Planul de preluare şi gestionare a deşeurilor provenite de la nave în

porturile maritime românești

1. Introducere

Pe parcursul ultimelor trei decenii, comunitatea internaţională a întreprins eforturi

în încercarea de limitare a impactului advers cauzat de industria portuară şi de shipping
asupra mediului. În acest sens, Organizaţia Maritimă Internaţională (IMO), agenţie
specializată a Naţiunilor Unite, a elaborat, împreună cu comunitatea internaţională, o
serie de convenţii, documente şi recomandări în vederea reducerii şi evitării poluării de
la nave, toate acestea aflându-se la dispoziţia ţărilor membre şi ai altor actori interesaţi
în problematica maritimă.

În mod special, Convenţia Internaţională de Prevenire a Poluării de la Nave

(MARPOL73/78) stabileşte un set de reguli care prevăd ca, pe durata construcţiei şi
duratei de viaţă a navelor, acestea să fie echipate în vederea evitării şi reducerii
descărcărilor de substanţe poluante în mediul marin. De asemenea, MARPOL 73/78
face anumite recomandări în ceea ce priveşte controlul, înregistrarea şi administrarea
deşeurilor de la bordul navei, precum şi dezvoltarea unor facilităţi de recepţie portuară
pentru colectarea şi eliminarea lor finală.

În majoritatea cazurilor, recomandările internaţionale menţionate anterior se

referă la navele implicate în traficul internaţional, nave care sunt monitorizate periodic şi
inspectate de autorităţile maritime, care au rolul de agenţii de implementare şi întărire a
Port State Control în diferite porturi din toată lumea. Cele menţionate mai sus nu sunt
neapărat obligatorii pentru navele în trafic naţional sau pe căi navigabile interioare, care
sunt sub controlul autorităţilor naţionale.

De asemenea, activităţile derulate de porturi în această privinţă se supun

reglementărilor naţionale, care pot fi stabilite pe baza celor internaţionale. Oricum,
autorităţile naţionale îşi asumă în mod exclusiv aplicarea şi supervizarea acestora.

În vederea asigurării implementării reglementărilor internaţionale în toate porturile

europene, Comunitatea Europeană a emis Directiva 2019/883/EC a Parlamentului şi
Consiliului European privind instalațiile portuare de preluare pentru predarea deșeurilor
provenite de la nave. Guvernul României a emis Ordonanța Guvernului nr. 9/2022
privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor provenite de la nave, care transpune
în legislaţia naţională Directiva 2019/883/EC.

Printre obligaţiile menţionate în O.G. 9/2022, la articolul 5 se stipulează obligaţiile

care le revin administraţiilor portuare în ceea ce priveşte întocmirea unui plan de
preluare si gestionare a deşeurilor provenite de la nave.
2. Cadrul legislativ - Sumarul legislaţiei relevante privind recepţia si gestionarea
deşeurilor de la nave

2.1 Legi

2.1.1 Legea 98/1992 pentru ratificarea Convenţiei privind protecţia Mării Negre
împotriva poluării.

2.1.2 Legea 6/1993 pentru aderarea României la Convenţia Internaţională din 1973
pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul din 1978 (MARPOL
73/78), prin care se accepta anexele I, II și V la Convenţie:
I Reguli pentru prevenirea poluării cu hidrocarburi;
II Reguli pentru controlul poluării cu substanţe lichide nocive în vrac;
V Reguli pentru prevenirea poluării cu gunoi de la nave;

2.1.3 Legea 305/2005 pentru acceptarea Anexei IV revizuită la Convenția MARPOL

73/78 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul din 1978,
adoptată de IMO prin rezoluția MEPC. 115(51) a Comitetului pentru Protecția Mediului
Marin la 1 aprilie 2004

2.1.4 Legea 269/2006 pentru aderarea României la Protocolul din 1997 privind
amendarea convenției internaționale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave,
așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (reguli pentru
prevenirea poluării atmosferei de către nave)

2.1.5 Legea 107/1996 cu modificările și completările ulterioare

2.1.6 Legea 528/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.22/1999 privind

administrarea porturilor şi serviciile în porturi.

2.1.7 Legea 162/2013 privind formalităţile de raportare aplicabile navelor la sosirea în

şi/sau la plecarea din porturile româneşti.

2.1.8 Legea 265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

195/2005 privind protecţia mediului.

2.1.9 Lege 6/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2010
privind stabilirea strategiei pentru mediul marin.

2.2. Ordonanţe şi Hotărâri ale Guvernului României

2.2.1 O.G. 9/2022 privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor provenite de la

nave

2.2.2 H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei
cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.
2.2.3 O.G. 2/2021 privind depozitarea deşeurilor

2.2.4 O.U.G. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări și completări

prin Legea 265/2006, cu modificările și completările ulterioare.

2.2.5 O.U.G. 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin, aprobată cu
modificări și completări prin Legea 6/2011, cu modificările și completările ulterioare.

2.2.6 OUG 92/2021 privind regimul deşeurilor.

2.2.7 HG 1074/2014 privind modificarea și completarea Normelor metodologice de

punere în aplicare a prevederilor anexei VI “Reguli privind prevenirea poluării atmosferei
de către nave” la convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave, așa
cum a fost modificata prin Protocolul din 1978 la aceasta (MARPOL 73/78), aprobate
prin HG 1105/2007

2.2.8 HG 346/2016 privind limitarea conținutului de sulf din combustibilii lichizi

2.3 Ordine de Ministru

2.3.1 Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului 480/2007

privind acceptarea anexei I revizuite și a anexei II revizuite la convenția internațională
din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, așa cum a fost modificată prin
Protocolul din 1978 referitor la aceasta

2.3.2 Ordinul Ministrului Transporturilor și Infrastructurii 1293/2012 privind

acceptarea amendamentelor la anexa la Protocolul din 1978 privind Convenția
internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (Anexa V revizuită la
MARPOL) adoptate de IMO prin Rezolutia MEPC. 201(62) din 15 iulie 2011.

2.3.3 Ordinul Ministrului Transporturilor 979/2018 privind publicarea acceptării

amendamentelor la anexa la Convenţia Internaţională din 1973 pentru prevenirea
poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la
aceasta - Amendamente la anexa V la MARPOL (Substanţele HME şi modelul
Jurnalului de înregistrare a operaţiunilor de descărcare a gunoiului), adoptate de
Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MEPC.277 (70) a Comitetului pentru
protecţia mediului marin din 28 octombrie 2016.

2.3.4 Ordinul Ministrului Transporturilor 1254/2019 privind aprobarea listei

cuprinzând porturile și locurile de operare deschise accesului public și limitele acestora,
a căror infrastructură de transport naval aparține domeniului public al statului.

2.3.5 Ordinul Ministrului Transporturilor 975/2018 privind publicarea acceptării

amendamentelor la anexa Protocolului din 1997 privind amendarea Convenției
internaționale din 1973 privind prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost
modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta – Amendamente la anexa VI la
Marpol 73/78 (Sistemul de colectare a datelor pentru consumul de combustibil al
navelor), adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MEPC. 278(70)
a Comitetului pentru Protecția Mediului Marin din 28 octombrie 2016

2.3.6 Ordinul Ministrului Transporturilor 1488/2018 privind publicarea acceptării

amendamentelor la anexa Protocolului din 1997 privind amendarea Convenției
internaționale din 1973 privind prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost
modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta – Amendamente la anexa VI la
Marpol (Desemnarea zonelor de control al emisilor Marea Baltică și Marea Nordului
pentru nivelul III de NOx) (Informații care trebuie incluse în nota de livrare a bunkerului),
adoptate de Organizația Maritimă Internatională prin Rezolutia MEPC. 286(71) a
Comitetului pentru Protectia Mediului Marin din 07 iulie 2017

2.3.7 Ordinul Ministrului Transporturilor 677/2019 privind aprobarea formei și

conținutului documentului Confirmarea conformității, prevăzut în anexa VI la Marpol
73/78

