Solicitare Ippc - Biogaz Austin Meats

FORMULAR DE SOLICITARE
A AUTORIZAȚIE INTEGRATE DE MEDIU
CONSTRUIRE STAȚIE BIOGAZ
SC AUSTIN MEATS SRL .
comuna Ucea, Nr. 1A, județul Brașov,

FORMULAR DE SOLICITARE
A AUTORIZAȚIE INTEGRATE DE MEDIU
CONSTRUIRE STAȚIE BIOGAZ
Beneficiar:
AUSTIN MEATS S.R.L.
Proiectant general:
S.C. COSPIPE DESIGN S.R.L.
Întocmit: Ioan-Viorel DAMIAN – ecolog S.C. AQUACON PROIECT S.A. Sibiu
Director S.C. AQUACON PROIECT S.A. Sibiu – ing. Croitoru Mihai
2017
CERERE
Date de identificare ale titularului de activitate/operatorului instalației care solicită

autorizarea activității.
AUSTIN MEATS SRL, CUI: 4894710 din data de: 18.11.1993,
Numele instalației:
Stație de Biogaz
Numele Solicitantului, adresa, numărul de înregistrare la Registrul Comerțului:
SC AUSTIN MEATS SRL Ucea ,
A d r e s a : Sat Ucea de Jos, comuna Ucea, Nr. 1A, Județul Brașov,
Nr. de ordine în Registrul Comerțului: J8/3422/03.11.1993.
Activitatea se încadrează conform Anexei I din Legea 278/2013 privind emisiile industriale
6.5. Eliminarea sau reciclarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate
consumului uman, prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului
European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind
subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului
uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002, cu o capacitate de tratare de
peste 10 tone pe zi.
Cod CAEN:
3521 producția în scopul furnizării gazelor rezultate din produse agricole derivate
3511 producția de energie electrica, activitatea instalațiilor generatoare de energie electrica
Alte activități cu impact semnificativ desfășurate pe amplasament: în vecinătatea

amplasamentului se desfășoară activitatea de Abator mixt:
- Prelucrarea si conservarea cărnii - cod CAEN 1011 ( cod CAEN Rev. 1:1511 - > 1 t/zi materia
prima);
- Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare) - cod CAEN 1013 ( cod CAEN
Rev. 1:1513 ->1 t/zi materie prima).
- Întreținerea preventiva autovehiculelor aflate în dotare (cod CAEN 4939)
- Comerț cu ridicata al cărnii (4632 cod CAEN)
- Transporturi rutiere de mărfuri și de călători (4939 cod CAEN)
- Laborator analize (7120 cod CAEN)
- Incinerator (3821 cod CAEN - Tratarea si eliminarea deșeurilor nepericuloase)
- Producere a biogazului din deșeuri de origine animală și vegetală, Producerea de energie

electrică și termică din biogaz (cod CAEN: 3511).
Numele și pronumele proprietarului: SC AUSTIN MEATS SRL
Alte activități cu impact semnificativ desfășurate pe amplasament: în vecinătatea

amplasamentului se desfășoară:
Abator mixt
Numele și funcția persoanei împuternicite să reprezinte titularul activității/operatorul

instalației pe tot parcursul derulării procedurii de autorizare:
Jur. Claudia Chiușdea
Numele și prenumele persoanei responsabile cu activitatea de protecție a mediului:

Jur. Claudia Chiușdea:
Tel. : 0770.852.356
e-mail: chiusdeaclaudia@yahoo.com
În numele titularului mai sus menționat, solicităm emiterea Autorizației integrate de
mediu pentru desfășurarea activității de: producția în scopul furnizării gazelor rezultate
din produse agricole derivate, în vederea producției de energie electrica si termica,
localitatea Ucea de Jos, jud. Brașov, conform prevederilor Legii 278/2013 privind emisiile
industriale
Titularul de activitate își asumă răspunderea pentru corectitudinea și completitudinea datelor și

informațiilor furnizate autorității competente pentru protecția mediului în vederea analizării și
demarării procedurii de autorizare.
Nume:
Funcție: Administrator
Semnătura și ștampila:
Data
SC AUSTIN MEATS SRL Formular de solicitare a autorizație integrate de mediu
Construire stație biogaz
Glosar de temeni
ANAR Administrația Națională Apele Romane

APM Agenția pentru Protecția Mediului
BAT Cele Mai Bune Tehnici Disponibile (Best Available Techniques)
BREF Documentul de Referință BAT
CAEN Clasificarea activităților din economia națională
CCH CARPATCEMENT Holding SA
CJ Consiliul Județean
CMP Concentrație de Mediu Prognozata
COV Compuși Organici Volatili
EMAS Schema de Audit si Management de Mediu
EPER Registrul European al Emisiilor Poluante
EUROStat Serviciul UE de Statistica
EWC Codul European al Deșeurilor
HCL / HCJ Hotărâre a Consiliului Local / Județean
HG Hotărâre de Guvern
IED Directiva Emisii Industriale
IPPC Prevenirea si Controlul Integrat al Poluării
NOSE-P Clasificarea Eurostat a surselor de poluare - Procese
NTPA Normativ tehnic pentru apa
OM Ordin de Ministru
Program de Programul de masuri a căror implementare este obligatorie pentru a
conformare atinge BAT sau a respecta SCM
Program de Program de masuri pe care operatorul îl identifica în cadrul Sistemului
modernizare de Management de Mediu
SCM Standard de Calitate a Mediului
SNAP Nomenclatorul Inventarului Emisiilor
VLE Valoare limita de emisie
6
Informația solicitată privind cerințele de autorizare

Informația solicitată în art. 12 al Directivei DIRECTIVA 2010/75/UE A PARLAMENTULUI
EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale
(prevenirea și controlul integrat al poluării).
LISTA cerințelor de autorizare
Unde se regăsește în Verificare

0 descriere a:
formularul de solicitare efectuată
- instalației si activităților desfășurate Secțiunea 4
- materiilor prime și auxiliare, altor substanțe și a Secțiunea 3;
energiei utilizată în sau generate de instalație.
- surselor de emisii din instalație, Secțiunea 4
- condițiilor amplasamentului pe care se află Raportul de amplasament
instalația, și Secțiunea 11
- naturii și a cantităților estimate de emisii din Secțiunile 4, 13
instalație în fiecare factor de mediu precum și
identificarea efectelor semnificative ale emisiilor
asupra mediului,
- tehnologiei propuse și a altor tehnici pentru Secțiunile 4, 5 și 12
prevenirea sau, unde nu este posibilă prevenirea,
reducerea emisiilor de la instalație,
- acolo unde este cazul, măsuri pentru prevenirea și Secțiunea 5
recuperarea deșeurilor generate din instalație
- măsurilor suplimentare planificate în vederea Secțiunea 15
conformării cu principiile generale care decurg din
obligațiile de bază ale operatorului/titularului
activității, așa cum sunt ele stipulate în Art. 3 din
OUG 152/2005 privind prevenirea și controlul
integrat al poluării:
- (a) sunt luate toate măsurile adecvate de prevenire Secțiunea 3, 4 și 13
a poluării, în mod special prin aplicarea Celor Mai
Bune Tehnici Disponibile;
- (b) nu este cauzată nicio poluare semnificativă; Secțiunea 13
- (c) este evitată generarea de deșeuri în Secțiunea 5
conformitate cu legislația specifică națională în
vigoare privind deșeurile; acolo unde sunt generate
deșeuri, acestea sunt recuperate sau , unde acest
lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau
economic, ele sunt eliminate astfel încât să se evite
sau să se reducă orice impact asupra mediului;
7
Unde se regăsește în Verificare

0 descriere a:
formularul de solicitare efectuată
- (d) energia este utilizată eficient; Secțiunea 6
- (e) sunt luate măsurile necesare pentru prevenirea Secțiunea 7
accidentelor și limitarea consecințelor lor;
- (f) sunt luate măsurile necesare la încetarea Secțiunea 10
definitivă a activităților pentru a evita orice risc de
poluare și de a aduce amplasamentul la o stare
satisfăcătoare
-măsurilor planificate pentru monitorizarea Secțiunea 9
emisiilor în mediu
-alternativele principale studiate de solicitant Secțiunea 1
Solicitarea autorizării trebuie de asemenea să Secțiunea 1
includă un rezumat netehnic al secțiunilor
menționate mai sus.
8
Lista de verificare a componentei documentației de solicitare

În plus față de acest document, verificați dacă ați inclus elementele din tabelul următor:
Secțiune Verificat de Verificat de

Element
relevantă solicitant ALPM
Activitatea face parte din sectoarele Secțiunea 1
1 incluse în autorizarea IPPC x x
Dovada că taxa pentru etapa de evaluare

2 a documentației de solicitare a x
autorizației a fost achitată
Formularul de solicitare a autorizației

3 x x
integrate de mediu
4 Rezumat netehnic Secțiunea 1 x x
Diagramele proceselor tehnologice Secțiunea 4 (dacă

(schematic), acolo unde nu sunt incluse este cazul)
5 în acest document, includeți punctele de x x
emisie în toți factorii de mediu
6 Raportul de amplasament Secțiunea 12 x x
Analize cost-beneficiu realizate pentru Nu este cazul

7 x
Evaluarea BAT
O evaluare BAT completa pentru Secțiunea 4
8 x x
întreaga instalație
Organigrama instalației Secțiunea 2,
9 x x
Anexa 1
Planul de situație Raportul de
10 amplasament x x
Indicați limitele amplasamentului
Anexa 2
Suprafețe construite/betonate și suprafețe Raportul de
11 libere/verzi permeabile și impermeabile amplasament x x
12 Locația instalației Secțiunea 12 x x
Locațiile (părțile din instalație) cu emisii Secțiunea 5

13 x x
de mirosuri
9
Secțiune Verificat de Verificat de

Element
relevantă solicitant ALPM
Receptori sensibili - ape subterane, Secțiunile 5 și 14
structuri geologie, dacă sunt descărcate
direct sau indirect substanțe periculoase
14 din Anexele 5 și 6 ale Legii 310/2001 x x
privind modificarea și completarea legii
apelor 107/1996 în apele subterane
15 Receptori sensibili la zgomot Secțiunea 9 x x
16 Puncte de emisii continue si fugitive Secțiunile 4 și 5 x x
Puncte propuse pentru Secțiunea 10

17 x x
monitorizare/automonitorizare
Alți receptori sensibili din punct de Secțiunea 14
18 vedere al mediului, inclusiv habitate și x x
zone de interes științific
Planuri de amplasament (combinați și Raportul de
faceți trimitere la alte documente după amplasament
19 caz) arătând poziția oricăror rezervoare, x x
conducte și canale subterane sau a altor
structuri
Copii ale oricăror lucrări de modelare Nu este cazul.
20 x
realizate
Harta prezentând rețeaua Natura 2000 Nu este cazul
21 x
sau alte arii sau exemplare protejate
O copie a oricărei informații anterioare Nu este cazul
referitoare la habitate furnizată pentru
22 x
Acordul de Mediu sau pentru oricare alt
scop
Studii existente privind amplasamentul Raportul de
23 x
și/sau instalația sau în legătură cu acestea amplasament
Acte de reglementare ale altor autorități
publice obținute până la data depunerii
24 x
solicitării și informații asupra stadiului de
obținere a altor acte de reglementare
Orice alte elemente în care furnizați copii
25 x
ale propriilor informații
26 Copie a anunțului public x
10
SECȚIUNEA 1
Rezumat netehnic
1. Descriere
Activitatea principală Abator mixt (bovina, porcine, ovine) si secția de procesare carne. (nu intră sub
incidența Legii 278/2013 privind emisiile industriale)
Activitatea secundară Stația de producție biogaz, - producerea biogazului din deșeuri organice,
respectiv producerea energie în cogenerare din biogazul obținut din fermentarea deșeurilor organice.
(intră sub incidența Legii 278/2013 privind emisiile industriale)
Stația de producție biogaz, urmărește atingerea a trei obiective principale:
• reducerea presiunii asupra mediului înconjurător ca urmare a asigurării unui mai bun
management al deșeurilor organice rezultate din activitățile de creștere a animalelor (atât la nivelul
gospodăriilor individuale cât și la nivelul societăților comerciale);
• producerea de energie (electrică și termică) utilizând ca materie primă biomasa organică (siloz
porumb), deșeuri animaliere (deșeuri de abator) și dejecții (îngrășământ natural de taurine);
• crearea unui cadru demonstrativ privind bunele practici în acest domeniu.
1.1. Condiții prezente ale amplasamentului

SC AUSTIN MEATS SRL este o societate comercială cu capital integrat privat, având ca profil
de activitate Abator mixt .
- Activitatea se desfășoară pe amplasamentul situat pe teritoriul administrativ al loc. Ucea de jos,

comuna Ucea, extravilan, cu acces din DJ 105 C, jud. Brașov la cca 90 km distanta față de
municipiul Brașov, reședință de județ.
Activitatea autorizată: Abator mixt secție fabricare produse din carne se desfășoară în doua hale în
suprafața totală de 7.570 mp.
11
Capacității proiectate:
 pentru fabrică – 20/to/zi;
 pentru abator - capacitate de taiere de:
- 60 bovine/zi/2 zile/săptămână- 30.000 kg carcasa/săptămână;
- 300 porci/zi/2zile/săptămână- 42.200 kg carcasa/săptămână;
- 1000 oi/zi/1 zi/lună- 4375 kg carcasa/săptămână;

__________________________
15,275 to/zi
 Stație biogaz
Capacități de producție planificate : Energie electrică – 3.200.000 kwh/A
Energie termică – 3.300.000 kwh/A
Capacități de producție realizate kwh/A perioada 2011-2015
Volum biogaz = 8099622 mc
Energie electrică = 15806 kwh
Energie termică = 6498 Gca
Terenul afectat de activitatea stației de biogaz se identifică în CF nr. 100269– Ucea de Jos nr 1 A,
astfel:
- suprafață totală CF: 21941 m2.
Terenul total, proprietatea SC AUSTIN MEATS SRL conform extras atașate CF nr. 3196, 3197, 3194,
3198, 3193 si 3195 si are suprafața de 7.570 mp.
Modul de ocupare a terenului va fi următorul:
- Abator mixt și secție fabricare produse din carne
Activitatea se desfășoară în doua hale în suprafața totala de 7.570 mp:
- Abator 3.000 mp,
- Secția de procesare a cărnii se desfășoară într-o hala având o suprafață totală de 4570 mp.
12
- Stație de biogaz
Suprafața terenului = 21.941 mp
Hala recepție materie prima = 359,04 mp
2 Fermentatoare = 904,32 mp
Recipient depozitare = 706,5 mp
Silozuri coceni porumb = 3 x 1200 mp = 3600 mp
Aria construita totala = 6.705,83 mp
Distanța față de centrul administrativ al satului Ucea de jos este de 4 Km, iar distanța față de zonele
locuite este de: 85 m la Vest. Distanța față de albia râului Olt: 0,97 km.
Pe amplasament stației de biogaz nu s-a constatat o poluare istorică. Anterior construcției zona a avut
ca destinație culturi agricole.
1.2. Alternative principale studiate de către Solicitant

În condițiile în care amplasamentul instalației a fost ales având pe baza unui set de criterii în faza
anterioară de proiectare, alternativa luata în considerare în etapa de analiză a fezabilității tehnico-
economice a proiectului a fost scenariul A - realizarea unei instalații de biogaz, cu producere de
energie electrică și căldură în regim de cogenerare de înaltă eficiență.
Conceptul de cogenerare presupune producerea simultana a doua forme de energie: electrica si

termica, cu aceeași instalație, folosind aceeași cantitate de combustibil.
Având în vedere ca suprafața de teren pe care s-a construit instalația de cogenerare este adiacentă
platformei AUSTIN MEATS SRL, alternative legate de locația instalației este exclusă.
1.3. Prezentarea activității

Tehnici de management
Beneficiarul/operatorul instalației de biogaz nu are încă o politică de mediu bine definită, urmând a se
implementa și certifica sistemul de management integrat la nivelul activității.
13
Cu referire la activitatea de producerea de biogaz, se poate menționa că o stația de biogaz reprezintă o

instalație complexă, constând dintr-o varietate de elemente principale. Funcționarea unei astfel de
fabrici depinde, în mare măsură, de tipurile și cantitățile de materie primă utilizată.
Deoarece există o serie întreagă de tipuri diferite de materii prime, de diverse origini, care se pretează
proceselor de digestie în fabricile de biogaz, există, în mod corespunzător, și tehnici variate de tratare a
acestor tipuri de materii prime, precum și numeroase modalități de construcție a digestoarelor /
fermentatoarelor și sistemelor de operare.
Mai mult, în funcție de tipul, mărimea și condițiile de operare ale fiecărei fabrici de biogaz, există
variate tehnologii pentru condiționarea, stocarea și utilizarea biogazului, posibil de a fi implementate.
1.4. Impactul prognozat

Realizarea investiției de către beneficiar va produce un impact pozitiv asupra mediului atât sub
raportul respectării standardelor de mediu cat si din punct de vedere sanitar, sanitar-veterinar,
fitosanitar si – nu în ultimul rând – social.
Folosindu-se practicile certificate în domeniu, s-a făcut o evaluare a impactului în mod analitic (pe
fiecare componenta de mediu în parte, analizând atât efectele negative, cat si pe cele pozitive pe care
activitatea obiectivului le implica), urmărindu-se si evaluarea comparativa intre starea ideala a
mediului si starea posibil a fi generata de activitățile caracteristice perioadei de desfășurare a acestui
proiect. Poluanții evacuați în mediu au fost estimați si comparați cu limitele admise prin legislația în
vigoare.
Proiectul propus va conduce la o îmbunătățire durabilă a practicilor existente de gestionare a deșeurilor

animaliere (dejecții și gunoi de grajd) și a deșeurilor de abator, constând în:
• o mai bună cunoaștere și implicit un mai bun control al generării și valorificării ulterioare agricole ca
fertilizant, prin cântărire și control al fluxului acestor deșeuri;
• un mai bun control al dozelor de nutrienți (azot, fosfor, potasiu) aplicate pe terenurile agricole și
implicit reducerea riscurilor privind poluarea apelor cu nitrați;
• reducerea semnificativă a mirosurilor datorate împrăștierii dejecțiilor nefermentate;
• o reducere semnificativă a contribuției la emisiile de gaze cu efect de seră.
În ceea ce privește stocarea și utilizarea digestatului (fermentatului epuizat), acestea sunt, în principal,
orientate către folosirea sa ca îngrășământ.
14
Beneficiile sociale și economice asociate cu proiectul propus cuprind:
• o sursă nouă de venit la bugetul local;
• noi locuri de muncă;
• o contribuție locală la atingerea obiectivelor politicilor guvernamentale privind producția de energie

din surse regenerabile;
• o imagine publică mai bună a administrației locale;
• un centru local de instruire și diseminare a informației și bunelor practici privind acest domeniu.
Efectele negative, directe sau indirecte asupra mediului asociate cu instalarea și funcționarea instalației
propuse nu sunt semnificative.
Se concluzionează așadar că activitatea desfășurată în cadrul obiectivului „Construire stație biogaz”,

va afecta mediul în limite admisibile.
SECȚIUNEA 2
2. TEHNICI DE MANAGEMENT
2.1. Sistemul de management
Beneficiarul/operatorul instalației de biogaz, AUSTIN MEATS SRL nu are încă o politică de mediu
bine definită, urmând a se implementa și certifică sistemul de management integrat la nivelul activității.
Potrivit recomandărilor BAT sunt asigurate.
-programe preventive de întreținere pentru instalațiile si echipamentele relevante.
-fisele utilajelor cu înregistrarea reparațiilor.
-program de măsurare si monitorizare a consumurilor de apa.
-plan de prevenire si combatere a poluării accidentale.
-program de instruire.
-documente scrise privind abilitățile si competentele necesare pentru posturile cheie (fisele posturilor).
-procedura scrisa pentru evidenta, investigarea, comunicarea si raportarea sesizărilor privind protecția
mediului.
15
2.1.1. Definirea politicii de mediu.

