpraguluiăsauăal

prispei.ăÎnăfa aăcaseiăseăaşezauădou ăscaune,ăpeăcareăseăaşezauăsocrulămareăşiănaşul.ăMireasaă
veneaăcuăoăcan ăcuăap ăşiăleăturnaăcelorădoiăs ăseăspeleăpeămâini.ăÎnăuneleăcazuriăunăc l unară
veneaăcuăoăcan ăcuăcenuş ăpeăcareă le-oăturnaăpeămâini,ă mireasaăturnândăap ădină nou,ăobiceiă
careăstârneaămultăhaz.
Trecereaă praguluiă seă f ceaă numaiă duminicaă întrucâtă nun ileă deă odinioar ă seă f ceauă
numaiăduminica.ăMireleăluaămireasaăînăbra eăşiăoătreceaăpragulăcaseiălui.ăÎnăcas ăsoacraămareăîiă
aşteptaă cuă ună ştergară peă careă îlă înf şuraă înă jurulă gatuluiă tinerilor,ă ceeaă ceă simbolizaă unireaă
cuplului sau ocrotirea lui – dup ă careă uraă tineriloră „Cas ă deă piatr ă şiă copiiă mul i”.ă Tineriiă
ieşeauă dină cas ă peă oă alt ă uş .ă Ieşi iă afar ,ă miriiă participauă laă joculă „Nuneasca”ă al turiă deă
nuntaşi. Peă vremuriă nuntaă seă f ceaă numaiă duminica.ă Sâmb t ă searaă naşulă puneaă oă mas ă laă
care avea un num rădestulădeămareădeăinvita i.ăEraămasaănunului.ăAceştiaăseăsim eauăobliga iă
caăaădouaăzi,ăduminic ,ăs ăparticipeă laă nunt ,ălaă masaă mare. Osp ulădeă nunt ,ădeăodinioar ,ă
careăast ziăesteănumită“masaăşiăfelicit rile”,ă ineaătoat ănoaptea.ăToateăceleănecesareăosp ului,ă
bucatele,ămuzicaăşiădansulăauăd inuităpentruămultătimpălaănoi.ăÎntrucâtămomenteleăosp uluiădeă
ast ziă suntă cunoscute,ă evocareaă celoră dină trecut,ă careă înă mareă parteă auă disp rută suntă bineă
venite.ă Înă trecut,ă începereaă meseiă nuă cuprindeaă aperitive,ă fripturiă sauă pr jituri,ă niciă m cară
sarmale.ăMasaăîncepeaăcuăciorb ădeăt i ei,ăpreparat ăînăgospod rie,ăciorb ădinăcarneădeăoaie,ă

158
varz ăcuăcarneădeăoaie,ădup ăcareăveneaăpl cinta,ăurmat ădeăfructeăproaspeteă(vara)ăsauăpoameă
şiă pruneă uscateă (iarna)ă şi,ă maiă rar,ă cozonac.ă Laă uneleă nun iă laă careă familiileă celoră c s tori iă
aveauăafinitateăsauăchiarăf ceauăparteădinărândulăcomunitarilorădeăslaviă– bulgari – aşaăcumăaă
fostăşiă maiăesteăcazulă înăsatulăV r şti,ă masaă începeaăcuăpl cint ădeăbrânz ădeăoaieăsauă vac .
B uturileăserviteălaămas ăauăfostăşiăauăr masăceleătradi ionale:ă uicaăşiăvinul.ă uicaăprovenit ă
dină„boasc ”ădeăstruguriăiarăvinul,ămaiăales,ăprovenitădinăvi aăcuăstruguriăfibrizi,ăaşaăcumăsuntă
culturile de vii pe la noi. Mâncareaăeraăservit ăînăvaseădeă lut,ăstr chini,ăiarămeseniiăfoloseauă
linguri de lemn. Caăînăaproapeătoateălocalit ileădinăzonaănoastr ,ălaămasaămareănaşulăprimeaăoă
g in ăfript ,ăîmpodobit ăcuăpreparateăculinareăspecificeăzonei.ăG inaăeraăadus ădeăoălocalnic ă
maiăistea ,ăbun ădeăgur ă– c l un reasaă– ceremoniaăeraănumit ă„dansulăg inii”,ămomentăînă
careăaveauă locătotăfelulădeăglumeăşiăcânteceădeăpetrecere,ăuneleăchiarădeochiate. Muzica era
sus inut ădeădoi-treiăl utariăcareăcântauălaăvioar ,ăcobz ,ă ambalăsauăcontrabas.ăMaiăcunoscut ă
a fostăechipaădeăl utari,ăbuniăinterpre iăaiăcântecelorădeăpetrecere taraful lui Gogonea – de fel
dină Colibaşiă – careă aă r masă cunoscută pân ă înă zileleă noastre.ă Auă maiă fostă grupeă deă l utari,ă
sufl toriă– echipaăluiăGeorgic ăşiăal ii.
Cuă multă timpă înă urm ,ă laă nunti, s-a folosit ca instrument muzical, cimpoiul, iar la
uneleă nun i,ă înă careă influen aă slav ă eraă dominant ,ă seă foloseaă şiă cobzaă cuă treiă struneă
„Gaidulca”.ăRenumităaăfostă„NaiăTane”,ăcareăimpresionaăpubliculăcuăcânteceleăsale. Cânteceleă
folositeălaănunt ăformauăunălargărepertoriuăcareăcuprindea:ăcânteceădeălume,ămelodiiăl ut reştiă
şiă oă mul imeă deă cânteceă pentruă hore,ă sârbe,ă brâul,ă ig neasca,ă geamparalele,ă fedeleşul,ă
c z ceasca,ăperini a,ăjocuriănelipsiteălaănun i.ăUniiănuntaşiăleăcereauăl utarilorăs ăcânteădiverse
cânteceădeochiateăpentruăcareă l utariiăerauăr spl ti iăcuă bani.ăDac ă baniiăerauădeă hârtieăerauă
introduşiăînăinstrumenteleămuzicale:ăvioar ,ă ambal,ăcontrabas.ăÎnăuneleăcazuriăbaniiăerauălipi iă
peăfrunteaăl utarilor.
Unăobiceiăp stratăşiăast zi,ămanifestatăînainteădeăstrigareaădarului,ăseăîntâmplaăs ăseă
fureămireasa,ăobiceiăînăcareăerauăimplica iăcâ ivaătineri.ăComplotulăînăfuratulămireseiăseăf ceaă
cuă ştireaă acesteiaă pentruă aă distraă nuntaşii.ă Momentulă hazliu,ă obligaă mireleă s -şiă cauteă
consoarta.ă Înă uneleă cazuriă îiă erauă prezentateă persoaneă deghizateă careă seă prezentauă dreptă
mireasaăc utat .ăPersoaneleămachiateăerauăbabeăsauăb rba i. Pentruăaăg siăadev rataămireas ,ă
mireleă eraă obligată s ă negociezeă cuă complotan iiă careă auă furat-oă şiă înă celeă maiă multeă cazuri
trebuiaăs ăofereădeăb utăacestora.ăAcestăobiceiăseămaiăp streaz ăşiăast zi.
Unămomentăaparteăalănun iiăconstaă– esteăprezentăşiăast ziă– înăstrigareaă„darului”.ăÎnă
mediulăs tesc,ă laă noi,ădarulăconstaăodinioar ă înă bucate,ăproduseăagricole,ăgrâne,ăporumbăsau
animaleă şiă bani.ă Strigareaă oă f ceaă ună muzicantă careă anun aă cuă voceă tareă darulă oferită deă
nuntaşi.ăOăsitua ieăaparteăeraăăcreat ădeăsocri,ăcareăorganizauăunătruc,ătrucăcareăseăpetreceăşiă
ast zi.ăEiăofereauănaşuluiă– celăcareăstrângeaădarulădeălaăl utară– produse sau bani mult mai
mul i,ăcaăs ăinfluen ezeădarulănuntaşilor.ăÎnăuneleăcazuriătruculăatingeaăscopulăpropus. Cândăseă
ofereauăcaădarăbani,ăl utarulăîşiăaveaăparteaăluiăprimit ădeălaănuntaşi.ăUneoriăbaniiăprimi iădeă
l utariă erauă lipi iă deă frunteaă acestora. Nuntaă ineaă treiă zile.ă Luni,ă aă treiaă zi,ă osp ulă eraă înă
floare.ăSeăîncepeaăcuăciorbaădeăpotroaceăşiăseăcontinuaăcuăbunurileăr maseădeălaămasaămareădeă
duminica.ăDup ăservireaă meseiăurmauăuneleă momenteăhazlii.ăSocriiă mariăşiă miciăerauăurca iă
peăm gariăsauăpeăcotig ă(grap ),ăroab ăşiăplimba iăprinăsat. Majoritateaănun ilorădeălaănoiăăseă
desf şurauă într-ună climată plină deă veselieă şiă voieă bun .ă Foarteă rară aveauă locă evenimenteă
nedorite,ăcerturiăsauăb t i.ăAuăfostăşiăcazuriăcândămireasaăeraăm ritat ăcuăfor aădeăp rin iiăei.ă
Mireasa,ă în eleas ă cuă fostulă iubit,ă organizaă fugaă deă laă mire,ă deă laă nunt .ă Nuntaă intraă într-o
stareăşiăatmosferaănepl cut . Unăobiceiăprimitivăpeăcaleădeădispari ieăeraărachiul.ăUnăgrupădeă
femeiăparticipanteălaănunt ăsolicitauăproaspeteiănevesteăs ăleăarateăc maşaădeănoapteăpentruăa-
şiădovediăcastitatea.ăDac ăfataăaăfostăvirgin ăfemeileădinăgrupăluauăoăsticl ăcuă uic ,ăcolorat ăînă
roşu,ă legat ă laă gâtă cuă oă fund ă deă aceeaşiă culoare,ă plecauă laă soacraă mic ă undeă s rb toreauă
evenimentulă înă cinsteaă fetei.ă Alaiulă eraă destulă deă vulgară şiă zgomotosă întrucâtă femeile,ă

159
stimulateă deă alcool,ă chiuiauă şiă agitauă asisten a,ă iară nuntaşiiă cuă sticlaă deă rachiuă colorată
s rb toreauăcastitateaăfetei.ăDac ăînsaămireasaăaăavutărela iiăintimeăcuămireleăsauăcuăal iătineriă
înainteă deă cununieă rachiulă nuă seă maiă juca.ă Uneleă mameă recurgeauă laă înscen riă abileă careă
salvauăsitua iaămiresei.ă Maiădramatic ăeraăsoartaăunorăfeteăcareăauăfostăseduseămaiăînainteădeă
vre-unătân răneseriosădinăsatăsauădinăalteăsate. Deăteam ăşiădeăruşineăascundeauăsitua iaăreal ă
sperândă caă viitorulă so ă s ă fieă în eleg tor.ă Uneleă dintreă mireseă sc pauă cuă bineă dină greauaă
încercare,ăalteleăintrauăîntr-oăgreaăîncurc tur ăîntrucâtăerauătrimiseăînapoiălaăp rin iiăeiăintr-un
modă extremă deă dură şiă ruşinos. Nunta implicaă şiă alteă obiceiuri,ă uneleă legateă deă respectareaă
cerin elorăcultuluiăortodox.ăAstfel,ăfamiliaăcareăf ceaănuntaănuăaveaăvoieăs ămaiăfac ăînăacelă
ană parastaseă şiă pomeni.ă Maiă mult,ă dac ă înă familieă erauă doiă fra iă careă doreauă s ă seă
c s toreasc ,ă s ă fac ă nunt ,ă unulă dintreă fra iă trebuiaă s ă amâneă nuntaă pentruă anulă urm tor.
Despreănunt ăşiănuntaşi,ămiriăşiămireseătrebuieăamintiteăcâtevaăam nunteănecesareărespect riiă
adev ruriloră statorniciteă dină celeă maiă vechiă timpuri,ă legateă deă interpretareaă corect ă aă
con inutului unoră cuvinte.ă Deă exemplu,ă cuvântulă „ginere”ă esteă considerată şotulă miresei,ă
raportatălaăp rin iiăşotiei.ăLaănoiămireleăesteăîns ănumită„gineric ”,ătermenăgreşităîn eles.

Al turiădeămireasaăsa,ăginereleănuăpoateăfiăapreciatădecâtă„mire”. Maiănou,ăîncepândă
cuăsecolulăXX,ăpentruăunătân rănec s torităs-aăstabilităunăapelativă„CAVALER”,ăapelativădeă
origineă urban ,ă careă nuă areă nimică comună cuă aspira iaă laă c s torie. Motiveleă c s torieiă –
c snicieiă suntă reflectateă adeseaă prină rela iileă dintreă b rbată şiă femeieă careă înă celeă maiă multeă
cazuriăîşiăp streaz ăparitatea.ăÎnăuneleăcazuriăeleăseădegradeaz ,ărela iileăc p tândăoătonalitateă
agresiv ,ă atâtă dină parteaă b rbatuluiă câtă şiă dină parteaă femeii,ă motiveă careă înă multeă cazuriă
determinau sau determin ă dezmembrareaă familiei. Înă aceast ă situa ieă femeiaă deă odinioar ă
încercaăs -şiăp strezeăpentruăsineăsitua iaănepl cut .ăÎnăsus inereaăcelorămen ionateăamăculesă
cântareaă „Foaieă verdeă matostat”,ă înă careă esteă bineă men ionată fenomenulă dezmembr riiă
c s toriei.ăIat ăunăfragmentădinăcântec,ăcântatăcuădiferiteăocaziiăşiăpeălaănoi:

160
 FOAIE VERDE MATOSTAT
Foaie verde matostat
M iăalădraculuiăm ritat
C ădeăcândăte-amăaşteptat,
Da’ăacu’ăm-amăs turat
Deăsoacr ăşiădeăb rbat.
Mi-aăvenităb iatădinăsat
Şiăm icu aănuăm-a dat.
Mi-a venit unul din lume
Necunoscut,ăf r ănume.
laămameiăi-aăpl cut
C-aăfostădulceălaăcuvânt.
Dup ădouaăluniădeăzile
Vine mama pe la mine
S ăm -ntrebe de o duc bine.
Deăciud ăşiădeăruşine
Îiăspunăc-o duc bine,
Unde-iăcarneaădup ătine?
Carneaăşiăoscioarele
Le-auămâncatăcumnatele,
Fica iiăşiăinima
Mi-auămâncatăsoacr -mea.

Înă acelaşiă timpă şiă b rbatulă îşiă plângeă soartaă c ă aă apelată laă oă c s torieă cuă oă femeieă
bicisnic ,ăcareăumbl ăhoinar ăşiăf r ăc p tâi.ăLaăuneleăpetreceriăb rba iiăîşiădescarc ănerviiăşiă
procedeaz ălaăuneleăstrig riădeăgenulă:ă
„C ă i-aăpl cutăanturajul,
Anturajul te-a pus bine
Deănuămaiăeştiăaziăcuămine”

Aceast ă strigareă areă oă r spândireă şiă valoareă redus ă peă meleagurileă noastre,ă dară
documentarăesteăreal .
Ună locă importantă înă liricaă popular ă înă zonaă noastr ă îlă areă liricaă înă stilă deă roman .ă
Roman aăînăprimeleădeceniiăaleăsecoluluiăXXăs-aădovedităaăfiăîndr git ăatâtălaăsatăcâtăşiălaăoraş.ă
Înă aceleă timpuriă roman aă nuă lipseaă dină repertoriulă l utarilor.ă Eiă auă fostă ceiă ceă auă înlesnită
aducerea ei pe meleagurile noastre. Laă noiă înă V r ştiă roman aă şi-aă precizată loculă înă liricaă
popular ă datorit ă pozi ieiă geograficeă peă careă comunaă aă avut-oă fa ă deă capitalaă rii,ă oraşulă
Bucureşti,ăsituatălaămic ădistan ăfa ădeăcomunaăV r şti,ăcca.ă30ăkm.ăÎnăperioadaăde începută
amintit ,ă roman aă seă cântaă frecventă laă petrecerileă deă laă sateă şiă oraşe.ă Peă lâng ă l utariiă
cunoscu iăroman aăeraăcântat ăşiădeăuniiătineriădinăsate.ăLaănoiătineriiăcareăaduceauăroman aăînă
satăerauăceiăpleca iăs ăînve eăuneleămeserii,ăsauăceiăpleca iălaăstudiiălaăliceeăşiăfacult i.ă

161
162
 Botezul
Ună evenimentă aparteă înscrisă
înăliricaăpopular ălaănoiăînăcomun ăşiăînă
întreagaă ar ă aă fostă şiă esteă sosirea,ă
apari iaă noiloră veni iă înă familie,ă aă
copiilor.ă Esteă şiă aă fostă ună eveniment
multă aşteptată deă familiaă tineriloră şiă aă
celorlal iă membriiă aiă familiei.ă
Evenimentulă ivită apar ineă nouluiă
n scut,ă presupuneaă şiă presupuneă multeă
obliga iiă moraleă dină parteaă tinereiă
familiiă şiă aă celoră dină jur,ă obliga iiă careă
durauă pân ă laă finalizareaă actului
suprem – botezulăceluiănouăn scut. Mai
întâi,ă tân raă viitoareă mam ,ă pân ă laă
naştereaă copilului,ă trebuiaă s ă fieă înă vederileă şiă supraveghereaă uneiă femeiă maiă înă vârst ă –
cunosc toareăaăevenimentelorănaşteriiă– deăobiceiăpersoanaăeraănumit ă„moaşe”,ăcareăasistaăşiă
preg teaă viitoareaă mam ă pentruă procreare.ă Laă noiă înă V r ştiă erauă cunoscuteă moaşele.ă
Moaşeleă erauă persoaneă experimentate,ă careă aveauă experien ă acumulat ă într-ună şiră deă aniă
asista iălaănaştereaănoilorăn scu i.ăPân ănuăcuămultătimpăînăurm ăprezen aămoaşelorălaănaştereaă
copiilorăeraăoănecesitate,ăactăobligatoriuăîntrucâtănaşterileăseăpetreceauălaădomiciliulăfemeiloră
l uze,ă iară asisten aă medical ă deă specialitateă nuă exista. Înă prezentă aducereaă peă lumeă aă noiloră
n scu iăseăfaceăînăinstitu iiăspecializate,ăcaseădeănaşteri,ăspitaleăetc.ăMoaşaădeăodinioar ăasistaă
tân raă mam ă laă naştere,ă seă îngrijeaă deă stareaă nouluiă n scută şiă aă tinereiă mame.ă Înă aceast ă
situa ieăfamiliaătrebuiaăs ărespecteăcâtevaăreguliăceruteădeămoaşe.ăAstfel,ăînăcameraădeănaştere,ă
timp de treiăzileănuăaveaăvoieăs ăintreădecâtămoaşa,ănuăalteăpersoane,ăchiarădinăfamilie.
Înă vedereaă ceremonialuluiă finală –
BOTEZUL pruncului – maiă trebuiauă s ă seă
respecteă câtevaă reguliă impuseă deă bisericaă
noastr ă ortodox ,ă adic ă aă canoaneloră
bisericeşti,ă precizateă înă c r ileă sfinteă şiă
cerute de preot. Maiă întâiă prezentareaă
numeluiă copilului,ă stabilită deă naşi.ă Apoiă
atestareaă luiă înă ină cadrulă ceremonialuluiă
botezuluiă înă biseric ă prină harulă conferită deă
preot in cadrul tainei botezului. Odat ă
s vârşit ă tainaă botezului,ă dup ă slujb ,ă
participan iiă laă ceremonială erauă invita iă s ă
participeă laă masaă festiv ă şiă laă petrecerileă intrateă cuă aceast ă ocazie,ă organizateă deă p rin iiă
copilului.ăMaiăînainte,ămoaşa,ăcâtevaăfemeiăpriceputeăşiănaşaăcopiluluiămergeauăacas ălaăcopilă
şiăprocedauă laăsc ldatulăcopilului.ăTotodat ,ăacas ă laăcopilă seăaduceauăşiădarurileăprimiteădeă
acesta. Dup ă botez,ălaăoădistan ă înătimpă stabilit ădeăp rin iiă copiluluiăeraăobligatoriuăunăaltă
evenimentă careă aveaă semnifica iiă şiă proceduriă diferiteă pentruă b iată şiă fat . Pentruă b ie iă
ceremonialulăesteănumită„T iatulămo ului”. Obligatoriuăînăcalitateădeăcreştini,ăcopilulăînăziuaă
t ieriiămo uluiătrebuieădusălaăbiseric ,ămiruităşiăîmp rt şităînăprezen aănaşilor. Acas ,ăînainteă
deămasaăfestiv ,ănaşulăt iaădinăpodoabaăcapilar ăaăcopiluluiătreiăşuvi eădeăp rădinătreiălocuriă–
leăprindeaăcuăfund ăşiăleădaăp rin ilorăpentruăp strare. Apoiăcopilulăeraăaşezatăcuăfundulăpeăoă
g leat ăcuăap ,ăiarănaşulăpuneaăoăsum ădeăbani,ăurmatăşiădeăal iămeseni. Pentru fete obiceiul ce
urmeaz ădup ăbotezăeraăşiăesteănumită„Rupereaăturtei”ădeasupraăcapuluiăfetei.ăEvenimentulăseă
163
petreceaăîncepândăcuăvârstaădeăunăanăpân ă laădoiă – trei ani. Înăambeleăcazuriăobiceiulăeraăşiă
esteăacelaăcaăpeăoătav ăs ăseăaduc ăcopiluluiănumaiăobiecteădiferite,ăc r i,ăcondeie, creioane,
bani,ă ceasuri.ă Obiecteleă erauă îndreptateă spreă privireaă copilului,ă iară acestaă seă îndreptaă s ă iaă
unul sau mai multe obiecte care i-auăatrasăaten ia.ăTradi iaăspuneăc ă şiă via aăcopiluluiăseă vaă
îndreptaăspreăacesteăobiecte.

Decesul
Lirica popular ă areă şiă alteă formeă deă
manifestareă chiară înă cadrulă unoră evenimenteă nepl cute,ă
nefericite, legate de decesul unor membrii din familie
sauă dină rândulă celoră apropia iă şiă cunoscu i. (Foto
:Morminteă aleă preo iloră careă auă slujită înă bisericaă dină
V r şti)
Lirica
popular ă înă acestă
cază îmbrac ă
formeăspecificeădeătriste e,ădeăregreteăşiăsuferin eă careă
aparăînăcadrulăceremonialuluiăfinală– înmormântareaă–
momentăcareădesparteăpentruătotdeaunaăpeăcelădisp rută
dintreă ceiă dragiă şiă apropia i. Oă prim ă ac iune,ă dup ă
decesulă unuiaă dintreă ceiă dragiă esteă sp latulă celuiă
decedat,ăsp latăcareăseăfaceădeăc treăuneleăpersoaneădeă
acelaşiăgen.ăUrmeaz ăîmbr catulăşiăaşezareaăpeăoămas ă
aă decedatuluiă şiă maiă apoiă aducereaă sicriului,ă aşezareaă înă sicriu. Timpă deă dou ă nop i,ă dup ă
regulileăcanoniceăaleăbisericiiăortodoxeăşiăobiceiurilorăstr bune,ădecedatulăesteăprivegheatădeă
rude,ăprieteni,ăveciniăşiăalteăpersoaneăcunoscuteăsauăcons teni. Priveghiulăseăfaceăînălinişteăşiă
cuă total ă condescenden ă într-ună cadruă deă respectă şiă apreciereă pentru decedat. Uneori unele
persoaneă nuă suntă p trunseă deă acestă evenimentă şiă procedeaz ă necorespunz toră înă timpulă
priveghiului,ă f cândă uneleă farseă careă nuă îşiă auă locă înă acestă cadru,ă careă merit ă pioşenie.ă Înă
prezentăacesteăfarseăsuntătotămaiărareălaănoiăînăsat. Odinioar ăobiceiulăeraăcaăînainteăcaămortulă
s ăfieădusălaăbiseric ,ăpeăcorpăs ăiăseăaşezeăoămoned ăg urit ,ălegat ăcuăa ăroşie.ăÎnăsicriuăseă
maiăpuneauăşiăuneleăobiecteăpeăcareăleăfoloseaădefunctulăpentruăîngrijireaăcorporal ăsauăerauă
folositeăînătimpulăsp l riiăşiăaranj riiăpentruăînmormântare. Înainteăcaăsicriulăs ăfieăintrodusăînă
biseric ă oă persoan ă dină familieă aruncaă baniă peă jos,ă baniă peă careă îiă adunauă copiiiă sauă alteă
persoaneă aflateă laă ceremonie.ă Obiceiulă seă maiă p streaz ă şiă ast zi. Dac ă mortulă eraă tân r,ă
nec s torit,ă laă înmormântareă seă aduceaă ună bradă împodobită caă deă nunt ă iară tineriiă înso itoriă
aveauă batisteă albe.ă Eiă veneauă cuă caiă frumosă g ti i.ă Feteleă deă m ritat,ă decedate,ă laă
înmormântareă erauă îmbr cateă mirese.ă Înă ambeleă cazuri,ă uneori,ă cortegiul eraă înso ită deă
muzican iă careăcântauă melodiiă funebre.ă Acesteă înmormânt riă îmbr cauă formeădeăunătragismă
accentuat,ă extraordinar.ă Uneleă dintreă obiceiurileă acesteaă seă maiă p streaz ă şiă ast zi. Timp de
şaseă zileă seă ineă s pt mânaă mortului.ă Zilnică trebuieă s ă se pun ă masaă pentruă 5-6 persoane
diferite,ă masaă pentruă pomenireaă celuiă decedat.ă Seă facă parastaseă deă trei,ă şaseă şiă nou ă
s pt mâni,ă deă trei,ă şase,ă nou ă luniă şiă ună an.ă Laă noiă esteă obiceiulă s ă seă fac ă pomeniă deă ziuaă
numeluiă r posatuluiă şiă deă cateă oriă familiaă credeă deă cuviin . Obiceiurile legate de
înmormântare,ădinătrecut,ăerauăsimpleăşiăs r c cioase,ăînăraportăcuăstareaăsocial ăşiăeconomic ă
aăfamiliilorăcelorădeceda i.ăÎnăultimeleădeceniiăaăluatăamploareăunăadev ratăcultăalămoaştelor.ă
Înăafar ădeănenum rateleăpomeniăşiăparastaseăseăconstruiescăcavouriăşiămonumenteăfunerare,ă
fenomenă careă aă începută s ă fieă evidentă şiă înă comunaă noastr . Înă tradi iaă creştin ,ă p strat ă cuă
multărespect,ăpomenireaămor ilorăseăfaceăînămaiămulteăzile.ăCeleămaiăimportanteăsuntăceleădină
sâmb taăl satuluiădeăsecădeăcarne,ăapoiăsâmb taădinainteaăRusaliilor.

164
 Lirica de alean
Liricaă ă popular ă deă alean,ă deă dor,ă esteă bineă reprezentat ă înă comunaă noastr ă şiă
pretutindeni,ăîntrucâtăareăcaăprincipalăămotivă„Mama”,ămotivăbineăconturatăînăscrierileăsaleăde
poetul Vasile Militaru,ă poetă n scută şiă crescută peă meleagurileă noastre,ă înă satulă Dobreni,ă sată
componentă ală comuneiă V r şti.ă Poetulă Vasileă Militaruă s-a remarcat ca un demn intelectual,
creatorăalăgenuluiă lirică înă literaturaănoastr ,ă ilustrândă cuă mult ăabilitate elementele specifice
traiuluiăoamenilorădeărând,ăaleăs tenilorăs iădeăodinioar ,ăcondi iileălorădeăvia ,ăaşaăcumăbineă
suntă exprimateă înă poeziaă „M-amă n scută într-ună bordei”,ă poezieă ilustrat ă înă lucrare (vezi
capitolul Personalit iălocale).

M-AMăN SCUTăÎNTR-UN BORDEI

M-amăn scutăîntr-un bordei
Învelităcuăpaie.
Dormitor aveam sub tei,
Leag năoăcopaie.
Mamaăm ăluaăcuăea
Cândăplecaălaămunci,
Baălaăcâmpăcândăsecera,
Baălaăgrâuăpeălunc .
Câteăunăpomăstingherăprinăgrâu
M ăumbreaăsubăramuri
Iar sudoarea curgeaărâu
Pe obrazul mamei.
Darăiat ăîntr-oătoamn ,
Cândăpic ăcoajaădeănuc
Mi-aăvenităaşaăunădor,
Unădorănebunădeăduc .
Mi-amăl satăturmaălaărâu
Caăs ăseăadape
Iarăcavalulădeălaăbrâu
Mi l-am dat pe ape.
Undeăsunte iăblâneăoi,
Dr gu eămioare,
C ămi-e tare dor de voi
De n-am loc sub soare.

Momenteă înă careă liricaă deă aleană aă fostă şiă esteă bineă reprezentat ă peă meleagurileă
noastreă suntă ilustrateă şiă înă crea iaă „Cândă eramă laă zeceă anişori”,ă crea ieă anonim ,ă careă înă
perioadaădeă începutăaă secoluluiăXXăaă fostăprezent ăşi înă comunaă noastr ăşiărostit ăcuă mult ă
însufle ireădeăs teniiănoştii. Iat ătextulăcrea ieiăanonimeă„Cândăeramălaăzeceăanişori”

CÂNDăERAMăLAăZECEăANIŞORI
Cândăeramălaăzece anişori
M ăplimbamăprinămun iăcuăflori,
Dar acu' c ăm-amăf cutămare
Cinematografeăşiăbale,
Of,ăaşaăc ăeuămi-am petrecut.
S ămaiăfiuădeăzeceăani,

165
 S ămirosădinăcriniiăvie ii,
S ămaiăamăaniiătinere ii,
Of,ăaşaăc ăeuămi-am petrecut.
F -m ,ăDoamneăînc ăodat
F -m ăcopilaş,ăcopil
Cumăeramăşiăalt ădat
Frumos ca floarea de crin,
Of,ăaşaăc ăeuămi-am petrecut.
Darăacumăc ăm-amăf cutămare
Trupulămeuăodihn ăn-are,
Prinălocaleăşiăsaloane,
Cinematografăşiăbale,
Of,ăaşaăc ăeuămi-am petrecut.
Cândăeramăcopilaş,ăDoamne
Stamălaămunte,ălaăr coare
Laăstân ăling ămioare
Subăarşi aăceaădeăsoare
Of,ăaşaăc ăeuămi-am petrecut.
Maiăîntoarce,ăDoamne,ăroata,
S ămaiăfiuădeăzece ani
S ămirosădinăcriniiăvie ii
S -miăiauăaniiătinere ii
Of,ăaşaăc ăeuămi-am petrecut.
Frumoas -iăcopil ria
Cândăaiănumaiăzeceăani,
Colindamătoat ăcâmpia,
Prin vi eăşiăbolovani,
Dup ăfluturi,ăp s rele,
Cumămaiăm ăjucam cu ele,
Of,ăaşaăc ăeuămi-am petrecut.
Darăacu’ăm-amăf cutămare
Trupulămeu,ăodihn ăn-are.
Şiă liricaă deă singur tateă şiă înstr inare aă fostă prezent ă înă comunaă noastr .ă Suntă
multeăcrea iiăanonimeăcareămi-auăatrasăaten ia,ăsurprinsădeăoriginalitatea,ăcon inutulăsiăesteticaă
lor.ăDintreăacesteăcrea iiăanonime,ăînăcareăliricaădeăsingur tateăşiăînstr inareăesteăevident ,ăm-
amăopritănumaiălaădoua,ă„Streinaămamii,ăstrein ”ăşiă„Salcâmuleădeălaădrum”,ăcrea iiăculese de
laălocalniculăSp taruăDumitru.

STREINA,ăMAMEIăSTREIN

St reina,ă maichii,ăst rein ă

Caăgaroafaădinăgr din ă
Cândăoăbat eăvânt ulă tare
Ş iăseăusuc ădeă soare.
Nici una mu-iămaiăstrein ă
Caăfeti aăf r ămum ă
F r ămum , f r ătat ,ă
Parc -iăn scut ădinăpiatr .ă
Streina,ămaichii,ăstrein ,ă
Caăizvorulădinăfântân ,ă
166
 Dinăfântânaăp r sit ă
Şiădeănimeneaăneîngrijit ă
R uăăeăDoamneăînăast ălume
S ăn-aiămam ălâng ătine.ă
R uăe Doamne pe p mântă
Aşaăcumăeu,ăDoamne,ăsuntă
F r ătat ,ăf r ămum ,
F r ăfr ioriiămei.

SALCÂMULEăDEăLAăDRUM
Foaieăverdeăm răşiăprun
Nici un pom nu-i mai st rein
Caăsalcâmulăde la drum.
Cine trece, craca-iăfrânge
Şiădorămereuăîlăplânge.
Salcâmuleădeălaădrum
Te-aşăt iaădarănuăm -ndur.
Te-aşăt iaădeălaăjum tate
Dar tu mi-ai fost ca un frate
Mi-aiă inutăumbr ălaăspate.ă
Te-aşăt iaădeălaămijlocă
Dar mult te-am iubit cu foc
C ăşiăîiăstr inăcaătineă
Şiănuăm -ndur, vai de mine.
Te-aşăt iaădeăvârfăînăjosă
Da'ăeştiămândruăşiăfrumosă
Şi-miăeştiătareădeăfolos.ă
Salcâmuleădeălaădrum,
Multăeştiătristăşiămultăstreină
Teăplângeălumeaădeădoră
C ăn-ai nici un ajutor,
N-aiăniciămam ,ăn-aiăniciătat ,ă
Parc-aiăr s ritădinăpiatr .ă
N-aiăniciăfra i,ăn-ai nici surori,
Parc-aiăr s ritădinăflori.

Dac ă liricaă laă noiă areă multiple formeă deă manifestare,ă aşaă cumă s-aă ar tat,ă liricaă deă
pahară laă noiă nuă aă fostă şiă niciă nuă esteă preaă bogat ă înă con inută şiă niciă nuă aduceă lucruriă noiă înă
folclorulă local.ă Deă aceeaă crea iileă liriciiă deă pahară nuă seă ridic ă laă nivelulă altoră crea iiă dină
domeniul liricii, fapt ce m-aă determinată s ă nuă încercă oă analiz ă maiă profund ă aă acestuiă
fenomen.