2.3.8 Ordinul Ministrului Transporturilor și Infrastructurii 634/2010 pentru

publicarea acceptării amendamentelor la anexa Protocolului din 1997 privind
amendarea convenției internaționale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave,
așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (anexa VI
revizuită la MARPOL) adoptată de I.M.O. prin rezoluția MEPC.176(58) a Comitetului
pentru Protecția Mediului Marin la 10 octombrie 2008

2.3.9 Ordinul Ministrului Transporturilor 963/2018 pentru modificarea anexei la

Ordinul M.T.C.T. 1070/2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor anexei IV revizuite la MARPOL 73/78

2.4 Directiva 2019/883/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 07 iunie 2019

privind instalațiile portuare de preluare pentru predarea deşeurilor provenite de la nave

2.5 Regulamentul de punere în aplicare 89/2022 de stabilire a normelor de aplicare a

Directivei (UE) 2019/883 în ceea ce privește metoda care trebuie utilizată pentru
calculul capacității suficiente de stocare specializată

2.6 Regulamentul de punere în aplicare 90/2022 de stabilire a normelor de aplicare a

Directivei (UE) 2019/883 în ceea ce privește elementele detaliate ale mecanismului de
urmărire bazat pe riscuri al Uniunii în vederea selectării navelor pentru inspecție

2.7 Regulamentul de punere în aplicare 91/2022 de definire a criteriilor care permit

determinarea faptului că o navă produce cantități reduse de deșeuri și le gestionează în
mod durabil și rațional din punct de vedere ecologic în conformitate cu Directiva (UE)
2019/883

2.8 Decizia Comisiei 2000/532/CE din 3 mai 2000 de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de
stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul art. 1 lit. (a) din Directiva 75/442/CEE a
Consiliului privind deşeurile şi a Directivei 94/904/CE a Consiliului de stabilire a unei
liste de deşeuri periculoase în temeiul art. 1 alin. (4) din Directiva 91/689/CEE a
Consiliului privind deşeurile periculoase cu modificările ulterioare

2.9 Decizia Comisiei 2014/955/UE din 18 decembrie 2014 de modificare a Deciziei

2000/532/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului
3. Importanța predării adecvate a deșeurilor provenite de la nave

Predarea adecvată a deșeurilor generate de nave la facilitățile de recepție puse la

dispoziție de administrația portuară are ca rezultat diminuarea descărcării acestora în
apele naționale navigabile, în special a descărcărilor ilegale de la navele care utilizează
porturile românești, fapt care contribuie la protejarea mediului marin.

4. Cerințele O.G. 9/2022

4.1 Principiile şi cerinţele care trebuiesc îndeplinite in conformitate cu prevederile

din Directiva 2019/883/EC

-se aplică tuturor navelor maritime care fac escală sau operează în porturile maritime,
cu excepția navelor angajate în desfășurarea de servicii portuare, a navelor militare sau
a altor nave deținute sau operate de stat și care sunt folosite în scopuri guvernamentale
necomerciale;
-porturile maritime vor asigura instalaţii adecvate de recepţie care sa fie capabile să
preia separat tipurile și cantitățile de deșeuri provenite de la navele care utilizează în
mod obișnuit portul fără a produce întârzieri nejustificate navelor și să asigure
gestionarea acestora în mod rațional din punct de vedere ecologic;
-administrația portuară va elabora şi implementa un plan corespunzător de preluare şi
gestionare a deșeurilor de la nave sau îl va actualiza pe cel existent, după caz;
-navele sunt obligate să notifice intenţia de utilizare a facilităţilor de recepţie portuare
respectiv cantităţile şi tipul deşeului de la bord, înainte de sosirea în port;
-înaintea părăsirii portului, orice navă care face escală într-un port maritim românesc va
preda toate deşeurile generate și aflate la bordul navei la o instalație portuară de
preluare, excepţie făcând acele nave care dovedesc faptul că există suficient spaţiu
destinat pentru depozitarea deşeului acumulat şi care va fi acumulat în timpul voiajului
prognozat al navei până în următorul port, navele care fac escală mai mică de 24 de ore
în zona de ancoraj sau în cazul unor condiții meteo nefavorabile;
-costurile de exploatare a instalațiilor portuare pentru preluarea și tratarea deșeurilor de
la nave, altele decât reziduurile mărfii, trebuie să fie acoperite prin perceperea unui tarif
de la nave;
-sistemele de recuperare a costurilor trebuie să încurajeze navele să predea deșeurile
și reziduurile mărfii la instalațiile de preluare și să nu le deverseze în mare; în acest
sens următoarele principii vor fi aplicate:
a) toate navele care fac escală într-un port românesc platesc un tarif indirect, indiferent
dacă predau sau nu deșeuri într-o instalație portuară de preluare;
b) tariful indirect acoperă:
➢ Costurile administrative indirecte;
➢ O parte semnificativă din costurile operaționale directe, care reprezintă cel puțin
30% din costurile directe totale pentru predarea efectivă a deșeurilor în cursul
anului precedent
c) pentru deșeurile din anexa V, altele decât reziduurile mărfii, administrația portuară nu
percepe niciun tarif direct, cu excepția cazului în care volumul deșeurilor predate
depășește capacitatea maximă de stocare prevazută în formularul de notificare
prealabilă;
d) pot fi acordate reduceri tarifare adecvate pentru predarea reziduurilor care provin de
la spălarea tancurilor;
e) tariful indirect nu include deșeurile provenite de la sistemele de epurare a gazelor de
eșapament, ale căror costuri sunt acoperite pe baza tipurilor și cantităților de deșeuri
efectiv predate de către nava;
f) partea din costuri care nu este acoperită prin tarifarea indirectă este acoperită pe
baza tipurilor și cantităților de deșeuri efectiv predate de către navă;
g) tarifele pot fi diferențiate pe baza următoarelor criterii:
- categoria, tipul și mărimea navei
- preluarea deșeurilor în afara programului normal de lucru
- caracterul periculos al deșeurilor
h) tarifele pot fi reduse când
- proiectarea, echiparea și exploatarea navei demonstrează că nava produce cantități
reduse de deșeuri și le gestionează în mod durabil și rațional
- nava desfășoară transporturi maritime comerciale pe distanțe scurte
i) valoarea tarifelor percepute și modul de calcul al acestora sunt disponibile utilizatorilor
portuari

5. Tipuri de deșeuri care pot fi generate de navele care vizitează porturile

maritime

Deșeurile generate de nave reprezintă toate deșeurile, inclusiv apele uzate și alte
reziduuri decât cele ale mărfii, care sunt generate în timpul exploatării navelor și care
intra sub incidența prevederilor anexelor I, II, IV, V si VI la Marpol 73/78 precum și
deșeurile asociate mărfii (anexa G, tabelul nr.1).
Conform „Ghidului de bună practică pentru furnizorii facilităților portuare de recepție și
utilizatorii acestora” (Circulara 671 din 20 iulie 2009 a Comitetului pentru Protecția
Mediului Marin din cadrul IMO), aceste categorii de deșeuri sunt:

5.1 Reziduurile care intră sub incidența anexei I la Marpol 73/78 - prevenirea
poluării cu hidrocarburi de la nave („Hidrocarbură” înseamnă petrol sub orice formă
incluzând țițeiul, combustibilul lichid, sedimentele de petrol, reziduurile conținând
hidrocarburi și produsele rafinate):
-apă de santină (bilge)
-reziduuri uleioase (sludge)
-apă de balast murdară
-depuneri și nămol de la curățarea tancurilor
-reziduuri de hidrocarburi provenite din operațiuni de spălare a tancurilor (slops)
-altele (ulei uzat, diverse amestecuri de hidrocarburi)

5.2 Reziduurile care intră sub incidența anexei II la Marpol 73/78 - prevenirea
poluării cu substanțe lichide nocive transportate pe mare în vrac
- substanțe care intră în categoriile X, Y, Z sau A.S. conform prevederilor regulii 6 din
anexa II revizuitî prin rezoluția MEPC. 118 (52) din 15.10.2004
- ape de spălare tancuri sau amestecuri care conțin astfel de substanțe

