Anexa 2.

FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
Instituţia de
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
învăţământ superior
Facultatea Facultatea de Litere şi Arte
Departament Departamentul de Studii Romanice
Domeniul de studiu Filologie
Ciclul de studii Licenta
Specializarea Limba și literatura română
2. Date despre disciplină
Denumirea disciplinei ISTORIA LIMBII ROMANE
Număr de
Codul cursului Tipul cursului An de studiu Semestrul
credite
03LLLR080 obligatoriu III II 4
Categoria formativă a disciplinei
Tipul de evaluare (DF=fundamentală.; DD=domeniu; DS=specialitate;
DC=complementară)
Examen DS
Titular activităţi curs Lect. univ. dr. Delia Maria Silişte

Titular activităţi seminar / Lect. univ. dr. Delia Maria Silişte

laborator/ proiect
3. Timpul total estimat
Extinderea disciplinei în planul de învăţământ – număr de ore pe săptămână
Curs Seminar Laborator Proiect Total
2 2 4
Extinderea disciplinei în planul de învăţământ – Total ore din planul de învăţământ
Curs Seminar Laborator Proiect Total (NOADsem)
28 28 56
Distribuţia fondului de timp pentru studiu individual Nr.ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 40
teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 44
Tutoriat: -
Examinări: 8
Total ore alocate studiului individual (NOSIsem ) 124
Total ore pe semestru (NOADsem + NOSIsem ) 180
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
Discipline necesar
a fi promovate Nu este cazul.
anterior
Competențe Competenţe de operare pe calculator si competențe de analiză lingvistică a textelor.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
De desfăşurare a cursului prezența și atenția masteranzilor
De desfăşurare a sem/lab/pr  Lectura bibliografiei recomandate
 Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate
 Participare activă
6. Competenţe specifice acumulate
CP1: Competenta si performanta lingvistica

CP2: Realizarea de conexiuni între rezultate prin abordarea sincronica si

diacronica a problemelor de gramatica istorica
CP3: utilizarea adecvată a conceptelor în comunicarea profesională,
scrisă și orală, în limba română;
Competenţe profesionale
CP4: dezvoltarea abilităților de aplicare a unor principii și metode de
reflecție critică în cercetarea diverselor tipuri de discurs în limba
română;
CP5: Capacitatea de analiză şi sinteză

 CT1: utilizarea componentelor domeniului Filologie în deplină

Competenţe transversale
concordanță cu etica profesională;
 CT2: organizarea unor proiecte de echipă, dezvoltarea abilităților de
relaționare, comunicare interpersonală și asumare de roluri specifice.
 CT3:. Dezvoltarea capacităţii de comunicare, a asertivităţii;
 Cultivarea capacităţilor creative, încurajarea gândirii flexibile;
 Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă;
 Stimularea interesului pentru profesiunea didactică;
 Reacţia pozitivă la sugestii, cerinţe, sarcini didactice, satisfacţia de a
răspunde
 Capacitatea de a aprecia diversitatea şi multiculturalitatea
 Abilitatea de a lucra individual,dar si de a colabora cu specialiştii din
alte domenii
 Capacitatea de evaluare si autoevaluare
 Abordarea diversităţii ca resursă in mediul educaţional şi social

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Obiectivul general al disciplinei
Obiectivele specifice
 Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi a metodelor
de bază ale istoriei limbii romane, utilizarea lor adecvată în
comunicarea profesională;

Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi
capabili:
o să definească conceptele de bază din domeniul istoriei limbii
o sa aiba capacitatea de a transpune în practică cunoştinţele
dobândite
o sa dobandeasca abilitati de cercetare, de creativitate
 sa aiba capacitatea de scriere si exprimare corecta in
limba romană după normele DOOM 2
 să promoveze comunicarea asertivă;
să respecte caracteristicile persoanei
8. Conţinuturi

Curs Nr. ore

Curs 1 1. Istoria limbii române. Obiect. Metode. Izvoare.Preocupări şi realizări
importante în cultura românească

(Nicolaus Olahus, Samuil Micu, Gh. Şincai, Petru Maior, Ion

Budai-Deleanu, D. Cantemir, Gr. Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino,
2
Timotei Cipariu, B. P. Hasdeu, Mozes Gaster, Ovid Densusianu, Al. Philippide,
Sextil Puşcariu, Th. Capidan, Al. Rosetti, G. Ivănescu, Iorgu Iordan, Ion Coteanu, R.
Tudoran, D. Macrea, N. Mihăescu, I.I. Russu, Gr. Brâncuş, Florica Dimitrescu,
Viorica Pamfil etc.)

Curs 2 2. Definiţia genealogică a limbii române, raportul dintre noţiunile:

"latină clasică, "latină populară" (vulgară), "latină târzie", "latină medievală"',
izvoarele de cunoaştere a latinei populare, particularităţi fonologice, 2
morfologice, sintactice, lexicale şi semantice, rolul latinei populare în
formarea limbilor romanice în general şi a limbii române în special.

