CURSUL4

Vl20C�UUl21 U� l��V�CŢI� V�C LA

13012UUL �AV�LOl:2

3.1. �or-mele car-e au�e..-nează acti�ităţile de contr-ol

al 1ta tului Portului

În noiembrie 1995, IMO a adoptat Rezoluţia A.787 (19) - Proceduri pentru

controlul statului portului. Rezoluţia a fost modificată în 1999 prin Rezoluţia A.882 (21)
şi va fi, fără îndoială, modificată ulterior în viitor. Aceste proceduri sunt menite să ofere
orientări de bază privind modul de inspecţie al statului portului, cum se efectuează şi
cum sunt identificate deficienţele la bordul navei legate de structură, echipamente,
echipaj, cu scopul de a se asigura că prevederile convenţiilor sunt aplicate armonizat
de către statele membre la memorandumurile de înţelegere, indiferent de aşezarea
geografică.

3.�. v..-eaătir-ea Pentr-u in1Peqie

Deoarece inspecţiile sunt inopinate, este dificil pentru o navă de a face pregătirile
pentru o inspecţie, cu excepţia cazurilor în care inspecţia ar putea fi anticipată. O navă
ar trebui să fie pregătită să facă faţă unei inspecţii în orice port şi în orice moment.

3.3. Ofiţer-li Vort ita te Contr-ol

Ofiţerii PSC, trebuie să aibă experienţă de inspector al statului de pavilion şi să

fie capabili să comunice cu comandantul şi membrii ai echipajului în limba engleză.
Aceştia trebuie să aibă experienţă de navigator şi să posede brevete de căpitan sau şef
mecanic maritim sau studii şi experienţa de constructor naval. Trebuie să nu aibă nici
un interes comercial în port, sau să fie angajaţi de către sau în numele unei societăţi de
clasificare pentru a se evita conflictul de interese.
prevederilor Convenţiei linia de încărcare [liniile de încărcare (LL) Convenţia de la 1966,
art.16/Protocolul de la LL 1988, art. 18].

c) Calculul de Stabilitate al Navei

Eliberat pentru fiecare navă de pasageri, indiferent de dimensiune şi toate navele
de marfă mai lungi de 24 de metri. Comandantului trebuie să-i fie furnizate calcule de
stabilitate care conţin informaţii, considerate satisfăcătoare de Administraţie, care sa-i
permită, prin procese rapide şi simple, pentru a obţine îndrumări precise cu privire la
stabilitatea navei în diferite condiţii de serviciu [SOLAS 1974, reg. 11-1/22 & 11-1/25-8 /
Protocolul de la LL 1988, reg. 10].

d) Cargo Securing Manual

Toate navele tip cargou care transportă mărfuri generale (altele decât cele în
vrac solide şi lichide), ar trebui să fie încărcate, stivuite şi asigurate în conformitate cu
prevederile manualului. De asemenea Manualul trebuie să cuprindă modul şi mijloacele
de amarare în siguranţă a mărfurilor transportate. SOLAS [1974, reg. VI / 5, VII / 6 &
MSC/Circ.745].

e) Certificatul Internaţional pentru Prevenirea Poluării cu Hidrocarburi

(IOPP)
Este eliberat pentru toate navele de peste 400 TB care transportă mărfuri
generale şi care sunt angajate în voiajuri internaţionale între porturile ţărilor membre
semnatare la Convenţia MARPOL 73/78. Certificatul IOPP este valabil timp de cinci ani
şi este însoţit de o listă de înregistrare a echipamentelor prevăzute la bord. (Formular A)
[MARPOL 73/78, anexa I, reg. 4].

d) Jurnal de lnregistrări a Hidrocarburilor (ORB)

Jurnalul de înregistrări a hidrocarburilor, Partea I (operaţiuni sala maşini) trebuie
să existe la fiecare navă de peste 400 t.r.b., care transportă mărfuri generale, mărfuri în
vrac sau în containere, altele decât navele petroliere [MARPOL 73/78, anexa I, reg. 20].

57
 j) Certificatele medicale
Fiecare membru de echipaj trebuie să deţină un certificat medical emis cu o
valabilitate de 2 ani, acestea trebuie să conţină informaţii medicale şi înregistrările de
vaccinare şi revaccinare efectuate [Convenţia OIM nr 73].

k) Document de Conformitate (DOC) şi Certificatul de Management al

Siguranţei (SMC)
Sunt necesare în conformitate cu Codul ISM pentru toate navele mai mari de 500 t.r.b.
Eliberat pentru companie si o copie la nava în urma unei verificări iniţiale a conformităţii
cu prevederile Codului ISM. Valabil timp de cinci ani [SOLAS 1974, reg. IX/ 4].

