COLEGIUL NAȚIONAL „SPIRU HARET” TÂRGU JIU

Str. 1 Decembrie 1918, nr. 106, e-mail: cnsh@spiruharetgorj.ro

Nr. /

Pornind de la valorificarea resurselor estetice-pedagogice ale teatrului școlar, actorul și

profesorul Ion Alexandrescu a reușit să argumenteze o continuare a tradiției teatrului școlar în
Colegiul Național „Spiru Haret” din Târgu Jiu, pe principii moderne. Autorul tezei demonstrează
că aceste deprinderi sunt valorificate în cadrul unor interacțiuni cu toți profesorii, indiferent de
profil (real sau uman), pentru a se stimula calitatea procesului educativ în condițiile și
metodologia, tipice dialogului școlar. În felul acesta, instituția educației a realizat perspectiva
prezenței unui actor profesionist în școală și că, totodată, educația artistică poate aduce un plus în
catedra de arte și implicit în procesul de reformă a educației.
Inițiativa programelor teatrale speciale demarate în mai multe școli, de către autor, până
în 1999 - anul când se aprobă oficial proiectul de reintroducere a Artei dramatice în învățământul
preuniversitar, grație Consiliului profesoral, la propunerea domnului profesor dr. și director,
Gheorghe Gorun (colegiul târgujian „Spiru Haret” se poate mândri cu această premieră
națională), a avut ca rezultat înființarea trupei de teatru școlar „Stelian Sterescu” - 20 martie
2001 – primul an când s-a sărbătorit Ziua Internațională a Teatrului pentru Copii și Tineret. Cu
această ocazie s-a jucat premiera spectacolului „Cine este Casandra?”, în regia actorului-profesor
Ion Alexandrescu, spectacol realizat cu prima promoție de elevi care aveau în aria curriculară
cursuri de Arta dramatică.
Între anii 2003 - 2014, trupa teatrului școlar „Stelian Sterescu” a fost selecționată în
nenumărate festivaluri de teatru pentru elevi, iar numărul elevilor-artiști care au urcat pe scenă,
pregătiți de actori profesioniști, este impresionant. Au creat cu entuziasm sute de personaje din
dramaturgia universală, dar și din creația clasică sau contemporană a teatrului românesc.
Festivalul de Teatru pentru Elevi „Constantin Stanciovici-Brănișteanu” din Târgu Jiu, chiar dacă
și-a închis porțile timp de cinci ani (2014-2019), reluarea celei de-a XIII - a ediție, deascoperă o
constantă creștere a numărului de elevi, în dorința lor de a urca pe scenă. Au adus contribuții
remarcabile în lucrul cu elevii: Simona Urs, Monica Sfetcu, Dan Calotă, Mădălina Ciobănuc,
Irina Naum, Tedi popescu și Mihai Rădulea, actori ai Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” din
Târgu Jiu.
Ion Alexandrescu, coordonatorul și mentorul trupei, mobilizează în continuare
participarea activă a elevilor la activități de tip formal și nonformal, cu o abordare complexă a
problematicii legată de civism și cultură la nivel local, național și european în vederea dezvoltării
responsabilității pentru promovarea și protejarea valorilor culturale.

DIRECTOR
 prof. Boian Dumitru-Flavius

Coordonator proiecte și programe educative,

prof. Popescu Dana-Flaviola

1
 AVIZ
asupra proiectului tezei de doctor în ştiinţe pedagogice,
specialitatea 531.03 – Pedagogie istorică,
Tradițiile istorice ale teatrului școlar în România, autor Ion Alexandrescu,
conducător științific – Ludmila Papuc, doctor în istorie, conferențiar universitar

Pornind de la o analiză competentă a îmbunătățirii deprinderilor specifice de comunicare