167
 Liricaădeăc t nie
Unăevenimentăcrucialăînăvia aă
tinerilor din satele noastre era plecarea
laă armat ,ă evenimentă înso ită deă
obiceiuriă vechiă şiă ceremonialeă destulă
deă înc rcateă înă manifest riă frumoase,ă
emo ionale,ă plineă îns ă uneoriă deă
dramatism. Laă noiă înăcomun ăşiăsateleă
componenteă tineriiă n scu iă înă acelaşiă
an formau contingentul celor ce urmau
s ă mearg ă laăarmat ,ăcontingentănumită
„LEAT”.ă Caă oriceă momentă deă
desp r ireădeăfamilie,ăînăajunulăplec riiă
laăarmat ăaveauă locăuneleăevenimente.
Maiăîntâiăseăanun aăadunareaăleatuluiăîntr-unălocădinainteăstabilit,ădeăobiceiăprim riaăcomunei,ă
locă undeă seă stabileauă momenteleă festiveă destinateă plec riiă laă armat ,ă desp r ireă deă familie,ă
momenteă destinateă petreceriloră înă localeă – cârciumiă sauă înă familiileă unoră
tineri.ăPetrecerileăerauăînso iteădeăchefuriăputerniceăcuăb uturiăcareăîntreceauă
m sura. Înainteădeăplecareaălaăarmat ,ăfamiliaă– p rin iiăătân ruluiăărecrută– îiă
preg teaăvaliza,ămaiămultăcuf rul,ăcuăceleănecesareăpentruăînceput,ătân ruluiă
militar.(DumitruăSp tar foto dreapta)
Plecarea tinerilor din comuna
noastr ă seă f ceaă înă grup.ă
Genera iaă noastr ă – leatul
1951 – s-aădeplasatăcuăalaiă înso i iădeăal iătineriă
spre centrul militar de la Vidra, unde era
reşedin aă pl şiiă Vidra. Dup ă oă sumar ă instruireă
laă Vidra,ă grupul,ă leatulă dină V r şti,ă promo iaă
1951ă aă fostă pornită spreă garnizoanaă Bucureştiă –
întâlnireaă stabilitaă eraă „Unitateaă Militar ă
MALMEZON”.ă Leatulă 1951ă dină V r ştiă era format din tinerii: Popescu Aurel, Obreatcu
Vencu,ăSp taruăDumitru,ăT naseăDumitru,ăCraiuăNiculae,ăCristeaăMarin,ăIonelăzisăBobârnac,ă
Neicuă Grigore,ă Ruseă Boneaă şiă Trifuă Vasile. Grupulă aă stată compactă pân ă laă Malmezon,ă
stabilindă momenteă deă întâlnireă ulterioar ă şiă regreteă deă desp r ireă întrucâtă tineriiă auă fostă
anun a iăc ăvorăfiărepartiza iădiferit,ăînămulteăgarnizoaneădinătar .ăDespreăarmataătrecutuluiăs-
auă spusă multe,ă buneă şiă rele.ă Cânteculă al turată înf işeaz ă situa iaă şiă stareaă umilitoareă aă
militaruluiă deă odinioar ,ă cântecă ceă con ineă momenteă careă suntă definitoriiă pentruă via aă deă
militar CraiuăNiculaeăşiăNeicuăGrigoreăînătimpulăc t niei, iat ăunăfragmentădinăcânteculădeă
c t nie:
Cineăaăf cutăc t nia Vacaăluiăs ănuăseămulg
S -lăm nânceăs r cia Urmaămeaăs ămi-oăajung
Calulăluiăs ănuăse-nhame Saăumbleăcerşindădinăpoart -năpoart
Laăduşmaniăs ătaieălemne. Pan’ăi-o trece os prin os

168
Liricaăpopular ăşiămanifest rileăînăcadrulăs rb torilorăcreştineăcuăspecificădeăcolind

Manifest rileă creştineă legateă de cultulă nostruă ortodoxă auă locă înă celeă patruă
anotimpuri,ă dară cuă prec dereă înă lunileă deă iarn ă şiă prim var .ă Iarnaă esteă anotimpulă celă maiă
importantă indicată înă calendarulă ortodoxă careă ofer ă momenteă înă careă credincioşiiă bisericiiă
noastreărespect ăcuătoat ăd ruireaăşiăevlaviaăcon inutulăşiă inutaămoral-etic ăpeăcareătrebuieăs ă
oă aib ă oriceă fiuă ală bisericiiă noastre. Momenteă semnificativeă înă bisericaă noastr ă şiă înă cadrulă
enoriaşilorăs iăsuntăşiămomenteăînăcareăauălocăşiăs rb torileădeăprim var ăşiăchiarăaleătuturor
s rb torilorăcreştineădeălaănoiăatunciăcândăauălaăorigineăcolindul,ăfenomenăaduc torădeălinişteă
şiătr ireăsufleteasc ,ăadusăînămijloculămul imiiădeăcolind tori. Primitoriiăacestorămanifest riădeă
odinioar ăauăfostăcreştiniiăsatelorănoastre,ămaiăpu inăceiădeăast zi,ă raniiăromaniăcareădoreauă
s ă aud ă şiă s ă simt ă înă vatraă loră colindeleă şiă cânteceleă careă erauă îndreptateă spreă ur riă deă
s n tateăpentruăceiăaiăcasei,ăaiăfamiliei,ăpentruăfiiăşiăfiiceleăloculuiăundeătr iesc,ăpentruăomulă
deărândăşiăpentruăîntreagaăsocietateăînăcareă munceşteăşi-şiătr ieşteăsentimenteleădeăslujitorăală
poruncii lui Dumnezeu. Iarnaăesteăanotimpulăînăcareăseăamplific ăoămareăparteădintreătr irileă
creştine,ăîncepândăcuă6ădecembrieăcândăseăs rb toreşteăziuaăSfântuluiăNicolae,ăcontinuateăcuă
s rb torileă închinateă naşteriiă Domnuluiă Iisusă Cristos,ă cuă Anulă Nouă şiă cuă botezulă Domnului.
Momenteă semnificativeă suntă şiă celeă dină anotimpulă prim veriiă cândă liricaă popular ă ofer ă
ac iuniă închinateă Învieriiă luiă Iisusă Hristos,ă ceaă maiă mareă s rb toareă aă creştin t iiă –
s rb toareaă Paştelui,ă dară şiă multeă altele,ă destinateă s rb toririiă sfin iloră mucenici. Deă Sfântulă
Nicolae,ăînăajunulăs rb torii,ătradi iaăaăf cutăşiăs-aămen inutăpân ăast zi,ăcaăp rin iiăs ăaduc ă
copiilorălorăsatisfac iiămaterialeădarăşiămorale,ăf cândăapelălaăconduitaăşiămoralaăs rb toritului.
Înăacestăcontext,ăauăfostăşiăînc ămaiăsuntăobişnui iăs ăpun ăînc l minteaădup ăuşaăcaseiădeălaă
intrare,ă motivândă c ă înă searaă deă ajună aă s rb toriiă şiă chiară înă cursulă nop iiă „Moşă Nicolae”ă –
Sfântul,ă mareă iubitoră şiă prietenă ală copiiloră – seă faceă nev zut,ă umbl ă peă laă caseleă oameniloră
înc rcatăcuăsaciăpliniăcuăînc l minte,ăîmbr c minteăpentruăcopii,ădarăşiămulteădaruriă– juc riiă
şiădulciuriăpeăcareăleălas ănumaiălaăcopiiiăcareăauăfostăcumin iăşiăascult tori. Obiceiul aducerii
daruriloră pentruă copiiiă cumin i,ă chiară şiă pentruă uniiă tineriă seă continu ă şiă înă perioadaă
s rb toriloră deă Cr ciun,ă cândă Moşulă aduceă daruriă pentruă to iă copiii,ă darurileă deă Cr ciun.ă
Moşulăesteăreprezentatăînăacestăcaz,ăînămulteăfamilii,ăcaăoăpersoan ănev zut ădarăcareătrimiteă
daruriă copiiloră prină alteă persoane.ă Înă multeă cazuri,ă uneleă persoaneă realeă opteaz ă pentruă ună
„travesti”ă îmbr cată înă mantieă roşie,ă simbolizândă caă slujitoră ală luiă Dumnezeu,ă înc rcată cuă
multe daruri pentru copiii caselor unde a poposit. Înă ajunulă Cr ciunuluiă mul iă copiiă seă
organizeaz ă înă ceteă deă colind toriă conformă obiceiuriloră tradi ionaleă pentruă aă colindaă caseleă
oamenilorăşiăaăfaceăur riădeăvoieăbun ,ălinişteăşiăprosperitateăşiăaăfaceărepeti iiăpentruăcânt rileă
pe care le vor cânta. Colindeleă deă Cr ciună începă înă toat ă araă şiă laă noiă înă V r şti,ă odat ă cuă
diminea aă zileiă deă 22ă decembrieă cândă seă facă aranjamenteleă deă rigoare. Înă ziuaă deă 23ă
decembrieăîncepăadev rateleăcolinde.ăÎnă23ădecembrieăîncepeăcolindatulădeădiminea ,ădeălaăoă
parteăaăsatuluiăÎnăaşaăfelăcaăajungereaăînăcel laltăcap tăalăsatuluiăs ăseăproduc ălaă24ădecembrieă
– de Ignat – cândăseăfaceăt iereaăporculuiăşiăcareăseăpoateăcontinuaăşiăînăziuaădeăCr ciună– 25
decembrie – dac ă colindatulă nuă s-a terminat. Colindele sunt cânteceă simple,ă înă con inutulă
c roraăaparăînăeviden ăexprim riădinăparteaăcolind toruluiălegateădeăur riădeăs n tate,ălinişteă
şiă voieăbun ă întreăoameni. Iat ăunătextădeăcolindădeăCr ciunăob inutădeălaă ZamfirăPetre,ăfostă
colind torăcuămul iăaniăînăurm ăînăV r şti.ă
Bunaădiminea aăLaăMoşăAjun! Laăunăanăcuăs n tate,ă
Neăda iăoriănuăneăda i,ă Domnulăsusăs ăneăajute
Neăda iăoriănuăneăda i. Laăcovrigiăşiălaănuciămulte.
Amăvenităşiănoiăodat Bun ădiminea aălaăMoşăAjun!

169
 Colindatulă deă Cr ciună seă încheiaă şiă seă mai încheieă înă 25ă decembrie,ă primaă ziă deă
Cr ciun,ă cândă grupuriă deă copiiă vină peă laă caseleă oameniloră cuă „Steaua”,ă cântecă careă esteă
închinată Naşteriiă Domnului,ă urmată deă cânteculă „Treiă craiă deă laă r s rit”,ă cântecă prină careă
CRAIIăaduceauăvesteaănaşteriiăLuiăIisusăHristos.
a) – Cânteculă– STEAUA SUS RASARE
Steauaăsusăr sareă Siădacaăpornir ,
Caăoătain ămare,ă Îndat -Lăg sir ,
Steauaăstr luceşteă LaăDansulăintrar
Magilorăvesteşteă Şiăseăînchinar

Caăast ziăCurataă Cuădaruriăg tite,

Prea nevinovata Lui Hristos menite,
Fecioara Maria Luândăfiecare
NaşteăpeăMesia Bucurie mare

Magii,ăcumăz rir Care bucurie

Steaua,ăşiăpornir , Şiăaiciăs ăfie,
Mergândădup ăraz Deălaăb trâne e,
PeăHristosăs -Lăvaz Pân’ălaătinere e.

b) – Cânteculă– TREI CRAIăDEăLAăR S RIT

Treiăcraiădeălaăr s rit Foarteăr uăs-aănec jit
Spreăsteaăauăc l torit Oaste mare a pornit,
Si-auămersădup ăcumăcitim ŞiăînăVitleemăaăintrat
Pân ălaăIerusalim. Mul iăcoconiămiciăaăt iat.

Acolo, cum au ajuns Pân ălaăpaisprezeceămii,

Steaua-n nori li s-a ascuns To iăprunci,ăm run eiăcopii
Şi le-au fost a se plimba Deădoiăaniăşiămaiăînăjosă
Şiăprinăoraşăaăîntreba: Caăs ătaieăpeăHristos.

„Undeăs-aăn scutăzicând Muriăînăblestemăde norod

Unăcraiămareădeăcurând?” Nefiind el bucuros
Iar ăIrodăîmp rat,ă DeănaştereaăluiăHristos.
Auzind s-a tulburat Scula i,ăscula i,ăboieriămari

Peăcraiăînăgrab ăaăchemat Scula i,ăscula i,ăboieriămariă

Şiăînătain ,ăi-aăîntrebat Scula iăvoi,ăromâniăplugariă
Ispitindu-i, vreun setos C ăv ăvinăcolind toriă
S ăafleădespreăHristos Noapteaăpeălaăcânt tori

Şiăcuăgraiăad ugat Şiăv-aduc pe Dumnezeu

Foarte lor li s-ar tat,ă S ăv ământuieădeăr uă
Zicândă:ă- „Merge iădeăafla i Dumnezeu Cel nou-n scută
Şiăvrând,ăm ăînştiin a i, Cuăfloriădeăcrinăînv scut

170
 S ămergăs ăm -nchinăşiăeu, Dumnezeuăadev rată
CaăunuiaăDumnezeu.” Soare-n raze luminat
Craiiădac ăauăplecat, Scula i,ăscula i,ăboieriămariă
Steaua iar s-aăar tat. Scula iăvoi,ăromâniăplugari

Şi-auămers,ăpân -aăstr b tut C ăpeăcerăs-aăar tată

Undeăeraăprunculăn scut. Unăluceaf răde-mp rată
Şiăcuăto iăs-au bucurat, Steaăcomat ,ăstr lucit ă
Pe Hristos dac-au aflat. Pentruăfericiriămenit
Cu daruri s-auăînchinat Elăv ăziceăs ătr i iă
Ca la un mare-mp rat. Întruămul iăaniăferici iă
Şi-napoiădac ăauăpurces, Şiăcaăpomiiăs -nflori iă
Peăalt ăcaleăauămers. Şiăcaăeiăsa-mb trâni i.
Precum le-aăfostălorăşiăzis,
Îngerul,ănoapteaăînăvis.
Iar ăIrodăîmp rat
V zândăc ăs-aăînşelat

Colindeleă cântateă deă copiiă laă s rb toareaă deă Cr ciună auă înă ceaă maiă mareă parteă ună
con inută laic,ă excep ieă f cândă Steaua,ă cântecă careă esteă închinată Naşteriiă Domnuluiă Iisusă
Hristos.ă Melodiileă unoră cânteceă deă colindă suntă vechi,ă deă decenii.ă Eleă apară îns ă aproapeă
neschimbate.ă Versurileă auă suferită îns ă modific ri,ă înă uneleă cazuriă auă ap rută denatur riă careă
afecteaz ăscopulăpropus,ăadic ăcunoaştereaăreal ăaăevenimentelorăstabilite,ălegateădeănaştereaă
Domnului. Seă impuneă corectareaă acestoră manifest riă maiă alesă prină interven iaă factoriloră
responsabiliă deă laă sateă careă auă r spunderiă înă domeniulă culturii,ă aă slujiriiă credin eiă noastre
creştinăortodoxeăşiăaătuturorăceăiubescătrecutulăneamuluiănostru. ÎnăcinsteaăveniriiăAnuluiăNouă
suntă deă asemeneaă manifest riă folcloriceă importante.ă Începândă cuă ajunulă s rb torii,ă 30-31
decembrie,ăcopii,ătineriiădeălaănoiădinăsat,ăodinioar ămultămaiămul i,ăorganizauăvenireaănouluiă
an,ă prină manifest riă caă „Pluguşorul”ă şiă maiă apoiă cuă „Sorcova”.ă Maiă izolată „Vasilca”.
Manifest rileă zise,ă deă datin ă – vechi – careă auă locă înă preziuaă anuluiă nouă şiă înă uneleă cazuriă
chiarăînăziuaăAnuluiăNouăsuntăreprezentateăşiăcl dite pe un motiv afectiv – ur tura. Ur turaălaă
noiăînăsatăareăoăvechimeămareăşiăesteălegat ă,ăconformădocumentelorădeăarhiv ădeăpomenireaă
Domnuluiălaăînceputădeăan.ăCuătimpul,ădintr-oămanifestareăsimpl ăaădevenităunăactăsolemn,ăună
ceremonial. Ur turaă s-a n scută laă Curteaă domneasc ,ă apoiă aă fostă luat ă deă boieri,ă iară deă laă
aceştia,ămaiăjosălaăpopor. Ur tura,ăcuătimpulăaăfostăînso itaădeăbuhaiăşiăînăceleădinăurm ăaăvenită
plugul.ăSeăcredeăc ătoateăacesteăformeăpopulareădeă manifestareăorganizateă înăcinsteaă Anului
Nou s-auă petrecută şiă înă comunaă noastr ă şiă înc ă seă maiă petrec,ă dară într-oă form ă maiă redus .
Plugulă aă însemnată ună pasă mareă înă cadrulă manifest riloră laă sateă întrucâtă aă obligată peă
participan iăs ătreac ălaăoăform ădeămanifestareăspreăspectaculos.ăMaiămult,ăcei care veneau cu
urareaă sim eauă nevoiaă s -iă deaă oă tent ă deă spectacol.ă S-aă ajunsă astfelă laă plug,ă form ă deă
manifestareăcareăaăparcursătoateăetapeleăpl smuiteă înătimpăpentruăs rb toareaăveniriiă Anuluiă
Nou. Laăînceput,ălaănoiăcaăşiăpeăteritoriulăfostuluiăjude Ilfovăşiăalăactualuluiăjude ăGiurgiu,ăaă
fostă numită „Plugulă celă mare”.ă Maiă târziuă peă meleagurileă noastreă s-a ajuns la denumirea
comun ă „Plugul”ă – cuă manifest riăuşoră maiăreduse.ă S rb toareaăPluguluiă înă vechime,ăcaă şiă
ast zi,ăseăînf işeaz ăprinăprezen aăunuiăplugăadev ratălaăcareăseăînjugauădoiăboiă– o pereche
sauădou ăperechiădeăboi,ăînăuneleăsitua iiăchiarădoiăcaiăfurioşi,ăfrumoşiăşiăn zdravani. Coamele
boilorăerauăvopsiteăcuăroşuăsauăargintiu,ărarăcuăaur.ăÎnăfrunteăboiiăerauăpuncta i,ăvopsi iăcuăună

171
roşu violent. Peă jug,ă laă mijlocă seă puneaă ună brad,ă b tută înă cuie.ă Bradulă eraă împodobită cuă
pangliciă colorateă diferit.ă Printreă coarneleă boiloră seă aşezaă ună ştergară dină borangic,ă mare,ă
minunatălucrat,ăînflorităcuă es turi.ăEraăcelămaiăfrumosăştergarădinăsat.ăPeăcoarnele boilor erau
ag ateăpanglicu eădeă m tase,ăciucuriăşiăalteăornamente. Obiceiulăeraăşiăesteăcaăplugulă s ă fieă
pusăpeălemneăpentruăcaăatunciăcândăseădeplasaădeălaăoăcas ălaăaltaăs ănuăproduc ăstric ciuni.ă
Tânjalaăeraăîmbr cataăînăhârtieăcolorat . Plugul eraămânatădeădoiăfl c i,ăuneoriăpatru,ăşaseăşiă
chiară opt.ă Fl c iiă erauă ceiă careă mânuiauă biceleă şiă t l ngile.ă Aceştiaă creauă alaiulă careă
impresionaăşiăemo ionaăasisten a. Costuma iaăur torilorăeraăaşaăzisaăcostuma ieăna ional .ăPeă
capătineriiăaveauăc ciuliă frumoase,ănegreăsauăbrum riiăpeăcareăerauăcusuteăpangliciăcolorate,ă
iară uniiă îşiă puneauă peneă deă curcan.ă C m şileă erauă lungiă – na ionaleă – cuă flori.ă Fl c iiă erauă
încinşiăcuăbrâieălate.ăPesteăc m şiăuniiătineriăîşiăpetreceauăpeăpieptăpangliciătricolore,ăcare se
sfârşeauăcuăcocardeămari. Fl c ulăcareăsem na,ăaruncaă boabeădeăgrâu,ăporumb,ăaveaăunăşor ă
cuă buzunareleă înă fa ,ă înă careă ineaă acesteă semin e. Forma iaă colind toriloră opreaă plugulă înă
fa aăuneiăgospod rii,ă f ceaăunăocolăcur ii,ă seă f ceaăc ăar ăoăbrazda-dou ,ăapoiă seăapropiaădeă
cas ă şiă spuneaă ur tura,ă contrapunctată deă ceiă ceă pocneauă dină biceă şiă sunauă dină t l ngi. Înă
vremurileănoastre,ălaănoiăînăV r ştiăşiăchiarăînăzonaănoastr ădeăcâmpie,ăcolindulă„plugul”ăşi-a
schimbatămultăformaăîntrucâtăposibilit ileădeăorganizareăaă„Plugului”ăcuăplugulăadev ratăsuntă
multăreduse.ăAst zi,ădac ăseăvineăcuă„Plugul”ă– numită„Pluguşor”ăseăvineănumaiăcuăur turileă
necesare,ărostiteădeătineriăşiăcopii,ăînso i iădeăunăclopotăsauăclopo el,ăcuătrosnituriădinăbiceăşiă
t l ngi. Ur turaă deă pluguşoră aă fostă moştenit ă dină moşi-str moşi.ă Dină cânteceleă vechiă deă
ur turiădeăpluguşorăcareăauăfostărostiteădinăgenera ieăînăgenera ieăşiăauăr masăşiăast zi,ăchiarăînă
satulănostru,ăsuntăceleăal turate,ăculeseădeălaălocalnici,ădarămaiăalesădeălaăcons teanulămeuă–
DumitruăStoian,ăună împ timităorganizatorăală festivit ilorăşiăcolindeloră înăcadrulăs rb toriloră
deă iarn ,ă sauă deă laă cons teniiă meiă – Culeaă Tudoră şiă Marină T nase. Textele colindelor –
ur turiloră– deăpluguşorăauăfostămoşteniteăpeăcaleăoral .ăC r ileăvechiăînăcareăap reauăcolindeă
pentruă pluguşoră înă diferiteleă etapeă aleă vremuriloră trecuteă auă fostă multă schimbate,ă înă uneleă
cazuri cuvintele au fost denaturate. Totuşiădintreă colindeleă – uraturile – deăpluguşorăcântateă
mai aproape de vremurile noastre,ălaănoiăînăV r şti,ăamăre inutăurm toareaăur tur :

PLUGUŞORUL Steaădeăvia ,ăsteaădeăspor,ă

Aho, aho, ho-ho, Stea de bine viitor.
Mâineăanulăse-nnoieşteăăăăă F -o,ăDoamne,ăs ăluceasc ă
Pluguşorulăseăporneşte, Steauaănoastr ăromâneasc ă
Şiăîncepeăaăbr zda,ă Şiăs ăsteaătotăîntreănoi,
Pe la case a ura. S ănuămaiăavemănevoi.ă
Iarna-iăgrea,ăom tulămare, Anul Nou ne-aduceănou ă
Semne bune anul are, Timpămaiăbunăşiăvia ănou .
Semneăbuneădeăbelşug,ă AnulăNouăoăs ăneăfie,
Pentru brazda de sub plug. Începutădeăveselie.
Doamneăbinecuvânteaz ,ă Mari pe mici n-or prigoni,
Casaăcareăoăureaz .ă Miciăpeămariănuăvorărâvni.
Pluguşorăcuăpatruăboi,ă Înăfr ieăşiădreptate
Pluguşorămânatădeănoi.ă Auăs ăfieălegiălucrate.
Susăpeăcerăc ăstr luceşte,ă Noiăcuăeiămânaăvomăda
Oăsteaămareăceăvesteşteă Şi-ntr-oăhor ăvomăjuca
C ăseăcurm ădeăacumă Şiăp mântulăce-om avea
Al nevoilor greu drum, Grâuădeăaurăneăvaăda.
Asta-iăsteauaăromâneasc H i!ăH i!
A unirei Laăanu’ăşiălaămul iăani!
Şi-a-nfr irei,ăă

172
Înăziuaădeăanulănouăo form ădeămanifestareătradi ional ăaăfostăşiăînc ămaiăesteă„Sorcova”.ă
Cuă Sorcova,ă înă generală umbl ă copiii,ă maiă mariă sauă maiă mici,ă câteă unulă şiă maiă rară înă
grupuriă mici.ă Cuă sorcovaă seă pleac ă înă diminea aă zileiă deă Anulă Nou.ă Con inutulă cânt riiă
uneori este orientatăspreăur riădeăs n tate,ăvoieăbun ăşiăunătraiămaiăbunăşiăfericităpentruăceiă
ura iă înă noulă an.ă Laă noiă înă comun ,ă caă şiă înă toat ă Câmpiaă Româna,ă textulă ur riiă pentruă
sorcov ăesteăacelaşi.ăSorcova,ăurarea,ăesteăscurt ăşiăesteătransmis ămaiăalesăpeăcaleăoral ,ă
deă laăunăcopilă laăaltul,ădinăgenera ieă înă alta.ăIat ătextulăur riiă „Sorcova”,ăuratăaproapeă ină
toateăcaseleălaănoiăînăV r şti.

SORCOVA

Sorcova,
Vesela
S ătr i i
S -mb trâni i,
Caăunăm r,
Caăunăp r,
Ca un fir
De trandafir.
Tare ca fierul,
Iuteăcaăo elul.
Tare ca piatra,
Iuteăcaăs geata.
Laăanu’ăşiălaămul iăani!

173
Copiii careăveneauăcuăSorcovaăaveauăconfec ionatămanualăunăobiectăcompusădinăfloriănaturaleă
sau artificiale,ă cuă împletituriă sauă ramuriă deă bradă careă impuneauă şiă r spundeauă scopuluiă
propus,ăobiectulă„sorcova”. LaănoiăînăV r ştiăşiăînăcâtevaăsateăvecineăînăajunulăAnuluiăNouăseă
veneaă şiă cuă ună altă colind,ă numită „Vasilca”.ă Înă prezentă acestă colindă esteă aproapeă uitat.
Documenteleă deă arhiv ă arat ă c ă acestă colindă esteă laic. Laă început,ă ini iatoriiă acesteiă
manifest riăauăfostă iganiiăbuc tariădeălaăcur ileăboiereşti.ăAceştiaăluauăc p ânaădeăporc,ăăpeă
careăoăt iauădeăIgnat,ăoăpuneauăpeăoătav ăşiăveneauăcuăuratulălaăst pânulălor,ăcântauăunăcântecă
tristă peă temaă t ieriiă porculuiă şiă sfârşitulă anului.ă Peă parcurs,ă iganii,ă spiriteă inventive,ă auă
ad ugatătextuluiăoriginal,ăcuvinteăînchipuiteăcareăauăîntregitătextulăcânteculuiăimprimându-i o
tentaă religioas ,ă oferindu-iă manifest riiă înf işareaă deă colind. Desf şurareaă manifest riiă eraă
simpl ,ă form ă careă seă men ineă şiă ast ziă înă uneleă sateă dină Câmpiaă Român .ă Cuă timpulă auă
ap rută întregiriă aleă con inutuluiă manifest rii,ă careă aă evoluată spreă spectacol. Înă Câmpiaă
Român ,ă Vasilcaă areă maiă multeă formeă deă manifestare.ă Formaă adoptat ă laă noiă înă comunaă
Varastiă arat ă c ă forma iaă careă mergeaă cuă Vasilcaă deă Anulă Nou,ă careă eraă format ă dină 3-4
oameniă maturiă careă umblauă înă ajunulă Anuluiă Nou,ă deă cândă seă l saă întunericulă şiă pân ă
diminea a.ă Seă colindaă laă aproape toate casele din sat. Colind toriiă erauă îmbr ca iă cuă haineă
obişnuite.ă Unulă dină colind toriă purtaă peă oă tav ă mareă ună capă deă porc,ă frumosă împodobită cuă
cetin ădeăbradăşiăcuăpangliciădinădiferiteăculori. Colind toriiăintrauăînăcurte,ăseăaşezauăînăfa aă
ferestreiă camereiă locuit ă deă oameni.ă Dac ă fereastraă nuă eraă luminat ă deă luminaă dină cas ,ă
colind toriiăaprindeauălumân rileăpeăcareăleăaveauăpreg tite,ăuneleăpuseăpeăc p ânaăporcului,ă
vestindă proprietarulă caseiă caă înă ajunulă Anuluiă Nouă seă petreceă ună eveniment,ă Vasilca, care
aduceă vesteaă sosiriiă prosperit ii,ă bucuriiloră şiă voiaă bun ă înă caseleă oameniloră înă noulă an.
Cânteceleăaveauătexteleădiferite,ătoateăîns ăaxateăpeăur riădeăbunăsosităalăAnuluiăNou.ăTextul,ă
reprezentativăcareăseăcântaălaănoiăînăVarastiăesteăurm torul.

VASILCA
Ce mi-e-năcerăşiăpeăp mânt,
Sivo,ăVasilco,ăm !
C-aşaăziceădinăScriptur
Sivo,ăVasilco,ăm !
Mi-este-oădalb ăm n stire,
Sivo,ăVasilco,ăm !
Caăoăfalnic ăzidire.
Sivo,ăVasilco,ăm !
Iarăinădalbaăm n stire,
Îmiăsuntăje uriădeăargint.
Sivo,ăVasilco,ăm !
Întreăeleăcine-miăşade?
Sivo,ăVasilco,ăm !
Totăsfin iiămaiăm ricei
Sivo,ăVasilco,ăm !
Cu busuiocu-nădesag ,
Sivo,ăVasilco,ăm !
Cuăcruciuli a-n dreapta.
Sivo, Vasilco,ăm !
Într-un jet mai aurit,
Sivo,ăVasilco,ăm !
Şadeăb trânulăCr ciun
Sivo,ăVasilco,ăm !

174
 ÎnăV r şt,iăoălung ăperioad ădeătimp,ămaiăalesăînăprimaăparteăaăsecoluluiăXX,ăceiămaiă
cunoscu iăcolind toriăauăfostăb rba iiărromiă( iganii)ădinăfamiliileăCenac, Vanea, Oancea, Stan
etc. De la aceste familii am recuperat fragmentul din textul prezentat de colindatori,
intervenind cu mici adaptari corespunzatoare. Colindatorii erau rasplatiti pentru eforturile
depuse cu bani si bucate, fiind bine primiti la casele oamenilor.
Alteăobiceiuriăînscriseăînăliricaăpopular ăsunt:ă„Ur lia”ăşiăă„Laz rul”.Ur lia sau
Ulilia esteă ună obiceiă vechiă careă areă locă peă meleagurileă noastre.ă Manifestarea,ă desf şurareaă
obiceiuluiă URALIAă areă locă înă duminicaă l satuluiă deă secă pentruă Paşte,ă mai ales seara,
manifestareă organizat ă şiă sus inut ă deă tineriiă b ie iă dină sat. Seara,ă deă l satulă seculuiă pentruă
Paşti,ă b ie ii,ă tineriiă iesă peă uli eleă satului,ă seă înşir ă înă grupuriă peă uli ă şiă seă oprescă înă fa aă
caselorăşiăîncepăstrigareaă„Ur lia”ă– mai precisălaănoiăînăV r ştiă„Ulilia”,ăcareăareăurm toareaă
structura:

Ur lia,Ulilia,ăb t lia
C-aămurităleli aăDobra
C-aămâncatăm laiulătot,
Şiăfainaăjum tate
Şiăoalaăplin ăcuălapte
Ur lia,ăUlilia!

Textulăaăfostăculesădeălaăfoştiătineriădinăsat.ăElăesteăcunoscutăşiădeăactualulăautorăală
lucr rii. Ur liaăesteăaprins ălaăunăsemnalăînăătoateăuli eleăsatului.ăObiectulăeraăpusăînăfrunteaă
unei beldii – b ă mare,ă careă luminaă puternică şiă mobilizaă tineriiă s teni.ă Obiectul,ă Uliliaă eraă
compus dinăcârpeăîmbibateăcuămotorin ,ăgazăsauăbenzin ,ăc roraăliăseăal turauăşiăalteăobiecteă
arz toare,ăcauciucuriăşiăînc l minteăveche,ăcareăproduceauălumin . Laănoiăînăcomun ,ătotăînă
duminicaă l satuluiădeă sec,ăseărealizaă şiăunăaltăobiceiă – „Laă b tutulăalvi ei”. Acest obicei era
realizată maiă alesă înă grupurileă deă tineriă maiă înst ri iă dină sată înă familiileă acestora. Familia
organizatoareăaăb tutuluiăalvi eiăaşezaăînăvârfulăunuiăb ămaiăînaltăoăbucat ămareădeăalvi .ăLaă
oăcomand ăparticipan iiălaăjocăerauămonta iăs ăapuceăcuădin iiăbucataădeăalvi .ăCelăceăreuşeaă
primulă s ă apuceă alvi aă eraă câştig torulă jocului.ă Uneoriă participan iiă erauă v duvi iă caă urmareă
accident riiălaădin iăşiălaăbuze.
Laz rul eraă ună obiceiă realizată înă plin ă prim var ,ă obiceiă s rb torită cuă mareă fastă şiă
deplin ă în elepciuneă înă unaă dină marileă s rb toriă aleă creştiniloră – „Duminicaă Floriilor”,ă unaă
dintreăceleămaiăluminoaseăzileădinăPostulăMare,ăceaădinăurm ăduminic ădinăPARESIMI.ăEaăseă
maiă numeşteă STAURILEă FLORIIă oriă STAULELEă FLORII.ă Laă noi,ă înă unele zone,
s rb toareaă maiă esteă numit ă şiă DUMINICAă VL STARILORă sauă DUMINICAă
STÂLPARILOR.ă Înă aceast ă zi,ă înă toat ă araă noastr ,ă creştiniiă ortodocşiă mergă laă biseric ă
ducândă cuă eiă ramuriă înflorite,ă înă specială deă salcie.ă ă Acesteaă suntă sfin iteă deă preo iă şiă apoiă
r spânditeăcredincioşilor.ăSalciaăesteădeămareăpre ăînăaceast ăziădeoareceăfiecareăcredinciosăseă
întoarceădeălaăbiseric ăcuăramuriădeăsalcieăpeăcareăleăp streaz ăăcuăsfin enieălâng ăicoan ,ăcaă
p zitoareă deătoateă releleă dină timpulă anului.ă Înă acestă contextă prezent mă oă frumoas ă legend ,ă
culeas ădinălucrareaă„Florileăp mântului”,ăînăleg tur ăcuăbinecuvântareaădat ădeăc treăMaicaă
Domnuluiăsalciei:ă „Peă cândăIisusăeraăr stignităpeă cruce,ăMaicaăDomnuluiăaă auzită vesteaăşiăaă
înc l atăopinciădeăfier,ăaăluatăînămân ăun toiagădeăo elăşiăaăplecatăplângândăcaăs -lăg seasc ăpeă
Iisus.ăÎnădrumulăeiăs-aăîntâlnităcuăoăbroasc ăceăaăîntrebat-oădeăceăplânge,ăiarăMaicaăDomnuluiă
i-aăspusăc ăaăavutăunăb iatăşiăiăl-auăr stignităjidanii.ăBroascaăi-aăspusăc ăşiăeaăaăavutănou ăpuiă
„mititeiă şiă frumuşei,ă cuă ochiă b şic ei”,ă şiă i-aă omorâtă ună cară peă to iă şiă totă nuă boceşteă aşa.ă
MaicaăDomnuluiă auzindăacesteaăaă binecuvântatăbroascaăşiă i-aăspusăc ă murind,ăs ă nuă seă maiă
împut ă.ăApoiămergândămaiădeparteăaădatăpesteăoăap ălaămargineaăc reiaăeraăoăsalcieăşiăi-a zis
s ăseăfac ăpunteăpesteăap .ăsalciaăaăascultat,ăs-aăpref cutăpunte,ăiarăMaicaăDomnuluiătrecândă

175
pesteăeaăaă binecuvântat-oăcaăs ănuăseăpoat ă faceă c rbuniădinăeaăşiă s ă seăducaă înăto iă anii,ă înă
ziuaă deă Florii,ă laă biseric . Potrivită tradi ieiă ramurileă verziă deă salcieă simbolizeaz ă biruin aă
asupraă mor ii.ă Înă antichitateă înving toriiă înă r zboaieă erauă întâmpina iă şiă înso i iă cuă ramuriă
verzi de salcie. Caă înătoat ă araănoastr ,ăcuăcrengileădeăsalcieăaduseădeă laăbiseric ă v r şteniiă
ating copiii mici ca s ăcreasc ăşiăs ăînfloreasc ălaăfelăcaăsalcia.ăRamurileădeăsalcieăseăpunăşiăpeă
morminteleăcelorădeceda iădinăfamilieăşiănuănumai. Stupiiădeăalbineăseăîncingăcuăsalcieăşiăsuntă
p stra iătotăanulăîntrucâtăseăconsider ăc ăeiăvorărodiătotătimpulăanului.ăUniiăcresc toriădeăalbineă
iauăcâ ivaămâ işoriădeăsalcieăşiăîiăpunăpeăstupăcrezândăc ăaceştiaăseăsfin esc. Salciaăsfin it ăesteă
considerat ădeăcredincioşiăşiăcaăremediuădeăs n tate.ăEiăconsider ăc ăpeăcelăb tutădeăsalcieăcuă
mâ işori,ă adus ă deă laă biseric ,ă nu-l mai dor urechile tot timpul anului. Salciaă înflorit ă cuă
mâ işoriă maiăeraă folosit ăcaă leacă împotrivaăunorăboli,ăcumăară fiăgâlcile,ă frigurile,ădurereaădeă
grumaz. Existaăşiăcredin aăc ădac ăfeteleădauăcuăsalcieăpeăp răînăziuaădeăFlorii,ăleăcreşteăp rulă
mareăşiăfrumos. ÎnăziuaădeăFloriiăseăîncheieăPostulăMareăaăSfintelorăşiăMântuitoarelorăPatimiă
aleă Domnului.ă Ziuaă deă Floriiă sauă aă intr riiă triumfaleă aă Domnuluiă înă Ierusalimă esteă oă ziă
istoric ,ăceădesparteăaniiăpetreceriiăp mânteştiăaiăDomnuluiădeăultimaăSaăs pt mân ădeăvia .
ÎnăajunulăFloriilorăto iăromaniiăcreştini,ăşiăceiădinăcomunaănoastr ,ăs rb torescă„Laz rul”ăsauă
„L z relul”,ă evenimentă legată deă Sâmb taă luiă Laz r. Înă fanteziaă popularaă Laz ră aă fostă ună
ciob naşă careă aă plecată cuă oileă laă p scut,ă careă s-aă urcată într-ună copacă caă s ă culeag ă frunze,ă
c zândădinăacestaăşiămurind.ăMireasaălui,ăLazaria,ăîlăplângeăîndurerat ăînămijloculăunuiăcercădeă
fete,ă împodobit ă cuă salcie. Bocitoarele,ă fetele,ă colind ă peă laă caseleă oameniloră spreă aă vestiă
moarteaădarăşiăînviereaăluiăLaz r. Feteleăcânt ,ăiarăspreăfinalăaducăvesteaăc ăLaz răaăînviat,ăs-a
pref cutăînăflori.ăFeteleăsuntărecompensateăcuădaruri,ămaiăcert,ăcuăou . Spectacolulă„Laz rul”ă
odinioar ăeraăreprezentatăşiăapreciatăchiarăadulatădeăs teniiădinăV r şti.ăAst ziăfenomenulăeste
aproape uitat. Laă noiă înă V r ştiă spectacolulă „Laz r”ă eraă interpretată deă ună grupă deă feteă
îmbr cateă înă costumeă na ionaleă – r neştiă – frumosă colorateă careă interpretauă cuă d ruireă şiă
însufle ireă cânteculă „Laz r”. Întrucâtă laă noiă înă V r ştiă seă formauă grupuri de fete, unele de
etnieă român ă şiă alteleă deă etnie,ă aşaă zis ă bulgar ,ă Laz rulă eraă cântată dup ă dorin aă
colind torilor. Iat ă cânteculă Laz r,ă cântată înă specifică romanesc,ă culesă deă înv toareaă aneă
Petru a.