I) Licenţă pentru staţie radio

Eliberat de către autoritatea statului de pavilion şi este valabil timp de patru ani.
[regulamentele ITU]
m) Planul de control în caz de incendiu
Toate navele trebuie să afişeze permanent planul general în caz de incendiu,
plan care să indice staţiile de comandă, secţiunile de incendiu, mijloacele de stins
incendiu, zonele cu risc ridicat de incendiu etc. Două seturi de planuri pentru lupta
împotriva incendiului trebuiesc amplasate în exteriorul spaţiilor de locuit, în recipiente
etanşe , planuri necesare în situaţia când se intervine cu echipe de pompieri de la ţărm.
Toate navele trebuie să afişeze în locuri vizibile, în spaţiile de muncă şi de locuit ale
echipajului, în comanda de navigaţie, în sala maşini etc. [SOLAS 1974, reg. 11-2/20,
111/8].

n) Jurnalul staţiei radio

Se vor verifica înscrisurile privind operarea staţiei radio, mesajele primite sau
transmise, testele periodice pe diferite frecvente, verificarea periodică a echipamentelor
ce fac parte din acesta instalaţie (SOLAS 1974, CAP. IV).

o) Jurnalul de bord al navei

Fiecare navă trebuie să ţină evidenţa testelor şi exerciţiilor, înregistrări de
inspecţie-întreţinere de aparate şi echipamente de salvare, iar aceste înregistrări sunt
susceptibile de a fi verificate de către ofiţerul PSC [SOLAS 1974, reg. 111/19.5].

59
 v) Certificatul de exceptare
De exemplu pentru instalaţii radio sau echipamente de navigaţie se poate acorda
o scutire în temeiul dispoziţiilor SOLAS şi reprezintă un certificat suplimentar faţă de
Certificatele de siguranţă radio/echipamente/prevenirea poluări marine [SOLAS 1974,
reg. 1/12].

x) Cerinţe pentru nave tip vrachiere

Se aplică tuturor navelor care transportă mărfuri în vrac, altele decât cerealele,
iar pentru navele sub 500 t.r.b., statul de pavilion poate accepta măsuri alternative.
Manualul trebuie să conţină informaţii cu privire la stabilitate, ratele de
balastare/capacitatea tancurilor de balast etc. [SOLAS 1974, reg. VI/ 7].

z) Document de Conformitate cu Cerinţele Speciale pentru Navele ce

Transportă Mărfuri Periculoase
Documentul reprezintă conformitatea cu convenţiile ( IMDG Code) privind
cerinţele de construcţie şi echipamente şi este emis de statul de pavilion ori o
organizaţie recunoscută. Perioada de valabilitate nu trebuie să depăşească 5 ani şi nu
ar trebui să fie extinsă dincolo de data de expirare [SOLAS 1974, reg. 11-2/54.3].

y) Mărfurile periculoase şi planul de încărcare (IMDG Code)

Aceasta este o cerinţă pentru navele care transportă mărfuri periculoase. Este o
listă specială sau manifest de încărcare care stabileşte, în conformitate cu societatea de
clasificare (SOLAS. VII / 2), amplasarea şi stivuirea mărfurilor periculoase la bord. Este
necesar un plan de arimare detaliat care identifică pe clase şi stabileşte locul de
amplasare a tuturor categoriilor de mărfuri periculoase la bord. Înainte de plecarea
navei din port, o copie a acestui manifest va fi pusă la dispoziţia organelor de căpitănie
portuară înainte de plecare pentru a se verifica conformitatea acestuia [SOLAS 1974,
reg. VII/ 5 & MARPOL 73ll8, anexa III, reg.4].

w) Documentul care autorizează transportul cerealelor în vrac

Certifică faptul că o navă poate încărca şi transporta cereale în vrac conform cu
reglementările din BC Code. Documentul trebuie să însoţească sau să fie inclus în
manualul de încărcare cereale în vrac şi să includă informaţiile de stabilitate necesare
[SOLAS 1974, reg. VI/ 9].

