Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Data emiterii:
Valabilă pâna la data de: 31.12.2013
CUPRINS
10.3 Sol
10.4 Zgomot
11. GESTIUNEA DESEURILOR
11.1 Deşeuri generate colectate şi sortate
11.1.1 Deseuri nepericuloase
11.1.2 Deseuri periculoase
11.1.3. Deşeuri valorificate
11.2 Depozitarea şi evacuarea deseurilor
12. INTERVENTIA RAPIDA/PREVENIREA SI MANAGEMENTUL
SITUATIILOR DE URGENTA, SIGURANTA INSTALATIEI
13. MONITORIZAREA ACTIVITATII
13.1 Monitorizarea şi raportarea emisiilor în aer
13.2 Monitorizarea emisiilor în apă
13.3 Monitorizarea si raportarea imisiilor
13.4 Monitorizarea si raportarea emisiilor in apa subterana
13.5 Monitorizarea si raportarea emisiilor in reţeaua de canalizare
13.6 Monitorizarea si raportarea deşeurilor
13.7 Solul
13.8 Monitorizarea variabilelor de proces
13.9 Monitorizarea zgomotului şi vibraţiilor
13.10 Mirosuri
14. RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTI
MEDIULUI PERIODICITATEA RAPORTĂRII
15. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII
16. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI
17. GLOSAR DE TERMENI
2. TEMEI LEGAL
3. CATEGORIA DE ACTIVITATE
4. DOCUMENTAŢIA SOLICITĂRII
5. MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢII
cărbune (lignit);
biomasă;
păcură;
gaze naturale.
Inventarul
Existenţa
Natura complet al Impactul
Materii unei Mod de
chimică / materiilor Ponderea asupra
prime alternative depozitare
compoziţie prime– consum mediului
adecvate
2009 (tone)
Lignit, Pci = 1600 – 1.248.556 92,65 % Poluare Inlocuire Depozitare in
combstibi 1870 din aer şi sol. treptată cu stivă, in cadrul
l de bază kcal/kg cantitatea Generare alt tip de Instalaţiilor
pentru C = 21,49% totală de deşeuri. combustibil pentru
ardere în H = 1,99% combstibi Consum (huilă) producerea,
cazanele SC = 1,14% l utilizat resursă condiţionarea şi
de abur O2 = 7,86% naturală livrarea
420 t/h A = 32,9% combustibililor,
C5 şi C6 Wt = apei, energiei
33,92% electrice şi
termice a S.C.
CET Govora
S.A.
Biomasă, Pci=3500Kc 12.690 2,15 % Generare - Depozitare in
combstibi al/Kg; din deşeuri. stivă, in cadrul
l de bază Wi=50% cantitatea Instalaţiilor
pentru A=3% totală de pentru
ardere în Dimensiuni combstibi producerea,
cazanul 1-5mm l utilizat condiţionarea şi
de abur livrarea
420 t/h combustibililor,
C7 apei, energiei
electrice şi
termice
Gaze Pci = 8050 12.810.000 m3 4,55 % Poluare Folosire in Gazul metan
naturale, kcal/Nm3 din aer. proportie este asigurat
combstibi CO2 = cantitatea Consum redusa prin SRM
l de bază 0,279% totală de resursă datorita (statie
pentru O2 = combstibi naturală pretului de reducere-
ardere în 0,007% l utilizat achizitie. masura) din
cazanele N2 = 1,17% incinta CET
de abur CH4 = Govora
420 t/h 97,151% proprietate
C5 şi C6 C2H6 = GDF SUEZ
0,822% Energy
C3H8 = Romania S.A.