Managementul de vârf al societății a definit politica de mediu a acesteia, care include :
- obligația prevenirii și controlului poluării,
- obligația supunerii față de legislația de mediu si față de prevederile autorizației integrate de mediu,
- prevede cadrul de plecare a obiectivelor și țintelor de mediu,
- documentul este comunicat salariaților,
- este disponibil publicului și tuturor părților interesate.
2.1.2. Planificarea și stabilirea obiectivelor și țintelor

- identificarea aspectelor de mediu care au sau pot avea un impact semnificativ asupra
mediului si păstrarea acestor informații în banca de date,
- accesul la legislația de mediu și adaptarea obiectivelor de mediu și a țintelor la modificările

acestora,
2.1.3. Implementarea procedurilor

I. structura si responsabilitățile: exista persoane desemnate cu responsabilități în controlul
sistemului de management de mediu;
II. instruirea, conștientizarea si competența: se identifică necesitatea de instruire pentru a

se asigura că întreg personalul ce își aduce aportul în segmentele cu impact semnificativ asupra
mediului să aibă pregătirea necesară;
III. comunicare: stabilirea și menținerea procedurilor de comunicare internă, la diferite

nivele si funcții, de asemenea proceduri privind întreținerea unui dialog cu părțile interesate din
exterior pentru a răspunde rezonabil la sesizările publicului interesat;
IV. personalul implicat: personalul implicat în procesele de producție contribuie la

realizarea performanței de mediu prin observații și sugestii aduse la cunoștința șefului ierarhic;
V. documentare: menținerea în format electronic a elementelor de fond ale sistemului de

management de mediu;
16
VI. eficiența procesului de control: controlul adecvat al proceselor și a modurilor de

operare (pornire, oprire, operații de rutină, condiții anormale) și identificarea indicatorilor cheie ai
performanței (temperatură, compoziție),
analiza condițiilor anormale de operare(cauze și urmărirea ca aceste condiții să nu revină);
VII. programul de mentenanță: stabilirea modului de realizare a mentenanței, sistemul de

întreținere specific;
VIII. pregătirea cazurilor de urgență și răspuns: identificarea potențialului de răspuns la

accidente și situații de urgența și prevenirea impactului asupra mediului asociat cu acestea.
2.1.4. Controlul și corectarea acțiunilor

I. monitoring: stabilirea procedurilor de monitoring și măsurare pentru poluanții
evacuați în aer și în apa;
II. acțiune corectivă și preventivă: stabilirea și menținerea procedurilor pentru investigarea

neconformităților cu condițiile autorizației integrate și cu alte cerințe legale, reducerea impactului și
inițierea procedurilor corective și preventive pentru diverse situații cu impact asupra mediului,
apărute în procesul de producție;
III. audit: realizarea auditurilor stabilite prin autorizația de mediu, și stabilirea unor
programe de audit ale managementului de mediu rezultate din discuții cu personalul, inspecția
condițiilor de operare, a echipamentelor, urmărirea rezultatelor auditului;
IV. evaluarea periodică a cerințelor legale: revizuirea cerințelor cu legislația de mediu

aplicabilă.
2.1.5. Managementul reviziilor

- revizuirea sistemului de management pentru adoptarea formei adecvate și eficiente.
17
2.1.6. Pregătirea unui raport regulat de mediu

- conform cerințelor autorizației integrate
Sunteți certificați conform ISO 140001 sau Nu. Firma dorește implementarea ISO
înregistrați conform EMAS (sau ambele) - dacă
140001
da indicați aici numerele de
certificare/înregistrare
Furnizați o organigramă de management în
documentația dumneavoastră de solicitare a
autorizației integrate de mediu (indicați posturi și Administrator
nu nume). Faceți aici referire la documentul pe
care îl veți atașa
Responsabil
de mediu
Mecanic de
întreținere
Responsabilități
Da Documentul de referință sau Prezentați ce post sau
Cerința caracteristică a BAT sau data până la care sistemele departament este
Nu vor fi aplicate (valabile) responsabil pentru
fiecare cerință
0 1 2 3 4
Aveți o politică de mediu recunoscută nu Administrator
1
oficial?
Aveți programări preventive de Se aplică instrucțiunile din
2 întreținere pentru instalațiile și da cărțile tehnice ale Mecanic de întreținere
echipamentele relevante? echipamentelor
Aveți o metodă de înregistrare a Se respectă specificațiile tehnice
3 da Mecanic de întreținere
necesităților de întreținere și revizie? ale utilajelor
Monitorizarea se realizează de
Performanța/acuratețea de da firme specializate, în Administrator
4
monitorizare și măsurare laboratoare acreditate
Aveți un sistem prin care identificați Compararea cu cerințele
5 principalii indicatori de performanță în da autorizației de mediu
Administrator
domeniul mediului?
Aveți un sistem prin care stabiliți și
mențineți un program de măsurare și Programul de monitorizare
6 monitorizare a indicatorilor care să da impus prin autorizația de mediu Administrator
permită revizuirea și îmbunătățirea emisă pentru Abator mixt
performanței?
18
Responsabilități
fiecare cerință
Aveți un plan de prevenire și da . Administrator
7
combatere a poluărilor accidentale?
Prevederea de soluții operative
pentru intervenția în cazul unor
Dacă răspunsul de mai sus este DA scurgeri accidentale Administrator
8
listați indicatorii principali folosiți semnificative în cadrul
punctelor critice
Instruire
Confirmați că sistemele de instruire
sunt aplicate (sau vor fi aplicate și vor
începe în intervalul de 2 luni de la
emiterea autorizației integrate de
mediu) pentru întreg personalul Programul de instruire va fi
relevant, inclusiv contractanții și cei implementat în intervalul de 2
care achiziționează echipament și luni de la emiterea autorizației
materiale; și care cuprinde integrate de mediu. Instruirea
următoarele elemente: personalului relevant se va axa
- conștientizarea implicațiilor pe:
reglementării dată de Autorizația - cerințele Autorizației integrate
integrată de mediu pentru activitatea de mediu, efectele potențiale ale
9 companiei și pentru sarcinile de lucru; da activității asupra mediului, în Administrator
- conștientizarea tuturor efectelor condiții normale și anormale de
potențiale asupra mediului rezultate funcționare;
din funcționarea în condiții normale și
-raportarea abaterilor;
condiții anormale;
- conștientizarea necesității de a -prevenirea emisiilor
raporta abaterea de la condițiile de accidentale și luarea masurilor
autorizare integrată de mediu; de reducere a efectelor atunci
- prevenirea emisiilor accidentale și când acestea se produc.
luarea de măsuri atunci când apar
emisii accidentale;
- conștientizarea necesității de
implementare și menținere a
evidențelor de instruire.
Există o declarație clară a calificărilor
10 și competențelor necesare pentru da Conform cerințelor postului Administrator
posturile cheie?
Care sunt standardele de instruire
pentru acest sector industrial (dacă Legislația de protecție a muncii Șef personal,
11 si de mediu conducerea societății
există) și în ce măsură vă conformați
lor?
12 Aveți o procedură scrisă pentru da Reguli de ordine interioară: Administrator
19
Responsabilități
fiecare cerință
rezolvare, investigare, comunicare și responsabilul cu protecția
raportare a incidentelor de mediului informează
neconformare actuală sau potențială, conducerea societății, care
incluzând luarea de măsuri pentru dispune măsurile necesare
reducerea oricărui impact produs și
pentru inițierea și aplicarea de măsuri
preventive și corective?
Conducerea societății
Aveți o procedură scrisă pentru indică persoana care se
evidența, investigarea, comunicarea și ocupa de investigarea
13 raportarea sesizărilor privind protecția nu și comunicarea
mediului incluzând luarea de măsuri sesizărilor privind
corective și de prevenire a repetării? protecția mediului,
după caz.
Aveți în mod regulat audituri
independente (preferabil) pentru a
verifica dacă toate activitățile sunt nu
14
realizate în conformitate cu cerințele
de mai sus? (Denumiți organismul de
auditare)
Frecvența acestora este de cel puțin o
15
dată pe an?
Revizuirea și raportarea
performanțelor de mediu Periodic (de două ori pe an sau
Este demonstrat în mod clar, printr-un în cazul producerii unui
document, faptul că managementul de accident) conducerea societății
vârf al companiei analizează va analiza performantă de
performanța de mediu și asigură luarea mediu (monitorizarea – conform
măsurilor corespunzătoare atunci când nu cerințelor autorizației integrate Administrator
16 de mediu, masurile de prevenire
este necesar să se garanteze că sunt
îndeplinite angajamentele asumate a accidentelor, sesizările
prin politica de mediu și că politica locuitorilor din vecinătate,
rămâne relevantă? respectarea codului de bună
Denumiți postul cel mai important practică agricolă la împrăștierea
care are în sarcină analiza dejecțiilor)
performanței de mediu
Este demonstrat în mod clar, printr-un
document, faptul că managementul de Se va institui un sistem de
17 vârf al companiei analizează progresul consemnare în documente a Administrator
programelor de îmbunătățire a calității acestor aspecte
mediului cel puțin o dată pe an?
18 Există o evidență demonstrabilă (de da - pentru modificările Administrator
20
Responsabilități
fiecare cerință
ex. proceduri scrise) că aspectele de planificate în exploatarea
mediu sunt incluse în următoarele instalației va fi informată
domenii așa cum sunt cerute de IPPC: autoritatea competentă
- controlul modificării procesului în pentru protecția mediului;
instalație; - pentru modificările
- proiectarea instalațiilor noi, substanțiale se va solicita
tehnologiei sau altor proiecte acordul de mediu.
importante;
- aprobarea de capital;
- alocarea de resurse;
- planificarea și programarea;
- includerea aspectelor de mediu în
procedurile normale de funcționare;
- politica de achiziții;
- evidențe contabile pentru costurile de
mediu comparativ cu procesele
implicate și nu cu cheltuielile (de
regie).
Face compania rapoarte privind
performanțele de mediu, bazate pe
rezultatele analizelor de management
(anuale sau legate de ciclul de audit),
pentru:
19 - informații solicitate de Autoritatea de da Raportul anual de mediu Administrator
Reglementare; și
- eficiența sistemului de management
față de obiectivele și scopurile
companiei și îmbunătățirile viitoare
planificate.
Se va realiza o pagina Web prin
Se fac raportări externe, preferabil nu care se vor face publice Administrator
20
prin declarații publice privind mediul? performanțele de mediu
Cerința caracteristică a Cine este

Unde este păstrată Cum se identifică
BAT responsabil
Managementul documentației și registrelor
Politici În cadrul Registru analize mediu Administrator
compartimentului de
Registru raportări investiții mediu
mediu
Evidență raportări
21
Cerința caracteristică a Cine este

Unde este păstrată Cum se identifică
BAT responsabil
Responsabilități În cadrul Dosar politici, ținte, responsabilități Administratorul
compartimentului de
mediu
Ținte În cadrul Dosar politici, ținte, responsabilități Administratorul

compartimentului de
mediu
Evidențele de întreținere În cadrul Dosar evidențe de întreținere pentru Administratorul

compartimentului de utilajele si sistemele de reducere a
mediu poluării
Proceduri În cadrul Dosar proceduri Administratorul

compartimentului de
mediu
Registrele de În cadrul Registru analize Administratorul

monitorizare
compartimentului de
mediu
Rezultatele auditurilor În cadrul Dosar audituri Administratorul

compartimentului de
mediu
Rezultatele revizuirilor În cadrul Dosar documentații Administratorul

compartimentului de
mediu
Evidențele privind În cadrul Dosar evidență sesizări și incidente Administratorul

sesizările și incidentele
compartimentului de
mediu
Evidențele privind În cadrul Dosar evidențe instruiri în domeniul Administratorul

instruirile
compartimentului de protecției mediului
mediu
22
SECȚIUNEA 3
Intrări de materii prime

3. Intrări materii prime
3.1. Selectarea materiilor prime
Materia prima pentru producția de biogaz:
- îngrășământ natural de taurine - 3.500 to/an
- deșeuri de abator - 800 to/an
- porumb siloz - 6.700 to/an
Materie prima, provine de la gunoiul de grajd de la ferma de vaci cu lapte, porumb siloz si deșeuri de
abator.
Capacitatea maximă de tratare
- siloz de porumb, cate 18 to/zi
- deșeurilor de abator – 7 to/zi
- ≈9,56 to/zi, 3500 t/an sau 24 mc o data la 2-3 zile.
Dejecțiile animaliere (gunoiul de grajd) sunt materiale de origine animală supuse unui regim special de
reglementare, respectiv se găsesc sub aplicabilitatea REGULAMENTULUI (CE) NR. 1069/2009 AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor
norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate
consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002(Regulament privind
subprodusele de origine animală) în ceea ce privește avizarea prealabilă a tratării acestor materiale în
instalația de biogaz.
Pe de altă parte, gunoiul de grajd, în conformitate cu prevederile legislației privind deșeurile (Legea
211 /2011), în situația incinerării, depozitării sau tratării într-o instalație de biogaz sau compostare,
este considerat deșeu.
23
Impactul asupra Există o Cum sunt
Ponderea
mediului acolo unde alternativă stocate?, Poate
Principalele % în produs
Inventarul este cunoscut (de adecvată (pentru constitui
Natura % în apa de
materii complet al exemplu, cele cu impact materialul un
chimica/ suprafața %
materialelor degradabilitate, potențial risc semnificativ
prime/ compoziție în canalizare
(calitativ si bioacumulare semnificativ) si va de accident prin
(Fraze R) % în deșeuri
utilizări cantitativ) potențiala, toxicitate fi aceasta utilizata natura sa sau
% în sol % în
pentru specii (daca nu, explicați cantitatea
aer
relevante) de ce)? stocată?
Substanță
organică, Se vor utiliza cele
Îngrășământ 3.500 to/an Concentrații ridicare în
materii mai bune Nu poate constitui
natural de sol și ape de nitrați și
solide, alternative conform risc la stocare
taurine nitriți
substanță legislației
uscată
Substanță
organică, Se vor utiliza cele
Concentrații ridicare în
Deșeuri de materii mai bune Nu poate constitui
800 to/an sol și ape de nitrați și
abator solide, alternative conform risc la stocare
nitriți
substanță legislației
uscată
Substanță Concentrații ridicare în Fără impact

Porumb Nu poate constitui
6.700 to/an sol și ape de nitrați și potențial
siloz organică risc la stocare
nitriți semnificativ
3.2. Cerințe BAT

- analiza materiilor prime pentru a controla condițiile de exploatare,
- folosirea sistemelor de cântărire și măsurare a materiilor prime.
Utilizați tabelul următor pentru a răspunde altor cerințe caracteristice BAT, care nu au fost analizate.
Responsabilitate
Indicați persoana sau
Cerința caracteristică a BAT Răspuns grupul de persoane
responsabil pentru fiecare
cerință
Există studii pe termen lung care sunt necesar a fi realizate Nu se Administrator
pentru a stabili emisiile în mediul și impactul materiilor consideră
prime și materiilor utilizate? Dacă da, faceți o listă a necesar.
acestora și indicați în cadrul programului de modernizare
data la care acestea vor fi finalizate.
Listați orice substituții identificate și indicați data la care Nu este cazul. Responsabilul cu protecția
acestea vor fi finalizate în cadrul programului de mediului
modernizare.
Confirmați faptul că veți menține un inventar detaliat al Da ne Sectorul aprovizionare
materiilor prime utilizate pe amplasament?3) conformăm
pe deplin
24
Responsabilitate
responsabil pentru fiecare
cerință
Facturi, fișe
de magazie.
Confirmați faptul că veți menține proceduri pentru Nu. Nu e cazul modificării
revizuirea sistematică în concordanță cu noile progrese materiilor prime.
referitoare la materiile prime și utilizarea unora mai
adecvate, cu impact mai redus asupra mediului?
Confirmați faptul că aveți proceduri de asigurare a calității Nu este cazul.
pentru controlul materiilor prime?
Aceste proceduri includ specificații pentru evaluarea
oricăror modificări referitoare la impactul asupra mediului
cauzat de impuritățile conținute de materiile prime și care
modifică structura și nivelul emisiilor.
25
3.3. Auditul privind minimizarea deșeurilor (minimizarea utilizării materiilor prime)

Responsabilitate
Indicați
persoana sau
grupul de
Cernița caracteristică a BAT Răspuns
persoane
responsabil
pentru fiecare
cerință
1 A fost realizat un audit al minimizării deșeurilor? Nu. Se ține seama de Responsabilul cu
Indicați data și numărul de înregistrare al
recomandările protecția
documentului.
Notă: Referire la H.G. nr. 856/2005 documentului de mediului
referință, privind
managementul
deșeurilor. Se ține
evidența deșeurilor în
conformitate cu
prevederile HG 856 -
2002. Datele
centralizate anual se
transmit la APM
Brașov
2 Listați principalele recomandări ale auditului și data Nu se aplică

până la care ele vor fi implementate.
Anexați planul de acțiune cu măsurile necesare pentru
corectarea neconformităților înregistrate în raportul
de audit.
3 Acolo unde un astfel de audit nu a fost realizat, Nu se aplică. Natura
identificați principalele oportunități de minimizare a
proiectului nu
deșeurilor și data până la care ele vor fi implementate.
necesită o
minimizare a
materiilor prime
4 Indicați data programată pentru realizarea viitorului -

audit.
5 Confirmați faptul că veți realiza un audit privind Dacă prin autorizația Responsabilul cu
minimizarea deșeurilor cel puțin o dată la doi ani.
integrată de mediu se protecția
Prezentați procedura de audit și
26
rezultatele/recomandările auditului precum și modul va solicita un audit, mediului

de punere în practică a acestora în termen de 2 luni de
ne vom conforma
la încheierea lui.
cerințelor acesteia
3.4. Utilizarea apei

Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apă potabilă:
Alimentare cu apa potabila se face din rețeaua locala de distribuție, de pe platforma AUSTIN
MEATS, conducta din polietilena De 100 mm., racordata la rețeaua de distribuție a localității Ucea de
Jos.
Apa este folosita pentru consum menajer si ca apa tehnologica în instalațiile de recirculare a apei calde
la fermentatoare, sterilizare, abator si a apei de răcire în centrala termo-electrică.
Alimentarea cu apa a stației de biogaz pentru consumul menajer din grupul sanitar si vestiarul
amplasat în spațiul destinat personalului tehnic ( hala de recepție) care urmărește procesul tehnologic
si pentru salubrizarea platformei de descărcare a deșeurilor de grajd.
Apă pentru consum menajer:
Volume de apa prelevate:
N = 4, q sp = 50 l/om/zi
Q zi med. = 0,2 mc/zi
Q zi max. = 0,24 mc/zi
Instalații de alimentare cu apă
Conducta din HDPE De 50 mm, L = 50 m. intre căminul CA1 si hala de recepție, unde este amplasata
construcția cu destinație birou si vestiar.
Instalații de distribuție
Instalațiile de distribuție a apei potabile sunt realizate în interiorul construcției, din conducte PE cu
De 40-25 mm.
Apă pentru incendiu
27
Nu sunt proiectate pentru aceasta investiție instalații de apa pentru stins incendiul, nu sunt prevăzuți
hidranți interiori sau exteriori .
Nu este prevăzută rezerva de apa pentru stins incendiul.
Apă folosită în scop tehnologic:
Apă caldă produsă în sala mașinilor de către instalația - BHKV, este folosita în sistem de circuit închis,
la încălzirea substratului din cele doua fermentatoare si în instalația de igienizare ( sterilizare ) a
produselor de abator ce intra în compoziția substratului.
În hala de recepție/primire, este instalata o sursa de apa calda, provenita din aceiași rețea, ca apa de
salubrizare a instalațiilor de tocare/mărunțire deșeuri de abator, a pardoseli si platformei de descărcare,
la vestiar care este echipat cu grup sanitar.
Volumul de apă folosit în scop tehnologic ( salubrizare ) este de
Q zi max = 2,0 mc/zi ; Q zi med = 1,75 mc/zi
De la căminul de branșament CB, pe o lungime de 400 m, pana în CA1, alimentarea cu apa se face
printr-o conducta de polietilena HDPE De100 mm
Din căminul CA1 se face distribuția de apa rece la sala mașinilor, la cele doua fermentatoare,
rezervorul de substrat epuizat (pentru spălarea geamurilor) si hala de distribuție la compartimentul
vestiar amplasat în hala.
CA1 – fermentator 1-conducta din HDPE De 25 mm, L = 60 m
CA1 – fermentator 2 - conducta din HDPE De 25 mm, L = 15 m
CA1 – rezervor depozit - conducta din HDPE De 25 mm, L = 75 m
CA1 – hala de recepție/primire- conducta din HDPE De 25 mm, L = 50 m
- sala mașinilor, conducta din HDPE De 40 mm, L = 5 m
- turn de răcire, conducta din HDPE De 40 mm, L = 20 m
Alimentarea cu apa a celor doua fermentatoare se face pentru instalația de spălare pe interior a celor 4
ferestre situate în peretele rezervorului, prin care se fac observații la procesul de fermentare si la
nivelul substratului atins în rezervor. Cantitatea de apa folosita pentru spălarea pe interior a ferestrelor
este neglijabila. Aceasta operație se face de câteva ori pe luna când se fac observații privind procesul
de fermentare al substratului.
28
În hala de recepție este alimentata cu apa rece încăperea cu destinație birou si vestiar, în aceasta
încăpere fiind instalat PC care comanda procesele tehnologice.
Instalații de recirculare a apei:
Cele doua recipiente din beton pentru fermentare si producerea de biogaz sunt prevăzute cu instalații
de încălzire a substratului prin țevi de inox montate pe pereții recipientului, la treimea inferioara a
acestora, prin care circula apa calda, pentru menținerea unei temperaturi de 37 ºC. Apa calda
recirculata este furnizata de instalația BHKW amplasata în casa mașinilor, care produce din biogaz ,
concomitent energie termica si electrică.
Instalația este prevăzută cu un distribuitor al circuitelor de încălzire, pompa de distribuție a căldurii în

circuit si returul spre BHKW, conductele fiind din HDPE De 40 mm,
Volumul de apa recirculat în instalațiile de încălzire a celor 2 fermentatoare si instalația de igienizare

este distribuit de stația de comanda prin distribuitor care trimite apa în fermentatoare pentru
menținerea unei temperaturi de 37ºC, si la instalația de igienizare pentru sterilizarea produselor de
abator ce sunt procesate în fermentatoare la temperatura de 70ºC.
Pentru salubrizarea instalațiilor din hala de primire – tocător cu 4 arbori, bio chopper si rota-cut, care
prelucrează deșeurile de abator este folosit cca 1,0 mc/zi.
Volumul de apa tehnologica recirculata în instalațiile de răcire, fermentatoare, si instalația de

sterilizare, este de cca 20 mc, gradul de recirculare al apei fiind de 90,9%.
Apa rezultata de la spălarea instalațiilor de mărunțire a deșeurilor de abator este amestecata cu faza
lichida si pompata în bazinele de fermentare.
3.4.1 Cerințele BAT pentru utilizarea apei
Reducerea consumului de apă se poate realiza prin reducerea pierderilor prin scurgeri. Utilizarea
rațională a apei poate fi considerată o bună practică și poate fi realizată prin:
· curățarea halelor și a utilajelor cu apă sub presiune;
· calibrarea permanentă a instalațiilor pentru apă de băut pentru evitarea pierderilor prin
scurgere;
· utilizarea contoarelor de apă;
· detectarea și repararea scurgerilor;
· colectarea separată a apei de ploaie și utilizarea ei pentru curățire.
29
Aceste cerințe sunt respectate în proiectul pentru amenajare a Stației de biogaz, cu excepția utilizării
apei de ploaie de pe platformele incintei.
3.4.2 Compararea cu cerințele documentului de referință
Responsabilitate
responsabil pentru
fiecare cerință
A fost realizat un studiu privind utilizarea Nu, Spălarea halelor se face cu jet
eficientă a apei? Indicați data și numărul
sub presiune, cu un consum mic de
documentului respectiv.
apă, Apa rezultata de la spălarea
instalațiilor de mărunțire a deșeurilor
de abator este amestecata cu faza
lichida si pompata în bazinele de
fermentare.
Listați principalele recomandări ale acelui _

studiu și data până la care recomandările vor fi
implementate.
Dacă un Plan de acțiune este disponibil, este
mai convenabil ca acesta să fie anexat aici.
Au fost utilizate tehnici de reducere a - reducerea pierderilor pe conducte, Compartimentul de
consumului de apă? Dacă DA, descrieți succint
întreținere
mai jos principalele rezultate.
Acolo unde un astfel de studiu nu a fost -
realizat identificați principalele oportunități de
îmbunătățire a utilizării eficiente a apei și data
până la care acestea vor fi (sau au fost)
realizate.
Indicați data până la care va fi realizat
următorul studiu.
Confirmați faptul că veți realiza un studiu Numai dacă va fi cerut prin
privind utilizarea apei cel puțin la fel de
autorizația integrată de mediu
frecvent ca și perioada de revizuire a
autorizației integrate de mediu și că veți
prezenta metodologia utilizată și că și
rezultatele recomandărilor auditului într-un
interval de 2 luni de la încheierea acestuia.
30
3.4.3.1. Sistemele de canalizare

Sistemele de canalizare trebuie proiectate astfel încât să se evite poluarea apei meteorică. Acolo unde
este posibil aceasta trebuie reținută pentru utilizare. Ceea ce nu poate fi utilizat, trebuie evacuat
separat. Care este practica pe amplasament?
Rețeaua de canalizare a societății colectează apele uzate menajere, tehnologice si pluviale căzute pe
platforma societății, în sistem separativ astfel:
Apele uzate provenite din abator, secția de preparate din carne, grupurile sanitare si vestiare sunt
captate prin rețelele de canalizare din PVC pana la un bazin de stocare de unde sunt pompate spre
stația de epurare.
În rețeaua de canalizare a SC AUSTIN MEATS SRL Ucea sunt deversate si apele uzate tehnologice,
provenite de Ia SC Carmolact SRL Ucea. V zi max = 13,9 mc/zi (0,48 1/s), conform Contractului de
Prestări Servicii nr. 108/04.09.2009, ce sunt epurate împreună.
Apele pluviale sunt colectate si deversate în conducta de evacuare a statici de epurare.
Evacuarea apelor uzate se face într-un pârâiaș necodificat cadastral si ulterior în râul Olt după ce sunt
trecute prin stația de epurare mecanică biologică, dimensionată pentru un debit de Q orar maxim=0,5
l/s si conducta de evacuare cu Dn = 300 mm, din azbociment, conform Autorizației de gospodărire a
apelor Nr. 118 / 09.09.2016.
Apele uzate menajere provenite din de la grupul sanitar si vestiarul stației de Biogaz sunt evacuate
în cuva de recepție a deșeurilor din hala de primire recepție, care împreună cu faza solidă, respectiv
lichidă ajung în fermentator.
Apele de precipitații ce cad pe construcțiile stației de biogaz-rezervoare, hala de recepție si casa

mașinilor sunt evacuate la nivelul solului si se infiltrează în zona verde din jurul acestor construcții.
3.4.3.2. Recircularea Apei

Pe amplasamentul studiat se recircula apele astfel:
Lângă casa mașinilor este amplasata o instalație de răcire (turn de răcire), format din bazin colector,
V= 2,0 mc si o stație de pompare care asigura recircularea apei de răcire atunci când apa calda
tehnologica nu este folosita la încălzirea substratului din fermentatoare. (când substratul a atins
temperatura de 37 ºC).
Cele doua recipiente din beton pentru fermentare si producerea de biogaz sunt prevăzute cu instalații
de încălzire a substratului prin țevi de inox montate pe pereții recipientului, la treimea inferioară a
31
acestora, prin care circula apa calda, pentru menținerea unei temperaturi de 37 ºC. Apa calda
recirculata este furnizata de instalația BHKW amplasata în casa mașinilor, care produce din biogaz ,
concomitent energie termică si electrică.
Instalația este prevăzută cu un distribuitor al circuitelor de încălzire, pompa de distribuție a căldurii în

circuit si returul spre BHKW, conductele fiind din HDPE De 40 mm,
Volumul de apa recirculat în instalațiile de încălzire a celor 2 fermentatoare si instalația de igienizare

este distribuit de stația de comanda prin distribuitor care trimite apa în fermentatoare pentru
menținerea unei temperaturi de 37ºC, si la instalația de igienizare pentru sterilizarea produselor de
abator ce sunt procesate în fermentatoare la temperatura de 70ºC.
Pentru salubrizarea instalațiilor din hala de primire – tocător cu 4 arbori, bio chopper si rota-cut, care
prelucrează deșeurile de abator este folosit cca 1,0 mc/zi.
Volumul de apa tehnologica recirculata în instalațiile de răcire, fermentatoare, si instalația de

sterilizare, este de cca 20 mc, gradul de recirculare al apei fiind de 90,9%.
3.4.3.3. Alte tehnici de minimizare
Nu este cazul.
3.4.3.4. Apa utilizată la spălare
Acolo unde apa este folosită pentru curățire și spălare, cantitatea utilizată trebuie minimizată prin:
- aspirare, frecare sau ștergere mai degrabă decât prin spălare cu furtunul
Spălarea se face cu apă sub presiune, ceea ce reduce consumul de apă

- evaluarea scopului reutilizării apei de spălare;
Apa rezultata de la spălarea instalațiilor de mărunțire a deșeurilor de abator este amestecata cu faza
lichida si pompata în bazinele de fermentare.
Alimentarea cu apa a celor doua fermentatoare se face pentru instalația de spălare pe interior a celor 4
ferestre situate în peretele rezervorului, prin care se fac observații la procesul de fermentare si la
nivelul substratului atins în rezervor.
- controale stricte ale tuturor furtunelor și echipamentelor de spălare.
Se realizează înainte de fiecare operație.
32
- există alte tehnici adecvate pentru instalație?
Nu este cazul.
SECȚIUNEA 4
4. PRINCIPALELE ACTIVITĂȚI
4.1. Inventarul proceselor
Numele procesului Numele produsului Capacitate Descrierea procesului Obs.

maximă
Mustul de bălegar este transportat
de la ferma AUSTIN MEATS sau
Mustul de alte ferme din zona cu cisterna de
bălegar 24 mc, o data la 2-3 zile, si
introdus în cuva din beton din hala
de recepție.
Porumbul de siloz este
recoltat vara în stare
verde si depozitat tocat
pe platformele
semingropate
Platforma de siloz este
Porumbul siloz este depozitat pe compusa din trei
Aprovizionare amplasamentul stației de biogaz. suprafețe de depozitare,
Porumbului
După recoltare porumbul este fiecare dintre ele având
de siloz
introdus în platforma de însilozare suprafețe de depozitare
si se acoperă cu folie de PVC. de 1200 mp. Pereții sunt
din beton armat, h =
2,64 m iar fundul este
asfaltat. Silozul de
porumb tocat, încărcat ,
este acoperit cu folie
PVC.
Recepția rezidurilor de abator se
Deșeurilor face într-un vas tampon care
de abator servește la depozitarea pe termen
scurt a razidurilor de abator tocate.
Depozitare
Substratul se menține mai întâi în
cuva pana ce pompa cu piston
rotativ îl va pompa în
Încărcarea Introducerea fermentator automat, în cantități 24 mc, o data la 2-3
3500 to/an
fermentatoarelor: mustului de bălegar stabilite de sistemul de comanda zile
al instalației. Fermentatoarele se
umplu alternativ datorita a doua
valve deplasabile paralele.
33
Adăugarea porumbului însilozat
se face zilnic prin mecanismul de
Pe an sunt folosite
Introducerea introducere a materiei solide .
6700 to/an 6700 to siloz de
porumbului de siloz Acesta consta dintr-un dozator de
porumb, cate 18 to/zi.
biomasa aflat în bazinul de
depozitare cu un volum de 100 mc.
Instalația de biogaz se alimentata
în medie zilnic cu 2 to deșeuri de
abator compuse din oase si
intestine.
Aceste resturi ajung în
fermentatoarele instalației de
biogaz după o prealabila mărunțire
si trecere prin recipientul de Cantitatea maxima de
Introducerea
800 to/an igienizare (sterilizare). În acesta, alimentare este de 7
deșeurilor de abator
deșeurile sunt ținute timp de 60 to/zi.
minute la temperatura de 70 º.
După o ora masa igienizată este
răcită si introdusa în cele doua
fermentatoare. Sterilizarea acestor
produse la temperatura de 70º, se
face pentru distrugerea unor agenți
patogeni de origine animala.
4.2. Procesul tehnologic

Biogazul este un produs de metabolismul bacteriilor de metan, care se formează la descompunerea
masei organice. Acest produs de descompunere se face în 4 faze:
Fig. 4.2.1. – Faze de producere ale biogazului

 În prima faza bacteriile anaerobe, nefiind încă bacterii de metan, descompun moleculele mari ala
substanțelor organice- proteine, hidrați de carbon, grăsime , celuloza, cu ajutorul enzimelor în
34
legături moleculare scurte ca zahar, aminoacizi, acizi grași si apa. Acest proces se numește
hidroliza.
 Bacteriile producătoare de acid continua descompunerea în acizi organici, dioxid de carbon,

hidrogen sulfurat si amoniac.
 Bacteriile de acid acetic produc din acesta acetat, dioxid de carbon si hidrogen
 În final urmează formarea metanului, a dioxidului de carbon si a apei în mediu alcalin prin
bacteriile de metan.
Pentru formarea metanului trebuie sa existe următoarele condiții de mediu: - mediu umed, lipsa
aerului, lipsa luminii si temperatura uniforma, respectiv 37gr. C, cu abateri zilnice de cca 2 gr. C.
Stația de biogaz este destinata prelucrării si folosirii îngrășământului de grajd, a cocenilor de porumb
însilozat si a deșeurilor de la abator, fermentarea acestora în instalații si producerea de energie electrica
si termica din gazul obținut.
Instalația de biogaz funcționează după procedeul acumulare-scurgere. Acest procedeu se caracterizează

prin aceea ca fermentatoarele sunt mereu umplute si nu se golesc decât pentru reparații sau înlăturarea
straturilor depuse pe pereți.
35
Fig. 4.2.2. – Schema Intrărilor și ieșirilor din procesul tehnologic de producție
36
Fermentarea :
Fermentatoarele sunt alimentate în medie de doua ori pe zi. Avantajul procedeului scurgere
este producția uniforma de gaz, încărcarea bună a spațiului cu material si pierderi mici de
căldura.
În procesul de fermentare biogazul este produs de metabolismul bacteriilor de metan care se

formează la descompunerea masei de substanță organică. Acest proces de descompunere se
face în principiu în cele patru faze descrise.
Încărcarea fermentatoarelor :
Introducerea mustului de bălegar – 3500 to/an
Mustul de bălegar este transportat din ferma cu autocisterna la 2-3 zile si introdus în cuva din
beton din hala de recepție.
Substratul se menține mai întâi în cuva pana ce pompa cu piston rotativ îl va pompa în
fermentator automat, în cantități stabilite de sistemul de comanda al instalației.
Fermentatoarele se umplu alternativ datorita a doua valve deplasabile paralele.
Fig. 4.2.3. – Alimentarea cu substanțe solide
37
Introducerea porumbului de siloz -6700 to/an
Porumbul siloz este depozitat pe amplasamentul stației de biogaz. După recoltare porumbul
este introdus în platforma de însilozare si se acoperă cu folie de PVC.
Adăugarea porumbului însilozat se face zilnic prin mecanismul de introducere a materiilor

solide ( dozator de biomasa). Pe an sunt folosite 6700 to siloz de porumb, cate 18 to/zi.
Introducerea deșeurilor de abator – 800 to/zi, (Fig. 4.3.6.)
Instalația de biogaz se alimentata în medie zilnic cu 2 to deșeuri de abator compuse din oase si
intestine. Cantitatea maxima este de 7 to/zi.
Aceste resturi ajung în fermentatoarele instalației de biogaz după o prealabila mărunțire si

trecere prin recipientul de igienizare ( sterilizare). În acesta, deșeurile sunt ținute timp de 60
minute la temperatura de 70 º. După o ora masa igienizată este răcita si introdusa în cele doua
fermentatoare. Sterilizarea acestor produse la temperatura de 70º, se face pentru distrugerea
unor agenți patogeni de origine animală.
Fig. 4.2.4. – Alimentarea cu deșeurilor de abator
38
Procesul de fermentare :
Fermentarea se face în zona mezofilă la temperatura de 37 ºC. Prin sistemul de încălzire

autoreglabil si omogenizarea continuă, substratul este menținut constant la aceasta
temperatura.
Biogazul care se formează în urma fermentării, cu un procent mediu de conținut de metan 55-
65 %, se aduna în zona gonflabila superioara a fermentatorului sau rezervorului.
Depozitarea substratului fermentat:
Depozitarea substratului fermentat se face în rezervorul de stocare.
Biogazul este preluat din rezervoarele de gaz printr-o conducta si condus la centrala
termoelectrica (BHKW) pentru a fi valorificat.
Înainte de a fi transportat pentru valorificare, biogazul este dezacidificat si desulfitat.

Dezacidificarea se face în oale de condens, respectiv fântâni de condens.
Desulfitarea gazului se face prin dozarea de cantități mici din aerul înconjurător în fermentator
cu ajutorul unui compresor. Oxigenul conținut în aer se combina cu hidrogenul sulfurat,
rezultând apă si sulf elementar, care rămâne în substrat.
Producerea simultană a energiei electrice și termice, este o soluție BAT pentru toate domeniile
în care se folosește, deoarece emisiile de CO2 pentru generarea simultană a energiei termice și
electrice, sunt mult mai reduse decât pentru generarea separată a energiei termice și a energiei
electrice. De asemenea, în acest caz, se utilizează drept combustibil biogazul, un
biocombustibil care chiar dacă emite CO2 prin ardere, aceste emisii sunt considerate neutre
pentru mediu.
Valorificarea biogazului rezultat se face prin intermediul unei cuplări putere-căldura în

cogenerare de înaltă eficiență cu un randament anual de 90% care produce în medie anual cca
8.000 000 kwh de energie din care :
- energie electrica cca 3.560.040 kwh/an
- energie termica cca 3.945,637 kwh/an
Consum tehnologic ( consumul de energie electrica si termica necesar stației pentru

funcționare)
- energie electrica 10% = 356.004 kwh/an
- energie termica 15% = 591.846 kwh/an
39
Valorificarea substratului de fermentare:
Restul de la fermentare se păstrează în rezervorul de depozitare. Rezervorul se golește

primăvara si toamna. Substratul fermentat este un îngrășământ de foarte bună calitate.
Stația de biogaz funcționează automat fiind deservita de doua calculatoare care

controlează si programează procesul tehnologic, un calculator în biroul din hala de
primire si unul în centrala termoelectrica. Deservirea instalațiilor de comanda se face de
o persoana calificata
4.3. Inventarul ieșirilor (produselor)

Biogazul care se formează în urma fermentării, cu un procent mediu de conținut de metan 55-
65 %, se aduna în zona gonflabila superioara a fermentatorului sau rezervorului.
Depozitarea substratului fermentat:
Depozitarea substratului fermentat se face în rezervorul de stocare.
Înainte de a fi transportat pentru valorificare, biogazul este dezumidificat si desulfitat.