LAZ RUL

Pleac ăLaz rălaăp dure,ăLaz re Şiăpeăguraăşiăpeănasî

Cuătoporu’ălaăspinare,ăLaz re Şiăpeăgur ăşiăpeănasî
Cuătoporu’ălaăspinare Şiăpeăbuzeăsub irele
Caăs -miătaieăfrunzişoare Şiăpeăbuzeăsub irele
Caăs -miătaieăfrunzişoare L-aăsc ldatăînălapteădulce
Frunzişoareăn-aăt iat L-aăsc ldatăînălapteădulce
Frunzişoareăn-aăt iatî L-a-nf şura’năfoiădeănuci
S ăsuiăLaz răsusăînăcopac L-a-nf şura’năfoiădeănuci
S ăsuiăLaz răsusăînăcopac Mi l-aăpusăînăleg naşi
Copacul s-aăcl tinatî Mi l-aăpusăînăleg naşi
Copacul s-aăcl tinatî Leg naşiădeăpaltinasi
C zuăLaz rădeăse-omorî Leg naşiădeăp ltinaşi
C zuăLaz rădeăse-omorî Lui Hristos l-aăar tatî
Sângiliăl-auăprididitî Lui Hristos l-aăar tatî
Sângiliăl-auăprididitî ŞiăHristosăl-aăînviatî

Iat ă ună altă cântecă despreă Laz r,ă cântată înă limbaă bulgar ,ă culesă şiă tradusă deă
educatoareaăZoneăVictori a.

176
 DOILA DOILA
(bulgar )ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă(român )
Doila,ăstr şn lis ădvaăbuien i Doila, s-auăîntâlnitădoiăb ie i
Doila, doila, doila Doila, doila, doila
Str şn lis ăiăpit lis S-auăîntâlnităşiăs-auăîntrebat
Doila, doila, doila Doila, doila, doila
U popu nihodite La popaăvoiăa iăfost
Doila, doila, doila Doila, doila, doila
Hodimiăiăgostiăim Am fost dar avea musafiri
Doila, doila, doila Doila, doila, doila
Gostiăim ăsăbeal ăcane Oaspe iăaveaăcuăcaiăalbi
Doila, doila, doila Doila, doila, doila
N ăcaneteăsinuăsidlo Peăcaiăalbastreăaşternuturiăsauăşa
Doila, doila, doila Doila, doila, doila
N ăsidlotuămalc ămum Peăşaă(aşternut)ăoătân raăfat
Doila, doila, doila Doila, doila, doila
N ăgl v t ăbealăciumberiu Peăcapăalbăciuberiuă(învelitoare)
Doila, doila, doila Doila, doila, doila
N ăciumberiuătriperuşc La ciuberiu tremurici
Doila, doila, doila Doila, doila, doila
Cacătriperiătriperuşc Cumătremur ătremuriciul
Doila, doila, doila Doila, doila, doila
T iătriperiămomăst r e Aşaătremur ă(tresalt )ăinimaămea
Doila, doila, doila Doila, doila, doila

Seăcânt ăcolindulăLaz răşiăatunciăseăîntâlnescădou ăceteădeăb ie i. Iat ăşiăalteăcântece pe care

seă cântauăodinioar ă laă noiă înă comun ă cuă ocaziaă s rb toriiă Laz rului.ă Acesteă cânteceă auă fostă
culeseădeăînv toareleăşiăeducatoareleăceăauăfunc ionatăşiăfunc ioneaz ălaăşcoalaănoastr ădină
comun .ă Uneleă cânteceă suntă scriseă înă limbaă bulgar ă şiă traduseă înă limbaă roman .ă Laă fiecareă
cântecă sauă traducereă s-a trecut autorul, cel care l-aă cules.Cântecă despreă Laz r,ă cântată înă
V r şti,ăînălimbaăbulgar ăşiătradusădeălocalnicaăT naseă– PetcuăIoanaăînălimbaăromân .
Z ăliubil ămariiămalc ămoma S-aăîndr gostităfataămic

Z ăliubil ăm riiămalc ămoma S-aăîndr gostităfataămic

Malc ămom ăm riiăgoliamăergen Fataămic ,ăf ,ădeăunăfl c uămare
1.
Tiaăgolubiătoiăiaăneşte Ea-l iubea, el n-o voia
Panaăcraiaăm riiătoiăiărece Pân ălaăurmaăelăi-a spus

Malc ăsiăm riiămomeăz ămene Micu ăeştiătuă(f )ăfatoăpentruămine

Aăpâcăaşăm riiăgoliamăz ătebe Şiăeuăpreaămareăpentruătine
2.
Stoiăpociacaăd ăporasneş Aşteapt ,ăstaiăs ămaiăcreşti
Pâcătogasăm riiătebeăs ăzema Şiăatunciă(f )ăpeătineăteăvoiălua

Vicnaămomaăm riiătaăz plac Aăîncepută(f )ăfataăs ăplâng

Plac l ăeăm riiădvaăniătriădni Aăplânsă(f )ădoua,ătreiăzile
3.
Paănaătretiăseăz smial Darăînăaătreiaăs-aăr zgândit
Iănaămom căm riiăprogovaria Şiăfl c uluiăi-a vorbit

177
 Şteăpociac măm mcoăştoădaăstoria
Noăednoăbeămâmcoăşteăteămolia
4.
Sinădaăim şădaăporasne
Pâcătogasăm riiănegoăş ăzema
Voiăaşteptaăfl c ule,ăceăs ăfac
Darăcevaămaiăfl c uleăteăvoiăruga
Unăfeciorăs ăai,ăs ăcreasc
Şiăatunciăpeăelăîlăvoiălua

Iat ăcânteculă„Ceauşu”ă– inălimbaăbulgar ,ăcântecăculesădeălaăPenaăMaria,ălocalnic ă

dinăV r şti.
CEAUŞU

Snoştiămiăduşelăceauşu
Ceauşuăiămild gienu
Ciămiăs ăcundiăcundis
Iai boia bolario
Racliăpuăracliăduăşelu
D ădod tădvam t ăbrate
Neştuăşt ăd ăinăpucaje
Rari ăd ăsiăpuem t
Cernutuăiureşăd ăizur t
Bealutuăjituăd ăsut
Bealutu em cervenutu
Bejiniguă………………(numeădeăb iat)
Bejiniguă………………(numeădeăfat )
Bejiniguă………………(altănumeădeăb iat)
Bejiniguă………………(altănumeădeăfat )
Seăcânt ăacoloăundeăsuntădoiăfra iă– b ie i

Cânteculă„Mario”,ăînălimbaăbulgar ăşiăînăromân .

M rio,ăM rio Mario, Mario

(bulgar )ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă (român )

M rio,ăM rio Mario, Mario

Inicic iăn ămaic Unic ălaămam
N ămaic ăn ăb şt Laămam ăşiălaătat
C ătuăranmăbusilec Ca busuiocul timpuriu
Busile gr din Busuioculădinăgr din
Gr din -i pudule Înăgr din ăsubăgutui
Cughiăduleăt ini Cândăgutuiulăvaăînfloriă
T iniăd ăz vezi Vaăînfloriăşiăvaălega
Zdrei de duzdrei Seăvaăcoaceăşiăr scoace
Sinic ăjeăpani Singuric ăvaăc dea
Maic iăjeăeăz mi Mama sa o va lua
(numeădeăb iat)ăjeăeăz l ji (numeădeăb iat)ăoăvaăp c li

CântecăculesădeăeducatoareaăZaneăVictori a.

178
 Cânteculă„F ăTudorico”

M RI TUDORCO F ă TUDORICO

M riăTudorcoăghiozdano,ăghiozdano F ăTudoricoă…………….
Toite uci cernite, cernite Ochiiăt iănegri,ănegri
Dai uci mene inotu, inotu D -miăşiămieăunul,ăunul
Iasăniădav mănicino,ănicino Eu nu- iădauăniciăunul,ăniciăunul
Meneătur iăgoneva,ăgoneva Pe mine turcii m-au alergat
Pr st neteămiăvadea,ămiăvadea Inelele mi le-au scos
Tatiăiămam ăghiubira,ăghiubira Tataăşiămamaăleăadunau
Iuăr şetuăghiugujda,ăghiugujda Şiăînăciurăleăpunea
N ănivat ăghiseea,ăghiseea Laăcâmpăleăsem na,ăleăsem na
Bealuăjituănicneşi,ănicneşi Grâuăalbăr s rea,ăr s rea
Pujiniguă(numeădeăb iat) Secer -lă(numeădeăb iat)
Priujiguă(numeădeăfat ) ………..ă(numeădeăfat

Obiceiuri locale
Caloianul aă fostă ună obiceiă foarteă vechi,ă r masă peă meleagurileă noastreă deă peă timpurileă
romanilor,ă obiceiă bineă p strată într-oă perioad ă deă timpă apropiat ă nou ,ă maiă alesă înă Câmpiaă
Român ,ă chiară înă comunaă V r şti.ă Acestă obicei,ă înă bun ă parteă cuă aspectă deă spectacol,ă aveaă
odinioar ă form ă deă ritual,ă cuă semnifica iiă şiă valoriă ceă ineauă deă practiciă religioase.ă Aceast ă
form ă deă manifestareă s-aă degradată ulterior,ă devenindă oă form ă folcloric ă aproapeă uitat .
Spectacolulănumită„Caloianul”ăaveaăşiăareăîndeplinireaăunorăritualuriămisticeădeăapari iaăunoră
fenomeneă dină natur ,ă nefavorabileă vie iiă prină apari iaă lipseiă deă precipita ii,ă lipsaă ploiloră şiă
apari iaă secetei. Spectacolulă eraă şiă înc ă maiă esteă realizat,ă nuă întâmpl tor,ă deă copiiă – copile,
feti eă careă exprim ă înă societateă şiă înă culteleă creştineă puritatea.ă Spectacolulă bineă gândită prină
implicarea tinerelor copileăsimbolizaănevinov ia,ăcur eniaăsufletuluiăăşiătrupuluiăşiăcaăurmareă
chemareaăpeăcareăacesteaăoăf ceauăc treăcer,ăc treăatotputerniculăşiăDumnezeulănostru,ădeăaăseă
înduraăs ăaduc ăploaieăpeăp mânt. Copileleăcareăorganizauăsauămergeauăcuă„Caloianul”ăaveau
vârstaăîntreă10ăşiă12ăaniăşiăformauăunăgrupăalc tuitădeă4-6ăpersoane.ăFeteleămergeauălaărâulădină
satăsauălaăgârl ,ăcaălaănoiăînăV r şti,ăchiarălaărâulăSabar,ăundeăf ceauăoăp paşeădinălut,ăoăaşezauă
apoiă peă oă scândur ă scurt ,ă oă împodobeauă cuă floriă şiă frunzeă deă salcie.ă Ziuaă propus ă pentruă
efectuareaă„Caloianului”,ăaăp puşii,ăeraăbineăstabilit .ăGrupulăstabilităcareărealizaăaruncareaăînă
ap ăaăp puşiiărealizaăcânt riădeăjaleăcuăaccentăprelungălegateădeădesp r ireaădeăCaloianăşiădeă
stareaăînăcareăoameniiăauăajuns. Dup ăprocesiune,ăgrupulădeăfeteăplecaăspreăcasaăuneia,ăundeă
se realiza praznicul – pomana Caloianului. Textul, feluirile – cânt rilorădespreăCaloianăerauă
înăgeneralăscurte,ănumaiăorale,ănuăscrise,ăaşaăcumăauăfostătransmiseădinăgenera ieăînăgenera ie.
Înătimpulăcopil rieiă meleăamăparticipată laă maiă multeă ceremoniiă aleă Caloianului,ă laăgârlaădină
margineaă satuluiă sauă laă râulă Sabară – ast ziă Canalul.ă Spectacoleleă erauă bineă organizateă şiă
sensibilizauă şiă creauă st riă emo ionaleă deosebiteă maiă alesă laă copii.ă Ast zi,ă parc ă împotrivaă
naturii,ă spectacoleleă despreă Caloiană suntă aproapeă totală uitate.ă Oriceă dialogă cuă ună tân ră sauă
tân raădinălocalitateăînăcareăesteăpomenităCaloianul,ăproduceăuimireăsauăchiarăilaritate.ăTotuşiă
b trâniiăsatului,ămaiăalesăfosteleăcopileăcare ast ziăăsuntăfemeiăcuăaniălungiădeăvia ,ăîşiăaducă
cuăpl cereăaminteăceăînsemnaăCaloianulăpentruăeleăşiăpentruăoameniiădinăV r şti.ăDeălaăIoanaă
Petcu-T nase,ă fostaă meaă colegaă înă şcoalaă primar ,ă amă culesă cuvinteleă careă pună înă valoareă
momentulăCaloianuluiăînăV r şti.ăIat ăcântecul:

179
CALOIANUL Zileleăşiănop ile
Caloiene, iene S ăumpleăşan urile
Caloiene, iene S ăcreasc ălegumele
Du-te-năcerăşiăcere Şiătoateăierburile
S ădeschid ăpor ile Caloiene, iene.
S ăsloboad ăploile Du-te-cer
S ăcurg ăgârlele Caăs ăplou ătotămereu
Zileleăşiănop ile Zileleăşiănop ile
Caăs ăcreascaăgrânele. S ădeaădrumulăroadelor
Caloiene, iene Caăs ăfieăîmbelşugat
Cum ne merg lacrimile araătoat .
S ăcurg ăşiăploile

AltăcântecădespreăCaloianăl-amăculesădeălaăSofiaăEne,ăfemeieătrecut deă80ădeăani.ăIat ătextul:

Ene, Ene Caloiene

Du-teălaătat lăt u
Şiăcere-i cheile
S ădeschiziăporti ele.
Ene, Ene Caloiene
C ădeăcândăn-a mai plouat
Porumbii ni s-au uscat,
Copilaşiiăn-auămâncat,
Grâneleăs-au vestejit
Şiăierbitaăn-aăieşit.

180
PAPARUDELE
Unăaltăobiceiăp stratăînc ăînăzon ăşiăcomunaănoastr ăesteănumită„PAPARUDELE”,ăobiceiădinăceă
înă ceă maiă rară întâlnit. Obiceiulă ap reaă odinioar ,ă nuă înă fiecareă ană sauă anotimp,ă ciă numaiă înă
anotimpurileăcândăseă instalaăsecetaă înă zon ,ă lips ădeăprecipita iiăcareăpuneaă înă pericolăcreştereaă
plantelor,ăfenomenăcuămariăimplica iiăînăalimentareaăpopula iei. Înăîntâmpinareaăacestuiăfenomenă
– seceta – cet eniiă dină zonaă noastr ă şiă ceiă aiă comuneiă noastre,ă apelauă laă ideiă preconceputeă cuă
convingereaăc ădac ăvorăaduceărugiăluiăDumnezeuăvorăfiăasculta i,ăseăvaămilostiviăşiăleăvaăaduceă
ploaie.ă Înă acestă scop,ă laă sate,ă seă organizauă grupuriă deă copile,ă feti eă nuă maiă mariă deă 10-12 ani,
împodobite,ăîncinseălaămijlocăcuăghirlandeădeăfrunzeădeăsalcieăşiăboziiăşiămaiărarădeăurzici,ă care
purtauă peă capă oă coroni ă deă r murele.ă Feteleă erauă despuiateă deă tot. Înă acestă cadru,ă grupulă deă
copileămergeaădinăcas ăînăcas ,ăînăsat,ăîncepeauăs ăcânteăcânteceăaleăc rorăcuvinteăsolicitauădeălaă
Dumnezeuăsosireaăploii,ăcânteceleăerauăînso iteădeăjocuri. Înătimpulăcântecelorăfemeileălocalniceă
luauă g le iă plineă cuă ap ă şiă leă aruncauă peă trupulă feti elor,ă apoiă leă ofereauă baniă şiă produseă
alimentareă şiă mul umiriă pentruă ur rileă f cute. Texteleă pentruă cânteceleă „PAPARUDELE”ă suntă
foarteăvariateăînăzonaănoastr ,ăvariaz ădeălaăsatălaăsatăşiăsuntăînso iteădeăstrig turiăcareăîntregescă
cerin eleămomentului,ăvenireaăploilor. Înăcomunaănoastr ăcânteculă„Paparudele”ăaveaăurm torulă
con inut.ăElăaăfostăculesădeălaăDoraăCulea,ăcareăaăparticipatălaăasemeneaămanifestare.

PAPARUDELE
Paparud ,ărud
Iaăieşiădeăneăud
Noi ne-omăîneca
Joiădiminea a
Peărou ,ăpeăceat
Pe la d-voastr
C ăeăziuaănoastr ,
S ăadunamăcheile
S ăscormonimăploile
Ploile or ploua
Grâneleăorăcreste,
Creasc ăgrânele
Câtăpr jinile
S ăsar ămielele
Câtăbordeiele
Caloiene, iene
Dezleag ăploile,
S ăcurg ăcaăgârlele
S ăcreasc ăholdaămare
Peătarlaleăşiăogoare.

Oă alt ă variant ă aă cânteculuiă Paparudaă amă primit-oă deă laă s teancaă Florica Zamfir din
V r şti.ăCânteculăareăurm torulătext:
Paparud ,ărud
Vinoădeăneăud
Cuăg leataăras

181
 Ploileărevars
Ploileăs ăvin
Cuăg leataălat
Pesteătoat ăceata
Cu ulciorul, ciorul
Peste tot poporul
Cândăoiădaăcuăciurul
Plou ăcuăduiumul.

Înătimpăceăcopiiă cântau,ăfemeileăsatuluiă îiă stropeauăcuăap ădinăg le ileăplineăpeăcareă leă

aveau. Dup ă ceremonial,ă boziile,ă ramurileă deă salcieă şiă deă urziciă careă auă împodobită copileleă seă
azvârleauăînăapaăcurg toare,ălaănoiăînăSabar.

Spectacoleleăşiăliricaăpopular
Înăafaraămanifest rilorăcareăsus inăfolclorulăşiăliricaăpopular ,ălaănoiăînăcomun ,ăsuntăşiă
alteă multeă formeă deă manifestareă pentruă careă „spectacolele”,ă manifest riă careă auă antrenată de-a
lungulătimpuluiămul iăcet eniăaiăcomuneiăV r şti. Laăînceput,ăconformăcelorăexprimateădeăs teniiă
ceă auă participată laă spectacoleleă liriciiă sauă îşiă maiă amintescă câteă cevaă dină folclorulă nostruă local,ă
acestea nu s-auă diminuat,ă ciă îşiă p streaz ă înc ă con inutulă şiă dinamicaă avut ă înă trecut. Un
asemeneaă spectacolă aă fostă „CAPRA”,ă spectacolă ce nu-şiă areă origineaă deă peă laă noiă ciă deă peă
meleaguriă maiă îndep rtateă – inutulă Moldovei.ă Laă noiă spectacolulă CAPRAă aă fostă introdusă laă
începutulă secoluluiă XX. Origineaă adev rat ă aă spectacoluluiă CAPRA,ă conformă documenteloră deă
arhiv ,ăseăg seşteă înăGreciaăşiă se trageădinăcuvântulă „Tragos”,ădocumenteăcareăseăducămultă maiă
înainte,ă înă vremurileă preistorice,ă undeă CAPRAă f ceaă parteă dină manifest rileă locale. Laă noiă înă
zon ,ă Capraă aă fostă pomenit ă caă spectacolă deă prină secolulă XVIII,ă venită dină lumeaă oriental ,ă dină
arigrad,ă spectacolă adusă deă boieriă laă curteaă Voievodal ă s ă înveseleasc ă slujitorii.ă Deă laă curte,ă
Capra,ăaăajunsălaăpopor.ăÎnămediulăruralăşi-aăf cutăapari iaălaăsfârşitulăsecoluluiăalăXIX-lea. Aşaă
cum s-aămen ionatălaăînceputulăsecoluluiăXXă– prin 1920 – Capraăîşiăfaceăprezen aăînăsateleădină
CâmpiaăRomân ăşiăapareăşiăînăsatulănostruăînăperioadaăCr ciunuluiăşiăaăAnuluiăNou.ăCaăspectacol,ă
Capra,ăălaăînceputăeraăreprezentat ădeădoiătineri,ăunulăcareăreprezentaăcapraăşiăcelalaltăeraăcelăcareă
cântaăCapraăşiăspuneaătextulăşiămaiăcântaăşiădinăfluier.ăÎnăaceaăperioad ăCapra,ălaănoiăînăV r şti,ă
eraă ună spectacolă obişnuită dară apreciat.ă Cuă timpulă şiă chiară înă zileleă noastreă acesteă spectacoleă
aproapeăc ăauădisp rut.ăPrezent măcon inutulătextuluiă„Capra”ăsubăform ădeăstrig tur , text cules
deălaălocalniculăIonăzisă„Bobârnac”,ăparticipantălaăacestăeveniment:
a,ă a,ă a
C pri ,ă a!
Tu la munte nu mai sta.
a,ă a,ă a
C pri ,ă a!
Vin la mine
Caă i-oi da
Iarb ăverde
Şiămohor
a,ă a,ăc pri ,ă a
C ădisear ăeuă i-oi da

182
 Orălucern ,ăorătrifoi
Şiăce-or mai vrea
Boierii mei.
a,ă a,ăc pri ,ă a,
a,ă a,ăc pri ,ă a.
Te-am adus din Africa
Te-am adus cu avionu,
Caăs ăfaciărevelionu
a,ă a,ăc pri ,ă a.
Asta-i capra lui Marin
Care-iăplaceăs ăbeaăvin.
Capraămeaănuăareădin i
Darăm nânc ăbiscui i.
Asta-iăcapr ădinăV r şti
Laămul iăaniăbucuroşi.

Pân ă laă „Epocaădeăaur”ăprintreăspectacoleleăcareă seă manifestauă înăcomunaă noastr ăeraă

spectacolulă „Ursul”,ă spectacolă ast ziă uitată şiă abandonat.ă Cuă ursulă veneau,ă umblau,ă uniiă oameniă
s raci,ămaiăalesă iganii. Unăspectacolăinteresantăşiăapreciatădeăs teni,ăadoptat,ănuăoriginal,ăaăfostă
„ROATA”ă spectacolulă aă fostă integrată înă arhiveă maiă alesă prină reprezenta iileă realizateă înă satulă
Dobreni. Caă ideeă şiă form ă deă exprimare,ă Roataă îşiă areă origineaă deă peă meleaguriă moldoveneă şiă
adusă înă zonaă noastr ă deă solda iiă participan iă laă primulă r zboiă mondial. Reprezentant al
statorniciriiă spectacoluluiă „Roata”ă înă comunaă noastr ă maiă întâiă înă Dobreni,ă aă fostă s teanulă
Constantină N.ă Matei,ă n scută înă anulă 1900.ă Elă aă cunoscută „Roata”ă nuă mergândă peă meleaguriă
moldovene,ăciăînăzonaănoastr ,ăînăoraşulăOlteni a,ăcareăpeăatunciăeraăreşedin aădeăplas ăaăcomuneiă
V r ştiă şiă aă satuluiă Dobreni. Înă anulă 1928,ă lunaă decembrie,ă cet eanulă Constantină N.ă Matei,ă
aflându-seăcuătreburiăînăOlteni a,ăaăv zut spectacolulă„Roata”,ăcareăl-a impresionat prin calitatea
şiă con inutulă acesteia. Odat ă ajunsă înă sată – la Dobreni – Constantin N. Matei s-aă hot râtă s ă
organizezeăspectacolulăRoata.ăAămobilizatăunăgrupădeătineri,ădeăvârsteăapropiate,ădorniciăs ăfac ă
parte din spectacol. Respectândăcerin eleăspectacolului,ăprinătineriădorniciădeăafirmareăşiăcapabiliă
s ă devin ă veritabiliă interpre i,ă Roataă s-aă dovedită ună spectacolă reuşită şiă apreciată deă s teniă şiă deă
locuitorii satelor vecine. Dat fiind succesul spectacolului, conduc torulă acestuia,ă Constantină N.ă
Matei,ăaăfostăinvitatăs ăsus in ăspectacoleleăînăsateleăVidra,ăCre eşti,ăColibaşiăşiăV r şti. Printre
colindeleă ceă auă stată laă bazaă spectacoluluiă Roataă aă fostă şiă cânteculă „Susă boieri”.ă Fragmentulă
al turatăesteăilustrativăpentru eveniment.

Susăboieriănuămaiădormi i
Vremeaăeăs ăv ătrezi i,
Casaăs ăoăm tura i,
Masaăs ăoăînc rca i,
C ăs-aăn scutăDomnuăpreaăBun
Înăl caşulăluiăCr ciun.
Numele Lui e Hristos
Mesia chip luminos.

183
 Claca
Printreăobiceiurileăceăaveauălocălaănoiăînăcomun ,ănuăcuămultătimpăînăurm ,ăast ziămaiă
rarăîntâlnit,ăeraăşiăCLACA.ăAcestăobiceiăaveaăcaăprincipalăscopăîntrajutorareaăîntreăs teniăpentruă
efectuareaă unoră lucr riă dină construc iiă – construc iaă caseloră – şiă lucr riă înă agricultur . Înă acestă
scop,ăprinăClac ăs-auăconstruitălaănoiăînăcomun ,ăîncepândăcuăsecoleleăXVIII,ăXIXăşiăXX,ămulteă
case.ă Celeă maiă multeă caseă auă fostă construite,ă laă început,ă dină chirpiciă şiă faian ,ă respectându-se
regulaă reciprocit ii.ă Înă timpulă lucr rilor,ă dară maiă alesă dup ă terminareaă lor,ă gazdele serveau
s teniiă veni iă laă lucruăcuă mâncareăşiă b utur .ăMâncareaăceaăobişnuit ă laă Clac ăeraăcompus ădină
gogoşiăşiăboabeădeăporumbăfiertăşiăchiarămâncareăg tit .ăB uturileăserviteăerauă uicaăşiăvinul,ădup ă
posibilit ileă materialeă aleă gazdei. Claca eraă înso it ă adeseaă deă glume,ă snoaveă şiă cânteceă deă
veselie.
Laă noiă înăV r ştiăodinioar ăeraă încet enităunăaltă obiceiă – Şez toarea – obicei care se
petreceaămaiăalesăînăserileălungiădeătoamn ăşiăiarn ăşiăeraăînso it ădeăglume,ăcântece,ăghicitoriăceă
creau o stareătotal ădeăveselie. Şez toareaăaveaălocăînăuneleădinăcaseleăoamenilor,ăpeăunaădinăuli eă
sauă peă maiă multeă uli eă înă acelaşiă timp,ă laă careă participauă feteleă tinereă dină sată înă grupuriă bineă
sudate,ă uneoriă şiă femeiă maiă tinereă careă seă dovedeauă buneă gospodine,ă avândă caă preocupareă deă
seam ă sc rm natulă lânii,ă torsulă acesteia,ă tricotajulă etc.ă Laă Şez toareă veneauă şiă tineriiă b ie i,ă
printreă aceştiă seă aflauă chiară şiă b rba i,ă tineriă însura i.ă Târziu,ă laă miezulă nop ii,ă Şez toareaă ă seă
terminaăîntr-oăatmosfer ăplin ădeăcunoaştereăaăevenimentelorămaiădeosebiteăpetrecuteăînăsat,ăundeă
seăspuneauăglumeăşiăseăcântauăcânteceăpreferateămomentului.ă Foarteăgustateăerauăfarseleă f cuteă
deăuneleăfeteăsauăuniiăb ie iăparticipan iălaăşez toare.ăDeăobiceiăuneleăfeteăsauăb ie iăseămascauăşiă
seăîmbr cauăînăhaineăcaraghioaseăînăalteăcamereăaleăcasei.ăApari iaălorăîntr-oă inut ădeosebit ăînă
mul imeaădinăcasaăşez toriiăproduceaăilaritate,ăhohoteădeărâs.
Alt dat ,ă înă trecutulă nuă preaă îndep rtat,ă înă sateleă dină zonaă noastr ă şiă înă sateleă
componenteăaleăcomuneiăV r şti,ăprincipalaădistrac ieăînătimpulăliberăşiămaiăalesăaăs rb torilorădeă
duminic ă eraă „HORA”,ă loculă undeă seă adunauă tineriiă satului,ă b ie iă şiă feteă deă oă anumit ă vârst .
Feteleă ceă participauă laă Hor ă – care se prindeau la joc – trebuiauă s aib ă celă pu ină 12ă ani,ă iară
b ie iiăcevaă maiă mul i.ă LaăHor ă veneauă şiăuniiătineriăc s tori i.ăPeă m sur ăceă înaintauă înă vârst ă
aceştiaă renun auă dină variiă motive.ă Laă hor ă seă jucaă sârba,ă horaă mare,ă geamparaleă şiă multeă alteă
jocuri cunoscute pe la noi – cu specific local. Horeleă deă duminic ă seă ineauă înă locuriă bineă
cunoscute.ăÎnătimp,ăacesteaăauăfost,ămaiăîntâiăînăcentrulăsatului,ălaăcârciumaăluiăŞtefanăşiăC lcaiu,ă
apoiă peă loculă undeă ast ziă esteă construită dispensarulă comunal.ă Maiă târziuă Horaă s-aă mutată înă
„romani”,ă peă loculă proprietaruluiă Ghizdană – preotă înă comunaă Ghizdan-Giurgiu.ă Înă cursulă
s pt mânii,ă maiă alesă varaă şiă toamnaă întâlnirileă tinerilor,ă b ie iă şiă feteă seă organizauă şiă înă cursulă
s pt mânii,ă maiă alesă searaă şiă înă zileleă deă miercuri.ă Acesteă întâlniriă erauă numiteă maidane.ă Deşiă
expresiaă „maidan”ă aveaă oă nota ieă arhaic ,ă întâlnirileă tineriloră erauă axateă peă ac iuniă undeă seă
schimbauăp reriădespreădesf şurareaăevenimentelorăînăsatăşiăseăstabileauăuneleărela iiădeăprietenie,ă
careădeămulteăoriăseăîncheiauăcuăc s torii.ăPrinăactulăna ionaliz riiăterenulădestinatăhoreiăaătrecută
înăproprietateaăstatului,ăterenăpeăcareăs-aăconstruităactualulă„C minăCultural”.ăDacaăodinioar ,ăînă
dictaturaăcomunist ,ăchiarăşiăînăc minulăculturalăseăorganizauăhore,ăspectacoleăcultural,ăast ziăînă
loculă frumoaseloră hore,ă şiă manifest riă culturală artisticeă deă laă c minulă culturală dină V r şti,ă aă
ap rută discoteca,ă mediuă înă careă distrac iaă tineriloră seă desf şoar ă într-oă atmosfer ă aşaă zis ă
modern ăundeăsuneteleă boxelorăcreeaz ăună vacarmădeă nesuportat, înso itădeăfumulădeă igar ,ădeă
nelinişteăpentruăuniiăparticipan i.ăHoraăreprezentaăpentruătineriiădeăalt dat ă momenteăsincereădeă
relaxareă sufleteasc ,ă deă apropriereă deă ceiă dragi,ă deă desc rcareă spiritual ,ă careă uneoriă seă
transformauăînăleg turiădeăvia .

