UNIUNEA NATIONALA A COOPERATIEI MESTESUGARESTI

- UCECOM -

GHID
privind aplicarea normelor de securitate si sanatate in munca in
unitatile de prestari servicii - “Spalatorii si curatatorii chimice”,
din cooperatia mestesugareasca
 2007

CUPRINS
1. INTRODUCERE
2. TERMINOLOGIE
3. MANAGEMENTUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
3.1 Informarea lucratorilor
3.2 Consultarea lucratorilor
3.3 Reprezentantul lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii
si sanatatii in munca in unitatile de spalatorie si curatatorie chimica
3.4 Comitetul de securitate si sanatate in munca specific domeniului
3.5 Instruirea lucratorilor din unitatile de spalatorie si curatatorie chimica
3.6 Activitatea de prevenire si protectie in cadrul unitatilor de spalatorie si
curatatorie chimica
3.7 Planul de prevenire si protectie (anexa 7, H.G. nr. 1425/2006)
3.8 Primul ajutor
3.9 Recuperarea
3.10 Inregistrarea evenimentelor (H.G. nr. 1425/2006)
3.11 Semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale generate
de activitatile desfasurate in unitatile de spalatorie si curatatorie chimica
4. MASURI DE INTRETINERE A UTILAJELOR SI ECHIPAMENTELOR
5. MANAGEMENTUL RISCULUI IN UNITATILE DE SPALATORIE SI
CURATATORIE CHIMICA
5.1 Identificarea riscului
5.2 Evaluarea riscului
5.3 Masurile ce se impun pentru evaluarea si reducerea riscului
5.3.1 Manipularea manuala
5.3.2 Aplecarile si rasucirile repetate
5.3.3 Intinderile repetate
5.3.4 Manevrari greoaie
5.3.5 Statul in picioare pe perioade lungi de timp
5.3.6 Stresul datorat caldurii
5.3.7 Organizarea muncii
6. SUBSTANTE PERICULOASE
6.1 Informarea cu privire la substantele periculoase
6.2 Etichetarea substantelor periculoase
6.3 Masuri de evitare a riscului
6.4 Substantele periculoase si sistemele inchise
7. ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE
8. MEDIUL DE LUCRU
8.1 Zgomotul
8.2 Ventilatia
 8.3 Iluminarea
8.4 Arsuri
8.5 Accidente biologice in curatatorii/spalatorii
8.6 Boilerele
8.7 Echipamentul electric
8.8 Depozitarea substantelor chimice
8.9 Organizarea
9. BIBLIOGRAFIE
10. Anexa nr. 1 – Fluxul tehnologic – SPALATORIE
11. Anexa nr. 2 – Fluxul tehnologic – CURATATORIE

1. INTRODUCERE

Intr-o spalatorie sau curatatorie chimica apar multe pericole care pot provoca
accidentari si imbolnaviri profesionale. Numarul si gravitatea acestora ar putea fi
reduse prin informarea, instruirea lucratorilor si prin luarea unor masuri de
prevenire.
Ghidul abordeaza urmatoarele probleme:
- Cauza imbolnavirilor si infectiilor in curatatoriile/spalatoriile chimice;
- Regulile de sanatate a muncii;
- Masuri ce trebuie luate;
- Cai de dezvoltare a securitatii si sanatatii in munca;
- Cerintele pentru conformitatea cu legislatia privind securitatea si
sanatatea in munca.

In principal acest ghid este destinat angajatorului si lucratorilor dintr-o

spalatorie sau curatatorie chimica. Activitatile desfasurate intr-o spalatorie sau
curatatorie chimica furnizeaza un serviciu important comunitatii, prin sarcina de a
curata produsele textile din gospodarie, din sistemul de sanatate, pastrarea si
mentinerea in stare corespunzatoare de igiena a echipamentelor de lucru utilizate de
personalul productiv din cadrul societatilor cooperative mestesugaresti.
Ghidul poate fi utilizat in spalatorii si curatatorii chimice, mici si mari,
publice si private, dar are o relevanta particulara pentru cele mici.
Ghidul poate ajuta angajatorul si lucratorii din cadrul spalatoriei si
curatatoriei chimice sa regaseasca responsabilitatile care asigura securitatea si
sanatatea in munca, dublate de:
- responsabilitatile legislative;
- riscurile specifice referitoare domeniului;
- regulile de securitatea muncii.
 Ghidul urmareste:
- sa ridice nivelul competentei si constientizarii lucratorilor asupra
problemelor securitatii si sanatatii in munca;
- sa ajute la identificarea riscurilor de accidentare si imbolnavire
profesionala;
- sa ofere informatii, solutii si recomandari in domeniu.

2. TERMINOLOGIE

o lucrator – persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii;

o angajator – persoana fizica sau juridica ce se afla in raporturi de munca ori de
serviciu cu un lucrator si care are responsabilitatea intreprinderii si/sau unitatii;
o prevenire – ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate
etapele procesului de munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor
profesionale;
o eveniment – accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului,
produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de
serviciu, sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost
implicate persoane angajate;
o accident de munca – vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia
acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea
indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel
putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
o echipament individual de protectie – orice echipament destinat a fi purtat sau
manuit de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri;
o loc de munca – locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile
societatii, inclusiv orice alt loc la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii
activitatii;
o securitate si sanatate in munca – ansamblul de activitati institutionalizate avand
ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca,
apararea vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor
persoane participante la procesul de munca.

3. MANAGEMENTUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

 Asigurarea securitatii si sanatatii la locul de munca este o responsabilitate
importanta pentru orice angajator. Orice omisiune si nerespectare a legislatiei in
domeniu poate sa conduca la accidentari si imblonaviri profesionale si adesea la
cheltuieli foarte mari pentru angajator. Pentru ca unitatea de spalatorie sau
curatatorie sa faca fata competitivitatii de pe piata este obligatoriu sa se actioneze
atat in domeniul productiei, calitatii, costurilor si relatiei cu publicul cat si in cel al
asigurarii securitatii si sanatatii personalului unitatii.
Obligatia asigurarii securitatii si sanatatii lucratorilor in toate aspectele
legate de munca revine angajatorului. Rezultatele lucratorilor la locul de munca pot fi
influentate de mediul de munca si acesta, la randul lui, influenteaza sanatatea si riscul
la locul de munca/postul de lucru.
Managementul securitatii si sanatatii in unitatile de spalatorie si curatatorie
chimica determina:
- reducerea numarului de accidente si imbolnaviri;
- micsorarea numarului de zile de concediu medical acordate din cauza
ranirilor si accidentarilor produse in timpul lucrului;
- scaderea numarului de lucratori absenti din motive de boala;
- un moral mai ridicat al lucratorilor.
Actiunile specifice managementului securitatii si sanatatii in munca sunt
prevenirea riscurilor si imbolnavirilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea
lucratorilor, eliminarea factorilor de risc de accidentare si se realizeaza prin
informarea, instruirea, consultarea lucratorilor, a reprezentantilor acestora precum
si a comitetului de securitate si sanatate in munca (unde este cazul). Discutiile la
locul de munca despre sanatate si risc reprezinta metoda cea mai buna in
managementul sanatatii si riscului.