0,453%
C2H4 =
AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CRAIOVA
Adresa: Str. Petru Rareş, nr. 1, Craiova, cod 200349
Tel : 0251.530.010 Fax : 0251.419.035
e-mail : office@arpmdj.anpm.ro
Pagina 10 din 50
ARPM CRAIOVA
AUTORIZAŢIE INTEGRATĂ DE MEDIU SC CET Govora SA
Inventarul
Existenţa
Natura complet al Impactul
Materii unei Mod de
chimică / materiilor Ponderea asupra
prime alternative depozitare
compoziţie prime– consum mediului
adecvate
2009 (tone)
0,118%
Păcură, Pci = 9500 595 0,65 % Poluare Achzitionar
Este livrat de
combstibi kcal/Kg din aer, sol şi e pacura cu
Instalaţiile
l de bază C = 73,9% cantitatea ape continut
pentru
pentru H2 = 10,2% totală de subterane redus de
producerea,
ardere în O2 = 0% combstibi . sulf
condiţionarea şi
cazanele N2 = 0% l utilizat Consum livrarea
de abur CH4 = 0% resursă combusti-
420 t/h Si = 2,08% naturală bililor, apei,
C5 şi C6. Ai = 0% energiei
Wt = 14% electrice şi
termice
Notă: Pci =puterea calorifică inferioară, C i= carbon, Hi=hidrogen, Si= sulf, Oi+Ni= oxigen+azot,
Ai= cenuşa, Wi =umiditate, CO2= bioxid de carbon, CH4= metan, C2H6= etan, C3H8 =propan
6.3 Materii prime/auxiliare:
Materii Natura chimică / Inventarul Ponderea Impactul Existenţa Mod de
prime compoziţie complet al asupra unei depozitare
materiilor mediului alternative
prime adecvate
(cantitativ
)
Apă H2O 4.199.000 100 % Consum In caz de Nu este
demine- 3
m , în resursă neasigurare a stocata, se
ralizată cazul naturală necesarului aprovizionea
funcţionări de apă za prin
i la demineralizat conducta de
capacitate ă de unitatea alimentare.
a cazanelor staţionară se
C5 şi C6 poate apela la
sursa S.C.
OLTCHIM
S.A.
6.4 Gospodăriile de combustibil:
Gospodăria de combustibil solid este amplasată în cadrul Instalaţiei
pentru producerea, condiţionarea şi livrarea combustibililor, apei, energiei
electrice şi termice şi nu face obiectul prezentei autorizaţii. Transportul
combustibililor solizi la arzătoarele cazanelor C5 şi C6 se realizează prin
intermediul benzilor transportoare.
Gospodăria de combustibil lichid este amplasată în cadrul Instalaţiei
pentru producerea, condiţionarea şi livrarea combustibililor, apei, energiei
AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CRAIOVA
Adresa: Str. Petru Rareş, nr. 1, Craiova, cod 200349
Tel : 0251.530.010 Fax : 0251.419.035
e-mail : office@arpmdj.anpm.ro
Pagina 11 din 50
ARPM CRAIOVA
AUTORIZAŢIE INTEGRATĂ DE MEDIU SC CET Govora SA
- realizarea unui "pat de foc" sub arzătoarele de cărbune ale cazanului, ceea
ce contribuie la o mai bună stabilizare a arderii, urmată de micşorarea
aportului caloric al hidrocarburilor folosite drept suport de flacără.
Instalaţia de evacuare a zgurii şi cenuşii
Evacuarea zgurii şi cenusii rezultate din procesul de ardere a cărbunelui se
face pe cale hidraulică spre depozitul de zgură şi cenuşă. Zgura şi cenuşa care cad
în pâlnia focarului şi cea care rezultă din arderea pe grătarul de postardere este
evacuată sub formă solidă cu ajutorul transportorului cu racleţi (Kratzer) într-un
concasor care sfarmă bucăţile mari. Din concasor zgura şi cenuşa cad liber în
rigolele prin care apa le transportă la staţia de pompe Bagger.
Cenuşa zburătoare (care pleacă din focar odată cu gazele de ardere) este
reţinută parţial în pâlniile de sub drumul II de gaze la ieşirea din cazan (6 pâlnii),
în pâlniile de sub preîncălzitorii de aer (4 pâlnii) şi în cele 32 pâlnii de sub
pâlniile de sub electrofiltre. Evacuarea cenuşii din aceste pâlnii se face în stare
uscată, prin intermediul unor conducte verticale sau cu pantă foarte mare (pentru
a uşura căderea) către zăvoarele hidraulice cu apă (ceainice). Aceste zăvoare
hidraulice amplasate deasupra unor rigole, au rol de etanşare şi în acelasi timp de
evacuare fluidă a cenuşii (amestecată cu apă), prin rigole, către staţia de pompe
Bagger.