184
 Petrecerea timpului liber
Înăsatălaă noi,ăcaăşiă înătoateleăsateleădeăcâmpie,ă înă duminicileăşiă s rb torileăcreştineăsauă
na ionale,ă via aă seă desf şoar ă dup ă ună programă r masă aproapeă neschimbată dină timpuriă
memoriale.ă Duminica,ă maiă întâiă femeileă şiă maiă pu ină b rba iiă mergă laă biseric ,ă dup ă careă
m nânc ,ăseăodihnescăşiăapoiăfemeileăseăadun ăînăgrupuri,ăînăuneleălocuri,ădeăobiceiăpeămargineaă
şan ului,ă undeă stauă laă taifasă pân ă seara,ă iară b rba iiă seă adun ă laă cârciumi,ă undeă discut ă mult ă
politic ă şiă problemeă legateă deă activit ileă gospod reşti.ă Uniiă b rba iă seă distreaz ă jucândă c r i,ă
table,ăpopiceăsauăalteăjocuri.ăCentreleăprincipaleădeăpopiceăerauălaăcârciumileănumite:ăStoienic ,ă
GeorgescuăşiăDl.ăGheorghe.ă Înălumeaăsatului,ăundeăaproapeăto iăoameniiăseăcunoscăîntreăei,ăexist ă
oă preocupareă pronun at ă aă cet eniloră pentruă cunoaştereaă reputa ieiă proprii.ă Niciă unulă dintreă
s teniănuăeraăîncântatăşiădornicăs ăintreăînă„guraăsatului”ăsauăs ăseăfac ădeă„râsulălumii”.ăDeăaceea,ă
comportamentulă s teniloră eraă acelaă deă aă nuă oferi prilejulă unoră bârfeă sauă comentariiă r ut cioaseă
despreăei.ăDeăregul ă b rba iiă suntămaiăpu inăaten iă laă bârfeleădinăsat.ăÎnăschimbă femeileăcareăauă
spirităcriticămultămaiădezvoltatăobligauăpeăceiădinăjurăs ăfieăcâtămaiăexigen iăcuăpropriaăimagine.
Conform documentelorădeăarhiv ăşiăprinăviuăgrai,ăînătrecut,ăcaăşiăast zi,ăînărândulăpopula ieiădeălaă
noi,ăauăap rutăsupersti iiăşiăprejudec i,ăuneleăintrateăînăfolclorulăromânesc. Aşaădeăpild ,ăînătrecută
oameniiăcredeauăînăexisten aăunorăfiin eămalefice,ăcareăumblau noaptea prin sat, precum strigoii,
stafiile,ăvârcolacii.ăUneleădintreăacesteaăseăp streaz ăşiăast zi,ădeşiămul iăs teniănuămaiăcredăînăele.ă
Unaădinăsupersti iiăcunoscut ălaănoiăînăV r ştiăeraăaceeaăcaăînătimpulăcândăunăsicriuăcuăunădecedată
eraăînăcasaălocatarilorănuătrebuiaăl sat ăs ătreac ăpisicaăneagr ăpeăsubăsicriu.ăOăalt ăsupersti ieăeraă
şiă maiă esteă aceeaă c ă dac ă î iă treceă caleaă pisicaă neagr ,ă toataă ziuaă nuă î iă mergeă bine,ă supersti ieă
r mas ăşiăast zi.ă
Alteăsupersti ii:ăfemeileănuătrebuieăs ătreac ăprinăfa aăb rba ilor.ăFemeileănuăaveauăvoieă
s ătaieăp s rileăsauăs ăspeleăşiăs ăcârpeasc ăînăanumiteăzileădinăan.ăDac ăerauăsemneăînăcareăatunciă
cândă oă familieă seă duceaă înă vizit ,ă b rbatulă mergeaă înainte,ă iară femeia înă urmaă acestuiaă cuă
ploconul. Oă alt ă supersti ieă eraă aceeaă c ă nu- iă mergeă bineă dac ă porneştiă diminea aă cuă piciorulă
stângăsauădac ăî iăieseăcinevaăînăcaleăcuăunăvasăgol. Maiărezist ăînc ălaănoiă– cobitul – supersti ieă
legat ădeăprevestireaăunorănenorociriăatunciă cândă cânt ăcucuveauaăaproapeădeăcas . Farmecele,
vr jileă şiă deochiulă auă fostă practicateă şiă înă comunaă noastr ,ă ast ziă suntă aproapeă uitate. Câmpiaă
Român ăşiăzonaănoastr ădinăcâmpieăesteăoăvatr ădistinct ădeăfolclor,ăchiarăfolclorăliteral.ăDeăaceeaă
întâlnimăoă mul imeădeăzic tori,ăproverbeă şiăghicitoriăşiă snoave.ăCeleă maiă multeă suntăcomuneăşiă
altor zone teno-folclorice,ădeăaceeaăesteăgreuădeăstabilităorigineaălorăşiătimpulăînăcareăauăap rut.ă
Bog iaă înă con inută aă proverbeloră şiă zic toriloră esteă remarcat ă nuă numaiă dină num rulă mareă deă
crea iiădeăacestăgenăînăpopor,ăciăşiăprinăbog iaădeăsensuriăpeăcareăoăauăunulăşiăacelaşiăproverb. La
noiă înăV r ştiă şiăpretutindeniăcircul ăzicalaă legat ădeăsoartaăsufleteasc ăaăomuluiăprinăstrigarea:ă
„Ceă i-eăscris,ăînăfrunteă i-eăpus”ăsauă„Cumăî iăaşterni,ăaşaăvei dormi”,ă„Noroculăeăcumăşi-l face
omul”. Bucuriaădeăaăaveaăcopiiăesteăîmbinat ăcuăuneleăgrijiăfamiliale.ăExemplu:ă
„Aiăcopii,ă
Ai grijuri mii,
Iar cel ce nu are
Cuădorulălorămoare”
Înainteă deă venireaă vremiiă pentruă scoal ă mul iă p rin iă aiă copiiloră deă laă noi dină comun ă
erauă preocupa iă deă cunoaştereaă st riiă materialeă aă şcoliiă şiă deă dasc liiă careă trebuiauă s -i
instruiasc .ăCaăurmare,ăprintreăs teni,ăcirculauăproverbele:ă„Cineănuăînva ălaătinere e,ăvaăplângeă
laă b trâne e”,ă „Aă înv aă nicicândă eă târziu”,ă „Omulă nu eă niciodat ă b trână cândă eă vorbaă deă

185
înv tur ”. Pedagogiaă popular ă laă noiă înă comun ă aă fostă şiă înc ă maiă esteă activ ă întrucâtă
proverbeleăcombatăcomportamenteleăp rin ilor,ăsl biciunileălorăfa ădeăcopiiiăr sf a i:ă

„Dinăcopiiăr sf a i,ădezmierda i „Decâtăcuăunăprostălaăcâştig

Nu se alegăniciodat ăb rba i” Maiăbineăcuăunăîn eleptălaăpagub ”
sau sau
„Copilulărâzgâiat „Dreptateaănuăpiereăniciodat ”
R mâneăneînv at” „R bdareaăareămarginileăei”
„Adev ru-lăştieăsatul”

Printre proverbeleă desă utilizateă laă noi,ă maiă deă mult,ă dară şiă ast zi,ă careă satirizeaz ă
„prostia”ăamăselectatăcâteva:ă„Aăănimerităcuăaistea-năgard”ă– „Râdeăcaăproasta-nătârg”ă– „Câineleă
moareădeădrumălungăşiăprostulădeăgrijaăaltuia”. Semnificativeăsuntăşiăproverbeleăcareăfac referiri
laăarogan :ă„Prostulădac ănu-iăfudul,ăparc ănu-iăprostădestul”ă– „Eăcuănasulăpeăsus”ă– „Seăumfl ă
înăpene”ă– „Seăd ămare”ă– „Mergeădeăparc ăaăînghi ităunăb ”.
Lenea areăsemnifica ia:ă„Îiăcamăplaceăumbra”,ăindolen a esteăilustrat ăprin:ă„Tr ieşte ca
banulă înă pungaă s racului”.ă Despreă bârf ,ă semnificativaă esteă satira:ă „Râdeă ciobă deă oal ă spart ”.ă
Be ia esteăbineăsatirizat :ă„Beaăpân ăieseăparulăprinăc ciul ”ă– „Seăîmbat ăcaăoăfleoart ”ă– „Eăbeată
rang ”ă – „Eă beată mang ”ă – „Eă cucă şiă alt ă pas re”.ă Satiraă esteă îndreptat ă şiă spreă infidelitatea
conjugal :ă„Aăf cutăunăpricea”ă– „Eăreaădeăm sea”;ăZgârcenie:ă„Îşiăm nânc ădeăsubăunghie”ă– „Eă
neamă prost”ă – „Eă neamă deă traist ”.ă Despreă afacerile necurate seă spune:ă „Deă haramă aă fostă deă
haram s-aădus”.
Femeile prolifice deă laă noiă suntă ironizateă cuă zicala:ă „Unu-nă bra e,ă altu-nă ma e”,ă iară
femeileăuşuratice suntătratateăcuăexpresiile:ă„Umbl ătâraş”ă– „Eăcuăsteag”.
Oameniiă s raci suntă comp timi iă astfel:ă „Laă omulă s racă niciă boiiă nu-iă trag”ă – „Cândă
vreaă Domnulă cuă s racul, dintr-oă bub -iă spargeă capul”.ă Înc p ânarea esteă numit :ă „Boalaă luiă
Calache”.
Alte proverbe pe care le-amăre inutădinăcomun ăsunt:ă„peăcineănu-lălaşiăs ămoar ănuăteă
las ăs ătr ieşti”ă- „bun ăziuaă i-am dat, belea mi-amăc p tat”ă- „ho ulăcuăunăp cat,ăp gubitul cu o
sut ”ă - „dară dină dară seă faceă rai”ă - „ceă e-nă mân ă nu-iă minciun ”ă – „undeă daiă şiă undeă crap ”ă –
„aşchiaănuăsareădeparteădeătrunchi”ă– „cumăeăturculăşiăpistolul”ă– „şi-aăv zutăsacii-năc ru ”ă– „ună
chiotălaădealăşiăunulălaăvale”ă– „surdulăn-aude dar leăpotriveşte”.
Exempleădeăfelulăcelorămen ionateăpotăfiădateăînc ăfoarteămulte.ăOameniiădeăpeăplaiurileă
noastreăauădoveditădinătotdeaunaăc ăpre uiescăacesteăproduc ii,ămanifest riădeăinteligen ă r neştiă
de la noi. Multe dintre acestea sunt realizate prinăpovestiriăşiăanecdote,ăasupraăc roraăne-am oprit
foarteă pu in. Crea iileă înă domeniulă liriciiă populareă aleă folcloruluiă nostruăocup ă oă arieă destulă deă
complex ămaiăalesăînădomeniilorăcrea iilorăoraleă – prinăbasme,ăbalade,ăproverbeăşiăzic tori,ăprină
poezia popular ă şiă crea iaă muzical .ă Celeă subliniateă anterioră înă domeniileă men ionate,ă neă
îndrept escă s ă afirm mă c ă folclorul,ă liricaă genera ieiă juvenile,ă aă copiiloră careă reprezint ă ună
minunat mijloc educativ. Cercet toriiăfolcloruluiădinăzonaănoastr ădeăcâmpieăauăscosăînăeviden ă
rolulă educativă ală cânteceloră şiă jocuriloră înă rândulă copiilor.ă Esteă oă realitateă careă nuă poateă fiă
contestat ,ăc ăînăprimiiăaniădeăvia ăcopiiădinăgrijaăp rin ilorăînva ăprimeleăcuvinteăprinăjoc,ăcareă
uneori par momente hazlii, dar pline deăăînv minte.ăExemplificamăprinăcânteculă– joc – ales de
laăeducatoareleăZaneăVictori aăşiăPenaăMaria,ăeducatoareălaăgr dini eleădinăcomunaănoastr ;ăfiiceă
ale comunei.

186
 Capitolul. X
LIMBA, ONOMASTICA
ŞIăPARTICULARIT IăLINGVISTICE

Referitor la numele cet enilorădinăcomunaănoastr ăoăcaracteristic ăaăacestuiăfenomen,ă

fenomenăîntâlnităaproapeăînătoateăsateleădină araănoastr ăesteăacelaăc ăaproapeătoateăcuvinteleăauă
provenită dină pronume.ă Iat ă câtevaă exempleă înă ordineă alfabetic :ă Anghel,ă Barbu,ă Constantin,ă
Dumitru,ă Gheorghe,ă Grigore,ă Ilie,ă Ion,ă Marin,ă Nicolae,ă Stan,ă Ştefan.ă Deseori,ă numeleă şiă
prenumeleălaănoiăînăsatăsuntăidentice:ăIonăIon,ăMarinăMarin,ăNiculaeăNiculae,ăŞtefanăŞtefan,ăetc.ă
Aceast ăsitua ieăproduceăadeseoriăîncurc turiăînăacte.ăAşaădeăexempluădac ăunăcet eanăseănumeaă
Ionă Niculae,ă nuă întotdeaunaă seă ştiaă careă dină celeă dou ă denumiriă esteă numeleă şiă careă esteă
prenumele.ăSitua iiăhilareăseăpetreceauămaiăalesăatunciăcândălaăuniiăcet eniăerauăînscriseăînăuneleă
acteă prenumeleă înainteaă numeluiă iară laă al iiă invers.ă Esteă oă realitateă cert ă c ă înă comunaă noastr ă
numeroase nume provin din diminutivele unor prenume: Banu-Banic ,ă Dinu-Dumitrache, Ene-
Enescu, Iancu-Ioni ,ăiarăalteleădinăprenumeăcompletateăcuăsufixulă„escu”ă(cuăinteresulădeăalălui),ă
sufix adoptatălaă noiă înăMunteniaă înăperioadaăsecoluluiăXIX.ăExemplu:ă Aldea-Aldescu, Anghel-
Anghelescu, Dinu-Dinescu, Ion-Ionescu, Popa-Popescu, Teodor-Teodorescu, Vasile-Vasilescu.
Laă noi,ă caă pretutindeniă înă ar ,ă exist ă numeă proveniteă dină însuşirileă unoră str moşiă îndep rta i:ă
Albu,ăB lan,ăLungu,ăNegru,ăRoşu. Alteănumeăsuntălegateădeăocupa iileăunorăstr moşi:ăGr dinaru,ă
Lemnaru,ă Pu aru.ă Laă noiă înă sată suntă şiă numeă proveniteă dină porecle,ă maiă rar,ă dară esteă adev rat:ă
Buturug ,ă M ciuc . Multeă numeă arat ă origineaă etnic ă aă purt torilor.ă Mul iă poart ă numele:,ă
Bulgaru,ă Sârbu.ă Al iiă poart ă numeleă localit iiă dină careă provin:ă Colib şeanu,ă Obedenaru,ă
Dobrenaru, Vidreanu. Prenumele sunt de o mare varietate. Multe dintre ele au diminutive. De
obiceiălaănoiăînăsat,ăcaăşiăînămulteăsateădinăzon ,ănumeleăcopiilorăsuntăacordateădeăp rin i,ănuădup ă
bunulă loră plac,ă ciă dup ă numeleă naşilor.ă Caă oă consecin ă aă acestuiă fenomenă întâlnimă numeă careă
provinădeălaănaşulăcopilului:ăNelu,ăcopilulăfiindăNelu u;ăsauăFaneădeălaăFanic ,ăIonelaădeălaăIonel,
Gic ădeălaăGica.ăRespectulăfa ădeănaşiăarat ăuneoriăc ăaparăşiăneconcordan e.
Oăpreocupareădeăseam ăaăunorăs teniăesteăaceeaădeăa-şiăaflaăorigineaăprenumelor.ăLaă
noiă majoritateaă prenumeloră provină dină limbaă latin ,ă dină limbaă slav ,ă chiară şiă dină limbaă greac .ă
Prenumeleălatineştiăceăauăfostăşiăsuntăînc ăfolositeăînăcomunaănoastr :ăAntonă– Antonela, Aurel –
Auric ,ă Constantină – Costache, Costea – Costel, Constantina – Constan aă – Tan a,ă Steliană –
Stela, Victoria – Victori a. Prenumeă slave,ă desă întâlniteă laă noiă înă V r şti:ă Bogdan-Dan, Dobre-
Dobric -Dobri a,ă Dragomiră – Mirea – Dragoşă – Dr gană - Dr ghici,ă Nedelcu-Nedelea,ă Neacşu-
Neacşa-Neagu-Neaga, Radu-R ducanu-R du a-Du a-Rada, Stan-Stana, Stoian-Stoica, Voicu-
Voica. Multeă prenumeă laă noiă înă sată suntă deă origine greac :ă deă laă Alexandru-Alexe-Sandu-
Alexandra-Sanda-S ndica-Alexandrina, de la Anghel-Anghelina,ă deă laă T nase-Tase, de la
Cristian-Cristina, de la Dumitru-Dumitrache-Mitic -Mitu-Dumitra-Mitu a-Tu a,ă deă laă Ene-
Enache, Eugen-Eugenia, de la Gheorghe-Gherghina-Gheorghi a,ă deă laă Mandica-Manda, de la
Paraschiva-Chiva, de la Petre-Petrache, de la Sava-Sevasta, Sofia-Fi a,ădeălaăSpiridon-Spirea, de
la Teodor-Tudor, Toader-Tudora-Tudori a-Dora,ă deă laă Ştefan-Fane-F nel-F nica,ă deă laă Vasile-
Vasilica-Sica, Sile etc. Rară întâlnimă laă noiă înă sată prenumeă deă alteă origini.ă Ele,ă dac ă auă ap rut,ă
suntă recente:ă Vera,ă Roxana.ă Apară îns ă prenumeă dină botanic :ă Floarea,ă Florin,ă Florica,ă Rodica,ă
Viorel,ăViorica,ăPan ,ăLumini aăetc.

187
 Particularit iălingvisticeăînăComunaăV r şti

Deşiăseăpareăc ăînăcomunaăV r ştiălimbaăvorbit ăesteămultăinfluen at ădeămigra iileăceă

auăavutălocăpeăacesteămeleaguri,ă maiăalesă înă secoleleăXVIIăşiăXIX,ăprină migrareaăcet enilorădeă
etnieăslav ăşiăbulgar ,ăaceştiaăauăinfluen atănumaiăînăparteălimbaăromân ,ăcreândănumaiăanumiteă
particularit iălocale.ăLimbaăvorbit ălaănoiăînăV r ştiăesteămultăapropiat ădeălimbaăliteral ,ăatâtădină
punctă deă vedereă fonetică câtă şiă ortoepic. Condi iileă istoriceă auă f cută caă s ă apar ă uneleă
particularit iă înă limbaă local ă vorbit ,ă particularit iă legateă deă palatizareaă şiă sonorizareaă unoră
consoaneăsurdeăceăimpunădezacorduriăîntreăsubiectăşiăpredicat. Palatizarea consoanelor b, f, m, p
siăv,ăurmateădeăvocaleleăeăsiăi,ăesteănuădestulădeăr spândit ălaănoi.ăIat ăcâtevaăexemple:ăbici-ghici,
bine-ghine,ă fiertur -liertur ,ă picioare-picere-chicere, piept-chiept, viespar-ghespar,ă vi el-ghi el,ă
ciorapi-ciorachi. Unăaltăfenomenăesteăsonorizareaăconsoanelorăsurdeăc,ăch,ăp,ăsăşiătăînăcuvinteăcaă
banc -bang ,ăpalton-balton,ălamp -lamb ,ăcap t-cap d,ăslab-zlab,ăslug -zlug ,ăslobozia-zlobozia,
basma-bazma, basm-bazm. Înă lexiculă locală exist ă foarteă multeă cuvinteă denaturate.ă Înă specială
neologismeleă auă fostă stâlcite.ă Exemple:ă aranjat-aranjat, bordesou-bordesau, buletin-bilentin,
catedr -catred ,ă c ru -c râ , celofan-ciolofan, certificat-cercificat, contabil-contabel,
damigean -dimigean ,ă depinde-depand ,ă genunchi-genuchi,ă logodn -logond ,ă oarecare-orşcare,ă
profesor-prefesor, serbare-serbarie, simplu-semplu,ă v zut-v zat,ă verighet -vereghet ,ă zah r-
zac r,ă cearşaf-cearceaf, de-d ,ă pe-p ,ă sub-supt,ă policlinic -policlindin ,ă algocalmin-
avocalmin.Destulădeăsup r toareăesteăpronun areaăunorăexpresiiăbisericeşti.ăExemple:ăaghiasm -
aiasm ,ăarhangheli-harangheli,ămolitv -molift ,ăsfeşnic-feşnic,ămiluieşte-ne – miruieşte-ne.
Niciăonomasticaă nuăesteăscutit ădeăexprim riă greşite,ăastfelăNicolaeăseă maiăpronun ă
Neculai,ă caă înă Moldova,ă Eugenă – Iogen; Ruxandra – Lixandra, Dumitru este palatizat Mitu,
Grigore – Gligore. Câtevaă cuvinteă şiă expresiiă seă pronun ă laă noiă comprimat:ă margine – marne,
degete – deşte,ăm ăducă– m -c. Laănoiăînăsatăseăfolosescăexpresiiăpopulare:ă„şadeăruşine”ăînălocădeă
„eăruşinos”;ă „ce-aiăc tatălaăgârl ?”ă înă locădeă „deă ceăte-aiădusă laăgârl ?” Vocabularulă majorit iiă
s tenilorănoştiiăesteădecent.ăExcep ieăfacăuniiătineriăcareăauăoăslab ăeduca ieăînăfamilieăşiăfolosescă
cuăpreaămult ăuşurin ăexpresiiătriviale,ăchiarăobscene. Astfel,ăuniiătineriăseăadreseaz ăpersoaneloră
maiăînăvârst ăcuăinterjec iaă”bre”,ăiarăpentruăfemei,ăşiămaiăalesătinere,ăseăfoloseşteăexpresiaă„f ”.
Pentruăfra iiă maiă mariă seă foloseşteăformulaădeărespectă„nenea”ă sauă „nenicu”,ă iarăpentruăsurorileă
maiă mariă „d dic ”,ă „dad ”,ă „ a ”. Interesantă esteă c ă şiă verişoriloră maiă vârstniciă şiă unchiloră seă
adreseaz ă cuă „nenea”.ă Termenulă deă „unchi”ă esteă maiă rară folosit.ă M tuşiiă iă seă maiă spuneă „tuş ”ă
sauă „tuşic ”. Înă ultimulă timp,ă pentruă m tuş ă s-aă r spândită neologismulă fran uzescă „tanti”,ă
înlocuindăstr moşesculă„ a ”.
Buniciiă suntă numi iă „tataie”ă sauă „bâtu”,ă respectivă mamaiaă sauă „bâta”.ă Înă semnă deă
respect, tineriiăseăadreseaz ăvârstnicilorăcuăpronumeleădeăpolite eă„mata”ă – „matale”.ăÎnăultimulă
timp,ătineriiăseăadreseaz ăb rba ilorămaiăînăvârst ăcuăexpresiile:ă„unchiule”,ă„tataie”,ăiarăfemeiloră
maiăb trâneăcuăexpresiaă„mamaie”. Înăceleămaiămulteăcazuri,ăcândăseăvorbeşteădespreăoăpersoan ă
careănuăesteădeăfa ăseăfoloseşteăexpresiaă„alde”. Deămulteăoriăarticolulă„alde”ăesteăinutilăîntrucâtă
înso eşteă ună numeă clară careă nuă maiă necesit ă preciz riă suplimentare.ă Exemplu:ă „Laă moar ă maiă
erauăaldeăMieluăalăluiăCalea,ăT naseăaăluiăBogatu”. Pân ăcuăcâtevaădeceniiăînăurm ăcopiiiăspuneauă
p rin ilorătat ,ămam ăsauăt ticu,ăm mica.ăAst ziăacesteăcuvinteădeăbaz ăaleălimbiiăromaneăauăfostă
înlocuiteădeăexpresiiădeăorigineăamericana:ă„mami”,ă„tati”.ăLaăprimaăvedereănuăpareănimicăgrav,

188
numaiăc ăceleădou ăsubstantiveănuăseăpotrivescătiparuluiăgramaticiiăromâneşti.ăAcesteaănuăseăpotă
declina. B rba ilorăcuăstudii,ăfunc ionarilor,ămeseriaşilor,ăoameniiăliăseăadreseaz ăcuădomnule,ăiară
şotiiloră acestoraă cuă doamn ă sauă cucoan ,ă dup ă caz. Şotiileă preo ilor,ă indiferentă deă studii,ă suntă
numiteă „coanaă preoteas ”.ă Înv toriiă satuluiă suntă numi iă simpluă „domnul”ă sauă „doamna”.ă
Formulaăireven ioas ă„tovar şe”ăintrodus ăcuăfor aăînăsocietateăînăeraăapus ,ăaăcomuniştilor,ăaăfostă
rapidă abandonat . Perfectulă simplu,ă specifică zoneiă Olteniei,ă laă noiă şiă chiară înă sateleă comuneiă
noastre nu este folosit sau folosit foarte rar. Fenomenulă celă maiă nepl cută ală limbiiă româneă înă
aceast ă parteă aă riiă şiă laă noiă înă sată esteă dezacordulă dintreă subiectă şiă predicat.ă Înă modă curent
oameniiăspună„eiăare”,ă„eiămerge”,ă„eiăface”ăetc.ăAcestăfenomenăs-aăredusăsim itorăînăultimulătimpă
datorit ă influenteiă scolii,ă întrucâtă ceiă maiă mul iă tineriă urmeaz ă cursurileă şcoliiă şiă înva ă s ă seă
exprimeăcorect.ăDezacordulădintreăsubiectăşiăpredicat maiăesteăîntâlnit,ămaiăalesălaăgenera iileămaiă
vârstnice. Peă m sur ă ceă trecă aniiă progresulă societ iiă produceă noiă termeni.ă Deă regul ă aceştiă
termeniă suntă împrumuta iă dină limbiă str ineă – neologisme. Înă secolulă ală XVIII-lea termenii din
limbileăstr ineăintra iăînăvorbireaănoastr ăerauădinălimbaăgreac ăşiăslav ăveche.ăÎnăsecoleleăXIXăşiă
XXăaceştiaăproveneauădinălimbaăfrancez ăşiăgerman ăiarăînăprezentădinălimbaăenglez . Se aud tot
mai des cuvinte ca: bodyguard, card, fan, manager, O.K., second-hand, sponsor, top, week-end,
cuvinteă careă seă al tur ă maiă vechiloră cuvinteă dină sport:ă fotbal,ă aut,ă şut,ă corner,ă ofsaid,ă baschet.ă
Uneleădintreăcuvinteleăamintiteăseăadapteaz ămaiăuşorăgramaticiiălimbiiăromane,ăalteleămaiăgreu,ă
vremănuăvremăeleăseăimpunăşiăîntregesc,ăîmbog escălimbaănoastr . Oăanaliz ămaiăatent ăaălimbiiă
vorbite la noi ne-aă oferită posibilitateaă s ă constatamă c ă seă petrecă uneleă influen eă negativeă înă
privin aăsonoriz rii,ăînălipsaăunorăsuneteăînăcadrulăcuvintelor,ăînlocuireaăunorăsuneteăcuăalteleăsauă
schimbareaăunorăarticoleăînăaltele,ăsauăînlocuireaăsingularuluiăcuăpluralulăşiăinvers.

Iat ăoăprezentareăsuccint ăaăcelorăsemnalate:

1. sonoriz ri:
euărâdă- euărâz,ăeuăs ărâz
euăv dă- euăv z
aud - auz
basma - bazma
basm – bazm

2. absen aăluiă„t”ăfinalălaăperfectulăcompus al verbelor:

„euăamămanca’ăieriăoăbanan ”;

„asear ăamăauzi’ăoămelodieă...ă„.
“ceăaiăf cu’?
3. „a”ăpronun ată„e”ădup ă„b”ăsauă„j”:
p puş ă– papuşe
uş ă– uşe
c maş ă– c maşe
coaj ă– coaje

4. „e”ăpronun ată„ ”ăînăexpresiile:

pe – p ă(p ămas )
de – d ă(d ăce?,ăd asear ,ăfa aăd ămas ă...)
se – s ă(eiăs ăduc,ăelăs ăculc )
189
 5. alteăpronun iiăgreşite:
tocmai – taman,
expres – ispre,
eu nu pot – eu nu poci,
înăbaz ăc ă– înăbazuăc ,ă
sub – supt,
algocalmin – avocalmin,
preoteas ă– prioteas

6. schimbareaă articoluluiă „le”ă înă „li”ă laă substantiveleă masculineă (singular)ă şiă feminineă
(plural):
M câineleă– câinili F casele – casili
iepurele – iepurili maşinileă– maşinili
peretele – peretili mâinileă– mâinili
darăşiăneutreă(plural)ă:
paltoanele – paltoanili
dulapurile – dulapurili
picioarele – picioarili

Satulăesteă împ r ităînă sârbiăşiăromâni,ădeăaceeaăuniiă s teniă vorbescăamestecat:ăpentruă

„d -miăşiămieăoăcan ăcuăap ”ăseăfoloseşteă„d -miăşiămieăin ăcanciăud ”,ăpentruă„cevaăvechiăşiăcuă
atâtă maiă valoros”ă seă ziceă „cevaă predişnu-neştu”. Analizândă celeă prezentate,ă limbaă laă noiă înă
comun ,ăcuă excep iileă men ionate,ărezist ădatorit ăacurate eiă înăexprimareădinăparteaă majorit iiă
s tenilorănoştii,ăprinăexpresivitateaăşiăplasticitateaăvocabularului,ăcalit iăcareăoăapropie de limba
literar . Laăalc tuireaăacestuiăcapitolăaăcontribuităînv toareaă aneăPetru a,ălocalnic ăcareăîns ăaă
profesatămul iăaniălaăoăşcoal ădinăBucureşti.

190
 Capitolul. XI
Gospod riaăşiăgospodariiădinăV r şti

Gospod riaăşiăactivitateaăgospodarilorădinăV r ştiăpoateăşiătrebuieăapreciat ăînăraportăcuă

modulă înă careă seă înf işeaz ă comunaă şiă înă raportă ă cuă modulă înă careă suntă implica iă s teniiă înă
asigurareaăşiăp strareaăbunurilorănaturaleăşiăceleăcreate de om, de-aălungulătimpuluiăşiăpân ăast zi.
F cândă apelă laă modulă înă careă seă înf işeaz ă ă comunaă V r ştiă ast ziă putemă distingeă
existen aăaădou ătipuriădeăgospod rii.ăGospod riaătradi ional ,ărestrâns ăşiăaproapeădeădispari ieăşiă
gospod riaămodern ,ădeăast zi. Despreăceăaăfostămaiăînainte,ăbordeiulăstr moşescă(veziăcapitolulă
istoriculă comunei)ă locuin aă deă odinioar ,ă locă deă locuireă pentruă str moşiiă noştri,ă seă poateă vorbiă
numaiă deă trecută întrucâtă bordeieleă auă disp rută dină peisajulă comuneiă noastreă înc ă de dinaintea
primuluiăr zboiămondial.
Primulătipădeălocuin ădeălaănoiădinăV r ştiăşiăchiarădeăpeămeleagurileăCâmpieiăRomâneă
esteăşiăaăfostă– CAS ăCUăPRISP .ă

Cl dit ă dină chirpiciă sauă

paiant ,ă subă form ă dreptunghiular ,ă
casaă deă regul ă eraă alc tuit ă dină dou ă
camere – od iă– desp r iteădeăoătind ă
– hol – prinăcareăseă f ceaă intrareaă înă
celeă dou ă od i.ă Laă cap tulă dinspreă
curteaăcaseiăseămaiăafl ăoăcamer ăcareă
îndeplineaă rolulă deă c mar ,ă undeă seă
p strauă alimenteleă deă baz ,ă fain ,ă
m laiul,ă carnea,ă fructele,ă morcoviiă şiă
toate zarzavaturile necesare iarna
pentruă hran .ă Mur turile,ă varz ă şiă
b uturileă uicaă şiă vinul,ă precumă şiă
uneleă unelteă gospod reştiă erauă p strateă într-oă înc pereă numit ă celarul.ă Pentruă aă p straă casaă câtă
maiăcurat ămul iă raniădeălaănoiăîşiămaiăconstruiauălaăcap tulăcl diriiăoăînc pereăcareădeăobiceiăeraă
numit ă „polatr ”.ă Construc iaă eraă realizat ă într-oă ap ă înă form ă aplecat . Casaă r neasc ă dină
V r ştiăeraăacoperit ăcuătabl ,ădup ăposibilit i,ăgalvanizat ăsauătabl ăneagr ăşiăuneoriăcuă igl .ăCuă
multătimpăînăurm ăcaăacoperişuriăpentruăcaseăseăfoloseauăpaiele,ăcoceniiădeăporumbăiarălaănoiăînă
V r ştiă seă foloseaă stuful,ă compusă dină papur ă şiă trestie.ă Laă începutulă secoluluiă XXă uneleă caseă
r neşti,ă maiă alesă laă raniiă maiă s raci,ă caseleă seă acopereauă cuă cartonă asfaltat,ă b tută pesteă
suprafe eă dină scânduriă careă formauă astereala.ă Înă prezentă peă acoperişurileă unoră caseă vechiă seă
întâlnescăpl ciădeăazbociment.
Pere iiăcaselorădeăodinioar ăcareămaiărezist ăşiăast ziă– dinăchirpiciăşiăpaiant ăerauălipi iă
cuă p mântă galbenă şiă apoiă v rui iă înă alb,ă rară înă culoriă albastruă sauă galben.ă Ferestreleă şiă uşileă
vopsiteă deă regul ă negreă sauă maro.ă Celeă maiă multeă caseă deă laă noiă dină V r ştiă înă interioră aveauă
construite sobe mari – oarbe – careă înc lzeauă celeă dou ă camere.ă Acesteaă func ionauă cuă paie,ă
coceniă şiăalteăplanteăuscate.ăÎnăacesteăsobeăseăpuneauăoaleleădeăp mânt,ăuneoriă şiăpirostrii,ăcareă
foloseau la prepararea bucatelor – ciorbeleădeăfasoleăşiăcartofiăşiăchiarăpentruăcoacereaăpâinilorăşiă

191
pl cintelor.ăFerestreleălocuin elorădeăodinioar ,ăchiarăaleăcelorăcareămaiărezist ăşiăast ziăerauămici,ă
pentruăaăp straăc lduraăînăcas . Aşaăcumăseăobserv ăînăimagineaăal turat ăprispaăcaseiăînăceleămaiă
multeă cazuriă eraă împrejmuit ă cuă ună g rdule . Prispaă eraă şiă esteă sus inut ă deă stâlpiă simpliă sau
sculpta i,ăcareăasigurauărezisten aăcaseiăşiăaăprispei. Înămulteăcaseă r neştiădeălaănoiăodinioar ăseă
rezervauă locuriădeăexpunereăaă florilor.ă Acesteaăconstituiauăună locădemnădeăadmiratăatunciă cândă
gospod riileădovedeauăgustăşiăpricepereăînăîngrijireaăflorilor.ăLaămulteăcaseăcuăprisp ăşiăg rdule ă
seăcreaăunălocăpentruăfloriănumităparmalâcă– înăalteăzoneă– p limar.
Înă Câmpiaă Român ,ă înă uneleă zone,ă caseleă r neştiă erauă dotateă cuă ceardacă – loc mai
înaltă ală casei,ă careă ofereaă oă privelişteă pl cut ă zoneiă şiă posibilit iă deă observareă aă orizontului.ă
Odinioar ălaănoiăînăV r ştiăceardaculăfoloseaălaăobservareaăinvadatoriloră – aăturcilorăşiăt tarilor.ă
Informa iileă erauă transmiseă deă laă oă cas ă laă alta. Interiorulă locuin eiă înă caseleă vechiă eraă foarteă
s r c cios.ăPaturile,ădeăregul ăerauăf cuteădinăpariăb tu iăînăp mântăpeăcareăseăinstalaăoăsuprafa ă
deă scânduri,ă peă careă seă aşezaă oă salteaă umplut ă cuă paieă şiă acoperit ă cuă ună aşternut.ăPlapumaă deă
dormită aă ap rută laă noiă înă V r ştiă înă secolulă XIX.ă Învelitoareaă deă dormită mai cunoscuta era
„HATELUL”,ă destulă deă desă folosit ă şiă ast zi. Hatelulă aă fostă adusă înă Româniaă deă popula iaă deă
origineăslav ă– deăbulgariăşiăsârbiăimigran iăşiăstabili iăînăzonaănoastr .ăAcestăobiectăesteăalc tuită
dintr-oăsuprafa ădinăpânz ădeăbumbacăsauălân înăcareăseăintroduceălânaăpentruăaăasiguraăc ldur ă
înă timpulă somnului.ă Întrucâtă înă caseleă deă odinioar ă paturileă pentruă dormită erauă deă mariă
dimensiuniăcaăs ăacopereănevoileădeădormităpentruătoat ăfamiliaăşiă
hatelele aveau mari dimensiuni. Înă od ileă caselor, pe timpuri
existauă l zileă deă zestre,ă înă careă s teniiă ineauă îmbr c minteaă deă
s rb toareă – haineă confec ionateă dină abaă şiă c m şiă dină pânz ă deă
bumbacă şiă dină in,ă toateă confec ionateă manual,ă înă cas .ă C m şileă
cusuteă deă gospodine,ă erauă împodobiteă cuă floriă care ofereau o
armonieă perfect ă aă culorilor.ă Multeă dintreă l zi,ă numiteă l ziă deă
zestre,ăerauăadev rateăopereădeăart ,ăcuăsculpturiăşiăformeăgrafice.
Iat ăoălad ădeăzestre.
DinănefericireălaănoiăînăV r ştiăl zileădeăzestreăaproapeăauădisp rut.ăEleăaparăsporadicăînăuneleă
locuin eă maiă vechi.ăCeleăramaseădeăpeătimpuriăauăoăalt ă folosin ,ă laădepozitareaăunorăalimenteă
sauă obiecteă gospod reşti. Locuin eleă vechiă deă odinioar ,ă înă camereleă careă nuă erauă folositeă
permanent de localnici – aveauă alteă întrebuin riă fiindă folositeă laă afişareaă peă pere iiă camereiă aă
scoar eloră şiă peretareloră sauă aă ştergareloră frumosă împodobiteă cuă floriă deă diferiteă culori sau a
icoanelorădeasupraăc roraăseăaflauăştergarele. Înăaceast ăcamer ăseă maiăaflaăoă mas ă şiădou ăsauă
treiă scauneă şiă oă sob ă pentruă înc lzireaă ei. Înc pereaă eraă numit ă „casaă mare”ă sauă „casaă nou ”.
Ast ziăobiecteleăamintiteăsuntă înlocuiteăcuăuneleă obiecteădeăprostăgustăprecumă carpeteleă înă careă
domin ăornamenteleăexoticeăcareănuăauănimicăînăcomunăcuătrecutulănostruăşiăcuăgustulărafinatăşiă
realistă ală românilor. Înă ultimulă timpă ac iuneaă deă amenajareă aă caseloră r neştiă aă întrecută oriceă
m sur ,ă chiară m suraă bunuluiă sim ă întrucâtă înă uneleă caseă r neştiă g seştiă expuseă peă pere iă
tablouriăînf işândăfiguriădeănimfe,ădeă ig nciădespletiteăsauăr pireaădinăseraiăşiăobiecteăcareănuăauă
niciă oă semnifica ieă înă existen aă trecutuluiă nostruă şiă niciă nuă potă înlocuiă frumuse eaă peisajului
românescădeăodinioar ăşiădinăprezent.Locuin aămodern ădeăast ziădinăV r ştiăesteătotalădeosebit ă
deălocuin aădinătrecută– tradi ional .ăAceast ălocuin ănuăpoateăfiăîncadrat ăîntr-unătiparăîntrucâtă
forma,ăspa iulăşiăînf işareaălorăsuntăelementeăcareăleădiferen iaz ăclarăşiăleăapropieăprinăcondi iileă

192
deă utilizare.Înă acestă contextă putemă încadraă locuin eleă moderneă deă ast ziă dină V r ştiă înă dou ă
categorii:

a) Locuin aădeătranzi ie,ădintreătrecutăşiă modern,ă locuin eă înăcareădispareăprispa,ă

iar planul locuin eiă esteă destulă deă complicată şiă
spa iosăprinăapari iaămaiămultorăcamereăşiăoăserieădeă
anexe:ă c m riă stropiteă cuă ciment,ă vestibuleă şiă
coridoare, cele mai multe sunt construite din
c r mid ă şiă cuă funda iiă dină betonă careă ofer ă oă
rezisten ă deosebit ă laă mişc rileă seismice.ă Uneleă
dintreă locuin eă auă verandeă şiă marchizeă cuă geamuriă
înfloriteăînădiferiteăculoriă– parca sunt vitralii.
Acesteă locuin eă dispună deă buc t rie,ă dormitoareă

spa ioaseă deă sufragerieă şiă camereă pentruă oaspe i.ă

Mul iădintreăs teni,ăbuniăgospodari,ăşi-auăconstruităşiă
b iă careă func ioneaz ă cuă ap ă cald ă şiă rece,ă puseă înă
mişcareăcuăajutorulăboilerelor.ă
Dup ă oă statistic ă sumar ă înă comunaă V r ştiă
asemeneaă locuin eă reprezint ă camă 30%ă dină totalulă
locuin elorădinăV r şti.

