Subiect 15 Nu 987 Midr 2023 - 0

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Â R E nr. ____
din 2023
Chișinău
Pentru aprobarea Regulamentului

privind siguranța navigației maritime
------------------------------------------------------------
În temeiul art. 6 alin. (3) lit. b) și c), art. 61 alin. (3) lit. b) și alin. (4) lit. b),
e), f), n) și q) din Codul navigației maritime comerciale al Republicii Moldova
nr. 599/1999 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 1-4, art. 2), cu
modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂȘTE:
1. Se aprobă Regulamentul privind siguranța navigației maritime (se

anexează).
2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina

Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.
Prim-ministru DORIN RECEAN
Contrasemnează:
Ministrul infrastructurii
și dezvoltării regionale Lilia Dabija
Y:\006\ANUL 2023\HOTĂRÂRI\17054\17054-redactat-ro.docx
3
Aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr.
REGULAMENT
privind siguranța navigației maritime
I. DISPOZIȚII GENERALE
1. Regulamentul siguranța navigației maritime (în continuare – Regulament)

are drept obiectiv aplicarea uniformă a cerințelor tehnice față de navele de
navigația maritimă care se exploatează sub Pavilionul de Stat al Republicii
Moldova, sau navelor maritime indiferent de pavilionul arborat, ce fac escală în
Complexul portuar Giurgiulești.
2. Regulamentul se aplică tuturor navelor pentru toate voiajele în apele

internaționale și interioare, cu excepția navelor militare, navelor militare auxiliare
și altor nave care sunt utilizate doar pentru servicii guvernamentale necomerciale,
acestea fiind încurajate să acționeze, în măsura în care este rezonabil și practic,
potrivit Regulamentului.
3. Agenția Navală a Republicii Moldova (în continuare – ANRM) determină

măsura în care prevederile pct. 40-138 nu se aplică următoarelor categorii de nave:
1) navele cu un tonaj sub 150 angajate în orice voiaj;
2) navele cu un tonaj sub 500 care nu sunt angajate în voiaje internaționale;
și
3) navele de pescuit.
4. În sensul prezentului Regulament se utilizează următoarele definiții:

construit în ceea ce privește o navă - un stadiu de construcție în care:
chila este pusă; sau
începe construcția identificabilă cu un tip de navă; sau
începe asamblarea acelei nave cuprinzând cel puțin 50 tone sau 1% din
greutatea proiectată a întregului material de construcție, care dintre acestea este
mai mic;
harta maritimă sau publicația maritimă - o hartă sau carte cu un scop
special, sau o bază de date special întocmită din care se obține această hartă sau
carte, care este oficial publicată de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat sau
altă instituție guvernamentală competentă și care este desemnată să respecte
cerințele de navigație maritimă în furnizarea hărților în conformitate cu pct. 17-
18;
toate navele - orice navă sau ambarcațiune indiferent de tip sau utilizare;
lungimea unei nave - lungimea sa maximă;
4
serviciul de căutare și salvare - îndeplinirea funcțiilor de monitorizare a

sinistrului, comunicare, coordonare, căutare și salvare, inclusiv furnizarea
recomandărilor medicale, a primului ajutor medical sau a evacuării medicale, prin
utilizarea resurselor publice și private, care includ cooperarea cu aeronavele,
navele și alte ambarcațiuni și instalații;
navă de mare viteză - o navă așa cum s-a definit la regula X/1.3 din
Convenția SOLAS;
unitate mobilă de foraj marin - o unitate mobilă de foraj marin așa cum s-a
definit la regula XI-2/1.1.5 din Convenția SOLAS;
un ansamblu combinat cu cuplaj fix, compus dintr-un împingător și nava
împinsă, în situația în care
sunt construite pentru combinația împingător și barjă - va fi considerat în sensul
Regulamentului ca o singură navă;
prima inspecție - inspecția potrivit interpretării uniforme a expresiei
menționată în regulile Convenției SOLAS, prin a se face referire la Rezoluția
MSC.1/Circ.1290;
ciclon tropical - termenul generic folosit de serviciile meteorologice
naționale ale Organizației Meteorologice Mondiale (inclusiv pot fi utilizați
termenii uragan, taifun, ciclon, furtună tropicală severă, în funcție de locația
geografică);
presiunea barometrică - unitatea de măsură internațională standard pentru
presiunea barometrică este hectopascalul (hPa), care este echivalent numeric cu
milibarul (mbar).
II. SCUTIRI ȘI ECHIVALĂRI
5. ANRM este în drept de a acorda scutiri generale, de la cerințele pct. 40,

44-99 (cu excepția pct. 59 subpct. 7), 102-105, 125-138, navelor fără mijloace
mecanice de propulsie.
6. ANRM este în drept de a acorda unei nave scutiri sau echivalări având un
caracter parțial sau condiționat, în cazul în care nava este angajată într-un voiaj în
care distanța maximă de la navă la țărm, lungimea și natura voiajului, absența
pericolelor de navigație și alte condiții care afectează siguranța sunt astfel încât
aplicarea completă a cerințelor Regulamentului nu este necesară sau rezonabilă,
cu condiția ca ANRM să țină seama de efectul pe care aceste scutiri și
echivalentele lor îl pot avea asupra siguranței tuturor celorlalte nave.
7. ANRM transmite Organizației Maritime Internaționale (în continuare -

OMI), în termen de 3 luni după data de 1 ianuarie din fiecare an, un raport
cuprinzând toate scutirile și echivalările noi acordate conform pct. 6, pe perioada
anului calendaristic anterior împreună cu motivele acordării acestor scutiri și
echivalențe.
5
III. AVERTIZĂRI DE NAVIGAȚIE
8. ANRM ia toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că, în cazul

în care informațiile cu privire la un pericol sunt primite dintr-o sursă sigură, vor fi
aduse imediat la cunoștința celor interesați potrivit dispozițiilor Ghidului privind
Serviciul mondial de avertizare privind navigația IMO/IHO, adoptat de OMI prin
Rezoluția A.706(17), așa cum a fost modificată.
IV. SERVICII ȘI AVERTIZĂRI METEOROLOGICE
9. Navele aflate pe mare sunt încurajate să culeagă informații de ordin

meteorologic și să le examineze, să le distribuie și să facă schimb de informații,
pentru a veni în ajutorul navigației potrivit Recomandărilor privind stabilirea
rutelor de navigație în funcție de starea vremii, adoptată de OMI prin Rezoluția
A.528(13). Respectiv, vor fi folosite instrumente meteorologice cu un mare grad
de precizie. Serviciul Hidrometeorologic de Stat efectuează verificarea acestor
instrumente la cerere, fără cheltuieli pentru navă.
10. ANRM se angajează să coopereze, cu alte autorități competente

naționale și străine, în luarea următoarelor măsuri de ordin meteorologic:
1) să avertizeze navele cu privire la vânturile foarte puternice, furtunile și
cicloanele tropicale, prin transmiterea informațiilor sub formă de text, în măsura
în care este posibil, și sub formă grafică, utilizând instalațiile corespunzătoare de
la țărm pentru servicii de radiocomunicații terestre și spațiale;
2) să transmită cel puțin de două ori pe zi, prin servicii de radiocomunicații
terestre și spațiale, potrivit regulilor IV/7.1.4 și IV/7.1.5 din Convenția SOLAS,
după caz, buletine meteorologice destinate navigației, conținând date, analize,
avertizări și prognoze asupra stării timpului, valurilor și ghețarilor. Informațiile
prenotate se transmit sub formă de text și, în măsura în care este posibil sub formă
grafică, inclusiv analize meteorologice și hărți de prognoză transmise prin fax sau
sub formă digitală pentru reconstituirea la bordul navei a sistemului de prelucrare
a datelor;
3) să întocmească, și să editeze orice publicații care pot fi necesare pentru
desfășurarea eficientă a activității meteorologice pe mare și să asigure, în măsura
în care este posibil, publicarea și difuzarea de hărți meteorologice zilnice, pentru
informarea navelor la plecare;
4) să ia măsuri corespunzătoare pentru ca navele selectate să fie prevăzute
cu instrumente meteorologice maritime verificate (ca de exemplu: barometre,
barografe, higrometre și aparate corespunzătoare pentru măsurarea temperaturii
mării), destinate folosirii în acest scop și să efectueze, să înregistreze și să
transmită observații meteorologice la orele standard principale pentru observațiile
sinoptice de suprafață (și anume cel puțin de 4 ori pe zi dacă permit condițiile), și
să încurajeze alte nave să efectueze, să înregistreze și să transmită observații sub
6
o formă modificată, mai ales dacă se găsesc în regiuni unde navigația este puțin
intensă;
5) să încurajeze companiile să implice cât mai multe din navele lor, dacă
este posibil, în efectuarea și înregistrarea observațiilor meteorologice. Observațiile
se transmit utilizând instalațiile navei pentru radiocomunicații terestre sau spațiale
în avantajul diferitelor servicii meteorologice naționale;
6) să transmită gratuit aceste observații meteorologice navelor respective;
7) dacă se află în vecinătatea unui ciclon tropical, sau a unui prezumtiv
ciclon tropical, navele trebuie încurajate să efectueze și să transmită observațiile
lor, ori de câte ori este posibil, la intervale mai dese, ținând cont de faptul că ofițerii
navelor pot fi ocupați cu obligațiile impuse de navigație în timpul furtunii;
8) să ia măsuri pentru asigurarea recepției și transmiterii informații
meteorologice provenind de la nave și destinate navelor, prin utilizarea instalațiilor
corespunzătoare de la țărm pentru servicii de radiocomunicație terestre și spațiale;
9) să încurajeze pe toți comandanții de nave să informeze navele din
vecinătate și, inclusiv stațiile de coastă ori de câte ori întâlnesc vânturi cu viteză
egală sau mai mare de 50 noduri (forța 10 pe scara Beaufort);
10) să depună efort în vederea obținerii unei proceduri uniforme în ceea ce
privește serviciile meteorologice și să se conformeze, pe cât este posibil, cu
recomandările și regulamentele tehnice ale Organizației Meteorologice Mondiale.
11. Informațiile prevăzute în pct. 9-12 se transmit în forma prevăzută pentru

emiterea lor și în ordinea priorității prevăzută de Regulamentul
radiocomunicațiilor (Ediția din 2020, conține textele complete ale Regulamentului
radiocomunicațiilor adoptat de Conferința Mondială a Radiocomunicațiilor din
1995 (CMR-95) și revizuit de Conferințele Mondiale de Radiocomunicații
ulterioare: WRC-97 (Geneva, 1997), WRC-2000 (Istanbul, 2000), WRC-03
(Geneva, 2003), WRC-07 (Geneva, 2007), WRC-12 (Geneva, 2012), WRC-15
(Geneva, 2015) și WRC-19 (Sharm el-Sheik, 2019)). Pe timpul cât durează
transmiterea “către toate stațiile” a informațiilor meteorologice, prognozelor
sinoptice și avertizărilor, toate stațiile de bord trebuie să corespundă dispozițiilor
Regulamentului radiocomunicațiilor.
12. Prognozele, avertizările, datele sinoptice și alte informații

meteorologice destinate pentru uzul navelor, se transmit și difuzează prin
intermediul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în conformitate cu acordurile
mutuale stabilite între Republica Moldova și alte state, în special, așa cum se
definește prin Sistemul Organizației Meteorologice Mondiale pentru întocmirea și
difuzarea prognozelor meteorologice pentru mări agitate, conform Sistemului
Global Primejdie și Siguranța Maritimă (Sistemul GMDSS).
7
V. SERVICII DE CĂUTARE ȘI SALVARE

ȘI SEMNALE DE SALVARE
13. ANRM ia toate măsurile necesare pentru a asigura comunicarea în caz

de pericol de sinistru și coordonarea salvării persoanelor aflate în pericol de
sinistru din zona de responsabilitate în zona lor de responsabilitate. Măsurile
includ instalarea, funcționarea, și întreținerea echipamentelor pentru căutare și
salvare considerate necesare și accesibile, ținând cont de intensitatea traficului
maritim și de pericolele de navigație și furnizează, pe cât posibil, mijloace
adecvate pentru reperarea și salvarea acestor persoane. În realizarea acestor
măsuri, ANRM se conduce de dispozițiile Convenției internaționale privind
căutarea și salvarea maritimă (SAR), 1979, rezoluțiile adoptate de OMI: cu privire
la Posibilitatea efectuării adunării prin radio a aeronavelor de căutare și salvare
(SAR) (Rezoluția A.225(VII)), Utilizarea transponderelor radar în scopuri de
căutare și salvare (Rezoluția A.530(13)), Posibilitatea efectuării adunării prin
radio în cadrul căutării și salvării (Rezoluția A.616(15)), precum și de Manualul
internațional de căutare și salvare aeronautică și maritimă (IAMSAR) (Rezoluția
A.894 (21), așa cum a fost modificată).
14. ANRM furnizează OMI informațiile de care dispune cu privire la

mijloacele sale de salvare existente și proiectele de schimbare a acestor mijloace.
15. Navele de pasageri, la care se aplică Capitolul I din Convenția SOLAS,
vor avea la bord un plan de cooperare cu serviciile corespunzătoare de căutare și
salvare în caz de urgență. Planul se elaborează în cooperare cu nava, compania,
așa cum a fost definită la regula IX/1 din Convenția SOLAS, și serviciile de
căutare și salvare, pe baza instrucțiunilor elaborate de către OMI. Planul include
dispozițiile pentru efectuarea de exerciții periodice în vederea verificării eficienței
sale.
16. ANRM ia măsurile corespunzătoare ca semnalele de salvare să fie

utilizate de mijloacele de salvare și căutare, angajate în operațiuni de salvare și
căutare atunci când se comunică cu nave sau persoane aflate în pericol de sinistru.
VI. SERVICII HIDROGRAFICE
17. ANRM se angajează să coopereze, cu alte autorități competente

naționale și străine, să ia măsuri cu privire la strângerea și compilarea datelor
hidrografice și la publicarea, transmiterea și actualizarea datelor privind toate
informațiile maritime necesare pentru siguranța navigației.
18. În mod special, cooperarea se referă, pe cât posibil, la efectuarea

următoarelor servicii hidrografice și maritime, în modul cel mai potrivit pentru
facilitarea navigației:
8
1) să asigure că supravegherea hidrografică este efectuată, pe cât posibil,

corespunzător cu cerințele
navigației în siguranță;
2) să editeze și să publice informații și publicații cu privire la siguranța
navigației;
3) să difuzeze avize pentru navigatori.
VII. SISTEM DE RUTE PENTRU NAVE
19. Sistemul de rute pentru nave, contribuie la ocrotirea vieții omenești pe

mare, la siguranța și eficiența navigației și/sau la protecția mediului marin.
Sistemele de rute pentru nave se recomandă a fi utilizate de către toate navele,
anumite categorii de nave sau nave care transportă anumite mărfuri și pot deveni
obligatorii pentru toate aceste nave, dacă s-au adoptat și au fost puse în aplicare în
conformitate cu Dispozițiile generale ale Organizației privind traficul maritim
(Rezoluția A.572(14), așa cum a fost modificată.
20. ANRM difuzează toate informațiile necesare pentru folosirea sigură și

eficace a sistemelor adoptate pentru organizarea traficului maritim, asigurând de
rând cu alte autorități competente naționale, respectarea corespunzătoare a
sistemelor de organizare a traficului maritim adoptate de către OMI. ANRM, fie
individual, fie în colaborare cu alte autorități competente străine, prezintă OMI
propunerile sale privind adoptarea sistemelor de rute pentru nave, luând în
considerare instrucțiunile și criteriile elaborate de către OMI.
21. O navă utilizează sistemul obligatoriu de organizare a rutelor pentru

nave adoptat de OMI, așa cum o cere categoria căreia îi aparține sau marfa
transportată, și în conformitate cu dispozițiile pertinente în vigoare, cu excepția
cazului în care nu există motive întemeiate de a nu utiliza un anumit sistem de rute
pentru nave. Aceste motive se înregistrează în jurnalul de bord al navei.
22. Toate sistemele de rute pentru nave și măsurile luate pentru asigurarea
respectării acestor sisteme trebuie să corespundă legislației internaționale, inclusiv
cu dispozițiile relevante ale Convenției Națiunilor Unite din 1982 asupra dreptului
mării. Sistemele de rute pentru nave se revizuiesc de ANRM, în conformitate cu
Dispozițiile generale ale OMI privind traficul maritim (rezoluția A.572(14)), așa
cum au fost modificate.
9
VIII. SISTEMELE DE RAPORTARE