Substanțe din categoria X: substanțe lichide nocive care, dacă sunt evacuate în mare în
cursul operațiunilor de curățare a tancurilor sau de debalastare ar prezenta un risc grav
pentru resursele marine sau sănătatea oamenilor și, în consecință, justifică interzicerea
evacuărilor in mediul marin

Substanțe din categoria Y: substanțe lichide nocive care, dacă sunt evacuate în mare
în cursul operațiunilor de curățare a tancurilor sau de debalastare ar prezenta un risc
grav pentru resursele marine sau sănătatea oamenilor, sau ar cauza daune pitorescului
locurilor sau altor utilizări legitime ale mării și, în consecință, justifică restricții cu privire
la calitatea și cantitatea evacuărilor în mediul marin
Substanțe din categoria Z: substanțe lichide nocive care, dacă sunt evacuate în mare în
cursul operațiunilor de curățare a tancurilor sau de debalastare ar prezenta un risc grav
pentru resursele marine sau sănătatea oamenilor și, în consecință, justifică restricții mai
puțin stringente cu privire la calitata și cantitatea evacuărilor în mediul marin

Alte substanțe: substanțe indicate ca “A.S.” care nu intră în categoriile X, Y sau Z și

care nu sunt considerate ca prezentând pericol pentru resursele marine și sănătatea
omului dacă sunt deversate în mare urmare a operațiunilor de spălare a tancurilor navei
sau debastare

5.3 Reziduurile care intră sub incidența anexei IV la Marpol 73/78 – prevenirea
poluării cu ape uzate de la nave:
- ape de la toalete și WC-uri
- ape de la spălătoare, băi și încăperi medicale
- ape de la spațiile utilizate pentru animale vii
- ape din scurgerile magaziilor de alimente, bucătării

5.4 Reziduurile care intră sub incidența anexei V la Marpol 73/78 - prevenirea
poluarii cu gunoi de la nave

Conform Anexei V la MARPOL revizuită corespunzător Rezoluției MEPC 201(62)

adoptată la data de 15 iulie 2011, precum și Rezoluţiei MEPC 277(70) adoptată la 28
octombrie 2016, „gunoi” înseamnă orice fel de deșeuri alimentare, deșeuri gospodărești
și din exploatarea navei, materiale plastice, cenusă de la incinerator, ulei de gătit, unelte
de pescuit, carcase de animale, E-deșeuri, reziduuri de încărcătură (care nu sunt HME),
reziduuri de încărcătură (HME) produse în timpul exploatării normale a navei și care
sunt susceptibile a fi evacuate continuu sau periodic, cu excepția acelor substanțe care
sunt enumerate în alte anexe ale Convenției.

,,Deşeuri alimentare’’ înseamnă orice fel de substanţe alimentare stricate sau intacte
şi includ fructe, legume, produse lactate, păsări de curte, produse de carne şi resturi
alimentare produse la bordul navei precum si deseurile de catering provenite de la
bucatariile navelor si reglementate prin Regulamentul (CE) 1069/2009.

,,Deşeuri gospodăreşti’’ - toate tipurile de deșeuri care nu sunt prevăzute în alte

anexe și care sunt generate în spațiile de locuit de la bordul navei.

,,Deșeuri din exploatare’’ - deșeurile solide care nu sunt prevăzute în alte anexe, care
sunt colectate la bordul navei în timpul operațiunilor normale de întreținere/funcționare
ale navei precum și cele care sunt utilizate pentru legarea și manipularea încărcăturii.
Conform Rezolutiei MEPC 76(40) din 1997 deșeurile provenite din exploatarea navei
cuprind deșeurile asociate mărfii și deșeurile de întreținere.

➢ “Deșeurile asociate mărfii” reprezintă materialele care au devenit deșeuri

urmare a utilizării lor la bordul navei pentru legarea, împachetarea, ambalarea,
asigurarea sau protejarea mărfii (paleți, ambalaje de carton sau de lemn, sfoară,
chingi de amarare, sârme, cabluri, etc.).

➢ “Deșeurile de întreținere” reprezintă materialele rezultate în urma efectuării

operațiunilor de întreținere/funcționare a navei de către compartimentul punte și
compartimentul mașini: absorbanți, lavete, filtre, ambalaje care conțin reziduuri
sau sunt contaminate cu substanțe periculoase, tuburi fluorescente și alte
deseuri cu conținut de mercur, baterii cu plumb, etc.
,,Reziduuri de încărcătură” înseamnă resturi de orice fel de încărcătură care nu sunt
prevăzute în alte anexe ale prezentei convenţii şi care rămân pe punte sau în magazii
ca urmare a încărcării ori descărcării, inclusiv cele care sunt în exces sau care se scurg
în cursul încărcării ori descărcării, fie în stare uscată, fie în stare umedă sau care intră
în apa de spălare, dar care nu includ praful de la încărcătură care rămâne pe punte
după măturare ori praful de pe suprafeţele exterioare ale navei.
Reziduurile de încărcătură sunt considerate ca fiind dăunătoare pentru mediul marin
(HME) dacă ele sunt reziduuri de mărfuri solide în vrac care sunt clasificate în
conformitate cu criteriile sistemului global armonizat de clasificare și etichetare a
substanțelor chimice al Organizației Națiunilor Unite care îndeplinesc următorii
parametri:
1. Toxicitate acvatică acută de categoria 1; și/sau
2. Toxicitate acvatică cronică de categoria 1 sau 2; și/sau
3. Cancerigenitate de categoria 1A sau 1B combinată cu caracteristica de a nu fi rapid
degradabilă și având o bioacumulare înaltă; și/sau
4. Mutagenicitate de categoria 1A sau 1B combinată cu caracteristica de a nu fi rapid
degradabilă și având o bioacumulare înaltă; și/sau
5. Toxicitate reproductivă de categoria 1A sau 1B combinată cu caracteristica de a nu fi
rapid degradabilă și având o bioacumulare înaltă; și/sau
6. Expunere repetată la toxicitate asupra unui organ țintă de categoria 1 combinată cu
caracteristica de a nu fi rapid degradabilă și având o bioacumulare înaltă; și/sau
7. Marfuri solide în vrac care conțin sau consistă din polimeri sintetici, cauciuc,
materiale plastice sau pelete de materii prime din plastic (inclusiv cele care sunt
mărunțite, măcinate, tocate sau macerate sau materiale similare)

,,Carcasele de animale’’ înseamnă corpuri de orice fel de animale care sunt

transportate la bordul navei ca încărcătură şi care mor sau sunt eutanasiate în timpul
voiajului.

,,Ulei de gătit” înseamnă orice tip de ulei comestibil ori grăsime animală utilizată sau
care se intenţionează să fie folosită la pregătirea ori prepararea mâncării, dar nu include
mâncarea în sine care este preparată cu aceste uleiuri.

,,Unelte de pescuit’’ înseamnă orice dispozitiv fizic sau parte a acestuia ori combinaţii
de obiecte care pot fi amplasate pe apă sau în apă ori pe fundul mării cu intenţia de a
captura organisme marine sau de apă dulce ori de a le ademeni în vederea capturării
sau recoltării lor ulterioare.

,,Material plastic’’ înseamnă un material solid care conţine ca ingredient de bază unul
sau mai mulţi polimeri cu masă moleculară ridicată şi care este format în timpul fie al
producerii polimerilor, fie al fabricării ca produs finit prin încălzire şi/sau presare.
Materialele plastice au proprietăţi fizice situate într-o gamă largă, care merge de la dur
şi fragil la moale şi elastic. În sensul prezentei anexe, toate materialele plastice
înseamnă tot gunoiul care este constituit din, sau care conţine materiale plastice sub
orice formă, inclusiv parâme sintetice, plase de pescuit sintetice, saci de gunoi din
material plastic şi cenuşă de la incinerarea materialelor plastice.

,,Cenuşi de la incinerator’’ înseamnă cenuşa şi zgura care rezultă de la

incineratoarele de la bordul navei utilizate pentru incinerarea gunoiului.