In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca in unitatile

de spalatorie si curatatorie chimica si pentru prevenirea accidentelor si a
imbolnavirilor profesionale ale lucratorilor acestora, angajatorul are obligatia:
- sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii si
sanatatii in munca, inainte de inceperea oricarei activitati;
- sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea
si sanatatea in munca, inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri specifice;
- sa decida asupra mijloacelor de protectie care trebuie luate si, dupa caz,
asupra echipamentului individual de protectie care trebuie utilizat;
- sa tina evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de
munca mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a
incidentelor periculoase, precum si a accidentatilor in munca petrecute in acest tip
de unitati.
 Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata prin medicul de medicina
muncii.

3.1 Informarea lucratorilor

Informatia in domeniul securitatii si sanatatii in munca reprezinta orice data

relevanta asupra riscului existent la un loc de munca/postul de lucru si caile de
minimizare a acestuia. Un sistem de mentinere la zi a informatiilor este necesar a se
stabili parametrii de functionare, ultima revizie tehnica, protectia asigurata etc.,
pentru:
- instalatii (boilere);
- echipamente (echipamente de putere sau fiare de calcat -putere absorbita,
izolatii, manevrare/depozitare etc.);
- substante periculoase (substantele chimice folosite - modul de
dozare/manevrare/depozitare, termen de valabilitate etc.);
- procese de munca (metode de operare la prese, masini etc.);
Aceste informatii sunt utile la:
- luarea deciziilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca (la
completarea planului de masuri);
- dezvoltarea politicilor in domeniul securitatii si sanatatii la locul de
munca;
- instruirea profesionala a personalului;
- reducerea riscului de accidentare si imbolnavire profesionala la locul de
munca.

Lucratorii au dreptul sa aiba acces la orice informatie care poate afecta

sanatatea si securitatea lor.
Aria lor de probleme cuprinde:
- informatii despre riscul pe care il poate prezenta un echipament nou, o
substanta, o revizie tehnica;
- incidente relevante, accidente, raniri si imbolnaviri profesionale ce pot
avea loc;
- informatii exemplificate prin: reportaje, afise, spoturi filmate, notite,
diapozitive etc.
Angajatorul poate transmite lucratorilor informari despre sistemul de
management al securitatii si sanatatii in munca pe parcursul implementarii lui.
Informarea va folosi la sporirea atitudinii responsabile la locul de munca, in
legatura cu sanatatea si securitatea si va ajuta la implementarea sistemului de
management al securitatii si sanatatii in munca la nivelul unitatii de spalatorie si
curatatorie chimica.
 Unde este relevant sau necesar, angajatorul poate folosi si alte surse de
informatii referitoare la securitatea si sanatatea in munca. Aceste surse includ
guvernul, organizatiile patronale, asociatiile profesionale, firmele de consultanta,
literatura de specialitate etc.

3.2 Consultarea lucratorilor

Angajatorul consulta lucratorii si/sau reprezentantul lor si permite

participarea acestora la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea si
sanatatea in munca pentru unitatile de spalatorie si curatatorie chimica
(identificarea si cunoasterea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire
profesionala), la luarea oricarei masuri care ar afecta semnificativ securitatea si
sanatatea in munca.
Consultarea asupra securitatii si sanatatii in munca conduce la corectarea
conduitei in acest domeniu. Implicarea lucratorului in identificarea problemelor si a
schimbarilor la locul de munca/postul de lucru il ajuta sa se adapteze la schimbari.
Pentru inceput lucratorul implicat nu va putea aprecia care dintre operatii este cea
mai solicitanta sau inconfortabila, dar in colaborare cu angajatorul se va putea
inlocui munca manuala cu cea mecanizata pentru operatiile mult prea solicitante.
Cand se planifica schimbari la locul de munca/postul de lucru consultarea
dintre angajator si lucratori trebuie sa aiba loc cat mai devreme posibil, astfel incat
la inlocuirea muncii manuale cu cea mecanizata, schimbarea sa fie acceptata in
cunostinta de cauza.

3.3 Reprezentantul lucratorilor cu raspunderi specifice in

domeniul securitatii si sanatatii in munca in unitatile de
spalatorie si curatatorie chimica

In conformitate cu legea 319/2006 lucratorii din cadrul unitatii trebuie sa-si

aleaga reprezentantul cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in
munca, reprezentant care desfasoara urmatoarele activitati:
- colaboreaza cu angajatorul pentru imbunatatirea conditiilor de securitate si
sanatate in munca;
- insoteste echipa care efectueaza evaluarea riscurilor;
- ajuta lucratorii sa constientizeze necesitatea aplicarii masurilor de securitate
si sanatate in munca;
 - aduce la cunostinta angajatorului sau comitetului de securitate si sanatate in
munca, din cadrul societatii de care apartine unitatea, propunerile lucratorilor
referitoare la imbunatatirea conditiilor de munca;
- urmareste realizarea masurilor din planul de prevenire si protectie;
- informeaza autoritatile competente asupra nerespectarii prevederilor legale
in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
- inspecteaza zonele de munca pentru care reprezentantul este responsabil;
- participa la actiunile comitetului de securitate si sanatate in munca, acolo
unde exista un astfel de comitet, pentru probleme specifice unitatii.
Reprezentantul lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si
sanatatii in munca, din cadrul unitatii, este numit, prin decizie, de catre angajator.

3.4 Comitetul de securitate si sanatate in munca specific domeniului

Comitetul de securitate si sanatate in munca specific domeniului se constituie

in societatea care are un numar de cel putin 50 de lucratori care lucreaza in unitatile
de spalatorie si curatatorie chimica. In cazul unei societati cu un numar mai mic de
50 de lucratori, Inspectoratul de munca poate impune constituirea unui comitet, in
functie de natura activitatilor si de riscurile identificate.
Angajatorul poate sa infiinteze comitetul de securitate si sanatate in munca si
din proprie initiativa.
Atributiile comitetului:
- analizeaza si face propuneri privind politica de securitate si sanatate in
munca si planul de prevenire si protectie, specifice domeniului de spalatorie si
curatatorie chimica;
- analizeaza introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luand in
consideratie consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si face propuneri
in situatia constatarii anumitor deficiente la nivelul unitatii;
- analizeaza alegerea, cumpararea, intretinerea si utilizarea echipamentelor
de munca, a echipamentelor de protectie colectiva si individuala, specifice
domeniului;
- propune masuri de amenajare a locurilor de munca, tinand seama de
prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice;
- analizeaza cererile formulate de lucratori privind conditiile de munca;
- urmareste modul in care se aplica si se respecta reglementarile legale
privind securitatea si sanatatea in munca, masurile dispuse de inspectoratul de
munca si inspectorii sanitari;
- analizeaza propunerile lucratorilor privind prevenirea accidentelor de
munca si a imbolnavirilor profesionale, precum si pentru imbunatatirea conditiilor
de munca si propune introducerea acestora in planul de prevenire si protectie;
 - analizeaza cauzele producerii accidentelor de munca, imbolnavirilor
profesionale si a evenimentelor produse si poate propune masuri tehnice in
completarea masurilor dispuse in urma cercetarii;
- efectueaza verificari proprii privind aplicarea instructiunilor proprii si a
celor de lucru si face un raport scris privind constatarile facute.