O particularitate a acestor locuin eă esteă modalitateaă

deă folosireă aă înc perilor.ă Deşiă scopulă principală ală
construc iilorăînc perilorăaăfostăacelaădeăaăfiăfolositeăefectivăpentruălocuit,ălaănoiăînăV r ştiăcaăşiăînă
sateleă vecine,ă locatariiă acestoră imobileă folosescă numaiă câtevaă înc peri din imobil, multe dintre
acesteaă r mânândă nefolositeă sauă folositeă pentruă depozitareaă unoră alimenteă maiă alesă legume,ă înă
contradic ieă cuă scopulă propus,ă locuin eă dotateă cuă mobilieră modernă şiă confortabil .V r şteniiă şiă
familiile lor s-auă dovedită şiă seă dovedesc buni gospodari. Locuin eleă raniloră dină V r ştiă suntă
foarteă bineă între inute,ă curateă şiă cuă gustă utilate Înă uneleă înc periă seă desf şoar ă rară uneleă
evenimenteădeosebite,ădinăfamilie:ănun i,ăbotezuri,ăpriveghi. Asociatăconstruc iilorămoderneăînăsată
la noi înă V r ştiă suntă construiteă anexeă dină gospod rie:ă grajduriă pentruă vite,ă saivaneă pentruă oi,ă
magaziiă pentruă lemneă şiă cereale,ă porumbară şiă şur ă – laă noiă numiteă p ierieă şiă pivni ă pentruă
depozitareaă b uturiloră – vină şiă uic ă şiă chiară aleă
mur turilor.Anexeleă de ast ziă numiteă şiă acareturiă suntă
total diferite de cele din trecut.
b) Locuin aă modern existent ă ast ziă înă
V r ştiă aă ap rută înă ultimulă deceniuă ală secoluluiă XX,ă aă
crescută numerică şiă seă situeaz ă laă nivelulă cerin eloră
societ iiăruraleămoderne,ăchiarăor şeneştiăatâtăcaăaspectăşiă
înf işare,ă câtă şiă dină punctă deă vedereă ală spa iiloră careă
asigur ă necesit ileă deă locuireă modern ă aă s teanuluiă dină
V r şti.

193
 Înă V r şti,ă num rulă acestoră locuin eă dep şescă 15%ă dină
locuin eleăcomunei.
Iat ă câtevaă dină construc iileă deă locuin eă careă auă ap rută înă
ultimulădeceniuăînăcomunaănoastr . Inventarulăgospod rescă
dină totdeaunaă şiă celă dină prezentă înă comunaă V r ştiă eraă
reprezentatăprinăanimale,ă maşiniăagricoleăşiăunelteădiferiteă
deămunc . Înătrecutulăîndep rtatăîncepândăcuăsecolulăVIIăşiă
pân ă înă secolulăXXă inventarulăagricolăeraăreprezentatăprină
caiă şiă boi,ă animaleă folositeă înă lucr rileă agricoleă dină
gospod rieă şiă dină unelteă ca:ă plugul,ă rari a,ă cositoareaă etc.
Pentruă transportulă înă gospod rieă erauă folositeă înă principală
careleăşiăc ru ele. Înăprezentăauăap rutămariămodific riăînăinventarulăgospod rescăală ranilorădină
V r şti,ă inventară folosită înă lucrareaă p mântului,ă înă propriaă gospod rieă – tractoarele,
sem n toareleăaparătotămaiămultăpeăogoareleăv r ştenilor.ăAproapeăînăfiecareăcas ădinăV r ştiăseă
afl ă ună automobil,ă dintreă celeă maiă moderne. R zboiulă deă esut,ă principalulă obiectă careă eraă laă
indemnaăgospodinelor,ămaiăalesăînăperioadaădeăiarn ,ăesteăacumăunăobiectăapar inândătrecutului,ă
aproape uitat.

Alimenta iaăşiămodulădeăvia ăalăăpopula ieiădinăV r ştiă

Odinioar ,ăhranaă ranuluiădinăV r ştiăeraăs rac ăşiăpu inăvariat .ăEl,ă ranulădinăcâmpie,ă
consumaămult ăpâineăşiăm m lig ,ălapteădulceăsauăb tutăşiăbrânz ,ăfasole,ăcartofi,ăvarz ,ămur turi.ă
Se mai foloseau fructele uscate – poamele. Carnea,ă deă oriceă fel,ă deă vit ,ă deă pasare,ă seă mancaă
numaiăduminicaăşiădeăs rb tori.ăÎnăposturileă mari,ădeăCr ciunăşiăPaşte,ăhranaă v r ştenilorăeraăşiă
maiă s rac ,ă axat ă peă pâineă şiă m m lig ă şiă legume.ă Borşulă eraă folosită laă preparareaă fierturilor.
Bucatele specificeăcomuneiănoastre,ădinătimpuriăstr vechiăcareăauăr masăpân ăast ziăsunt:ăciorbaă
r neasc ădeăpas re,ăacrit ăcuăborş,ăsaramuraădeăpeşte,ăpilafulădeăorezăcuăcarneădeăpas re,ăsupaă–
ciorbaă deă fasoleă uscat ,ă careă seă consum ă cuă mur turi,ă mâncareă deă cartofiă şiă scovergileă şiă
gogoşile.ăMaiădeămult,ăpeătimpulăcândăînăgospod riileă ranilorăseăcreşteauăvaciăşiăoiăseăconsumaă
lapteleăb tutălaăputineiăşiăuntul. Pentruăacritulămânc rurilorăseăîntrebuin aăşiăseămaiăîntrebuin eaz ă
înc ă borşul,ă f cută dină t râ eă deă grâu, nelipsită aproapeă laă toateă gospod riile,ă zeamaă deă varz ,ă
corcoduşeleă verziă sauă murate,ăo etulă şiă maiărarăsareaădeă l mâie. La prepararea hranei, la noi se
maiă folosescă şiă seă foloseauă condimente,ă uneleă proveniteă deă peă alteă meleaguri,ă Asia,ă Africaă –
piperul, foile de dafin. Celeă proveniteă dină ogradaă proprie:ă leuşteanul,ă p trunjelul,ă hreanul,ă
conopida,ăcimbrul.ăFoarteămultăesteăfolositălaănoiăusturoiulăal turiădeăceap ,ăconsumat ăaproapeă
zilnic. Înă ultimeleă decenii,ă buc t riaă r neasc ă laă noiă şiă pretutindeniă înă ar ă aă suferită mariă
modific ri,ăs-aăperfec ionatăavândăînăvedereămultitudineaădeăalimenteăpeăcareăgospodineleăleăauălaă
dispozi ie,ămodulădeăpreparareăalăacestoraăşiăloculădeăp strareă – frigiderul.ăMaiăconving torăesteă
faptulă c ă înă hranaă zilnic ă aă oameniloră şiă chiară aă s teniloră aă intervenită industriaă alimentar ă careă
ofereaăpreparateăculinareădeăcalitateăşiădeă lung ădurat .ăLaăoriceă familieădeăgospodari,ă fieădeă laă
oraşăfieădeălaăsat,ăseăconsum ăast ziămezeluri,ăconserve,ăpasteăf inoase,ăsupeăconcentrateăşiămulte
dulciuriăpreparateăîntâlniteăînăcofet rii.ăCafeauaăesteăprezent ăînăfiecareăcas ădinămediulăruralăşiă
esteăfolosit ăzilnic. Totuşi,ă înătradi iileăromanuluiădeă laă ar ă aăr masăt iereaăporculuiă înăajunădeă
Cr ciună– deăIgnat.ăÎnăaceast ăperioad ăgospodineleădinăV r ştiăseăîntrecînăpreparareaăbucatelor.
Maiă întâiă carneaă r mas ă dup ă preparareaă cârna ilor,ă tobei,ă şuncilor,ă caltaboşilor.ă Seă prepar ă înă
dou ăfeluri.ăPentruăuniiăgospodariămaiălaăîndemân ăesteăconservareaăc rniiăînăborcaneăcuăuntur ,ă

194
pentruăal ii afumareaăşiăcondimentareaăei. Apreciateăsuntăşuncileăşiăşoriciulă– preparateăcuăsareăşiă
expuse la locuri speciale pentru afumat. Brânza,ă unăalimentăatâtădeăcunoscutăşiăutilădinătimpuriă
îndep rtateăob inutădeălaăoiăşiăvaciăesteăşiăast ziăunăalimentăob inut ast ziălaănoiăînăV r ştiăpeăcaleă
comercial ,ădinămagazineleălocaleăşiădinămagazineleădinăBucureşti. Ast ziălaănoiăînăV r ştiănuăseă
maiă poateă vorbiă deă acestă alimentă produsă peă scar ă larg ,ă deă brânz .ă Ceiă careă producă brânzaă înă
V r ştiăsuntăpersoaneăemblematice,ădeătrecutăînăcarteaărecordurilorăîntrucâtăcondi iileădeăcreştereă
a animalelor – vacileăşiăoileă– deălaăcareăseăob ineauăbrânzaăsuntăîntr-oătotal ăsuferin .ăIzlazulădeă
odinioar ăundeăp şteauăvaciă şiăturmeădeăoiăesteăaproapeăimpracticabilăşiăpustiuă iară terenurile pe
careă seă practicauă odinioar ă p şunatulă auă disp rut. Valorificândă informa iileă dină trecută despreă
alimenta iaăpopula ieiădinăV r ştiăşiăasociindu-leăcuăceleădeăast zi,ăseăpotăfaceăcâtevaăpreciz ri. Înă
trecutăbuc t riaărural ă– r neasc ădeălaănoiăf ceaăfa ăcerin elorădeăalimenta ieăaăpopula ieiăchiară
înăcondi iileăînăcareăpopula iaănuădispuneaădeăunămediuăprielnicăşiăesteticăînăcareămâncauăoameniiă
alt ă dat . Totuşi,ă oameniiă timpuriloră respectauă ună anumită orară ală meseloră peă zi,ă orară respectată
undeă seăaflauăceiăaiăcaseiă laă muncaăcâmpuluiăşiăacas .ăDejunul,ăprânzulă şiă cinaăseărespectauăcuă
sfin enie,ămomenteădinăziădeălaăcareăs teniiănuăseăab teau.ăMaiămult,ăacas ăînăfamilie,ăstabilireaă
momentuluiă meseiă eraă oă regul ă deă laă careă membriiă familieiă nuă puteauă s ă seă abat .ă Aproapeă înă
toateăgospod riileădinăV r ştiă masaăseăpuneaăpeă nişteă m su eărotundeădeă miciă în l imi,ă înă jurulă
c reiaă seă aşezauă membriiă familiei.ă Masaă eraă aşezat ă înă mijloculă casei. Înă mijloculă mesei,ă deă
regul ,ăseăaşezaăpeăunăfundădeălemnăm m liga,ăiarălâng ăm m lig ăseăaşezaăoăstrachin ămareădeă
lutăcuămâncareă– ciorb ,ătocan ,ăcarneăetc.ăLaăacesteăvaseăaveauăaccesăto iămembriiăfamiliei.ăLaă
mas ă înă jurulă meseiă seă respectaă oă ordine,ă maiă întâiă b rbatul,ă apoiă ceilal iă membriiă aiă familiei.ă
St pânulă caseiă spuneaă rug ciuneaă – TATAL NOSTRU – dup ă careă fiecareă meseană seă aşezaă laă
mas ăpeămiciăsc uneleă– taburete – sauădirectăpeăpreş.ăÎnăfiecareăcas ăşiăfamilieăerauăreguliăbineă
precizateă şiă respectateă deă to iă membriiă familieiă înă aşaă felă încâtă niciă unulă dină eiă s ă nuă r mân ă
fl mând.ăAtunciăcândăpentruămas ăseăt iaăoăpas re,ăregulaămeseiăeraăc ăpentruăfiecareămembruăseă
stabileaăoăanumit ăbucat ,ăbucat ăcareănuăputeaăfiăschimbat . Dac ăfamiliaăeraănumeroas ăcopiiiă
miciă alc tuiauă oă alt ă mas ă undeă participaă mama,ă mas ă separat ă deă ceiă mari. Dup ă terminareaă
mesei,ă femeileă cur auă masaă şiă oă ag auă – oă atârnauă într-ună cuiă b tută înă pereteleă casei.
Îmbr c minteaăv r ştenilorălaăb rba iăpân ăacumă50ădeăaniăeraăaltaăfa ădeăceaădeăast zi.ă raniiă
dinăcomunaănoastr ăerauăechipa iăîntr-unăcostumătradi ionalăcareăconst ăîntr-oăc maş ă r neasc ă
lung ăşiădeseoriăcuăfloriăcusuteăînăcas ,ăbrâu,ăiliculăbrodatăşiăi ariă– pantaloniăstrâm iădinăbumbacă
sauăcânep .ăLoculăacestoraăaăfostăluatădeăîmbr c minteaădeăast ziă– cump rat ădeălaăoraşăşiănuăareă
nimică înăcomunăcuă îmbr c minteaădeăodinioar . raniiădinăV r ştiăumblauătoat ăvaraădescul i,ă
iarăpeăcapăpurtauăoăp l rieăneagr ăcump rat ădeălaăoraş.ăIarnaăb rba iiăpurtauăoăbund ă– cojoc din
pieleă deă oaieă şiă pantaloniă groşiă dină aba.ă Iarnaă peă capă b rba iiă purtauă c ciuliă negreă sauă griă dină
blan ă deă miel,ă iară înă picioareă purtauă opinciă dină pieleă deă porcă sauă deă laă alteă animale. Pân ă laă
apari iaăciorapilorălaănoi,ăto iă raniiăîşiăînf şurauăpicioareleăînăobiele. Femeile la noi purtau ii, pe
careă aveauă cusuteă peă mâneciă floriă negre,ă roşiiă şiă deă alteă culoriă sauă c m şiă înflorate.ă Iliculă eraă
nelipsit,ăuneoriăîmpodobităcuăm rgeleăşiăfluturi,ădup ăgust.ăFemeileămaiăpurtauăbasmaăneagr ăsauă
colorat ,ăînăraportăcuăvârsta. Maramaădeă borangicăşiăopincileă erau obiecte indispensabile. Fusta
crea ăcuăpliuriăeraădinălân ăşiăcuăclinuri.ăEraăunăobiectăutilăşiănecesar,ăcoloratăînăraportăcuăvârsta.
Esteă necesară deă subliniată c ă toat ă îmbr c minteaă pentruă b rba iă şiă femeiă eraă confec ionat ă înă
familie,ăînăcas . Pe m sur ăceăsocietateaălaănoiăaăevoluat,ăuneleăpieseădinăcostumulă r nescădeălaă
noiă auă disp rut. Uneleă obiceiuriă tradi ionaleă auă f cută caă uneleă pieseă dină costumulă populară şiă
r nescăs ăseăp streze.ăAstfel,ăpantaloniiăbufan iădeălaăgenunchiăînăsusăşiăstrâm i jos,ăadapta iălaă
portulăcizmelorăsauăbocancilor,ăîmpreun ăcuăciorapiiăgroşiăîncet eni iălaăînceputulăsecoluluiăXXă

195
auăf cutăvog ălaănoiăînăV r şti.ăAceştiaăs-auăp stratăpar ialăpân ăast zi. Femeileăînăvârst ădeălaănoiă
seăîmbr cauăînăculoriăînchise,ădeăobiceiăînănegru. Oăpiesaănelipsit ăînăsecolulăXXălaănoiăînăV r ştiă
aăfostăbroboad ădeălâna,ădeăculoareăneagr ăsauă maro,ădup ăgustăşiă vârst . Pe vremuri copiii din
satulă nostruăpurtauăstraieăasem n toareăp rin ilor.ăAst ziă modaă laăcopiiă nuăpoateăfiăasemuit ăcu
ceaădinătrecutăîntrucâtăs-auăpetrecutăschimb riăuluitoare.ăEiăseăîmbr caăast ziăsauăsuntăîmbr ca iă
înă func ieă deă capriciileă modeiă şiă deă fondurileă familiei. R spândireaă modeiă deă laă oraşeă laă sateleă
noastreăşiălaănoiăînăV r ştiăesteăunăfenomenăcareănuămaiăpoateăfiăopritămaiăalesăc ăsatulănostruăesteă
foarteăapropiatădeăCapitalaăBucureşti,ă iarătineretulăesteăînă contactăpermanentăcuă modaăcapitalei.ă
Îmbr c minteaă strident ă – modern ă – ne-aă îndep rtată deă tradi ie. Întrucâtă înă toateă vremurileă
femeileădeălaă ar ăau sim itănevoiaăs ăfieăînăacordăcuămoda,ăînăcaseleălorănuăseămaiăg sescăast ziă
macateăşiăcuverturi,ăfe eădeăperne,ăştergareăetc..ăToateăauăfostăînlocuiteăcuăobiecteănoi,ămoderne.ă

Aspecteăistoriceăprivindăevolu iaăsatuluiăDobreni.

Condi iileănaturale oferiteădeăluncaăArgeşă– Sabar , au fost dintre cele mai favorabile: terenuri
cuă soluriă fertileă pentruă culturiă agricole,ă p şuniă şiă fâne e,ă apeă bogateă înă peşte,ă p duriă relativă
întinse,ăformeădeăreliefămaiăînalteăînălunc ăsauălaămargineaăei,ăferiteădeăinunda ii.ăPrimaăatestareă
documentar ă aă satuluiă Dobreni,ă aşaă cumă ar tamă maiă sus,ă dateaz ă dină 18ă aprilieă 1531.
Documenteleă cartograficeă suntă surseă deă informareă deosebită deă preciseă asupraă existen eiă
toponimeloră şiă reparti iaă aşez riloră omeneştiă înă teritoriu,ă dar nuă men ioneaz ă anulă sauă perioadaă
cândă acesteaă auă ap rut.ă Totuşiă chiară dac ă laă dataă edit riiă h r iloră aşez rileă consemnateă existauă
poateă cuă multă înainte,ă eleă nuă îşiă pierdă importan a,ă maiă alesă c ă suntă comparateă cuă documenteleă
istoriceăsauăchiarăîntreăele.ăăCeaămaiăvecheăhart ,ăcareăaăprezentatădateăimportanteăăpentruăstudiuă
aşez rilorădinăluncaăArgeşă– Sabar,ăesteăhartaă riiăRomâneştiărealizat ădeăStolniculăConstantină
Cantacuzinoăreprodus ădeăc treăDelăChiaroălaă1700.ăPeăaceast ăhart ăsuntăconsemnateă3ălocalit iă
caă „aşez riă boiereştiă deă frunte”:ă Dobreni, Popeştiă (peă Argeş)ă şiă Cop ceni,ă precumă şiă alteă 10ă
localit iălipsiteădeăacestăatribut:ăColibaşi,ăV r şti,ăCornetu,ăFlocoasa,ăGruiu,ăHereşti,ăM gurele,ă
Sinteşti,ă Izvoareleă şiă Ogrezeni. De asemenea satul Dobreniă apareă şiă peă oă hart ă austriac ă
reprezentândă„PrincipatulăValahiei”ă(DASăFÜRSTERTHUMăWALACHEY)ăap rutaălaăVienaăînă
anulă 1757,ă al turiă deă câtevaă dină localit ileă men ionateă maiă sus.ă Urm toareaăoper ă cartografic ă
esteă„Hartaărus ”ăeditat ălaă1835,ăcareăprezint ,ăpeălâng ălocalit ileădejaămen ionateăşiănum rulă
deă familiiă pentruă fiecareă aşezare,ă astfelă documentulă esteă nuă numaiă oă surs ă deă informa iiă
geograficeăciăşiăstatistice.ăă
Aspecte sociale.
Înăperioadaă1950ă– 1975,ăconstruc iaădeănoiălocuin e aăînregistratăoăamploareădeosebit ă(pesteă
50%ă dină cl dirileă existenteă auă fostă ridicateă înă acestă intervală deă timp),ă iară ină ultimaă parteă ,ă întreă
1975 – 1990ăprocesulădeăconstruc ieăaăîncetinitădatorit ălucr rilorăpentruăamenajareaăhidrotehnic ă
a luncii Argaşă– Sabar. Oănou ăetap ă înăconstruc iaădeă locuin eă esteăceaăactual ,ă început ădup ă
1990,ăcuăefecteănotabileăînăarhitecturaăşiădezvoltareaăaşez rii.ăAstfelăauăap rutălocuin eăcuăutilit iă
moderne,ă careă auă abandonată totală oriceă urm ă deă arhitectur ă rural ă tradi ional .ă Acesteaă auă fostă
ridicateăfieădeăîntreprinz toriălocaliăcareăauăreuşităs ăseăadaptezeărapidăreformelorăeconomice,ăfieă
deăc treăceiădeălaăoraş,ăcareăşi-auăcump ratăgospod riiăaiciăînăvedereaăridic riiădeăcaseădeăweeck-

196
endă sauă vacan ,ă apropiateă de Bucureşti. Înă acesteă condi ii,ă s-a schimbat nu numai aspectul
cl dirilor,ăciăşiăstructura,ăutilit ileă şiăamenajareaă interioar ăaăgospod riilor.ăAăp trunsă înă lumeaă
satuluiă utilizareaă laă scar ă larg ă aă aparateloră deă uză casnică îndelungat:ă aragaz,ă maşiniă deă sp lat,ă
frigidere,ăaspiratoare,ătelevizoareăetc.ăPeădeăaltaăparteăsatulăînc ăseăconfrunt ăcuăgraveăproblemeă
de ordin administrativ – socială legată deă infrastructura:ă p ă potabil ,ă canalizare,ă depozitareaă
gunoiuluiă menajeră şiă uli eleă satuluiă ă şiă înă specială celeă dină „cartiereleă defavorizate”:ă Spoitoriă (ă
uli eleăaădouaăşiăaătreia),ăTig nieăşiăpeăValeăînăPrin esaăundeădac ăplou ădevinăadev rateăcapcane.ă
Uli aă aă treiaă nuă dispuneă deă curentă electrică iară localniciiă facă totă felulă deă improviza ii!ă Siă toateă
acesteaăîntr-oălocalitateăaflat ălaămaiăpu inădeă17ăkmădeăBucureşti,ăîntr-oă ar ăaăUniuniiăEuropene,ă
înăsecolulăXXI!

Aşezareaă
Satulă esteă deă tipă adunată cuă oă suprafa ă deă 2864,ă vatraă satului,ă deă tipă poligonală neregulat,ă
tentacular,ă cuă prelungiriă înă lungulă c iloră de comunica ie,ă totalizeaz ă 260ă ha.ă Înă ultimiiă aniă s-a
construităintensăînăparteaădeăr s rit,ăînăcartierulă„ăSpoitori”,ăunindăpracticăsatulăDobreniăcuăsatulă
V r şti.ă Majoritateaă caseloră suntă dină c r mid ,ă cuă ună singură nivel,ă iară înă ultimiiă 15ă aniă s-au
construită caseă cuă dou ă nivele.ă Esteă deă notorietateă schimbareaă peisajuluiă rurală tradi ională prină
apari iaă aşaă numiteloră „ă casteleă ”ă sauă „ă palateă ig neştiă ”,ă careă maiă potă fiă v zuteă şiă laă Sineşti,ă
BulbucataăşiăStâlpu. Popula iaăsatuluiănum r ă2346ălocuitori,ădinăcareă1120ăăfiindădeăetnieărrom .ă
RromiiădinăDobreniăsuntădeădou ăfeluriă∶ igani,ăcareălocuiescăînă„ă ig nieă”ălâng ăcimitirăşiăpeă
„Vale”ăînă„Prin esa”ăşiăspoitoriăcareăsuntăceiămaiănumeroşiăşiăcareălocuiescăînăcartierulă„Spoitori”.
Toponimeleă şiă hidronimeleă localit iiă Dobreniă reprezint ă oă particularitateă specific ă oric reiă
localit iăromâneşti,ă fiindă înă strâns ă leg tur ăcuăactivit ileăomeneşti,ăcuă factoriiăcareăalc tuiescă
mediulăînconjur torăşiăevenimenteăistorice.(ăDraguăGh.ă1992)
Îns şiă numeleă satului –Dobreni – înseamn ă înă slavaă vecheă „ăCelă frumosă”,ădup ăcumăspuneaă
PaulădeăAlep,ăs teniiătraducândănumeleăsatuluiăînă„ăbine,ăbun”,ăeiăconsiderându-se oameni buni.
Celeămaiăimportanteătoponimeăşiăhidronimeălocaleăsuntă∶
- Corl tescu ∶ strad ăînăDobreniă şiă cartierulă înşiratăde-alungul acesteia, numele provenind
de laă moşierulă Filipă Corl tescuă ceă îşiă aveaă reşedin aă laă palatulă nou,ă aşezată peă acestă
drum.
- Deal ∶ denumireădat ădeăs teniătuturorăloturilorăagricoleădinăjurulălocalit ii.ă
- Lag re ∶ regiune aflat ă înă parteaă deă r s rită aă satuluiă unde,ă înă timpulă r zboiuluiă Crimeiiă
1853-1856, s-aăaşezatăoătab r ămilitar ăruseasc .
- Mecet ∶ fostăcimitirăalăspoitorilorăaflatăînăparteaădeăr s rit.ăPân ăînă1893ăspoitoriiăerauădeă
religieăislamic ăşiăaveauăcimitirăseparat.
- Od i∶ regiune din partea de N-Eăaăsatului,ăspreăFrumuşaniăundeăînăurm ăcuăpesteă100ădeă
aniăexistaăunăc tunăcuăacelaşiănume.
- Cenuşari∶ strad ă înă Dobreniă careă seă maiă numeşteă şiă Liniaă mic unde au fost
împropriet ri iălocuitoriiăc tunuluiăOd i de DimitrieăGhicaădarăşiăprinăreformaăagrar ădină
1864.
- Prin esa ∶ cartierălocuităînămajoritateădeărromi,ăconstruităînăjurulăconaculuiăprin eseiăElizaă
Ghica.
- R stoaca ∶ vecheaăalbieăaărâuluiăSabarăaflat ăde-alungul laturii sudice a satului.
- Castel ∶ denumireădat ăde s teniăconaculuiădin Prin esa.
- Spoitori ∶ cartierădinăjum tateaăestic ăaăsatului,ălocuitădeăetniciiărromiăspoitori.

197
- Stupin ∶ regiuneă ml ştinoas ă dispus ă de-aă lungulă Cocioculuiă înă parteaă deă N-E a
localit iiăundeăînătrecutăerauăaşeza iăstupiiămoşierului.
- ig nie ∶ cartierălocuitădeărromiiă„ă iganiă”,ăaflatălâng ăcimitirulăsatului.
- Vale ∶ prelungire spre Nord a cartierului Prin esa, locuităînămajoritateădeărromi

198
 Capitolul XII
VIA A ECONOMIC ăPEăMELEAGURILEă
COMUNEIăV R ŞTI
a) SatulăV r şti
Peisajul geografic al Campiei Romane pe meleagurile comunei Varasti reprezinta un
element de baza in economia agrara a zonei, economie cu vechi traditii ce a beneficiat de conditii
naturale, dintre cele mai bune, de un pamant roditor si manos, de relief, clima si ape situate la
mica adancime. Principala ocupatie a locuitorilor din zona si implicit a celor din Varasti din
vechile timpuri si pana astazi a fost agricultura, agricultura ce a evoluat incepand cu secolul al
XVIII-lea si pana astazi, timp in care s-a evidentiat prin cateva trasaturi specifice timpului si
modului de utilizare a terenurilor, trasaturi inscrise in cateva perioade de timp. O prima perioada
a fost perioada dinainte de 1860, urmata de perioada pana la primul razboi mondial, continuata
cu perioada dintre cele doua razboaie mondiale si perioada de dupa cel de-al doilea razboi
mondial si pana astazi. Specialistii in domeniul agriculturii precizeaza ca in prima perioada a
agriculturii cea de dinainte de 1860, avea un peisaj dominat de paduri, intalnite mai ales in
zonele mai inalte din zona noastra, in campiile Burnazului si Canaului. Alaturi de paduri peisajul
era completat de suprafete intinse de pasuni si fanete, stabilizate in luncile Argesului si
Sabarului. Terenurile arabile cultivate cu grau si mei ocupau suprafete mult mai reduse.
Economia agrara locala de pe atunci era orientata aproape in exclusivitate pe cresterea
animalelor, a ovinelor si pe albinarit. Culturile de grau si de meiut, desi erau cultivate inca din
timpuri stravechi, nu erau dominante in secolul al XIX-lea. S-au petrecut mari schimbari in
agricultura, schimbari impuse de cresterea suprafetelor arabile in defavoarea pasunilor si a
fanetelor naturale, fiind inlocuite pe mari suprafete de culturile de grau si porumb si chiar prin
reducerea suprafetelor de padure. Spre mijlocul secolului al XIX-lea pe langa culturile de grau si
porumb isi fac aparitia si culturile de legume si de plante industriale, proces legat de recuperarea
unor suprafete mlastinoase din cadrul luncii Sabarului. In aceasta parte a secolului al XIX-lea
incep ample lucrari de desecari pentru valorificarea terenurilor neproductive, solicitate de
legumicultura. Documentele existente arata ca in jurul anului 1860 terenurile mlastinoase din
lunca Sabarului, intre comunele Vidra si Ciocoveni, au fost transformate in terenuri agricole.
Canalul nou construit in acea zona a devenit noua albie a Sabarului, a inlesnit desecarea multor
terenuri din lunca Sabarului. Printre beneficiarii acestui proces au fost si locuitorii comunei
Varasti. In urma lucrarilor din lunca Sabarului prin care s-au recuperat intinse terenuri, terenurile
arabile din comuna noastra au ajuns la peste 60% din suprafata totala a terenurilor si de numai
14% au revenit padurilor si 4% pasunilor. Cresterea suprafetelor cultivate cu legume in perioada
amintita este legata de venirea – imigrarea unor persoane de origine slava – bulgari si sarbi, pe
meleagurile noastre si chiar la noi in Varasti si in asezarile apropiate – Valea Dragului, Bragadiru
– sat inglobat astazi in comuna Vidra, populatie cu deprinderi in cultura legumelor, buni
gradinari. Perioada dintre cele doua razboaie mondiale este considerata de specialisti ca o
perioada de inflorire a legumiculturii, ramura mult influentata de centrele pentru legume de
populatia orasului Bucuresti, dar si de cresterea populatiei angrenata in cultura legumelor. Cum
populatia Bucurestiului a crescut considerabil dupa primul razboi mondial a crescut si economia
agricola destinata legumelor. Concomitent a crescut si populatia din mediul rural, populatie
solicitata in lucrarile din domeniul culturii legumelor.