61
cabestan, vinci de ancoră, lanţ şi ancore, staţii fixe de stins incendiul cu CO 2 sau
spumă mecanică etc.
Referitor la structura navei se vor verifica starea corpului navei, punţi, capace de
magazii, guri de aerisiri şi ventilaţie, magazii de marfă, tancuri de balast, privind
coroziunea acestora.
Ofiţerul PSC va verifica liniile de încărcare şi marca „Plimsol", hublouri, geamuri
comanda de navigaţie, uşi etanşe, porţi etanşe, spirale etc.
Referitor la spaţiile de locuit, se va verifica sistemul de condiţionare aer cabine
(cald şi rece), toaletele, duşurile, cabinele de locuit, spaţiile de relaxare şi de servit
masa, bucătăria, spaţiile de depozitare alimente, cantitatea şi calitatea alimentelor,
frigidere, maşini de spălat rufe, dotarea cu echipament de muncă şi protecţie, spitalul
navei, echipamentele medicale de prim ajutor, inventarul medicamentelor de la bord,
calitatea apei potabile etc.

3.f>. iociet.atile de claiiflcare recunoicute de către

Uniunea l=uropeana

Societăţile de clasificare recunoscute de UE în baza Articolului 4(1) al Directivei

Consiliului Europei, 94/57/EC sunt următoarele:

- American Bureau of Shipping (ABS)

- Bureau Veritas (BV)
- China Classification Society (CCS)
- Det Norske Veritas (DNV)
- Germanisher Lloyd (GL)
- Korean Register of Shipping (KRS)
- Lloyd's Register of Shipping (LRS)
- Nippon Kaiji Kyokai (NKK)
- Polski Rejestr Statk6w (PRS)
- Registre Italiano Navale (RINA)
- Russian Maritime Register of Shipping (RMRS)
- Hellenic Register of Shipping (HRS)
- Registre lnternacional Naval, SA (RINAVE)

63
 Inspectorul PSC va efectua la bordul navei o inspecţie în concordanţă cu
cerinţele prevăzute de Manualul inspectorului PSC, respectiv de Memorandumul de la
Paris.
Numărul total de inspecţii la navele maritime sub pavilion străin efectuate în
cursul unui an trebuie să corespundă unui minimum de inspecţii stabilit şi comunicat
prin baza de date Thetis. Cota anuală de inspecţii PSC care revine României este
procentul echitabil din numărul total de inspecţii care trebuie efectuate în cadrul Uniunii
Europene şi în regiunea Paris Mou.
În vederea îndeplinirii obligaţiilor anuale de inspecţii ale României, ANR trebuie:
a) să inspecteze toate navele de prioritate I, ce fac obiectul unei inspecţii
obligatorii şi fac escală în porturile şi zonele de ancoraj româneşti; şi
b) să efectueze anual un număr total de inspecţii ale navelor de prioritate I şi li,
care corespunde cel puţin cotei care îi revine României din numărul total de inspecţii
care trebuie să fie efectuate anual în cadrul Uniunii Europene şi în regiunea Paris MOU.
Tipurile de inspecţii PSC efectuate la bordul navelor maritime sub pavilion străin
sunt:
- inspecţie iniţială;
- inspecţie detaliată;
- inspecţie extinsă.
Aceste tipuri de inspecţie se aplică atât navelor de Prioritate I, cât şi navelor de
Prioritate 11.
Obligaţiilor anuale de inspecţie ale României sunt considerate îndeplinite şi în
cazurile în care:
- numărul de inspecţii de prioritate I cu profil de risc ridicat neefectuate nu
depăşeşte 5% din total;
- numărul de inspecţii de prioritate I fără profil de risc ridicat neefectuate nu
depăşeşte 10% din total.

3.8.2. Procedura de inspecţie

3.8.2.1. Notificarea navelor eligibile pentru inspecţie extinsă
Operatorul, agentul sau comandantul unei nave eligibile pentru o inspecţie
extinsă, care se îndreaptă spre un port sau o zonă de ancoraj din România, trebuie să
notifice A.N.R sosirea navei.