3.5 Instruirea lucratorilor din unitatile de spalatorie

si curatatorie chimica

Angajatorul trebuie sa asigure conditiile pentru ca fiecare lucrator sa fie

instruit in domeniul securitatii si sanatatii in munca primind in special informatii si
instructiuni de lucru specifice locului de munca/postului de lucru.
Instruirea lucratorilor are ca scop insusirea cunostintelor si formarea
deprinderilor de securitate si sanatate in munca privind manipularea substantelor
chimice in siguranta si fara riscuri pentru sanatatea acestora.
Bine instruiti lucratorii vor lucra mai eficient, riscul producerii
accidentelor si evenimentelor periculoase va scadea.
Instruirea contribuie la ridicarea gradului de cunostinte a lucratorilor in
domeniul securitatii si sanatatii in munca, se adreseaza atat noilor angajati cat si
intregului personal si se face pe baza unui program de instruire-testare, pe meserii
sau activitati.
Continutul programului de instruire in domeniul securitatii si sanatatii in
munca si metodele de instruire folosite sunt specifice grupului tinta. Pot fi utilizate
diverse metode, precum: socializarea, expunerea, demonstratiile, studiile de caz,
instruirea asistata pe calculator, prezentarile video, plansele, invitarea unor
specialisti din cadrul autoritatilor competente. Pregatirea poate fi formala sau
informala.
Programele de instruire trebuie sa includa:
- practicile de securitatea muncii;
- intamplarea si riscul la locul de munca si raportarea lor la conditiile de
prevenire;
- masuri de control la locul de munca;
- pregatirea sarcinilor specifice;
- siguranta operatiunilor la masini si echipamente;
- folosirea, intretinerea si accesul la echipamentul individual de protectie;
- accidentul si raportarea conditiilor de producere a acestuia;
- responsabilitatile angajatorului si ale lucratorului raportate la prevederile
legale;
- prevederile Regulamentului Intern (RI) ale societatii de care apartine
unitatea de spalatorie si curatatorie chimica.
 Angajatorul poate evalua si revizui programul de instruire, consultandu-si
lucratorul desemnat, reprezantantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul
securitatii si sanatatii in munca si comitetul de securitate si sanatate in munca.
Lucratorii din spalatoriile si curatatoriile chimice au nevoie de noi instruiri
atunci cand sunt aduse echipamente noi, substante noi sau sunt introduse
tehnologii/procese de productie modernizate/noi.

Instruirea se face la :
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munca in cadrul unitatii;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale
echipamentului existent;
d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrari speciale.
Instruirea are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de
securitate si sanatate in munca, pentru toate categoriile de lucratori din unitatile de
spalatorie si curatatorie chimica.
Instruirea cuprinde trei faze:
 instruirea introductiv-generala
Se face la angajarea lucratorilor, de catre lucratorul desemnat, timp de cel
putin 8 ore, fiind abordate problemele legate de:
- activitatile specifice societatii;
- legislatia de securitate si sanatate in munca (Legea nr. 319/2006, H.G. nr.
1425/2006);
- consecintele necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate
in munca;
- riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala;
- masurile privind acordarea primului ajutor, activitatile de prevenire si
protectie, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.

 instruirea la locul de munca – unitatea de spalatorie si curatatorie

chimica
Se face de catre conducatorul locului de munca, timp de cel putin 8 ore,
cuprinzand:
- masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul locului de munca/
postului de lucru respectiv;
- informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala
specifice locului de munca/postului de lucru;
- masurile privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea
lucratorilor;
 - activitatile specifice locului de munca/postului de lucru;
- demonstratii practice privind activitatea desfasurata de lucrator la locul de
munca/postul de lucru;
- exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de protectie;
- exercitii practice privind mijloacele de alarmare, interventie, evacuare si de
prim ajutor.
 instruirea periodica
Se face de catre conducatorul locului de munca, timp de cel putin 8 ore, cu
demonstratii practice, pentru reimprospatarea si actualizarea cunostintelor in
domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Instruirea se finalizeaza cu verificarea cunostintelor pe baza de test,

rezultatul fiind consemnat in fisa de instruire individuala sau colectiva.

Existenta fiselor de instruire pentru lucratori este obligatorie, demonstrand

totodata ca fiecare lucrator stie ce are de facut:
 “FISA DE INSTRUIRE INDIVIDUALA privind securitatea si sanatatea in
munca” pentru fiecare lucrator angajat in unitatea de spalatorie si curatatorie
chimica (anexa 11, H.G. nr. 1425/2006).
 “FISA DE INSTRUIRE COLECTIVA privind securitatea si sanatatea in munca”
pentru persoanele aflate in societate cu permisiunea angajatorului sau pentru
lucratorii din societati din exterior care desfasoara activitati pe baza de contract de
prestari de servicii (anexa 12, H.G. nr. 1425/2006) in cadrul unitatii de spalatorie si
curatatorie chimica.
Angajatorul va comunica tuturor angajatilor politica in domeniul securitatii
si sanatatii in munca si acestia vor semna de luare la cunostinta. Atunci cand se
impune, politica va fi actualizata, incluzandu-se toate modificarile facute la locul de
munca.

3.6 Activitatea de prevenire si protectie in cadrul unitatilor

de spalatorie si curatatorie chimica

Angajatorul are obligatia de a desemna, prin decizie, lucratorul care se va

ocupa de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale si protectie a lucratorilor
din cadrul unitatii de spalatorie si curatatorie chimica.
In situatia in care, la nivelul societatii exista un numar de peste 50 de
lucratori, care lucreaza in unitatile de spalatorie si curatatorie chimica, lucratorul
desemnat trebuie sa urmeze un curs recunoscut, responsabilitatile sale incluzand:
- informarea angajatorului asupra situatiei securitatii si sanatatii in munca
in ansamblul unitatii/unitatilor de spalatorie si curatatorie chimica;
 - coordonarea inspectiilor, identificarea conditiilor necorespunzatoare si
raportarea acestora angajatorului;
- asigurarea ca toate ranirile, imbolnavirile si incidentele sunt inregistrate si
investigate;
- insotirea inspectorului delegat de inspectoratul de munca in timpul
exercitarii controalelor in unitatile de spalatorie si curatatorie chimica.

