Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Asimptote Gsa
Asimptote Gsa
Def 1 Spunem că dreapta x=a este asimptotă verticală la stânga a lui f dacă lim f ( x ) .
x a
xa
Definitie. Spunem că dreapta x=a este asimptotă verticală a lui f dacă este asimptotă verticală la stânga,
la dreapta sau ambele.
Def 2 Fie funcția f : D R , astfel încât (sau ) este punct de acumulare al lui D.
Sp. că dreapta y=b este asimptota orizontală a lui f spre (sau ) dacă lim f ( x) b, b R .
x
Dacă f are asimptotă orizontală nu studiez asimptota oblica; altfel, studiez asimp.
oblică.
Fie f : D R, D R, unde D conține un interval de forma (a, ), a R sau ( ,b), b R .
Definitie. Spunem că dreapta y mx n este asimptotă oblică spre a functiei f dacă distanța
dintre dreaptă și grafic, tinde către 0, când x tinde către , adică lim [f ( x) mx n] 0
x
Teorema. Dreapta y mx n este asimptota oblica la ramura spre a lui f daca si numai daca
f ( x)
m, n R(m, n sunt finite) unde m lim , n lim [f ( x) mx], m 0 .
x x x
f ( x)
- calculăm m lim ;
x x
- dacă m este finit, calculăm n lim[f ( x) mx] ;
x
- dacă și n este finit atunci dreapta y mx n este asimptotă oblică a lui f spre
1
Asimptote
• Asimptota orizontala
Se numeste asimptota orizontala la +∞, o dreapta oriontală y=a, daca lim f(x) = a
x
Se numeste asimptota orizontala la -∞, o dreapta orizontala y=b, daca lim f(x) =b
x
Daca +∞ nu face parte din domeniul de definitie, atunci nu avem
asimptota orizontala la +∞. Similar pentru -∞.
orizontala. In acest caz se verifica daca eventual exista asimptota oblica la +∞.
Daca obtinem m finit ,se continua cu calcularea lui n = lim f ( x) mx . Daca si n este finit,
x
EX REZOLVATE:
( x 3)x 1
2
Probl 1: Se consideră funcţia f: D →R, f(x) = .Să se determine asimptotele acesteia.
x2
Soluție: D = R-{0}.Căutăm asimptote orizontale spre + ∞ şi - ∞.
lim f(x) = + ∞ nu există asimptotă orizontală spre + .
x
2
( x 3)x 1
2
f ( x)
m = lim lim 1
x x x x3
x 3 x 2 5x 3 x 3 x 2 5x 3
n= lim ( f ( x) mx) lim lim 1. d1: y = x + 1 asimptotă oblică
x x
x2 x x2
spre + .
Analog y = x + 1 asimptotă oblică spre - .
Asimptotele verticale. Pentru aceasta calculăm limitele laterale în x = 0.
3
lim f ( x) .
x 0 0
x0
d2: x = 0 asimptotă verticală.
3
lim f ( x) .
x 0 0
x 0
Probl 2: Să se determine parametrul real a 0 astfel încât graficul funcţiei să admită o singură asimptotă
verticală
x2 1
f : D →R, f(x) = 2 .
x ax a
Soluție: Unde căutăm asimptotele verticale?
În punctele de acumulare ale domeniului de definiţie al funcţiei care nu aparţin domeniului. Adică în
punctele în care se anulează numitorul.
Deci ce condiţie trebuie să punem? Ecuaţia x2 + ax + a = 0 să aibă o singură rădăcină reală.
Condiţie: ∆ = 0;
∆ = a2 – 4a a2 – 4a = 0 a1= 0 nu convine şi a2= 4. Deci a = 4. D = R-{- 2}.
Probl 3: Să se determine numerele reale a, b pentru care dreapta y = 2x + 3 este asimptotă oblică spre
4 x 2 ax 1
+ ∞ pentru funcţia f : D → R , f(x) = .
bx 1
Soluție: Ce condiţii se impun?
, n lim f ( x) mx.
f ( x)
m = 2, n = 3 unde m = lim
x x x
ć a 1 ö÷÷
ç
x 2 çç 4 + + ÷
f( x ) 4x 2 + ax + 1 çč x x 2 ř÷÷ 4 4
m = lim = lim = lim = Ţ = 2 Ţ b = 2.
x® Ą x x ® Ą x( bx + 1) x® Ą 2 ć 1 ÷ö b b
ç
x çb + ÷÷
çč x ÷ř
4x 2 + ax + 1 - 4x 2 - 2x ( a - 2)x + 1 a - 2 a- 2
n= lim ( f( x ) - 2x ) = lim = lim = Ţ = 3 Ţ a = 8.
x® Ą x® Ą 2x + 1 x® Ą 2x + 1 2 2
3
b
x3 a
f ( x) x
m lim lim 3 a 3 a 2 a 8, deci f(x) = 3
8 x 3 bx 2 .
