Carturar, poet, prozator si dramaturg. Fiul lui Lazar sau Leon Asachievici, preot, si al Elenei (n. Ardeleanu).

invata la Lemberg(1796-1804), astronomia la Viena (1805-1808), arheologia si epigrafia la Roma (1808-

1812), unde adanceste literatura italianasi ia lectii de poetica, apoi de pictura si sculptura in atelierele lui
Keck si Canova. Aici o cunoaste pe Bianca Milesi, pe care o va iubi cu o dragoste statornica. Versifica
initial in italieneste (1809-1812), publicand intaiul sonet in Giornale del Campidoglio (1811).Din aceiasi
ani dateaza si primele poezii in lb. romana; intre ele,Catra Italia (1809 sau 1812). in 1812 revine la Iasi si
se consacraunei activitati culturale intense; in deceniul al patrulea ajunge personalitatea proeminenta a
Moldovei. Referendar al scolilor(1827-1849), edifica un adevarat sistem de invatamant, in fruntecu Acad.
Mihaileana (1835); prezideaza inceputurile teatrului(primul spectacol, 1816; Conservatorul Filodramatic,
1836);fondeaza rev. Albina romaneasca (1829) si tipolitografia Albina(1832), unde ii apar, la date diferite,
trad., iar in 1836 primele voi.orig.: Culegere de poezii si Fabule alese.Devenind adversar al Revolutiei si al
Unirii, dupa 1848 ASACHI inceteaza de a mai fispiritul rector al vietii intelectuale. Izolat, isi continua, dar
fara ecou, activitatea literara, tiparind nuvelistica (initial in lb.franceza, 1859, ulterior in lb. romana,
1867).Ultimul an al vietii este marcat de un gest simbolic: la optzeci siunu de ani, batranul carturar ia
drumul Galitiei si achizitioneazams lui Budai-Deleanu (inclusiv Tiganiada ), ramase la Lemberg.Dublata de
un mare numar de trad. si imitatii, creatia orig. a luiASACHI este inegala: mult superioara dramelor (Petru
Rares,1853; Elena Dragos, 1863; Turnul Butului, 1863) si nuveleloristorice (Nouvelles his-toriques de la
Moldo-Roumanie, 1859),poezia (Culegere de poezii, 1836) constituie cea mai autenticamanifestare a
clasicismului in etapa literara premoderna