2. Electrofiltrele
Desprăfuirea gazelor de ardere se face în câmpul electric creat de electrozii
de emisie şi electrozii de depunere aflaţi în electrofiltru. Electrozii de emisie
construiţi din profile subţiri sunt conectaţi la polul negativ al unor instalaţii de
înaltă tensiune. Electrozii de depunere sunt construiţi din tablă, au suprafaţă mare
şi sunt legaţi la pământ, constituind polul pozitiv al câmpului electric. Câmpul
electric foarte puternic precum şi forma electrozilor de emisie favorizează
apariţia fenomenului Corona, prin care electronii părăsesc electrozii de emisie
provocând ionizarea gazelor şi a cenuşii care trec prin câmp. Având încărcătura
electrică negativă, dobândită prin ionizare, cenuşa este deviată de câmpul electric
spre polul pozitiv, constituit de electrozii de depunere. Forma ondulată a
electrozilor de depunere favorizeazş oprirea cenuşii care, la contactul cu aceşti
electrozi, cedează sarcina negativă rămânând pe suprafaţa lor, de unde este
scuturată periodic cu ajutorul ciocanelor Rotohit. Cu cât tensiunea este mai mare,
cu atât ionizarea particolelor de cenuşă este mai bună. Totuşi, tensiunea nu
trebuie să depăşească valoarea de străpungere.
Fiecare din cele două electrofiltre este constituit din patru câmpuri de
desprăfuire, independente între ele. Fiecare din cele patru câmpuri este despărţit
în două zone (stânga-dreapta) independente din punct de vedere electric.
Câmpurile sunt alimentate cu înaltă tensiune (111 KV) de către şase agregate de
înaltă tensiune pentru fiecare electrofiltru.
10.1 AER
10.1.1 EMISII ÎN AER
Sursele şi poluanţii pentru aer
Principalii poluanţilor emişi în atmosferă, conţinuţi în gazele de rezultate în
urma arderii combustibilului împreună cu aerul de combustie, în focarele
cazanelor, sunt: SO2, NOx, CO2, CO, pulberi şi particule nearse.
Titularul este obligat să respecte plafoanele de emisii (t/an) prevăzute
în P.R.P.E., Capitolului 22 - Mediu şi în vederea îndeplinirii obiectivelor
Programului Naţional de Reducere a Emisiilor de SO 2, NOX şi pulberi
provenite din instalaţiile mari de ardere, aprobat prin Ordinul nr. 833/2005
din tabelul 10.1.1:
Tabel 10.1.1
Emisii (t/an)
Anul
SO2 NOx pulberi
2007 21.407 1.990 2.220
2008 21.407 1.990 2.220
2010 21.407 1.990 2.220
2013 4.423 1.974 306
2015 4.423 1.974 306
2016 4.423 1.974 306
2017 4.423 1.974 306
Pentru un poluant:
VLErcNOxcarbune= 463,7mg/Nm3
VLErcNOxbiomasa= 10,5 mg/Nm3
VLErcNOxpacura= 2,2 mg/Nm3
VLErcNOxgaze nat.= 9,1 mg/Nm3
VLEcmNOx = 486 mg/Nm3
10.3 SOL
Tabel 10.3
Urme Praguri de alertă/ Tipuri Praguri de intervenţie/
de de folosinţe Tipuri de folosinţe
Valori normale
element Mai puţin Mai puţin
Sensibile Sensibile
e sensibile sensibile
(Co) 15 30 100 50 250
(Cr): 30 100 300 300 600
(Cu) 20 100 250 200 500
(Mn) 900 1500 2000 2500 4000
(Ni) 20 75 200 150 500
(Pb) 20 50 250 100 1000
(Zn) 100 300 700 600 1500
Gradul de
Tipul de
Cod periculozitat Gestionarea deşeului
deşeu
e
fontă autorizate pentru colectare şi/sau
valorificare
Deşeuri de 17 04 02 nepericulos Colectate separat pe platformă
aluminiu şi betonată şi valorificate prin societăţi
aliaje autorizate pentru colectare şi/sau
valorificare
Deşeuri de 17 04 01 nepericulos Colectate separat pe platformă
cupru şi aliaje betonată şi valorificate prin societăţi
autorizate pentru colectare şi/sau
valorificare
Deşeu şnur 17 06 04 nepericulos Colectate separat în saci PP sau PE
non-azbest stocaţi temporar pe platformă
betonată şi valorificate prin societăţi
autorizate pentru colectare şi/sau
valorificare
Deşeuri 16 01 03 nepericulos Colectare în 2 containere metalice
bandă de transportabile amplasate pe platformă
cauciuc betonată. Se valorifică prin societăţi
autorizate pentru colectare şi/sau
valorificare.