65
 b) pot fi selectate navele care sunt eligibile pentru inspecţii, denumite nave de
"prioritate li", în conformitate cu prevederile H.G. nr.811/2010, anexa nr. 1, partea a li-a,
punctul 3B.
Totuşi, trebuie avut în vedere că nerealizarea numărului anual de inspecţii care
revine prin cota alocată României conduce la obligaţia efectuării a cel puţin 85% din
numărul de inspecţii de prioritate li.
Selectarea navei şi alocarea ei pentru inspecţie se face numai în cazul în care
fereastra de timp este activă.
După selectarea navelor pentru inspecţia P.S.C, şeful Serviciului P.S.C
desemnează ofiţerii P.S.C pentru efectuarea inspecţiei prin informare directă, prin
telefon sau e-mail.
Verificarea navelor selectate poate fi completată cu informaţii din baza de date
Equasis, în caz de nevoie.
Efectuarea inspecţiilor extinse şi a celor de prioritate I este asigurată inclusiv în
zilele libere de la sfârşitul săptămânii şi în alte zile nelucrătoare. Repartizarea ofiţerilor
P.S.C se face în conformitate cu programul anual aprobat de Directorul General al
A.N.R.
Aceste zile lucrate în timpul liber vor fi compensate ulterior cu zile libere.
Şeful Serviciului PSC va întocmi în luna decembrie a anului curent programul de
repartizare a ofiţerilor PSC pentru inspecţiile ce se vor efectua în zilele de sâmbătă,
duminică şi în alte zile nelucrătoare ale anului următor şi îl va supune aprobării.
Scopul acestei planificări este acela de a obţine încadrarea în procentul admis de
pierderi la inspecţiile de Prioritate I şi li acceptat de Memorandumul de la Paris şi de
Comisia Europeană.
Inspecţia unei nave va fi efectuată şi atunci când există o reclamaţie de la bordul
navei, din partea piloţilor care au manevrat nava, din partea unei organizaţii
recunoscute şi/sau atunci când a fost solicitată de către o altă autoritate maritimă, pe
baza unor motive clare sau când nava a suferit avarii în urma unor
evenimente/accidente de navigaţie, după terminarea reparaţiilor.
În circumstanţe deosebite, o inspecţie poate fi amânată pentru o perioadă de
maximum 15 zile, cu condiţia ca nava să revină, în acest interval, într-un port românesc
fără a face escală într-un alt port al Paris MoU. Plecarea navei neinspectate din port nu
constituie o pierdere, în condiţiile prezentate.

67
 Raportul de inspecţie PSC va conţine coduri de rectificare a deficienţelor cu
specificarea perioadelor de timp acordate în acest sens. Responsabilitatea înscrisurilor
din raportul de inspecţie revine inspectorului PSC care l-a întocmit. Raportul de
inspecţie se întocmeşte în trei exemplare. Inspectorul PSC va înmâna comandantului
navei primul exemplar al raportului de inspecţie.
Raportul de inspecţie va fi introdus de către inspectorul PSC în bazele de date
Thetis şi BSIS şi va fi menţionat în RoSSN.

3.8.2.4. Retinerea navei

În cazul identificării la bordul navei a unei/unor deficienţe majore în urma
efectuării inspecţiei, inspectorul PSC dispune reţinerea navei din navigaţie pentru
rectificarea deficienţelor.
Reţinerea navei se dispune prin completarea unui formular tipizat numit «Notice
of detention for the Master» (Nota de reţinere a navei pentru comandant) care cuprinde
informaţii despre navă, comandant, armator, data reţinerii navei, baza legală pe care s­
a făcut reţinerea, precum şi faptul că nava, prin reprezentanţii săi legali, are drept de
contestaţie asupra măsurii luate.
Inspectorul PSC poate lua decizia de suspendare a inspecţiei şi de reţinere
imediată a navei, dacă:
nava se află într-o stare tehnică evidentă sub-standard;
lipsesc temporar de la bord persoanele-cheie sau starea lor este
incompatibilă cu cerinţele pentru buna desfăşurare a inspecţiei.
Măsura reţinerii navei se dispune după întocmirea raportului de inspecţie PSC şi
a Notei de reţinere. Despre măsura reţinerii navei, inspectorul PSC informează şeful
Serviciului PSC, precum şi toate părţile interesate în buna desfăşurare a voiajului.
Raportul de inspecţie şi nota de reţinere, în original, vor fi înmânate comandantului
navei. O copie a acestor documente va fi îndosariată şi arhivată în cadrul Serviciul PSC.
Măsura de reţinere a navei se comunică comandantului navei, care va fi informat
asupra dreptului de contestaţie şi a procedurii de urmat în conformitate cu prevederile
legii contenciosului administrativ din România.
Odată cu reţinerea navei va fi informată autoritatea maritimă a statului de pavilion
sau reprezentanţa consulară din România, societatea de clasificare/organizaţia
recunoscută, după caz, precum şi Serviciul Siguranţa Navigaţiei din cadrul Căpităniei de
Port prin transmiterea pe fax sau e-mail a următoarelor documente: "Report of