199
 La noi in Varasti printre primii gradinari veniti din Bulgaria ce s-au remarcat ca buni
legumicultori au fost familiile Valea, Calciu, Tudor, zis Bulgaru, Jegnita, Stoian, populatie care a
inceput cultura legumelor pe valea Sabarului, la inceput pe suprafete restranse si mai apoi pe
suprafete mai intinse, pe care cultivau numeroase specii si soiuri de plante leguminoase: rosii,
castraveti, conopida, telina, ardei gras, varza, morcovi, patrunjel, pastarnac. Acest grup de
gradinari erau cunoscuti prin amenajarile facute in zonele in care se cultivau legume, zone care
solicitau existenta apei, necesara pentru ingrijirea legumelor. Interesante erau gropile sapate in
albia Sabarului vechi pentru acumularea apei in gropi inzestrate cu roti imense cu cupe prin care
apa era scoasa la suprafata cu ajutorul cailor si magarilor care se roteau in jurul gropilor si
inlesneau aducerea apei pe randuri pana la tarlalele si fitaralele cu legume. Gropile cu apa din
gradinile lui Bai Valea sau Tudor Bulgaru constituiau un mijloc de atractie pentru copii din sat
care veneau in grupuri in timpul verii la scaldat – in zilele caniculare pentru a face baie. De
multe ori se iveau situatii neplacute intre agricultori si copii intru-cat ingreunau activitatile de
irigare a culturilor. Lunca, in general, si lunca Sabarului au fost si inca sunt zone care
favorizeaza cultura legumelor intru-cat apa din panza freatica este foarte aproape de suprafata si
cu debite destul de bogate. Perioada dintre cele doua razboaie mondiale este perioada care a
oferit o crestere impresionanta a culturii legumelor mai ales pentru asezarile – satele si comunele
– din aproprierea oraselor si a municipiului Bucuresti. Acum s-au pus bazele pentru cultura
legumelor timpurii, factor mult influentat de aparitia rasadurilor in care se semanau si inca se mai
seamana legumele. In acest context comuna Varasti se situeaza printre comunele din apropierea
orasului Bucuresti cu un potential sporit in cultura legumelor, dispunand de o populatie care si-a
insusit si dezvoltat aceasta deprindere, dar si de un cadru natural favorabil – prin lunca Sabarului.
Cresterea suprafetelor cultivate cu legume a avut unele implicatii in detrimentul altor culturi sau
plante, pasuni, paduri, fanete, care si-au redus simtitor suprafetele. Mai mult, spre sfarsitul
secolului XIX, conform estimarilor specialistilor din agricultura, productiile agricole la culturile
traditionale erau destul de scazute, desi potentialul solurilor, calitatea lor erau favorabile. Acest
factor a intrat in atentia factorilor de raspundere de atunci, a driguitorilor vremii, care au hotarat
aplicarea unor masuri in vederea schimbarii modalitatilor de lucru in agricultura si a speciilor de
plante cultivate. Populatia tarii era indrumata sa acorde mai mult interes in lucrarea pamanturilor
si ingrijirea culturilor. Sub indrumarea subcarmuitorilor vremii au aparut unele CITARI –
indrumari – in documente ale vremii. Iata ce spunea in anul 1838 subcarmuitorul plasii SABAR
catreă locuitoriiă plasii:ă „Indemnatiă cuă dinadinsulă peă totiă locuitoriiă plugariă caă sa-si semene cu
indestulare toate felurimile de producatori ai primaverii, facandu-i sa inteleaga si sa cunoasca ca
aceasta priveste spre fericirea si folclorul obstei, iar dupa iesirea tuturor semanaturilor sa-i
indatorati sa trimita la subotcarmuire cat mai multe pogoane care le-au semanat fiecare locuitor
cuănumireaăproductiilor”. In perioada amintita, in zona noastra ca si in alte zone ale tarii, taranii
aveau tendinta sa declare suprafete mai mici decat semanau in realitate de teama ca statul sa nu
le ia bucatele. Cartografia anului 1838 realizata de preotul Nicolae Popescu, dar editata in anul
1910, indica unele date asupra situatiei culturilor agricole in cele trei sate de pe atunci.

200
 Cultura in ha

Satul grau porumb orz mei

Varasti 152 215 94 74

Dobreni 136 269 110 45

Obedeni 58 122 99 115

Din tabelul de mai sus se observa ca in perioada amintita cultura porumbului la noi in
Varasti, cultura dominanta era urmata de cultura graului. Porumbul era ca si astazi o planta
folosita in agricultura pentru calitatile nutritive. In acele timpuri porumbul era planta din care se
facea si inca se face mamaliga, principalul produs agricol la indemnarea romanului si care
constituia pentru multi locuitori hrana cea de toate zilele. Pentru cresterea animalelor catagrafia
amintita indica urmatoarea situatie:

animale

Satul cai boi vaci oi porci stupi

Varasti 72 86 160 521 16 43

Dobreni 26 34 56 225 18 10

Obedeni 22 32 24 185 13 6

Din tabelul de mai sus rezulta ca in perioada sus mentionata principalul animal de
munca in acele timpuriă eraă „boul”.ă Caiiă erauă folositiă maiă alesă ină transporturi. Daca in prima
perioada a secolului al XIX-lea plantele cultivate destinate hranei animalelor ocupau suprafete
intinse, catre sfarsitul secolului suprafetele acestora au scazut mult. Meiul, cultivat din timpuri
stravechi atat pentru hrana animalelor dar si a oamenilor a scazut nespus de mult in suprafata
fiind inlocuit cu porumbul – adus din America de Nord in secolul al XVI-lea – planta cu reale
posibilitati nutritive folosit in hrana animalelor si a oamenilor. Evolutia agriculturii pe
meleagurile noastre este strans legata de noile orientari care au impus schimbari legate de
structura categoriilor de plante cultivate cat si de sistemele si modalitatile de cultivare a acestora
prin aplicarea unor tehnici mai moderne care asigura o productie mai sporita apropiata de
conditiile naturale ce le oferea zonelor noastre de cultivare a plantelor. Aceste noi orientari au
aparut spre sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX.

201
 Este perioada de inceput de introducere a masinilor agricole in cultura plantelor, a
irigatiilor si a cresterii fertilitatii solurilor prin chimizare. Odata cu cele mentionate apare si
modalitatea de crestere a productiei agricole legumicole prin dirijarea acesteia spre Bucuresti –
productie mult solicitata. cooperativelor agricole – cooperativizarea agriculturii – in Romania a
sporit la inceput increderea taranilor ca in agricultura tarii se pot obtine productii mai mari.
Astfel, in perioada 1960-1970 productiile agricole au crescut fata de perioada anterioara, iar cele
din 1970-1980 au depasit unele asteptari. S-au obtinut astfel in acea perioada 4.600 kg grau la ha,
7.300 kg pana la 8.000 kg porumb la ha, 2.100 kg la floarea soarelui, apropiindu-se agricultura
tarii spre caracterul intensiv al acesteia. Aceste cresteri au fost rodul si al unor factori speciali de
care a beneficiat zona noastra de campie si chiar agricultura comunei Varasti. Acesti factori au
fost:
- cadrul natural de lunca, cu soluri productive, calitative, influentate si de
apele freatice de mica adancime;
- apropierea comunei Varasti fata de Bucuresti la o distanta de numai 30 km
fata de acesta, oras ce a influentat si a solicitat cu mult timp in urma
productiei agricole, dar mai ales produselor legumicole;

202
 b) Satul Dobreni

Numeroaseleă obiecteă deă uză casnic,ă aflateă înă colec iaă muzeuluiă şcolii,ă permită
reconstituireaăactivit ilorăeconomiceădesf şurate,ădeălocuitoriiăacesteiăaşez ri,ădinăceleămaiăvechiă
timpuriăşiăpân ăazi.ăPozi iaă localit ii,ăaflat ă laăconfluen aăCocioculuiă cuăSabarul,ădemonstreaz ă
c ăpescuitulăeraăunaădinăactivit ileădeăbaz ăpentruăob inereaăhranei.ăUriaşiiăcodriăaiăVl siei,ăcareă
dominauăîntreagaăzon ,ăerauăoăsurs ăinepuizabil ădeăvânat,ălemnăpentruăconstruc ieăşiăpentruăfoc,
precumă şiă loculă deă undeă seă culegeauă diverseă fructe. Resturileă ceramiceă arat ă c ă hranaă eraă
preparat ăşiăp strat ăînăvaseădinălut,ăvaseăproduseăînăateliereălocaleăsauăprocurateăprinăschimburileă
comerciale. Fusaioleleăceramice,ăpentruăr zboaieleădeă esut,ăneăîndrept escăs ăcredemăc ă esutulă
seă practicaă înc ă dină vremurileă str vechi,ă lânaă fiindă principalaă materieă prim ă folosit ă pentruă
aceast ăactivitate,ăfaptăceădemonstreaz ăc ăp storitulăeraăunaădinăocupa iileădeăbaz . Mor ritulăseă
desf şuraă laă moaraă deă ap ă dină Dobreniă careă aveaă oă capacitateă foarteă mareă ,ă dispunândă deă şaseă
ro i,ă faptă ceă arat ă c ă seă m cinauă cantit iă ă mariă deă grâuă şiă mei,ă careă seă cultivauă înă întreagaă
regiune,ăproducereaăf ineiăaducândăvenituriădeă1000ădeăscunziăanualăăluiăConstantinăŞerban,dup ă
cum spunea Paul de Alep. Aceast ă moar ă aă fostă prilejă deă judecat ă intreă Constantină Şerbană şiă
Buneaă vistiernică dină Gr dişteaă peă motivă c ă apaă dină iazulă moriiă inundaă p mântulă luiă Bunea.ă
Cercet rileă auă fostă f cuteă deă c treă Raduă logof tă iară caă martoriă auă fostă aduşiă „oameniă b trâniă şiă
buniădinăDobreni,ăSminovă(satădisp rut)ăşiăGr dişte”ăadeverindu-seăc ămoaraăesteăpeăhotarăşiăc ă
„îneac ămoşiaăBuneiăvistier”.ă
raniiă satului,ă auă avută statutulă deă cl caşi,ă „claca”ă denumit ă înă acteleă vremiiă şiă „lucru”ă
apareă caă oă caracteristic ă aă „rumâniei„ă şiă „veciniei„.ă Incapabiliă deă aă faceă fa ă d riloră înă bani,cuă
produc iaăredus ăaămicilorălorăgospod rii,ămul iă raniăliberiăc deauăînă„rumânie”.ăAceştiaăputeauă
fiă vându iă sauă d rui iă asaă cumă s-aă întâmplată cuă „rumânii„ă Cormană şiă frateleă s uă Dragomir,ă dină
Dobreni,ă careă auă fostă d rui iă M n stiriiă C scioareleă deă c treă Mateiă Basarab*.ă Situa iaă seă vaă
schimbaădup ă1864ă,ăcând,ăs-aăăf cutăîmpropriet rirea,ăconformălegiiăluiăCuza,ădup ănum rulădeă
viteă deă munc .ă Pân ă laă 1864,ă p mântul,ă luată înă parteă deă laă moşier,ă eraă muncită înă dijm ă sauă
zeciuialaă,ăadic ă ranulăluaănou ăp r iăiarăproprietarulăaăzeceaăparte,ăsitua iaăseăvaăschimbaădup ă
aceast ădataă,ăcândăaăfostăimpusă sistemulă „dou ădină cinci”. Climatul social va deveni tensionat,
dup ă 1864,ă datorit ă contracteloră înrobitoareă aleă învoieliloră agricole,ă prină careă raniiă puteauă fiă
scoşiăprinăfor ăarmat ălaămunc ,ăsitua ieăceăvaăgeneraăputernicaăr scoal ădinăanulă1888.ă
Înă anulă 1904ă seă înfiin au,ă laă Dobreni,ă asocia iileă s teşti,ă Sabarul şiă Dobreni, care aveau ca
scopăcump rareaădeămoşii.ăPân ăînăanulă1914ăs-aăreuşităachizi ionareaăaă570ăha,ădinăcareă100ăhaă
izlaz,ă contraă sumeiă deă 14000000ă lei,ă 9000000ă leiă provenindă deă laă Casaă Rural ,ă iară restulă deă laă
s teni.ăÎnăurmaăacesteiătranzac ii auăfostăîmpropriet riteă114ăfamiliiăcuăcâteă5ăhaă,ăiarăprinăreformaă
dină1921,ăs tenii,auămaiăprimităcâteă3ăha.ăPân ăinăanulă1938ăauămaiăfostăcump rateăalteă404ăha,ă
suprafa ădinăcareăauăfostăîmpropriet riteă76ăfamiliiăcuăcâteă5ăhaăşiă22ăfamiliiăcuăcâteăun hectar.
P mântulă aă reprezentată principalaă surs ă deă existen ă pentruă s teni,ă iar,ă odat ă cuă schimbareaă
regimuluiă şiă înfiin areaăCă AăPăSabarulă(1956),ăceiă maiă mul iă raniă s-au angajat la marile uzine
dină Bucureşti. CAP Sabarul dispunea de 1328 ha , 5 ha vi ă deă vieă (suprafa ă ceă aă fostă
dezafectat ă înă 1970),ă 44ă haă islază ,ă precumă şiă oă sec ieă deă mecanizareă (SMA).Cooperativizareaă
agriculturiiă aăpermisăob inereaădeăproduc iiă mariă deăgrâuăşiăporumb,ăprină mecanizare,ă irigareăşiă
chimizare.ăAşaăcum seăar ta laăînceputulăacesteiălucr riă,ăsatulăDobreniăesteăaşezatăînăregiuneădeă
câmpieăînăluncaăArgeşă– Sabară,ădespreăcareăspuneamăc ăesteăcelămaiăimportantăbazinălegumicolă
ală rii,ă iară datorit ă condi iiloră prielniceă ocupa iaă deă baz ă aă locuitorilor,ă acesteiă aşez riă esteă
legumicultura,ăcaăprincipal ăsurs ădeăvenituri.

203
 Culturileădeălegumeăauăaiciăunăputernicăcaracterăintensiv,ăatâtăcaăurmareăaăcerin elorăpie eiădină
Bucureşti,ă câtă şiă condi iiloră pedoclimaticeă şiă hidriceă dină aceast ă lunc .ă Înă primulă caz,ă conteaz ă
foarte multă apropierea,ă respectivă distan aă scurt ă fa ă deă Bucureştiă aă transportuluiă unoră produseă
considerateă caă uşoră perisabile.ă Înă celă deă ală doileaă caz,ă umiditateaă soluriloră aluviale,ă laă careă seă
adaug ăposibilitateaădeăaăpompaăînăgr diniăapaăfreatic ,ăreliefulănetedăceăseăpreteaz ălaăiriga iiăşiă
climatulă deă relativă ad postă dină lunc ,ă permită oă larg ă diversificareă aă culturilură deă legume,ă c ciă
pia aă impuneă produc iiă timpuriiă şiă câtă maiă multeă sortimenteă deă sezon. Iancuă Popescuă scria,ă înă
1938,ă c ..”legumicultura era practicat ă laă Dobreniă deă dou ă familiiă deă bulgari”..,ă iară ast ziă
(2009)ă fiecareă gospod rieă dispuneă deă oă suprafa ă deă terenă agricolă undeă seă g seşteă celă pu ină ună
solar,ă iară înă func ieă deă m rimeaă lui,ă seă potă cultivaă întreă 2000ă şiă 50000ă deă fire,ă înă careă seă potă
ob ineărecolteădeăpesteă10000ăkgăroşiiălaăoăcultur ;ăculturaăroşiilorăseăpractic ăpeămaiăbineădeă35%ă
dină suprafa aă deă terenă agricol.ă Majoritateaă opera iuniloră seă efectueaz ă manuală cumă ară fiă :ă
sem natulă,ăpres ditul,ăcultivatulăplantelor,ăstimulatulăşiăculesul,ăiarătractoareleăşiămotocultoareleă
seăfolosescăpentruăpreg titulăterenuluiăînăvedereaălucr rilorămaiăsusămen ionate.
Iriga iaăculturilorăesteă favorizat ădeăprezen aăpânzeiă freaticeă laă2-10ă măadâncimeă s teniiă
dispunândădeămotopompeă,ă eviăşiăfurtunuriăspecialeăiarăînăultimaăperioad ăîncepeăs ăseăextind ă
sistemulădeă„iriga ieăprinăpicurare”.
Pentru a profita din plin de
terenurileă disponibileă s teniiă
realizeaz ăculturiăsuccesiveăastfelăseă
cultiv ă arpagică ,ă m rară ,ă p trunjel,ă
ridichiiă deă lun ,ăzambile,ăapoiăroşii,ă
dup ăcareăurmeaz ăcastrave iăşiăroşiiă
deă toamn ,ă folosindă solareleă totă
timpul anului. R sadurileă seă producă
înă sereă sauă r sadni eă specială
amenajateă înă gospod rieă ,ă iară
solarele sunt construite din lemn sau
eav ă deă fier,fiindă ă înveliteă cu folie
deă polietilen ă pentruă aă seă asiguraă
temperaturaă necesar ă dezvolt riiă
for ateăaăplantelor.ă Cultura ardeiului
areă oă r spândireă destulă deă mareă
concentrându-seă peă aproapeă 40%ă dină suprafa aă cultivat ă cuă leguminoase. Cultura verzei, are
condi iiănaturale favorabile,ăreprezentândăunăalimentădeosebităpentruăăpopula iaăsatuluiădarăşiădină
Bucureşti,ă de ineă ună locă importantă înă structuraă legumiculturiiă locale.ă Culturaă verzeiă timpuriiă aă
cunoscutăoădezvoltareăînsemnat ăabiaăînăultimeleă3ădecenii,ăiarăcel laltăsortiment,ăcelădeăvarz ădeă
toamn ,ăesteă maiăr spândităprintreăproduc toriiădinăDobreni. Culturileădeăroşiiăardeiăşiă varz ă seă
practic ă şiă laă câmpă imediată ceă temperaturaă aeruluiă oă permiteă iară recolteleă ob inuteă suntă
valorificateăatâtăpeăpie eleăcapitaleiăcâtăşi înă ar . Solurile regiunii sunt compuse din cernoziomuri
şiăsuntăprielniceăculturiiăcerealelor:ăgrâu,ăporumbăşiăorză,ăprecumăşiăfloareaăsoareluiăşiăsfeclaădeă
zah r. Ast ziă laă Dobreniă dară şiă înă regiunileă învecinateă seă practic ă oă agricultur ă modern ă prină
folosireaă tractoarelor,ă sem n torilor,ă aă cositoareloră şiă combineloră şiă îngr ş minteloră chimiceă înă
specialăureeaă şiăazotatulădeă amoniu. Culturaă vi eiădeăvieăşiăaăpomiloră fructiferiăseăpractic ădoară
pentruă asigurareaă nevoiloră casniceă ,ă înă fiecareă gospod rieă g sindu-seă câtevaă rânduriă deă vieă cuă
soiuriă hibride:ăteras ,ăproduc toare,ăblancă şiăgamaie,ăcareă nuă necesit ăoă îngrijireă special ă ădândă

204
produc iiăsatisf c toare,ăşiăcâ ivaăpomiăfructiferiăcaăcireşul,vişinul,ăm rul,ăp rul,ăgutuiul,ăprunul,ă
nuculăşiăcorcoduşul. Pentruăpreparareaăvinuluiăînăgospod rieăs teniiăprefer ăs ăcumpereăstruguriă
deăsoiuriănobileădină ar ,ădinăregiunileăundeăseăcultiv ăacesteaă:ăDobrogea,ăVranceaă,ăDr g şani,ă
Cotnari, etc. Iat ă înă continuareă structuraă şiă pondereaă culturiloră (%)ă înă satulă Dobreni potrivit
registruluiăagricolăalăPrim rieiăV r ştiăVol.ăIă– VII 2002 – 2005. TABEL NR.2
STRUCTURAăŞIăPONDEREAăCULTURILORă(%)ăLAăDOBRENI

Nr.crt Cultura Ponderea (%)

1 Terenuri cultivate – total: 2864 ha 100

2 Cereale: Total: 28,1

- grâu
- orz
- ov z
- porumb
3 Leguminoase pentru boabe: 3,0

- maz re
- fasole
4 Plante pentru industrializare: 4,1
- floarea soarelui
- sfecl
5 Cartofi 13,1

6 Legumeă(solarăşiăcâmp): 45,2
- roşiiătimpurii,
- roşiiădeăvar ăşiădeătoamn ,
- varz ,
- ardei,
- castrave i,
- vinete,
- ceap ,
- usturoi,
- salat ,
- ridichii,
- r d cinoase
- m rar,ăp trunjel,ăleuştean
7 Pepeni 1,5

8 Planteădeănutre 4,7

9 Flori (zambile) 0,07

205
 Creştereaă animaleloră esteă oă vecheă ocupa ie,ă laă Dobreniă nuă exist ă ă gospod rieă undeă s ă nuă seă
g seasc ăcelăpu inăoăvac ,ăporciăşiăp s riăca:ăg ini,ăcurci,ăra e,ăgâşteăşiămaiărarăprepeli e. Cele mai
frecventeăraseădeăbovineăîntâlniteălaăDobreniăăsuntărasaăfriz ,ărasaăbrun ăşiăb l ataăromâneasc ,ăiară
cabalineleă suntă rareă deoareceă majoritateaă gospodariloră de ină automobile,ă tractoareă şiă camioane.ă
Pentruăcreştereaăanimalelorăexist ă islazulăcomunală folosităpentruăp şunatăprecumăşiăculturileădeă
orz,ăporumb,ă lucern ăşiătrifoiăpentruănutre ulă necesară înătimpulă iernii. Sericicultura s-a practicat
pân ă înă ă 1989ă înă şcoalaă satuluiă activitateă abandonat ă imediată dup ă revolu ieă iară apiculturaă
reprezint ăoăvecheăocupa ieă.ăÎnătrecutăstupiiă erauăaşeza iă înăregiuneaă numit ăStupin ă şiăerauă in
proprietateaă boierului,ă iară ast ziă aceast ă activitateă esteă practicat ă doară deă câtevaă familiiă pentruă
consumul casnic. PotrivităRegistruluiăagricolăalăPrim rieiăV r şti,ă660ădeăfamiliiădinăDobreniăauă
ast ziă caă ocupa ieă deă baz ă legumicultura.ă Spoitoriiă auă adoptată şiă eiă aceast ă activitateă peă scar ă
larg ăiarăăvecheaălorăocupa ieă– spoitul – maiăesteăpracticat ănumaiădeădou ăfamilii.ăInălocalitateă
func ioneaz ăăcâtevaămiciăateliereădeăprest riăserviciiăc treăpopula ieăcumăarăfi:ătâmpl rie,ăfier rie,ă
tinichigerieă,ăsp l torieăautoăşiărepara iiăauto,ăultimeleătreiăseăbucur ădeăapreciereaăşiăaălocuitoriloră
altoră sateă învecinateă .Oă activitateă careă aă luată amploareă înă ultimiiă aniă esteă colectareaă deşeuriloră
feroaseăşiăneferoase,ăaceastaăaducândăvenituriăsubstan ialeăcâtorva familii de rromi spoitori care
de inăşiăprincipaleleăcentreădeăcolectare,ăsortareăşiăvalorificareăaăacestora.ăComer ulăcuăam nuntulă
seădesf şoar ăînă12ăchioşcuriăparticulare,ădeăundeălocuitoriiăsatuluiăîşiăpotăprocuraăoăgam ăvariat ă
deăproduse,ăîncepândădeălaăarticoleădeăîmbr c minteăşiăalimente,ăpân ălaămaterialeădeăconstruc ie,ă
substan eă chimiceă şiă semin eă pentruă culturileă agricole. Cel mai important obiectiv economic al
satuluiăesteătârgulădeăviteăaflatăînăparteaădeăvestăpeăşoseauaăceăfaceăleg tura cu localitatea Vidra,
târgă ceă seă ineă s pt mânal,ă cunoscută deă toateă sateleă dină împrejurimiă şiă deă mul iă locuitori ai
capitalei. Ună altă obiectivă economică ală satuluiă îlă reprezint ă pesc riaă concesionat ă deă c treă
Consiliulă locală,ă fra ilorăNicuăşiă AdrianăM h lean.ăBalta,ăcumă îiă spunăs tenii,ăesteăamenajat ă înă
partea de nord-estă aă satului,ă iară înainteă deă 1989ă aă apar inută Clubuluiă sportivă Dinamoă aiciă
practicându-se pescuitul sportiv.
Începândă cuă 1990ă noiiă administratoriă auă populat-oă cuă crapă românescă şiă fitofag,ă peşteleă
produsăesteăvalorificatăatâtăpeăplanălocalăcâtăşiăpeăpie eleăcapitalei.ăPescuitulăesteădeăaltfelăoăvecheă
ocupa ieăaălocuitorilorăsatului,ă„lacu”lădespreăcareăvorbeaăPaulădeăAlepăînăcarteaăsaă„ăC l toriileă
PatriarhuluiăMacarie”,ăesteăunulădinăheleşteeleăluiăConstantinăŞerbanăcel laltăfiindăconstruită,ădină
poruncaăacestuia,ălaă ig neştiăjude ulăIlfov.
Vechileămeşteşuguriăcasniceăcumăarăfiătorsulăşiă esutulăsuntăpeăcaleădeădispari ie,ăacesteaăfiindă
practicateă totă maiă rar,ă oameniiă preferândă produseleă industriale.Via aă economic ă şiă social ă aă
satuluiă esteă într-oă continu ă prefacereă şiă dezvoltareă fiindă înă concordan ă cuă transform rileă ceă seă
petrecă înă întreagaă societateă româneasc ă laă acestă începută deă secolă XXI. Poten ialulă turistică ală
localit iiă este dat de biserica satului,ămonumentăaflatăînăpatrimoniulă na ional,ă nouaăm nastire
construit ă înă parteaă deă nordă aă Dobreniului,ă ruinele vechiului conac şiă pesc ria fra iloră
M h lean.ăÎmprejurimileăsatuluiăofer ăşiăalteăatrac iiăturisticeă(I.ăIordană1991)ăşiăanume plajele de
peă malulă Argeşului ,ă p durileă dină apropiere,ă monumenteleă istoricoă – religioase cum ar fi:
palatul muzeu deă laă Hereşti,ă M n stirea Comana, ruineleă m n stirilor deă laă Gostinariă şiă
Mironeşti,ă complexul deă laă C lug reniă ă (satulă Cruce).ă Înă mareă parteă acestă poten ială esteă
valorificat,ă dară lipsaă unoră drumuriă modernizateă deă acces,ă împiedic ă vizitareaă unoră puncteă de
interes turistic.

206
 Capitolul XIII
PERSONALIT IăLOCALEăŞIăCONTRIBU IAăLORă
PE PLAN NA IONAL

a) Personalit iălocale

Satul Dobreni a dat de-aă lungulă timpuluiă numeroaseă personalit i,ă careă auă contribuită laă
creştereaă prestigiuluiă localit ii,ă aşaă cumă ară fi:ă Maneaă Manolescuă şiă Iancuă Popescuă care,ă înă
calitateaă loră deă înv toriă şiă directoriă aiă şcolii,ă auă pusă bazeleă înv mântuluiă înă acestă sat. Mul iă
dintreă eleviiă şcoliiă auă absolvită institu iiă deă înv mântă superior,ă ajungândă medici,ă profesori,ăă
ingineriă etc.aşaă cumă ară fi:ă Nicolae Dumitru, inginer, fost director la I.M.G.B. Vulcan, C lină
Dumitra,ă profesoră deă chimieă înă Bucureşti,ă B r itaruă Ştefana,ă profesoră deă limbaă şiă literaturaă
român ă înă Bucureşti,ă Prodan Mariana, economistă absolvent ă A.S.E.,ă Costache Constantin,
cercet toră ştiin ifică ,ă doctoră inginer,ă laă I.C.L.F.ă Vidra,ă Dumitru Mariana, educatoare la
Gr dini aăDobreni, Dobre Maria Emanuela,ăprofesorădeălimbaăromân ălaăşcoalaăDobreni Micu
Leonardo,ăofi er,ăabsolventăalăAcademieiămilitareăşiăal ii.ăăăăăăăăăăăăăăăăă
Importan aă localit iiă Dobreniă esteă dat ă şiă deă faptulă c ă numeleă satuluiă apareă de-alungul
timpuluiă al turiă deă numeă importanteă aleă vie iiă culturaleă şiă politiceă româneştiă ,ă cumă esteă celă ală
domnitoruluiă riiă Româneşti,ă Constantină Şerbană Cârnulă 1654-1658ă şiă celă ală poetuluiă şiă
fabulistului Vasile Militaru 1886-1959.

1.ăConstantinăŞerban

Descendentă ală Basarabiloră Craioveşti prină tat lă s uă Raduă

1

Şerbană domnă ală riiă Româneştiă întreă 1602-1611,Constantin

Şerbană îşiă înscrieă numeleă al turiă deă domnitoriă careă auă dusă maiă
departeă faclaă rezisten eiă româneştiă ă şiă aă aspira iiloră pentruă
dezvoltareaă culturiiă na ionale. S-aă n scută laă Dobreniă laă oă dat ă
incert ăă1599-1603 dinăleg turaăluiăRaduăŞerbanăcuăIlinca,ăv duvaă
unuiăpop ădinăBucureşti . RaduăŞerbanăîşiăaveaăreşedin aălaăCoeniăă
2

(Mironeşti)ăundeăaveaăcuă so iaă saăElenaăoă feti ăpeă numeă Ancu a.ă

Pentruăaăevitaăunăscandală,ăîşiăm ritaăibovnicaăcuăNeagoeălogof tulă
dinăTârgovişte şiăîiăd ăcaăzestreămoşiileăDobreniăşiăTîntava,ăiarăpeă
3

Constantinănuăîlăvaărecunoaşteăniciodat ăcaăfiu.ăPornindădeălaăacestă
aspectă apareă oă problem ă înă leg tur ă cuă poreclaă „Cârnul”ă exist ă
posibilitateaăcaăînsemnareaălaănasăăpentruăaănuădomniă,ăs ăseăfiăf cutădinăporuncaăluiăRaduăŞerbană
şiă nuă dină ceaă aă luiă Mateiă ă Basarab. Constantină Şerbană aă urcată relativă uşoră trepteleă ierarhieiă
boierestiădeoareceăeraăînzestratăcuămult ăambi ieăşiămulteăifose ,deşiăînsemnatălaănasăpentruăaănuă
4

puteaădomniă,ătocmaiăaceastaăeraădorin aăluiăconstant :ăs ădomneasc .

5

207
 Înă vremeaă luiă Mateiă Basarabă ,ă voievodulă riiă Româneştiă 1632ă -1654,a fost înaintată laă
func iaădeăSerdară(comandantăalăarmatei n.n.) acoperindu-seădeăglorieăînălupteleădinăArdealăcontraă
luiăHomonai,ădreptăpentruăcareăaă fostăoăvremeă înă gra iileădomnitorului. Numirea ca succesor la
tronulă riiă Româneştiă ală luiă Diiculă Buicescuă sp tarul, nepot al lui Matei Basarab , l-aă sup rată
tareă peă Constantină serdarul,ă acestaă avândă purt riă necuviincioase 6 : nu-şiă scoteaă c ciulaă înă fa aă
succesoruluiălaătron,ăfapt ăceăi-aăatrasădizgra iaădomnitoruluiăcareăi-a luat comandaăarmateiăşiăl-a
alungat de la curte. Înăaşteptareaăunorăvremuriămaiăbuneăpentruăsatisfacereaăambi iilorăpersonaleă,ă
Constantină Şerbană s-aă retrasă peă moşiaă luiă laă Dobreniă undeă aă concepută planulă deă r zbunare.ă Înă
urmaă b t lieiă deă laă Finta 7 , ultima dintr-ună lungă şiră deă r zboaieă dintreă Mateiă Basarabă şiă Vasileă
Lupu,ă înă careă acestaă dină urm ă aă fostă înfrântă definitivă ,ă s-aă ivită oă situa ieă prielnic ă puneriiă înă
aplicareăaăplanuluiădeăînl turareăaădomnitorului. ConstantinăŞerbanăse bazaăpeăfaptulăc ăboieriiănuă
îlă agreauă peă Diiculă Buicescu„pentruă uşurin aă min iiă lui” 8 şiă peă nemul umirileă seimeniloră şiă
doroban ilorăfa ădeăMateiăBasarabăpentruăfaptulăc ănuăliăseăpl tiseăsoldaăpeădou ăluniă,ăpromis ă
de domnăînainteădeăb t lie. 9 UltimulăanăalădomnieiăluiăMateiăBasarabăaăfostătulburatădeăr scoalaă
seimenilor 10 careăaveaălaăbaz ămaiămulteăcauzeăprintreăcareăamintimădorin aădomnitoruluiădeăa-i
supuneălaăanumiteăd riăprecumăşiăinten iaăacestuiaădeăaădesfiin aăacestăcorpădeăoaste. 11 Seimenii,
mercenariă sârbi,ă bulgariă şiă albaneziă reprezentauă ună corpă deă oasteă înfiin ată deă Mateiă Basarabă înă
scopulă ap r riiă rii.ă Aceştiaă se bucurauă deă multeă privilegii,ă erauă scuti iă deă biruriă şiă primiser ă
p mânturiăînăjurulăBucureştiului.ăUrmaşiiălorăpotăfiăîntâlni iăînălocalit ileăV r şti,ăValeaăDraguluiă
şiăHereşti,localit iăapropiateădeăDobreni.ăInten iaădomnitoruluiădeăaădizolvaăacestăcorp de oaste a
f cut-oăpublic ădeoareceăsesizaseăpericolulăceăseăiveaăprinăsc pareaădeăsubăcontrolăaăseimenilor,ă
aceştiaă s-ară fiă putută amestecaă înă via aă politic ă numindă sauă înl turândă domnitori. Acest ultim
aspectăaăstatălaă bazaăplanuluiădeăr zbunareăaă luiă ConstantinăŞerban,ăelă fiindăacelaăcareăaă stârnită
spiritulăr scoalei 12 înărândurileăoasteiă riiă cuăscopulă înl tur riiă luiă MateiăBasarabăşiă aăprelu riiă
domniei.
Existaădejaăoărela ieăîntreăelăşiăseimeniădeoareceăleăfuseseăcomandantăiarăf urireaăplanuluiă
aăfostăînlesnit ăşiădatorit ăînvecin riiăpropriet ilorăacestoraăcuămoşiaăDobreni.ăImobilizareaălaăpată
aă luiă Mateiă Basarabă cauzat ă deă r nileă c p tateă laă Fintaă aă constituită ună factoră hot râtoră înă
declanşareaăcomplotului.
R scoalaăaăînceputălaăTârgovişte,ăauăfostăucişiăboieriiăGhineaă ucal ,ăRaduăV rzariulăşiă
SocolăCorn eanul iarădomnitorulăaăfostăaspruăpersecutatăşiăinsultat:ă„ăiarăeiăto iăseăîndr cir ădeă
13

seă nebunir ă şiă începur ă aă nu îlă b gaă înă seam ă nicicât,ă ce-şiă b teaă jocă deă dânsulă (...).ă Înă multeă
chipuriăîlăpedepseaăzicându-iăs -şiălaseăscaunulăşiăs ăseăfac ăc lug ră(...) Şiăaşaăcuănecazămareăaă
petrecutăMateiăVod ădinăziă înăzi,ăşiăcândă a fost april 9 deni 7162 (1654),ăduminic ădiminea aăaă
r posată Vod ă înă caseleă domneştiă dină Târgovişteă ”. Înă acelă momentă ,ă aflată peă moşiaă saă laă
14

Dobreni,ăConstantinăŞerbanăaăalergatălaăTârgovişteăundeăboieriiăl-au proclamat domnitor,cu acest

prilejăprimaă saăporunc ăaăfostăcaăDiiculăăBuicescuăs ăfieă însemnatălaă nasăpentruăaănuămaiăputeaă
domni . Oăalt ăgrij ăaănouluiădomnitorăaăfostăscutireaăgeneral ădeăbirăpeătreiăluni:„caăs ăputemă
15

faceă bineă şiă raniloră c ă suntă s raciă şiă împresura iă deă bir şiă n p ştiă .ă Şiă aă pl tită peă slujitoriă cuă
haraciădeplinăşiăauăiertatădoroban ilorăşiăc l raşilorădijmaăşiăoieritul.ăJudec iădrepteăf ceaăşiămil ă
din destul (...) şiăseăbucuraăto iăşiămoşneniăşiăstr iniă,ămul umindăluiăDumnezeuăc ăle-auăh r zită
domnăbunăşi în eleptăşiămilostiv.”
16

VeşmântulăluiăConstantinăŞerbanălaăîncoronareăseăcompuneaădină„dulam ădeăbrocartăscump,ăoă
cabotin ădeăaceeaşiăstof ăbl nit ăşiăunăsurugiuădeăaurăpres ratăcuăpietreăscumpeădeămareăvaloareă