UTILIZATE DE CĂTRE NAVE
23. Un sistem de raportare utilizat de către nave, în cazul în care a fost

adoptat și pus în aplicare conform instrucțiunilor și criteriilor elaborate de OMI,
este folosit de către toate navele sau de anumite categorii de nave sau de navele
care transportă anumite mărfuri, în conformitate cu dispozițiile fiecărui sistem
adoptat. La adoptarea și punerea în aplicare a sistemului de raportare se ține cont,
în mod special:
1) de liniile directoare și criteriile adoptate de Comitetul de siguranță
maritimă al Organizației prin Rezoluția MSC.433(98);
2) de principiile generale aplicabile sistemelor de raportare a navelor și
cerințelor în materie de notificare, inclusiv de liniile directoare pentru raportarea
incidentelor care implică mărfuri periculoase, substanțe dăunătoare și/sau poluanți
marini, adoptate de Organizație prin Rezoluția A.851(20), așa cum a fost
modificată.
24. Sistemele de raportare utilizate de către nave contribuie la ocrotirea

vieții omenești pe mare, la siguranța și la eficiența navigației și/sau la protecția
mediului marin.
25. ANRM, fie individual fie în colaborare cu alte autorități competente

străine, prezintă OMI propunerile sale privind adoptarea sistemelor de raportare
utilizate de către nave, luând în considerare instrucțiunile și criteriile elaborate de
către OMI. În ipoteza unei propuneri pentru un sistem de raportare utilizat de către
nave coordonat pe baza acordului dintre ANRM și alte autorități competente
străine, sistem de raportare trebuie să aibă proceduri și utilizări uniforme.
26. După adoptarea unui sistem de raportare utilizat de către navă în

conformitate pct. 23-29, ANRM ia toate măsurile corespunzătoare pentru
difuzarea oricăror informații necesare în vederea folosirii eficiente și efective a
sistemului. Oricare sistem de raportare adoptat, care este utilizat de către nave,
trebuie să fie capabil de a facilita traficul și de a ajuta navele furnizându-le
informațiile de care au nevoie. Aceste sisteme trebuie exploatate în conformitate
cu instrucțiunile și criteriile elaborate de OMI în vederea aplicării prezentului
punct.
27. Comandantul navei respectă cerințele sistemelor de raportare adoptate

care sunt utilizate de către nave și raportează ANRM și altor autorități competente
toate informațiile cerute în conformitate cu prevederile fiecăruia dintre sistemele
respective.
10
28. Participarea navelor, în conformitate cu dispozițiile sistemelor de

raportare adoptate care sunt utilizate de nave, trebuie să fie gratuită pentru toate
navele respective.
29. Toate sistemele de raportare adoptate care sunt utilizate de nave și toate
măsurile luate pentru asigurarea respectării lor trebuie să fie compatibile cu
legislația internațională, inclusiv cu dispozițiile relevante ale Convenției
Națiunilor Unite asupra dreptului mării. Sistemele de raportare se revizuiesc de
ANRM, în conformitate cu instrucțiunile sau criteriile elaborate de către OMI.
30. Pct. 23-29 nu se referă la sistemele de raportare a navelor stabilite de

guverne în scopuri de căutare și salvare, care sunt prevăzute în Capitolul V din
Convenția SAR din 1979, așa cum a fost modificată.
IX. SERVICIUL DE TRAFIC MARITIM
31. Serviciu de trafic maritim (STM) contribuie la siguranța vieții omenești

pe mare, la siguranța și eficiența navigației și la protecția mediului marin, a zonelor
de coastă adiacente, a locurilor de muncă și a instalațiilor din larg contra
posibilelor efecte nefavorabile asupra traficului navelor.
32. La planificarea și implementarea STM, ANRM ține cont, în mod

special, de liniile directoare privind Serviciile de dirijare a traficului naval adoptate
de OMI prin Rezoluția A.857(20). Utilizarea STM este obligatorie numai în zonele
maritime situate în apele teritoriale ale statului riveran.
33. ANRM asigură monitorizarea respectării de către toate navele,

indiferent de pavilionul arborat, a dispozițiilor STM naționale, precum și a
dispozițiilor STM a altor state de către navele autorizate să arboreze pavilionul
Republicii Moldova.
X. STABILIREA ȘI FUNCȚIONAREA MIJLOACELOR

PENTRU ASIGURAREA NAVIGAȚIEI
34. ANRM, dacă consideră practic și necesar, fie individual fie în cooperare
cu alte autorități competente străine, va asigura toate mijloacele de navigație cerute
de volumul și gradul de risc al traficului, ținând cont de recomandările și
instrucțiunile internaționale, în special, de recomandările și liniile directoare ale
IALA și SN/Circ.107 privind Sistemul de balizaj maritim.
35. ANRM ia măsurile corespunzătoare pentru ca informațiile cu privire la

mijloacele de navigație să fie puse la dispoziția tuturor celor interesați. Codificările
în emisiile sistemelor de localizare care ar putea afecta nefavorabil funcționarea
11
receptoarelor instalate pe nave, se vor evita pe cât este posibil și se vor efectua
numai după ce comunicarea acestor modificări a fost făcută la timp și în mod
corespunzător.
XI. ECHIPAJUL NAVEI
36. În contextul ocrotirii vieții omenești pe mare, Guvernul adoptă

reglementările necesare ca toate navele care arborează pavilionul Republicii
Moldova să fie prevăzute cu echipaj calificat și suficient ca număr. În acest sens
se va ține cont de Principiile de stabilire a echipajului minim de siguranță, adoptate
de OMI prin Rezoluția A.1047(27).
37. În baza reglementărilor stabilite de Guvernul RM, pentru toate navele

sub pavilionul Republicii Moldova cărora li se aplică Capitolul I din Convenția
SOLAS, ANRM:
1) stabilește echipajul minim de siguranță în urma unei proceduri
transparente, ținând seama de principiile relevante adoptate de către OMI; și
2) eliberează un document privind echipajul minim de siguranță
corespunzător sau un document echivalent, care atestă că nava are la bord
echipajul minim de siguranță considerat necesar pentru satisfacerea dispozițiilor
de la subpct. 1).
38. Pentru îndeplinirea eficientă de către echipaj a sarcinilor ce țin de

siguranță, la toate navele trebuie stabilită și înscrisă în jurnalul de bord - limba de
lucru de la bordul navei. Compania, așa cum s-a definit la regula IX/1 din
Convenția SOLAS, sau comandantul, după caz, determină limba de lucru
corespunzătoare. Fiecare membru al echipajului trebuie să înțeleagă și, dacă e
cazul, să dea ordine și instrucțiuni și să raporteze în acea limbă. Dacă limba de
lucru nu este o limbă oficială a statului al cărui pavilion nava îl arborează, toate
planurile și listele cerute spre a fi afișate vor include o traducere în limba de lucru.
39. La navele, la care se aplică Capitolul I din Convenția SOLAS, engleza

va fi folosită ca limbă de lucru pe puntea de navigație, în cadrul comunicațiilor
punte de navigație - punte de navigație și punte de navigație - țărm, precum și
pentru comunicațiile de la bordul navei între pilot și personalul de cart de pe puntea
de navigație. În acest sens pot fi utilizate Frazele standardizate OMI pentru
comunicații maritime (Rezoluția A.918(22)), așa cum au fost modificate, cu
excepția cazului în care cei direct implicați în comunicație vorbesc o limbă
comună alta decât engleza.
12
XII. PRINCIPII CU PRIVIRE LA CONSTRUCȚIA PUNȚII DE

NAVIGAȚIE, CONSTRUCȚIA ȘI AMPLASAREA SISTEMELOR
DE NAVIGAȚIE ȘI A ECHIPAMENTULUI ȘI INSTRUCȚIUNI
REFERITOARE LA PUNTEA DE NAVIGAȚIE
40. La adoptarea deciziilor, în sensul aplicării cerințelor pct. 102-105, 125-

129, 136-138 care afectează construcția punții de navigație, construcția și
amplasarea sistemelor de navigație și a echipamentului pe puntea de navigație și
instrucțiunile referitoare la puntea de navigație, se va ține cont de:
1) ușurarea sarcinilor ce sunt îndeplinite de personalul de cart de pe puntea
de navigație și de pilot
în cadrul evaluării complete a situației și pentru navigarea în siguranță a
navei în toate condițiile de exploatare;
2) administrarea eficientă și sigură a resurselor punții de navigație;
3) permiterea accesului permanent și ușor al personalului de cart de pe
puntea de navigație și al
pilotului la informațiile esențiale care sunt prezentate în mod clar și evident,
cu ajutorul simbolurilor și a sistemelor de codificare standardizate pentru comenzi
și afișare pe ecran;
4) indicarea statutului operațional al funcțiilor automate și al
componentelor, sistemelor și/sau
subsistemelor integrate;
5) permiterea prelucrării rapide, continue și eficiente a informației și luarea
deciziei de către
personalul de cart de pe puntea de navigație și de către pilot;
6) evitarea sau reducerea la minimum a activității excesive sau inutile și a
oricăror condiții sau
distrageri de atenție pe puntea de navigație care pot determina oboseala sau
pot perturba vigilența personalului de cart de pe puntea de navigație și a pilotului;
și
7) reducerea la minimum a pericolului erorii umane și, dacă această eroare
se produce, detectarea
acesteia prin sisteme de supraveghere și alarmă în timp util pentru ca
personalul de cart de pe puntea de navigație și pilotul să poată lua măsurile
corespunzătoare.
41. La elaborarea și punerea în aplicare a instrucțiunilor referitoare la puntea

de navigație se ține cont, în mod special, de Liniile directoare cu privire la criteriile
ergonomice pentru echipamentul de punte și amplasare (MSC/Circ.982) și Liniile
directoare cu privire la echipamentele și sistemele de punte, dispunerea și
integrarea acestora (BES) (SN.1/Circ.288), iar pentru INS de Recomandarea
13
privind standardele de funcționare pentru un sistem de navigație integrat

(Rezoluția MSC.86(70), Anexa 3 așa cum a fost modificată).
XIII. MENȚINEREA ECHIPAMENTULUI
42. ANRM se asigură că sunt luate măsuri corespunzătoare pentru ca

echipamentul la bordul navelor să funcționeze continuu și menținut potrivit
prevederilor Regulamentului.
43. Sub rezerva dispozițiilor de la regulile I/7(b)(ii), I/8 și I/9 din Convenția
SOLAS, deși trebuie să fie luate toate măsurile raționale pentru menținerea în bună
stare de funcționare a echipamentului cerut de Regulament, defecțiunile de
funcționare a acestui echipament nu vor fi considerate ca făcând nava inaptă pentru
a naviga sau ca un motiv de întârziere a navei în portul în care nu se pot face
imediat reparații, cu condiția luării măsurilor corespunzătoare de către comandant
care, la planificarea și efectuarea unui voiaj în siguranță înspre un port în care se
pot face reparații, ține seama de echipamentul scos din funcțiune sau de
informațiile nedisponibile.
XIV. COMPATIBILITATEA ELECTROMAGNETICĂ
44. ANRM se asigură că întregul echipament electric și electronic de pe

puntea, de navigație sau din vecinătatea acesteia, aflat la bordul navelor construite
la 1 iulie 2002 sau după această dată, este încercat în ceea ce privește
compatibilitatea electromagnetică ținând seama de recomandările elaborate de
către OMI. În mod special se face referire la Cerințele generale pentru
compatibilitatea electromagnetică pentru toate echipamentele electrice și
electronice adoptate de OMI prin Rezoluția A.813(19).
45. Echipamentul electric sau electronic va fi în așa fel instalat încât

interferența electromagnetică să nu afecteze funcționarea corectă a sistemelor și
echipamentului de navigație.
46. Echipamentul electric sau electronic portabil nu se utilizează pe puntea

de navigație dacă există riscul afectării funcționării corecte a sistemelor și
echipamentelor de navigație.
XV. APROBAREA, INSPECȚIILE ȘI STANDARDELE DE