69
 - În cazul În care reparaţiile la navă nu pot fi executate În portul de reţinere sau care
durează mult timp;
- În cazul În care nava are o programare pentru intrarea În reparaţii Într-un şantier
din alt port, conform cu Înscrisuri oficiale.
Plecarea navei către un port de reparaţii (şantier) nominat de către armator, se
face în baza documentului "Request for Agreement to Proceed to a Repair Yard"
(Cerere de aprobare a plecării navei pentru reparaţii către un şantier naval acceptat).
Inspectorul PSC poate permite plecarea navei în condiţii de siguranţă şi în cazul
constatării unor deficienţe majore nerectificate cu respectarea cadrului legal şi a
condiţiilor de deplasare stabilite de autoritatea maritimă de pavilion şi de organizaţia
recunoscută, dacă este cazul.
Condiţiile în care nava se deplasează între portul de plecare şi cel de destinaţie
(cu şantierul naval pentru reparaţii) sunt stabilite de autoritatea de pavilion a navei şi de
organizaţia recunoscută/societatea de clasificare a navei (atunci când este cazul) prin
documentul Conditions for Release from detention to a repair port» (Condiţiile de
eliberare a navei reţinute care pleacă spre un şantier de reparaţii) şi sunt aprobate de
autoritatea maritimă a portului de plecare.
Raportul de inspecţie al navei din baza de date poate purta un mesaj care să
menţioneze faptul că nava soseşte pentru reparaţii la şantierul naval agreat.
Neprezentarea navei la portul nominat pentru reparaţii sau neîndeplinirea
condiţiilor stabilite pe timpul deplasării către acel port conduce la interzicerea intrării
navei în toate porturile aflate sub incidenţa Memorandumului de la Paris prin aplicarea
procedurii de „banning" (interzicerea accesului) .
Eliberarea navei se face prin completarea unui formular tipizat "Notification of
release of ship" (Notificare privind eliberarea navei) care cuprinde informaţii despre
navă, numele inspectorilor PSC, data eliberării, semnătura şi ştampila celor care au
completat-o. Acest document va fi transmis comandantului, agentului navei, Serviciului
Siguranţa Navigaţiei din cadrul Căpităniei de Port unde se găseşte nava şi se va
îndosaria la serviciul PSC. După caz, vor fi informate autoritatea maritimă a statului de
pavilion, societatea de clasificare şi/sau oricare altă organizaţie recunoscută şi
interesată de navă şi informate anterior despre reţinere.
Toate deficienţele rectificate în urma re-inspecţiei vor fi înscrise corespunzător în
raportul de inspecţie şi în bazele de date Thetis şi BSIS.

71
 - Notificarea interzicerii accesului în situaţia celui de-al doilea Banning, Ban
notification in case of a second ban);
- Notificarea interzicerii accesului în situaţia celui de al treilea Banning , Ban
notification in case of a third ban);

3.8.2. 7. Raportări
1. Rapoartele de inspecţie PSC vor fi introduse în baza de date Thetis şi în baza
de date Black Sea Information System (BSIS); informaţia privind inspecţia PSC va fi
introdusă şi în RoSSN.
2. Reţinerea navei este adusă la cunoştinţa tuturor părţilor interesate.
3. Eliberarea navei se aduce la cunoştinţa aceloraşi părţi interesate.
4. Re-acceptarea navelor să opereze în porturile româneşti, în urma inspecţiei
PSC extinse, se notifică comandantului navei prin înmânarea documentului
"Cancellation of Refusal of Access" . Re-acceptarea este comunicată la Secretariatul
Paris MoU, altor Memorandumuri, Comisiei Europene, tuturor statelor incluse în
Memorandumul de la Paris şi la baza de date Thetis.
5. Şeful Serviciului PSC urmăreşte introducerea în baza de date Thetis a
formularelor pentru campania de inspecţie concentrată (CIC).
6. Situaţia inspecţiilor obligatorii neefectuate se informează semestrial Comisiei
Europene, adăugând motivul neefectuări.