Dezumidificarea se face în oale de condens, respectiv fântâni de condens.
Valorificarea biogazului rezultat se face prin intermediul unei cuplări putere-căldura în

cogenerare de înaltă eficienta cu un randament anual de 90% care produce în medie anual cca
8.000 000 kwh de energie din care :
- energie electrica cca 3.560.040 kwh/an
- energie termica cca 3.945,637 kwh/an
Consum tehnologic (consumul de energie electrica si termica necesar stației pentru

funcționare):
- energie electrica 10% = 356.004 kwh/an
- energie termica 15% = 591.846 kwh/an
Valorificarea substratului de fermentare:
Restul de la fermentare se păstrează în rezervorul de depozitare. Rezervorul se golește

primăvara si toamna. Substratul fermentat este un îngrășământ de foarte bună calitate.
40
4.4. Inventarul ieșirilor (deșeurilor)

cod deșeu
Nr. Denumire Starea
conf. HG. Cantitate/an Depozitare Eliminare
crt. deșeu fizică
856/2002
1 020203 Deșeuri 738,000t solid container se incinerează

abator: SC AUSTIN
MEATS SRL
Stație Biogaz
2 020202 Oase 842,000t solid container se incinerează
Grăsimi SC AUSTIN
reziduale MEATS SRL
3 020299 Resturi de 3,600t solid container se incinerează

grăsimi SC AUSTIN
ramase pe MEATS SRL
utilaje si
pardoseala
4 100117 cenușă 30,000t solidă Sac pubelă Asociația

Intercomunitara
ECO SISTEM
Victoria
5 200108 deșeuri 1000 mc solid pubele Asociația

menajere Intercomunitara
ECO SISTEM
Victoria
41
6 020204 Nămoluri 24 t/an solid Platforma Asociația

de la Intercomunitara
epurarea ECO SISTEM
efluenților Victoria
proprii
7 020106 Deșeuri 100t/an lichid Bazin vidanjabil Se împrăștie pe

animaliere terenurile agricole
deținute de SC
AUSTIN MEATS
SRL
8 020106 Deșeuri 150t/an solid Bazin vidanjabil Se împrăștie pe

animaliere terenurile agricole
deținute de SC
AUSTIN MEATS
SRL
42
4.5. Diagramele elementelor principale ale instalației

Diagrama procesului tehnologic cu indicarea intrărilor si ieșirilor precum si a punctelor de
emisie pentru instalațiile de biogaz este prezentata în figura de mai jos:
43
4.6. Sistemul de exploatare

În continuare sunt prezentate, în ordinea desfășurării, toate activitățile care au un rol
semnificativ în controlul fluxului activităților în incinta Stației de biogaz.
Instalația proiectata este destinata pregătirii resturilor de substanțe organice prin fermentare si
producerea de energie electrica si termica din gazul metan obținut.
Instalația este destinata prelucrării îngrășământului de grajd, a plantelor si a deșeurilor de la
abator.
Instalația este astfel construita, încât materiile prime sa poată fi depozitate pe suprafață de siloz
proiectata în imediata apropiere a fermentatoarelor. Șarja de materii solide este depusa pe
suprafața consolidata de circulație din fata fermentatoarelor. De aici materia prima este
transportata printr-un mecanism snec în rezervoare.
Preluarea mustului de bălegar (dejecții) se face într-o groapă situată la același nivel cu solul,
prevăzuta cu un sistem de amestecare cu motor submersibil, pentru a se realiza o omogenizare
perfecta. De aici mustul de bălegar este pompat printr-un sistem de pompe într-o conducta
separata, spre fermentatoare.
Deșeurile de abator se mărunțesc într-un mecanism cu patru arbori, cu un Bio-Chopper si un

Rota-Cut.
Apoi materialele se igienizează si se introduc în fermentatoare. Stația de pompare se afla în

casa pompelor situata intre cele doua fermentatoare. Un debitmetru reglează cu ajutorul unor
valve deplasabile paralele încărcarea fermentatoarelor. Amestecul substratului se face în
interiorul fermentatoarelor prin intermediul unor mixere cu palete mari si a doua sisteme de
amestecare cu motor submersibil.
Instalația de biogaz funcționează după procedeul acumulare-scurgere. Acest procedeu se

caracterizează prin aceea ca fermentatoarele sunt mereu umplute si nu se golesc decât pentru
reparații sau înlăturarea straturilor depuse.
Fermentatoarele sunt alimentate în medie de două ori pe zi. Totodată cantitatea respectivă de
substrat putred este transportata prin sistemul de pompare în rezervor. Avantajul procedeului
scurgere este producția uniforma de gaz, încărcarea bună a spațiului cu material si astfel o
construcție compacta cu pierderi mici de căldura.
44
4.6.1. Condiții anormale

Exploatarea instalației în perioade cu precipitații excepționale reprezintă un exemplu de
funcționare în condiții anormale.
4.7. Studii pe termen mai lung considerate a fi necesare

Studii pe termen lung considerate a fi necesare
Nu este cazul
Proiecte curente în derulare Rezumatul planului studiului
4.8. Cerințe caracteristice BAT
4.8.1. Implementarea unui sistem eficient de management al mediului

Există un sistem nestandardizat de management de mediu
4.8.2. Minimizarea impactului produs de accidente și de avarii printr-un plan de

prevenire și management al situațiilor de urgență
- Planul este compus din:
- Planul de prevenire și combatere a poluărilor accidentale
- Planul de prevenire și stingere a incendiilor
- Planul de urgență la incendiu
Planul prevede măsuri corespunzătoare fiecăreia dintre situațiile de urgență,
responsabilii de punerea în practică a acestor măsuri sunt instruiți.
4.8.3. Cerințe relevante suplimentare pentru activitățile specifice sunt identificate mai
jos:
BAT- conform formulării din BREF
Gradul de conformare Modul de conformare
(2005)
Procesul și operațiile generale
utilizează un program de întreținere aplicat În condițiile actuale - privind
planificat capacitatea de producție/veniturile
se aplică un program de măsurare a aplicat estimate din funcționare/echiparea
consumului de apă dedicat procesului si tehnologică/condiții specifice de
separat non-procesului amplasament, instalația este BAT
este prevenită colectarea de materiale aplicat Instalația proiectată și supusă avizării
solide în rețelele de canalizare respectă cerințele privind procesul și
vehiculele si instalațiile de transport aplicat operațiile generale. Programele
sunt curățate utilizând jeturi sub privind auditul și managementul
presiune si furtunuri echipate cu zgomotului și mirosurilor vor face
declanșatoare manuale obiectul unei analizedistincte, după
există sisteme de protecție la preaplin Aplicat control furnizarea primelor seturi de
45

(2005)
privind rezervoarele de stocare automatizat informații din programul de
este implementat un sistem de neaplicat (nu este monitorizare a funcționării (tehnologic
management al energiei consumate cazul), va fi prevăzut ca și de mediu).
(pentru sistemele de refrigerare, o condiție în eliberarea
recuperare de căldură, control Autorizației de Mediu
termostatic
izolarea corespunzătoare a aplicat
conductelor de abur și apă
este implementat un sistem de neaplicat
management privind iluminatul
spațiilor de lucru
proiectarea și execuția aplicat
echipamentelor și instalațiilor permite
curățarea lor facilă
zonele de stocare, lucru și manevrare aplicat
sunt curățate și igienizate frecvent
este implementat un sistem de control neaplicat
și reducere a zgomotului
combustibilul lichid este înlocuit în nu este cazul
măsura posibilului cu gaz natural
căldura generată în proces (dacă este Aplicat
cazul) este utilizată pe amplasament
sau în vecinătate
subprodusele de origine animală sunt Aplicabil Utilizarea unor mijloace de transport
transportate, manevrate și stocate cu (dejecții lichide, acoperite și a unor recipiente etanșe de
mijloace izolate/închise digestat lichid în stocare. Toate recipientele de stocare
cisterne, gunoi de grajd și a celor tehnologice
în remorci acoperite cu (fermentatoarele) sunt bine izolate și
prelate) etanșeizate.
oferă formare profesională Aplicat Instruiri periodice ale angajaților va
fi prevăzut ca o condiție în Autorizația
de Mediu
periodic se efectuează un audit va fi aplicat în Programul de monitorizare a
privind mirosul eventualitatea extinderii mirosurilor va fi stabilit la faza de
capacității autorizare.
Este implementat un Sistem de Management de Mediu (SMM)
este definită o politică privind nu a fost încă luată în Proiectarea și implementarea unui
protejarea mediului sunt stabilite și considerare oportunitat SMM este condiționată prelabil de
implementate proceduri de sistem și ea implementării SMM organizarea instituțională a operării.
operaționale instituirea unui sistem Dacă se va considera necesar, acest
sunt definite criteriile de performanță de managemen t de lucru va fi impus prin Autorizația
privind SMM mediu. neconformi tate integrată de Mediu
este monitorizată performanța temporară cu cerința
sistemului
SMM este certificat într-un sistem
acreditat (de ex. ISO 14001 sau EMAS)
Elaborarea unui plan de mentenanță va fi aplicat de Acest lucru va fi prevăzut ca o
adecvat operator condiție la eliberarea Autorizației
integrate de Mediu
Colaborarea cu activitățile din amonte și din aval
este stabilit un mecanism de conformitat e cu Mecanismul de colaborare și
colaborare cu partenerii din amonte și cerința coordonare a activităților amonte și
46

(2005)
în aval, pentru a crea un lanț de aval este deja implementat în cadrul
responsabilitate față de mediu, pentru a formal urmând a fi adaptat noilor
minimiza poluarea și pentru a proteja condiții instituționale (Planul local de
mediul ca un întreg acțiune pentru prevenirea poluării apei
cu nitrați)
Instalarea și curățarea echipamentelor
sunt gestionate și reduse cantitățile de va fi aplicabil după Conformitate cu cerința
apă și detergenți consumate implementare
sunt selectați acei detergenți care va fi aplicabil după
produc un impact minim asupra implementare
mediului fără a compromite eficacitatea
de curățare
dacă echipamentul este adecvat, neaplicabil
funcționează un sistem de curățare-în-
loc(CIP - clean în place)
Tratarea apelor reziduale
este împiedicată stagnarea apei neaplicabil - nu se Conformitate cu cerința
reziduale afectuează epurare pe Bazinul de stocare dipune de un
amplasament(ape control automatizat
fecaloid menajere și de
spălare colectate în
bazin vidanjabil)
se aplică o separare inițială a nu este cazul
solidelor folosind site și grătare
se reține/elimină grăsimea din apa nu este cazul
reziduală, folosind separatoare dedicate
este folosită o instalație de flotație, nu este cazul
eventual combinată cu utilizarea de
floculanți, pentru a elimina solidele
suplimentare
implementarea unui sistem de aplicat
monitorizare a supra-alimentării
bazinului de dejecții
se utilizează compensarea debitelor - nu este cazul
se va utiliza un rezervor de egalizare a
apelor reziduale
este asigurată o capacitate de aplicat
preluare/colectare/stocare suficientă
pentru apă reziduală inclusiv pentru un
exces
prevenirea exfiltrațiilor de lichid și aplicat
emisiile de miros de la bazinele de
tratare a apelor reziduale, prin
etanșarea pereților și a bazelor și, fie
acoperirea sau aerarea lor
efluentul uzat este supus unui proces nu este cazul
de tratare biologică
azotul și fosforul din efluent sunt nu este cazul
îndepărtați
nămolul produs este îndepărtat și nu este cazul
utilizat în alte scopuri luând în aplicat(prin asimilare,
considerare originea lui (subprodus referitor la digestat)
animal)
47

(2005)
gazul(CH4) produs în timpul aplicat
tratamentului anaerob pentru
producerea de energie termică și/sau
puterea
sunt efectuate în mod regulat analize aplicat
de laborator privind compoziția
efluentului și sunt păstrate înregistrări.
Mai multe informații privind tehnicile
de monitorizare sunt disponibile în
“Common Waste Water and Waste Gas
Treatment/Management Systems în the
Chemical Sector” BREF [341, EC,
2002].
BAT suplimentar pentru instalațiile de tratare a subproduselor de origine animală
operare continuă, uscată și separare aplicat Conformitate cu cerința
continuă a subproduselor rezultate din
procesul de tratare
în cazul în care nu este posibilă neaplicabil
tratarea subproduselor de origine
animală înainte de descompunerea lor,
acestea trebuie refrigerate cât mai
repede posibil și pentru cel mai scurt
timp posibil
în cazul în care substanțele utilizate aplicat(prin asimilare)
sunt în mod inerent urât mirositoare sau la uscarea digestatului
asemenea substanțe sunt produse în
timpul tratamentului subproduselor de
origine animală, gazele produse sunt
trecute, la presiune joasă/volum mare
printr-un biofiltru
utilizarea de spații/instalații și aplicat În cazul instalației analizate în
echipamente etanșe pentru stocarea, cadrul
manipularea și
încărcarea instalațiilor pentru prezentului RSEIM dejecțiile
subprodusele de origine animală animale sunt depozitate în cadrul unui
utilizarea unor sisteme de alimentare aplicat bazin etanș, iar alimentarea instalației
a instalației cu deșeuri care să se face automatizat, printr-o pompă de
presupună un contact cât mai redus a dozare și un sistem de conducte
acestora cu mediul extern (de exemplu
alimentare automată prin uși cu
acționare rapidă)
îmbunătățirea tratamentului mecano- aplicat Instalația analizată: utilizează
biologic prin: fermentatoare tanșe; utilizează o
utilizarea unor fermentatoare etanșe; aplicat cantitate redusă de apă și nu generează
utilizarea eficientă a apei; aplicat ape uzate, digestatul fiind utilizat ca
izolarea termică a digestoarelor, mai aplicat fertilizant în forma în care rezultă din
ales a cupolei în care se acumulează proces(semilichidă), fără a mai fi
biogazul; supus niciunui tratament; digestoarele
alimentarea continuă a digestoarelor aplicat sunt cu alimentare continuă,
cu materie primă; automatizată; instalația dispune de un
reducerea emisiilor de compuși ai aplicat sistem automat de ventilare care
azotului prin optimizarea raportului reglează cantitatea de oxigen necesară
C:N unei desulfurări a biogazului încă din
48

(2005)
momentul acumulării sale în cupola
digestoarelor
reducerea emisiilor în aer asociate aplicat Tratare în amonte de punctul de
arderii biogazului(praf, NOx, SOx, CO, ardere. Instalația de față utilizează
H2S, COV) prin utilizarea unor desulfurarea biogazului.
scrubere, filtrarea compușilor pe bază
de azot prin tehnici precum SCR,
oxidare termică sau utilizarea unor
filtre pe bază de carbon activ
BAT suplimentar pentru producția de biogaz
Re-utilizarea căldurii în timpul aplicat Conformitate cu cerința.
producției de biogaz. Apa de răcire a motorului de ardere
Cele mai bune tehnici disponibile a biogazului este utilizată ca agent
aplicabile suplimentar instalațiilor de termic, prin urmare energia termică
producere a biogazului, se menționează este gestionată în mod eficient
doar captarea și reutilizarea energiei
termice generate în cadrul procesului
de producere a biogazului. Nu există
limite de emisii asociate producerii de
biogaz.
4.9. Emisii și reducerea poluării

4.9.1. Emisii și reducerea emisiilor din diferite surse
S-au identificat următoarele surse de emisii în aer:
Surse si poluanți pentru aer:
 Centrala termică proprie folosește ca energie primara gaz metan. Gazele de ardere au
impact nesemnificativ asupra atmosferei, având un randament mai mare de 95% .
 Incineratorul de deșeuri folosește ca energie primara gaz metan. Gazele de ardere rezultate
au impact nesemnificativ asupra mediului, iar cenușa rezultata este în procent de 2 %, care
va fi evacuate la groapa cu ecologica, neprezentând nici un factor de risc pentru mediu sau
sănătatea populației;
49
Atașăm raportul de încercare din 06.01.2016
Coș dispersie incinerator

Rezultate 06.01.2016
Determinare U.M.
1 2 3 Media
Pulberi mg/Nm3 4,31
Temperatura °C 304 303 303 303
Oxigen % 6,67 6,92 6,92 6,84
Dioxid de carbon % 8,67 8,16 8,16 8,33
Monoxid de carbon mg/Nm3 8 8 6 7,33

Oxizi de azot mg/Nm3 165 165 166 165
Dioxid de sulf mg/Nm3 7 7 7 7
 Stația de epurare - concentrațiile gazelor emise din bazinele stației de epurare se încadrează
în limitele impuse de legislația în vigoare.
 Sistem frigorific centralizat este realizat de Harde Line S.A. (hlc Hardline Group) si are
avantajul utilizării unei cantității reduse de refrigerant (freon R404); consum energetic
redus, siguranță maxima în exploatare si monitorizarea funcționării.
 Afumarea produselor se face în cele 12 celulele de afumare, unde este amplasat un

generator de fum cu circuit închis, nu afectează atmosfera. Calitatea fumului și implicit,
gustul, aroma și culoarea pe care acesta le conferă produselor supuse afumării, este
determinată în mod hotărâtor de calitatea și tipul lemnului folosit pentru afumare. Astfel
utilizăm rumeguș, obținut din lemn de esență tare (fag, stejar, arțar), datorită faptului că
fumul produs de acesta este de calitate superioară, fiind mai bogat în compuși aromatici,
aceștia conferind produselor afumate gustul și mirosul caracteristice.
50
Atașăm raportul de încercare din 06.01.2016
Coș dispersie celulă fierbere - afumare

Rezultate 06.01.2016
Determinare U.M.
1 2 3 Media
Pulberi mg/Nm3 0,39
Temperatura °C 101 112 112 108
Oxigen % 17,4 17,2 17,2 17,2
Dioxid de carbon % 1,73 1,83 1,83 1,8
Monoxid de carbon mg/Nm3 37 65 65 55,7