FUNCȚIONARE PRIVIND SISTEMELE ȘI ECHIPAMENTELE DE
NAVIGAȚIE ȘI ÎNREGISTRATORUL DE DATE PRIVIND VOIAJUL
47. Sistemele și echipamentul de navigație solicitate în vederea respectării

cerințelor pct. 56-99 sunt de un model, care se aprobă de către ANRM.
14
48. Sistemele și echipamentul de navigație, inclusiv dispozitivele de

protecție conexe după caz, care sunt instalate la 1 iulie 2002 sau după această dată,
în scopul îndeplinirii cerințelor funcționale ale pct. 56-99, corespund standardelor
de funcționare corespunzătoare care nu sunt inferioare celor adoptate de către
OMI. În mod special se face referire la următoarele recomandări adoptate de OMI
prin rezoluțiile indicate:
1) Recomandările cu privire la cerințele generale pentru echipamentul
radio de la bordul navelor, ce
face parte din sistemul mondial pentru caz de sinistru și siguranța navigației
pe mare (GMDSS) și pentru echipamente electronice de navigație (Rezoluția
A.694(17));
2) Recomandarea privind standardele de funcționare pentru
girocompasuri (Rezoluția A.424 (XI));
3) Recomandarea privind standardele de funcționare pentru “urmărirea
automată” (Rezoluția
MSC.64(67), Anexa 4);
4) Recomandarea revizuită privind standardele de funcționare pentru
“urmărirea automată”
(Rezoluția MSC.192(79));
5) Standardele de funcționare pentru echipamentele radar de trasare
automată (Rezoluția A.823(19));
6) Recomandarea privind standardele de funcționare pentru sistemele
electronice de date și vizualizare a hărților maritime cu dispozitive de rezervă
(ECDIS) (Rezoluția A.817(19)), așa cum a fost modificată prin Rezoluția
MSC.64(67), Anexa 5 și MSC.86(70), Anexa 4, după caz);
7) Recomandarea privind sistemul mondial de radionavigație (Rezoluția
A.1046(27));
8) Recomandarea privind standardele de funcționare pentru receptoarele
Loran-C și Chayka la bord (Rezoluția A.818(19));
9) Recomandarea privind standardele de funcționare pentru echipamentul
de recepție de la bord al echipamentului de localizare globală (Rezoluția
A.819(19)), așa cum a fost modificată prin Rezoluția MSC.112(73);
receptorului GLONASS de la bord (Rezoluția MSC.53(66)), așa cum a fost
modificată prin Rezoluția MSC.113 (73);
receptorului radiobalizei maritime DGPS și DGLONASS de la bord (Rezoluția
MSC.64(67), Anexa 2), așa cum a fost modificată prin Rezoluția MSC.114(73);
receptorului combinat GPS/GLONASS (Rezoluția MSC.74(69), Anexa 1), așa
cum a fost modificată prin MSC.115(73);
13) Recomandarea privind standardele de funcționare pentru sistemele de
control al direcției (Rezoluția MSC.64(67), Anexa 3);
15
14) Recomandarea privind standardele de funcționare pentru sistemele de

control privind urmărirea drumului navei (Rezoluția MSC.74(69), Anexa 2);
15) Recomandarea privind standardele de funcționare pentru un sistem
universal de identificare automată (AIS) de la bord (Rezoluția MSC.74(69), Anexa
3);
16) Instrucțiunile privind încercarea anuala a sistemului de identificare
automată (AIS) (MSC.1/Circ.1252);
17) Recomandarea privind standardele de funcționare pentru sondele
ultrason (Rezoluția A.224(VII), așa cum a fost modificată prin Rezoluția
MSC.74(69), Anexa 4);
18) Recomandarea privind standardele de funcționare pentru dispozitive
de indicare a vitezei și distanței (Rezoluția A.824(19), așa cum a fost modificată);
19) Standardele de funcționare pentru indicatorii de girație (Rezoluția
A.526(13));
20) Recomandarea privind unificarea standardelor de funcționare pentru
echipamentele de navigație (Rezoluția A.575(14));
21) Recomandarea privind metodele de măsurare a nivelurilor de zgomot
în posturile de ascultare (Rezoluția A.343(IX));
22) Recomandarea privind standardele de funcționare pentru reflectoarele
radar (Rezoluția A.384(X)), așa cum a fost modificată prin Rezoluția
MSC.164(78);
23) Recomandarea privind standardele de funcționare pentru compasuri
magnetice (Rezoluția A.382(X));
24) Recomandarea privind standardele de funcționare pentru lampa de
semnalizare pe timp de zi (Rezoluția MSC.95(72));
25) Recomandarea privind standardele de funcționare pentru sistemul de
recepție acustică (Rezoluția MSC.86(70), Anexa 1);
26) Recomandarea privind standardele de funcționare pentru dispozitivele
magnetice pentru transmiterea informației de drum (TMHD) (Rezoluția
MSC.86(70), Anexa 2);
înregistratoarele de date privind voiajul (VDR) (Rezoluția A.861(20)), modificată
prin Rezoluția MSC.214(81));
28) Recomandarea privind standardele de funcționare pentru dispozitivele
pentru transmiterea informației de drum (THD) (Rezoluția MSC.116(73));
29) Standarde de funcționare pentru un sistem de alarmă și supraveghere a
navigației de punte (BNWAS) (Rezoluția MSC.128(75)).
49. Dacă sistemele și echipamentele de navigație sunt înlocuite sau adăugate

la navele construite înainte de 1 iulie 2002, aceste sisteme și echipamente trebuie
să corespundă, în măsura în care este rezonabil și posibil, cerințelor pct. 48.
16
50. ANRM este în drept de a decide dacă sistemele și echipamentele de

navigație instalate înainte de adoptarea standardelor de funcționare de către OMI,
pot fi scutite ulterior de obligația respectării depline a acestor standarde, ținând
seama de criteriile recomandate pe care le-a adoptat OMI. Pentru ca un sistem de
afișare a hărților electronice și a informațiilor (ECDIS) să poată fi recunoscut că
îndeplinește dispozițiile pct. 59 subpct. 4), acest sistem va corespunde standardelor
de funcționare pertinente care nu sunt inferioare acelora adoptate de către OMI și
care sunt în vigoare la data instalării, sau, pentru sistemele instalate înainte de 1
ianuarie 1999, care nu sunt inferioare standardelor de funcționare adoptate de către
OMI la 23 noiembrie 1995. În mod special se face referire la:
înregistratoare simplificate de date privind voiajul, instalate la bordul navei (S-
VDR) (Rezoluția MSC.163(78), așa cum a fost modificată);
2) Standardele de funcționare revizuite pentru sistemele electronice de
date și vizualizare a hărților maritime cu dispozitive de rezervă (ECDIS)
(Rezoluția A.817(19), așa cum au fost modificate);
3) Standardele de funcționare și cerințe funcționale revizuite aplicabile
la identificarea și urmărirea navelor la distanță mare (Rezoluția MSC.263(84), așa
cum a fost modificată).
51. Pentru asigurarea conformității permanente cu condițiile aprobării de

tip, ANRM solicită producătorilor să aibă un sistem al controlului calității
certificat de o autoritate competentă. Drept alternativă, ANRM poate utiliza
procedeele de inspectare a produsului final în cazul în care conformitatea cu
certificatul de aprobare de tip este verificată de o persoană competentă înainte ca
produsul să fie instalat la bordul navelor.
52. Înainte de aprobarea sistemelor sau echipamentelor care includ

caracteristici noi care nu sunt incluse în Regulament, ANRM trebuie să se asigure
că aceste caracteristici oferă cel puțin aceiași eficacitate ca cele cerute de acest
Regulament.
53. Dacă echipamentul de navigație este montat la bordul navelor

suplimentar față de echipamentul cerut de pct. 56-99, acest echipament se supune
aprobării și trebuie să corespundă, în măsura în care este posibil, standardelor de
funcționare care nu sunt inferioare acelora adoptate de către OMI.
54. Sistemul de înregistrare a datelor privind voiajul, inclusiv toți senzorii,

va fi verificat anual privind funcționarea. Verificarea se efectuează de către un
centru de testare aprobat pentru verificarea preciziei, duratei și recuperabilității
datelor înregistrate. Suplimentar, se efectuează încercări și inspecții pentru
determinarea că containerele de protecție și echipamentele instalate pentru
facilitarea localizării sunt întreținute în stare bună. La bordul navei trebuie să fie
17
o copie a certificatului de conformitate eliberată de către service-ul care a efectuat

verificarea și va conține data efectuării verificărilor și standardele de funcționare
aplicabile.
55. Sistemul de identificare automată (AIS) se supune unui test anual
obligatoriu, conform instrucțiunii aprobate de ANRM. Testul asigură că datele
statice cu privire la navă au fost în mod corespunzător programate și că schimbul
de date cu senzorii conectați se face fără erori, precum și verificarea funcționării
echipamentului radio prin măsurarea frecvențelor și prin efectuarea unui test în
direct utilizând, de exemplu, un serviciu de trafic maritim (STM). O copie a
raportului de încercare trebuie păstrată la bord.
XVI. CERINȚE DE DOTARE A NAVELOR CU

SISTEME ȘI ECHIPAMENTE DE NAVIGAȚIE
56. Sub rezerva prevederilor pct. 3:

1) Navele construite la 1 iulie 2002 sau după această dată trebuie prevăzute
cu sisteme și echipamente de navigație care să îndeplinească cerințele prevăzute
în pct. 59-72.
2) Navele construite înainte de 1 iulie 2002 trebuie:
a) sub rezerva prevederilor lit. b)-d), și dacă nu respectă pe deplin
prevederile pct. 56-78, să fie dotate cu echipamentele care îndeplinesc cerințele
prevăzute în regulile V/11, V/12 și V/20 din Convenția SOLAS;
b) să fie dotate cu echipamentele sau sistemele cerute de pct. 59 subpct. 6)
nu mai târziu de prima inspecție după 1 iulie 2002, dată la care radiogoniometrul
menționat la V/12(p) din Convenția SOLAS, nu va mai fi cerut;
c) să fie dotate cu sistemul cerut la pct. 62 nu mai târziu de datele precizate
la pct. 62 subpct. 2), 3); și
d) să fie dotate cu sistemul cerut la pct. 60 subpct. 3) după cum urmează:
- navele de pasageri, indiferent de mărimea acestora, nu mai târziu de
prima inspecție efectuată după 1 ianuarie 2016;
- navele de marfă cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 3 000, nu mai
târziu de prima inspecție efectuată după 1 ianuarie 2016;
- navele de marfă cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 500, dar mai mic
de 3000, nu mai târziu de prima inspecție efectuată după 1 ianuarie 2017; și
- navele de marfă cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 150, dar mai mic
de 500, nu mai târziu de prima inspecție efectuată după 1 ianuarie 2018;
e) sistemul de alarmă de cart pe puntea de navigație trebuie să fie în
funcțiune atât timp cât nava navighează pe mare.
57. Prevederile pct. 56 subpct. 2) lit. d) se aplică, inclusiv navelor

construite înainte de 1 iulie 2002.
18
58. ANRM este în drept de a acorda scutiri navelor de la aplicarea cerințelor

pct. 56 subpct. 2) lit. d) atunci când aceste nave vor fi scoase complet din
exploatare în decurs de doi ani de la data punerii în aplicare specificată la pct. 56
subpct. 2) lit. d).
59. Toate navele indiferent de mărime trebuie să fie dotate cu:
1) un compas magnetic standard reglat corespunzător, sau alte mijloace
independente de orice sursă de energie, pentru determinarea drumului navei și
afișarea citirilor în postul principal de guvernare;
2) un disc de relevmente sau un dispozitiv magnetic pentru relevmente, sau
alta mijloace independente de orice sursă de energie, pentru luarea relevmentelor
pe un arc al orizontului de 360°;
3) mijloace de corectare în orice moment a drumului navei și relevmentelor
luate;
4) hărți maritime și publicații maritime care permit planificarea și afișarea
drumului navei pentru voiajul prevăzut, indicarea și monitorizarea pozițiilor pe
durata întregului voiaj. Un sistem de vizualizare a hărților electronice și de
informații (ECDIS) este acceptat ca îndeplinind cerințele subpunctului dat privind
dotarea cu hărți. Navele cărora li se aplică pct. 73 trebuie să respecte cerințele
specificate în acesta privind dotarea cu ECDIS, prin a se face referire în special la
MSC.1/Circ.1496 privind Interpretare uniformă a apendicelor la Convenția
SOLAS privind înregistrările echipamentelor referitoare la hărți maritime și
ECDIS;
5) dispozitive de rezervă pentru respectarea cerințelor funcționale
menționate la subpct. 4), dacă această funcție este îndeplinită parțial sau total prin
mijloacele electronice. Ca dispozitiv de rezervă pentru ECDIS poate fi utilizat un
volum corespunzător de hărți maritime pe hârtie. Sunt acceptabile alte dispozitive
de rezervă pentru ECDIS (a se vedea Apendicele 6 la Rezoluția A.817(19), așa
cum a fost modificată);
6) un receptor care funcționează în cadrul unui sistem mondial de navigație
prin sateliți sau a unui sistem de radionavigație terestru, sau alte mijloace care
permit în orice moment, pe durata întregului voiaj prevăzut, stabilirea și corectarea
poziției navei prin mijloace automate;
7) dacă tonajul brut este mai mic de 150 și, dacă este posibil, un reflector
radar, sau alte mijloace care permit detecția radar de către alte nave, atât la o
frecvență de 9 GHz cât și la 3 GHz;
8) dacă puntea de navigație este complet închisă și dacă ANRM nu
stabilește altfel, un sistem de recepționare a semnalelor sonore, sau alte mijloace,
pentru ca ofițerul de cart de pe puntea de navigație să poată auzi semnalele sonore
și să determine direcția lor;
9) un telefon, sau dacă există alte mijloace, de comunicare a informațiilor
de la/ spre postul de comandă cu privire la guvernarea direcției navei în caz de
urgență.
19
60. Toate navele cu un tonaj mai mare sau egal cu 150 și navele de pasageri
indiferent de mărimea lor, vor fi prevăzute, suplimentar față de cerințele pct. 59,
cu:
1) un compas magnetic de rezervă interschimbabil cu compasul magnetic
standard, așa cum este specific în pct. 59 subpct. 1), sau alte mijloace pentru
realizarea funcției menționate la pct. 59 subpct. 1), prin înlocuirea, sau dublarea
echipamentului se face referire la cerințele de dotare a navelor cu sisteme și
echipamente de navigație IACS UI SC203 și la MSC.1/Circ.1224 privind
Interpretare Uniformă a Capitolului V din Convenția SOLAS;
2) un felinar de semnalizare de zi, sau alte mijloace, pentru comunicarea
cu ajutorul luminii pe timpul zilei și nopții utilizând o sursă de energie electrică
care nu depinde numai de sursa de energie a navei;
3) un sistem de alarmă de cart pe puntea de navigație (BNWAS) după cum
urmează:
a) navele de marfă cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 150 și navele de
pasageri, indiferent de mărime, construite la 1 iulie 2011 sau după această dată;
b) navele de pasageri, indiferent de mărime, construite înainte de 1 iulie
2011, nu mai târziu de prima inspecție efectuată după 1 iulie 2012;
c) navele de marfă cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 3 000, construite
înainte de 1 iulie 2011, nu mai târziu de prima inspecție efectuată după1 iulie 2012;
d) navele de marfă cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 500, dar mai mic
de 3 000, construite înainte de 1 iulie 2011, nu mai târziu de prima inspecție
efectuată după 1 iulie 2013; și
e) navele de marfă cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 150, dar mai mic
de 500, construite înainte de 1 iulie 2011, nu mai târziu de prima inspecție
efectuată după 1 iulie 2014.
4) un sistem de alarmă de cart pe puntea de navigație (BNWAS) instalat
înainte de 1 iulie 2011 poate ulterior să fie scutit de respectarea deplină a
standardelor adoptate de OMI, după cum consideră ANRM. Sistemul de alarmă
de cart pe puntea de navigație trebuie să fie în funcțiune atât timp cât nava
navighează pe mare.
61. Toate navele cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 300 și navele de
pasageri indiferent de mărimea lor, suplimentar față de respectarea cerințelor pct.
60, vor fi prevăzute cu:
1) sondă ultrasonică, sau alte mijloace electronice, pentru măsurarea și
afișarea adâncimii disponibile a apei;
2) un radar de 9 GHz, sau alte mijloace pentru determinarea și afișarea
distanței și relevmentelor transponderelor radar și a altor ambarcațiuni de
suprafață, obstacole, geamanduri, marcaje de navigație și a liniei țărmului în
sprijinul facilitării navigației și a evitării coliziunii;
20
3) un echipament electronic de trasare sau alte mijloace care permit

