CONSUMUL DE SUBSTANȚE NOCIVE ȘI INFLUENȚA ACESTORA

ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

Este dovedit faptul că, ființa umană, încearcă să își influențeze mediul în care trăiește, starea
fizică, gândurile și acțiuniile sale, pentru a se simți bine și pentru a putea trăi o viață fericită,
chiar dacă de cele mai multe ori ideile și concepțiile se deosebesc asupra unor detalii.

Procese
cognitive
Gândirea
Stări (procese)
Fantezia Consumul
fizice
Interpretare unor
Echilibru substanțe
hormonal, (droguri,
Dureri, alimente)
Handicap Dispoziția
psihică
( emoții, stare
de veghe)
Activități
Evenimente Munca
exterioare Jocul
Interacțiuni Fumatul
sociale

Consumul de substanțe pare o posibilitate pentru a ne schimba dispozițiile și emoțiile.

Substanțele care afectează comportamentul, conștiința și starea mentală sunt numite
substanțe psihotrope. Aceasta includ nu numai droguri precum heroina și marijuana, ci și
sedativele, stimulentele etc.

DROGURILE. Drogurile sunt substanțe chimice, solide, lichide sau gazoase, care atunci
când sunt absorbite in organismul viu, alterează buna funcționare a acestuia. Drogurile
modifica sentimentele, dispoziția, gândirea si dăunează grav sănătății. Acest lucru ar trebui
sa fie ingrijorator deoarece produce scaderea natalitatii, a populatiei, creste infractionalitatea
si morbiditatea.

Cele mai cunoscute si utilizate droguri sunt:

- produse depresoare care (anestezice) care inhiba activitatea sistemului nervos: opiul,
morfina, heroina, barbituricele, etc.
- produse stimulente care stimuleaza activitatea sistemului nervos: cocaina, amfetaminele,
etc.

- produse perturbatoare sau halucinogene care alternează starea de conștiința: canabisul, LSD

Efectele drogurilor asupra organismului sunt din cele mai diferite si mai adverse: somnolenta,
halucinație, ochi roșii, pupile dilatate, privire animalica, pierderea memoriei, dispreț fata de
viața, tendința spre sinucidere, tulburări respiratorii, scăderea in greutate si in final moartea.

TUTUNUL. Nicotina este constituentul principal al plantei Nicotiana tabacum. Se extrage

din frunzele de tutun si se prezinta ca un lichid incolor, antrenabil cu vaporii de apa, cu miros
puternic. Poate pătrunde in organism pe cale respiratorie, digestiva sau cutanata. Eliminarea
se face mai ales renal, dar si prin plămâni, transpirație, saliva. Nicotina poate produce
dependenta de 6-8 ori mai mult decât alcoolul, la fel de mare ca si cocaina.

Se disting trei tipuri de dependenta:

- sociala si comportamentala care se asociază cu diferite momente ale zile (ex. pauza de
cafea)

- psihica corespunde menținerii beneficiilor pe care le aduce nicotina fumătorului (senzația de

plăcere, satisfacție, stimulare intelectuala, etc.)

- fizica, se instalează după câțiva ani

Reducerea sau stoparea fumatului este o cerinta sociala. În tot mai multe tari exista locuri
in care nu se fumeaza, sau spatii special amenajate pentru acest lucru. Pachetele de tigari
poarta inscriptii si fotografii cu efectele toxice ale nicotinei asupra organismului.

CAFEA. Cafeaua este considerata un aliment sau medicament, dar consumul abuziv poate
dauna organismului. Componentul principal al cafelei este cofeina, substanta activa in
numeroasele manifestari fiziologice ale cafelei in corpul uman. Cafeaua are actiune
psihostimulatoare, imbunatateste viteza de reactie a organismului si poate creea buna
dispozitie. Cafeaua stimuleaza secretia gastrica si tranzitul intestinal. Sunt studii care indica
rolul de blocant al cafelei in unele cancere hepatice si de colon. Consumul indelungat de
cafea poate da dependenta, ameteli, palpitatii, insomnii, neliniste, stari depresive, etc.
ALCOOL. Alcool etilic este un drog in stare lichida, al carui consum duce la dependenta
fizica si psihica. Este un toxic celular cu efecte tranchilizant asupra sistemului nervos central,
blocand transmiterea impulsurilor nervoase. Alcoolul in doze mici este un stimulator.
Alcoolismul este comportamentul constient sau nu prin care o persoana cauta indepartarea
sevrajului prin consum de alcool. Alcoolismul se caracterizeaza prin pierderea controlului
asupra consumului de alcool, in ciuda consecintelor nefaste, a dereglarii gandirii, cea mai
grava fiind negarea consumului.

Alcoolistul este caracterizat fizic prin tulburari ale ficatului, inimii, sindromul retragerii,
anemie, modificari de comportament, probleme legate de servici sau scoala, lege, etc.
Alcoolismul grav produce psihoze, in staarile de delirium tremens pot avea loc
paralizii,momente de groaza intensa, sinucideri, omoruri, internarea imediata fiind necesara.