Oxizi de azot mg/Nm3 192 242 242 225
Dioxid de sulf mg/Nm3 18 18 14 16,7
Metoda este afumarea cu fum cald, ce presupune utilizarea unor temperaturi de 65-70 grade C,
timp de maxim 30 de minute, în funcție de produs, natura membranei, precum și de
combustibilul lemnos utilizat. Capacitatea proiectată de afumare este de 20t/zi.
- Instalația de friguri din abator și fabrica - funcționează în baza a două centrale

frigorifice cu circuit închis care nu afectează atmosfera.
- Centrala termică cogenerare de înaltă eficiență cu un randament anual de 90% care

produce în medie anual cca 8.000 000 kwh de energie din care: energie electrica cca
3.560.040 kwh/an, energie termica cca 3.945,637 kwh/an
În urma desfășurării procesului tehnologic în instalația de producere biogaz vor funcționa,

cu diferite regimuri temporale, mai multe categorii de surse de poluanți atmosferici. Acestea
sunt reprezentate de:
- Surse mobile - gaze de ardere generate de vehiculele de transport (materie prima – gunoiul
de grajd de la ferma de vaci cu lapte, porumb siloz si deșeuri de abator, digestat)
- Surse mobile - gaze de ardere generate de utilajele din incintă (trafic rutier și încărcător
frontal)
Emisiilor de gaze de eșapament pe amplasamentul CARMOLIPM SRL. Datele din literatura

indica următoarele emisii de poluanți din gazele de eșapament ale motoarelor Diesel (MAC) si
a celor cu aprindere prin scânteie (MAS):
51
Tabel - 2.3.3.3 emisii de poluanți ale motoarelor Diesel și aprindere prin scânteie
Poluantul MAS (g/l) MAC (g/l)
CO 275 7
NOx 13,5 26,5
HC 24 16,3
Suspensii 1,5 13
- Sursa fixă de ardere – motorul generatorului de electricitate “BHKW” (regim permanent)
BHKW produce din biogaz curent si căldură concomitent. Motorul de gaz si generatorul sunt
unitare si montate pe un singur modul. Energia termica poate fi utilizată extern. Puterea
electrică este de 625 kW, iar cea termică 702 kW. Este vorba de un de motor de ardere
destinat unui amestec slab gaz-ulei cu un rezervor de ulei corespunzător necesarului zilnic si
un sistem de completare a uleiului de ungere automat. Motorul de curent alternativ produce la
o turație de 1.500 rot./min o tensiune de 400 V cu o frecvență de 50 Hz.
- Sursa fixă de ardere – Instalația pentru Facila de ardere a gazului excedentar (doar în caz de
avarie la generator)
Instalația consta dintr-o fundație de beton si flacăra de veghe.
Făclia de ardere a gazului excedentar este astfel dispusa încât la întreruperea funcționării
centralei termice bloc sa poată fi prelucrat un volum de biogaz de minimum 250 m3/h cu un
conținut de metan de 65 %. Temperatura de ardere este de ca. 800-1000°C. Făclia este
prevăzuta la înălțimea de 6,5 m cu o țeava de observare a flăcării din oțel inoxidabil.
Conform fișei tehnice (atașate) a centralei termice de cogenerare (motor de ardere) emisiile
generate de arderea combustibilului reprezentat de amestecul gaz-ulei sunt:
Poluant Valoare Unitate măsură
Oxizi de azot (NOx) <500 mg/Nm3 (5% O2)
Oxid de carbon (CO) <1000 mg/Nm3 (5% O2)
Formaldehida (H2CO sau CH2O) <60 mg/Nm3 (5% O2)
4.9.2. Protecția muncii și sănătatea publică

Obiectivul este certificat conform de către Direcția de sănătate publică a județului Brașov prin
notificarea nr. 2215/A/09.11.2016
52
Pentru personalul de lucru, operatorul instalației va asigura echipament individual de protecție

adecvat, specifice profilului de activitatea si locului de munca, corespunzător Legislației de
Securitate si Sănătate în Munca.
Periodic este realizată monitorizarea condițiilor la locurile de muncă din instalații, pentru
caracterizarea impactului noxelor asupra sănătății personalului din instalațiile de pe platforma.
4.9.3. Echipamente de depoluare

Sistemul de evacuare a gazelor cuprinde sistemul de recuperare a căldurii gazelor constând
dintr-un schimbător de căldură din mai multe țevi.
4.9.4. Studii de referință

Există studii care necesită a fi efectuate pentru a stabili cea mai adecvată metodă de încadrare în
limitele de emisie stabilite în Secțiunea 13 a acestui formular? Daca da, enumerați-le și indicați data
până la care vor fi finalizate.
Studiu Data
nu exista studii
4.9.5. COV.
Nu este cazul.
4.9.6. Studii privind efectul (impactul) emisiilor de COV

Există studii pe termen mai lung care necesită a fi efectuate pentru a stabili ce se întâmplă în mediu
și care este impactul materiilor prime utilizate? Dacă da, enumerați-le și indicați data până la care
vor fi finalizate.
Studiu Data
nu este cazul
4.9.7. Eliminarea penei de abur
Nu există pană de poluare vizibilă.
53
4.10. Minimizarea emisiilor fugitive în aer

% estimat din
Masa/unitatea evacuările totale
Sursa De timp unde ale poluantului
Poluanți este cunoscută respectiv din
instalație
Rezervoare deschise pentru depozitarea digestatului Emisii de
lichid. suprafata(NH3, Nesemnificativ Necuantificabil
CO2, CH4)
Zone de depozitare materie prima (patforme dejectii NH3, CO2,
Necuantificabil Necuantificabil
solide si siloz cultura vegetala) CH4
Emisii de la
arderea
combustibililor
fosili de la
masini si
utilaje(Nox,
Încărcarea/descărcarea containerelor de transport;
CO2, PM10); Necuantificabil Necuantificabil
manevrarea materiei prime(dejectii, siloz)
Emisii
specifice(NH3,
CO2, CH4) pe
termen scurt
rezultate de la
materia prima;
Transferarea materialelor dintr-un rezervor în altul - - -
Sisteme de transport (benzi transportoare) digestat
NH3, CO2 Accidental Necuantificabil
solid
Deficiențe de etansare/etansare slabă - - -
Posibilitatea de by-pass-are a echipamentului de
depoluare(În aer sau în apa)Posibilitatea ca emisiile
- - -
să evite echipamentul de depoluare a aerului sau a
stației de epurare a apelor
Pierderi accidentale ale conținutului instalațiilor sau NH3, CO2,
Necuantificabil Necuantificabil
echipamentelor în caz de avarie CH4
4.10.1. Studii
Sunt necesare studii suplimentare pentru stabilirea celei mai adecvate metode de reducere a emisiilor
fugitive? Dacă da, enumerați-le și indicați data până la care vor fi finalizate pe durata acoperită de planul
de măsuri obligatorii.
Studiu Data
Nu este cazul
54
4.10.2. Pulberi și fum
- Evitarea depozitării exterioare sau neacoperite;

Nu este cazul.
- Curățarea roților autovehiculelor și curățarea drumurilor (evită transferul poluării în

apă și împrăștierea de către vânt);
Curățarea roților autovehiculelor și curățarea drumurilor se realizează de câte ori e necesar.
- Benzi transportoare închise, transport pneumatic (notați necesitățile energetice mai

mari), minimizarea pierderilor;
Sistemul de transport a digestatului solid pentru uscare este închis
- Curățenie sistematică;
Periodic și de câte ori este necesare curăță căile de acces. Menținerea stării de curățenie
este obligatorie pentru toți angajații de pe platformă
- Captarea adecvată a gazelor rezultate din proces.

Înainte de a fi transportat pentru valorificare, biogazul este dezumidificat si desulfitat.
Dezumidificarea se face în oale de condens, respectiv fântâni de condens.
Desulfitarea gazului se face prin dozarea de cantități mici din aerul înconjurător în
fermentator cu ajutorul unui compresor. Oxigenul conținut în aer se combina cu hidrogenul
sulfurat, rezultând apa si sulf elementar, care rămâne în substrat.
4.10.3. COV
Nu este cazul
4.10.4. Sisteme de ventilare

Instalațiile de pe platformă sunt amplasate în aer liber si nu necesita sistem de ventilație.
55
4.11. Reducerea emisiilor din surse punctiforme în apa de suprafață și canalizare

4.11.1. Sursele de emisie
Metode de
minimizare a
Sursa de apă uzată Metode de epurare Punctul de evacuare
cantității de apă
consumată
Ape tehnologice si Spălare se face cu Stația de epurare ape -în afluent necadastrat
menajere epurate apă sub presiune. uzate este dimensionata al râului Olt
pentru un debit de 200
Aleile si drumurile în
zonele cu potențial de mc/zi
poluare sunt betonate
iar apele pluviale sunt
colectate prin rigole si
conduse către stația de
epurare.
Apele uzate Stația de epurare ape -în afluent necadastrat
tehnologice, provenite uzate este dimensionata al râului Olt
de Ia SC Carmolact pentru un debit de 200
SRL Ucea. V zi max = mc/zi
13,9 mc/zi (0,48 1/s),
conform Contractului
de Prestări Servicii nr.
108/04.09.2009, ce sunt
epurate împreună.
Apele uzate menajere Se introduc în fluxul - evacuate în cuva de
provenite din de la tehnologic recepție a deșeurilor din
grupul sanitar si hala de primire
vestiarul stației de recepție, care împreună
Biogaz cu faza solidă, respectiv
lichidă ajung în
fermentator.
4.11.2. Minimizare
Consumul tehnologic în cadrul stației de biogaz este redus si nu necesita minimizare.
4.11.3. Separarea apei meteorice

Apele de precipitații ce cad pe construcțiile stației de biogaz- rezervoare, hala de recepție si
casa mașinilor sunt evacuate la nivelul solului si se infiltrează in zona verde din jurul acestor
construcții.
56
4.11.4. Justificare
Acolo unde efluentul este evacuat neepurat prezentați, o justificare pentru faptul că efluentul
nu este epurat la un nivel la care acesta poate fi reutilizat(de ex. prin ultrafiltrare acolo unde
este cazul);,
Nu este cazul.
4.11.4.1. Studii
Este necesar să se efectueze studii pentru stabilirea celei mai adecvate metode în vederea
încadrării în valorile limită de emisie din Secțiunea 12? Dacă da, enumerați-le și indicați
data până la care vor fi finalizate.
Studiu Data
Nu necesită studii
4.11.5. Compoziția efluentului

Component (în Destinație (ce se
Masa/unitate de
special sub forma Punctul de evacuare întâmplă cu ea în mg/l
timp
CCO) mediu)
Încărcătură organică a Stația de epurare Evacuare în emisarul Sub 300
apelor menajere proprie natural mg/mc
4.11.6. Studii
Sunt necesare studii pe termen mai lung pentru a stabili destinația în mediu și
impactul acestor evacuări? Dacă da, enumerați-le și indicați data până la care vor fi
finalizate.
Studiu Data
Nu necesită studii
4.11.7. Toxicitate
Posibilă prezența a substanțelor de dezinfecție, dezinsecție, deratizare, care se utilizează prin
dispersare în interiorul halelor în concentrații scăzute (1-5%), deci în apele de spălare ajung în
cantitate mică.
Nu s-au realizat studii.
57
4.11.8. Reducerea CBO

Nu este cazul.
4.11.9. Eficiența stației de epurare orășenești

Evacuarea apelor uzate se face într-un pârâiaș necodificat cadastral si ulterior în râul Olt după
ce sunt trecute prin stația de epurare mecanică biologică, dimensionată pentru un debit de Q
orar maxim=0,5 l/s si conducta de evacuare cu Dn = 300 mm, din azbociment, conform
Autorizației de gospodărire a apelor Nr. 118 / 09.09.2016.
4.11.10. By-pass-area și protecția stației de epurare a apelor uzate orășenești

Orice intervenție la stația de epurare, care ar pune în pericol emisarul natural urmează sistemul
de înștiințare impus prin autorizația de gospodărire a apelor, eliberată pentru stația de epurare.
Nu este cazul de by-passare deoarece evacuarea apei vidanjate este discontinuă.
4.11.10.1. Rezervoare tampon

Sistemul de canalizare nu conține rezervor tampon.
4.11.11. Epurarea pe amplasament

Epurarea apelor reziduale se realizează în propria stație de epurare, furnizată de
HYDROTECH a.s. Slovacia &HYDROTECH ENGINEERING SRL București si realizată în
acord cu standardele de calitate cerute pentru efluentul tratat si întrunește cerințele unei operări
cat mai ușoare.
Sumarul caracteristicilor stației de epurare
Debit mediu zilnic de ape uzate Q= 200 m3/zi

Calitatea apei epurate si eficienta stației de epurare
CBO5 <25 mg/l 99%
CCOCr <125 mg/l 97%
SS <60 mg/l 96%
Grăsimi <5 mg/l 99%
NH4 <3 mg/l 98%
Consum de chimicale 1.4 kg/zi
Consum zilnic de energie electrica 365 kwh/zi
Putere totala instalata 59.5 kw
58
4.12. Pierderi și scurgeri în apa de suprafață, canalizare și apa subterană

Numai în cazul unor avarii.
4.12.1. Oferiți informații despre pierderi și scurgeri după cum urmează:

Rețeaua de canalizare si integritatea bazinelor se verifică periodic.
Nu sunt anticipate pierderi sau scurgeri în apa de suprafața, canalizare si apa subterana.
% estimat din
Masa/unitatea de
evacuările totale ale
Sursa Poluanți timp unde este
poluantului respectiv
cunoscuta
din instalație
Nu au fost identificate.
4.12.2. Structuri subterane:

Dacă nu vă
Conformare
conformați
cu Document acum, data
Cerința caracteristică a BAT
BAT de referință pană la care
vă veți
Da/Nu
conforma
Furnizați planul (planurile) de amplasament, da Anexa 3.
care identifică traseul tuturor drenurilor, Procesul
conductelor și canalelor și al rezervoarelor de tehnologic
depozitare subterane din instalație. (Dacă
acestea sunt deja identificate în planul de
închidere a amplasamentului sau în planul
raportului de amplasament, faceți o simplă
referire la acestea).
Pentru toate conductele, canalele și Izolația este
rezervoarele de depozitare subterane sigură,
confirmați că una din următoarele opțiuni este instalațiile au
implementată: fost
- izolație de siguranță implementate
cu prilejul
- detectare continuă a scurgerilor lucrărilor de
- un program de inspecție și întreținere, (de investiții
ex. teste de presiune, teste de scurgeri,

verificări ale grosimii materialului sau
verificare folosind camera cu cablu
TVCCTV, care sunt realizate pentru toate
echipamentele de acest fel (de ex. în ultimii 3
ani și sunt repetate cel puțin la fiecare 3 ani).
59
4.12.3. Acoperiri izolante

Daca nu, data pana la
Cerința Da/Nu
care va fi conformata
Exista un proiect de program pentru Nu Nu este cazul. Toate

asigurarea calității, pentru inspecție si construcțiile si căile de
întreținere a suprafețelor acces au un regim normal
impermeabile si a bordurilor de de exploatare.
protecție care ia în considerare: Integritatea platformelor
betonate din zonele de
- capacități;
risc este verificata
- grosime; periodic, fără a fi
- precipitații; elaborat un plan de
inspecție si întreținere.
- material;
- permeabilitate;
- stabilitate/consolidare;
- rezistenta la atac chimic;
- proceduri de inspecție si
întreținere; si asigurarea calității
construcției
Au fost cele de mai sus aplicate în Da
toate zonele de acest fel?
4.12.4. Zone de poluare potențială

Depozite
Trasee de Bazine de Materie
Cerința
canalizare stocare primă și
fermentat
Confirmați conformarea sau o dată pentru conformarea cu prevederile pentru:
- suprafața de contact cu solul sau
Da Da Da
subsolul este impermeabilă
- cuve etanșe de reținere a deversărilor Da Da Da
- îmbinări etanșe ale construcției Da Da Da
- conectarea la un sistem etanș de
Da Da Da
drenaj
4.12.5. Cuve de retenție

Nu este cazul.
60
4.12.6. Alte riscuri asupra solului
Identificați orice alte structuri, activități,

instalații, conducte etc. care, datorită Tehnici implementate sau propuse pentru
scurgerilor, pierderilor, avariilor ar putea prevenirea unei astfel de poluări
duce la poluarea solului, a apelor subterane
sauBuna
Nu este cazul. a cursurilor de apă
funcționare a sistemului de
canalizare s-au eliminat posibilitățile de
poluare a solului.
4.13. Emisii în ape subterane

Pe amplasament nu exista emisii directe sau indirecte către corpurile de apă subterană.
Nu sunt identificate / anticipate pierderi sau scurgeri în apa de suprafață, canalizare si apă
subterană.
Toate construcțiile si căile de acces au un regim normal de exploatare. Integritatea platformelor
betonate din zonele de risc este verificata periodic.
Amplasamentul AUSTIN MEATS SRL nu are implementat un sistem de monitorizare a
calității apelor subterane.
4.14. Miros
În Raportul de amplasament realizat de Firma Aquacon Proiect SA Sibiu s-a evaluat nivelul
mirosului.
Reducerea emisiilor se face prin aplicarea celor mai bune tehnici pentru: reducerea umidității
dejecțiilor, colectarea/transferul/tratarea/stocarea si eliminarea dejecțiilor.
Toate operațiile de pe amplasament se realizează în așa fel încât emisiile și mirosurile să nu

determine o deteriorare semnificativă a calității aerului, dincolo de limitele amplasamentului.
Activitățile din care rezultă mirosuri dezagreabile, persistente, sesizabile olfactiv (transportul
dejecțiilor, anumite lucrări de întreținere), se vor planifica ținând seama de condițiile
atmosferice, evitându-se planificarea acestora în perioadele defavorabile dispersiei pe verticală
a poluanților (inversiuni termice, timp înnourat), pentru prevenirea transportului mirosului la
distanțe mari.
Amplasamentul platformei este o sursa de generare ocazionala a mirosurilor, cu o arie de

influenta limitata pe o raza de cca. 200 m, nefiind influențată de evenimente deosebite.
În ceea ce privește eventualul disconfort al locuitorilor din apropierea amplasamentului ca

urmare a mirosurilor generate de descompunerea deșeurilor, se apreciază ca, în general, acesta
nu va exista.
61
Valorile concentrațiilor în aerul ambiental al compușilor cu potențial odorant vor fi mai mici
decât pragurile olfactive. Pot apărea însă condiții meteorologice în care efectul sinergic al
tuturor poluanților cu potențial odorant sa atingă pe termen scurt (30 min) un prag sesizabil
pentru locuitorii din vecinătate.
Tehnicile aplicate pentru producerea biogazului din deșeuri animaliere sunt conforme BAT,
inclusiv activitățile complementare.
Activitățile din care rezultă mirosuri dezagreabile, persistente, sesizabile olfactiv (transportul
dejecțiilor, anumite lucrări de întreținere), se vor planifica ținând seama de condițiile
atmosferice, evitându-se planificarea acestora în perioadele defavorabile dispersiei pe verticală
a poluanților (inversiuni termice, timp înnourat), pentru prevenirea transportului mirosului la
distanțe mari.
4.14.1. Separarea instalațiilor care nu generează miros

Nu este cazul.
4.14.2. Receptori (inclusiv informații referitoare la impactul asupra mediului și la

reglementările existente pentru monitorizarea impactului asupra mediului)
Au fost realizate Prezentare
Identificați și descrieți Se realizează o Au fost aplicate
evaluări ale efectelor generala a
fiecare zona afectata de monitorizare de limite sau alte
mirosului asupra sesizărilor
prezenta mirosurilor rutină? condiții?
mediului? primite
Cei mai apropiați
receptori sensibili la
miros sunt situații la o nu nu nu nu
distanță de circa 500 m
de Stația de biogaz
4.14.3. Surse/emisii Nesemnificative

Nu este cazul.
62
4.14.3.1. Surse de mirosuri (inclusiv acțiuni întreprinse pentru prevenirea și/sau minimizarea acestora)
Descrieți
Descrieți
Ce materiale Exista limite pentru acțiunile Descrieți masurile
emanările Se realizează o
Unde apar Descrieți sursele mirositoare sunt emanările de întreprinse care trebuie luate
fugitive sau alte monitorizare
mirosurile si cum punctiforme de utilizate sau ce mirosuri sau alte pentru pentru respectarea
posibilități de continua sau
sunt ele generate emisii. tip de mirosuri condiții referitoare prevenirea sau BAT-urilor si a
emanare ocazionala?
sunt generate? la aceste emanări? minimizarea termenelor
ocazionala.
emanărilor.
(a) (b) (c) (d) (e) (f) (g) (h)
Platforme de stocare Nu este cazul Dejecții de dejecții Nu Nu Sistem Sunt aplicate
dejecții animale nutrițional prevederile BAT
conform BAT
Manevrarea Sursa difuza, de Miros slab, Nu Nu Lucrul cu
deșeurilor la tip arie caracteristic volume mici
formarea deșeurilor
/remanierea
grămezilor
63
4.14.4. Declarație privind managementul mirosurilor