indicarea electronică a distanței și relevmentelor vizate în vederea determinării
pericolului de coliziune;
4) un aparat pentru măsurarea vitezei și distanței parcurse sau alte mijloace
care permit indicarea vitezei și distanței parcurse pe apă. Se face referire la
MSC.1/Circ.1429 privind clarificarea dispozițiilor pct. respectiv și ale pct. 72
subpct. 2);
5) un dispozitiv reglat corespunzător pentru transmiterea informației de
drum, sau alte mijloace care permit transmiterea informațiilor de drum în vederea
introducerii în echipamentul menționat la subpct. 2)-4).
62. Toate navele cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 300 care efectuează
voiaje internaționale și navele de marfă cu tonaj brut mai mare sau egal cu 500
care nu efectuează voiaje internaționale și navele de pasageri indiferent de mărime,
vor fi prevăzute cu AIS după cum urmează:
1) navele construite la 1 iulie 2002 sau după această dată;
2) nave angajate în voiaje internaționale construite înainte de 1 iulie 2002:
a) în cazul navelor de pasageri, nu mai târziu de 1 iulie 2003;
b) în cazul navelor-tanc, la 1 iulie 2003 sau după aceasta dată nu mai târziu
de prima inspecție privind echipamentul de siguranță. Se face referire la regula I/8
din Convenția SOLAS;
c) în cazul navelor, altele decât navele de pasageri și tancuri cu tonaj brut
mai mare sau egal cu 50000, nu mai târziu de 1 iulie 2004;
d) în cazul navelor, altele decât navele de pasageri și tancuri, cu tonaj brut
de 300 sau mai mare, dar mai mic de 50 000, nu mai târziu de prima inspecție a
echipamentelor de siguranță după 1 iulie 2004 sau până la 31 decembrie 2004,
oricare dintre ele are loc mai devreme. Prima inspecție a echipamentelor de
siguranță înseamnă prima inspecție anuală, prima inspecție periodică sau prima
inspecție de reînnoire a echipamentelor de siguranță, oricare dintre ele este
programată prima după 1 iulie 2004 și, în plus, în cazul navelor în curs de
construcție, inspecția inițială;
3) navele, care nu efectuează voiaje internaționale, construite înainte de 1
iulie 2002, nu mai târziu de 1 iulie 2008.
63. ANRM este în drept de a scuti navele de la aplicarea cerințelor pct. 62

dacă aceste nave vor fi scoase permanent din exploatare timp de doi ani după data
de implementare specificată la pct. 62 subpct. 2) și 3).
64. AIS trebuie:

1) să furnizeze automat informații stațiilor terestre, altor nave și
aeronavelor echipate corespunzător,
în special: identitatea navei, tipul, poziția, cursul, viteza, statutul de
navigație și alte informații referitoare la siguranță;
21
2) să recepționeze automat aceste informații de la nave similar echipate;

3) să monitorizeze și să urmărească drumul navelor; și
4) să facă schimb de date cu instalațiile de la țărm.
65. Cerințele pct. 64 nu se aplică cazurilor în care acordurile, regulile sau

reglementările internaționale asigură protecția informațiilor de navigație.
66. AIS trebuie să fie exploatat ținând seama de instrucțiunile adoptate de

către OMI. În mod special se face referire la Liniile directoare privind utilizarea
sistemelor de identificare automată (AIS) la bordul navelor adoptate de OMI prin
Rezoluția A.917(22), așa cum a fost modificată prin Rezoluția A.956(23).
67. Navele echipate cu AIS, mențin un AIS în funcțiune tot timpul, mai
puțin acolo unde acordurile, regulile sau standardele internaționale asigură
protecția informațiilor de navigație.
68. Toate navele cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 500 trebuie să
corespundă prevederilor pct. 61, excepție făcând subpct. 3) și 5), precum și
cerințelor pct. 62-64, și să fie dotate cu:
1) un girocompas sau alte mijloace, pentru determinarea și afișarea
informațiilor de drum prin mijloacele nemagnetice de la bordul navei, care să se
poată citi clar de către timonier în postul principal de comandă. Se face referire la
cerințele de dotare a navelor cu sisteme și echipamente de navigație IACS UI
SC203. Aceste mijloace transmit informațiile de drum în scopul introducerii lor în
echipamentele menționate la pct. 61 subpct. 2), pct. 62-64 și pct. 68 subpct. 5);
2) un repetitor de drum al girocompasului, sau alte mijloace care permit
furnizarea vizuală a informațiilor de drum la postul de guvernare de avarie, dacă
există;
3) un repetitor de relevmente al girocompasului, sau alte mijloace care
permit luarea relevmentelor pe un arc al orizontului de 360°, utilizând
girocompasul sau alte mijloace menționate la subpct. 1). Navele cu un tonaj brut
mai mic de 1 600 trebuie să fie prevăzute cu aceste mijloace, în măsura în care
este posibil;
4) indicatoare pentru unghiul cârmei, sensul de rotație al elicei, forța de
împingere, pasul elicei și indicatoare ale regimului de funcționare, sau alte
mijloace care permit determinarea și afișarea unghiului cârmei, numărului de
rotații ale elicei, forței și direcției de împingere și, dacă este cazul, forței și direcției
împingerii laterale, precum și a pasului și regimului de funcționare al elicelor, toate
aceste informații trebuie să fie citite din postul de comandă; și
5) un echipament de urmărire automată, sau alte mijloace pentru indicarea
automată a distanței și relevmentelor altor ținte în vederea determinării pericolului
de coliziune.
22
69. La toate navele cu un tonaj mai mare sau egal cu 500, defectarea unei
componente de echipament nu trebuie să reducă capacitatea navei de a respecta
cerințele pct. 59 subpct. 1), 2) și 4).
70. Suplimentar față de cerințele pct. 68, toate navele cu un tonaj mai mare
sau egal cu 3 000 vor fi dotate cu:
1) un radar de 3 GHz sau, dacă ANRM consideră că este cazul, un al doilea
radar de 9 GHz, sau alte mijloace pentru determinarea și afișarea distanței și
relevmentelor transponderelor radar și a altor ambarcațiuni de suprafață,
obstacole, geamanduri, marcaje de navigație și a liniei țărmului în sprijinul
facilitării navigației și a evitării coliziunii, care funcționează independent de acelea
menționate la pct. 61 subpct. 2); și
2) un al doilea echipament de urmărire automată, sau alte mijloace de
trasare automată a distanței și relevmentelor altor ținte pentru determinarea
pericolului de coliziune, care funcționează independent de acelea menționate la
pct. 68 subpct. 5).
71. Suplimentar față de cerințele pct. 70, cu excepția pct. 70 subpct. 2), toate
navele cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 10 000, trebuie să fie dotate cu:
1) un echipament radar de trasare automată sau alte mijloace de trasare
automată a distanței și relevmentelor a cel puțin 20 de alte ținte, conectat la un
aparat ce indică viteza și distanță la suprafața apei, în vederea determinării
pericolelor de coliziune și simulării unei manevre de evitare; și
2) un sistem de control a direcției de deplasare a navei sau un sistem de
control privind urmărirea drumului navei sau alte mijloace pentru controlul
automat și menținerea direcției de deplasare a navei și/sau a drumului drept.
72. Suplimentar față de cerințele pct. 71, prin a se face referire în mod
special la MSC.1/Circ.1429 privind clarificarea cerințelor subpct. 2) și pct. 61
subpct. 4) și pct. 72 subpct. 2), toate navele cu un tonaj brut mai mare sau egal cu
50 000, trebuie să aibă:
1) un indicator de girație, sau alte mijloace pentru determinarea și
vizualizarea girației; și
2) un dispozitiv pentru măsurarea vitezei și distanței parcursă, sau alte
mijloace pentru indicarea vitezei și distanței pe direcție înainte și transversală.
73. Navele care efectuează voiaje internaționale trebuie să fie echipate cu

un sistem de vizualizare a hărților electronice și de informații (ECDIS) după cum
urmează:
1) navele de pasageri cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 500, construite
la 1 iulie 2012 sau după această dată;
2) navele-tanc cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 3 000, construite la 1
iulie 2012 sau după această dată;
23
3) navele de marfă, altele decât navele-tanc, cu un tonaj brut mai mare sau
egal cu 10 000, construite la 1 iulie 2013 sau, după această dată;
egal cu 3 000, dar mai mic de 10 000, construite la 1 iulie 2014 sau după această
dată;
5) navele de pasageri cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 500, construite
înainte de 1 iulie 2012, nu mai târziu de prima inspecție efectuată la 1 iulie 2014
sau după această dată;
6) navele-tanc cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 3 000, construite
înainte de 1 iulie 2012, nu mai târziu de prima inspecție efectuată la 1 iulie 2015
sau după această dată;
egal cu 50 000, construite înainte de 1 iulie 2013, nu mai târziu de prima inspecție
efectuată la 1 iulie 2016 sau după această dată;
egal cu 20 000, dar mai mic de 50 000, construite înainte de 1 iulie 2013, nu mai
târziu de prima inspecție efectuată la 1 iulie 2017 sau după această dată; și
egal cu 10 000, dar mai mic de 20.000, construite înainte de 1 iulie 2013, nu mai
târziu de prima inspecție efectuată la 1 iulie 2018 sau după această dată.
74. ANRM este în drept de a emite scutiri navelor de la aplicarea cerințelor

pct. 73 atunci când aceste nave vor fi scoase complet din exploatare în decurs de
2 ani după data de implementare specificată la pct. 73 subpct. 4) -8).
75. Dacă “alte mijloace” sunt premise conform pct. 56-78 acestei reguli,
aceste mijloace trebuie să fie aprobate de către ANRM în conformitate cu
prevederile pct. 47-55.
76. Echipamentul și sistemele de navigație menționate în această regulă se

instalează, testează și se mențin în așa fel încât să reducă la minimum defecțiunile.
77. Echipamentul și sistemele de navigație care oferă moduri alternative de

funcționare indică regimul actual de utilizare.
78. Sistemele integrate ale punții de navigație, potrivit SN.1/Circ.288, se

instalează în așa fel încât defecțiunea la unul din subsisteme să fie imediat adus la
cunoștința ofițerului responsabil cu supravegherea navigației prin semnale sonore
și vizuale, și să nu producă defectarea vreunui alt subsistem. În cazul defectării
unei părți a sistemului integrat de navigație, trebuie să fie posibilă funcționarea
separată a fiecărei componente de echipament sau a unui părți a sistemului. În
context, se face referire în mod special la Rezoluția MSC.86(70) așa cum a fost
24
modificată de Rezoluția MSC.252(83), Anexa 3 - Standard de funcționare pentru

sistemele de navigație integrate.
XVII. IDENTIFICAREA ȘI URMĂRIREA NAVELOR

LA DISTANȚĂ MARE
79. Nicio prevedere din pct. 79-95 sau din standardele de performanță,
inclusiv din cerințele funcționale adoptate de OMI cu privire la identificarea și
urmărirea navelor la distanță mare nu trebuie să aducă prejudicii drepturilor,
legislației sau obligațiilor statelor aflate sub jurisdicția internațională, în special
regimurilor legale ale mării deschise, zonei exclusiv economice, zonei adiacente,
mărilor teritoriale sau strâmtorilor utilizate la navigația internațională și
coridoarelor maritime din arhipelag. Standardele de performanță și cerințele
funcționale ale OMI se referă, în mod special, la MSC.1/Circ.1298 privind Liniile
directoare pentru implementarea sistemului LRIT, așa cum poate fi revizuită, și
Standardele de funcționare și cerințe funcționale revizuite aplicabile la
identificarea și urmărirea navelor la distanță mare, adoptate de Comitetul
Securității Maritime al OMI prin Rezoluția MSC.263(84), cu revizuirile
respective.
80. Conform prevederilor pct. 83-84, pct. 79-95 se aplică, potrivit