ale elevilor din învățământul preuniversitar (gimnazial și liceal) prin valorificarea resurselor
estetice-pedagogice ale teatrului școlar, autorul Ion Alexandrescu intenționează argumentarea din
perspectivă ştiinţifică a unei moșteniri în domeniul artei teatrale, care poate să developeze o
continuare a tradiției teatrului școlar în instituția educației, pe principii moderne. Autorul
demonstrează că aceste deprinderi sunt valorificate în cadrul unor interacțiuni cu toți profesorii,
indiferent de profil (real sau uman), pentru a se stimula calitatea procesului educativ în condițiile
și metodologia, tipice dialogului școlar.
Ca argument, din perspectivă ştiinţifică a nevoii de înnoire conceptuală și metodologică a
instrumentarului specific educației prin Arta teatrală în context formal și nonformal, astăzi, elevii
vor acumula cunoștințe în domeniul tuturor formelor de artă a spectacolului, ceea ce contribuie la
crearea unui bun consumator de artă, a unui intelectual sensibil la valoare și, mai ales, cu
posibilitatea de a construi abilități cu privire la utilizarea limbajului nonverbal și a elementelor de
para-limbaj, valorificabile în comunicare sau în cazul unor teorii ale discursului (cu referire la
dicție, mimică, retorică și oratorie etc., fapt extrem de necesar în toate profesiile). Aceștia vor
dobândi capacități noi de relaționare cu profesorii, cu părinții, colegii și cu comunitatea cum ar
fi: ascultare activă, dezvoltarea resurselor expresive creatoare a tânărului elev, eliminarea
complexelor, părăsirea atitudinilor rezervate în contexte sociale diferite.
Interpretarea critică a informațiilor colectate din literatura de specialitate sunt
concretizate prin resursele investigației istorice și teoretice care valorifică strategia de analiză
sincronică și diacronică a teatrului școlar universal / național și dimensiunea epistemologică a
educației estetico-artistice. Fenomenul conceptual „Teatru școlar”, capătă diferite forme ale
pedagogiei începând cu perioada de dinainte a Marii Uniri, în perioada Interbelică, după al
Doilea Război Mondial și, respectiv, după 1989, când în România se reconstituie tradiția
fenomenului teatru școlar prin: a) Educație artistică prin teatru, extracurricular; b) Arta
dramatică, opțional; c) Arta actorului, vocațional. Mesajul educaţional al TŞ este de ordin estetic,
cu deosebire în cel teatral, cu sens artistic integrativ sincretic care generează imediat și mai ales
pe termen mediu și lung efecte formative pozitive nu doar în plan estetic, ci și în plan cognitiv -
formarea gândirii critice, și noncognitiv - formarea motivației interne, a sentimentelor pozitive
față de frumosul artistic inspirat și din viața de zi cu zi.
Noutatea şi originalitatea cercetării constă în elucidarea misiunii teatrului școlar și a
legăturii organice cu teatrul profesionist în/ și/ peste timp. Stabilirea reperelor istorice,
epistemologice și pedagogice ale teatrului școlar în România ca dimensiune a educației estetico-
artistice. Reperele istorice ale teatrului școlar în limba română, ordonează cronologic evoluția
culturală în plan universal-național și evoluția teatrului școlar ca fenomen pedagogic, afirmat în
spațiul românesc. Investigația cronologică, sincronică și diacronică pe linia problematică
fundamentală susținută prin cercetări istoriografice, descoperă inițiative ale teatrului școlar, rolul
acestora în apariția și dezvoltarea teatrului profesionist (prin școală), de la începuturi și până în
pragul secolului XX, cu toate fluctuațiile și modificările survenite în timp.