3.7 Planul de prevenire si protectie (anexa 7, H.G. nr. 1425/2006)

Conform prevederilor legale angajatorul trebuie sa intocmeasca planul de

prevenire si protectie. In urma evaluarii riscurilor pentru fiecare loc de munca/post
de lucru, din cadrul unitatilor de spalatorie si curatatorie chimica, se vor stabili
masuri de prevenire si protectie, de natura tehnica, organizatorica, igienico-sanitara,
necesare pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor in domeniu, in functie
de specificul de organizare si functionare al fiecarei unitati.
Angajatorul poate dezvolta proceduri de prevenire specifice locurilor de
munca/posturilor de lucru, el si angajatii putand interveni in caz de urgente,
impreuna sau separat.
Procedurile vor avea in vedere urmatoarele:
- necesitatea ca fiecare caz de ranire sa primeasca urgent ingrijire;
- atribuirea responsabilitatilor de prim ajutor se adreseaza fiecarei persoane
in parte;
- necesitatea accesibilitatii celor mai indicate echipamente de urgenta si
materialele care pot minimiza severitatea oricarui accident sau urgente;
- implicarea autoritatilor responsabile: servicii de urgenta, autoritati locale,
responsabilul cu accidentele de munca din societate;
- realizarea si mediatizarea schemei sistemului de evacuare in caz de
urgenta;
- stabilirea unui sistem de comunicare intre toti lucratorii, vizitatori si
societatile din imediata vecinatate;
- modul de instruire a lucratorilor in domeniul acordarii primului ajutor;
- identificarea proceselor pentru asigurarea procedurilor in caz de accident/
imbolnavire profesionala.
Angajatorul va asigura procedurile in caz de accident/imbolnavire
profesionala si se va asigura ca toti lucratorii au luat cunostinta de acestea. Periodic
lucratorii vor efectua exercitii de acordare a primului ajutor si de evacuare in caz de
urgenta.

3.8 Primul ajutor

 Primul ajutor reprezinta totalitatea actiunilor intreprinse imediat dupa
producerea unui accident de munca, pana la momentul interventiei cadrelor
medicale de specialitate.
Angajatorul este responsabil de acordarea primului ajutor si asigurarea
instruirii lucratorilor care vor acorda primul ajutor, in unitatile de spalatorie si
curatatorie chimica.
Responsabilitatile angajatorului sunt:
- alegerea, localizarea si mentinerea facilitatilor de prim ajutor;
- stabilirea legaturilor necesare cu serviciile specializate (serviciul medical
de urganta, salvare, pompieri, politie), asigurarea procedurilor, proceselor
si facilitatilor acordarii primului ajutor;
- instruirea personalului in domeniul acordarii primului ajutor;
- informarea tuturor lucratorilor care sunt sau pot fi expusi unui pericol
grav si iminent, despre riscurile implicate de acest pericol, precum si
despre masurile luate ori care trebuie sa fie luate pentru protectia
acestora;
- elaborarea instructiunilor pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca
lucrul si/sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se indrepte spre o
zona sigura, in caz de pericol grav si iminent;
- asigurarea celor mai indicate metode de prim ajutor la locul de munca.
Angajatorul trebuie sa in considerare si:
- natura si tipul locului de munca;
- ranirile usoare si imbolnavirile care necesita tratamente;
- localizarea, traseul si marimea locului de munca;
- numarul si distributia lucratorilor.

Posibilitatea acordarii primului ajutor trebuie sa fie punctuala, direct la locul

de munca si unde riscul de ranire/accidentare este cel mai mare. Acolo unde
activitatea se desfasoara pe suprafete mari posibilitatea de acordare a primului
ajutor trebuie sa fie mai mare decat la suprafetele mici.
Lucratorii trebuie sa aiba acces la serviciile de prim ajutor.
Este important ca persoanele pregatite sa acorde primul ajutor sa nu trateze
pacienti peste nivelul lor de pregatire si al experientei dobandite.

3.9 Recuperarea

Tinta recuperarii consta in faptul ca lucratorul accidentat, ranit sau bolnav sa

se prezinte cat mai repede la locul de munca, in conditii normale. Daca acest lucru
nu este posibil, atunci se urmareste aducerea lucratorului la o forma cat mai buna
de lucru in conditii ideale din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca.
 Un program de recuperare efectiva reduce timpul in care un angajat, bolnav sau
ranit, sta departe de locul de munca, reducand costurile asociate cu compensatiile
cuvenite lucratorului, cu instruirea si cu inlocuirea acestuia.
O particularitate relevanta pentru angajatori o constituie recuperarea la locul
de munca. Aceasta forma a programului de recuperare este bazata in totalitate sau
in parte prin folosirea la locul de munca a lucratorului in mod normal sau cu
indatoriri reduse si gradate conforme cu posibilitatile celui ranit sau bolnav si
indicate de medicul curant.
Factorii luati in considerare atunci cand se stabileste programul de recuperare
la locul de munca, sunt:
 natura ranirii sau imbolnavirii lucratorului;
 modificarea meseriei pe timp indelungat sau scurt;
 posibilitatea graduala de a realiza in timpul programului normal de lucru
indatoririle postului.

3.10 Inregistrarea evenimentelor (H.G. nr. 1425/2006)

Orice eveniment produs in unitatea de spalatorie si curatatorie chimica sau in

legatura cu aceasta (accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale
organismului, produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor
de serviciu, situatia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de
circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate, incidentul
periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de
profesiune) trebuie comunicat de indata angajatorului de catre conducatorul locului
de munca sau orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia.
Angajatorul are obligatia sa comunice:
 inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele;
 asiguratorului, evenimentele urmate de incapacitate temporara de munca,
invaliditate sau deces, la confirmarea acestora;
 organelor de urmarire penala, functie de caz.
Inregistrarea evenimentelor se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
Angajatorul va tine evidenta evenimentelor in:
- Registrul unic de evidenta accidentatilor in munca (anexa 15, H.G. nr.
1425/2006)
- Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase (anexa 16, H.G. nr.
1425/2006)
- Registrul unic de evidenta accidentelor usoare (anexa 17, H.G. nr.
1425/2006)
 - Registrul unic de evidenta accidentatilor in munca ce au ca urmare
incapacitatea de munca mai mare de 3 zile de lucru (anexa 18, H.G. nr. 1425/2006)

Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza:

 de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate
temporara de munca, pentru lucratorii din unitatile de spalatorie si
curatatorie chimica;
 de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care
au produs invaliditate evidenta sau confirmata, deces, accidente colective,
incidente periculoase, precum si in situatiile cu persoane date disparute;
 de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de
unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile, in care au fost
antrenate si unitati de spalatorie si curatatorie chimica;
Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea imprejurarilor si a cauzelor
care au condus la producerea acestora, a reglementarilor legale incalcate, a
raspunderilor si a masurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor
cazuri similare. Pentru cercetarea unui accident trebuie urmati urmatorii pasi:
- identificarea imprejurarilor;
- determinarea cauzelor;
- alegerea metodelor de prevenire;
- luarea masurilor de urgenta;
- pastrarea acelorasi lucratori la locul incidentelor.
In timpul investigatiilor se culeg informatii destinate sa conduca la
identificarea si aplicarea de masuri rapide care sa micsoreze pe viitor numarul de
accidente.