MSC.1/Circ.1295 privind Liniile directoare privind anumite tipuri de nave cărora
li se cere să transmită informații LRIT cu privire la scutiri și echivalări, și cu
privire la anumite aspecte de funcționare, așa cum poate fi revizuită, următoarelor
tipuri de nave angajate în voiaje internaționale:
1) navelor de pasageri, inclusiv navelor de pasageri de mare viteză;
2) navelor de marfă, inclusiv navelor de mare viteză, cu un tonaj brut de
300 și mai mult. Tonajul
brut va fi stabilit conform prevederilor Convenției internaționale din 1969
asupra măsurării tonajului navelor indiferent de data la care nava ori nava de mare
viteză a fost sau va fi construită; și
3) unităților mobile de foraj marin.
81. Termenul navă, utilizat în pct. 82-94, include navele de pasageri și

navele de marfă, precum și unitățile mobile de foraj marin care fac obiectul
prevederilor pct. 79-95.
82. Pct. 79-95 stabilesc prevederile care permit efectuarea identificării și

urmăririi navelor la distanță mare.
83. Potrivit MSC.1/Circ.1307 privind Liniile directoare pentru inspecția și

certificarea conformității navelor cărora li se cere să transmită informații LRIT,
25
așa cum poate fi revizuită, navele trebuie să fie prevăzute cu un sistem pentru
transmiterea automată a informațiilor specificate la pct. 85, după cum urmează:
1) navele construite la 31 decembrie 2008 sau după această dată;
2) navele construite înainte de 31 decembrie 2008 și autorizate pentru
exploatare:
a) în zonele maritime A1 și A2, așa cum s-a definit la regulile IV/2.1.12 și
IV/2.1.13 din Convenția SOLAS, nu mai târziu de prima inspecție a instalației
radio după 31 decembrie 2008; sau
b) în zonele maritime A1, A2 și A3, așa cum s-a definit la regulile
IV/2.1.12, IV/2.1.13 și IV/2.1.14 din Convenția SOLAS, nu mai târziu de prima
inspecție a instalației radio după 31 decembrie 2008;
3) navele construite înainte de 31 decembrie 2008 și autorizate pentru
exploatare în zonele maritime A1, A2, A3 și A4, așa cum s-a definit la regulile
IV/2.1.12, IV/2.1.13, IV/2.1.14 și IV/2.1.15 din Convenția SOLAS, nu mai târziu
de prima inspecție a instalației radio după 1 iulie 2009. Totuși, aceste nave trebuie
să respecte prevederile subpct. 2) lit. b) atât timp cât sunt exploatate în zonele
maritime A1, A2 și A3.
84. Indiferent de data construcției, navele care sunt echipate cu un sistem de

identificare automată a navei (AIS), așa cum s-a definit la pct. 62-64, și care sunt
exploatate în exclusivitate în zona maritimă A1, așa cum s-a definit la regula
IV/2.1.12 din Convenția SOLAS, nu trebuie să respecte prevederile pct. 79-95.
85. Conform prevederilor pct. 83, navele trebuie să transmită automat

următoarele informații cu privire la identificarea și urmărirea navelor la distanță
mare:
1) identitatea navei;
2) poziția navei (latitudine și longitudine); și
3) data și ora la care este indicată poziția.
86. Sistemele și echipamentele utilizate pentru respectarea pct. 79-95

trebuie să fie conforme cu standardele de performanță și cerințele funcționale care
să nu fie inferioare celor adoptate de OMI. În mod special se face referire la
Securității Maritime al OMI prin Rezoluția MSC.263(84), cu revizuirile
respective. Se face referire la MSC.1/Circ.1259/Rev.5 privind Specificațiile
tehnice pentru schimbul internațional de date LRIT, așa cum poate fi revizuită.
Orice echipament de la bord trebuie să fie de un model, care se aprobă de către
ANRM.
26
87. Sistemele și echipamentele utilizate pentru respectarea cerințelor pct.

79-95 trebuie să poată fi deconectate de la bord și să poată înceta transmiterea de
informații cu privire la identificarea și urmărirea navelor la distanță mare:
1) dacă acordurile internaționale, reglementările sau standardele
internaționale asigură protecția informațiilor de navigație; sau
2) în cazuri excepționale și într-o perioadă de timp cât mai scurtă posibil,
dacă în timpul exploatării comandantul consideră că siguranța sau securitatea
navei este compromisă. În acest caz, comandantul informează ANRM imediat și
efectuează o consemnare în jurnalul pentru activitățile și incidentele de navigație,
care este menținut în conformitate cu prevederile pct. 137-138, expunând motivele
deciziei sale și indicând perioada de timp în care sistemul sau echipamentul a fost
deconectat.
88. Conform prevederilor pct. 89-94, ținând cont de Rezoluția MSC.242(83)

privind utilizarea informațiilor cu privire la identificarea și urmărirea navelor la
distanță mare, în scopul siguranței maritime și al protecției mediului marin, așa
cum poate fi revizuită, ANRM și alte autorități competente trebuie să poată
recepționa informații cu privire la identificarea și urmărirea navelor la distanță
mare, atât în scopul securității, cât și în alte scopuri convenite de către OMI, după
cum urmează:
1) ANRM are dreptul să primească informații cu privire la navele care sunt
autorizate să arboreze pavilionul Republicii Moldova, indiferent de locul în care
se află aceste nave;
2) ANRM și alte autorități competente are dreptul de a primi informații cu
privire la navele care si au declarat intenția de a acosta la o facilitate portuară, așa
cum s-a definit la regula XI-2/1.1.9 din Convenția SOLAS, sau într-un loc aflat
sub jurisdicția sa, indiferent de poziția în care se pot afla aceste nave, cu condiția
ca acestea să nu se afle în apele altui stat situat în direcția țărmului față de liniile
de bază stabilite conform dreptului internațional; și
3) ANRM și alte autorități competente au dreptul de a primi informații cu
privire la navele autorizate să arboreze pavilionul altor state, care nu intenționează
să acosteze la o facilitate portuară sau într-un loc aflat sub jurisdicția sa și care
navighează la o distanță care nu depășește 1.000 mile nautice față de litoralul său,
cu condiția ca acestea să nu se afle în apele altui stat situate în direcția uscatului
față de liniile de bază stabilite conform dreptului internațional; și
4) ANRM și alte autorități competente nu are dreptul de a primi, conform
subpct. 3), astfel de informații cu privire la o navă situată în apele teritoriale ale
statului al cărui pavilion nava este autorizată să-l arboreze.
89. ANRM specifică și comunică OMI detaliile relevante ținând seama de

standardele de performanță și cerințele funcționale adoptate de OMI, pentru ca
informațiile cu privire la identificarea și urmărirea navelor la distanță mare să
poată fi comunicate conform prevederilor pct. 88. În context, în mod special se
27
face referire la Secțiunea 8.1 și Apendicele 1 din MSC.1/Circ.1298 privind Liniile

directoare pentru implementarea sistemului LRIT, așa cum poate fi revizuită, și
Securității Maritime al OMI prin rezoluția MSC.263(84), cu revizuirile respective.
ANRM poate oricând după aceea să modifice sau să retracteze această
comunicare.
90. Prin derogare de la prevederile pct. 88 subpct. 3), ANRM are dreptul, în
scopul rezolvării problemelor de protecție sau a altor probleme, să decidă ca
informațiile cu privire la identificarea și urmărirea la distanță mare a navelor
autorizate să arboreze pavilionul său să nu fie furnizate statelor conform
prevederilor pct. 88 subpct. 3). ANRM poate oricând după aceea să modifice, să
suspende sau să anuleze astfel de decizii.
91. Conform legislației internaționale, drepturile, responsabilitățile și

obligațiile navelor care ANRM a invocat conform prevederile pct. 89 nu vor fi
prejudiciate de astfel de decizii.
92. ANRM și alte autorități competente trebuie, cu drept de procesare a

informației cu privire la urmărirea navelor la distanțe mari, în permanență:
1) să recunoască importanța informațiilor cu privire la identificarea și
urmărirea navelor la distanță mare;
2) să recunoască și să respecte caracterul confidențial și receptivitatea
oricăror informații de identificare și urmărire a navelor la distanțe mari pe care
acestea le pot primi;
3) să protejeze informațiile pe care acestea le pot primi printr-o accesare
neautorizată sau prin divulgare; și
4) să utilizeze, într-o manieră compatibilă cu dreptul internațional,
informațiile pe care acestea le pot primi.
93. ANRM și alte autorități competente, cu drept de procesare a informației

cu privire la urmărirea navelor la distanțe mari, suportă toate cheltuielile privind
orice informație referitor la identificarea și urmărirea navelor la distanță mare pe
care acestea le cer și le primesc. De la nave nu va fi încasată nicio plată în legătură
cu informațiile privitoare la identificarea și urmărirea navelor la distanță mare pe
care acestea ar dori să le obțină.
94. Sub rezerva prevederilor legislației naționale, navele autorizate să

arboreze pavilionul Republicii Moldova nu trebuie să suporte nicio plată pentru
transmiterea informațiilor de identificare și urmărire a navelor la distanță mare în
conformitate cu prevederile pct. 79-95.
28
95. Exceptând prevederile pct. 88, serviciile de căutare și salvare naționale

sunt autorizate să primească fără plată informații cu privire la identificarea și
urmărirea navelor la distanță mare, în legătură cu căutarea și salvarea persoanelor
aflate în pericol pe mare. În context, în mod special se face referire la
MSC.1/Circ.1338 privind Liniile directoare pentru serviciile de căutare și salvare
în legătură cu solicitarea și primirea informațiilor LRIT, Rezoluția MSC.275(85)
privind numirea coordonatorului LRIT, Standardele de funcționare și cerințe
funcționale revizuite aplicabile la identificarea și urmărirea navelor la distanță
mare, adoptate de Comitetul Securității Maritime al OMI prin rezoluția
MSC.263(84), și Principiile și Liniile directoare referitoare la revizuirea și
auditarea funcționării centrelor de date LRIT și a schimbului internațional de date
LRIT stabilite în Anexa 6 la MSC 86/26, așa cum pot fi revizuite.
XVIII. ÎNREGISTRATOARE DE DATE PRIVIND VOIAJUL
96. În vederea facilitării investigațiilor asupra accidentelor, navele care sunt

angajate în voiaje internaționale, care fac obiectul prevederilor pct. 3, trebuie să
fie echipate cu un înregistrator de date privind voiajul, potrivit MSC/Circ.1024
privind Liniile directoare pentru proprietatea și recuperarea înregistratoarelor de
date privind voiajul (VDR), astfel:
1) navele de pasageri construite la 1 iulie 2002 sau după această dată;
2) navele ro-ro pasager construite înainte de 1 iulie 2002, nu mai târziu de
prima inspecție efectuată la 1 iulie 2002 sau după această dată;
3) navele de pasageri, altele decât navele ro-ro pasager construite înainte
de 1 iulie 2002, nu mai târziu de 1 ianuarie 2004; și
4) navele, altele decât navele de pasageri, cu un tonaj brut mai mare sau
egal cu 3 000 construite la 1 iulie 2002 sau după această dată.
97. În vederea facilitării investigațiilor asupra accidentelor, navele de marfă

care sunt angajate în voiaje internaționale trebuie să fie prevăzute cu un VDR care
poate să fie un înregistrator simplificat de date privind voiajul, potrivit Rezoluției
MSC.163(78) - Standarde de funcționare pentru înregistratoare simplificate de
date privind voiajul, instalate la bordul navei (S-VDR), așa cum a fost modificată
prin rezoluția MSC.214(81), astfel:
1) în cazul navelor de marfă cu un tonaj brut de 20 000 și mai mult,
construite înainte de 1 iulie 2002, la prima andocare planificată după 1 iulie 2006,
dar nu mai târziu de 1 iulie 2009;
2) în cazul navelor de marfă cu un tonaj brut de 3 000 și mai mult, dar mai
puțin de 20 000, construite înainte de 1 iulie 2002, la prima andocare planificată
după 1 iulie 2007, dar nu mai târziu de 1 iulie 2010.
29
98. ANRM poate scuti navele de marfă de la aplicarea prevederilor pct. 97

subpct. 1) și 2) atunci când aceste nave vor fi scoase din funcțiune în decurs de 2
ani după data de aplicare specificată la subpct. 1) și 2) menționate.
99. ANRM poate excepta navele, altele decât navele ro-ro pasager,
construite înainte de 1 iulie 2002, de la echiparea cu un VDR dacă se poate
demonstra că integrarea unui VDR în echipamentul existent al navei nu este
rezonabilă și practicabilă.
XIX. CODUL INTERNAȚIONAL DE SEMNALE ȘI MANUALUL

INTERNAȚIONAL PENTRU CĂUTARE ȘI SALVARE
AERONAUTICĂ ȘI MARITIMĂ (IAMSAR)
100. Toate navele cărora, în conformitate cu Convenția SOLAS, li se cere

să aibă instalații radio, vor avea la bord Codul Internațional de Semnale, așa cum
poate fi amendat de către OMI. Codul trebuie să existe la bordul oricărei alte nave
care, în opinia ANRM, sunt obligate să-l folosească în scopul asigurării navigației
în siguranță.
101. Toate navele trebuie să posede o copie actualizată a Volumului III din
Manualul IAMSAR.
XX. VIZIBILITATEA DE PE PUNTEA DE NAVIGAȚIE
102. Navele cu o lungime, așa cum a fost definită în pct. 4, de cel puțin 55
m, construite la 1 iulie 1998 sau după această dată, respectă următoarele cerințe:
1) suprafața mării văzută de la postul de comandă nu trebuie să fie obturată
pe mai mult de două lungimi de navă sau 500 m, adoptând valoarea cea mai mică,
de la extremitatea prova pe 10° până la fiecare bord, indiferent de pescajul navei,
de asietă și de marfa de pe punte;
2) nici un unghi mort determinat de marfă, de instalațiile de încărcare sau
de alte obstacole situate în exteriorul timoneriei în direcția prova față de travers,
care împiedică vederea asupra suprafeței mării de la postul de comandă, nu trebuie
să depășească 10°. Arcul total al unghiurilor moarte nu trebuie să depășească 20°.
Sectorul vizibil dintre două unghiuri moarte nu trebuie să fie mai mic de 5°. Ținând
seama de prevederile subpct. 1), fiecare unghi mort, în parte, nu trebuie să
depășească 5°;
3) câmpul orizontal de vizibilitate de la postul de comandă trebuie să
reprezinte un arc de minim 225° care se întinde în față până la minim 22,5° în
spatele traversului, într-un bord și celălalt;
4) de la fiecare aripă a punții de comandă, câmpul de vizibilitate orizontal
trebuie să reprezinte un arc de cel puțin 225° care începe în prova, dinspre bordul
30
opus, cu nu mai puțin de 45° în raport cu axa navei și se extinde în pupa pe același
bord cu 180° în raport cu axa navei;
5) din postul de guvernare principal, câmpul de vizibilitate orizontal în
prova trebuie să reprezinte un arc de cel puțin 60° de o parte și de alta a axei navei;
6) bordul navei trebuie să fie vizibil de pe aripa punții de navigație;
7) înălțimea marginii inferioare a ferestrelor frontale de la puntea de
navigație în raport cu puntea trebuie să fie cât mai mică posibil. În nici un caz
marginea inferioară nu trebuie să împiedice vizibilitatea pe direcția înainte așa cum
se precizează în prezentul punct;
8) marginea superioară a ferestrelor frontale ale punții de navigație trebuie
să permită unei persoane, ai cărei ochi se află la înălțimea de 1800 mm deasupra
acestei punți, să vadă orizontul pe direcția înainte atunci când nava se află în tangaj
pe mare agitată. Dacă ANRM consideră că înălțimea de 1800 mm la care se află
ochii este rezonabilă și practică, ea poate permite o reducere a acestei înălțimi până
la minimum 1600 mm;
9) ferestrele trebuie să satisfacă următoarele cerințe:
a) în scopul evitării reflexiei luminii, ferestrele frontale ale punții de
comandă trebuie să fie înclinate față de planul vertical sub un unghi de cel puțin
10° și nu mai mult de 25°, partea superioară a ferestrelor fiind dispusă spre
exterior;
b) montanții care încadrează ferestrele punții de navigație trebuie să fie de
dimensiuni cât mai reduse posibil și nu trebuie instalați în imediata apropiere a
posturilor de lucru;
c) pentru ferestre nu trebuie să se utilizeze sticlă polarizată sau sticlă
colorată;
d) întotdeauna, indiferent de condițiile meteorologice trebuie să fie
asigurată vizibilitatea clară prin cel puțin două ferestre frontale ale punții de
navigație și, suplimentar, în funcție de configurația punții, să se asigure o
vizibilitate clară printr-un număr suplimentar de ferestre.
103. Navele construite înainte de 1 iulie 1998 trebuie, dacă este posibil, să
îndeplinească cerințele pct. 102 subpct. 1) și 2). Nu este necesară efectuarea de
modificări constructive sau prevederea de echipamente suplimentare.
104. Dacă ANRM a stabilit că unele nave de construcție neconvențională