2
 Elaborarea unor demersuri didactice în domeniul indicat (Curriculum vocațional – Arta
actorului; proiecte de lecții-model; planificări didactice de lungă durată ale cursurilor - Inițiere
vocală, Istoria teatrului, montarea propriu-zisă a spectacolelor, scrierea textelor dramatice de
către elevi; participări în proiecte naționale și internaționale; blogul elevilor) au consecințe
benefice indiscutabile și directe asupra procesului educațional, prin însăși competențele vizate: 1.
Cunoașterea și înțelegerea conceptelor cheie în procesul de comunicare; 2. Intrerpretare și
descifrare a diferitelor mesaje generate de interacțiunea dintre principalii actori elev-profesor /
cadru didactic; 3. Exprimare și gestionare sănătoasă a emoțiilor în spațiul-convenție al clasei; 4.
Abilități de rezolvare a problemelor ivite în negociere constructivă a conflictelor; 5. Dezvoltarea
capacității de concentrare a elevului în raportul de lucru – încasare, procesare și redare; 6.
Stăpânirea emoțiilor și transformarea acestora de către elevi în emoții constructive.
În această ordine de idei, constatăm alegerea reușită, de către competitor, a obiectului de
studiu al tezei de doctorat, fapt care-i imprimă actualitate, importanță științifică și didactică.
Apreciem la superlativ cutezanța doctorandului Ion Alexandrescu de a cerceta atât de interesanta
și puțin cunoscuta dimensiune a teatrului școlar. Fie și numai travaliul întreprins pentru
documentarea cercetării ar putea fi suficient pentru a-l recomanda să aspire la titlul de doctor în
domeniul pe care îl abordează. Pentru județul Gorj, demersul autorului are caracter de pionierat.
Doctorandul nu se ocupă doar de istoricul teatrului școlar, de la începuturile sale și până
în prezent, ci avansează și curajoase propuneri pentru introducerea educației teatrale/ dramatice
în școla noastră. În același timp, valorificându-și frumoasa experiență, actorul Ion Alexandrescu
evidențiază – cu pertinență, valențele educative și culturale ale teatrului școlar. Teatrul a fost în
antichitatea greacă un important factor de educare a oamenilor, îndeosebi a atenienilor. De aceea,
în programul meu de management cu care am câștigat concursul pentru funcția de director al
Școlii Normale „Spiru Haret” din Târgu Jiu (noiembrie 1998), actualmente Colegiul Național
„Spiru Haret” (din februarie 1999), mi-am propus să duc toți elevii haretiști la teatru (tocmai
aveam în Târgu Jiu un teatru minunat și cu actori de ispravă) și să aduc teatrul în școală.
Prima dorință s-a materializat prin acțiunea „Teatrul în cetate” – peste 85% din elevii
școlii au fost abonații teatrului târgujian. Am încheiat un parteneriat pe termen nelimitat cu
conducerea Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” și mulți ani la rând, peste 500 de școlari
haretiști au avut abonamente la toate spectacolele/ stagiune.
A doua dorință s-a împlinit în anul școlar 2000-2001. Am introdus în Curriculum-ul la
decizia școlii (CDȘ) disciplina opțională Arta dramatică. Au optat pentru acest curs sute de elevi,
astfel încât în decurs de 3 (trei) ani, 16 (șaisprezece) formațiuni de studiu (clase de elevi) aveau
în orarul săptămânal disciplina „Artă dramatică”. Aceast lucru însemna că la C.N. „Spiru Haret”
se formase o catedră de Artă dramatică (16-18 ore/ săptămână). Toate aceste ore au fost predate
de actorul Ion Alexandrescu.
Cunoștințele teoretice dobândite la orele de Artă dramatică au contribuit la formarea unor
temeinice competențe actoricești. A fost constituită formația de teatru a colegiului care a
participat la toate edițiile festivalului de teatru pentru elevi, festival-concurs organizat în fiecare
an de Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”. În semn de recunoștință pentru Colegiul Național
„Spiru Haret”, festivalul a purtat și poartă numele primului profesor al Școlii Publice (înființată
în 1832, devenită un an mai târziu, Școala de pregătire a învățătorilor sătești), Constantin
Stanciovici-Brănișteanu, cel care a pus în scenă, în anul 1834 (30 august), piesa Regullus de
Josef von Collin; declarat primul spectacol de teatru școlar din istoria Gorjului. Actori au fost
elevi ai școlii, iar între spectatori s-a aflat și generalul Pavel Kiseleff (președintele plenipotențiar

3
al divanurilor Moldovei și Țării Românești) conducătorul de jure și de facto al celor două
principate române, aflat în vizită la Târgu Jiu.
Formația de teatru a Colegiului au obținut de trei ori trofeul – Marele premiu și multe alte
premii. Tinerii elevi-actori au fost îndrumați de actori profesioniști ai teatrului târgujian.
Strădaniile noastre de introducere a disciplinei Arta dramatică în Curriculum-ul la decizia școlii
(CDȘ), strădanii la care Ion Alexandrescu a avut un merit deosebit, s-au concretizat în
participarea elevilor haretiști cu primul proiect în programul Socrates-Comenius I, proiect
intitulat „Teatrul în Școala Europeană”. Proiectul - ca și cele ulterioare – a fost coordonat de prof
dr. Carmen Cosmulescu, directorul adjunct al Colegiului.
Revenind la cercetarea realizată de Ion Alexandrescu, ne exprimăm satisfacția că, prin
stăruința sa, ideile noastre au prins viață și sunt consemnate pentru veșnicie. Apreciem realizarea
științifică finalizată de autor și susținem că demersul său a fost necesar și binevenit. Pledoaria lui
Ion Alexandrescu de re-animare a teatrului școlar trebuie susținută cu aceeași convimgere și de
către diriguitorii învățământului din România.
Recomandăm cu plăcere și cu bucurie acordarea titlului de doctor în științe pedagogice,
specialitatea – pedagogie istorică, actorului cercetător Ion Alexandrescu, autorul tezei „Tradițiile
istorice ale teatrului școlar în România”; teză coordonată de doamna conf. univ. dr. Ludmila
Papuc.

Profesor,
doctor în istorie
Gheorghe Gorun

Data
03.03.2023