Ministerul Educaţie si Cercetarii al Republicii Moldova

IP Centrul de Excelență în Energetică și Electronică

Catedra ,, Automatizari ''

Lucrarea de laborator NR.9

disciplina : Automatizare cu microprocesoare
Tema : Implementarea temporizărilor

A elaborat elevul din grup AT -0119

A verificare profesorul Litvin Nicolae

2
 Chișinau 2023

Lucrare de laborator 9
Tema: Implementarea temporizărilor
Introducere
- Consideratii teoretice –

Un automat finit (AF) sau o "maşină cu un număr finit de stări" este un model de
comportament compus din stări, tranziţii şi acţiuni. O stare stochează informaţii
despre trecut, adică reflectă schimbările intrării de la iniţializarea sistemului până în
momentul de faţă. O tranziţie indică o schimbare de stare şi este descrisă de o condiţie
care este nevoie să fie îndeplinită pentru a declanşa tranziţia. O acţiune este o
descriere a unei activităţi ce urmează a fi executată la un anumit moment.
Există câteva tipuri de acţiuni:
 Acţiune de intrare
o executată la intrarea într-o stare
 Acţiune de ieşire
o executată la ieşirea dintr-o stare
 Acţiune de intrare de date
o acţiune executată în funcţie de starea prezentă şi de datele de intrare
 Acţiune de tranziţie
o acţiune executată în momentul unei tranziţii

Automatul Finit poate fi reprezentat printr-o diagramă de stări (sau diagramă de

stări şi tranziţii) ca în figura de mai jos:

3
 Ca si o clasificare putem distinge două grupuri de automate finite:
 Acceptoare
 Transductoare

Maşina Acceptoare,dă o ieşire binară, fie da, fie nu, reprezentând răspunsul la
întrebarea "Intrarea este acceptată sau nu de maşină?". Maşina poate fi descrisă şi ca
definitorie pentru un limbaj, în cazul de faţă limbajul definit ar conţine toate cuvintele
acceptate de maşină şi nici unul din cele neacceptate. Toate stările automatului se
clasifică în stări acceptante (finale) sau neacceptante. Dacă la momentul terminării
procesării întregului şir de intrare automatul este într-o stare finală, atunci intrarea este
acceptată, altfel nu. Ca o regulă, intrarea este compusă din simboluri (caractere); nu se
folosesc acţiunile. Exemplul din figura de mai jos arată un automat finit care acceptă
cuvântul "bine". În acest AF, singura stare finală este starea Succes.

Masinile Transductoare, generează ieşire pe baza unei intrări date şi/sau a unei
stări, folosind acţiuni. Ele sunt folosite în controlul aplicaţiilor.

4
 La masinile Transductoare se disting două tipuri:
 Maşina Moore
 Maşina Mealy
Automatul Moore, foloseşte doar acţiuni de intrare, şi deci ieşirea depinde doar de stare.
Avantajul modelului Moore este simplificarea comportamentului. Exemplul din figura de
mai jos arată automatul Moore care controlează uşa unui ascensor. Maşina de stare
recunoaşte două comenzi: "cmd_deschide" şi "cmd_închide" care declanşează schimbări ale
stării. Acţiunea de intrare (1) în starea "Deschis" porneşte un motor care deschide uşa,
acţiunea de intrare în starea "Închis" declanşează motorul în direcţie opusă, închizând uşa.
Stările "Deschis" şi "Închis" nu efectuează nici o acţiune. Ele doar semnalizează celor din
exterior (eventual altor automate finite) situaţia curentă: "uşa este deschisă" respectiv "uşa
este închisă".

Maşina Mealy foloseşte doar acţiuni de intrare de date, adică ieşirea depinde de
intrare şi de starea curentă. Utilizarea unui AF Mealy conduce adesea la o reducere a
numărului de stări. Exemplul din figura 4 arată un automat Mealy care implementează
acelaşi comportament ca şi cel din exemplul Moore (comportamentul depinde de
modelul de execuţie al AF implementat şi va funcţiona de exemplu pentru AF
virtuale, dar nu pentru AF conduse de evenimente). Există două acţiuni (I:): "porneşte

5
 motorul care închide uşa dacă soseşte comanda cmd_închide" şi "porneşte motorul
în direcţie opusă pentru a deschide uşa dacă soseşte comanda cmd_deschide".

In practică se folosesc deseori modele hibride.

O altă distincţie care se face între automatele finite este cea între automatele finite
deterministe (AFD) şi cele nedeterministe (AFN). În automatele deterministe, din
fiecare stare se poate efectua exact o singură tranziţie pentru fiecare intrare posibilă.
În automatele nedeterministe, pentru o anumită stare şi o anumită intrare, pot fi mai
multe tranziţii posibile, sau chiar nici una. Această distincţie este relevantă în
practică, dar nu şi în teorie, deoarece există un algoritm care poate transforma orice
AFN într- un AFD echivalent, deşi această transformare măreşte, de obicei,
complexitatea automatului.
Automatul finit cu o singură stare se numeşte automat finit combinaţional şi
foloseşte doar acţiuni de intrare de date. Acest concept este util în cazurile în care este
nevoie ca un număr de AF să lucreze împreună, şi în cele în care este convenabil ca o
parte pur combinaţională să fie considerată ca fiind un automat finit pentru unele
unelte de proiectare.
Optimizarea unui automat finit înseamnă găsirea automatului finit cu numărul
minim de stări care operează cu aceeaşi funcţionalitate.

6
 Aplicaţii FSM (AF)

Ca aplicaţii hardware un AF poate fi construit folosind un dispozitiv logic

programabil, un controller logic programabil, porţi logice cu bistabili sau relee. Mai
exact, o implementare hardware necesită un registru pentru a stoca variabilele de
stare, un bloc de logică combinaţională care determină tranziţia de stare, şi un alt bloc
de logică combinaţională care determină ieşirea automatului finit.