„Deșeuri electronice” - echipamente electronice (inclusiv componentele, sub-

ansamblurile și consumabilele acestora) scoase din uz.
Deșeurile menționate anterior și care intră în categoria “gunoi” sunt grupate și
evidențiate în jurnalul de înregistrare a gunoiului la navă, astfel:
A. materiale plastice
B. deșeuri alimentare
C. deșeuri gospodărești (hârtie, cârpe, sticlă, metal, veselă, etc.)
D. ulei de gătit
E. cenusă de la incinerator
F. deșeuri din exploatare
G. carcase de animale
H. unelte de pescuit
I. deșeuri electronice
J. reziduuri de încărcătură (HME)
K. reziduuri de încărcătură (care nu sunt HME)

*HME – harmful to marine environment - dăunătoare pentru mediul marin

5.5 Reziduurile care intră sub incidența anexei VI la Marpol 73/78 – prevenirea
poluării atmosferei de către nave

Conform liniilor directoare pentru facilitățile de recepție a deșeurilor care intră sub
incidența anexei VI, adoptate de Comitetul pentru Protecția Mediului Marin din cadrul
I.M.O. prin Rezoluția MEPC.199(62) din 01.07.2011, acestea trebuie asigurate pentru:
- substanțe care epuizează stratul de ozon (clorofluorocarburi CFC,
hidroclorofluorocarburi HCFC) și echipamentele care le conțin
- deșeuri provenite de la instalațiile de epurare a gazelor arse evacuate

Studiul realizat în anul 2017 de Institutul Independent pentru Cercetare și Consultanță

CE din Delft (Olanda) la comanda Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă
(EMSA) având ca temă managementul deșeurilor generate la bordul navelor, în
capitolul dedicat anexei VI la Marpol 73/78 precizează următoarele :
Anexa VI definește substanțele care epuizează stratul de ozon ca fiind acele substanțe
indicate în art. 1 - paragraful 4 din Protocolul de la Montreal din 1987 privind
substanțele care epuiează stratul de ozon menționate în anexele A, B, C sau E (ex.
Halon 1211, Halon 1301, Halon 2402, CFC-11, CFC-12, CFC-113, CFC-114, CFC-
115).
Substanțele care epuizează stratul de ozon sunt folosite la bordul navelor la instalațiile
de aer condiționat sau la echipamentul de răcire al navelor frigorifer. Pot fi găsite în
echipamente mobile de tipul frigidere, aparate mobile de aer condiționat, etc.
Producerea/generarea deșeurilor de substanțe care epuizează stratul de ozon depinde
de tipul sistemelor de răcire și refrigerare cu care este echipată nava precum și de
calendarul operațiunilor de mentenanță și poate avea loc pe parcursul verificărilor
curente, al reparațiilor ocazionale sau al inspecțiilor anuale.
Substanțele care epuizează stratul de ozon care sunt înlocuite în cadrul operațiunilor de
întreținere sunt colectate de către personalul tehnic specializat care desfășoară
respectivele lucrări de mentenanță la bordul navei;
înlocuirea/modernizarea/retehnologizarea sistemelor de răcire și care presupun golirea
lor nu se petrece pe mare, pe timpul exploatării navei, astfel încât să se genereze
aceasta categorie de deșeuri, ci în șantierele navele/de reparații unde au loc în mod
uzual aceste operațiuni.
Cele mai des întâlnite deșeuri cu substanțe care epuizează stratul de ozon sunt
echipamentele mobile defecte pe care navele intenționează să le predea, iar
echipamentele conținând astfel de substanțe pot fi încadrate și ca deșeuri de întreținere
provenite din exploatarea navei (Anexa V la MARPOL 73/78).

Reziduurile de la instalațiile de epurare a gazelor arse provin de la scrubber-ele navelor

care utilizează sisteme de tip „closed-loop” (cca. 2% din totalul navelor care sunt în
prezent echipate cu sisteme de epurare a gazelor arse), se prezintă sub formă de
nămol cu umiditate diversă (conține materie solidă între limitele de min. 5% și max. 40%
funcție de procesul de tratare) și sunt reținute la bordul navei într-un tanc dedicat pentru
a fi predate instalațiilor portuare de preluare.

6. Descrierea necesității pentru instalații portuare de preluare deșeuri

6.1 Clasificarea și codificarea deșeurilor

Conform OUG 92/2019 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările

ulterioare, clasificarea și codificarea deșeurilor se realizează potrivit:
a) Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie
2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive;
b) Deciziei UE 2018/851 a Parlamentului European si a Consiliului din 30 mai 2018 de
modificare a Directivei 2008/98/CE privind deseurile ;
c) Deciziei Comisiei 2014/955/UE din 18 decembrie 2014 de modificare a Deciziei
2000/532/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului
Având în vedere aceste cerințe legislative, categoriilor de deșeuri generate de nave
prezentate pe larg în cap. 5 li s-a atribuit un cod format din șase cifre, cele marcate cu
(*) fiind considerate deșeuri periculoase.
Apele uzate (care intră sub incidența Anexei IV la MARPOL 73/78), apele de balast
(Anexa I la MARPOL 73/78) precum și reziduurile de încărcătură care intră în apa de
spălare a magaziilor/tancurilor navei (Anexa V la MARPOL 73/78) nu se codifică.

6.2 Cantități de deșeuri generate de navele au vizitat porturile maritime românești

și predate la instalațiile portuare

Categorie deșeu Cod Cantitate (mc/an)

deșeu 2019 2020 2021
Apă santină 13 04 03*
3331,061 2546,749 2778,655
Nămol (sludge) 13 07 01*
2645,185 2017,872 1962,846
Apă de balast murdară -

Depuneri și nămoluri 05 01 03*

de la curățarea
tancurilor
Reziduuri de la 13 07 03*
spălarea tancurilor 1742,6 910,813 1022,99
petroliere (slops)
Reziduuri de substanțe 16 10 01*
lichide nocive
transportate pe mare
(SLN)

Ape uzate - 784,2 960,3 3543

Materiale plastice 20 01 39 1096,84 1092,38 1617,52
Deșeuri alimentare 20 01 08 730,86 679,15 975,86
Deșeuri 20 03 01
1639,4 1864,12 2242,2
menajere/gospodărești
Ulei de gătit 20 01 25 16,3 19,4 32,81
Cenuși de la 19 01 12
49,58 34,06 33,09
incinerator
Deșeuri provenite din 20 01 99
exploatare (asociate 15 02 02*
mărfii și de întreținere) 20 01 21* 144,55 112,62 131,21
16 06 01*
15 01 10*
Carcase de animale 02 01 02 0 0 0
Unelte de pescuit 02 01 99 0 0 0
Reziduuri de -
încărcătură (resturi de
marfă care intră în
0 0 0
apa de spălare a
magaziilor/tancurilor
navei) HME
Reziduuri de -
încărcătură (resturi de
marfă care intră în
843 550 1680,84
apa de spălare a
magaziilor/tancurilor
navei) non-HME
E–deșeuri 16 02 14 18,75 16,79 31,63
Reziduuri de la 19 01 06*
instalațiile de epurare
0 0 0
a gazelor arse
evacuate
Substanțe care 16 02 11*
epuizează stratul de 0 0 0
ozon

An Numar Anexa I Anexa Anexa Anexa

Anexa VI Anexa VI Rest de
nave (mc) II (mc) IV(mc) V (mc)
reziduuri deșeuri marfă
de la echipamente (mc)
scrubbere cu continut
(mc) de CFC,
HCFC) (mc)
2019 4176 7718,84 0 784,2 3696,28 0 0 843
2020 4031 5475,43 0 960,3 3818,52 0 0 550
2021 3985 5764,49 45 3543 5064,32 0 0 1680,84
Medie 4064 6319,5 15 1762,5 4193 0 0 1024,6
anuală
Media zilnică a ultimilor trei ani pentru deșeurile generate de navele care au utilizat
porturile maritime românești:
Reziduuri petroliere: 17 mc/zi
Reziduuri SLN: 0,05 mc/zi
Ape uzate: 5 mc/zi
Gunoi: 11 mc/zi
Reziduuri de marfă: 3 mc/zi
Deșeuri echipamente cu CFC, HCFC : 0
Reziduuri de la epurarea gazelor arse : 0

6.3 Creșterea capacității de preluare și tratare a deșeurilor de la nave

Creșterii capacității de preluare a reziduurilor de la nave va fi realizată prin

implementarea obiectivelor proiectului PROTECT (12 696 000 Euro) și care prevede:

Modernizarea infrastructurii portului Constanța prin prelungirea în aliniament a cheului

de acostare existent aferent Danei DA2 cu o lungime de 130 m și crearea unei
platforme în spatele noului front de acostare, cu o suprafață de 4.370 mp, pentru
echiparea cu diverse utilități necesare proceselor tehnologice specifice navelor tehnice;
Amplasarea de echipamente și utilități pe platforma nou creată, inclusiv o nouă
instalație de tratare a apelor uzate colectate de la nave, în scopul separării și tratării
acestora;
Îmbunătățirea accesului maritim în portul Constanța prin înnoirea și modernizarea
sistemului de semnalizare aferent bazinelor portuare și a senalului navigabil;
Modernizarea parcului de nave tehnice al Portului Constanta prin achiziția unei nave
tanc autopropulsat pentru colectarea reziduurilor lichide de la nave (nava colector
NEREUS).