3.11 Semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor

profesionale generate de activitatile desfasurate in unitatile
de spalatorie si curatatorie chimica

Semnalarea bolilor profesionale, cat si suspiciunile de boli profesionale se

realizeaza obligatoriu de catre toti medicii care depisteaza astfel de imbolnaviri,
indiferent de specialitate si locul de munca, cu prilejul oricarei prestatii medicale:
examene medicale profilactice, consultatii medicale de specialitate, efectuate
asupra lucratorilor din unitatile de spalatorie si curatatorie chimica.
Bolile profesionale, precum si suspiciunile de boli profesionale vor fi
semnalate in fisa de semnalare (anexa 19, H.G. nr. 1425/2006)
Aceste inregistrari pot ajuta angajatorul la:
- detectarea cauzelor de accidentarere/imbolnavire profesionala;
- identificarea grupurilor de risc;
 - stabilirea metodelor de prevenire si a programului de control.

Cercetarea se realizeaza in termen de 7 zile, are drept scop confirmarea sau

infirmarea caracterului profesional al imbolnavirii respective si se finalizeaza cu
redactarea si semnarea Procesului verbal de cercetare.

Declararea bolilor profesionale se face de catre Autoritatea de sanatate

publica judeteana sau a municipiului Bucuresti din care face parte medicul de
medicina a muncii care a efectuat cercetarea.

Raportarea bolilor profesionale nou-declarate se face in cursul lunii in care

s-a produs imbolnavirea.

Colectarea, analizarea si interpretarea informatiilor despre securitatea si

sanatatea in munca, pentru unitatile de spalatorie si curatatorie chimica, pot veni
sub forma:
- informatiilor de la lucratorul desemnat cu raspunderi specifice in
domeniul securitatii si sanatatii in munca;
- rapoartelor de investigare a accidentelor;
- istoricului accidentelor.
Informatiile inregistrate ajuta la identificarea riscurilor mai putin evidente si
dezvoltarea strategiilor de implementare a managementului securitatii si sanatatii in
munca, pentru unitatile de spalatorie si curatatorie chimica.
Raportarea imediata faciliteaza identificarea rapida a riscurilor si prevenirea
lor.
Lipsa de informatii poate conduce la ranirea sau imbolnavirea unui lucrator,
urmata de o lipsa indelungata de la locul de munca, cu consecinte negative asupra
intregii activitati a unitatii.

4. MASURI DE INTRETINERE A UTILAJELOR SI

ECHIPAMENTELOR

Utilajele (ex. masini de spalat, calandre) si echipamentele electrice (ex.

boilere, masini de calcat, compresoare) vor fi verificate periodic, pentru a fi sigure
in timpul operatiunilor.
Verificarea periodica a utilajelor si echipamentelor prezinta urmatoarele
avantaje:
- reducerea numarului de incidente – intretinerea adecvata poate reduce
numarul de raniri si imbolnaviri;
 - reducerea intreruperilor – controlul periodic al utilajelor si efectuarea de
mici interventii duce la prevenirea cheltuielilor cu reparatiile si reducerea
numarului de ore in care nu se lucreaza.
Reviziile si reparatiile se vor efectua in conformitate cu specificatiile din
cartea tehnica sau instructiunile de utilizare aferente utilajelor si echipamentelor din
dotare.

5. MANAGEMENTUL RISCULUI IN UNITATILE DE

SPALATORIE SI CURATATORIE CHIMICA

Managementul riscului joaca un rol important in managementul securitatii si

sanatatii in munca, acesta presupunand:
- identificarea probabilitatii riscului;
- aprecierea riscului;
- determinarea celor mai indicate masuri de control;
- aplicarea si revizuirea masurilor de control.
Managementul riscului este necesar pentru preintampinarea intamplarii care
reprezinta un potential eveniment ce poate cauza accidentari sau imbolnaviri.
Riscul reprezinta probabilitatea intamplarii din care sa rezulte o accidentare
sau imbolnavire.

5.1 Identificarea riscului

In spalatorii si curatatorii chimice se pot folosi mai multe metode de

identificare a riscului. Tipul proceselor de munca va determina metodele alese,
modul de combinare a metodelor dand cele mai bune rezultate. Metoda identificarii
riscului include:
- consultarea lucratorilor;
- inspectarea locurilor de munca pentru prevenirea evenimentului;
- evaluarea proceselor de munca;
- evidenta incidentelor periculoase, accidentelor si imbolnavirilor;
- fisele cu echipamante individuale de protectie si fisele de urmarire a
productiei;
- consultarea autoritatilor si institutiilor cu atributii in domeniu.

5.2 Evaluarea riscului

Procesul de evaluare a riscului calculeaza riscul asociat evenimentului. La

evaluarea riscului se tine cont de:
 - natura riscului;
- gravitatea evenimentului si urmarile lui;
- frecventa si durata expunerii lucratorului la eveniment;
- frecventa producerii unui eveniment;
Categoriile de risc se pot incadra astfel:
- riscul pentru securitatea si sanatatea la locul de munca poate fi minor,
putin probabil sa se intample sau major;
- riscul minor, este posibil sa se intample des. Efectul poate sa fie
neinsemnat, dar uneori poate provoca raniri;
- riscul major, obliga angajatorul sa detina o evaluare a riscului la locul de
munca/postul de lucru.
Evaluarea riscului trebuie facuta tot timpul, inclusiv pe perioada deplasarii de
la si catre locul de munca, nu doar la locul de munca.
(Ex.: traversarea strazii prezinta un element de risc; cand traverseaza o strada
cu un trafic redus, persoana priveste in ambele sensuri, asculta zgomotul strazii si
apoi traverseaza. In contrast, daca traficul este intens, persoana va folosi trecerea de
pietoni. Aceasta traversare este “o masura de control” privind reducerea riscului de
accident. Aceleasi principii se aplica si in spalatoriile si curatatoriile chimice).

5.3 Masurile ce se impun pentru evaluarea si reducerea riscului

Exista o clasificare a masurilor care sa conduca la micsorarea riscului, luarea

celor mai indicate masuri avand in vedere aplicabilitatea lor practica. Costurile
efective si acceptarea lor de catre lucratori sunt alte doua importante criterii in
alegerea optiunilor cu privire la masuri.