Vată 17 06 04 nepericulos Colectate separat în saci PP sau PE
minerală stocaţi temporar într-un depozit
amenajat, împrejmiut şi acoperit în
suprafaţă de 120 m2. Eliminare prin
depozitare în Depozitul de zgură şi
cenuşă.
Deşeuri 20 03 99 nepericulos Colectare în containere metalice
menajere amplasate pe o platformă betonată în
suprafaţă de 40 m2. Se elimină prin
serviciul public de salubrizare al
localităţii.
Deseu de ulei 13.01.10 periculos Colectare in containere si depozitate
uzat in depozitul de ulei uzat la S.
Logistica. Se valorifică prin societăţi
autorizate pentru colectare şi/sau
valorificare.
11.1.1. Deşeuri nepericuloase
Cantitate
Opţiuni:
Modalitate de valorificat
Tipul de - reciclare
Cod recuperare sau ă
deşeu - valorificare
eliminare* în anul
- eliminare
2009 (tone)
Cenuşă 10 01 02 Reciclare Comercializare la 106.899
Holcim Câmpulung
Deşeuri de 17 04 05 Valorificare Comercializare la SC 171,26
fier vechi şi Remat Vâlcea SA
fontă
Deşeuri de 17 04 01 Valorificare Comercializare la SC 0,15
cupru Remat Vâlcea SA
Deşeuri de 17 04 02 Valorificare Comercializare la SC 0,12
aluminiu Remat Vâlcea SA
Deşeu bandă 16 01 03 Valorificare Comercializare la SC 5,00
de cauciuc Remat Vâlcea SA
Deseu de ulei 13.01.10 Valorificare Comercializare la SC 2,06
uzat ECOTOTAL
* Societăţi autorizate pentru colectare şi/sau valorificare care au contracte
încheiate cu SC CET Govora SA la data emiterii prezentei autorizaţii integrate de
mediu.
Necesitatea realizării
Frecventa de calibrării
Parametru Punct de emisie Laborator analiză Metoda de monitorizare
monitorizare echipamentelorde
monitorizare
Dioxid de sulf Coş de fum nr. 3 Continuă Automonitorizare Măsurarea concentraţiei de dioxid Da,
(SO2) de sulf pe principiul detecţiei în conform termenelor de
infraroşu nedistructiv cu verificare metrologică.
1/an Laborator acreditat intermodulare de debit.
Oxizi de azot Coş de fum nr. 3 Continuă Automonitorizare Măsurarea concentraţiei de oxizi de Da,
(NOX) azot pe principiul detecţiei în conform termenelor de
infraroşu nedistructiv cu verificare metrologică.
1/an Laborator acreditat intermodulare de debit.
Pulberi Coş de fum nr. 3 Continuă Automonitorizare Măsurarea concentraţiei de pulberi Da,
pe pricipiul optic, pe baza absorbţiei conform termenelor de
şi difuziei radiaţiei optice de către verificare metrologică.
1/an Laborator acreditat particulele de praf
Monoxid de Coş de fum nr. 3 Continuă Automonitorizare Măsurarea concentraţiei de oxizi de Da,
carbon (CO) carbon pe pricipiul optic, pe conform termenelor de
principiul detecţiei în infraroşu verificare metrologică.
nedistructiv cu intermodulare de
1/an Laborator acreditat debit.
AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CRAIOVA
Adresa: Str. Petru Rareş, nr. 1, Craiova, cod 200349
Tel : 0251.530.010 Fax : 0251.419.035
e-mail : office@arpmdj.anpm.ro
Pagina 36 din 50
ARPM CRAIOVA AUTORIZAŢIE INTEGRATĂ DE MEDIU SC CET Govora SA
Încercările efectuate pentru sol: pH, metale grele (Ca, Co, Cr, Cu, Mn, Ni,
Pb, Zn), carbon organic, humus, SO42-.