nu pot îndeplini cerințele pct. 102-105, la bordul navelor respective se vor face
amenajările necesare pentru realizarea unui nivel de vizibilitate care să fie practic
cât mai apropiat de nivelul prescris de pct. 102-105.
105. Fără a aduce atingere cerințelor pct. 102 subpct. 1), 3)-5), schimbarea
apei de balast se poate efectua cu condiția ca:
1) comandantul să fi stabilit dacă este sigur să se procedeze astfel și să se
țină seama de orice unghiuri moarte mărite sau de câmpurile orizontale reduse cu
31
privire la vizibilitatea ce rezultă din exploatare în scopul asigurării că o

supraveghere corespunzătoare este menținută în orice moment;
2) exploatarea să se efectueze în conformitate cu planul de management al
apei de balast, ținându-se seama de recomandările privind schimbarea apei de
balast adoptate de către OMI, în conformitate cu cerințele Convenției
internaționale pentru controlul și gestionarea apei de balast și a sedimentelor
navelor, adoptată la Londra, la 13 februarie 2004; și
3) începerea și terminarea exploatării să fie înregistrate în jurnalul navei cu
privire la activitățile de navigație conform pct. 137-138.
XXI. DISPOZITIVE PENTRU TRANSFERUL PILOTULUI
106. Navele angajate în voiaje, în cursul cărora se pot angaja piloți trebuie
să fie prevăzute cu dispozitive pentru transferul piloților.
107. Echipamentul și dispozitivele pentru transferul piloților instalate la sau

după 1 iulie 2012 trebuie să fie conforme cu cerințele din pct. 106-124 și să ia în
considerare standardele adoptate de OMI. Se face referire la
MSC.1/Circ.1375/Rev.1 privind interpretarea uniformă a pct. 106-124 și la
Rezoluția A.1045(27) privind dispozitive pentru transferul pilotului.
108. Sub rezerva unor dispoziții contrare, echipamentul și dispozitivele

pentru transferul pilotului instalate la bordul navelor înainte de 1 iulie 2012 trebuie
să îndeplinească cel puțin cerințele pct. 106-124, după caz, ale Convenției
internaționale din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, care erau
aplicabile înainte de această dată și trebuie luate în considerare în mod
corespunzător standardele adoptate de OMI înainte de această dată.
109. Echipamentul și dispozitivele instalate la 1 iulie 2012 sau după această

dată pentru a înlocui echipamentul și dispozitivele instalate la bordul navelor
înainte de 1 iulie 2012, trebuie să respecte cerințele pct. 106-124, în măsura în care
acest lucru este rezonabil și practic posibil.
110. În cazul navelor construite înainte de 1 ianuarie 1994, pct. 120 se aplică
nu mai târziu de data primei inspecții prevăzute la 1 iulie 2012 sau după această
dată.
111. Toate aranjamentele folosite pentru transferul pilotului sunt eficiente

pentru a permite îmbarcarea și debarcarea în siguranță a piloților. Dispozitivele se
păstrează curate, întreținute și stocate în mod corespunzător și se verifică cu
regularitate pentru a avea garanția că pot fi utilizate în siguranță. Acestea se
utilizează numai pentru îmbarcarea și debarcarea personalului.
32
112. Instalarea tachelajului pentru transferul și îmbarcarea pilotului este

supravegheată de un ofițer desemnat care dispune de mijloace de comunicare cu
puntea de comandă și care asigură însoțirea pilotului pe o cale sigură spre și
dinspre puntea de comandă. Personalul desemnat pentru instalarea tachelajului și
exploatarea oricărui echipament mecanic este instruit în procedurile de siguranță
adoptate și echipamentul trebuie să fie testat înainte de utilizare.
113. O scară de pilot trebuie să fie certificată de către producător ca fiind

conformă cu prezenta regulă sau cu un standard internațional acceptabil OMI.
Scările trebuie să fie inspectate în conformitate cu dispozițiile regulilor I/6, I/7 și
I/8 din Convenția SOLAS.
114. Toate scările de pilot folosite pentru transferul pilotului trebuie să fie
clar identificate cu o etichetă sau alt marcaj permanent, astfel încât să permită
identificarea fiecăreia dintre ele în scopul verificării, inspecției și evidenței. O
înregistrare privind identificarea scării, punerea ei în exploatare și orice reparație
suferită trebuie păstrată la bordul navei.
115. Scara de acces la care se referă prezenta regulă poate fi o scară înclinată
în cazul în care aceasta face parte din dispozitivul de transfer al pilotului.
116. Dispozitive pentru îmbarcarea și debarcarea în siguranță a pilotului se

prevăd în fiecare bord al navei.
117. La toate navele la care distanța de la nivelul mării până la punctul de

acces la bord este mai mare de 9 m, iar îmbarcarea și debarcarea piloților este
prevăzută a se face cu ajutorul scării de acces sau prin alte mijloace echivalente
sigure și comode utilizate împreună cu scara de pilot, se vor prevedea în fiecare
bord astfel de echipamente, cu excepția cazului în care echipamentul poate fi
transferat dintr-un bord în altul. În context, urmează să se țină cont de regula II-
1/3-9 privind Mijloacele de îmbarcare și debarcare, adoptată prin Rezoluția
Msc.256(84), împreună cu Liniile directoare asociate (MSC.1/Circ.1331).
118. Accesul sigur și convenabil la și de la navă se face prin una dintre

următoarele metode:
1) scară de pilot de cel puțin 1,5 m și cel mult 9 m deasupra nivelului mării,
poziționată și asigurată astfel încât:
- să nu fie obstrucționată de posibilele obstacol ce țin de
încărcări/descărcări și alte pericole de cădere a obiectelor de la bordul navei;
- să fie amplasată paralel cu bordul navei și în măsura în care este posibil
la jumătatea navei;
33
- fiecare treaptă să fie sprijinită ferm de bordul navei. Dacă caracteristicile

constructive, cum ar fi brâurile de acostare, împiedică respectarea acestei cerințe
se vor lua măsuri speciale, potrivit cerințelor ANRM, pentru ca persoanele să poată
fi îmbarcate și debarcate în deplină siguranță;
- scara de pilot trebuie să fie dintr-o singură bucată și să poată atinge apa
din punctul de acces la bordul navei sau de ieșire și trebuie să se țină cont de toate
condițiile de încărcare și asietă ale navei și de o înclinare în bordul opus de 15°.
Punctele de fixare, cheile și parâmele de legare trebuie să aibă o rezistență cel puțin
egală cu rezistența parâmelor laterale; sau
2) scară de acces folosită împreună cu scara de pilot (adică un dispozitiv
combinat) sau cu alte mijloace echivalente sigure și convenabile, când distanța de
la nivelul mării la punctul de acces la bordul navei este mai mare de 9 m. Scara de
acces trebuie să fie orientată în direcția pupa. Atunci când este utilizată, trebuie
prevăzută cu mijloace care să permită asigurarea platformei inferioare a scării de
acces, astfel încât să se asigure că capătul inferior al scării de acces și platforma
inferioară sunt bine fixate de partea rectilinie a bordajului și, în măsura în care este
posibil, în jumătatea navei dinspre pupa, departe de toate căile de evacuare. Dacă
este folosit un dispozitiv combinat pentru îmbarcarea pilotului, trebuie să existe
un dispozitiv care să permită asigurarea scării de pilot și a saulelor de siguranță la
bordul navei la o distanță nominală de 1,5 m deasupra platformei inferioare a scării
de acces. În cazul folosirii unui dispozitiv combinat, care include o scară de acces
cu trapă în platforma inferioară (de exemplu platforma de îmbarcare), scara de
pilot și saule de siguranță trebuie să treacă prin trapă și să se extindă până la
înălțimea balustradei.
119. Trebuie prevăzute dispozitive care să permită oricărei persoane

îmbarcarea sau debarcarea în condiții sigure, comode și neobstrucționate la și de
la capătul scării de pilot sau orice scară de acces ori alt dispozitiv pe puntea navei.
Un astfel de acces se face prin intermediul:
1) unei deschideri în balustradă sau în parapet, prevăzută cu mână curentă;
2) unei scări de parapet prevăzute cu doi pontili fixați rigid de structura
navei sau în aproprierea bazei lor, asigurați și la punctele superioare. Scara de
parapet trebuie să fie bine fixată de navă pentru a preveni răsturnarea.
120. Ușile laterale utilizate pentru transferul piloților nu trebuie să se

deschidă spre exterior.
121. Este interzis a utiliza dispozitive mecanice de ridicare a pilotului.

Prezentul punct se aplică pentru toate navele.
122. Accesoriile de mai jos trebuie păstrate la îndemână, fiind gata pentru a
fi folosite imediat pentru transferul unor persoane:
34
1) două saule de siguranță cu un diametru de cel puțin 28 mm, dar nu mai

mult de 32 mm, bine
asigurate de navă dacă pilotul o cere. Aceste saule trebuie să aibă atașat la
extremitatea lor un inel pentru fixare în punte și să fie gata pentru a fi utilizate
atunci când pilotul debarcă sau la cererea unui pilot când se apropie de îmbarcare
(saulele de siguranță trebuie să fie până la înălțimea pontililor sau a parapetului de
la nivelul de acces al punții, înainte de fixarea lor în inelul din punte);
2) un colac de salvare prevăzut cu lumină cu autoaprindere;
3) bandulă.
123. În cazurile specificate la pct. 119, navele vor fi prevăzute cu pontili și

scări de parapet.
124. Trebuie asigurată o iluminare adecvată a dispozitivelor de transfer a
pilotului și a zonelor de pe punte destinate îmbarcării sau debarcării.
XXII. UTILIZAREA SISTEMELOR DE CONTROL

A INFORMAȚIEI DE DRUM ȘI/SAU URMĂRIRE A DRUMULUI
125. În zonele cu densitate mare a traficului, în condiții de vizibilitate redusă

și în toate celelalte situații de navigație periculoase, dacă sistemele de control a
informației de drum și/sau urmărire a drumului sunt în uz, trebuie să se poată
asigura imediat un control manual al guvernării navei.
126. În cazurile menționate la pct. 125, ofițerul de cart punte beneficiază

fără întârziere de serviciile unui timonier calificat, care va fi gata oricând să preia
controlul guvernării.
127. Schimbarea din guvernarea automată la cea manuală și invers se face

de către un ofițer responsabil sau sub supravegherea acestuia.
128. Guvernarea manuală se verifică/testează după utilizarea îndelungată a

sistemului de control privind direcția de deplasare a navei și/sau a sistemului de
control de urmărire a drumului, precum și înainte de intrarea, în zonele unde
navigația necesită o atenție deosebită.
XXIII. FUNCȚIONAREA INSTALAȚIEI DE GUVERNARE,

TESTARE ȘI EXERCIȚII
129. În zonele în care navigația necesită atenție specială, navele vor avea în
funcțiune mai mult de un agregat, pentru acționarea instalației de guvernare, dacă
aceste agregate pot funcționa simultan.
35
130. Într-un interval de 12 ore înaintea plecării, instalația de guvernare a

navei se verifică și testează de echipajul navei. Procedeul de testare include, dacă
este posibil, funcționarea următoarelor:
1) instalația principală de guvernare;
2) instalația auxiliară de guvernare;
3) sistemele de comandă de la distanță a instalației de guvernare;
4) locurile de guvernare situate pe puntea de navigație;
5) sursa de energie de avarie;
6) axiometrele raportate la poziția reală a cârmei;
7) semnalele de alarmă în caz de avarie la sursa de energie a sistemului de
comandă de la distanță a instalației de guvernare;
8) semnalele de alarmă în caz de avarie a agregatului de acționare a
instalației de guvernare; și
9) mijloacele de izolare automată și alte echipamente de automatizare.
131. Verificările și testările includ:
1) mișcarea completă a cârmei în conformitate cu performanțele cerute de
la instalația de guvernare;
2) inspecția vizuală a instalației de guvernare și a conexiunilor
dispozitivelor de cuplare; și
3) funcționarea mijloacelor de comunicație dintre puntea de navigație și
compartimentul mașinii de cârmă.
132. Cu referire la funcționarea mijloacelor de comunicație dintre puntea de

navigație și compartimentul mașinii de cârmă menționate la pct. 131 subpct. 3),
instrucțiunile simple de funcționare cu schema bloc care indică, procedeele de
comutare pentru sistemele de comanda, de la distanță a instalației de guvernare și
agregatele de acționare ale instalației de guvernare se expun permanent pe puntea
de navigație și în compartimentul mașinii de cârmă. Toți ofițerii responsabili de
funcționarea sau întreținerea instalației de guvernare trebuie să cunoască
funcționarea sistemelor de guvernare montate pe navă și procedeele de comutare
de la un sistem la altul.
133. Suplimentar față de verificările și testările de rutină prevăzute în pct.