Curs 3 3 Clasificarea şi răspândirea limbilor romanice. Formarea lor.

Elemente autohtone şi principale influenţe (Maria Iliescu, Maria
2
Manoliu-Manea, L. Wald, E. Slave, Al. Niculescu, Carlo Tagliavini etc.).

Curs 4 4. Elementul autohton în limba română: preocupări, teorii,

explicaţii referitoare la elementele lexicale comune cu albaneza, cuvinte
autohtone păstrate numai în limba română, numărul lor (de la D. Cantemir, B. 2+2
P. Hasdeu, Sextil Puşcariu, I. I. Russu, Gr. Brâncuş etc.).

Curs 5 5. Formarea limbii şi a poporului român: condiţii social-istorice şi

culturale, teorii referitoare la teritoriul şi epoca de formare, romanizarea
(concept, durată, factori, consecinţe), simbioza daco-romană elemente
constitutive de bază (latin şi autohton), latinitatea limbii române (structura 2
gramaticală şi vocabularul fundamental), momente mai importante ale
procesului de formare a limbii române, locul specific între limbile romanice.

Curs 6 6. Limba română comună: concept, variante terminologice,

periodizare, particularităţi fonetice, morfosintactice, lexicale, studii, opinii 2
etc.Dialectele limbii române: istoric, metode de cercetare, caracteristici.

Curs 7 7. Influenţa slavă în limba română, raporturile lingvistice

slavo-române; teorii, preocupări. 2

Curs 8 8. Fonetica şi fonologia limbii române din punct de vedere istoric.

1.Vocalismul 2. Consonantismul 2

Curs 9 9. Morfologia istorică a limbii române- Legătura dintre schimbările 2

fonetice şi cele morfologice, explicarea unor transformări morfologice prin
 acţiunea legilor fonetice, rolul morfologic al alternanţelor

Curs 10. Morfologia istorică a limbii : numeralul, pronumele, verbul

2
10
Curs 11. Formarea cuvintelor - Derivarea cu sufixe - Derivarea cu prefixe -
2
11 Compunerea
Curs 12. Evoluţia sintaxei limbii române. Sintaxa limbii române în
12 comparaţie cu sintaxa limbii latine clasice şi populare: sintaxa cazurilor,
forme sintetice şi analitice, consecinţele căderii consoanelor finale, sporirea
rolului prepoziţiilor, sintaxa propoziţiei şi a frazei (asemănări şi deosebiri), 2
ponderea subordonării şi a coordonării, diferenţe de topică, elemente relative
de sintaxa limbii române etc.

Total ore curs: 28

Seminar/Laborator Nr. ore
Sem 1 1. Obiectul de studiu al istoriei limbii române 2
Statutul gramaticii istorice ca disciplină fundamentală
Sem 2 1. Definirea notiunilor de “latină clasică”, 2
”latina populară”,”latina târzie”,”latina
medievală”;
Sem 3 3. Clasificarea si răspândirea limbilor 2
romanice;
Sem 4 4. Elementul autohton in limba romana; 2+2
Teorii, exemple, interpretări
Sem 5 5. Formarea limbii și a poporului român; Limba română comună 2
Sem 6 6. Dialectele limbii române – privire de ansamblu; Subdialectele și 2
graiurile.
Sem 7 7. Substratul și adstratul limbii romane – influența slava 2
Sem 8 8. . Formarea sistemului fonetic (fonologic) al limbii române pe baza celui latin, 2
legile fonetice privind transformările şi evoluţia vocalelor şi consoanelor din
latina populară, limba română comună şi până în limba română contemporană:
conservarea lor, transformări fonetice combinatorii şi necombinatorii, apariţii şi
dispariţii de sunete, diftongii, grupurile consonantice etc.
Sem 9 9. 9. Substantivul. Evoluţia părţilor de vorbire, a flexiunii şi a categoriilor 2
gramaticale: genul, numărul, cazul şi declinarea substantivelor; teorii referitoare
la genul neutru românesc; treceri de la o declinare la alta, desinenţe păstrate din
limba latină.
Articolul. Originea articolului din limba română, felurile lui, encliza şi procliza,
noi interpretări.
Adjectivul. Evoluţia istorică a adjectivelor şi a modalităţilor de realizare a
comparativului şi a superlativului (de la forme sintetice în limba clasică, la forme
analitice în latina populară şi limba română).

Sem 10 10. Privire istorică asupra lexicului românesc Elementul latin Elemente slavone 2
Influenţa bulgară
Influenţa ucraineană Influenţa rusă Influenţa polonă Influenţa sârbă
Influenţa maghiară influenţa germană Influenţa turcească Influenţa grecească
Influenţa franceză Alte influenţe occidentale.