3.8.2.8. Sanctiuni
Sancţiunile aplicabile sunt stipulate prin HG nr. 811/201O, astfel:
- amenda pentru nenotificarea în termen a navei eligibile pentru inspecţia extinsă;
- amenda pentru reţinerea unei nave din navigaţie în urma raportului de
inspecţie cu deficienţe de reţinere (cod 30 şi cod 19);
Sancţiunea este aplicată de inspectorul PSC desemnat pentru efectuarea
inspecţiei la navă.

3.�. �eSPODiabllltatl
3.9.1. Inspectorul PSC răspunde de:
- respectarea reglementărilor şi a procedurilor legale în toate etapele
inspecţiilor;

73
spre ştiinţă Directorului DISN, Directorului General Adjunct şi Directorului General al
ANR;
• anual: către Comisia Europeană şi EMSA.

Şeful Serviciului PSC are obligaţia de a transmite Comisiei Europene, la fiecare

şase luni, date referitoare la:
- numărul navelor cu prioritate I eligibile;
- numărul inspecţiilor la navele cu prioritate I efectuate;
- motivul neefectuării inspecţiilor navelor cu prioritate I;
- numărul total al inspecţiilor efectuate;
- numărul navelor reţinute în porturile româneşti;
- lista mişcării navelor care intră în porturile româneşti;
- numărul de nave individuale intrate în porturile maritime româneşti.
Şeful Serviciului PSC are obligaţia de a transmite anual, Comisie Europene, date
referitoare la:
- numărul de nave individuale intrate în porturile maritime româneşti;
- numărul inspectorilor PSC utilizaţi, repartizaţi pe porturi;
- numărul total al inspecţiilor efectuate.
Şeful Serviciului PSC verifică lunar şi anual activitatea PSC cu baza de date
BSIS, conform reglementărilor în vigoare.

3.9.3. Raportul de inspecţie

Rapoartele de inspecţie PSC, Forma A 1, Forma A2, Forma B, Nota de Reţinere
pentru comandantul navei, Nota de reţinere a navei, Nota de eliberare a navei,
împreună cu documentaţia suport (dacă există), sunt păstrate în bibliorafturi opisate.
Raportare săptămânală a activităţii PSC.
Raportare semestrială a activităţii PSC.
Raportare anuală a activităţii PSC.
Documentele referitoare la activitatea de inspecţii PSC (pe criterii şi raport
sintetic pentru Ministerul de resort) se evidenţiază săptămânal.
Inspecţiile/re-inspecţiile PSC, precum şi oricare altă corespondenţă legată de
activitatea PSC sunt înregistrate în registrele de evidenţă a controalelor din cadrul
Serviciului PSC şi primesc număr din Registrul unic de intrări-ieşiri al A.N.R.

75
 ■ dacă documentaţia "sistemul de management al siguranţei", este disponibilă;
■ persoana desemnată (DPA) de la companie;
■ manualul ISM, liste de verificări, forme de înregistrare a exerciţiilor, forme
privind numărul de ore de odihnă şi muncă a membrilor de echipaj.

3.9.6. Inspecţia elementelor structurale ale navei

Ofiţerul PSC va verifica următoarele componente structurale.
3.9.6.1. Puntile
' navei
■ puntea principală, teuga, etc.;
■ balustrăzile, capacele de magazii;
■ calea de rulare capace magazii;
■ tubulaturi şi guri de aerisire;
■ reparaţii necorespunzătoare sau temporare;
■ prezenţa de suduri recente;
■ prezenţa scurgerilor de lichide (ulei hidraulic, apă, sau alţi agenţi lichizi).
3.9.6.2 lnstalatia
' de încărcare-descărcare ■ vinciurile instalatiei
' de încărcare-
descărcare, bigi, cranice, instalaţii hidraulice de acţionare;
■ stivuirea mărfii şi echipamente de amarare a acesteia;

Echipamente de navigaţie şi radiocomunicaţii:

■ echipamente de navigaţie (radare, compas magnetic, sonda ultrason, gira compas,
GPS etc.);
■ formele cu înregistrări a voiajelor planificate, publicaţii nautice, hărţi de navigaţie;
■ semnalele acustice (horn), indicatorul cârmei, indicatorul de turaţie, sonda loch;
■ vizibilitatea de pe comanda de navigaţie;
■ caracteristicile nautice de manevrabilitate a navei;
■ instalaţia radio (GMDSS) şi echipamentelor auxiliare (EPIRB, SART-uri, AIS, VOR,
SSAS, LRIT, staţii portabile de urgenţă VHF).
■ staţie baterii de alimentare avarie, pentru echipamentele radio;
■ jurnalele cu înregistrări a întreţinerii şi verificării echipamentelor şi de testare a
acestora ;
■ sisteme de detectare a incendiului şi de alarmare.