130-131, exercițiile de manevră pentru guvernarea navei în caz de avarie trebuie
să aibă loc cel puțin o dată la fiecare trei luni pentru a exersa procedeele de
guvernare în caz de avarie. Aceste exerciții includ comanda directă din interiorul
compartimentului mașinii de cârmă, procedeul de comunicare cu puntea de
navigație și, dacă e posibil, funcționarea de la surse de alimentare diferite.
134. ANRM poate renunța la cererea de a efectua verificările și testările

prevăzute în pct. 130-131 pentru navele care efectuează regulat voiaje de scurtă
durată. Aceste nave efectuează aceste verificări și testări cel puțin o dată la fiecare
săptămână.
36
135. Data la care verificările și testările prevăzute la pct. 130-131 sunt

efectuate și data și detaliile exercițiilor de manevră pentru guvernarea navei în caz
de avarie efectuate conform pct. 133 se înregistrează.
XXIV. PUBLICAȚII ȘI HĂRȚI MARITIME
136. Hărțile și publicațiile maritime cum ar fi, instrucțiunile de navigație,

listele farurilor, avizele pentru navigatori, anuarele de maree, precum și toate
celelalte publicații maritime necesare pentru efectuarea voiajului, vor fi
corespunzătoare și actualizate. În mod special se va ține cont de MSC.1/Circ.1496
Interpretare uniformă a apendicelor la Convenția SOLAS privind înregistrările
echipamentelor referitoare la hărți maritime și ECDIS.
XXV. EVIDENȚA ACTIVITĂȚILOR DE NAVIGAȚIE

ȘI RAPORTAREA ZILNICĂ
137. Toate navele angajate în voiaje internaționale vor ține la bordul navei
o evidență a activităților și incidentelor de navigație care au importanță pentru
siguranța navigației și care conțin detalii suficiente pentru refacerea unei evidențe
complete a voiajului, ținând seama de recomandările adoptate de către OMI, în
special de Liniile directoare pentru înregistrarea evenimentelor legate de navigație
adoptate de OMI prin Rezoluția A.916(22). Dacă aceste informații nu sunt
consemnate în jurnalul de bord al navei, ele se consemnează într-un alt document,
aprobat de către ANRM.
138. Fiecare navă cu un tonaj brut de 500 sau mai mult, angajată în voiaje
internaționale cu durata mai mare de 48 de ore, transmite companiei sale, așa cum
a fost definită în regula IX/I din Convenția SOLAS, un raport zilnic, care va se
păstrează de aceasta pe durata voiajului, precum și toate rapoartele zilnice
ulterioare. Rapoartele zilnice se transmit prin orice mijloace, cu condiția ca acestea
să fie transmise companiei cât mai curând posibil după determinarea poziției
indicate în raport. Sistemele automate de raportare utilizează cu condiția ca ele să
includă o funcție de înregistrare a transmisiei lor și ca aceste funcții și interfețele
cu echipamentul de determinare a poziției să fie supuse verificării regulate de către
comandatul navei. Raportul conține următoarele:
1) poziția navei;
2) direcția și viteza navei; și
3) detalii cu privire la orice condiții externe sau interne care afectează
voiajul navei ori exploatarea în siguranță a navei.
37
XXVI. SEMNALE DE SALVARE CARE SE UTILIZEAZĂ

DE CĂTRE NAVE, AERONAVE SAU PERSOANE AFLATE
ÎN PERICOL
139. Un tabel ilustrat cu descrierea semnalelor de salvare trebuie să fie la

dispoziția ofițerului de cart de la bordul fiecărei nave la care se aplică
Regulamentul. Astfel de semnale de salvare sunt descrise în Manualul IAMSAR,
Vol. III, Facilități mobile și ilustrate în Codul internațional de semnale, așa cum a
fost modificat.
140. Semnalele se utilizează de către navele sau persoanele aflate în pericol

în cazul în care comunică cu stațiile de salvare, unitățile maritime de salvare și
aeronavele care efectuează operațiuni de salvare și căutare.
XXVII. LIMITĂRI DE EXPLOATARE
141. Prevederile prezentului capitol se aplică tuturor navelor de pasageri

cărora li se aplică Capitolul I din Convenția SOLAS.
142. O listă a tuturor limitărilor impuse privind exploatarea unei nave de

pasageri, inclusiv scutirile de la aplicarea oricăreia din prezentele reguli,
restricțiile în vigoare în zonele de exploatare, restricțiile legate de vreme, de starea
în care se află marea, modul de încărcare, asietă, viteză admisibile, precum și orice
alte limitări, care sunt impuse de către ANRM sau stabilite în stadiul proiectării
sau construcției, se întocmesc înainte ca nava de pasageri să fie dată în exploatare.
143. Lista, împreună cu orice explicații necesare, se întocmesc într-o formă

acceptabilă pentru ANRM și se ținut la bord pentru a fi consultată rapid de către
comandant. Lista se actualizată mereu. Dacă limba folosită nu este nici engleza
nici franceza, lista va trebuie să fie disponibilă în una din aceste două limbi.
XXVIII. MESAJE DE PERICOL
144. Comandantul oricărei nave care se confruntă cu ghețuri sau epave

periculoase, sau orice alt pericol imediat pentru navigație, sau o furtună tropicală,
sau care întâlnește temperaturi de aer inferioare punctului de îngheț, asociate cu
vânturi de forța furtunii, care provoacă grave acumulări de gheață pe
suprastructuri, sau care întâlnește vânturi de forță egală sau mai mare de 10 grade
pe scara Beaufort, pentru care nu s-a primit nici un avertisment de furtună, este
obligat a informa, prin toate mijloacele de care dispun navele din apropiere și
autoritățile competente. Informația poate fi transmisă în formă liberă. Ea poate fi
transmisă fie într-un limbaj clar (de preferință în limba engleză), fie cu ajutorul
Codului internațional de semnale.
38
145. ANRM și alte autorități competente iau toate măsurile corespunzătoare

pentru ca orice informație primită cu privire la un pericol prevăzut la pct. 144 să
fie cu promptitudine adusă la cunoștință celor interesați și comunicată autorităților
străine interesate.
146. Transmiterea mesajelor cu privire la aceste pericole este gratuită pentru

navele implicate.
147. Toate mesajele radio emise conform pct. 144, vor fi precedate de
semnalul de siguranță, utilizând procedura prescrisă de Regulamentul Radio, așa
cum este definită în Regula 2 din Capitolul IV din Convenția SOLAS.
148. Mesajele de pericol furnizează următoarele informații:

1) Ghețuri, epave și alte pericole imediate pentru navigație:
a) natura gheții, epavei sau a pericolului observat;
b) poziția gheții, epavei sau pericolul în timpul ultimei observări;
c) data și ora (UTC) ultimei observări a pericolului.
2) Cicloane tropicale (furtuni):
a) un mesaj care să semnaleze că a fost întâlnit un ciclon tropical. Această
obligație trebuie să fie înțeleasă în sens larg, iar informația se transmite ori de câte
ori comandantul apreciază că un ciclon tropical este în curs de formare sau că el
este în apropiere;
b) data, ora (UTC) și poziția navei în momentul efectuării observării;
c) mesajul cuprinde cât mai multe informații posibile privind:
- presiunea barometrică, de preferință corectată (indicându-se dacă ea este
în milibari, milimetri sau inch și dacă este corectată sau necorectată);
- tendința barometrică (schimbările survenite în presiunea barometrică în
cursul ultimelor trei ore);
- direcția adevărată a vântului;
- forța vântului (scara Beaufort);
- starea mării (calmă, moderată, rea, foarte agitată);
- hula (ușoară, moderată, puternică) și direcția adevărată de unde vine.
Perioada sau lungimea hulei (scurtă, mijlocie, lungă) este utilă;
- drumul real și viteza navei.
3) Dacă un comandant a semnalat un ciclon tropical sau o altă furtună
periculoasă, se recomandă să efectueze observări ulterioare și să le transmită din
oră în oră, dacă este posibil, dar în orice caz la intervale care să nu depășească 3
ore, atât timp cât nava rămâne sub influența furtunii.
4) Vânturile de forță egală cu sau mai mare de 10 grade Beaufort pentru
care nu s-a primit nici un avertisment de furtună. Prezentul subpunct se referă la
furtuni, altele decât cicloanele tropicale de la subpct. 2). Dacă se întâlnește o
39
furtună de acest gen, mesajul conține informații similare celor prevăzute la subpct.
2), cu excepția informațiilor privitoare la starea mării și a hulei.
5) Temperaturile aerului sub punctul de îngheț, însoțite de rafale violente
de vânt, care provoacă depuneri serioase de gheață pe suprastructuri:
a) ora și data (UTC);
b) temperatura aerului;
c) temperatura apei mării (dacă este posibil);
d) forța și direcția vântului.
149. Exemple de referințe în mesajele de pericol:

1) Gheață:
- TTT GHEAȚĂ. ICEBERG MARE ZĂRIT LA 4605 N., 4410 V., LA
0800 UTC. 15 MAI.
2) Epave:
- TTT EPAVĂ. EPAVĂ OBSERVATĂ APROAPE SCUFUNDATĂ LA
4006 N., 1243 V., LA 1630 UTC. 21 APRILIE.
3) Pericol pentru navigație:
- TTT NAVIGAȚIE. NAVA FAR ALPHA NU ESTE LA LOCUL SĂU.
1800 UTC. 3 IANUARIE.
4) Ciclon tropical:
- FURTUNĂ TTT. 0030 UTC. 18 AUGUST. 2004 N., 11354 E.
BAROMETRUL CORECTAT 994 MILIBARI, TENDINȚA DE SCĂDERE 6
MILIBARI. VÂNT NV., FORȚA. 9, GRENURI PUTERNICE. HULĂ
PUTERNICĂ DE EST. DRUM 067, 5 NODURI.
- TTT FURTUNĂ. APARENȚELE INDICĂ APROPIEREA UNUI
URAGAN. 1300 UTC. 14 SEPTEMBRIE. 2200 N., 7236 V. BAROMETRUL
CORECTAT 29,64 ȚOLI, TENDINȚA DE SCĂDERE 0,015 ȚOLI. VÂNT NE,
FORȚA 8, FRECVENTE GRENURI DE PLOAIE. DRUM 035, 9 NODURI.
- TTT FURTUNĂ. CONDIȚIILE INDICĂ FORMAREA UNUI
CICLON INTENS. 0200 UTC. 4 MAI. 1620 N., 9203 E. BAROMETRUL
NECORECTAT 735 MILIMETRI, TENDINȚA DE SCĂDERE 5 MILIMETRI.
VÂNT SV, FORȚA 5. DRUM 300, 8 NODURI.
- TTT FURTUNĂ. TAIFUN ÎN SE. 0300 UTC. 12 IUNIE. 1812 N.,
12605 E. BAROMETRUL SCADE REPEDE. VÂNTUL SE INTENSIFICĂ DIN
N.
- TTT FURTUNĂ. VÂNT DE FORȚA 11, NU S-A PRIMIT NICI UN
AVERTISMENT DE FURTUNĂ. 0300 UTC. 4 MAI. 4830 N., 30 V.
BAROMETRUL CORECTAT 983 MILIBARI, TENDINȚA DE SCĂDERE 4
MILIBARI. VÂNT SV., FORȚA 11 VARIABILĂ. DRUM 260, 6 NODURI.
5) CHICIURĂ:
- TTT DEPUNERE ÎNGRIJORĂTOARE DE CHICIURĂ. 1400 UTC. 2
MARTIE, 69 N, 10 V. TEMPERATURA AERULUI 18°F. (-7.8°C).
TEMPERATURA MĂRII 29°F (-1,7°C). VÂNT NE., FORȚA 8.
40
XXIX. SITUAȚII DE PRIMEJDIE: OBLIGAȚII ȘI PROCEDURI
150. Comandantul unei nave aflată în mare într-o poziție din care poate
acorda ajutor, la primirea unor informații din orice sursă precum că pe mare se află
persoane în pericol de primejdie, este obligat să se deplaseze cu toată viteza în
ajutorul lor, informându-le pe ele sau serviciul de căutare și salvare, dacă este
posibil, despre acest fapt. Această obligație de a acorda ajutor se aplică indiferent
de naționalitatea sau de statutul acestor persoane ori de circumstanțele în care se
află ele. Dacă nava care a recepționat alarma de pericol de primejdie nu poate sau,
în condițiile speciale în care se află, consideră că nu este rațional sau necesar să
meargă în ajutorul lor, comandantul înscrie în jurnalul de bord motivul pentru care
nu poate merge în ajutorul persoanelor aflate în pericol de primejdie și, ținând cont
de recomandările OMI, informează în mod corespunzător centrul de căutare și
salvare competent.
151. În toate circumstanțele se asigură coordonarea și cooperarea necesare

pentru ca comandanții navelor care acordă ajutor la îmbarcarea persoanelor aflate
în pericol de primejdie pe mare să fie degrevați de obligațiile lor și să se abată cât
mai puțin posibil de la ruta prevăzută a navei, cu condiția ca degrevarea
comandantului navei de obligațiile rezultate din regula curentă să nu pună în
pericol siguranța vieții omenești pe mare. În conformitate cu prevederile
Capitolului V din Convenția SOLAS, statul responsabil de regiunea de căutare și
salvare în care este acordat acest ajutor trebuie să își asume primul
responsabilitatea asigurării că această coordonare și cooperare se produc astfel
încât supraviețuitorii cărora li s-a acordat ajutor să fie debarcați cât mai curând din
nava care a acordat ajutorul și depuși într-un loc sigur, ținându-se seama de
circumstanțele particulare ale cazului și de instrucțiunile elaborate de OMI. În mod
special se face referire la Liniile directoare privind tratamentul persoanelor salvate
pe mare, adoptate de Comitetul Securității Maritime al Organizației prin Rezoluția
MSC.167(78).
152. Comandantul unei nave în pericol de primejdie sau serviciul de căutare

și salvare, după ce a consultat, pe cât posibil, comandanții navelor ce i-au răspuns
la alarma de pericol de primejdie, are dreptul de a rechiziționa una sau mai multe
din acele nave pe care comandantul navei aflată în pericol de primejdie sau
serviciul de căutare și salvare le consideră cele mai capabile de a-i oferi ajutor, iar
comandantul navei sau comandanții navelor astfel solicitate au obligația să se
conformeze continuând să se îndrepte cu toată viteza în ajutorul persoanelor aflate
în pericol de primejdie.
153. Comandanții navelor sunt absolviți de obligația impusă de pct. 150, la

aflarea că navele lor nu au fost rechiziționate și că una sau mai multe nave, altele
41
decât cele ale lor, au fost rechiziționate și s-au conformat rechiziționării. Această
hotărâre va fi comunicată, dacă este posibil, celorlalte nave rechiziționate, precum
și serviciului de căutare și salvare.
154. Comandantul unei nave este absolvit de obligația impusă de pct. 150
și, dacă nava să a fost rechiziționată, de obligația impusă de pct. 151, dacă este
informat de persoanele în pericol de primejdie sau de către serviciul de căutare și
salvare, sau de către comandantul unei alte nave care ajunge la aceste persoane,
precum că ajutorul/asistența nu mai este necesar/ă.
155. Prevederile pct. 150-156 nu încalcă Convenția pentru unificarea unor

reguli privind asistența și salvarea pe mare, semnată la Bruxelles la 23 septembrie
1910, în special în ceea ce privește obligația de a acorda asistența impusă prin
articolul 11 din această Convenție.
156. Comandanții navelor care au îmbarcat persoane aflate în pericol de
primejdie pe mare le acordă un tratament uman, în limita posibilităților și
condițiilor de pe navă.
XXX. NAVIGAREA ÎN SIGURANȚĂ ȘI EVITAREA