Din punct de vedere al caracteristicilor conţinutului de metale grele,
amplasamentul are o uşoară influenţă asupra calităţii solurilor din zonele
învecinate. În contextul celor de mai sus se impune ca desfăşurarea activităţii pe
amplasament să se realizeze într-un asemenea mod încât emisiile de poluanţi care
pot influenţa în mod direct sau indirect calitatea solului şi vegetaţiei pe
amplasamet şi în imediata vecinătate a acesteia, să respecte valorile
concentraţiilor maxim admise pentru conţinutul de metale grele (Co, Cr, Cu, Mn,
Ni, Pb, Zn) prevăzute în tabelul 1 din OMAPPM 756/1997 pentru aprobarea
Reglementării privind evaluarea poluării mediului
13.8 Monitorizarea variabilelor de proces
Monitorizarea tehnologică constă în verificarea periodică a starii de
funcţionare a instalatiilor respectiv:
- operaţiunile de aprovizionare a combustibililor, a materiilor
prime şi auxiliare ;
- funcţionarea cazanelor;
- funcţionarea sistemului de transport la halda de zgură şi
cenuşă ;
- funcţionarea sistemelor de monitorizare a emisiilor de poluanţi
în atmosferă.
Monitorizarea pe perioadele de funcţionare anormală:
Din considerente de protecţia mediului şi de prevenire a sănătăţii
lucrătorilor şi a populaţiei, în perioadele de punere în funcţiune, porniri, opriri
accidentale sau programate, avarii, incidente tehnice şi/sau tehnologice sau alte
condiţii anormale de funţionare, există un program de monitorizăre suplimentară
pentru:
- abateri sau dereglări de la parametrii tehnici sau tehnologici
optimi ai instalaţiilor de ardere;
- avarii la sistemul de transport zgură şi cenuşă;
- concentraţii ale poluanţilor evacuaţi în atmosferă peste valorile
limită de emisie;
- monitorizarea nivelului de zgomot în situaţii deosebite (porniri,
opriri, avarii ale instalaţiilor generatoare de zgomot).
13.9 Monitorizarea zgomotului şi vibraţiilor
Monitorizarea nivelului de zgomot pe amplasament şi la limita incintei
amplasamentului se va realiza în conformitate cu prevederile reglementărilor
comunitare şi naţionale precum şi a standardelor şi normativelor în vigoare,
respectiv HG nr.321/2005 republicată.
-HG nr. 640/2010 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor
in aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere;
-Legea nr. 24/06.05.1994 pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Naţiunilor
Unite asupra schimbărilor climatice, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie
1992;
-Legea nr. 5/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la convenţia
cadru a ONU asupra schimbărilor climatice adoptat la 11.12.1997;
-HG nr. 645/2005 pentru aprobarea strategiei naţionale a României privind
schimbările climatice;
-HG nr. 140/06.02.2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea
prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European şi al
Consiliului nr. 166/2006 privind înfiinţarea Registrului European al
Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea directivelor Consiliului
91/689/CEE şi 96/61/CE;
- HG nr. 670/23.05.2007 privind limitarea conţinutului de sulf din
combustibilii lichizi;
-Ordin MAPM nr. 592 din 25.06.2002 privind aprobarea Normativului
privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si
metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor
de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului,
benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul înconjurător;
-OMGA nr. 648/2007, pentru aprobarea Normativului privind evaluarea
pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel şi hidrocarburi aromatice
policiclice în aerul înconjurător, cu modificările şi completările
ulterioare;
-Ordin nr. 152/558/1119/532 din 13 februarie 2008 pentru aprobarea
Ghidului privind adoptarea valorilor-limită şi a modului de aplicare a
acestora atunci când se elaborează planurile de acţiune, pentru
indicatorii L_zsn şi L_noapte, în cazul zgomotului produs de traficul
rutier pe drumurile principale şi în aglomerări, traficul feroviar pe căile
ferate principale şi în aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari
şi/sau urbane şi pentru zgomotul produs în zonele din aglomerări unde
se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul
integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
84/2006;
-HG nr. 521/14.04.2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului
ambiant, republicată;
-Legea nr. 122/2002 pentru aprobarea OUG nr. 68/1999 privind transportul
rutier al mărfurilor periculoase;
DIRECTOR EXECUTIV,
Dr. Ing. Monica Daniela MATEESCU