Amplasamentul Platformei este o sursa de generare ocazionala a mirosurilor, cu o arie de influenta
limitata pe o raza de cca. 200 m, nefiind influențată de evenimente deosebite.
În ceea ce privește eventualul disconfort al locuitorilor din apropierea amplasamentului ca urmare a

mirosurilor generate de descompunerea deșeurilor, se apreciază ca, în general, acesta nu va exista.
Valorile concentrațiilor în aerul ambiental al compușilor cu potențial odorant vor fi mai mici decât
pragurile olfactive. Pot apărea însă condiții meteorologice în care efectul sinergic al tuturor
poluanților cu potențial odorant sa atingă pe termen scurt (30 min) un prag sesizabil pentru locuitorii
din vecinătate.
Nu există nici un studiu privind reducerea emisiilor în mediu.
Tehnicile aplicate pentru producerea biogazului din deșeuri animaliere sunt conforme BAT, inclusiv
activitățile complementare.
4.15. Tehnologii alternative de reducere a poluării studiate pe parcursul analizei / evaluării

BAT
Aceste aspecte au fost tratate în capitolele/paragrafele anterioare.
SECȚIUNEA 5
Minimizarea și Recuperarea Deșeurilor

5. MINIMIZAREA ȘI RECUPERAREA DEȘEURILOR
5.1. Surse de deșeuri
cod deșeu
Nr. Starea
conf. HG. Denumire deșeu Cantitate/an Depozitare Eliminare
crt. fizică
856/2002
se incinerează
Deșeuri abator:
1 020203 738,000t solid container SC AUSTIN MEATS SRL
Stație de biogaz
Oase
se incinerează
2 020202 Grăsimi 842,000t solid container
SC AUSTIN MEATS SRL
reziduale
64
cod deșeu
Nr. Starea
conf. HG. Denumire deșeu Cantitate/an Depozitare Eliminare
crt. fizică
856/2002
Resturi de
020299 grăsimi se incinerează
3 3,600t solid container
ramase pe utilaje SC AUSTIN MEATS SRL
si pardoseala
Asociația Intercomunitara
4 100117 cenușă 30,000t solidă Sac pubelă
ECO SISTEM Victoria
Asociația Intercomunitara
5 200108 Deșeuri menajere 1000 mc solid pubele
ECO SISTEM Victoria
Nămoluri de la
epurarea Asociația Intercomunitara
6 020204 24 t/an solid Platforma
efluenților ECO SISTEM Victoria
proprii
Se împrăștie pe terenurile
Deșeuri Bazin
7 020106 100t/an lichid agricole deținute de SC
animaliere vidanjabil
AUSTIN MEATS SRL
Se împrăștie pe terenurile
Deșeuri Bazin
8 020106 150t/an solid agricole deținute de SC
animaliere vidanjabil
AUSTIN MEATS SRL
5.2. Evidența deșeurilor

Evidenta deșeurilor se va tine în conformitate cu prevederile H.G. 856/2002 si va fi disponibila
inspectorilor de mediu autorizați. Registrul de evidenta trebuie să conțină un minimum de detalii
referitoare la:
Cantitățile de deșeuri (în tone), pe categorii, eliminare/recuperate în afara amplasamentului;
Numele agentului si transportatorului de deșeuri si detaliile lor de autorizare (sa includă detaliile
instalației finale destinate eliminării/recuperării deșeurilor si caracterul sau adecvat pentru acceptarea
fluxului de deșeuri încredințate, sa includă detaliile autorizației sale si autoritatea emitenta);
Confirmarea scrisa privind acceptarea si eliminarea/recuperarea oricăror transporturi.
Lista de verificare pentru cerințele caracteristice BAT Da/Nu

Este implementat un sistem prin care sunt incluse în documente următoarele Da
informații despre deșeurile (eliminate sau recuperate) rezultate din instalație
Cantitate Da
Natura Da
Origine (acolo unde este relevant) Da
Destinație (Obligația urmăririi - dacă sunt trimise în afara amplasamentului) Da
Frecvența de colectare Da
Modul de transport Da
65
Lista de verificare pentru cerințele caracteristice BAT Da/Nu

Metoda de tratare Numai unde se
cunoaște
5.3. Zone de depozitare

Sunt ele
identificate în Proximitatea față de cursuri de
mod clar, ape zone de interes
inclusiv public/vulnerabile la vandalism Amenajările
Deșeurile capacitatea alte perimetre sensibile existente ale
Identificați zona
depozitate maximă de zonei de
(vă rugăm dați detalii)
depozitare și depozitare
perioada Identificați măsurile necesare
maximă de pentru minimizarea riscurilor
depozitare?*)
Depozite / platforme DA Distanța față de albia râului Olt:
dejecții animaliere - 0,97 km
materie prima si siloz
verde; Bazine pentru
depozitare fermentat
*) Trebuie realizate înainte de emiterea autorizației.
66
5.4. Recuperarea sau eliminarea deșeurilor

În cadrul platformei AUSTIN MEATS deșeurile metalice, uleiurile, anvelopele si acumulatorii uzați
sunt colectate separat si predate spre valorificare, sau în cazul reparațiilor majore se fac în ateliere
specializate.
Evaluare pentru identificarea celor mai bune opțiuni practice pentru eliminarea deșeurilor din punct de
vedere al protecției mediului
Detaliați (daca este cazul) opțiunile utilizate sau
propuse în instalație
Daca opțiunea actuala
este “Eliminare”,
Metale precizați data până la
Opțiuni Reciclare care veți implementa
asociate/
Sursa posibile Recuperare reutilizarea sau
deșeurilor prezenta Deșeu
pentru Eliminare Specificați recuperarea sau
PCB sau opțiunea
tratarea lor sau justificați de ce acestea
azbest
sunt imposibil de realizat
Nu se aplica
din
punct de vedere tehnic si
economic.
Valorificare
Uleiuri predare spre
uzate Reciclare/ Recuperare valorificare
Activități Conform contractelor
Anvelope
minime de Pcb recuperare Recuperare Predare spre încheiate cu agenți
uzate
întreținere valorificare economici certificați
Acumulatori /reutilizare Recuperare
curenta uzați Predare spre
vehicule si valorificare
Colectare
separata în
Bazine Nămol de la
containere si Conform contractelor
sedimentare Metale curățare
- Eliminare eliminare prin încheiate cu agenți
ape urme bazine
agenți economici certificați
pluviale sedimentare
economici
certificați
Activități Colectare
personal de Deșeuri separata în
Conform contractelor
exploatare, containere si
- asimilabile - Eliminare încheiate cu agenți
întreținere eliminare
economici certificați
menajere finala prin
depozitare
67
5.5. Deșeuri de ambalaje

a) Deșeuri de ambalaje produse
Tipuri de ambalaje: recipienți de material plastic (condimente, detergenți) - se returnează la

furnizori.
cod deșeu
Nr. Denumire Starea
conf. HG. Cantitate/an Depozitare Eliminare
crt. deșeu fizică
856/2002
SC REMAT
1 150102 plastic 0,800 t solid pubelă
SRL
SC REMAT
2 150101 hârtie si carton 0,200 t solid pubelă
SRL
b) Ambalaje folosite si rezultate-tipuri si cantități
- Materiale de ambalare: membrane naturale-5 kg /zi, membrane artificiale-40 kg/zi , clipsuri 12,5
kg/zi.
-Naveta- aproximativ 3600 bucăți;
-Ambalaje hârtie/folie-900 kg/an- plastic, 300 kg/ an-hârtie
c) Modul de gospodărire a ambalajelor
- pungile/folia din polietilenă, caserolele din polistiren expandat, etichetele, clipsurile metalice, după
caz sunt utilizate la ambalarea produsului finit.
- navetele din plastic se reutilizează până la deteriorare când devin deșeuri, se vor preda unei societăți
autorizate, în vederea valorificării
- deșeurile de ambalaje din hârtie/carton se vor preda unei societăți autorizate, în vederea valorificării.
- ambalajele rezultate din folosirea substanțelor și preparatelor periculoase (detergenți) se vor preda
furnizorilor de la care s-au achiziționat.
68
SECȚIUNEA 6
6. Energie
6.1. Cerințe energetice de bază
6.1.1. Consumul de energie
Consumul anual de energie al activităților este prezentat în tabelul următor, în funcție de sursa de
energie.
Consum de energie
Sursa de energie
% din
Furnizata, MWh Primara, MWh
total
Electricitate din rețeaua publică 95 / lună
Electricitate din alta sursa*)

0,742 / lună
Generator electric funcționează pe
(capacitate estimată)
biogaz
0.209854
Gaze (20.053 m3/lună pentru
Abator)
~ 1.000
Motorină
l/lună
6.1.3. Întreținere
Există măsuri documentate de Informații suplimentare

funcționare, întreținere și (documentele de referință,
gospodărire a energiei pentru Nu este termenele la care măsurile vor
Da / Nu
următoarele componente? relevant fi implementate sau motivul
pentru care nu sunt
(acolo unde este relevant): relevante/aplicabile)
Aer condiționat, proces de Clădirile afiliate activității de
refrigerare si sisteme de răcire producere a biogazului nu dispun
(scurgeri, etanșări, controlul de aer condiționat.
temperaturii, întreținerea Lângă casa mașinilor este
evaporatorului /condensatorului); amplasata o instalație de răcire
(turn de răcire), format din bazin
colector, V= 2,0 mc si o stație de
✓
pompare care asigura recircularea
apei de răcire atunci când apa
calda tehnologica nu este folosita
la încălzirea substratului din
fermentatoare.( când substratul a
atins temperatura de 37 ºC).
Volumul de apa tehnologica
69
recirculata in instalațiile de răcire,

fermentatoare, si instalația de
sterilizare, este de cca 20 mc,
gradul de recirculare al apei fiind
de 90,9%.
Funcționarea motoarelor si Reparare si întreținere în
mecanismelor de antrenare conformitate cu Planul de
✓ reparații curente si reparații
capitale
Sisteme de gaze comprimate
✓
(scurgeri, proceduri de utilizare);
Sisteme de distribuție a aburului
(scurgeri, izolații); ✓
Sisteme de încălzire a spatiilor si de Verificarea periodica a

furnizare a apei calde; ✓ parametrilor de funcționare.
Lubrifiere pentru evitarea pierderilor La toate utilajele din dotare prin
prin frecare; ✓ personalul de întreținere.
6.2. Măsuri tehnice

Confirmați că următoarele măsuri
tehnice sunt implementate pentru Informații suplimentare
evitarea încălzirii excesive sau (termenele prevăzute pentru
pierderilor din procesul de răcire Da/Nu Nu este aplicarea măsurilor sau
pentru următoarele aspecte: relevant motivul pentru care nu sunt
relevante/aplicabile)
(acolo unde este relevant):
Izolarea suficientă a sistemelor de
abur, a recipienţilor și conductelor da
încălzite
Prevederea de metode de etanșare și Este realizat
izolare pentru menținerea
da
temperaturii – Izolarea halelor cu
material rezistent la temperatură
Senzori și întrerupătoare
temporizate simple sunt prevăzute X
pentru a preveni evacuările inutile
de lichide și gaze încălzite.
Alte măsuri adecvate - - -
70
6.2.1. Măsuri de service al clădirilor

Confirmați că următoarele Informații suplimentare
măsuri de service al clădirilor (documentele de referință,
sunt implementate pentru Nu este termenul de punere în
Da/Nu
următoarele aspecte relevant practică/aplicare a măsurilor
sau motivul pentru care nu
(unde este relevant): sunt relevante)
Există o iluminare artificială Da Corespunzătoare cerințelor
tehnologice
Adecvată și eficientă din punct de
vedere energetic
Există sisteme de control al Da
climatului eficiente din punct de
vedere energetic pentru:
- Încălzirea spațiilor Da Prin computerul de proces
- Apă caldă Nu
- Controlul temperaturii Da Prin computerul de proces
- Ventilație Da Prin computerul de proces
- Controlul umidității Da Prin computerul de proces
6.3. Eficiența Energetică

Până în prezent, nu a fost realizat un plan de eficienta energetică care sa identifice sa evalueze toate
tehnicile de eficienta energetică, aplicabile activității desfășurate pe amplasament.
6.3.1. Cerințe suplimentare pentru eficiența energetică

Este această
tehnică utilizată Dacă NU explicați de
Concluzii BAT pentru principiile de în mod curent ce tehnica nu este
recuperare/economisire a energiei în instalație? adecvată sau indicați
termenul de aplicare
(D/N)
Recuperarea căldurii din diferite părți ale proceselor, Nu este cazul
de ex. din soluțiile de vopsire.
Tehnici de deshidratare de mare eficientă pentru Nu este cazul
minimizarea energiei necesare uscării.
Minimizarea consumului de apă și utilizarea Da
sistemelor închise de circulație a apei.
Izolație bună (clădiri, conducte, camera de uscare și Da
instalația).
Amplasamentul instalației pentru reducerea Nu este cazul
distanțelor de pompare.
71
Optimizarea fazelor motoarelor cu comandă Da

electronică.
Utilizarea apelor de răcire reziduale (care au o Energia termica este
temperatură ridicată) pentru recuperarea căldurii. reprezentata de apa
calda rezultata din
răcirea motorului ce
Da funcționează pe gaz
si produce prin
generatorul cuplat la
acesta, energie
electrica.
Transportor cu benzi transportoare în locul celui Da
pneumatic (deși acesta trebuie protejat împotriva
probabilității sporite de producere a evacuărilor
fugitive)
Măsuri optimizate de eficiență pentru instalațiile de Nu Nu este cazul
ardere, de ex. preîncălzirea aerului/combustibilului,
excesul de aer etc.
Procesare continuă în loc de procese discontinue Da
6.4. Alternative de furnizare a energiei

Este această
tehnică utilizată Dacă NU explicați
Tehnici de furnizare a energiei în mod curent de ce tehnica nu este
în instalație? adecvată sau indicați
(D/N) termenul de aplicare
Utilizarea unităților de co-generare; Da
Recuperarea energiei din deșeuri; Da
Utilizarea de combustibili mai puțin poluanți. Nu Nu este cazul
72
SECȚIUNEA 7
7. ACCIDENTELE ȘI CONSECINȚELE LOR
7.1. Controlul activităților care prezintă pericole de accidente majore în care sunt
implicate substanțe periculoase – SEVESO
Da/Nu Da/Nu
Instalația se încadrează în Nu Dacă da, ați depus raportul de
categoria de risc major conform securitate?
prevederilor H.G. nr. 95/2003 ce
transpune Directiva SEVESO?
Instalația se încadrează în Nu Dacă da, ați realizat Politica de
categoria de risc minor conform Prevenire a Accidentelor Majore?
prevederilor H.G. nr. 95/2003 ce
transpune Directiva SEVESO?
7.2. Plan de management al accidentelor

SC AUSTIN MEATS SRL are întocmit un Program de Intervenție în Cazul Poluărilor
Accidentale/Dezastrelor, întocmit conform legislației, în care este menționat ca punct critic Stația de
epurare.
7.3. Tehnici
Față de cele menționate mai sus se mai pot adăuga:
RASPUNS
TEHNICI PREVENTIVE
Inventarul substanțelor sub incidența 59/2016 Da
Trebuie sa existe proceduri pentru verificarea materiilor prime Acceptarea deșeurilor în
si deșeurilor pentru a ne asigura ca acestea nu vor interacționa instalație este procedurată,
contribuind la apariția unui incident inclusiv in Procedura de
exploatare
Depozitare adecvată Da
Alarme proiectate în proces, mecanisme de decuplare si alte Da, pentru risc de explozie si
modalități de control incendiu
Bariere si retinerea continutului Da, conform proiectului
Cuve de retentie si bazine de decantare Da, conform proiectului
Izolarea cladirilor Da, cele administrative
Asigurarea prea-plinului rezervoarelor de depozitare (cu lichide NU
sau pulberi), de ex. masurarea nivelului, alarme care sa
sesizeze nivelul ridicat, întrerupatoare de nivel ridicat si
contorizarea încarcaturilor.
Sisteme de securitate pentru prevenirea accesului neautorizat Da, este asigurata permanent în
puncte fixe de paza
Registre pentru evidenta tuturor incidentelor, esecurilor, DA
73
RASPUNS
TEHNICI PREVENTIVE
schimbarilor de procedura, evenimentelor anormale si
constatarilor inspectiilor de întretinere
Trebuie stabilite proceduri pentru a identifica, a raspunde si a Vor fi implementate
trage învataminte din aceste incidente.
Rolurile și responsabilitățile personalului implicat în Da
managementul accidentelor
Proceduri pentru evitarea incidentelor ce apar ca rezultat al Regulamente interne
comunicării insuficiente intre angajați în cadrul operațiunilor
de schimbare de tură, de întreținere sau în cadrul altor
operațiuni tehnice
ACȚIUNI DE MINIMIZARE A EFECTELOR
îndrumare privind modul în care poate fi gestionat fiecare Planurile de prevenire și
scenariu de accident combatere menționate
căile de comunicare trebuie stabilite cu autoritățile de resort și Planurile de prevenire și
cu serviciile de urgență combatere menționate
echipament de reținere a scurgerilor de petrol, izolarea Planurile de prevenire și
drenurilor, anunțarea autorităților de resort și proceduri de combatere menționate
evacuare
izolarea scurgerilor posibile în caz de accident de la anumite Se va studia posibilitatea
componente ale instalației și a apei folosite pentru stingerea colectării apelor de stingere a
incendiilor de apă pluvială, prin rețele separate de canalizare incendiilor într-un bazin de
colectare
SECȚIUNEA 8
Zgomot și vibrații
8. ZGOMOT ȘI VIBRAȚII
Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în
zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10009-88 si prevăd, la limita unei incinte industriale,
valoarea maxima de 65 dB(A) (tabelul 3 din standardul amintit), iar în ceea ce privește amplasarea
clădirilor de locuit (§2.5 din același standard), aceasta se va face în așa fel încât sa nu se depășească
valoarea maxima de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior clădirii, măsurat la 2 m de fata de
acesteia, în conformitate cu STAS 6161 /1 -79.
74
8.1. Receptori
Conform BAT, creșterea distantei de la sursa diminuează nivelul de zgomot (pentru o creștere de 10
ori a distantei, nivelul de zgomot se diminuează cu 20 dB(A)). Prin amplasare, unitatea (stația de
biogaz) se afla la o distanta de peste 500 m fata de receptori sensibili care ar putea fi afectați.
Care
Identificați Care este Au fost
este nivelul
și descrieți Există un punct nivelul aplicate
de zgomot de
fiecare de monitorizare zgomotului limite
fond(sau Frecvența
locație specificat care când
ambiental) monitorizării? pentru
sensibilă la are legătură cu instalația/sursa
la fiecare zgomot sau
zgomot, care receptorul? (sursele)
receptor alte
este afectată funcționează?
identificat? condiții?
Nu este Zgomotul de Nu - - -
cazul, în fond este
vecinătate nu dat de
sunt locuințe circulația
rutiera de pe
drumul
național DN1
8.2. Surse de zgomot

Măsuri
Descrieți care trebuie
acțiunile luate
Surse Există un întreprinse pentru
semnificative de Numărul Descrieți Care este
punct de pentru respectarea
zgomot de referință natura contribuția la
monitoriza prevenirea BAT-urilor
și/sau zgomotului emisia totală
al sursei re sau și a
sau vibrației de zgomot?
vibrații specificat? minimizare termenelor
a emisiilor stabilite în
de zgomot Planul de
măsuri
Traficul rutier Traficul auto Nu Zgomot de Nivelul de obligatorii
Nu este
de pe artera de fond zgomot cazul
circulație (drum este sub
de acces către limita
Instalație) impusa de
legislația
în vigoare.
Zona Funcționarea Nu 75 dB(A) Incinta Nu este

operațională utilajelor de este izolata cazul
Platforma de mărunțire (închisă)
75
producere a deșeuri
biogazului(insta
lația propriu-
zisa)
Zona Funcționarea Nu 80dB (A) Nu este
operațională utilajelor cazul
(tractor,
încărcător
frontal)
8.3. Studii privind măsurarea zgomotului în mediu