Necesitatea implementării acestui proiect a rezultat din obligația CN APM SA Constanța

de a asigura în calitate de administrație portuară o serie de facilități privind
infrastructura, condițiile de mediu și de siguranță a navigației.

În acest sens, se va construi un terminal (stație de stocare/tratare a reziduurilor

petroliere, ape uzate, ape gri, etc.) amplasat în imediata vecinătate a unui cheu de
acostare și care să permită:

-Transferarea stocării apelor uzate de pe navele de stocare, în zona stației de stocare/

tratare de la uscat, în rezervoare cu unică destinație, cu evidenta diminuare a costurilor
ocazionate de întreținerea navelor, combustibili, etc;
-Reducerea fluxului actual: nave maritime => predarea apelor uzate la navele de
depoluare => transferul de la navele de depoluare in navele de stocare => deplasarea
navelor de stocare la dana de transfer a apelor uzate, în stația de tratare din incinta OIL
TERMINAL => revenirea la acostare in Dana Tehnica.

În conditiile realizarii stației de stocare / tratare a reziduurilor provenite de la nave, in

conformitate cu specificatiile tehnice din acest proiect, fluxul de transfer ar avea un
parcurs mai scurt, respectiv: colectarea apelor uzate => revenirea in Dana Tehnica (in
zona de stocare / tartare nou creată) => transferul la uscat al apelor uzate => tratarea
apelor uzate;
Noua stație de tratare va permite depozitarea provizorie separată și stabilirea unui flux
tehnologic în funcție de tipul de apă tratată, ceea ce ar limita consumurile de curent,
reactivi, etc.
În fluxul tehnologic, apele uzate vor fi preselectate în funcție de limitele admisibile ale
compusilor chimici, astfel incat oricand putem dispune de istoricul analizelor
parametrilor urmariti pe o durată retrospectiva de 2 - 3 ani;
Noua amenajare ar permite instituirea unei baze operationale pentru navele tehnice ale
Companiei care ar dispune de o locatie specializata pentru mentenanta, depozitare
piese de schimb, depozitare paletizata/containerizata a echipamentelor de interventie in
caz de poluari, incendii s.a., alimentare cu combustibili a navelor tehnice;
S-ar suplimenta capacitatea actuală de preluare a cantităților de ape uzate provenite de
la nave cu încă cca. 500 tone.
S-ar permite în noile capacități de depozitare și o stocare pe termen relativ mare a
apelor care nu pot fi tratate prin metode convenționale.

7. Realizarea serviciilor de preluare a deșeurilor provenite navă și a reziduurilor

mărfii

Conform O.G. 22/1999, preluarea deșeurilor generate de navă și a reziduurilor de marfă

se poate executa de administrația portuară direct sau prin intermediul unor agenți
economici, sub controlul administrației. Conform art. 4 din O.G. 9/2022 administrațiile
portuare sunt obligate să dețină autorizație din punct de vedere al protecției mediului
emisă în condițiile legii pentru instalațiile portuare de preluare a deșeurilor.

Administrația portuară trebuie să asigure cadrul legal de lucru pentru operatorii

deşeurilor portuare prin eliberarea licențelor/permiselor de lucru specifice. În plus,
operatorii portuari care realizează activități de preluare a deșeurilor trebuie să fie
autorizaţi pentru activităţile de colectare/valorificare a deşeurilor de către autoritatea
competentă pentru protecția mediului.

Preluarea deșeurilor care intră sub incidența anexelor I, II, IV, V și VI la Marpol
73/78

Preluarea apei de santină, a șlamului, a uleiului uzat, amestecurilor de hidrocarburi,

balastului murdar, a apelor de spălare tancuri (slops) – anexa I, a substantelor lichide
nocive vrac – anexa II, a apelor uzate (de la toalete și WC-uri, spălătoare și băi,
scurgeri de la magaziile de alimente și bucătării) – anexa IV și a reziduurilor provenite
de la instalațiile de epurare a gazelor arse evacuate (nămol rezultat în urma procesului
de epurare a gazelor de la « scrubberele » navelor) – anexa VI se realizează de către
administrația portuară, prin Sucursala Nave Tehnice Port.

Reziduurile de hidrocarburi (nămoluri și depuneri pietrificate) rezultate în urma

operațiunilor de curățare tancuri – anexa I sunt preluate de agenții economici care dețin
licențe sau permise de lucru pentru efectuarea activității de ,,curățare și degazare
tancuri’’, în baza contractelor/convențiilor/comenzilor încheiate cu agenții/armatorii
navelor.

Preluarea echipamentelor conținând substanțe care epuizează stratul de ozon

(clorofluorocarburi CFC, hidroclorofluorocarburi HCFC) – anexa VI se realizează de
către administrația portuară prin Sucursala de Servicii Port.

Preluarea gunoiului – anexa V se realizează de către administrația portuară prin

Sucursala de Servicii Port, cu următoarele excepții:
a) Deșeurile de orice fel de încărcătură ,,vrac solid’’ rezultate în urma desfășurării
operațiunilor de curățare a magaziilor navelor se realizează de către agenții economici
care dețin licențe sau permise de lucru pentru activități de ,,curățare a hambarelor și
magaziilor navelor’’, în baza contractelor/convențiilor/comenzilor încheiate cu
agenții/armatorii navelor.

b) Carcasele de animale sunt preluate de un agent economic autorizat de către

autoritatea sanitar veterinară și de autoritatea pentru protecția mediului, în baza unui
contract încheiat cu firmele care efectuează exportul de animale vii.

c) Deseurile provenite din exploatarea navei (de întreținere), care sunt preluate de
Sucursala Nave Tehnice Port

d) Reziduurile lichide de resturi de marfă provenite din spălarea magaziilor navelor, care
sunt preluate de Sucursala Nave Tehnice Port

Observație: Pentru cenușa de la incinerator comandantul sau agentul navei trebuie să

prezinte administrației portuare un document din care să reiasa tipul, sursa din care
provine, compoziţia, starea fizică, levigabilitatea şi alte caracteristici care să permită
eliminarea acesteia într-un depozit de deșeuri nepericuloase.

8. Lista punctelor de contact ale operatorilor și a serviciilor oferite în porturile

maritime românești

8.1 Compania Națională “Administrația Porturilor Maritime SA” Constanța - Sucursala

Nave Tehnice Port.
Adresa: Constanța, Incinta Port, dana tehnică
Tel. 0241 601 224
Fax: 0241 601 044
Persoană de contact: Șef SNTP – Emil Sorin Banias

8.2 Compania Națională “Administrația Porturilor Maritime SA” Constanța - Sucursala

Servicii Port.
Adresa: Constanța, Incinta Port
Tel. 0241 601 523
Fax: 0241 601 523
Persoană de contact: Șef SSP – Daniel Niculescu

8.3. Agenți economici care dețin licențe sau permise de lucru pentru curățarea
hambarelor și magaziilor navelor.
Anexa D : Tabelul nr. 2

8.4. Agenți economici care dețin licențe sau permise de lucru pentru curațarea și
degazarea tancurilor navelor
Anexa D : Tabelul nr. 3

Detalii privind agenții economici care dețin licențe sau permise de lucru pentru
desfășurarea activităților în porturile maritime pot fi obținute prin consultarea paginii web
www.portofconstantza-port.com/ comunitate/ servicii/.
9. Notificarea

Comandantul unei nave sau orice altă persoană pe deplin autorizată de operatorul
navei informează autoritățile portuare înaintea sosirii într-un port românesc privind
tipurile și cantitățile de deșeuri existente la bordul navei, utilizând în acest sens modulul
« Waste Clearance Status » din cadrul interfeței unice de raportare «Maritime Single
Window» dezvoltată în conformitate cu prevederile Legii nr. 162/2013 , astfel:
a) cu cel puţin 24 de ore în prealabil; sau
b) cel târziu în momentul în care nava părăseşte portul anterior, în cazul în care durata
voiajului este mai mică de 24 de ore; sau
c) dacă portul de escală nu este cunoscut sau este schimbat în timpul voiajului, de
îndată ce această informaţie este disponibilă.