Factori care influenteaza evaluarea si reducerea riscului:

1. Destinatia – probabilitatea intamplarii unui potential eveniment, pentru care

masurile de prevenire trebuie planificate si luate pe faze (ex.: alegerea
masinilor, cu cel mai mic nivel al zgomotului, destinate unei anumite
operatii);
2. Substituirea – inlocuirea materialelor sau a proceselor, cu altele, cu
probabilitatea de producere a unui eveniment mai mica (ex.: inlocuirea
metodelor de lucru manuale cu cele mecanizate);
3. Reamplasarea – minimizarea riscului prin repozitionarea echipamentelor
(ex.: adunarea stelajelor cu destinatia de depozitare a obiectelor usoare,
permitand ca acestea sa fie usor accesibile fara o frecventa manevrare);
4. Separarea – izolarea riscului de lucrator (prin bariera sau distanta) (ex.:
folosirea barierelor la izolarea diferitelor zone de lucru).
 5. Administrarea – schimbarea practicilor la locul de munca daca timpul sau
frecventa expunerii la risc este redusa (ex.: evitarea monotoniei activitatilor);
6. Echipamentul individual de protectie – folosirea echipamentului individual
de protectie recomandat (ex.: utilizarea manusilor la manipularea
imbracamintii fierbinti).

5.3.1. Manipularea manuala

Manipularea manuala reprezinta orice activitate unde un lucrator ridica, pune

jos, cara, trage, impinge, misca, inmagazineaza sau retine un obiect.
Ranirile din cauza manipularii manuale sunt cel mai des intalnite intr-o
spalatorie/curatatorie chimica. In consecinta riscurile manipularii manuale trebuie
cel mai bine controlate.
Managementul riscului pentru manipularea manuala implica 4 etape:
Identificarea, ca risc al securitatii si sanatatii in munca, a operatiunii de
manipulare manuala, prin:
- consultarea lucratorilor/specialistilor in calitate de ergonomi;
- directa observare a procesului de manipulare manuala;
- analizarea statisticilor referitoare la ranirile/accidentarile la locul de
munca.
Inspectarea spalatoriilor/curatatoriilor chimice a aratat ca urmatoarele tipuri
de incidente sunt comune:
 luxatia – poate fi asociata cu imobilizarea pe o perioada lunga de
timp, se datoreaza aplecarilor repetate sau rasucirilor ori
manevrarilor grele/ neindemanetice;
 luxarea incheieturii mainii – poate fi cauzata de miscari repetate /
bruste facute la sortarea obiectelor in spalatorie/curatatorie,
scoaterea si alimentarea cu lenjerie a masinilor de stors.
Evaluarea riscului - tinand seama de urmatorii factori:
 tinuta corpului si miscarile efectuate;
 locul de munca si dispunerea posturilor de lucru;
 organizarea muncii (durata si frecventa unei activitati).
Adesea acesti factori se influenteaza reciproc (ex.: inaltimea bancului de
lucru afecteaza pozitia corpului).
In consecinta metodele de control ale pozitiei corpului trebuie sa reduca
riscul accidentarilor prin manipulari manuale.
Controlul riscului, pentru reducerea lui prin utilizarea masurilor de control.
Actualizarea masurilor de control - prin evaluarea eficacitatii controlului,
dupa analizarea periodica a unor parti din managementul riscului, acesta fiind un
proces continuu.
 5.3.2 Aplecarile si rasucirile repetate

Acestea pot fi cauzate de lucrul la inaltime prea mare sau prea mica si spatiu
insuficient in postul de lucru. Miscarile nu trebuie sa cauzeze disconfort sau
oboseala, tinandu-se cont de locatia echipamentelor si influenta materialelor
folosite.

Reducerea riscurilor se poate realiza prin:

- ridicarea inaltimii de lucru la nivelul taliei (ex.: inceperea incarcarii
buncarului);
- evitarea coborarii obiectelor, daca vor fi ridicate mai tarziu (ex.: golirea
masinii de spalat pe podea in timpul procesului de spalare);
- pastrarea echipamentelor/materialelor la indemana, fara a fi necesara
incovoierea sau rasucirea (ex.: rufele care trebuie stoarse).

5.3.3 Intinderile repetate

Acestea pot fi cauzate de suprafetele de lucru care sunt prea inalte sau prea
largi. Reducerea riscului se realizeaza prin:
- pozitionarea materialelor cat mai aproape de pozitia optima de lucru;
- utilizarea platformelor de lucru acolo unde este posibil, daca se lucreaza
la o inaltime prea mare (bratul trebuie sa fie ridicat) care nu poate fi altfel
corectata.

5.3.4 Manevrari greoaie

Greutatea unei incarcaturi nu este singurul lucru care trebuie luat in seama
cand se evalueaza riscul manipularii. De asemenea se ia in considerare frecventa,
durata si distanta pe care este manipulata incarcatura. Incarcatura care este greu de
depozitat (este peste mana / nu este rigida ca dimensiune sau ca forma) prezinta un
risc ridicat. In acest caz greutatea trebuie redusa.

Reducerea riscurilor se realizeaza prin:

- reducerea distantei pe care este deplasata sarcina (ex.: imbunatatirea
amplasarii la locul de munca/postul de lucru, reimpartirea ariei de
depozitare);
- reducera greutatii obiectelor manipulate prin scaderea continutului si
dimensiunii containerului (ex.: dimensiunea cutiilor, evacuarea
substantelor folosite);
 - utilizarea unui sistem de depozitare potrivit. Lucratorul se va sigura ca
este suficient spatiu in camera pentru depozitarea obiectelor (ex.:
depozitarea obiectelor spalate);
- tragerea sau impingerea obiectelor se va face la nivelul taliei (ex.:
utilizarea troleelor si a cutiilor, de greutate nu prea mare, cu manere);
Utilizarea pedalelor de picior este de asemenea indicata in manipulari.
Aceasta transfera toata greutatea pe unul din picioare, ducand la cresterea efortului
muscular de stabilizare a corpului. Pedalele de picior trebuie:
- sa fie pozitionate in fata operatorului;
- sa fie la nivelul podelei (pentru minim de miscare);
- ca la sfarsitul cursei sa pozitioneze ambele picioare la acelasi nivel;
- sa produca impingerea in linie cu articulatia soldului.

5.3.5 Statul in picioare pe perioade lungi de timp

Cand un muschi anume este folosit in mod repetat pentru mult timp, riscul
obosirii muschiului sau al accidentarii creste.
Reducerea riscului, prin:
- schimbarea pozitiei corpului cat mai des posibil.
- alternarea intre statul in picioare, sezut sau miscare;
- alegerea incaltamintei si a tipului de pardoseala, ambele contribuind la
confortul statului in picioare;
- folosirea unui scaun de inaltime cat mai apropiata de pozitia de lucru;
- utilizarea balustradelor pentru sprijinirea greutatii corpului; aceasta poate
reduce oboseala pentru partea inferioara a corpului.