Ca exemplu hardware, am atasat imaginea de mai jos, cu diagrama circuitului unui

numărător TTL pe 4 biţi, ca un tip de automat finit.

7
 Aplicaţiile software pentru Automate Finite sunt multiple şi de diversitate foarte
largă. În general, pentru a construi aplicaţii software cu automate finite, se folosesc
următoarele concepte:

 automat finit condus de evenimente

 automat finit virtual
 automate pe bază de programare

O aplicaţie software creată pentru a realiza şi simula automate finite, este aplicaţia
Hades JavaFSM, implementată de Universitatea de Informatică din Hamburg.

Această aplicaţie oferă un design simplu, portabil şi un mediu de simulare, care

permite simulări cu circuite digitale şi echipamente active, interfaţa fiind realizată in
mediul Java 6.

Modul interactiv de simulare,permite modificări online, în care intrările de circuit

pot fi modificate prin intermediul mouse-ului sau tastaturii, în timp real. Acest lucru
permite să se stabilească valori de intrare în timp ce se execută o simulare, fără a fi
nevoie să scriem un fişier stimul extern, şi fără o procedură lungă de edit-compilare-
simulare. De asemenea, Hades asigură o interfaţă grafică cu o animaţie mai deyvoltată
decât cele mai multe alte aplicaţii de design electronice.
Pe de altă parte, Hades sprijină pe deplin modele ierarhice, şi toate funcţiile pot fi
încărcate prin scripturi, astfel încât utilizatorii experimentaţi pot crea şi simula sisteme
complexe fără a fi nevoie de un software de proiectare.
Spre deosebire de alte sisteme, în cazul cărora unele modelele de simulare trebuie scrise
în limbaje de programare interne specializate, toate modelele de simulare Hades sunt
scrise direct în Java.
Aceasta oferă utilizatorului un limbaj modern de programare orientat pe obiect cu
o bibliotecă bogată, inclusiv accesul complet la reţea şi o grafică portabilă.

8
 Sistem automat pentru controlul unei parcari, cu semafoare

Sistemul conceput, constă dintr-un spaţiu de acces, spre o parcare cu o capacitate

de 250 locuri, prevăzută cu o barieră şi câte un semafor, atât la intrarea în parcare, cât şi
la ieşire.

Pe străzile de acces sunt prevăzute afişoare care indică dacă sunt locuri libere în parcare.
În cazul în care sunt locuri libere iar semaforul indică culoarea verde (acest lucru arată
faptul că nu este loc în parcare), maşina poate înainta. Când automobilul ajunge înaintea
semaforului şi bariera este coborâtă, înseamnă că nu mai sunt locuri în parcare, implicit
culoarea semaforului va fi roşu. După ce a ieşit o maşină, se ridică bariera, semaforul
devine verde, şoferul poate înainta iar în momentul în care acesta ajunge în parcare,
bariera începe să coboare.

9
 Implementarea cu aplicaţia Hades Java Webstart

După accesarea fişierului “hades-webstart.jnlp”, se deschide imaginea cu spatiul

de lucru şi cu meniul principal. Din meniul “Edit” se accesează submeniul “Open
component browser” şi se alege modulul dorit (în cazul nostru un bloc de FSM):

În continuare se aleg celelalte module necesare implementării şi se plasează

fiecare, astfel încât conexiunile să fie cât mai vizibile şi corecte.

Este foarte important conectarea intrarilor, respectiv un generator de impuls la intrarea

Reset, un generator de tact la intrarea de Clk, iar o intrare I/O pentru intrarea Stop a
blocului FSM.

10
Conexiunile se realizează din meniul Edit, cu submeniul Autoconnect object...

Iar setările staţiilor şi tranziţiilor precum şi valorile de intrare se setează din meniul edit
de pe blocul FSM:

11
 La conectarea ieşirilor, care se ralizează la fel ca şi intrările, este important să setăm şi
valoarea de ieşire, precum şi (în cazul nostru culoarea LED ului), care indică culoarea
semaforului:

Dacă schema de conectare este corectă, se poate testa blocul FSM.

Testarea Blocului FSM in sine, împreună cu valorile de intrare şi valorile de tranziţie se

poate efectua accesând test FSM din Meniul din stânga a editorului FSM.

12
 Schema finală cu toate componentele incluse, funcţionale arată astfel:

Maşina funcţionează automat, cu o temporizare prestabilită ( setată iniţial la 1 s),

dar acesta se poate modifica din program.

În momentul în care senzorul Stop este activat semaforul respectiv se stabiliyează la

culoarea verde, permiţând accesul autovehicolului in parcare.

Pentru a asigura timpul de oprire/pornire a maşinii, am introdus culoarea galbenă, astfel

încât între două momente de roşu – verde, există o tranziţie roşu – galben in momentele 2
şi 8.

Proiectul se poate dezvolta, astfel încât bariera să aibă rol mai important în sistem
(momentan doar rol de siguranţă şi funcţionare în cazul defectării sistemului), de
exemplu, realizarea unui sistem automat de tarifare (bazat pe card cu microcip), în acest
caz timpul de balansare roşu - verde, trebuie prelungit din program.

13
Concluzie:

Bibliografie

1. Norman Hendrich: HADES Tutorial

2. Meera Sampath, Raja Sengupta: Failure diagnosis using Discrete-Event
Models
3. http://www.fsmlabs.com
4. http://tams-www.informatik.uni-hamburg.de
5. http://www.splatco.com/fsm_tute
6. http://qfsm.sourceforge.net

14