ANR se asigură că informațiile privind tipurile și cantitățile de deșeuri sunt disponibile

pentru autoritățile implicate în activitatea de preluare deșeuri de la nave și acordă, la
cererea acestora, accesul la aplicația ,,Maritime Single Window’’ persoanelor autorizate
(pe bază de user și parolă) pentru a vizualiza tipul și cantitățile de deșeuri care urmează
a fi predate de nave în porturile maritime românești.

Informațiile referitoare la sosirea navelor maritime în următoarele 24 de ore, la navele

aflate în rada exterioară în ultimele 24 de ore precum și la plecările navelor maritime în
ultimele 24 de ore sunt disponibile pe site-ul administrației portuare.
Informațiile operative care fac referire la navele avizate, la navele aflate sub operare cât
și cele fără operațiuni portuare precum și la cele aflate în radă sunt furnizate de
administrația portuară prin buletinul informativ.

Persoana autorizată din cadrul Sucursalei de Servicii Port monitorizează activitatea

navelor prin aplicațiile www.msw.ro și www.vesselfinder.com, actualizează datele în
aplicația „Evidența navelor în portul Constanța” și asigură programarea activității de
preluare gunoi.

Serviciul de preluare a reziduurilor de hidrocarburi, a reziduurilor de substanțe lichide

nocive transportate pe mare în vrac, a apelor uzate si a deșeurilor din exploatare este
realizat de către Sucursala Nave Tehnice Port pe bază de comandă scrisă înaintată în
timp util de către agentul navei.

Comandanții navelor trebuie să înregistreze în registrul de evidență al gunoiului

(Garbage Record Book) și în registrul de evidență a hidrocarburilor (Oil Record Book)
toate datele, în conformitate cu realitatea, privind tipurile și cantitățile de deșeuri aflate
la bord, înaintea sosirii navei în port.

10. Instalaţii de recepţie a deşeurilor provenite de la nave

Administrația portuară asigură dotarea și disponibilitatea permanentă a instalațiilor

portuare de preluare a deșeurilor provenite de la nave în conformitate cu necesitățile
navelor, fără a le produce întârzieri nejustificate, în toate porturile aflate în administrarea
sa.

10.1 Preluarea reziduurilor de hidrocarburi de la nave (ANEXA I la MARPOL

73/78)
Preluarea reziduurilor de hidrocarburi de la nave se asigură de catre administraţia
portuara prin Sucursala Nave Tehnice Port, cu următoarele instalații de preluare:
 • navă multifuncțională (Nicolae Zeicu), capacitate 114 mc
• nava colector (NEREUS), capacitate 474 mc
• șaland nepropulsat SN 101, capacitate 940 mc

Caracteristicile tehnice şi detaliile constructive ale facilităţilor de recepție sunt

prezentate în Anexa F.

Reziduurile de hidrocarburi (depuneri și nămoluri) rezultate în urma desfășurării

operațiunilor de curățare a tancurilor sunt preluate de către agenții economici care au
încheiat contracte cu agenții/armatorii navelor și predate catre operatori economici
autorizați din punct de vedere al protecției mediului pentru eliminarea sau valorificarea
acestora. Activitatea acestora se realizeaza corespunzător prevederilor autorizațiilor de
mediu emise de către Agenția pentru Protecția Mediului Constanța. Datele referitoare
agentii economici licentiati pentru desfasurarea operatiunilor de curățare tancurilor sunt
prezentate în tabelul nr. 3.

10.2 Preluarea reziduurilor de substanțe lichide nocive de la nave (ANEXA II la

MARPOL 73/78)
Se realizează de către administrația portuară - Sucursala Nave Tehnice Port,fiind
utilizată nava colector NEREUS

10.3 Preluarea apelor uzate (ANEXA IV la MARPOL 73/78)

Se realizează de către administrația portuară – Sucursala Nave Tehnice Port, putând fi
utilizate, in funcție de necesități, navele Nicolae Zeicu, NEREUS sau SN 101.

10.4 Preluarea gunoiului de la nave (ANEXA V la MARPOL 73/78)

Sucursala Servicii Port preia de la bordul navelor următoarele categorii de deșeuri

colectate selectiv :
-deșeuri alimentare – cod 20 01 08
-deșeuri gospodărești – cod 20 03 01
-materiale plastice – cod 20 01 39
-ulei alimentar uzat – cod 20 01 25
-cenușă de la incinerator – cod 19 01 12
-deșeuri asociate mărfii – cod 20 01 99
Pentru colectarea gunoiul Sucursala Servicii Port dispune de trei autogunoiere
compactoare (doua marca FORD de capacitate 15 mc si una marca ISUZU de
capacitate 10 mc), de o autoutilitara marca FORD de capacitate 4 mc, containere de
plastic de capacitate 1.1 mc, saci de polipropilenă de capacitate 240 l.
Gunoiul este colectat la bordul navei în saci de polipropilena (în funcţie de tipul navei,
perioada de staţionare şi numărului membrilor echipajului acesteia etc.). Uleiul
alimentar uzat este colectat la bordul navei în bidoane de plastic.
Deșeurile de material plastic se stochează temporar în depozitul special amenajat din
cadrul Serviciului Aprovizionare. Bidoanele cu ulei alimentar uzat se stochează
temporar la SNTP – Șaland SN 101. Valorificarea uleiului alimentar uzat și a deșeurilor
de plastic se realizează prin agenți economici autorizați cu care Compania a încheiat
contracte de prestări servicii.
Sucursala Nave Tehnice Port colectează de la nave următoarele tipuri de deșeuri din
categoria ,,gunoi’’:
Deșeuri de exploatare (operaționale):
-absorbanți, lavete contaminate cu substanțe periculoase, filtre ulei – cod 15 02 02 *
 -tuburi fluorescente și alte deșeuri cu conținut de mercur – cod 20 01 21 *
-baterii și acumulatori – cod 16 06 01*
-ambalaje care conțin reziduuri sau sunt contaminate cu substanțe periculoase – cod
15 01 10*.
Reziduuri de încărcătură lichide:
-resturile de marfă care intră în apa de spălare a magaziilor/tancurilor navei

Deșeurile de exploatare/întreținere colectate de la nave sunt stocate temporar în

șalandul SN 101.

Gunoiul de la navele tehnice/fluviale cu echipaj la bord (remorchere, pilotine,

împingătoare, șlepuri, etc), de la navele de pescuit și de la navele maritime în
conservare aflate în proprietatea/exploatarea unor agenți/armatori care au încheiate
contracte de agent/armator cu administrația portuară este preluat la un interval mai
mare decât cel prevăzut în regulamentul de exploatare a porturilor maritime românești
(o dată la 2 zile în sezonul cald și o dată la 4 zile în sezonul rece), pe baza comenzii
emise de agentul navei.

Reziduurile de încărcătură rezultate în urma desfășurării operațiunilor de curățare a

magaziilor și hambarelor navelor (efectuate de către agenți economici autorizați, în
baza contractelor/convențiilor încheiate cu agenții/armatorii navelor - tabelul nr. 2) sunt
considerate resturi de marfă de tip ,,vrac solid’’ și se preiau de către acești agenți
economici autorizați.