208
şiădeăoăfrumuse eăuimitoare”,dup ăcumăîşiănotaăPaulădeăAlep. Pentruărecunoaştereaănoiiădomniiăs-
auă f cută cheltuieliă exorbitanteă constândă înă cadouriă scumpeă cumă ară fiă oă tr sur ă îmbr cat ă cuă
postavă ales,ă deă culoareă roşieă pentruă ună ag 17 ,ă bl nuri,ă m t suriă ,etc. Maiă multă deă jum tateă dină
tezaurul lui Matei Basarab 18 aăfostăcheltuitădeăConstantinăŞerbanăpentruăSultană,ăMareleăViziră,ă
PaşeiădeăSilistraăşiăHanuluiăCrimeii,ătotalulăridicându-se la 350000 deăgalbeniătrimişiălaăIstambul.ă
Laăaceştiaăseăadaug ăcelelalteăcheltuieliăpromiseăseimenilorăşiăpentruăîncoronare,ătezaurulăstrânsă
deăMateiăBasarabăînă21ădeăaniădeădomnieăaăfostăcheltuităînămaiăpu inădeăunăanădeănoulădomnitor.
Înăaceeaşiăcheltuial ăaăintrat şiăridicareaăBisericiiăMitropolieiădinăBucureşti,ăiarăso iaăsaădoamnaă
B laşaă aă construită M n stireaă Jitianulă dină Craiova 19 şiă restaurată bisericaă Cur iiă domnestiă dină
Târgovişteăşiăaăconstruităprimulăaşez m ntădeătipăspitalăde peăteritoriulăă riiăRomâneştiă. Înăanulă
1656,ădomnitorulăConstantinăŞerbanăşiădoamnaăsaăB laşaăctitorescăînămiezulăoraşuluiăPiteştiă,ăpeă
funda iileăunuiămaiăvechiăl caşădeăcult,ăBisericaăDomneasc ăSfântulăGheorghe.
Biserica domneasca mare face parte din
acelasi ansamblu si a fost ctitorita de Petru Cercel,
infrumusetata si pictata din porunca lui Constantin
Brancoveanu. Pe peretele vestic se desfasoara, sub haina
stralucitoare a culorilor zugravite, o adevarata procesiune
(cea mai mare si completa, de altfel) a voievozilor
munteni. Adanc infipta in interiorul zidului, o ghiulea de
tun sta marturie a necrutatoarelor razboaie carora a trebuit
sa le faca fata Targovistea. In pronaos se afla pietrele de
mormant ale sotiei lui Matei Basarab, Elina, a fiului sau
Mateias si a Doamnei Balasa, sotia voievodului
Constantin Serban. Este amenajata o microexpozitie de
odoare bisericesti din lemn, metal sau textile din sec.
XVIII-XIX
Tabloul votiv de laăTârgovişteăînf işându-l pe
ConstantinăŞerbanăDoamnaăşiăDomni aăB laşa
CasaăB laşa
In partea de sud-est a curtii domnesti din Targoviste, deasupra gradinilor, a fost construita in
anulă1656,ălaăinitiativaădoamneiăBalaşa,ăso iaăluiăConstantinăSerbanăCarnul,ăoăcladireăcareăaăfostă
dedicata initial adapostirii celor saraci si bolnavi – deăaltfelăesteăprimulăaşez mântădeă ecestă felă
dină araă Româneasc !ă - dupa cum arata pisania de pe fatada de sud, servind apoi, pana la
sfarsitul secolului al XIX-lea, drept scoala. Era alcatuita din patru incaperi, dispuse in sir pe un
singur nivel, acoperite cu bolti in cruce si despartite prin doua sali ce inlesneau accesul atat in
curtea interioara a bisericii, cat si catre anexele de pe
fatada de nord.
Racla de argint aurit.
Donatie a voievodului Constantin Serban si a
doamnei Balasa, racla a fost executata in anul 1656 de
mesterul argintar Martinus Weiss cel Batran din Brasov.
Masurand 1;45 m lungime, are in exterior reprezentati 21
sfinti cuviosi, fiecare asezati intre doua colonete. Pe
laturile capacului, de o parte si de alta, sunt doi sfinti

209
apostoli, tot intre colonete, iar la capataie, buchete de flori si fructe. Pe latura de la cap, se afla
scena Rastignirea Mantuitorului, iar pe cea de la picioare, Stema Tarii Romanesti. Fata de sus a
capacului are chipurile Sfintilor imparati Constantin si Elena pe care ii binecuvanteaza Iisus
Hristos, asezat pe norii cerului intre ingeri. La mijlocul capacului, se afla icoana Sfantului
Grigorie Decapolitul, avand la picioarele sale ingenuncheati pe voievodul Constantin si
doamna Balasa, invesmantati in costume domnesti, cu coroane imparatesti pe cap.
Impresionat de aceasta capodopera a artei religioase romanesti, arhidiaconul Paul de Atep
nota in anul 1657, ca Sfantul Grigorie "este asezat intr-o racla de argint, poleita si sculptata in
relief pe partea convexa a capacului cu chipurile intocmai ale sfintilor. De jur imprejurul raclei
sunt chipurile altor sfinti si ingeri. Aceasta racla este o danie a raposatei Balasa, doamna lui
Constantin voievod, care a trimis si a pus sa fie facuta in Tara Ungureasca, unde se gaseau
mesteri iscusiti. Se ( spune ca a dat giuvaergiului numai ca leafa o mie cinci sute de reali. Daca
te uiti la ea, iti ia ochii".
Numele donatorilor si anul confectionarii sunt mentionati de inscriptia gravata in metalul
raclei, care adevereste ca: "Acest sicriu, facutu-l-am noi, robii lui Dumnezeu, Io Constantin
voievod si doamna mea Balasa, punandu-se intr-insul cinstitele moaste ale Preacuviosului
Parintelui nostru Grigorie Decapolitul, la Manastirea Bistrita. Spre vesnica pomenire. Anul
Domnului 1656".

Aădouaăr scoalaăaăseimenilor
Sesizândălaărândulăs uăpericolulăreprezentatădeăseimeniă,ăConstantinăŞerbanăaăpusălaăcaleă
unăplanăprinăcareăîncercaăatragereaădeăparteaăsaăaăc pitanilorăromâniăcontraămercenarilorăsârbiăşiă
bulgariă promi ându-leă înă schimbă dublareaă lefurilor:„c ă auă chemată Constandină Vod ă preă to iă
c pitaniiădeădoroban iăşiăiuzbaşii 20 şiăceauşiiăv taşiă 21 şiăcetaşii 22 de s-auăsf tuităcuădânşiiăzicându-
le:
- „Fe iiă meiă (...)ă s ă scoatemă dină mijloculă nostruă preă seimeniiă sârbiă c ă nuă iasteă t riiă deă niciă ună
folos.ăR posatulăMateiăVod ăi-aăstrânsăpentruăvr jmaşulăVasilieăVod ă.Iarăeuăacum (...) n-am
niciăunăvr jmaşă(...)ăşiămaiăbineăvoiădaăaceleălefiăseimeneştiăvoaoăşiăfeciorilorăvoştrii ”.
23

ConstantinăŞerbanănuăaăîn elesăc ăîntreămercenariiăromâniăşiăstr iniăseăînchegaser ărela iiă

mai presus de interesulă material,ă faptă sesizată deă c treă Mateiă Basarab:„ă maiă vârtosă zică deă acestă
neamădorob n escă,ăfiindăeiătotădinăacestăp mântăromânescă(...) c ăs-auăînso ităcuăsârbiiăseimeniădeă
şi-auă m ritată feteleă şiă surorileă dupreă ei.ă ă Şiă nuă poateă nimeneaă s -i conteneasc ”. Domnitorul
24

anticipaseă primejdiaă asupraă întregiiă ri:„voră s ă vieă mariă r ut iă asupraă acesteiă riă şiă voră s ă
p timeasc ăşiăceiăbuniăpentruăceiăr iă(...)ăciăgândescă,ădeăvoiăaveaăzileăs ăaducăînăprim var ă30000ă
deăt tariăşiăpreăcraiulăăungurescă s -iă loveasc ă f r ăvesteăşiă s -iăpuieă suptăsabie,s ăpiar ăcaă nişteă
tâlhari” . Nuăaămaiăapucatăs -şiăduc ăplanulălaăbunăsfârşitădatorit ămor ii,ăînăschimbăConstantină
25

Şerbană s-aă trezită înă plin ă r scoal ă ,ă r zvr tireă aă seimeniloră contraă saă înă diminea aă zileiă deă 17ă
februarie 1655. R scoalaă aă cuprinsă toat ă araă Româneasc ,ă r nimeaă s-aă ridicată al turiă deă
seimeniă pentruă aă luptaă contraă nedrept iiă sociale ,masacrândă mul iă boieriă şiă jefuindă
26

27
biserici,conace etc.
Laăinterven iaăsultanuluiăMehmet,ătrupeleăluiăGheorgheăRacokzi,ăprincipeleăTransilvanieiă,ăşiă
aleădomnitoruluiăMoldoveiăGheorgheăŞtefanăauăp trunsăină araăRomâneasc pentruăîn buşireaă
28

r scoalei. ConstantinăŞerbanăreuşeşteăs ă fug ăspreăDun re,ă întâlnindu-se cu trupele otomane de

210
interven ieăconduseădeăSiauşăPaşa 29 înălocalitateaăStrâmbaă(Hulubeştiăjude ulăGiurgiu). Înăb t liaă
deălaăŞopleaăpeăTeleajenăr scula iiăauăfostăînfrân i:ă„cândăfuălaăiunieă17ădeniăleatulă7163ăsâmb t ,ă
seălovir ăto iălaăŞopleaăînăTeleajen,ăşiăcâtăclipealaăfur ăbirui iădeăunguriă(...)ăfoarteămul iădoroban iă
şiă seimeniăauăc zutăjosă.ăZ ceaătrupurileă lorăgr mad ,ăunulăpesteăaltulă câteă50,ăcâteă100,ălaă alteă
locuriăşiămaiămul i” 30
Dup ă luptaă deă laă Şopleaă s-aă înt rită alian aă celoră treiă riă româneşti 31 înă vedereaă uneiă
campanii antiotomane.ă Fr mânt rileă auă maiă continuată şiă laă începutulă anuluiă urm tor,ă cândă
mişcareaăaăfostăînfrânt ădefinitivăcuăajutorulătrupelorăardeleneăl sateăînăsprijinulădomnitoruluiădeă
c treăprincipeleăTransilvaniei. 32
Despreă araăRomâneasc ăînăvremeaăluiăConstantinăŞerbanăne-aăr masăoădescriere,ăf cut ă
înăanulă1657ădeăc treăunădiplomatăsuedez,ăbaronulăClausăRalambăaflatăînătrecereăc treăIstambul. 33
Acestaă aă traversată Transilvaniaă şiă araă Româneasc ă între 6-30ă aprilieă 1657ă şiă aă fostă puternică
impresionatăc ăs teniiăvorbeauălatineşte,ăatâtăb rba iiăcâtăşiăfemeile,ădoarăc ăaccentulălorăeraăpu ină
stricat! Înăîntâmpinareaădrume ilorăConstantinăŞerbanăaătrimisă200ădeăc l re iă„ăîmbr ca iăcuăpieiă
deătigruăşiăleopardăşiăstrunindăcaiiădeăoămareăfrumuse e.ă” 34
Baronulă Ralambă aă fostă primită laă Târgovişteă deă c treă domnitoră despreă careă diplomatulă
suedeză spuneaă c ă vorbeaă destulă deă bineă latina.ă Osp ulă dată deă voievodă înă cinsteaă oaspe iloră aă
duratădeălaă10,30ădiminea aăpân ălaă18,30ădup ăamiaza.ăS-auărostitătoasturiăiarăConstantinăŞerbană
aă ridicată paharulă înă primulă rândă înă cinsteaă sultanului,ă scuzându-seă fa ă deă oaspeteă c ă nuă
îndr zneşteăs ăîncalceăacestăobicei. 35 Ştiindăc ăsuedeziiămergeauălaăIstambul,ăstrategiaăaplicat ădeă
domnitor avea scopul de a-iăcreaăoăimagineăfavorabil ăînăfa aăsultanului. Delega iaăsi-a continuat
drumulăpân ălaăC l raşi,ăînso it ădeă3ăgrupeădeăoşteni,ăceăproveneauădeălaăPiteşti, Br ilaăşiăVadulă
luiă Vod . Impresionată deă frumuse eaă rii,ă diplomatulă suedeză îşiă nota:ă „ă aceast ă ar ă eă plin ă deă
negr iteă bog ii,ă iaă areă numeroaseă mineă deă aur,ă dară domnitorulă nuă îndr zneşteă s ă leă pun ă preaă
multăînăvaloareădeăteam ăs ănuăstârneasc ăpofteleăturcilorăşiăs -iăatrag ăaici.„ 36
Ună altă c l toră ,ă Paulă deă Alepă careă aă vizitată toateă bisericileă şiă m n stirileă dină rileă
româneştiăîntreă1653ă-1659ă,ăaăfostăimpresionatădeăfrumuse ileăp mântuluiăromânescă,ăelăfiindăşiă
martorăalătuturorăevenimentelorăpetrecute,ăînăaceaăperioad ă,ăînă rileăromâne.
Înă scrierileă acestuiaă seă men ioneaz ă valoareaă taxeloră anualeă perceputeă deă Constantină
Şerbană:ătreiăădinariăceiăs raciăşiăşaseădinariăceiăboga iăcuăcondi iaădeăaăparticipaăla r zboiăatunciă
cândă vaă fiăchemarea . Despreăarmataăstrâns ădeăc treădomnitorăînă ianuarieă1658ă,ăspuneaăc ăaă
37

avută laă începută10000ădeădoroban iă laăcareă s-ară fiăad ugată raniă pân ă laăaproapeă100000,ăcifr ă
nerealist ăînăcondi iileădemograficeădeăatunciă,ătotalulăarmateiăridicându-seă,dup ăHurmuzaki,ălaă
aproapeă 30000ă deă lupt tori . Constituireaă „triumviratului” Gheorghe Racokzi , Constantin
38

ŞerbanăşiăGheorgheăŞtefanăaăfostăperceput ăcaăoăamenin areădeăc treăÎnaltaăPoart , mai mult ,

39

în elegereaă cuă arulă Moscoveiă şiă cuă Patriarhulă Constantinopoluluiă ă auă determinată autorit ileă
otomaneăs ăhot rasc ămazilireaăcelorătreiăprincipi.Pentruătronulă riiăRomâneştiăpretendentul cu
celeămaiămariăşanseă„ăcunoscutăşiăiubită” înăcercurileăpoliticeădeălaăIstambul,eraăMihnea.ăPentruă
40

înl turareaăluiăConstantinăŞerbană,ăauătrecutăDun reaăă40000ădeăturciălaăcareăs-auăad ugatăaproapeă

30000ădeăăt tari.ă Deşiăaăavutăaproapeăă32000ădeăoşteniărezisten aăorganizat ădeăc treăvoievodulă
munteanăaăfostătimid ăreuşindădoarăs ăincendiezeăBucureştiul,ăăTârgovişteaăşiăcâtevaăsateăăprintreă
careă şiă Dobreniul.ă Paulă deă Alepă ,ă martoră ală evenimentuluiă consemna:ă „ă apoiă domnul s-a tras
înapoiăăf r ăaăfiăîncercatăm carăoăsingur ăb t lieă(...)ăÎndat ăceăt tariiăauăînceputăh r uialaă,ătrupeleă
luiă Constantină şi-auă pierdută cump tulă şiă auă fugit.T tariiă s-auă înapoiată laă Târgovişteă ,ă t indă cuă

211
sabiaăpeăto iăpedestraşiiăpeăcareăi-auăg sităînădrum 41 ”.ăP r sitădeăto iă„c ciăoameniiăluiăConstantinăă
Şerbanăerauălega iădeădomnieănuăprinăcredin ăciăprinăsold 42 ”,aăătraversatăhotarulăînăTransilvaniaă
laă 10ă martieă 1658ă iară înă locul luiă aă fostă însc unată Mihneaă ală III-lea. Mazilirea lui Constantin
Şerbană şiă ridicareaă înă scaună aă luiă Mihneaă auă fostă semnalateă curândă înă majoritateă cur iloră
europene:ă Vene ia,ă Amsterdam,ă Vienaă etc. 43 Ambi iaă deă aă domniă dină nou s-a manifestat prin
diverseădemersuriă întreprinseădeăConstantinăŞerbană c treăGheorgheăRacokziăalăII-lea , cu acest
prilejă seă încheiaă ună tratată înă dataă deă 12ă octombrieă 1659ă întreă Gheorgheă Racokziă ,ă Constantină
Şerbană şiă Mihneaă ală III- lea. 44 Prină tratatulă deă laă Bran,ă Constantină renun aă laă tronulă riiă
Româneştiă înă favoareaă luiă Mihnea,ă obligându-seă s -iă deaă totă sprijinulă necesară înă schimbulă
ajutorului dat de Racokzi pentru ocuparea tronului Moldovei. Gheorgheă Ştefană mazilită şiă elă înă
1658,ă renun aă laă preten iileă asupraă tronuluiă Moldoveiă înă favoareaă luiă Constantină Şerbană cuă
condi iaă caăacestaăs -iăpl teasc ăoădatorieădeă6000ădeătaleriăc treăRacokzi. Cu ajutorul trupelor
ardeleneă reuşeşteă s ă iaă tronulă Moldoveiă pentruă oă s pt mân ,ă înl turând-ul pe domnitorul
Gheorgheă Ghicaă înă noiembrieă 1659.ă Întreă timpă esteă mazilită şiă Mihneaă ală III-leaă dină araă
Româneasc ăiarăConstantinăŞerbanăreuşeşteăs ămaiădomneasc ăaiciădină26ăaprilieăpân ăînă21ămaiă
1660.ă Fiindă fugară înă Transilvania,ă aă organizată multeă ospe eă al turiă deă al iă mazili i,ă Gheorgheă
ŞtefanăşiăMihneaăalăIII-lea.ăAcestaădinăurm ăaămurităînădataădeă5ăaprilieă1660ălaăunaădinăpetreceri;ă
uniiă spună c ă moarteaă ară fiă survenită datorit ă abuzuluiă deă mâncareă şiă b utur , 45 al iiă spună c ă deă
apoplexie; s-aăvehiculatăşiăideeaăotr viriiădeăc treăConstantinăŞerbanăpentruăaăînl turaăunăposibilă
rival.ă Interesantă esteă faptulă c ă 20ă deă zileă maiă târziuă acestaă seă însc unaă caă domnă ală riiă
Româneştiă – 26 aprilie 1660 – pentru ultima oar .ă Pribeagulă domnă s-aă c s torită maiă târziuă cuă
Domnica sau Nedelca – doamnaăB laşaădecedaseăînă1657ă- , ibovnica lui Mihnea al III-lea 46 şiă
cuăeaăaăplecatăînăPoloniaăiarăapoiăsi-aăstabilităreşedin aădefinitivălaăRâşnovăpeăNistruăînăUcrainaă
undeăaămurităfoarteăb trânăînă1685. AstfelăseăîncheieăpovesteaăluiăConstantinăŞerbanăCârnul,ădară
amintireaă luiă aă r masă înă memoriaă s teniloră dină Dobreniă şiă înă specială salvaă deă tună careă anun aă
petrecerileăşiămeseleădeălaăpalat. Numeleăs uăa fostădatătimpădeăpesteă50ădeăaniăC minuluiăculturală
alăcomuneiăDobreni,ăc minăcareăaăfostădesfiin atăînăanulă1951. Înăbisericaăsatuluiăseăp streaz ăoă
fresc ăaflat ă înă amvonăpeăpereteleădeă laă nord,ăreprezentându-lăpeăConstantinăŞerbană şiădoamnaă
B laşaăiarăînăparteaădinspreăsudăînădreapta,ăjosăpeăpardoseal ,seăafl ăplacaăceăacoper ămormântulă
Ilinc i,ămamaăvoievodului.

BIBLIOGRFIE
1.ăŞtefanăŞtef nescu- Basarabii,ă„MagazinăIstoric”, nr. 7-8, 1968, p. 8
2. C.Gane- Trecuteăvie iădeădoamneăşiădomni e –- Vol. 1, p.222
3, 4, 5, IBIDEM – p. 223
6. IBIDEM p. 223
7.ăăA.ăO eteaăşiăcolab.ă– IstoriaăRomâniei- Buc. 1964 – Vol.3, p. 176
8. C. Gane - Op. cit. p. 222
9. Matei D. Vlad- Matei Basarabăşiăepocaăsa – „Magazinăistoric”ănr.ă8,ă1977,ăp.39
10. IBIDEM – p. 39- 40
11.ăA.ăO eteaăşiăcolab.ăOp. cit.p.178-179
12. C. Gane Op.cit.p. 225

212
13, 14, Stolnicul Constantin Cantacuzino – Istoriaă riiăRomâneşti –p. 153- 154
15. C. Gane- Op.cit.p. 226
16. Stolnicul Constantin Cantacuzino- Op. cit. p.156
17. Pavel Mircea Florea- Cuătr suraăprinăveacuri- „MagazinăIstoric”,ăiunieă2000- p.84
18.ăA.ăO eteaăşiăcolab. Op.cit.18-19
19. Stolnicul Constantin Cantacuzino- Op.cit. p.157
20.ăiuzbaşăţăc pitanăpesteă100ădeăfustaşi.
fustaşiăţăl ncieri.
21.ăceauşi-v taşiăţăc pitaniăpesteă500ădeăoşteni.
22.ăcetaşăţăc pitanădeăceat .
ceat ăţă100ădeăoşteni.
23. Stolnicul Constantin Cantacuzino- Op. cit. p.157.
24, 25. IBIDEM- p.155.
26.ăAndreiăO eteaăşiăcolab.ăOp.cit.p.182.
27. Stolnicul Constantin Cantacuzino- Op.cit.p.158.
28,29. IBIDEM p.160.
30. IBIDEM. p.160-161.
31,32.ăA.ăO eteaăşiăcolab.,ăIstoriaăRomâniei, p.184-185
33.,ăAlfăLombardă„1657- UnădiplomatăsuedezăînăPrincipateleăRomâneă”,„ MagazinăIstoric”ănr.ă10, 1982 p.6.
34. IBIDEM- p.7
35,36. IBIDEM.p.7.
37. Paul de Alep-Op.cit., p.220.
38. Hurmuzaki- Fragmente VII, p.240.
39. M. M. Popescu, A. Beldeanu- Mihnea al III-lea, Buc. 1982, p.27.
40.IBIDEM. p.31
41. Paul de Alep, Op. cit. p.220.
42. M. M. Popescu, A. Beldeanu- Op. cit. p.38.
43.ăSerbanăR dulescuăZoner- Diploma iaăeuropean ăşiăluptaăpentruăneatârnareăaăluiăMihneaăalăIII-lea, „Magazină
Istoric”ănr.ă7-8, 1968, p.83-84.
44. Ioan Prahoveanu- Tratatul de la Bran,ă„MagazinăIstoric”ănr.ă8,ă1978,ăp.53.
45. M. M. Popescu, A. Beldeanu- Op.cit.p.197.
46. C. Gane-Op.cit., p

213
214
 2 Vasile Militaru

S-aă n scută laă 21ă septembrieă l886ă înă comunaă Dobreni-

Câmpurelu,ă fiindă ală treileaă dină ceiă şapteă copiiă aiă familieiă Ghi ă şiă
Tinca Militaru. Tat lă s uă aă fostă unulă dină capiiă r scoaleiă dină anulă
1888 1 ,ădesf şurat ălaăDobreni,ăfapt ăpentruăcareăaăfostăînchisă2ăaniălaă
Penitenciarulă V c reşti.ă Aă frecventată cursurileă şcoliiă primareă dină
Dobreniă subă îndrumareaă înv torului Manea Manolescu. 2 A lucrat
caă b iată deă pr v lie,ă fiindă ună copilă sclipitor,ă laă cârciumaă luiă Ghi ă
Stoloviciă dină satulă V r şti. 3 Fiindă ună tân ră deosebită deă ambi iosă aă
plecată laăBucureştiă înădorin aădeăa-şiă încercaă noroculăpentruăaădeveniă
cineva.ă Înă 1905ă lucraă laă Capşa,ă ceaă maiă important ă cafeneaă dină
Bucureşti,ă frecventat ădeăpersonalit ileă vie iiăpoliticeăşiăculturaleăaleă
vremii.ă Fiindă ună împ timită ală scrisuluiă compuneaă miciă catreneă şiă
versuriă peă careă leă aşezaă peă meseleă clien iloră al turiă deă comand . 4
Talentulă literară ală luiă Vasileă Militaruă aă fostă descoperită deă prozatorulă şiă poetulă Duiliuă
Zamfirescu,ăînăanulă1907,ăulteriorăpublicândăversuriăînărevistaă„ăLiteraturaăşiăartaăromân ă”ăaă
luiăM.I.ăPetraşcu 5 .ăÎncurajatăşiădeă al iă doiă importan iăscriitoriăromâni,ă AlexandruăVlahu ăşiă
BarbuăŞtef nescuăDelavrancea,ăgra ieăc roraăob ineăunăpostălaăMinisterulăLucr rilorăPublice,ă
devine treptată unulă dintreă ceiă maiă fecunziă colaboratoriă aiă unoră revisteă literare,ă f cându-se
cunoscută maiă alesă prină fabuleleă publicateă înă „Universul”,ă „Drumă Nou”,ă „Poruncaă Vremii”ă
etc. 6 Crea iileă saleă f ceauă s ă vibrezeă sufleteleă româniloră deă toateă vârsteleă deoareceă insuflauă
profundeăsentimenteădeădragosteăfa ădeăsat,ădeăpatrie,ăsentimenteădeăprofundăataşamentăfa ă
deă istoriaă şiă credin aă str bun .ă Oă serieă deă poeziiă seă adresauă p rin ilor,ă înă specială mamei,ă
pentru care avea un cult deosebit.ăNumeroaseăcrea iiăaleăpoetuluiăauăfostăincluseăînămanualeleă
pentruăşcoalaăprimar ăfiindărecitateădeăcopiiiătalenta iălaăserb riăsauălaăalteăfestivit i.
Înă perioadaă interbelic ă Vasileă Militaruă vaă fiă unulă dintreă organizatoriiă manifest riloră
7
cultural-religioase care aveau ca scop ridicarea nivelului cultural al locuitorilor de la sate.
Poetul Vasile Militaru se apropie de Miscarea Legionara dupa anul 1933 si dedica
legionarilor mai multe poezii printre care Purtatorii tortei sau Bucura-te tara. Poeziile
legionare se vor publica in volumul Temelie de veac nou, aparut in aprilie 1938 la editura
Cartea Romanesca. Aceasta creatie avea sa fie unul din capetele principale in procesele
politice ce vor urma. Vasile Militaru alege sa semneze o parte din scrierile sale sub
pseudonimul Radu Barda. In timpul razboiului publica un volum de versuri patriotice sub
acest pseudonim. Tot cu acest pseudonim semnase si in Porunca Vremii, ziar subintitulat
„tribunaă zilnicaă deă luptaă nationalaă siă crestina”. Datorit ă convingeriloră saleă politiceă (Dupa
instaurarea comunismului poetul reuseste sa scape ani de-a randul de valurile succesive de
arestari. Insa la un moment dat i se cere sa-si folosesasca talentul literar in folosul
comunismului si a conducerii. Refuzul sau este catefgoric: "In poeziile mele niciodata nu va
rima poporul cu tractorul". Ca urmare a acestui refuz, datorita trecutului sau legionar si a
operei sale religioase, este arestat la 8 ianuarie 1959) i s-a impus domiciliu for atăînă1947-
1948,ă iară dină 1948ă pân ă înă 1959ă aă suportată infernulă temni eloră comunisteă al turiă deă alteă
personalit iăaleăculturiiăromâneştiăca:ăVasileăVoiculescu,ăNichiforăCrainic,ăDumitruăSt niloaeă
etc. Prinăsentin aănr.ă390ădină2oăiunieă1959ăaăTribunalului Militar din Craiova i s-a prelungit
condamnareaăcuă înc ă40ădeăaniădeătemni ăgreaăşiă închisoareăcorec ional ,ăpedeaps ăpeăcareă
nuăaămaiăapucatăs ăoăexecuteădeoareceăs-aăstinsădinăvia ăînăziuaădeă8ăiulieă1959ălaăvârstaădeă
73ădeăani,ăînăînchisoare.

215
Moartea poetului

In temnita de la Ocnele Mari a fost dus imediat dupa pronuntarea sentintei. A fost tinut la
izolareăpentruăaănuăpericlitaă“sanseleădeăreabilitare”ăaleădetinutiloră- care cunosteau versurile
sale si il iubeau pe marele poet. Despre conditiile in care era tinut poetul marturiseste fostul
detinut politic Dumitru Radu Udar:

“Amă putută observaă caă poetulă stateaă singură ină celula,ă maiă degrabaă izolat,ă neacordandu-i-se
nici un ajutor medical. Nu se vedea nicaieri vreo urma de medicament.
Pe mica masuta de fier - tabla - se gasea o cana cu ceai neindulcit, pe care il beam si noi
ceilalti, o bucatica de turtoi si un castron de tabla in care abia se distingeau cateva boabe de
arpacas,ădeămulteăoriănefiertăsiăplinădeăgargarite.”
Trei saptamani mai tarziu, dupa criminala sentinta, pe data de 8 iulie 1959, Vasile
Militaru s-a stins. Pentru marea sa credinta si pentru suferintele indurate, Dumnezeu a facut
astfel incat poetul sa poata pleca din aceasta lume in prezenta unui preot si a unui detinut
politic care peste ani sa poata marturisi despre martiriul sau.
Marturia lui Dumitru Radu Udar - Documentele rezistentei. Vol. 1

„(...) am fost scos afara cu inca un detinut, preot, caruia nu-i mai retin numele... Ne-au dus
pe un coridor intunecat, oprindu-ne la ordin in dreptul unei usi pe care a deschis-o si ne-a
poruncit sa intram inauntru, aici fiind de fapt o camera-celula a infirmeriei inchisorii. Multe
temnite dispuneau de asemenea celule.
Singur in camera-celula, o jilava faptura de om, era cazut din pat cu fata in jos.
Gardianul tiran ni s-a adresat cu ura care il caracteriza si pentru care era apreciat (de
conducere). Banditul asta trage sa moara, ridicati-l in pat mai repede!
L-am intors cu fata in sus pe muribund si l-am asezat in pat. Acest om era Vasile Militaru.
Cu ochii dati peste cap si cu fata brazdata de chinurile mortii. Nimic nu mai era viu in el,
doar ochii, parca naluci nepamantene, vegheau asteptand de undeva o mana de ajutor care
nu mai venea. Am trecut la picioare facand semn preotului sa treaca la cap.
Din privire si din miscarea buzelor (gardianul statea in usa) m-am inteles cu preotul sa-i
spuna rugaciunea din urma, pentru dezlegare. Cand preotul a inceput prin miscarea buzelor
sa-i faca rugaciunea de dezlegare, pleoapele muribundului s-au deschis, apoi iarasi s-au
inchis si, parca multumit, s-a inseninat la fata si si-a dat duhul.”

"Dac ăamăpierdutăaveriăşi ranguri, darănuăamăpierdutăcredin aăîn Dumnezeu, nu am

pierdut nimic!".