Sem 11 11. Preocupări pentru istoria limbii în cultura românească; aplicarea teoriei:tipuri 2
 de exerciții si teste de fonetică și morfologie istorică;
Sem 12 12. Privire istorică asupra lexicului romanesc; Locul limbii române între 2
limbile romanice și balcanice
Sem 13 Teste recapitulative tip grilă 2

Total ore seminar/laborator 28

1. *** Istoria limbii române, Editura Academici R.S.R., vol. I (1965), vol. II
(1969) – colectiv
2. Bărbulescu, Mihai, Deletant, Dennis, Hirchins, Keith, Papacostea, Şerban, Teodor,
Pompiliu, Istoria României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998
3. Coteanu, Ion, Originile limbii române, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1981
4. Coteanu, Ion, Structura şi evoluţia limbii române (de la origini până la 1860),
Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1981
5. Cvasnîi-Cătănescu, Maria, Limba română. Origino şi dezvoltare, Editura
Humanitas, Bucureşti, 1996
6. Dimitrescu, Florica şi colab., Istoria limbii române. Fonetică. Morfosintaxă. Lexic,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978
7. Giurescu, C-tin, Giurescu, Dinu, C., Istoria românilor, I, Din cele mai vechi
timpuri până la întemeierea statelor româneşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1975
8. Graur, Al., Evoluţia limbii române, Bucureşti, 1983
9. Graur, Al., Fondul principal al limbii române, Bucureşti, 1957
10. Iordan, Iorgu, Istoria limbii române (Pe înţelesul tuturor), Editura Ştiinţifică şi
Referinţe
bibliografic Enciclopedică, Bucureşti, 1983
e 11. Ivănescu, Gheorghe, Istoria limbii române, Editura Junimea, Iaşi, 2000
recomandat 12. Macrea, Dumitru, Studii de istoria a limbii şi lingvisticii româneşti, vol. I-II,
e Bucureşti, 1965
13. Ovid, Densusianu, Istoria limbii române, vol. I-II, Bucureşti, 1961
14. Philippide, Al., Originea românilor, Iaşi, vol. I (1923), vol. II (1927)
15. Popescu, Radu, Din gramatica istorică a limbii române, Reprogafia Universităţii
din Craiova, 1978
16. Protase, Dumitru, Autohtonii în Dacia, Bucureşti, 1980
17. Puşcariu, Sextil, Limba română, vol. I (1940), vol. II (1958)
18. Rosetti, Al., Istoria limbii române de la origini până în prezent, Editura Pentru
Literatură, Bucureşti, 1968
19. Rosetti, Al., Schiţă de istoria socială a limbii române, Bucureşti, 1982
20. Rosetti, Al., Schiţă de istorie a limbii române de la origini până în zilele noastre,
Editura Albatros, Bucureşti, 1976
21. Russu, I. I., Elemente autohtone în limba română, Editura Academiei R.S.R., 1970
22. Russu, I. I., Etnogeneza românilor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1981
23. Russu, I. I., Formarea poporului şi a limbii române, în “Transilvania”, nr. 6/1976,
p. 36-39
• Russu, I. I., Limba traco-dacilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1967
Metode de predare
conversaţia euristică
dezbaterea
observaţia
exercițiul

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Se realizează prin contacte periodice cu reprezentanții acesteia în vederea analizei problemei.
• elaborarea unor instrumente eficiente de cunoaştere a personalităţii
• proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării
competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei
• elaborarea unor strategii de îmbunătăţire a funcţiilor cognitive din input, elaborare şi
output.

10. Evaluare
Tip Ponderea în
Criterii de evaluare Metode de evaluare Obs.**
activitate nota finală
Volumul şi corectitudinea
Lucrare scrisă 30 CEF
cunoştinţelor
Curs
Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10
CEF
Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10
Întocmirea şi susţinerea unui referat, Verificare orală
a unei aplicaţii Formă alternativă de
30 nCPE
evaluare-Fişă de
Laborator evaluare seminar
Fişă de evaluare
Participare activă la seminare 20 nCPE
seminar
Standard minim de performanţă
50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10

(*) Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de

tipul şi gradul acestora.(**) CPE – condiţionează participarea la examen; nCPE – nu
condiţionează participarea la examen; CEF - condiţionează evaluarea finală;

Data completării: | _0_| _8_| / |_0_|_9_| / |_2_|_0_|_2_|_2_|

Data avizării în Departament: |_1_|_0| / |_0_|9__| / |_2_|_0_|_2_|_2_|

Grad didactic, titlul, prenume, numele Semnătura

Lector universitar dr. Delia- Maria
Titular disciplină
SILIȘTE
Responsabil
Conf. univ. dr. Dragoș VARGA
program de studii

Director Departament Prof.univ.dr.habil. Radu DRĂGULESCU