Preluarea reziduurilor de încărcătură de tipul resturilor de marfă care intră în apa de

spălare a magaziilor/tancurilor navei se asigură de către administrația portuară prin
Sucursala Nave Tehnice Port, după caz, cu una din navele colector (Nicolae Zeicu sau
NEREUS.) După preluare apele sunt transferate în stația de tratare a CN APM SA.

10.5 Preluarea deșeurilor de echipamente care conțin substanțe care epuizează

stratul de ozon (ANEXA VI la MARPOL 73/78)
Se realizează de către Sucursala Servicii Port cu autoutilitara marca FORD cu
capacitatea de 4 mc

10.6 Preluarea deșeurilor provenite de la instalațiile de epurare a gazelor arse

evacuate (ANEXA VI la MARPOL 73/78)
Se realizează de către administrația portuară - Sucursala Nave Tehnice Port cu nava
colector NEREUS.

10.7 Evaluarea capacității facilităților portuare de preluare a deșeurilor de la nave

• Capacitate de preluare reziduuri petroliere: 396,62 mc (76,62 mc NEREUS + 57 mc

Nicolae Zeicu + 263 mc SN101)
• Capacitate stocare provizorie reziduuri petroliere: 651 mc (SN 101)
• Capacitate preluare substante lichide nocive: 34,32 mc (NEREUS)
• Capacitate preluare ape uzate: 159,62 mc (76,62 mc NEREUS + 57 mc Nicolae Zeicu
+ 26 mc SN 101)
• Capacitate preluare reziduuri de marfă (care intră în apa de spălare magazii): 252,12
mc NEREUS
• Capacitate preluare gunoi: 44 mc
• Capacitate preluare deșeuri de echipamente care conțin substanțe care epuizează
stratul de ozon: 4 mc
• Capacitate preluare deșeuri provenite de la instalațiile de epurare a gazelor arse
evacuate : 34,32 mc (NEREUS)

11. Instalaţii portuare de tratare a deşeurilor

11.1 Tratarea reziduurilor de hidrocarburi, a substantelor lichide nocive, a apelor

de spalare a magaziilor navelor conținând resturi de marfa, a apelor uzate și a
nămolurilor provenite de la instalațiile de epurare a gazelor arse evacuate

Reziduurile şi amestecurile de hidrocarburi preluate de la nave de către Sucursala Nave

Tehnice Port cu facilitățile de recepție menționate anterior sunt stocate temporar în
șalandul nepropulsat SN101 şi separate gravitaţional prin transferul succesiv între
compartimentele tancului. După separare rezultă o fracție petrolieră și una apoasă al
caror flux operațional este următorul:

a) Fracţia petrolieră separată este comercializată prin agenți economici care asigură
valorificarea în instalații de valorificare și cu care CN APM SA are încheiate contracte
de prestări servicii.

b) Fracţia apoasă (cu conținut mai mic de reziduuri de hidrocarburi) este transferată cu
nava Canara în staţia de tratare aparținând CN APM SA amplasată în portul Constanța,
dana 79, operată de către Sucursala Servicii Port.

Staţia de tratare are capacitatea de 814 000 mc/an și este destinată atât epurării apelor
cu reziduuri de hidrocarburi, cât și a apelor cu conținut de substante lichide nocive care
intră sub incidența Anexei II, a apelor uzate care intră sub incidența anexei IV, a
reziduurilor de marfă lichide (Anexa V) și a apelor reziduale provenite de la instalațiile
de epurare a gazelor arse evacuate (Anexa VI) .

Descrierea procesului tehnologic:

Procesul de tratare este un proces de serie şi cuprinde trei trepte tehnologice: tratarea
fizico-chimică, tratarea biologică şi tratarea nămolului.
La sfârşitul procesului de tratare, efluentul este deversat în acvatoriul portuar.
Calitatea efluentului se verifică periodic prin analize de laborator, efectuate de
laboratoare de specialitate şi se situează în limitele stabilite de legislaţia specifică.
După neutralizare și filtrare în filtrul presă, turtele de nămol sunt eliminate la depozitul
de deșeuri de la Costinesti (SC IRIDEX SALUBRIZARE SRL).

Tratarea reziduurilor de la curățarea tancurilor în vederea eliminării sau

valorificării

Deșeurile rezultate din activitățile de curățare a tancurilor sunt predate către instalații
autorizate din punct de vedere al protecției mediului pentru eliminare sau valorificare
deșeuri, în baza contractelor încheiate între agenții economici care desfășoară în port
aceste activități pe bază de licență și deținătorii instalațiilor, conform prevederilor din
autorizațiile de mediu.
12. Valorificarea/Eliminarea deșeurilor

Gunoiul preluat de administrația portuară prin Sucursala Servicii Port este eliminat în
depozitul de deșeuri de la Costinesti (SC IRIDEX SALUBRIZARE SRL).

Deșeurile de la exploatarea/întreținerea navei de tipul absorbanți, lavete contaminate cu

hidrocarburi/substanțe periculoase, filtre de ulei, echipamentele care conțin substanțe
care epuizează stratul de ozon precum și alte deseuri cu proprietăți periculoase (tuburi
fluorescente, baterii, ambalaje contaminate sau cu conținut de substanțe periculoase)
se predau către agenții economici cu care administrația portuară a încheiat contracte de
prestări servicii în vederea transportării acestora la instalații autorizate din punct de
vedere al protecției mediului pentru valorificarea/eliminarea deșeurilor.
Valorificarea deșeurilor de plastic (inclusiv plase de pescuit) și a E-deșeurilor se
realizează prin agenți economici autorizați cu care administratia portuara a încheiat
contracte de prestări servicii.
Reziduurile de încărcătură « vrac solid » sunt predate de către agenții economici care
desfașoară activitatea de curățare magazii, conform prevederilor din autorizațiile de
mediu, către instalații de valorificare/eliminare autorizate.

13. Proceduri pentru preluarea deșeurilor provenite de la nave

13.1 Preluarea reziduurilor de hidrocarburi de la nave, a reziduurilor de substanțe

lichide nocive, a apelor uzate, a deșeurilor din exploatare, a reziduurilor de
încărcătură (care intră în apa de spălare a magaziilor/tancurilor navelor) și a
reziduurilor de la instalațiile de epurare a gazelor arse

Deșeurile sunt colectate direct de la nave de către CN Administratia Porturilor Maritime

SA – Sucursala Nave Tehnice Port, prin deplasarea navelor colectoare la danele în
care acestea sunt acostate, în baza notificărilor întocmite de către comandanții navelor
și a solicitărilor transmise de agenții navelor.

Nava colectoare care realizează preluarea reziduurilor eliberează navei care predă
reziduurile un document (formular de confirmare a predării deșeurilor) prin care se
atestă în mod exact data și ora la care s-a efectuat operațiunea, tipul și cantitatea
deşeului predat. Documentul va fi contrasemnat şi ştampilat de comandantul navei.

Comandantul instalației de colectare va comunica dispecerului de seviciu din cadrul

S.N.T.P. terminarea operaţiunii şi cantităţile preluate. Documentele aferente preluării
vor fi verificate şi vizate de șeful compartimentului Nave Tehnice, Depoluare din cadrul
S.N.T.P.

13.2 Preluarea gunoiului de la nave și a echipamentelor care conțin substanțe

care epuizează stratul de ozon

Deșeurile sunt colectate direct de la nave de către CN Administratia Porturilor Maritime

SA – Sucursala Servicii Port, prin deplasarea la danele în care acestea sunt acostate,
în baza notificărilor întocmite de către comandanții navelor.
Preluarea gunoiului se face direct de la navă și este obligatorie la un interval de 2 zile în
sezonul cald (mai - octombrie) și de 4 zile în sezonul rece (noiembrie - aprilie).
Nava este obligată să predea întreaga cantitate de gunoi existentă la bord echipei de
salubrizare ce se prezintă la navă în acest scop.
Pentru asigurarea activității de preluare a gunoiului personalul din cadrul Sucursalei
Servicii Port prestează acest serviciu de luni până vineri între orele 07 – 15, sâmbătă și
duminică și în zilele nelucrătoare (sărbători legale) între aceleași ore numai pentru
navele care părăsesc portul în aceste zile. Pentru navele a căror durată de staționare în
port este mai mică de 24 ore preluarea gunoiului se va face și în timpul nopții.