216
 Aşa i-aăfostădat,ăs ănuăaib ăoălumanareăaprinsaălaăc p tâiăîn acele ultime clipe ale
vietii, el care se risipise in atatea generatii. Ne-am dat seama cat de profunda a fost
credinta in Dumnezeu a poetului, care si-a acceptat moartea ca pe o impartasanie.
... Ne-aăaruncatădinăuş ăoăcamaş ăşiăoăperecheădeăindispensabiliă- ce-i drept curate - şiăne-a
poruncit:
-"Dezbracati-l pe bandit de ce are pe el si imbracati-l cu rufele astea." Am executat operatia
sub supravegherea lui. Cand a vazut ca este gata, ni s-a adresat autoritar si dusmanos:
- Iesitiă afara!ă Bineă c ă aă murit.ă Ună bandită maiă putină ină tara.ă Ne-a condus in celula, avand
grija pe parcurs sa ne atraga atentia:

- S ă nuă cumvaă saă ciripitiă ină celula unde ati fost si ce-atiă facut,ă caă stitiă ceă vaă asteapta!”
Trupul batranului Militaru a fost pus intr-o lada apoi carat cu carutul spre groapa comuna
de catre doi detinuti de drept comun."
Amă intrată înă celul ă şiă s-auă trasă z voareleă dup ă noi.ă Ocneleă Mari,ă vulpavulă lag ră deă
exterminare,ă aşteptaă s ă înghit ă noiă victimeă înă pânteculă s uă nes tul.ă Pentruă noi,ă muriseă ună
mare om, pentru ei, un mare bandit. "Totă unaă e:ă oriă culciă peă s tui,ă oriă scoliă peă s raci" –
TudorăArghezi.ăăDup ăceăamăintratăînăcelul ,ăam fostăînconjura iădeăfra iiădeăsuferin ădoritoriă
s ăafleăpentruăceăamăfostăchema i.ăPentruămoment,ănuăle-amăspusănimic,ăar tândăc treăvizet ,ă
undeă caraliiiă neă puteauă spionaă înă voie,ă înc l a iă înă aceiă pâslari-pisic ă careă leă permiteauă s ă
asculteăpeălaăuşiăf r ăs ăfieăsim i i.ăDup ăcâtevaăminuteăîns ,ăi-amăinformatăc ăaămurităVasileă
Militaruă şi,ă instantaneu,ă amă p strată cuă to iiă ună momentă deă reculegere.ă Le-am povestit apoi
ceeaă ceă amă fostă puşiă s ă facemă înă timpulă câtă amă lipsită dină celul .ă Colegiiă erauă consterna i.ă
Dup ă semneleă ştiuteă deă noi,ă amă urm rită trecereaă "c ru ului".ă Ună c ru ,ă peă careă îlă auă maiă
toateă puşc riileă înă dotare.ă Înă elă suntă c ra iă searaă de inu iiă mor i,ă c treă cimitir.ă Vesteaă ne-o
d deaăel,ăprinăscâr âitulăro ilorăcuăladaăpeăel,ăinconfundabil.ăPânda s-a dovedit folositoare,
deoarece l-amă v zută trecândă c treă groap ,ă cuă nelipsitaă lad ă peă el,ă trasă deă doiă de inu iă deă
dreptă comun.ă Jaluzeleleă erauă îndep rtateă laă maximum,ă dară nuă maiă contaă dac ă eramă prinşiă
asupraăinfrac iunii,ăsauănu.ăDup ăcircaă30ădeăminute,ăc ruciorulăcuăladaăgoal ăpeăel,ătrasădeă
aceiaşiă de inu iă deă dreptă comun,ă seă întorceaă deă laă cimitir.ă Pentruă ei,ă fuseseă oă ziă obişnuit .ă
Uneori,ă dup ă atâtaă suferin ă sufletulă seă împietreşte,ă devineă insensibilă laă totă ceă seă petreceă
împrejur. Înă celul ă s-a evocată îndelung,ă înă aceaă zi,ă şi-nă zileleă urm toare,ă via aă şiă operaă
scriitoruluiă disp rut,ă omorâtă mişeleşteă deă slugileă preaplecateă aleă Moscovei. Înă ceeaă ceă
priveşteădimensiunileămareluiădisp rut,ănumaiăistoriaăîiăpoateăapreciaăoperaăcaăatare.ăS ăm ă
ierte anumi iăpseudoscriitoriăcareăi-auăpusălaăîndoial ăvaloareaăliterar ăşiăpolitic ,ădarăcândă
ajungiăs ăfiiăînchisăşiăs ămoriăpentruă araăta,ăeămaiămultădecâtăunăactădeăd ruire.ăÎnă1959,ălaă
dataăcândăseăstingeaădinăvia ăpoetulăşiăeuăm ăg seamăînăcercet riălaăMinisterul de Interne.
Fusesemă arestată pentruă aă douaă oar ă peă dataă deă 8ă augustă 1958,ă subă acuza iaă deă "crim ă deă
uneltireăîmpotrivaăordineiăsociale".ăÎnăfond,ăeramăaresta iăpentruăc ălaăînchisoareaăsanatoriuă
Tg.ăOcnaăneăajutamăuniiăpeăal iiăs ăsupravie uim.ăÎnăafar ădeădoctori aăMargaretaăDanielescuă
şiă maiă târziuă Grigoraşă Maria,ă nuă maiă existaă niciăună cadruă medical.ă Totulă c deaă înă sarcinaă
noastr ă s ă supravie uim.ă Nuă existauă cadreă mediiă sanitare,ă iară medicamenteleă specificeă
tuberculozeiălipseauăcuădes vâr-şire.ăEra limpedeăc ănuăamăfostăduşiăacoloăs ăsupravie uim.ă
Oă mân ă deă oameniă îns ,ă cuă formeă maiă uşoareă deă tuberculoz ă şiă auă reuşită s ă echilibrezeă
balan aăîntreăvia ăşiămoarte.ăEiăs-auăsacrificatăpentruăfra iiălorăşiăuniiăauăşiămuritădatorit ă
disimin riiă bacilare,ă caă înă cazulă ingineruluiă Goeă Ni escu. Şiă totuşi,ă peă fondulă tuturoră
priva iunilorălaăcareăamăfostăsupuşi,ăomul,ă"celămaiăpre iosăcapital",ăaădescoperităşanseănoiădeă
supravie uire:ă seă înv a.ă Nuă contaă ce.ă Uniiă înv auă franceza,ă al iiă engleza,ă germana,ă al iiă
matematica,ădarăceiămaiămul iăînv auăpoezii,ăchităc ăuniiădinăeiăplecauăcuăeleăînăeternitate.ă
Printreăceiăferici i,ăm ăg seamăşiăeu.ăÎnv asemăpesteă200ădeăpoeziiăpeădinafar ,ădeămariăpoe iă
universali,ădarăşiădeăautohtoni,ăprintreăcareăşiăVasileăMilitaru.ă Într-o zi, cam prin luna iulie

217
sauăaugustă1959,ăunăînv torăsositădeălaăAiudăşiăadusăînăcelulaămeaălaăMinisterulădeăInterneă
m-aă rugată s -iă spună oă poezieă deă Vasileă Militaru.ă Amă stată pu ină peă gânduri.ă Ştiamă c ă laă
Securitateăşiăpere iiăauăurechi.ăDeăabiaăapucasemăs ăspunădou ăstrofeădinăfabulaăPup zaăşiă
cioaraă c ă s-aă deschisă vizetaă şiă intransigentulă cerberă m-aă scosă laă raportulă ofi eruluiă deă
serviciu, care m-aătrimisătreiăzileălaăcarcer .ăPeăparcursulăanilor,ădup ăeliberare,ăm ăobsedaă
un lucru: cum a fost posibilăcaăunăpoetăşiăunămartirăcaăVasileăMilitaruăs ăfieămarginalizat?ăEl,ă
careăaăîncântatăatâteaăgenera iiăşiăgenera iiăcuăpoeziileălui,ăatâtăînăşcolileăprimareăcâtăşiăînă
licee... Nuă exist ă decâtă oă explica ie:ă Întunericulă careă maiă d inuieă înc ă înă anumiteă capete
p trateădominateădeăuraădeăclas !
Deşiă trecuser ă câ ivaă aniă deă laă revolu ieă so iaă mareluiă poetă aă continuată saă fieă
marginalizat ,ăcaăşiăcândănimicănuăs-arăfiăschimbatăînăRomânia... Astfel de idei se desprindăşiă
dintr-un interviu intitulat Acas ălaăpoetulăVasileăMilitaru realizat de G. N. Viforeanu – cu
TellyăBarbuăMilitaru,ăv duvaămareluiăpoetălaăcâ ivaăaniădeălaărevolu iaădinădecembrieă1989
(pentruă aă daă prilejă cititoruluiă s ă trag ă propriileă concluziiă asupraă faptelor,ă amă considerată c ă
este bine s- ăîlăredauăînăîntregime,ăneschimbat);ăiat înăcontinuareăinterviul:ă
„Deşiă deă laă evenimeteleă dină 22-25 decembrie 1989 au trecut mai mult de trei ani
(ast ziă20ădeăăaniăn.n.),ămaiăsuntăscriitoriăcontesta iădeăc treăregimulăcomunistădeătipăstalinistă
careăcontinu ăs ăfieă inu iălaăstâlpulăinfamiei,ămarginaliza i,ăînălocăs ăfieăreconsidera iăşiăpuşiă
înă adev rataă loră valoareă înă ceeaă ceă priveşteă evolu iaă scrisuluiă românescă contemporan.ă Unulă
dinăaceştiă scriitoriăeste Vasile Militaru. Cu acest prilej, poetul mi-aăd ruită basmulă versificată
Merele de aur, cu autograf.
Deă atunciă auă trecută foarteă mul iă ani,ă pân ă cândă amă aflată c ă Doamnaă Tellyă Barbuă
Militaruă urmeaz ă s ă fac ă ună parastasă înă amintireaă poetuluiă cuă ocaziaă scurgerii unui sfert de
veacă deă laă trecereaă înă nefiin ă aă celuiă careă aă încântată oă genera ieă întreag ă cuă versurileă saleă
(versuriă careă auă fostă înv ateă pân ă şiă prină temni e,ă cuă toateă rigorileă legii:ă izol ri,ă carcere,ă
mut riădisciplinareăetc.).ăAmăfostăprezentălaăacelăparastasăundeăamăavutăsurprizaăs ăcunoscăună
compatriotă originară dină satulă Mengir,ă jude ulă Cahul,ă peă numeleă s uă Grigoreă Scor,ă venită laă
rudeleăsaleăînăBucureşti,ătocmaiădinăFlorida.ăCândăaăcitităanun ulădinăziarulă"RomâniaăLiber ",ă
aăc utatăs ăfieăprezent la parastasul de 25 de ani de la moartea lui Vasile Militaru. A citit o
poezieădeăcareă înc ă nuăauzisem.ăAveaăunătitluăciudat:ăAur,ăaur.ăN-amăg sit-oăinclus ă înă niciă
unulădină volumeleă luiăpublicateă înătimpulă vie ii,ăcuătoat ăinsisten eleă meleădelocădeă neglijat.
"Niciănuăseăputeaăg si,ăm-a asigurat Scor la telefon. S-aăpublicatăîntr-un cotidian oarecare, pe
care nici eu nu-lămaiăre in."ă Datorit ăinforma ieiădat ădeăamericanulăScor,ăamăreuşităs ăg sescă
laă Bibliotecaă Academieiă Româneă poeziaă careă aă f cută o puternic ă impresieă asupraă celoră
prezen iălaăparastas.ăDeăatunci,ăamăurm rităcuămaiămultăinteresăoriceăinforma ieăînăleg tur ăcuă
via aăşiăoperaăpoetului.ăDeăaceea,ăprimindărevistaă"CuvântulăRomânesc"ădinăCanadaăşiăv zândă
c ăunăromânădeăisprav ăîiătip reşte opera, i-amătelefonatăDoamneiăTellyăBarbuăMilitaru,ăştiindă
c ăvesteaăoăvaăinteresa.ăAşaăaăşiăfost.ăAmăfixatăoăîntâlnireălaălocuin aăv duveiăpoetului,ăpentruă
seara zilei de 25 ianuarie 1993.
– V-amăg sităgreu,ăchiarăfoarteăgreu,ăDoamn ăTelly.ă
– Credăşiăeu. N-a iămaiătrecutăpeălaămineădeăvreoăşapteăani.ă
– Euăcredăc ăauătrecutăchiarăopt.ă
Dac ă laăPutnaăaerulăesteă înc rcatădeăistorie,ăaici,ă înă locuin aăDoamneiăTellyăBarbuăMilitaru,ă
aerulă esteă încoronată deă poezie.ă M ă uită înă jur.ă Dină brumaă ceă aă putut-o salva dină mâinileă
c l ilor,ămaiăsuntăcâtevaătablouri,ăînf işându-lăpeăpoetălaăvârstaămaturit iiăfiziceăşiăcreatoare,ă
cuăbasculăaşezatăpu inăîntr-oăparte.ăDoamnaăTellyăseămişc ăcuămult ăvolubilitateălaăceiă85ădeă
ani.ăÎmiăarat ăvolumeleădeăversuriăaleăpoetuluiăap ruteăînăEdituraăNistruăaăluiăNicolaeăLupană
deălaăParisăşiăalteăplacheteăcareăi-auăparvenităpeăc iădiferiteădinăApusulăEuropei.ăÎmiăarat ăapoiă
oăserieădeăfotografiiădinăcareăunaăîmiăatrageăaten iaăînămodădeosebit.ăAceastaăîlăreprezint ăpeă

218
 maestrul la masa deă lucru.ă Înă preajmaă poetuluiă "îngerulă s uă p zitor",ă adic ă Doamnaă Tellyă
Barbu Militaru.
Punctulăculminantăalăseriiăesteăscoatereaălaăsuprafa ,ădinăladaăstudioului,ăaăunuiăvolumămasivă
intitulată Divinaă zidire,ă cuă ilustra iiă (dup ă cumă amă maiă spus)ă deă Gustaveă Doré.ă Esteă vorbaă
despreă Bibliaă versificat ,ă despreă careă îmiă vorbiseă poetulă laă primaă cunoştin ă înc ă dină
prim varaăanuluiă1948.ă

– Cumăa iăreuşităs-oătip ri i?ă

– Nuăeu.ăUnăz natic,ăunăîmp timitădup ăoperaăluiăVasileăMilitaru.ăAăf cut-o pe cheltuiala
lui.
– E caz unic.
– Aşaăe!ă
– Pune i-oălaăloc.ăAşaăcevaăseăfaceălaăoămieădeăani.ăTrecândădeălaăunăsubiectălaăaltul,ădară
nep r sindătemaăprincipal ă– evocarea poetului – nici eu nu mi-am dat seama cum au trecut
treiă oreă şiă cevaă deă laă sosireaă înă casaă pl cuteiă gazde.ă Suntă momenteă înă via ă cândă timpulă îşiă
pierde dimensiunile.
– Şiă totuşiă – amă zisă eu,ă Doamn ă Telly,ă cineă esteă acelaă careă seă bucur ă aziă deă muncaă
poetului,ă vreauă s ă spun,ă cineă locueşteă înă vilaă construit ă dină baniiă şiă cuă sudoareaă luiă Vasile
Militaru.
M-aăprivitălung,ăşiăcontrariat ,ămi-a spus:
– Cum,ănuăşti i?ă
– Nu,ăamăr spunsăeuăîncurcat.ă
– CineăaltulădecâtăEmanuel Valeriu,ădeălaăTeleviziuneaăRomân ?ă
– Fantastic! Seăl f ieşteăînăvilaămaestruluiăunăomăcareăn-aămişcatăunădegetăpentru ceea ce
st pâneşte.ă
– Aşaăeste.ăDarăacestaănuăesteăsingurulănecaz.ă
– Maiăsuntăşiăaltele?ă
– Cumăs ănu!ăA iăauzitădeăpreotulăGheorgheăCalciu-Dumitreasa?
– Desigur.
– Ştiindă cuă ceă greut iă m ă lupt,ă p rinteleă Calciuă mi-a trimis trei sute de dolari printr-un
cet eanădinăBucureşti,ăcareănuădeămultăaăf cutăunăvoiajăînăStateleăUniteăaleăAmericii.ă
– Un gest nobil, am zis eu.
– Numaiăc ăgestulănobilănuăşi-a ajuns scopul.
– Cumăaşa?ă
– Individul mi-aă dată întâlnireă înă oraş,ă caă s -miă înmânezeă dolarii,ă deşiă euă amă insistată s ă
vin ă acas ă laă mine.ă M-amă prezentată laă loculă cuvenit,ă comunicându-iă laă telefonă cumă ar tă şiă
cumăvoiăfiăîmbr cat .ăDup ătreiăoreădeăaşteptareăamăplecatădinăsta iaădeătramvaiăundeătrebuiaă
s ăneăîntâlnim.ăI-amădatăunătelefonăs ăştiuăceăs-a întâmplat.ăŞti iăceămi-aăr spuns?ă
– Doamn ,ă v-amă aşteptată înă sta ieă aşaă cumă ne-amă în eles,ă aă zis.ă Aă ap rută oă persoan ă
echipat ă conformă informa ieiă dat ă deă dumneavoastr .ă Amă întrebat-oă dac ă esteă doamnaă
Militaruă şi,ă laă r spunsulă eiă afirmativ,ă i-am dat cei trei sute de dolari pe care vi i-a trimis
p rinteleăGheorgheăCalciu-Dumitreasa.
Amăr masăuluităcândăamăauzit.ăDintr-oădat ăparc ăs-aăf cutăîntunericăînătoat ăînc perea.ăAmă
reuşit,ătotuşi,ăs ăîntrebăaproapeăşoptit:ă"Exist ăasemeneaăoameniăpeăp mânt?"ă
- Da.ă Şiă înc ă foarteă mul i.ă Nuă leă scap ă niciă oăocazieă cândă eă vorbaă s -şiă însuşeasc ă ună
bun ce nu leăapar ine.ă
– I-a iăscrisăP rinteluiăCalciu?ă
– Nu. N-avea nici un rost. Faptul era consumat!
PlecândădeălaădoamnaăTellyăBarbuăMilitaru,ăm-amăîntrebat,ăînătimpăceăc utamădrumulă
celă maiă scurtă pân ă laă sta iaă deă tramvai:ă "Exist ă oareă justi ieă imanent ?“ă Mi-amă r spunsă f r ă
219
z bav :ă"Nu.ăAşaăcevaănuăexist .ăSuntemălaădiscre iaăcelorăceăşi-auăf cutădinălegeăunăscut!"....”ă
VasileăMilitaruănuăaăavutăurmaşi,ăsingurulăs uăfiuădinăprimaăc s torie,ăs-aăsinucisălaăvârstaădeă
17 ani. 8 Aăavută îns ă nepo iădeă laă fra iăprintreăcareăşiă AnghelăMilitaruădinăDobreniădeă laăcareă
amă primită ă informa iileă referitoareă laă via aă şiă activitateaă poetului.ă Aă douaă so ie,ă actri aă Tellyă
Barbu, s-aă preocupată deă reabilitareaă numeluiă mareluiă poet,ă reuşindă dup ă 25ă deă aniă deă laă
dispari iaă poetuluiă s -iă aduc ă şiă s -iă reânhumezeă r m şi eleă p mânteştiă laă Cimitirulă Bellu,ă înă
Bucureşti. 9
VasileăMilitaruăaăîmbog ităpatrimoniulăliteraturiiăromâneştiăcuăpesteă30ădeăvolumeădeă
poeziiăşiăfabuleădintreăcareăamintim:ăStropădeărou ,ăFabule,ăVorbeăcuătâlc,ăDoina,ăPsaltireaă
înă versuri,ă Cântareaă Neamului,ă Trezi i-v ă români,ă Cânteceleă vinului,ă Divina Zidire, Spre
Împ r iaăluiăIsusăetc.

PentruăaăaduceăunăomagiuămareluiăpoetăcolectivulăşcoliiădinăDobreniăaăorganizatăînădataădeă28ă
septembrieă1997ăoămanifestareăprilejuit ădeăîmplinireaăaă101ăaniădeălaănaştereaăsa.ăCuăaceast ă
ocazie aăfostădezvelit ăoăplac ăcomemorativ ădinăbronzăcareăesteăamplasat ăînăincintaăşcolii.ă
Scopulămanifest riiăaăfostăşiăacelaădeăaăatribuiăşcoliiănumeleăVasileăMilitaru,ădarăaşaăcumăamă
ar tată maiă înainte,ă demersurileă oficialeă întreprinseă înă acestă sensă nuă s-au finalizat la nivelul
InspectoratuluiăşcolarăGiurgiuădinămotiveănecunoscute.ă
BIBLIOGRAFIE

1.Constantin Corbu – R scoalaă ranilorădeălaă1888,Buc.1978,p.110

2.ArhivaăŞcoliiăDobreniă– Registru matricol nr. 5,1896 – 1897 ,p70
3.Iancu Popescu – Studiu monografic – 1938 , p. 9
4,8,9ăInforma iiăprimiteădeălaăAnghelăMilitaru,ănepotăalăpoetuluiă
5.V. Militaru - Divina Zidire , Buc.1993 p.5 - 6
6. Marin Nicolae – Discursăcuăprilejulămanifest riiădină28ăseptă1997
7. Asocia iaăŞcolar ăşiăCultural ăRomân ă– OmagiuăluiăIonăGhea - Buc. 1936, p. 36

220
 b) MONUMENTE ISTORICE LA DOBRENI
Unul din monumentele istorice din satul
Dobreniă aă fostă ridicată în amintirea eroilor
c zu iă înă timpulă R zboiuluiă pentruă
Independen ăşiăînăPrimulăr zboiămondial,ăînă
anulă 1932.ă Monumentulă reprezint ă ună ostaşă
ceă ineă înă mâiniă ună drapelă simbolizândă
victoria,ă statuiaă dină bronză fiindă aşezat ă peă
unăpostamentăcompusădinădou ăp r i.ăParteaă
deăjosăareăform ădeăpiramid ăfiindăcompus ă
dinătreiătrepte.ăDeasupraăp r iiădeăjosăseăafl ă
postamentul statuii care este ornamentat cu
patruă coloaneă ceă sus ină patruă arcadeă
încrustateăcuădecora iuniăflorale.ăÎntreăacesteă
coloaneă suntă aşezateă patruă pl ciă dină bronz.ă
Peă placaă dină fa ă esteă scris:ă „Înă amintireaă
eroilorăc zu iăînălupteleăpentruăneatârnareaăşiă
întregireaă neamuluiă 1877-1878, 1916-1918-
1919”.ă Placaă aă doua,ă dină dreapta,ă con ineă
numeleăaă38ădeăeroiădintreăcareă2ăauăc zutăînă
1877, iar restulă întreă l916-1919. Vezi mai
jos.Peă placaă aă treia,ă înă spate,ă suntă trecu iă
membrii donatori, care au contribuit cu
sume de bani la ridicarea monumentului. Pe
placaăaăpatra,ădinăstânga,ăst ăscris:ă„ăM rieiăSaleăregeluiăCarolăII,ămoştenitorăalăTronuluiăfiindă
MareleăVoievodădeăAlbaăIulia,ăMihaiă”.ăMaiăsuntămen iona iăprefectulăjude uluiăIonăGhea ,ă
MinistrulăInstruc iuniiăPublice,ăC.ăAnghelescu,ăprecumăşiămembriiăObşteiăSabarulăînăfrunteăcuă
IancuăPopescu,ădirectorulăşcolii.
Laă bazaă pl ciiă dină fa ă eraă aşezat ă oă cunun ă format ă dină dou ă armeă frânteă legateă cuă ună
buchetădeăflori,realizat ădinăbronz,ăceăsimbolizaădorin aădeăpace.
Monumentulă aă fostă restaurată înă anulă 2009ă şiă ă esteă amplasată înă centrulă satului,ă lâng ă
biseric ,ăaiciădesf şurându-seăînăfiecareăan festivit ileădedicateăZileiăEroilor.ăă
Laăbazaăcoloanelorăseăaflaăoăleg tur ădeăarmeăfrânteădinăbronz,ăceăsimbolizauătriumfulă
p ciiăasupraăr zboiului,ăcareădinăp cateăauăfostăfurateăpentruăaăfiăcomercializateălaăfierăvechi.ă
Numele eroilor satului sunt trecute pe placa a doua (dreapta privitorului):
CiobanuăPăMarinăşiăLixandruăRaduăc zu iăaînă 1877ărestulăînă1916ă – 1918: Constantin M
Ilie - plutonier, Ion Micu Radu, Petre I. Manolescu, Gheorghe D. Panait – sergen i,ăN staseă
N. Radu, Aristide Gheorghe,ăMicuăGh.ăGuri ă– caporaliăşiăsolda iiăDemosteneăMarin,ăTomaă
Gh.ăPopa,ăTudorăMăDima,ăăPan ăDr.ăOprea,ăRaduăŞerban,ăMihalacheăAăNicu,ăMarinăNăMarin,ă
NicolaeăIlăConstantin,ăMarinăMicuăP un,ăMihailăVăAnghelescu,ăAndreiăNăDumitru,ăIvanăGh.ă
T Militaru, Tudor Z Nicolae, Zaharia Gh Militaru, Pascale I C Asan, Ion Milea Constantin,
Dumitruă Că Vişineanu,ă Ştefană Gh.ă Croitoru,ă Nicolaeă Nă Coman,ă Micuă Voicuă C ld raru,ă
Gheorgheă Oprea,ă Constantină Iă Preda,ă Constantină Ră Preda,ă Dumitruă Nă L utaru,ă Marină
Creteşteanu,ăDumitruăDăAsan,ăGheorgheăTăMicic ,ăIonăGhăConstantin,ăGheorgheăDăV leanu.ă
Pentruă eroiiă c zu iă înă ală doileaă razboiă mondială nuă s-aă ridicată înc ă ună monunmentă
funerară dară seă facă slujbeă anualeă deă în ltareă – ziuaă eroiloră înă careă suntă pomeni iă urm torii:ă
AnghelescuăSimion,ăC ld raruăDumitru,ăChiriacăGheorghe,ăColib şeanuăPetre,ăFloreaăVasile,ă
ItarauaăPetre,ăNicolaeăDumitru,ăP unăGheorghe,popescuăIon,ăVişineanuăŞtefanăşiăVoicuăIon.

221
 „ăCastelulădeălaăPrin esa”ă
Peă malulă stângă ală Cociocului,ă peă dealulă deă
lâng ă podă ,ă înă cartierulă Prin esaă maiă potă fiă
v zuteă ruineleă conaculuiă ceă i-aă apar inută luiă
ConstantinăŞerbană,ăconacă vizitată înăanulă1657ă
deă c treă Paulă deă Alep. Cl direaă eraă
impun toare,ă caă deă altfelă toateă
conacele ,construit dină ziduriă deă c r mid ă cuă
1

grosimea de un metru, avea cinci camere dintre

careă dou ă saloaneă ,ă lungimeaă eraă deă 30mă ,ă
l imeaă deă 17ă mă ,ă în l imeaă eraă deă
aproximativ15măiarăadâncimeaăpivni eiădeă5ăm.
Conacăboierescădeăasem n torăcuăcelădeălaăDobreni
Eraăînconjuratăcuăgardădinălemn ,ădispuneaăde,ăanexeăgrajduriăşiăhambare,ăăoăgr din ă
2

cuăfloriăcuăsuprafa aădeă5ăhaăamenajat ăînăstraturiăirigateăprinăjgheaburiădeăolane.ăGr dinaăeraă

unăparcăasemeneaăcelorădeălaăcur ileănobiliareăoccidentaleăaleăvremiiăşiăeraădotat ăcuăunăcastelă
deăap ă– castelădemolatădeăs teniăînăurm ăcuă50ădeăaniă- aceast ăinstala ieădeservea şiăconacul.ă
Complexulă eraă completată deă ună lacă pesteă careă eraă amenajată ună podă dină lemnă şiă ună pavilionă
aşezatăînăplanăcentralălâng ăbiserica. Intrareaăînăcurteăseăf ceaăprinăparteaădeăsudăpeăoăaleeăceă
s-aăp strat,ălâng ăproprietateaăfamilieiăRaşcov,ăiarăintrareaăînăcl direăeraăpeălaturaădeăr s rită,ă
având,ăpatruătrepte,ăîncadrateădeăădou ăcoloaneădinăpiatr . Înămicromuzeulăăşcoliiăseăp streaz ă
unăpostamentăşiăunăcapitelăaleăuneiaădintreăcoloane. De-aălungulătimpuluiăcl direaăaăavutămaiă
multeă întrebuin riă,ă deă laăreşedin ădomneasc ă,ă laăreşedin ădeă var ă,ăcazarm 3 înăperioadaă
crizeiă politiceă dină anulă 1866,ă închisoareă pentruă prizonieriiă deă r zboiă înă 1917ă şiă depozit;ă s-a
încercată chiară achizi ionareaă construc ieiă pentruă aă fiă transformat ă înă cl direă aă şcoliiă dară eraă
foarteă degradat .ă Dup ă ceă aă fostă l sată înă paragin ă
aproapeăoăjum tateădeăsecolăconaculăs-a deteriorat
foarteă multă fiindă demolată întreă aniiă 1946ă şiă 1948ă
deă c treă s teniă pentruă aă procuraă c r mid ,ă dină
cl direă r mânândă doară ruineleă uriaşeloră pivni e,ă
foto..ă Dină c r midaă rezultat ă auă fostă construiteă
câtevaăcaseăşiăădiverseăanexeă iarădemolareaăaă fostă
stopat ădatorit ăunuiăaccidentăseăpareămortalădup ă
înforma iileă primiteă deă laă s teni. Mult ă vremeă
dup ăaceeaăpivni eleăauădevenit groapa de gunoi a
satului fiind astupate definitiv devenind teren de
joac ăpentruăcopiiiădinăcartier. RuineleăcasteluluiădeălaăPrin esaă- pivnitele
Înă anulă 1990ă ă oă echip ă deă arheologiă deă laă muzeuă jude eană „Teohariă Antonescu”ă dină
Giurgiuăaăefectuatăs p turiăcur indăruineleăpân ălaăbazaăacestoraălaă5măînăadâncime.
Din nefericire locul s-aăp stratăcuratănumaiăcâ ivaăaniădeoareceăs teniiăşi-au reluat obiceiul
deăaăaruncaăgunoiăînăacesteăvestigiiăchiarădac ăPrim riaăcomunei a interzis acest fapt

BIBLIOGRAFIE
1. Gabriela Nicolau – Vechiăconaceăboiereşti,ă„MagazinăIstoric”ănr.11/ăă2001ă,ăp.ă56ăăăăă
2. Paul de Alep – C l toriileăPatriarhuluiăMacarie, , p.208-209
3. Sergiu Iosipescu, Victor Ionescu- Ghiculeştiiă,ă„MagazinăIstoric”ănr.8/ă1978,ăp.ă45

222
 BIBLIOGRAFIEăV R ŞTIă
1. Arhivele statului – Buc- ÎnceputurileăÎnv riiădeăcarteăînăperimetrulăCâmpieiă
Române .
Bucureştiă.ă1908
2. Arhiveleăjude ului Ilfov – Buc. 2009
3. AnuarulăNa ionalăalăRomânieiă– 1893 – 1906
4. P.ăCote ă– Câtevaăobserva iiăasupraăform riiălacurilorăşiăre eleiădeăv iăînăCâmpiaă
Român – Analeleăuniversit iiăC.I.ăParhon.ă1956
5. N.ăFloreaăşiăcolaboratoriiăGeografiaăsolurilorăRomâniei Ed,ăŞtiin ific ă– Buc. 1968
6. P.ăGâştescuăI.ăIordană- Jude ulăIlfov Ed. Academiei Buc. 1970
7. CC Giurescu – PrincipateleăRomâneălaăînceputulăsec.ăXIX,ăăEd.Ştiin ific ,ăBuc.ă1957
8. I Grigore C. Eufrosin – Geologieăşiăz c minte, Buc. 1972
9. N. Iorga – IstoriaăRomâniei vol I – IV, Ed. Academiei, Buc. 1964
10. Ion Iordan – ToponiniaăRomâneasc , Ed. Academiei, Buc. 1963
11. I. Iordan – Economiaăagrar ăaăraionuluiăVidraă– probleme de geografie – Schimbarea
cursuluiăSabaruluiăîntreăVidraăşiăCiocoveni, Buc. 1963
12. I. Iordan – Zona periurban ăaăBucureştilor – Ad. Academiei, Buc. 1973
13. N. Ilinca – Jude ulăGiurgiu, Buc. 1996
14. N. Ilinca – Mobilitateaăteritorial ăaăpopula ieiăjude uluiăGiurgiu, 1988
15. H.ăB.ăOprişană– Fondul literar Ilfovean, Buc. 1971
16. N. Oncescu – Geologia RSR,ăEd.ăŞtiin ific ,ă1968
17. I. Man – MonografiaăcomuneiăIonăRoat – Ialomi a.ăEd.ăHelis,ăSloboziaă2005
18. V.ăMih ilescuă– GeografiaăFizic ăaăRomâniei Ed.ăŞtiin ific ,ăBuc.ă1969
19. V.ăMih ilescuăV.ăTodi ă– GeologiaăRomâniei,ăEd.ăŞtiin ific ,ăBu.ă1972
20. V.ăMih ilescuă– VlaşinăşiăMostiştea – Buc. 1924
21. V.ămih ilescuă– Aşez rileăomeneştiăînăCâmpiaăRomân ăsecăXIX,ăAcademiaăRomân ă
1924
22. Gh.ăPârnu ă– Istoriaăînv mântului, Buc. 1977
23. V.ăPârvană– Getica – o preistorie a Daciei, Ed. Dacia, Buc. 1926
24. M. Popescu Spineni – Româniaăînăizvoareăgeograficeăşiăcartografice,ăEd.ăŞtiin ific ă
Buc. 1978
25. V. Tufescu – România,ăEd.ăŞtiin ific ,ăBuc.ă1974

223
 BIBLIOGRAFIE DOBRENI :
IăInforma iiădeăarhiv ă:
1. ArhivaăŞcoliiăDobreni,
2. ArhivaăPrim rieiăV r şti,ăRegistruăagricolăVol.ăI-VII, 2001-2005
3. Arhiveleă Na ionaleă Istoriceă Centrale.ă Fondă Mân stireaă Cotroceni,ă sec.ă XVIă (înă
continuare A.N.I.C.)
4. A.N.I.C. Documente istorice sec.XVII , Vol V. Pachet nr. CCCXCIX 49- 50
5. A.N.I.C.ăFondăăEpiscopiaăRâmnic,ăsecăXVII
6. A.N.I.C.ăFondăăMân stireaăC scioarele,ăsec.ăXVII
7. A.N.I.C.ăFondăăTribunalulăJude uluiăIlfov,ăSec iaăIV,ăDosară71/1888
8. A.N.I.C.ă Fondă ă Tribunalulă Jude uluiă Ilfov,ă Colec iaă deă documente,ă sec.XIXă ,ă Pachetă
nr. XIII 1- 103

II. Lucr riăgeneraleăşiăspecialeă:ă

1. Alf Lombard, 1657- Ună diplomată suedeză înă Principateleă române,ă „Magazină istoric”ă
nr. 1o/1982
2. Bemă C t lin,ăConsidera iiăprivindăoăserieădeătipuriădeăpiese dinăaram ăgumelni ene,
„Buletinul Muzeuluiăjude eanăTeohariăAntonescu”,ănr.ă5-6, 1999-2000
3. Cantacuzino Constantin Stolnic, Istoriaă riiăRomâneşti, Buc. 1984
4. Comşaă Eugen,ă Aşezareaă neolitic ă deă laă Izvoareleă jude ulă Giurgiu,ă „Buletinulă
Muzeuluiăjude ean TeohariăAntonescu”,ănr.ă5-6, 1999-2000
5. Corbu Constantin, R scoalaă ranilorădeălaă1888, Buc. 1978
6. IDEM, Rolulă r nimiiăînăIstoriaăRomânieiălaăsfârşitulăsec.ăalăXIX-lea, Buc. 1982
7. Dragu Gheorghe, Geografieăistoric , Buc. 1992
8. Gane C. Trecuteăvie iădeădoamneăşiădomni e, Buc. 1971
9. GâştescuăP.,ăIordanăI.,ăJude ulăIlfov, Buc. 1970
10. Giurescu C.C., Giurescu D.C., IstoriaăRomânilorădinăceleămaiăvechiătimpuriăpân ăazi,
Buc. 1975
11. Giurescu C.C. Meşteriiăapelor,ăMagazin istoric nr.1 I 1970
12. IlincaăNicolae,ăC p ân ăDan,ăGiurgiu- Micăîndreptarăturistic, Buc. 1986
13. Iosipescu Sergiu, Ionescu Victor, Ghiculeştii,ă„Magazinăistoric”ănr.ă8/1978
14. Iscru G.D., Revolu iaădeălaă1821, Buc 1982
15. IDEM., Revolu iaădeălaă1848-1849, Buc. 1988
16. IDEM.,ăIstoriaămodern ăaăRomâniei, Vol. II, Buc. 1994
17. Majuru Adrian, Periferieăşiăpitoresc,ă„Magazinăistoric”,ămai-iunie 1996
18. Matei D. Vlad, MateiăBasarabăşiăepocaăsa, „Magazinăistoric”ănr.ă8/1977
19. Manu Nicolae , Discursăcuăprilejulămanifest riiădin28ăsept.Dobreniă1997,(manuscris)
20. Mihalache Micu Vasile, Studiu monografic, Dobreniă1972ă(lucrareăîn manuscris)
21. Mih ilescuăVintil ,ăGeografiaăfizic ăaăRomaniei, Buc. 1966
22. Militaru Vasile, Divina Zidire, Buc. 1993
23. Nicolau Gabriela, Vechiăconaceăboiereşti,ă„Magazinăistoric”,ănr.ă11/2001
24. Nichita Adrian, Monografia comunei Dobreni, Buc. 1996
25. Nichita Adrian, Studiul monografic al satului Dobreni, Buc 2006
26. Nichita Adrian, StudiulăGeograficăalăsatuluiăDobreniăjude ulăGiurgiu, Buc 2007
27. O eteaăA.ăşiăcolab.ăIstoriaăRomâniei vol. III, Buc. 1964
28. Paul de Alep, C l toriileăPatriarhului Macarie, Buc. 1901
29. Pavel Mircea Florea, Cuătr suraăprinăveacuri,ă„Magazinăistoric”,ăiunieă2000
30. Popescu Iancu , Studiu monografic, Dobreni 1938 (ălucrareăînămanuscris)

224
31. Popescu M.M., Beldeanu A., Mihnea al III-lea, Buc. 1982
32. Prahoveanu Ioan, Tratul de la Bran,ă„Magazinăistoric”ănr.ă8/1978
33. R dulescuă Zoneră Şerban,ă Diploma iaă european ă şiă luptaă pentruă neatârnareă aă luiă
Mihnea al III-lea „Magazinăistoric”ănr.ă7-8 / 1968
34. Rujan Tiberiu Decebal , StudiulăgeograficăalăLunciiăArgeş- Sabar, Buc. 2004
35. Rymaszewski Bohdan, Auschwitz- Birkenau- nu uita !ă ,ă „Magazină istoric”,ă aprilieă
1996
36. Sârbuă Valeriuă şiă colab.,ă Aşez riă dină zonaă C scioarele-Greaca-Prundu,ă mil.ă Iă îHr.-I
dHr.,ăBr ila 1996
37. Shuster Cristian, Popa Traian, Cercet riăprivindă epocaăbronzuluiăînăjude ulăGiurgiu,
investiga iile din anii 1986-1994,„BuletinulăMuzeuluiăăjude eanăTeohariăAntonescu”,ă
Giurgiu 1995
38. Ştef nescuăŞtefan,ăBasarabii, „Magazinăistoric”,ănr.7-8/1968
39. Turcu Mioara, Geto- daciiăînăCâmpiaăMuntean , Buc. 1979
40. VâlsanăG.,ăCâmpiaăRomân ă– contribu iiădeăgeografieăfizic , Buc. 1915

225