SITUAȚIILOR PERICULOASE
157. Înaintea ieșirii navei în larg, comandantul se asigură că voiajul

intenționat a fost planificat cu ajutorul hărților și publicațiilor maritime pentru
zona respectivă, ținând seama de instrucțiunile și recomandările elaborate de către
OMI. În mod special se face referire la Liniile directoare pentru planificarea
voiajelor, adoptate de organizație prin Rezoluția A.893(21).
158. Planul voiajului identifica o rută care:
1) ține seama de orice sisteme relevante de organizare a traficului maritim;
2) asigură un spațiu maritim suficient pentru trecerea navei în deplină
siguranță pe întreg parcursul voiajului;
3) anticipează toate pericolele de navigație cunoscute și condițiile
meteorologice nefavorabile; și
4) are în vedere măsurile aplicabile privind protecția mediului și evită, pe
cât posibil, măsurile și activitățile care pot determina distrugeri ale mediului
înconjurător.
XXXI. PUTEREA DE DECIZIE A COMANDANTULUI
159. Proprietarul navei, navlositorul, compania care exploatează nava, așa

cum este definită în Hotărârea Guvernului nr. 76/2020 cu privire la aprobarea
Normelor metodologice privind punerea în aplicare a prevederilor Codului
internațional de management pentru siguranța exploatării navelor și pentru
prevenirea poluării (Codul ISM), și nicio altă persoană nu trebuie să îl împiedice
42
sau să îl restricționeze pe comandantul navei de a lua sau de a executa vreo decizie

care după judecata sa profesională este necesară pentru salvarea vieții omenești pe
mare și pentru protecția mediului marin.
XXXII. FOLOSIREA NEJUSTIFICATĂ A SEMNALELOR

DE PERICOL DE PRIMEJDIE
160. Este interzisă folosirea unui semnal internațional de pericol de

primejdie, exceptând situațiile când se indică faptul că o navă, avion sau persoană
este în pericol de primejdie, precum și folosirea oricărui semnal ce poate fi
confundat cu un semnal internațional de pericol de primejdie.
XXXIII. SANCȚIUNI
161. Nerespectarea prevederilor prezentului Regulament atrage, după caz,

răspundere contravențională sau penală.
NOTA INFORMATIVĂ
la proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind
siguranța navigației maritime
(987/MIDR/2022)
1. Denumirea autorului și, după caz, a participanților la elaborarea
proiectului
Proiectul hotărârii a fost elaborat de către Ministerul Infrastructurii și
Dezvoltării Regionale în comun cu Agenția Navală a Republicii Moldova.
2. Condițiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ și finalitățile
urmărite
Republica Moldova este parte la Convenția internațională din 1974 pentru
ocrotirea vieții omenești pe mare (Convenția SOLAS 1974), la care a aderat prin
Legea nr.185/2005. Prevederile Capitolului V din Convenția prenotată,
structurată în 14 capitole, cuprinde reguli privind construcția, dotarea și operarea
navelor maritime, care se modifică continuu prin rezoluții de amendare, adoptate
în cadrul sesiunilor Comitetului de Siguranță Maritimă (MSC) al OMI.
Subsidiar, Republica Moldova prin Legea nr.53/2001 a acceptat Convenția cu
privire la Organizația Internațională Maritimă.
Cu toate acestea, fiind parte a Convenției, până în prezent nu s-au transpus toate
practicile bune stabilite prin Convenție.
În acest sens, proiectul se referă la punerea în aplicare a dispozițiilor
Capitolului V din Convenție, care cuprinde prevederi în ceea ce privește Siguranța
navigației.
Finalitatea urmărită prin prezentul proiect este asigurarea îndeplinirii
obligațiilor ce revin statului Republica Moldova, ca semnatar al tratatului
multilateral, prin:
• aplicarea uniformă a cerințelor tehnice față de navele de navigație maritimă
care se exploatează sub Pavilionul de Stat al Republicii Moldova, sau navelor
maritime indiferent de Pavilionul arborat, ce fac escală în Complexul Portuar
Giurgiulești;
• respectarea exigențelor referitoare la sistemele și echipamentele de
navigație, construcția elementelor navei în ceea ce ține de asigurarea condițiilor
de siguranță, identificarea navelor la distanță, înregistrarea datelor voiajului,
cerințelor față de instalația de gestiune a navei, serviciilor de intervenție în caz de
primejdie, schimbului de informații privind starea pe mare.
3. Descrierea gradului de compatibilitate pentru proiectele care au ca scop
armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene
Proiectul nominalizat respectă prevederile legislației naționale și nu
contravine prevederilor legislației Uniunii Europene.
4. Principalele prevederi ale proiectului şi evidențierea elementelor noi
Cum a fost menționat supra, prin aprobarea proiectului, RM se va alinia
cerințelor tehnice unificate aplicate pe plan internațional, care va permite
supravegherea eficientă a navelor de navigație maritimă înregistrate în Registrul
de Stat al Navelor al Republicii Moldova și navelor maritime indiferent de
pavilionul arborat, care fac escală în Complexul Portuar Giurgiulești.
Dispozițiile Capitolului V al Convenției, solicită guvernelor să se asigure că toate
navele sunt echipate suficient și eficient din punct de vedere al siguranței
navigației.
Astfel, prin proiectul prezentat, se descriu cerințe și exigențe pentru toate
navele în ceea ce privește planificarea călătoriei, echiparea acestora cu
echipamente de navigație corespunzătoare, etc. Fiecare navigator trebuie să ia în
considerare toate pericolele potențiale pentru navigație, prognozele meteo,
previziunile mareelor, competența echipajului și toți ceilalți factori relevanți. De
asemenea, se adaugă o obligație pentru toți comandanții navelor de a oferi asistență
celor aflați în primejdie și controlează utilizarea semnalelor de salvare cu cerințe
specifice în ceea ce privește mesajele de pericol și primejdie. Este diferit de
celelalte capitole, care se aplică anumitor clase de transport maritim comercial,
prin faptul că aceste cerințe se aplică tuturor navelor și echipajelor acestora,
inclusiv iahturilor și ambarcațiunilor private, pentru toate călătoriile, inclusiv cele
locale.
Proiectul include și elemente noi, utilizarea cărora dă posibilitatea aplicării
corespunzătoare a proiectului actului normativ, drept rezultat va spori navigația în
siguranță și cerințele față de echipamentele de navigație de la bordul navei. În acest
context, în textul proiectului se regăsesc următoarele definiții:
- construit în ceea ce privește o navă;
- harta maritimă sau publicația maritimă;
- toate navele;
- serviciul de căutare și salvare;
- navă de mare viteză;
- unitate mobilă de foraj marin;
- un ansamblu combinat cu cuplaj fix, compus dintr-un împingător și nava
împinsă, în situația în care sunt construite pentru combinația împingător și
barjă;
- prima inspecție;
- ciclon tropical;
- presiunea barometrică.
5. Fundamentarea economico-financiară
Implementarea proiectului de hotărâre nu prevede cheltuieli din bugetul de stat.
6. Modul de încorporare a actului în cadrul normativ în vigoare
Proiectul nominalizat nu prevede modificarea altor acte normative
7. Avizarea şi consultarea publică a proiectului
În scopul respectării prevederilor Legii nr.239/2008 privind transparența în
procesul decizional, anunțul privind inițierea elaborării proiectului a fost plasat pe
pagina web oficială a Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și pe
portalul guvernamental www.particip.gov.md.
La fel, proiectul de hotărâre a fost plasat spre consultare publică pe paginile
web menționate supra.
Proiectul a fost avizat de următoarele autorități:
- Ministerul Finanțelor (09/2-09/3155 din 15.03.23, 09/2-09/5495 din
26.04.23);
- Ministerul Mediului (02-05/74 din 13.01.2023, 02-07/756 din 21.04.23);
- Ministerul Justiției (04/301 din 13.01.2023, 04/02-3590 din 28.04.23);
- Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (14/1-824 din 29.03.23,
14/1-1037 din 18.04.23);
- Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (DI/3/041-1 din
03.01.23, DI/3/041-4571 din 19.04.23);
- Ministerul Afacerilor Interne (40/1937 din 27.04.23).
Rezultatele procesului de avizare/expertizare a proiectului menționat sunt
reflectate în sinteza obiecțiilor și propunerilor la proiect.
8. Constatările expertizei anticorupție
Proiectul de hotărâre a fost supus expertizei anticorupție, potrivit art. 35 din
Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.
Conform raportului nr. EHG 23/8761 din 05.06.2023 a fost revizuită norma care
reglementează responsabilitatea pentru nerespectarea regulamentului,
identificând forma de răspundere contravențională sau penală, după caz.
9. Constatările expertizei de compatibilitate
Proiectul nu transpune legislația UE și prin urmare, nu este necesar întocmirea
tabelului de concordanță.
10. Constatările expertizei juridice
Proiectul de hotărâre a fost supus expertizei juridice, conform art.37 din Legea
nr.100/2017 cu privire la actele normative, iar rezultatele examinării acesteia au
fost incluse în sinteza obiecțiilor și propunerilor la proiect.
11. Constatările altor expertize
Proiectul nu conține prevederi de reglementare cu impact asupra bugetului de
stat, sau a unor componente din cadrul acestuia, inclusiv prevederi privind
reorganizări sau reforme structurale sau instituționale ale unor autorități ori ale
instituțiilor publice, sau prevederi de reglementare a activității de întreprinzător,
astfel nefiind necesară elaborarea analizei impactului în acest sens.
Secretar general al ministerului Angela ȚURCANU

Subiect 15 Nu 987 Midr 2023 - 0

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiect 15 Nu 987 Midr 2023 - 0

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

Pentru aprobarea Regulamentului

1. Se aprobă Regulamentul privind siguranța navigației maritime (se

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina

Prim-ministru DORIN RECEAN

1. Regulamentul siguranța navigației maritime (în continuare – Regulament)

2. Regulamentul se aplică tuturor navelor pentru toate voiajele în apele

3. Agenția Navală a Republicii Moldova (în continuare – ANRM) determină

4. În sensul prezentului Regulament se utilizează următoarele definiții:

serviciul de căutare și salvare - îndeplinirea funcțiilor de monitorizare a

II. SCUTIRI ȘI ECHIVALĂRI

5. ANRM este în drept de a acorda scutiri generale, de la cerințele pct. 40,

7. ANRM transmite Organizației Maritime Internaționale (în continuare -

III. AVERTIZĂRI DE NAVIGAȚIE

8. ANRM ia toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că, în cazul

IV. SERVICII ȘI AVERTIZĂRI METEOROLOGICE

9. Navele aflate pe mare sunt încurajate să culeagă informații de ordin

10. ANRM se angajează să coopereze, cu alte autorități competente

11. Informațiile prevăzute în pct. 9-12 se transmit în forma prevăzută pentru

12. Prognozele, avertizările, datele sinoptice și alte informații

V. SERVICII DE CĂUTARE ȘI SALVARE

13. ANRM ia toate măsurile necesare pentru a asigura comunicarea în caz

14. ANRM furnizează OMI informațiile de care dispune cu privire la

16. ANRM ia măsurile corespunzătoare ca semnalele de salvare să fie

VI. SERVICII HIDROGRAFICE

17. ANRM se angajează să coopereze, cu alte autorități competente

18. În mod special, cooperarea se referă, pe cât posibil, la efectuarea

1) să asigure că supravegherea hidrografică este efectuată, pe cât posibil,

VII. SISTEM DE RUTE PENTRU NAVE

19. Sistemul de rute pentru nave, contribuie la ocrotirea vieții omenești pe

20. ANRM difuzează toate informațiile necesare pentru folosirea sigură și

21. O navă utilizează sistemul obligatoriu de organizare a rutelor pentru

VIII. SISTEMELE DE RAPORTARE

23. Un sistem de raportare utilizat de către nave, în cazul în care a fost

24. Sistemele de raportare utilizate de către nave contribuie la ocrotirea

25. ANRM, fie individual fie în colaborare cu alte autorități competente

26. După adoptarea unui sistem de raportare utilizat de către navă în

27. Comandantul navei respectă cerințele sistemelor de raportare adoptate

28. Participarea navelor, în conformitate cu dispozițiile sistemelor de

30. Pct. 23-29 nu se referă la sistemele de raportare a navelor stabilite de

IX. SERVICIUL DE TRAFIC MARITIM

31. Serviciu de trafic maritim (STM) contribuie la siguranța vieții omenești

32. La planificarea și implementarea STM, ANRM ține cont, în mod

33. ANRM asigură monitorizarea respectării de către toate navele,

X. STABILIREA ȘI FUNCȚIONAREA MIJLOACELOR

35. ANRM ia măsurile corespunzătoare pentru ca informațiile cu privire la

XI. ECHIPAJUL NAVEI

36. În contextul ocrotirii vieții omenești pe mare, Guvernul adoptă

37. În baza reglementărilor stabilite de Guvernul RM, pentru toate navele

38. Pentru îndeplinirea eficientă de către echipaj a sarcinilor ce țin de

39. La navele, la care se aplică Capitolul I din Convenția SOLAS, engleza

XII. PRINCIPII CU PRIVIRE LA CONSTRUCȚIA PUNȚII DE

40. La adoptarea deciziilor, în sensul aplicării cerințelor pct. 102-105, 125-

41. La elaborarea și punerea în aplicare a instrucțiunilor referitoare la puntea

privind standardele de funcționare pentru un sistem de navigație integrat

XIII. MENȚINEREA ECHIPAMENTULUI

42. ANRM se asigură că sunt luate măsuri corespunzătoare pentru ca

XIV. COMPATIBILITATEA ELECTROMAGNETICĂ

44. ANRM se asigură că întregul echipament electric și electronic de pe

45. Echipamentul electric sau electronic va fi în așa fel instalat încât

46. Echipamentul electric sau electronic portabil nu se utilizează pe puntea

XV. APROBAREA, INSPECȚIILE ȘI STANDARDELE DE

47. Sistemele și echipamentul de navigație solicitate în vederea respectării