Comandantul navei este obligat să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea

accesului la bord a echipei de salubrizare.
Echipa de salubrizare va elibera comandantului navei formularul de confirmare a
predării deșeurilor în care sunt înscrise categoriile și cantitățile de gunoi recepționate.
Documentul va fi confirmat și stampilat de către personalul navei cu responsabilități în
acest sens.
Obligația de a preda gunoiul revine atât navelor acostate la cheu cât și celor aflate în
dană dublă, triplă sau ancorate în radele interioare ale porturilor.

13.3 Preluarea reziduurile mărfii rezultate în urma desfășurării unor operațiuni de

curățare tancuri sau curățare magazii/hambare
Această activitate poate fi desfășurată în porturile maritime numai de către societățile
comerciale care dețin licențe/permise de lucru emise de către administrația portuară
pentru activitățile respective.

Companiile care solicită autorizații sau permise de lucru trebuie sa îndeplinească

condițiile prevăzute în ,,Regulamentul privind acordarea licențelor sau permiselor de
lucru pentru desfășurarea activităților în porturile maritime’’, printre care se numără și
deţinerea tuturor autorizaţiilor şi avizelor prevăzute de legislația în vigoare pentru
desfăşurarea activităţii precum și pentru prestarea contractelor/comenzilor derulate în
incinta porturilor maritime.

Curățarea tancurilor și a hambarelor se va face în locurile și în condițiile convenite cu

administrația portuară, cu acordul căpitaniei de port și cu avizul operatorului portuar din
zonă.

14. Descrierea modului de înregistrare a cantităților de deșeuri provenite de la

nave

Înregistrarea tipurilor și a cantităților de reziduuri preluate de la nave se realizează pe

baza ,,formularului de confirmare a predării deșeurilor’’ completate de către personalul
desemnat al instalației care a efectuat prestația și contrasemnate de reprezentantul
autorizat al navei.

Centralizarea informațiilor privind tipurile și cantitățile de deșeuri preluate de la nave

este realizată de către Compartimentele Tehnice din cadrul Sucursalelor responsabile
cu preluarea deșeurilor.

Datele astfel centralizate se transmit lunar Biroului Mediu care le înaintează autorității
publice teritoriale pentru protecția mediului periodic sau la solicitarea acesteia.

14.1 Metode de înregistrare a cantităților de deșeuri preluate de agenții economici

care dețin licențe sau permise de lucru
Toți agenții economici care desfășoară activități de curățare a tancurilor sau a
magaziilor/hambarelor navelor în porturile maritime vor raporta Agenției pentru Protecția
Mediului Constanța, conform obligatiilor din autorizațiile de mediu, tipurile și cantitățile
de deșeuri colectate de la nave și predate către instalații de valorificare/eliminare.

15. Raportarea deficienţelor

Comandantul unei nave care a întâmpinat dificultăți în predarea deșeurilor poate

completa formularul prezentat în Anexa ,,E” pe care îl va înainta către Autoritatea
Navală Română împreună cu documentele doveditoare.

Autoritatea Navală Română trebuie să verifice și să analizeze cauzele deficiențelor

reclamate și să transmită Ministerului Mediului Apelor si Padurilor, Ministerului
Transporturilor si Infrastructurii, Comisiei Europene, Organizatiei Maritime Internationale
și autorității statului de pavilion al navei un raport privind concluzia analizei efectuate.

16. Exceptări

Autoritatea Navală Româna poate excepta o navă care face escală în porturile maritime
românești de la obligațiile prevăzute de O.G. 9/2022 referitoare la notificarea prealabilă,
la predarea deșeurilor și la costurile aferente operațiunilor de preluare și tratare a
deșeurilor.

17. Sistemul de recuperare a costurilor

17.1 Administrația portuară se asigură că toate costurile de exploatare a instalațiilor

portuare pentru preluarea și tratarea deșeurilor provenite de la nave, altele decât
reziduurile marfii, sunt acoperite prin perceperea unui tarif de la navele care fac escală
în porturile maritime românești.
Sistemul de recuperare a costurilor trebuie să încurajeze navele să predea deșeurile la
instalațiile portuare de recepție și să nu le deverseze în mare, după cum urmează:
- Tariful indirect se aplică navelor indiferent dacă predau sau nu deșeuri la
instalațiile portuare de preluare și are două componente: tariful fix (120
Euro/escală) și tariful variabil (0,016 Euro/UTB); tariful indirect nu se aplică în
cazul predării deșeurilor provenite de la sistemele de epurare a gazelor arse din
cadrul anexei VI – Prevenirea poluarării atmosferei;
- Tariful direct este de 23 Euro/mc; pentru predarea deșeurilor care intră sub
incidența anexei V - Gunoi, altele decât reziduurile mărfii, nu se percepe tariful
direct, cu excepția cazului în care cantitatea de deșeuri predate depășește
capacitatea maximă de stocare prevazută în formularul de notificare prealabilă.

Tariful indirect va fi plafonat la maxim 680 Euro/escală, format din tariful fix de 120
Euro/escală și tariful variabil de 560 Euro (maximizat la 35 000 UTB).

17.2 Tarifele pentru prestarea operațiunilor de curățare a tancurilor sau a

magaziilor/hambarelor navelor efectuate de către agenții economici licențiați de către
administrația portuară pentru aceste activități se stabilesc în mod direct între furnizorul
serviciilor și armatorul/agentul navei care solicită serviciile respective.
În vederea asigurării faptului că tarifele sunt corecte, transparente și nediscriminatorii și
reflectă cheltuielile făcute pentru instalațiile și serviciile disponibile, administrația
portuară informează utilizatorii portuari despre valoarea tarifelor aplicate prin publicarea
lor pe pagina web a administratiei portuare: www.portofconstantza.com

18. Procedura de consultare permanentă cu utilizatorii portuari, operatorii

economici, operatorii portuari și cu alte părți interesate care gestionează deșeuri

Consultarea permanentă cu utilizatorii și operatorii portuari precum și cu alte părti

interesate care gestionează deșeuri constituie o parte integrantă a procesului de
planificare a managementului deșeurilor generate de nave.
La elaborarea planului de management al deșeurilor de la nave cât și în procesul de
actualizare și revizuire a acestuia, administrația portuară se consultă cu societațile de
agenturare nave, cu operatorii portuari și cu operatorii autorizați pentru colectarea,
transportul și eliminarea reziduurilor de la nave, așteptând comentarii și sugestii care să
conducă la îmbunătățirea și aplicarea cât mai eficientă a acestuia.
Procedura de consultare permanentă este transparentă și nediscriminatorie.

19. Informarea utilizatorilor porturilor

Administrația portuară asigură disponibilitatea informațiilor relevante privind instalațiile

portuare de recepție a deșeurilor provenite de la nave prin publicarea planului de
preluare și gestionare a deșeurilor de la nave pe pagina proprie de internet
(www.portofconstantza.com) la secțiunea destinată protecției mediului.

Elaborat :

Șef Birou Mediu

Paul Ioncescu

11.04.2022
Anexe:
Anexa A: Fluxul deşeurilor generate de nave:
Anexa A1 – Managementul deșeurilor
Anexa A2- Managementul deșeurilor solide
Anexa A3- Managementul apelor cu conținut de hidrocarburi
Anexa B - Formular de notificare prealabilă
Anexa C – Formular de confirmare a predării deșeurilor
Anexa D – Certificat de exceptare
Anexa E – Formular pentru raportarea deficiențelor instalației de preluare
Anexa F - Date tehnice echipamente

Tabele:
Tabel nr.1: Deșeuri generate de nave
Tabel nr.2: Agenți economici care dețin licențe sau permise de lucru pentru
curățarea hambarelor și magaziilor navelor
Tabel nr.3: Agenți economici care dețin licențe sau permise de lucru pentru
curățarea tancurilor
Tabel nr. 4 : Agenți economici autorizați pentru valorificare deșeuri cu care CN APM
SA are incheiate contracte de prestări servicii