Nu este cazul.
8.4. Întreținere
Dacă nu, indicați
Da Nu termenul de aplicare a
procedurilor/măsurilor
Procedurile de întreținere identifică în mod precis Da, din Datorita tipului de dotare
cazurile în care este necesară întreținerea pentru cartea cu echipamente si utilaje
minimizarea emisiilor de zgomot? tehnica a pe de o parte dar si a
utilajului poziției amplasamentul
se vor lua masuri în
momentul semnalării
depășirilor limitelor
admise.
Procedurile de exploatare identifică în mod precis Da, din Datorita tipului de dotare
acțiunile care sunt necesare pentru minimizarea cartea cu echipamente si utilaje
emisiilor de zgomot? tehnica a pe de o parte dar si a
utilajului poziției amplasamentul
se vor lua masuri în
momentul semnalării
depășirilor limitelor
admise.
8.5. Limite
Activitatea desfășurată în cadrul obiectivului nu va constitui o sursa de poluare fonica zonala, nivelul
de zgomot generat încadrându-se în limitele stabilite de STAS 10009 - 88 „Acustica urbana - Limite
admisibile ale nivelului de zgomot” pentru nivelul de zgomot la limita funcțională a incintei
industriale: 65 dB(A).
Zona protejata cu caracter rezidențial cea mai apropiata nu va fi afectata atât datorita nivelului de
zgomot care va fi generat de activitățile specifice amplasamentului, cât si datorita distantei si
76
barierele fizice(perdea de vegetație, distanta apreciabila) dintre obiectivul supus autorizării si zona
rezidențială.
8.6. Informații suplimentare cerute pentru instalațiile complexe și/sau cu risc ridicat
În funcționarea normala a utilajelor, nivelul zgomotului este cel menționat la punctul anterior. În
cazul apariție zgomotelor la o alta intensitate(ceea ce pune în evidenta de fapt o defecțiune sau
funcționare anormala), utilajele vor fi diagnosticate si supuse intervențiilor prescrise în cartea tehnica
a utilajului.
SECTIUNEA 9
Monitorizare
9. MONITORIZARE
9.1. Monitorizarea și raportarea emisiilor în aer
Monitorizarea emisiilor este menționată în Tabelul 5.1.1. Emisii si reducerea poluării
DACA NU:
Acreditarea
Metoda de Eroare de deținută de
Frecventa monitorizare/
măsurare prelevatorii de
de Metode si
Parametru Punct de emisie Este si eroare probe si de
intervale de
monitorizar echipamentul laboratoare sau
globala corectare a
e detalii despre
calibrării
calibrat? care personalul folosit si
instruire/competent
rezulta e
Particule,
Evacuare gaze Laborator Specificațiile de mai sus vor fi detaliate în
SOx, NOx,
motor generator Anual contractul de colaborare cu un laborator
CO, CO2, certificat
electricitate certificat.
H2CO
Pulberi,
Temperatur Incinerator și Laborator Specificațiile de mai sus vor fi detaliate în
a, O2, CO2, Celula fierbere – Anual contractul de colaborare cu un laborator
certificat
CO, NOx, afumare certificat.
SOx
Descrieți orice programe/masuri diferite pentru perioadele de pornire si oprire.
Numărul documentului respectiv pentru Raportarea anuală privind emisiile în aer.

informații suplimentare privind monitorizarea
și raportarea emisiilor în aer.
77
9.2. Monitorizarea emisiilor în apa

Conform autorizației de gospodărire a apelor nr. 118 / 9.09.2016 emisă de SGA Brașov a fost impus
un program de monitorizare a emisiilor în apă (în afluent necadastrat al râului Olt). Indicatorii de
calitate a apei evacuate din stația de epurare este trimestrial, prin laboratoare acreditate RENAR.
Aceștia se vor încadra în limitele de calitate conform HG 188/2002 modificat si completat cu HG
352/2005-NTPA 001.
Frecvența de monitorizare este trimestrială.
Punct prelevare probe: căminul amplasat după stația de epurare.
9.3. Monitorizarea și raportarea emisiilor în Sol

Amplasamentul AUSTIN MEATS SRL nu are implementat un sistem de monitorizare a emisiilor în
Sol.
Monitorizarea efectelor activității asupra factorilor de mediu sol, a fost propusă următoarea schemă
de monitorizare:
-Anual, Analize privind: pH-ul; sulfații; nitrați; cloruri, hidrocarburi din petrol.
9.4. Monitorizarea și raportarea emisiilor în rețeaua de canalizare

Nu este cazul. Apele uzate de pe amplasament sunt epurate în stația de epurare proprie.
9.5. Monitorizarea și raportarea deșeurilor

Vor fi păstrate evidențele privind gestionarea deșeurilor conform prevederilor reglementărilor în
vigoare (Legea 211/2011 și HG 856 / 2002 cu modificările ulterioare).
Unitate
Frecvența de Metoda de
de Punct de emisie
Parametru monitorizare monitorizare
măsură
Digestat/190605; Lunar; evidenta
kg fermentator
190606; 190299 Raportare anuala deseurilor
Selectarea Lunar; evidenta
Deșeuri abator: 020203 kg
materiei prime Raportare anuala deseurilor
Oase
Lunar; evidenta
Grăsimi reziduale kg Abator mixt
Raportare anuala deseurilor
020202
Resturi de grăsimi Lunar;
Abator mixt evidenta
ramase pe utilaje si kg Raportare anuala
deseurilor
pardoseala 020299
78
Abator mixt Lunar; evidenta

Cenușă 100117 kg
Lunar;
Deșeuri menajere Abator mixt evidenta
kg Raportare anuala
200108 deseurilor
Nămoluri de la
Abator mixt Lunar; evidenta
epurarea efluenților kg
proprii 020204
Deșeuri animaliere Abator mixt Lunar; evidenta
kg
020106 Raportare anuala deseurilor
Deșeuri animaliere Abator mixt Lunar; evidenta
kg
020106 Raportare anuala deseurilor
Activitati umane Lunar; evidenta
Plastic 150102 kg
pe amplasament Raportare anuala deseurilor
evidenta
Hârtie si carton Activitati umane Lunar;
kg deseurilor
150101 pe amplasament Raportare anuala
Deseuri de tip Activitati umane Lunar; evidenta
kg
menajer/200201 pe amplasament Raportare anuala deseurilor
Atelier mecanic Lunar; evidenta
Uleiuri uzate/130205* kg
Atelier mecanic Lunar; evidenta
Anvelope uzate/160103 kg
Numărul documentului respectiv pentru Cercetare statistică privind generarea

informații suplimentare privind monitorizarea deșeurilor, pentru generatorii de deșeuri”,
și raportarea generării de deșeuri raportare anuală la autoritatea competentă
pentru protecția mediului
9.6. Monitorizarea mediului

Monitorizarea mediului se impune ca urmare a emisiilor provenite din arderea biogazului în
cogenerare si fâclă, iar utilizarea fermentatului pentru fertilizarea terenurilor agricole
9.6.1. Contribuția la poluarea mediului ambiant.

Emisiile de poluanți care pot afecta calitatea mediului si care părăsesc amplasamentul sunt
reprezentate de emisiile de gaze de ardere (din funcționarea motorului de cogenerare) în aer,
evacuarea apelor pluviale potențial încărcate, depozitarea dejecțiilor si a digestatului în apele
freatice/subterane sau pe sol.
Contribuția la poluarea mediului (bilanțul masic total al emisiilor potențiale) este considerata
nesemnificativa, datorită măsurilor si amenajărilor preventive.
79
9.6.2. Monitorizarea impactului

Nu s-a realizat.
9.7. Monitorizarea variabilelor de proces

Următoarele sunt exemple de variabile de proces care ar Descrieți măsurile luate sau
putea necesita monitorizare: pe care intenționați să le aplicați
- materiile prime trebuie monitorizate din punctul de vedere al Da se instituie evidenta stricta a
poluanților, atunci când aceștia sunt probabili și informația cantităților de deșeuri de abator,
provenită de la furnizor este necorespunzătoare gunoi de grajd si siloz de porumb
intrată pe amplasament.
- calitatea fiecărei clase de deșeuri generate Deșeurile corespund clasificării
generale.
- oxigen, monoxid de carbon, presiunea sau temperatura in Sunt instalate centre de control
cuptor sau in emisiile de gaze; privind parametri de funcționare pe
fiecare din procesele tehnologie
- eficienta instalației atunci când este importanta pentru mediu Da
- consumul de energie in instalație si la punctele individuale Da
de utilizare in conformitate cu planul energetic (continuu si
înregistrat);
Listați alte variabile de proces care pot fi importante pentru
protecția mediului
9.8. Monitorizarea pe perioadele de funcționare anormală

Conform regulamentului de funcționare.
SECȚIUNEA 10
10. DEZAFECTARE
10.1. Măsuri de prevenire a poluării luate încă din faza de proiectare
Pentru instalația pilot de producere a biogazului nu au fost luate în considerare lucrările de
dezafectare în faza de proiectare. Totuși, soluțiile tehnice adoptate (tipul constructiv al clădirilor si
montaj al instalațiilor), permit o demontare si chiar relocare facila a acestora, în condiții de siguranță
pentru sol si subsol.
Măsura pregătitoare, premergătoare acestei etape este reprezentata de curățarea amplasamentului si

îndepărtarea controlată a oricăror cantități de deșeuri stocate pe amplasament.
80
10.2. Planul de închidere a instalației

Planul de închidere se va elabora cu 3 ani înainte de finalizarea duratei de viată a obiectivelor
construite, de comun acord cu autoritățile competente, timp suficient pentru pregătirea si realizarea
dezafectării obiectivului de investiție.
În ceea ce privește impactul produs de realizarea traseului electric de racordare la Sistemul Energetic
National, după terminarea lucrărilor înainte de punerea în funcțiune efectivă a acesteia, suprafața
afectata se va elibera si va fi readusa la starea inițială.
10.3. Structuri subterane

Măsuri pentru scoaterea din funcțiune
Structuri subterane Conținut
în condiții de siguranță
Rețele de alimentare Apa Nu sunt necesare măsuri speciale
cu apă în scopuri
igienico-sanitare
Rețele de canalizare Ape uzate fecaloid menajere Nu sunt necesare măsuri speciale
ape uzate fecaloid
menajere
Rețea de conducte Agent termic Golire prealabilă
instalații termice
Rețea de conducte Biogaz Golire prealabilă
alimentare biogaz
81
10.4. Structuri supraterane

Clădire sau altă structură Materiale periculoase Alte pericole potențiale
Casa malinilor Uleiuri hidraulice Dezafectarea se va efectua de
echipamente către companii specializate.
Proiectul de dezafectare/demolare
va fi supus avizării prealabile
6 Silozuri Nu este cazul. Nu sunt necesare măsuri
speciale.
Hala recepție materie primă Se vor dezafecta numai
Nu sunt necesare măsuri
după îndepărtarea totală a
speciale.
deșeurilor
2 Fermentatoare Uleiuri hidraulice Dezafectarea se va efectua de
echipamente către companii specializate.
Proiectul de dezafectare/demolare
va fi supus avizării prealabile
Recipient magazine de Se vor dezafecta numai Nu sunt necesare măsuri
fermentare după îndepărtarea totală a speciale.
deșeurilor
10.5. Lagune (iazuri de decantare, iazuri biologice)

Nu este cazul.
10.6. Depozite de deșeuri

Nu sunt depozite definitive de deșeuri pe amplasament.
10.7. Zone din care se prelevează probe

Zone/locații în care se prelevează probe de sol/apă
Motivație
subterană
Probe de sol și apă subterană din punctele nebetonate cu Stabilirea aportului funcționării
frecvențele propuse în Raportul de amplasament instalației la poluarea factorilor de
mediu
Este necesară realizarea de studii pe termen lung pentru a stabili cum se poate realiza
dezafectarea cu minimum de risc pentru mediu? Dacă da, faceți o listă a acestora și indicați
termenele la care vor fi realizate.
Studiu Termen
Nu este cazul
82
SECTIUNEA 11
11. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE

AFLĂ INSTALAȚIA
Sunteți singurul deținător de autorizație integrată Da
de mediu pe amplasament?
Dacă da, treceți la Secțiunea 12
11.1. Sinergii
Nu este cazul.
Evaluarea impactului potențial a fost efectuata încă din etapa de avizare a proiectului. Datorita
amplasării izolate, nu sunt vizate efecte sinergice cu alte instalații poluatoare.
11.2. Selectarea amplasamentului

Nu este cazul.
SECTIUNEA 12
12. LIMITELE DE EMISIE

Inventarul emisiilor și compararea cu valorile limită de emisie stabilite/admise.
12.1. Emisii în aer asociate cu utilizarea BAT-urilor

Emisiile de gaze de ardere produse de generatorul de electricitate, în conformitate cu specificațiile
standard ale producătorului (conform fișei tehnice) acestor tipuri de echipamente, acestea aparțin
domeniului:
Poluant Valoare Unitate măsură
Oxizi de azot (NOx) <500 mg/Nm3 (5% O2)
Oxid de carbon (CO) <1000 mg/Nm3 (5% O2)
Formaldehida (H2CO sau CH2O) <60 mg/Nm3 (5% O2)
83
12.1.2. Emisii de dioxid de carbon de la utilizarea energiei

Neaplicabil instalației de producere a biogazului.
12.2. Evacuări în rețeaua de canalizare proprie

Rețeaua de canalizare a societății colectează apele uzate menajere, tehnologice si pluviale căzute
pe platforma societății, în sistem separativ. În rețeaua de canalizare a SC AUSTIN MEATS
SRL Ucea sunt deversate si apele uzate tehnologice, provenite de Ia SC Carmolact SRL
Ucea. V zi max = 13,9 mc/zi (0,48 1/s), conform Contractului de Prestări Servicii nr.
108/04.09.2009, ce sunt epurate împreună.
Evacuarea apelor uzate se face într-un pârâiaș necodificat cadastral si ulterior în râul Olt după
ce sunt trecute prin stația de epurare mecanică biologică, dimensionată pentru un debit de Q
orar maxim=0,5 l/s si conducta de evacuare cu Dn = 300 mm, din azbociment, conform
Autorizației de gospodărire a apelor Nr. 118 / 09.09.2016.
12.3. Emisii ape uzate epurate în canalul ce duce la Pârâul necadastrat, afluent al râului
Olt
Tabel 2.3.3.2 - Evaluarea impactului produs a supra apei
Data Limite
17.0 24.0 02.07 10.1 14.0 Medi maxim
Indicatori de calitate Unitate
3. 6. . 2. 3. e admise
de
2015 2015 2015 2015 2016 *
măsură
6,5 –
pH 6,5 7,54 7,44 7,17 7,17 7,164
8,5
Materii în suspensie 16 9 9 9 9 10,4 35 mg/dm3
4,48 3,756 3,82 3,82 mg
CBO5 4,82 4,140 25
3 1 1 1 O2/dm3
mg
CCOCr 30 30 14,7 9,8 9,8 18,86 125
O2/dm3
1,33 4,93 0,98 0,98 2,414
Fosfor total P 3,833 2 mg/dm3
5 5 4 4 2
4,09 15,1 3,01 3,01 7,403
Fosfor total PO4 11,75 mg/dm3
3 3 8 8 1
Reziduu filtrat la 105 °C 134 295 169 90 90 155,6 1000 mg/dm3
10,3 23,2 5,91 5,91 11,33
Azot total (N) 11,27 15 mg/dm3
1 7 1 1 4
Detergenți <100 <100 <100 <100 <100 <100 0,50 mg/dm3
Substanțe extractibile cu solvenți 10,7
5 10,17 5 5 7,178 20 mg/dm3
organici 2
0,00 0,01 0,01 0,01
Sulfuri și hidrogen sulfurat (H2S) 0,009 0,011 0,5 mg/dm3
8 2 3 3
*limite impuse prin Autorizația de gospodărire a apelor nr. 118 / 9.09.2016 emisă de SGA Brașov
84
SECTIUNEA 13
13. IMPACT
În anul 2008, înainte de începerea lucrărilor de construcție, a fost realizat MEMORIUL DE
PREZENTARE și parcursă procedura simplificată de avizare pentru Construire stație de
Biogaz.
În procedura de solicitare a acordului de mediu pentru instalația de producere a biogazului,

APM Brașov a emis Decizia de încadrare nr. 22/09.02.2010.
13.1. Evaluarea impactului emisiilor asupra mediului

În perioada funcționării instalației de producție biogaz controlul surselor de ape uzate va fi
total.
Impactul potențial pentru factorul de mediu apa, este evaluat nesemnificativ.
Aspectul evaluării impactului surselor de emisie în aer, a fost luat în considerare având în
vedere aspectul legat de absența unor valori limită la emisie pentru motorul generatorului de
electricitate.
În condițiile amplasamentului și tehnologiei stabilite, nu se previzionează modificări ale

standardelor locale de calitate a aerului ca urmare a soluției implementate. Zona de influență a
emisiilor de gaze de ardere generate pe amplasament va fi strict locală - pe amplasament și în
imediata vecinătate.
În timpul funcționării instalației de biogaz nu va exista posibilitatea contaminării directe a

solului datorită sistemelor de prevenire și control existente, probabilitatea de apariție a unui
posibil impact fiind foarte mică. Ca urmare, semnificația impactului este foarte scăzută.
85
13.2. Localizarea receptorilor, a surselor de emisii și a punctelor de monitorizare

Localizarea informației de
Lista evacuărilor din
suport privind impactul
instalație care pot avea un
Harta de evacuărilor (de ex. rezultatele
efect asupra receptorului și
referință Pentru Tip de receptor care poate fi afectat de emisiile din instalație evaluării BAT, rezultatele
parcursul lor. (Aceasta poate
receptor modelării detaliate, contribuia
include atât efectele negative,
altor surse – anexate acestei
cat și pe cele pozitive)
solicitări
Planul de Populatia - zona rezidentială apartinând localității Ucea de Jos. Mirosuri din manevrarea Nu este cazul. Poluanți au
amplasament al Distanta față receptori sensibili materiei prime subproduse concentrații scăzute în aerul
- 2,0 km către nord, loc Feldioara deșeuri animaliere (gunoi de
obiectivului grajd) atmosferic în zona receptorilor
- 3,2 km către sud loc. Ucea de Sus
(stație de biogaz) - 3,2 km catre est loc Viștea de Jos Operare: praf/particule fine, sensibili.
- 1,2 km către sud-est loc. Corbi gaze de ardere motoare
- 0,5 km către vest loc Ucea de Sus utilaje/vehicule
86
Habitate speciale
Cerință Răspuns (Da/Nu/identificați/confirmați includerea, dacă este cazul)
Ați identificat Situri de Nu.
Interes Comunitar Amplasamentul este localizat față de ariile protejate Natura 2000 astfel:
(Natura 2000), arii
naturale protejate, zone - 560 m ROSPA0003 - “Avrig – Scorei - Făgăraș”
speciale de conservare,
care pot fi afectate de - 820m ROSCI0132 - Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu
operațiile la care s-a
făcut referire în - 3,7 km ROSPA0098 - Piemontul Făgăraș
Solicitare sau în
evaluarea - 3,0 km ROSPA0099 - Podișul Hârtibaciului
dumneavoastră de
impact de mai sus?
13.3. Rezumatul evaluării impactului evacuărilor