x x x x
n lim 3 8 x 3 bx 2 2 x lim 8 x 3 bx 2 8 x 3
x x 3
8x 3
bx
2 2
2 x 8 x bx 4 x
3 3 2 2
bx 2 b b 1 S: a = 8, b = - 4.
lim b 4.
x b
2
b 12 12 3
x 2 3 8 2 3 8 4
x x
ax 2 2 x ax 2 ax (a 2) x
n lim f ( x) ax lim lim a 2.
x x x 1 x x 1
d2 : y = ax + a + 2 asimptotă oblică spre + ∞ (analog spre - ∞)
A(1, 4) d2 coordonatele sale verifică ecuaţia dreptei.
a + a + 2 = 4 2a = 2 a = 1. S: b = 1, a = 1.
EXERCIȚII PROPUSE:
4 3x 2
1. Fie f:[1, ) R, f(x) = . Verificaţi că graficul funcţiei f admite o asimptotă spre + .
x3
R: y=0 as. Oz.
x3 1
2. Determinaţi asimptotele graficului funcţiei f: R - { -1} R, f(x) = 3 .
x 1
R: x=-1 as vert; y=1 as. Oz.
2x 5
3. Determinaţi asimptotele la graficul funcţiei f: R - { - 4/3} R, f(x) = .
3x 4
R: y=2/3, x=-4/3 as vert spre
4. Stabiliți domeniul funcției și determinaţi asimptotele ( verticale, orizontale, oblice ), funcţiilor:
5. f: D R,( D R ), în cazurile:
2x 2 x2 x 1 2 x 2 5x 3x 2 2 x
a) f(x) = 2 ; b) f(x) = ; c) f(x) = ;d) f(x) = ;
x 1 x x3 x 1
x2 x2 3 x2 2 x
e) f(x) = ; f) f(x) = ; g) f(x) = ; h) f(x) = x ;
x2 3x 2 2x 5 x 1
2x 1
i) f(x) = .; j) f(x) = x x 2 x ; k) f(x) = x x 2 x ; l) f(x) = xe x ;
x 1
2
4
4 x
m) f(x) = ln ( 9 – x2 ); n) f(x) = ln( x 2 1) ; o) f(x) = ln ()
x2
R. a)x=1, x=-1 as. vert,y=2 as oriz; b) x=0 as vert,y=x+1 as oblică c) x=3 as vert, y=2x+11as oblică;
d)x=-1 as vert, y=3x-5 as oblică e) x=2 as vert la dreapta, y=1 a oriz spre+
f) atenție la scoaterea de sub radical – MODUL-VEZI CAIET EX CU LIMITE CU RADICALI CAZUL
/
3x 2 x 1
f x f x 13. f x
x
1. ; 7. ; ;
x2 1 x 1 x 1
2. f x 2
x3
; 8. f x
x2 1
; 14. f x x 3 x 3 1
x 1 x 1
15. f x 2 3 x ;
f x 9. f x x 1 x ;
1 2
3. ;
x2 16. f x x 2arctgx
10. f x ln( x 1) ln x ;
f x 2 x
2x
4. ; x 1 17. f x arctg
11. f x x .
x 1 ;
2 x
x e
f ( x) 18. f x
5. ln x
x2 ;
( x 1)( x 3) 12. f x ; x
x2 x2
6. f x 19. f x arcsin
2x
;
x2 1 x2
f :DR f :DR
a) x 2 . b) x4 .
f ( x ) f ( x )
x 1 x3
9. Aflați nr reale a şi b aî. dreapta y = 2x + 3 este asimptotă spre pt. f : D → R, D= domeniul
x x2 1
maxim de definiţie, f(x) = .
ax b
ax 2 bx 2
10. Aflați a, b, c R aî. f : D → R, D domeniul maxim de definiţie şi f(x) = 2 să aibă
x 2x c
o unică asimptotă verticală şi graficul funcţiei să nu intersecteze asimptota orizontală.
x 2 3 x 1 k , dreapta y = 1 să
2
11. Determinați parametrul real k aî. pt funcţia f : R → R, f(x) = 3
16. Fie f:R R, f(x) = 3 x 3 3x 2 4 . Aflați asimptota oblică a graficului funcţiei spre .
17. Fie f:R R, f(x) = 2x + ln( x2 + x + 1). Arată că Gf nu admite asimptotă oblică spre + .
1
18. Fie f:(0, ) R, f(x) = ln2x. Să se determine asimptotele graficului lui f.
2
1
19. Determinaţi asimptotele graficului funcţiei f: R* R, f(x) = e x .
2x 1
20. Determinaţi asimptotele graficului funcţiei f: R - { -1, 0} R, f(x) = .
x x 1
2 2