5.3.6 Stresul datorat caldurii

“Stresul datorat caldurii” apare in conditii de lucru la temperatura ridicata si

conduce la necesitatea crearii unui loc de munca sanatos si sigur. Aceasta se
intampla atunci cand corpul nu isi mentine temperatura optima. Efectele caldurii
asupra lucratorilor, in afara de cresterea nivelului de stres, cuprind:
- disconfort;
- iritabilitate;
- deshidratare;
- reducerea concentrarii/atentiei;
- urticarii datorate caldurii;
- reducerea tolerantei la expunerea la substante chimice si zgomot;
- carcei datorati caldurii;
- oboseala;
 - congestie cerebrala datorata caldurii.
Carceii, oboseala si congestia cerebrala sunt cele mai serioase forme de
imbolnavire datorata caldurii.
Factorii care produc stresul datorat caldurii sunt:
- temperatura ridicata a aerului;
- umiditatea ridicata;
- miscarea redusa a aerului;
- radiatia termica ridicata;
- echipament individual de protectie care nu permite corpului sa se
racoreasca;
- nivelul ridicat al activitatii fizice.

Persoanele care lucreaza cu regularitate la temperatura inalta incep sa se

obisnuiasca cu un anumit nivel al temperaturii in timpul saptamanii. Aclimatizarea
reduce disconfortul la caldura, creste rezistenta la efort, reduce pierderile de sare si
duce la un metabolism normal. Capacitatea persoanelor de a se obisnui cu o
anumita temperatura difera si cei cu o conditie fizica mai buna se aclimatizeaza mai
repede. Aclimatizarea asigura lucratorilor numai o protectie partiala la caldura
extrema si la efectele contrare sanatatii in conditiile expunerii la caldura. Odata
incetata activitatea la temperaturi inalte, acomodarea dispare dupa aproximativ o
luna.

Controlul stresului datorat caldurii

In spalatoriile/curatatoriile industriale sunt incalzite cantitati mari de apa si
se degaja cantitati mari de abur, rezultand conditii de umiditate foarte mari. Acesti
factori pot da nastere la stresul datorat caldurii al lucratorului in zilele umede.

Cum pot limita lucratorii expunerea la stresul datorat caldurii

Se pot lua masuri generale de prevenire a stresului excesiv datorat caldurii la
locul de munca, care includ:
- reducerea cantitatii de caldura generale (ex.: prin reducerea temperaturii
proceselor prin reasezarea, racirea, acoperirea sau izolarea surselor de
caldura, utilizand scuturi reflectorizante sau imbracaminte
reflectorizanta);
- modificarea temperaturii si a miscarii aerului, a umiditatii relative (ex.:
prin utilizarea ventilatiei generale sau locale, a evaporarii sau racirii, a
vaselor de racire, a suflantelor, a ventilatiilor sau a deschiderii
ferestrelor);
- eliminarea surselor aditionale de vapori de apa la locul de munca (ex.: a
scurgerilor de vapori la valve, a evaporii apei de pe podeaua umeda);
 - eliminarea expunerii directe la soare (ex.: dotarea ferestrelor cu jaluzele);
- recomandarea ca lucratorii sa poarte echipamente de culoare deschisa, din
materiale usoare (ex.: echipamente individuale de protectie);
- furnizarea de apa rece lucratorilor;
- asigurarea de locuri racoroase pentru odihna, separat de locurile de
munca;
- la cresterea temperaturii vor fi reconsiderate intreruperile pentru odihna;
- lucratorii vor fi informati si instruiti atunci cand lucreaza la temperatura
ridicata;
- asigurarea ca personalul insarcinat cu primul ajutor este pregatit in
recunosterea simptomelor si a tratamentului stresului datorat caldurii;
- scurtarea perioadei de expunere la caldura (ex.: rotatia personalului intre
zonele cu stres ridicat si cele cu stres scazut datorat caldurii);
- restrictionarea orelor suplimentare si a schimbarilor de personal intre
zone cu temperatura ridicata;
- programarea reviziilor si reparatiilor la suprafetele cu temperatura ridicata
pe perioada anotimpului rece;
- persoanele care lucreaza in afara zonei cu temperatura ridicata trebuie sa
se coordoneze cu cele care lucreaza in zona cu temperatura ridicata astfel
incat sa se reduca timpul de expunere a fiecarui membru al ECHIPEI la
temperatura ridicata.

Cum pot evita lucratorii stresul datorat caldurii

In general precautiile lucratorilor pot diminua stesul datorat caldurii atunci
cand lucreaza la temperaturi ridicate si umezeala, prin:
 petrecerea unui timp cat mai scurt in soare, in particular prin evitarea
expunerii intre orele 1200 – 1600;
 imbracand haine deschise la culoare, usoare si masuri potrivite;
 consumand cat mai des apa rece;
 luand pauze in locuri racoroase si uscate;
 pastrand o conditie fizica buna.

5.3.7 Organizarea muncii

Aceasta influenteaza factorii de risc pentru manipularile manuale.

Nerespectarea timpului de odihna (distribuirea timpului de munca si a pauzelelor
tehnologice), alegerea procedurilor de lucru, numarul si calificarea personalului
pot conduce la cresterea riscului de raniri.

Riscul poate fi redus prin:

 - organizarea de puncte de stationare daca materialele trec prin secvente logice
(ex.: suprafata de incarcare a masinii de spalat, uscat, calcat);
- policalificarea lucratorilor in diverse meserii si micsorarea numarului de
repetari (ex.: operatiile de spalare si calcare);
- respectarea pauzelor tehnologice:
- pauzele scurte si dese sunt mai eficiente decat cele rare si lungi;
- lipsa de experienta a lucratorilor, oboseala, vacantele, duc la un timp mai
indelungat de acomodare, prevaland in fata experientei lucratorilor.
- manipularea manuala a maselor (conf. H.G. nr. 1051/2006) sa nu implice:
- efort fizic prea frecvent sau prelungit;
- perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare;
- distante prea mari pentru ridicare, coborare, transport;
- ritm de munca impus printr-un proces care nu poate fi modificat de
lucrator.

6. SUBSTANTE PERICULOASE

In activitatea dintr-o spalatorie/curatatorie chimica se folosesc substante

chimice. Deoarece operatorii, ca si ceilalti lucratori, pot veni adesea in contact cu
aceste substante chimice, ele trebuie cunoscute precum si riscul potential al
utilizarii lor si ce se poate face pentru reducerea acestuia.
Substante chimice ca freonul, la fel ca materialele care includ azbestul si care
se pot regasi la locul de munca, pot fi periculoase pentru sanatate si sunt clasificate
ca substante riscante. Angajatorul are datoria protejarii lucratorilor, care sunt
expusi riscului de a lucra in apropierea acestor substante. Nivelul riscului depinde
de toxicitatea substantelor utilizate, stocarea si manipularea acestora la locul de
munca.