77
■ starea de curăţenie şi ig1enă a spaţiilor alimentare, bucătării, oficii, incinte frigorifice
şi săli de masă;
■ facilităţi sanitare (duşuri, chiuvete, toalete, maşini de spălat);
■ funcţionarea ventilaţiei, iluminatului, sistemului de încălzire, sistemului de aer
condiţionat şi instalaţiei de alimentare cu apă potabilă;
■ facilităţi medicale, infirmerie (izolator), medicamente şi echipamente medicale;
■ mijloace de recreere şi relaxare;
■ echipamente individuale de muncă şi protecţie.

3.9.7. Deficienţele majore care conduc la reţinerea navelor

3.9.7.1. Deficienţele (minore sau majore)

Considerăm deficienţă atunci când o regulă stipulată de către o convenţie
aplicabilă navei nu este în conformitate cu cerinţele acesteia. Atunci când sunt
constatate deficienţe şi natura lor, acţiunile corespunzătoare care urmează a fi luate de
către navă sunt înregistrate pe "Formularul de raportare tip B". Numărul şi natura
deficienţelor constatate de către ofiţerul PSC stabileşte acţiunile corective pe care nava
trebuie să le ia în caz de retinere sau nu.
În situaţia unui raport PSC cu deficienţe, comandantul navei este instrucţionat de
către ofiţerul PSC, să ia toate măsurile necesare ca deficienţele constatate să fie
rectificate pe perioada operări mărfii la dană. Să ceară sprijinul armatorului, persoanei
desemnate de la companie, agentului din portul respectiv, eventual societăţii de
clasificare care a eliberat navei certificatele de convenţie.

3.9.7.2. Tipuri de acţiuni corective ale deficienţelor constatate

Există trei tipuri de acţiuni corective care ofiţerul PSC le are la dispoziţie:
1. Solicită rectificarea deficienţelor înainte de plecarea navei din port, cod-17 şi
are obligaţia de a re-inspecta nava pentru a modifica în sistemul informaţional şi în
raport codul deficienţei când aceasta a fost rectificată, cu codul - 1 O.
2. Permite navei să navigheze cu condiţia ca deficienţele sa fie remediate în
portul următor de escală a navei - el are obligaţia de a informa autorităţile din portul
următor de escală, cu decizia sa; sau

79
 Statul de port este obligat să notifice statului de pavilion cu privire la orice
detenţie. Statul de pavilion, sau o societate de clasificare care acţionează în numele
său, poate să se implice pentru a ajuta la rezolvarea problemelor navei. În acest caz,
ofiţerul va ţine cont de recomandările statului de pavilion şi a societăţii de clasificare
privind acordarea de termene de reparaţii anumitor deficienţe şi va fi de acord cu
acţiunea finală propusă de aceste organisme.3.9.7.6. Dreptul de apel împotriva unui
ordin de reţinere sau de întârziere nejustificata a navei
După întocmirea Notei de Reţinere, ofiţerul PSC va informa comandantul navei
despre decizia luată, i se va explica natura deficienţelor şi va încerca să facă perfect
înţeles raportul de inspecţie şi motivaţia de reţinere a navei. Comandantul navei trebuie
să fie informat că poate contesta raportul de inspecţie în justiţie conform prevederilor
legislative.

3.9.7.7. Interzicerea accesului navei în porturile ParisMoU (banning

procedure)
În cazul când unei nave reţinute i se permite parasirea portului şi având ca
destinaţie un şantier naval dintr-un alt stat, nava nu urmează programul de reparaţii
aprobat în acel şantier naval, prin colaborare cu autorităţile maritime din ţara respectivă,
se va urmări dacă nava a încălcat înţelegerea. Dacă această înţelegere a fost încălcată,
conform procedurilor Memorandumului de Înţelegere de la Paris, navei i se va aplica
ordinul de interzicere a accesului în apele teritoriale şi porturile statelor membre UE.

3.9.7.8. Coduri privind acţiunea luată:[vezi anexa 1]