Listați evacuările
Confirmați că evacuările
semnificative de
semnificative nu au drept rezultat
substanțe și Descrierea motivelor pentru
o depășire a SCM prin listarea
factorul de mediu în elaborarea unei modelări
Concentrației Preconizate în
care sunt evacuate, de detaliate: dacă aceasta a fost
Mediu (CPM) ca procent din
ex. cele în care realizată, și localizarea
SCM pentru fiecare substanță
contribuția procesului rezultatelor (anexate solicitării)
(inclusiv efectele pe termen lung
(CP) este mai mare de
și pe termen scurt, după caz)*)
1% din SCM*)
ETAPA OPERAȚIONALĂ
Emisii în aer
Emisii nedirijate de Nivelurile de concentratii în aerul
particule (PM10) ambiental generate de sursele aferente
rezultate din obiectivului în functionare se vor situa
manevrarea zilnica a sub valorile limita, indiferent de
materiei prime Nu este cazul intervalul de mediere.
Afectare strict locala(la nivelul
Emisii nedirijate perimetrului instalatiei) este posibila
rezultate de la pe termen scurt de mediere, pentru
motoarele cu ardere gazele de ardere asociate traficului si
internă utilajelor.
Societatea va monitoriza calitatea Calitatea apei freatice din 2 foraje de
apelor subterane conform unui Program observație analizate de societate, prin
comparație cu limitele impuse prin
de monitorizare prevăzut prin Actele de
Legea 458/2002, modificată și
reglementare emise de autoritatile completată prin Legea 311/2004 și OG
Componenta de mediu
competente in domeniul protectiei 11/2010, este necorespunzatoare,
apa subterana
mediului si gospodaririi apelor. valorile poluanților specifici nitrati),
Apa fratică a fost propusă spre prezenți în apa subterană din cele 2
monitorizare prin execuția a 2 foraje de foraje analizate depășesc limitele
observație. prevăzute de legislație(HG 53/2009).
87
Listați evacuările
Confirmați că evacuările
semnificative de
semnificative nu au drept rezultat
substanțe și Descrierea motivelor pentru
o depășire a SCM prin listarea
factorul de mediu în elaborarea unei modelări
Concentrației Preconizate în
care sunt evacuate, de detaliate: dacă aceasta a fost
Mediu (CPM) ca procent din
ex. cele în care realizată, și localizarea
SCM pentru fiecare substanță
contribuția procesului rezultatelor (anexate solicitării)
(inclusiv efectele pe termen lung
(CP) este mai mare de
și pe termen scurt, după caz)*)
1% din SCM*)
Componenta de mediu In urma analizei datelor privind
sol calitatea solului in profile de sol
Societatea va monitoriza calitatea prin
situate in zona instalatiilor se pot
execuția de analize de sol pe doua
evidenția eventualele creșteri ale
pentru indicatorii propuși în raportul de
încărcării solului in aceste zone,
amplasament
valorile determinate la sulfati (conf.
Ord. 756/1999).
13.4. Managementul deșeurilor

Obiectiv relevant Măsuri suplimentare care trebuie luate
a) asigurarea că deșeul este recuperat sau eliminat fără Activitatea de producere a energiei electrice si
periclitarea sănătății umane și fără utilizarea de procese sau termice prin arderea biogazului nu produce
metode care ar putea afecta mediul și mai ales fără: deșeuri care ar putea periclita sănătatea
oamenilor sau afecta mediul. Deșeurile care
- risc pentru apă, aer, sol, plante sau animale; sau
rezultă în urma lucrărilor de reparații sau
- cauzarea disconfortului prin zgomot și mirosuri; sau revizii (metalice, cauciuc, plastic) sunt
colectate pe tipuri de deșeuri și depozitate în
- afectarea negativă a peisajului sau a locurilor de interes
recipiente etichetate, astfel încât să nu
special;
pericliteze sănătatea umană și să nu afecteze
mediul.
SECȚIUNEA 14
14. PROGRAMUL PENTRU CONFORMARE ȘI PROGRAMUL

DE MODERNIZARE
Nu este cazul.
88
SECȚIUNEA 15
Anexe
 Anexa 1. Raport de amplasament
 Anexa 2. Planul de încadrare în zonă
 Anexa 3. Planul de situație (Planșa: A01)
 Anexa 4. Analize apă / aer
Întocmit,
- Ioan-Viorel DAMIAN - ecolog
89
CUPRINS
Glosar de temeni ........................................................................................................................... 6
Informația solicitată privind cerințele de autorizare ..................................................................... 7
SECȚIUNEA 1 ........................................................................................................................... 11
1. Descriere ................................................................................................................... 11
1.1. Condiții prezente ale amplasamentului ........................................................................ 11
1.2. Alternative principale studiate de către Solicitant .................................................... 13
1.3. Prezentarea activității ............................................................................................... 13
1.4. Impactul prognozat ................................................................................................... 14
SECȚIUNEA 2 ........................................................................................................................... 15
2. TEHNICI DE MANAGEMENT ............................................................................................ 15
2.1. Sistemul de management ............................................................................................. 15
2.1.1. Definirea politicii de mediu. ..................................................................................... 16
2.1.2. Planificarea și stabilirea obiectivelor și țintelor ........................................................ 16
2.1.3. Implementarea procedurilor ...................................................................................... 16
2.1.4. Controlul și corectarea acțiunilor .............................................................................. 17
2.1.5. Managementul reviziilor ......................................................................................... 17
2.1.6. Pregătirea unui raport regulat de mediu .................................................................... 18
SECȚIUNEA 3 ........................................................................................................................... 23
Intrări de materii prime ............................................................................................................... 23
3. Intrări materii prime ........................................................................................................ 23
3.1. Selectarea materiilor prime .......................................................................................... 23
3.2. Cerințe BAT ................................................................................................................. 24
3.3. Auditul privind minimizarea deșeurilor (minimizarea utilizării materiilor prime) ..... 26
3.4. Utilizarea apei .............................................................................................................. 27
3.4.1 Cerințele BAT pentru utilizarea apei ......................................................................... 29
3.4.2 Compararea cu cerințele documentului de referință................................................... 30
3.4.3.1. Sistemele de canalizare .......................................................................................... 31
3.4.3.2. Recircularea Apei .................................................................................................. 31
3.4.3.3. Alte tehnici de minimizare ..................................................................................... 32
3.4.3.4. Apa utilizată la spălare ........................................................................................... 32
SECȚIUNEA 4 ........................................................................................................................... 33
4. PRINCIPALELE ACTIVITĂȚI ..................................................................................... 33
4.1. Inventarul proceselor ................................................................................................... 33
4.2. Procesul tehnologic ...................................................................................................... 34
4.3. Inventarul ieșirilor (produselor) ................................................................................... 40
4.4. Inventarul ieșirilor (deșeurilor) .................................................................................... 41
4.5. Diagramele elementelor principale ale instalației ........................................................ 43
4.6. Sistemul de exploatare ................................................................................................. 44
4.6.1. Condiții anormale...................................................................................................... 45
4.7. Studii pe termen mai lung considerate a fi necesare .................................................... 45
4.8. Cerințe caracteristice BAT ........................................................................................... 45
4.8.1. Implementarea unui sistem eficient de management al mediului ......................... 45
4.8.2. Minimizarea impactului produs de accidente și de avarii printr-un plan de
prevenire și management al situațiilor de urgență .............................................................. 45
4.8.3. Cerințe relevante suplimentare pentru activitãþile specifice sunt identificate mai jos:
............................................................................................................................................. 45
4.9. Emisii și reducerea poluării ......................................................................................... 49
4.9.1. Emisii și reducerea emisiilor din diferite surse ......................................................... 49
4.9.2. Protecția muncii și sănătatea publică ........................................................................ 52
4.9.3. Echipamente de depoluare ........................................................................................ 53
4.9.4. Studii de referință ...................................................................................................... 53
4.9.5. COV. ......................................................................................................................... 53
4.9.6. Studii privind efectul (impactul) emisiilor de COV .................................................. 53
4.9.7. Eliminarea penei de abur........................................................................................... 53
4.10. Minimizarea emisiilor fugitive în aer ......................................................................... 54
4.10.1. Studii ....................................................................................................................... 54
4.10.2. Pulberi și fum .......................................................................................................... 55
4.10.3. COV ........................................................................................................................ 55
4.10.4. Sisteme de ventilare ................................................................................................ 55
4.11. Reducerea emisiilor din surse punctiforme în apa de suprafață și canalizare ............ 56
4.11.1. Sursele de emisie..................................................................................................... 56
4.11.2. Minimizare .............................................................................................................. 56
4.11.3. Separarea apei meteorice ........................................................................................ 56
4.11.4. Justificare ................................................................................................................ 57
4.11.4.1. Studii .................................................................................................................... 57
4.11.5. Compoziția efluentului............................................................................................ 57
4.11.6. Studii ..................................................................................................................... 57
4.11.7. Toxicitate ................................................................................................................ 57
4.11.8. Reducerea CBO....................................................................................................... 58
4.11.9. Eficiența stației de epurare orășenești ..................................................................... 58
4.11.10. By-pass-area și protecția stației de epurare a apelor uzate orășenești ................... 58
4.11.10.1. Rezervoare tampon............................................................................................. 58
4.11.11. Epurarea pe amplasament ..................................................................................... 58
4.12. Pierderi și scurgeri în apa de suprafață, canalizare și apa subterană .......................... 59
4.12.1. Oferiți informații despre pierderi și scurgeri după cum urmează:........................... 59
4.12.2. Structuri subterane: ................................................................................................. 59
4.12.3. Acoperiri izolante.................................................................................................... 60
4.12.4. Zone de poluare potențială ...................................................................................... 60
4.12.5. Cuve de retenție ...................................................................................................... 60
4.12.6. Alte riscuri asupra solului ....................................................................................... 61
4.13. Emisii în ape subterane .............................................................................................. 61
4.14. Miros .......................................................................................................................... 61
4.14.1. Separarea instalațiilor care nu generează miros ...................................................... 62
4.14.2. Receptori (inclusiv informații referitoare la impactul asupra mediului și la
reglementările existente pentru monitorizarea impactului asupra mediului) ...................... 62
4.14.3. Surse/emisii Nesemnificative.................................................................................. 62
4.14.3.1. Surse de mirosuri (inclusiv acțiuni întreprinse pentru prevenirea și/sau
minimizarea acestora) ......................................................................................................... 63
4.14.4. Declarație privind managementul mirosurilor ........................................................ 64
4.15. Tehnologii alternative de reducere a poluării studiate pe parcursul analizei / evaluării
BAT..................................................................................................................................... 64
SECȚIUNEA 5 ........................................................................................................................... 64
Minimizarea și Recuperarea Deșeurilor...................................................................................... 64
5. MINIMIZAREA ȘI RECUPERAREA DEȘEURILOR ................................................. 64
5.1. Surse de deșeuri ........................................................................................................... 64
5.2. Evidența deșeurilor ...................................................................................................... 65
5.3. Zone de depozitare ....................................................................................................... 66
5.4. Recuperarea sau eliminarea deșeurilor......................................................................... 67
5.5. Deșeuri de ambalaje ..................................................................................................... 68
SECȚIUNEA 6 ........................................................................................................................... 69
6. Energie ............................................................................................................................ 69
6.1. Cerințe energetice de bază............................................................................................ 69
6.1.1. Consumul de energie ................................................................................................. 69
6.1.3. Întreținere .................................................................................................................. 69
6.2. Măsuri tehnice .............................................................................................................. 70
6.2.1. Măsuri de service al clădirilor ................................................................................... 71
6.3. Eficiența Energetică ..................................................................................................... 71
6.3.1. Cerințe suplimentare pentru eficiența energetică ...................................................... 71
6.4. Alternative de furnizare a energiei ............................................................................... 72
SECȚIUNEA 7 ........................................................................................................................... 73
7. ACCIDENTELE ȘI CONSECINȚELE LOR ................................................................. 73
7.1. Controlul activităților care prezintă pericole de accidente majore în care sunt
implicate substanțe periculoase – SEVESO........................................................................ 73
7.2. Plan de management al accidentelor ............................................................................ 73
7.3. Tehnici ......................................................................................................................... 73
SECȚIUNEA 8 ........................................................................................................................... 74
Zgomot și vibrații ........................................................................................................................ 74
8. ZGOMOT ȘI VIBRAȚII ................................................................................................ 74
8.1. Receptori .................................................................................................................... 75
8.2. Surse de zgomot .......................................................................................................... 75
8.3. Studii privind măsurarea zgomotului în mediu ............................................................ 76
8.4. Întreținere ..................................................................................................................... 76
8.5. Limite ........................................................................................................................... 76
8.6. Informații suplimentare cerute pentru instalațiile complexe și/sau cu risc
ridicat .................................................................................................................................. 77
SECTIUNEA 9 ........................................................................................................................... 77
Monitorizare ................................................................................................................................ 77
9. MONITORIZARE .......................................................................................................... 77
9.1. Monitorizarea și raportarea emisiilor în aer ................................................................. 77
9.2. Monitorizarea emisiilor în apa ..................................................................................... 78
9.3. Monitorizarea și raportarea emisiilor în Sol ................................................................. 78
9.4. Monitorizarea și raportarea emisiilor în rețeaua de canalizare..................................... 78
9.5. Monitorizarea și raportarea deșeurilor ......................................................................... 78
9.6. Monitorizarea mediului ................................................................................................ 79
9.6.1. Contribuția la poluarea mediului ambiant................................................................. 79
9.6.2. Monitorizarea impactului .......................................................................................... 80
9.7. Monitorizarea variabilelor de proces ........................................................................... 80
9.8. Monitorizarea pe perioadele de funcționare anormală................................................. 80
SECȚIUNEA 10 ......................................................................................................................... 80
10. DEZAFECTARE .................................................................................................................. 80
10.1. Măsuri de prevenire a poluării luate încă din faza de proiectare ................................ 80
10.2. Planul de închidere a instalației ................................................................................. 81
10.3. Structuri subterane ..................................................................................................... 81
10.4. Structuri supraterane .................................................................................................. 82
10.5. Lagune (iazuri de decantare, iazuri biologice) ........................................................... 82
10.6. Depozite de deșeuri .................................................................................................... 82
10.7. Zone din care se prelevează probe ............................................................................. 82
SECTIUNEA 11 ......................................................................................................................... 83
11. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLĂ INSTALAȚIA... 83
11.1. Sinergii ....................................................................................................................... 83
11.2. Selectarea amplasamentului ....................................................................................... 83
SECTIUNEA 12 ......................................................................................................................... 83
12. LIMITELE DE EMISIE........................................................................................................ 83
12.1. Emisii în aer asociate cu utilizarea BAT-urilor.......................................................... 83
12.1.2. Emisii de dioxid de carbon de la utilizarea energiei ............................................... 84
12.2. Evacuări în rețeaua de canalizare proprie .................................................................. 84
12.3. Emisii ape uzate epurate în canalul ce duce la Pârâul necadastrat, afluent al râului
Olt ....................................................................................................................................... 84
SECTIUNEA 13 ......................................................................................................................... 85
13. IMPACT ............................................................................................................................... 85
13.1. Evaluarea impactului emisiilor asupra mediului ........................................................ 85
13.2. Localizarea receptorilor, a surselor de emisii și a punctelor de monitorizare ............ 86
13.3. Rezumatul evaluării impactului evacuărilor .............................................................. 87
13.4. Managementul deșeurilor .......................................................................................... 88
SECȚIUNEA 14 ......................................................................................................................... 88
14. PROGRAMUL PENTRU CONFORMARE ȘI PROGRAMUL DE MODERNIZARE ..... 88
SECȚIUNEA 15 ......................................................................................................................... 89
Anexe .......................................................................................................................................... 89

Solicitare Ippc - Biogaz Austin Meats

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Solicitare Ippc - Biogaz Austin Meats

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FORMULAR DE SOLICITARE

A AUTORIZAȚIE INTEGRATE DE MEDIU

CONSTRUIRE STAȚIE BIOGAZ

SC AUSTIN MEATS SRL .

comuna Ucea, Nr. 1A, județul Brașov,

A AUTORIZAȚIE INTEGRATE DE MEDIU

CONSTRUIRE STAȚIE BIOGAZ

AUSTIN MEATS S.R.L.

S.C. COSPIPE DESIGN S.R.L.

Întocmit: Ioan-Viorel DAMIAN – ecolog S.C. AQUACON PROIECT S.A. Sibiu

Director S.C. AQUACON PROIECT S.A. Sibiu – ing. Croitoru Mihai

Date de identificare ale titularului de activitate/operatorului instalației care solicită

AUSTIN MEATS SRL, CUI: 4894710 din data de: 18.11.1993,

Numele Solicitantului, adresa, numărul de înregistrare la Registrul Comerțului:

SC AUSTIN MEATS SRL Ucea ,

A d r e s a : Sat Ucea de Jos, comuna Ucea, Nr. 1A, Județul Brașov,

Nr. de ordine în Registrul Comerțului: J8/3422/03.11.1993.

3511 producția de energie electrica, activitatea instalațiilor generatoare de energie electrica

Alte activități cu impact semnificativ desfășurate pe amplasament: în vecinătatea

- Întreținerea preventiva autovehiculelor aflate în dotare (cod CAEN 4939)

- Comerț cu ridicata al cărnii (4632 cod CAEN)

- Transporturi rutiere de mărfuri și de călători (4939 cod CAEN)

- Laborator analize (7120 cod CAEN)

- Incinerator (3821 cod CAEN - Tratarea si eliminarea deșeurilor nepericuloase)

- Producere a biogazului din deșeuri de origine animală și vegetală, Producerea de energie

Numele și pronumele proprietarului: SC AUSTIN MEATS SRL

Alte activități cu impact semnificativ desfășurate pe amplasament: în vecinătatea

Numele și funcția persoanei împuternicite să reprezinte titularul activității/operatorul

Jur. Claudia Chiușdea

Numele și prenumele persoanei responsabile cu activitatea de protecție a mediului:

Titularul de activitate își asumă răspunderea pentru corectitudinea și completitudinea datelor și

ANAR Administrația Națională Apele Romane

Informația solicitată privind cerințele de autorizare

LISTA cerințelor de autorizare

Unde se regăsește în Verificare

Unde se regăsește în Verificare

Lista de verificare a componentei documentației de solicitare

Secțiune Verificat de Verificat de

Dovada că taxa pentru etapa de evaluare

Formularul de solicitare a autorizației

Diagramele proceselor tehnologice Secțiunea 4 (dacă

6 Raportul de amplasament Secțiunea 12 x x

Analize cost-beneficiu realizate pentru Nu este cazul

12 Locația instalației Secțiunea 12 x x

Locațiile (părțile din instalație) cu emisii Secțiunea 5

Secțiune Verificat de Verificat de

15 Receptori sensibili la zgomot Secțiunea 9 x x

16 Puncte de emisii continue si fugitive Secțiunile 4 și 5 x x

Puncte propuse pentru Secțiunea 10

26 Copie a anunțului public x

Stația de producție biogaz, urmărește atingerea a trei obiective principale:

• crearea unui cadru demonstrativ privind bunele practici în acest domeniu.

1.1. Condiții prezente ale amplasamentului

- Activitatea se desfășoară pe amplasamentul situat pe teritoriul administrativ al loc. Ucea de jos,

 pentru fabrică – 20/to/zi;

 pentru abator - capacitate de taiere de:

- 60 bovine/zi/2 zile/săptămână- 30.000 kg carcasa/săptămână;

- 300 porci/zi/2zile/săptămână- 42.200 kg carcasa/săptămână;

- 1000 oi/zi/1 zi/lună- 4375 kg carcasa/săptămână;

Capacități de producție planificate : Energie electrică – 3.200.000 kwh/A

Energie termică – 3.300.000 kwh/A

Capacități de producție realizate kwh/A perioada 2011-2015

Volum biogaz = 8099622 mc