Pentru utilizarea in siguranta a substantelor de risc, trebuie:

- cunoscut modul in care se pot obtine informatii despre utilizarea
substantelor riscante la locul de munca;
- evaluarea riscului si determinarea nivelului de risc atunci cand se
folosesc aceste substante;
- implementarea masurilor de control folosite, pentru reducerea riscului
asociat cu substantele periculoase;
- gasirea celor mai potrivite metode de informare si instruire, pentru
angajator si lucratori, asupra modului de folosire a substantelor
periculoase la locul de munca.
 Locul de utilizare si
destinatia substantei
periculoase
- Curatatorii
Agentul de curatare
(Percloretilena cel mai utilizat
agent). Scaparile de vapori de la
masinile de spalat industriale se
produc in jurul usilor de etansare
si in timpul transferului
necorespunzator al
incarcaturilor )
Fluro (Agent chimic in curatatorii Freon
pentru tesaturile si accesoriile
fine.)
Agenti de curatare
(utilizat la masinile vechi)
Praf de curatat
(utilizat in masinile de curatat)
Agenti impotriva petelor (in
special impotriva ruginii)
(scoaterea petelor rezistente
manual)
Invelisul protector
(la tevile de apa fiarta si boilere)
- Spalatorii
Detergent
Denumirea
substantei Natura riscului
periculoase
Percloretilena Inhalarea vaporilor poate cauza ameteala,
usoara iritabilitate si in cazuri extreme
inconstienta. Daca expunerea este pe timp
indelungat pot apare imbolnaviri ale
ficatului si rinichilor. La temperaturi
ridicate se pot degaja gaze foarte toxice. In
apropierea curatatoriilor chimice fumatul
este strict interzis. Un contact prelungit al
pielii cu substantele poate provoca
dermatite.
Inhalarea poate da nastere la palpitatii
neregulate.
Spirt alb Inhalarea poate cauza presiuni la nivelul
(White Spirt) sistemului nervos central. Poate lua foc
usor.
Celite praf Inhalarea prafului care contine cristale de
silicati poate provoca imbolnaviri
progresive non reversibile.
(Hidrofluoryc Scoaterea ruginii cu Hidrofluoryc Acid
Acid) poate cauza in timp arsuri profunde. Aceste
acid florhidric arsuri necesita tratament medical de
urgenta.
Azbest Expunerea la azbest poate provoca
imbolnaviri ale aparatului digestiv sau
plamanilor.
Fibre minerale Provoaca afectiuni dermatologice si ale
sintetice sistemului respirator.
Hidroxid de Sodiu Coroziv iritant al pielii, ochilor si
mucoaselor.
 Agent de inalbire Peroxid de Coroziv iritant prin inhalare sau la
Hidrogen contactul cu pielea. Peroxidul de hidrogen
poate lua foc sau exploda din intamplare.

Hipoclorit de Sodiu Hipoclorit de sodiu poate produce

intamplator cresteri ale gazului clorinat.

Acizii mirositori Acid hidrocloric Coroziv iritant prin inhalare sau la

Acid fosforic contactul cu pielea. Acidul citric este cel
Acid acetic mai putin intalnit in cele mai multe
Acid citric aplicatii.

Emulsifianti Solvent Contactul indelungat cu pielea poate duce

hidrocarbon la imbolnaviri provocand dermatite.
Inhalarea substantei poate provoca ameteli,
iritabilitate si dureri de cap.

Saruri alcaline Metasilicat de sodiu Coroziv iritant al pielii, ochilor si

Carbonat de sodiu mucoaselorin special in ceea ce priveste
Ortofosfat de sodiu metasilicatul de sodiu.

Inalbitor Ditionit de sodiu Substanta periculoasa inflamabila.

Descompunerea poate produce un gaz
iritant care poate induce o stare respirtorie
cu simptome de astm.

Substante pentru scoaterea Detergenti cu Inhalarea prafului continand enzime

petelor de natura organica enzime proteolitice poate induce o stare respirtorie
cu simptome de astm.

Invelisul protector Azbest Expunerea la azbest poate provoca

(la tevile de apa fiarta si boilere) imbolnaviri ale aparatului digestiv sau
plamanilor

Invelisul protector Fibre minerale Provoaca afectiuni dermatologice si ale

(la tevile de apa fiarta si boilere) sintetice sistemului respirator

Trebuie evaluat riscul impus de substantele periculoase utilizate la locul de

munca/postul de lucru, in unele cazuri fiind necesara monitorizarea nivelului
substantelor periculoase din aer.

6.1 Informarea cu privire la substantele periculoase

 Evidenta stricta a substantelor periculoase este obligatorie si se realizeaza
prin fise de materiale utilizate, care reprezinta o sursa majora de informatii asupra
substantelor folosite la locul de munca, informatiile din fise fiind aditionale celor de pe
eticheta ambalajului substantei.
- Valorile din fise sunt cele mai indicate a fi utilizate in procesul de
productie.
- Furnizorul trebuie sa ofere fisa fiecarei substante periculoase pe care o
livreaza, aceasta fiind data la prima livrare sau la fiecare livrare in parte.
- Fisele vor contine:
- Numele furnizorului;
- Date asupra pericolelor pe care le prezinta acestea asupra sanatatii;
- Precautii care trebuie avute in vedere in timpul folosirii;
- Informatii despre modul de manipulare a substantei in conditii de
securitate.
- Fisele contin informatii despre pericolele asociate substantei. Riscul
asociat substantelor periculoase depinde de concentratia substantei, de
calitatea substantei folosite, de durata expunerii, de conditiile concrete de
stocare, manipulare si de la locul de munca/postul de lucru.
- O fisa succinta (insuficiente informatii pentru identificarea substantei)
poate constitui un semnal de alarma, substanta chimica putand prezenta
riscuri in timpul utilizarii normale.

Accesul lucratorilor la fisele de materiale

- Toate fisele trebuie sa fie puse la dispozitia lucratorilor atunci cand
substantele chimice sunt stocate, amestecate sau utilizate.
- Lucratorii trebuie instruiti in vederea cunoasterii si utilizarii
informatiile din fise.

- Angajatorul este direct raspunzator pentru securitatea si sanatatea

in munca a lucratorului in cazul in care fisa unei substante folosite
nu este valabila.

6.2 Etichetarea substantelor periculoase

- Fiecare cutie/recipient cu substante periculoase trebuie sa aiba atasata o

eticheta. Eticheta trebuie sa ramana aplicata si pe cutia/recipientul goala/gol.
Informatiile de pe dispozitia de livrare trabuie sa fie identice cu cele de pe eticheta
cutiei/recipientului;
- Nu se va transfera o substanta chimica intr-un recipient nou daca nu se
aplica eticheta proprie; transferarea substantelor chimice in recipiente destinate
 produselor alimentare este strict interzisa, aceasta practica putand provoca
imbolnaviri sau chiar decesul.

Nota – etichetele pe recipientele noi trebuie sa arate daca in recipient este

depozitata aceeasi substanta chimica la aceeasi concentratie cu originalul.

- Daca un recipient nu are eticheta si continutul lui este cunoscut se ataseaza

o eticheta temporara. Daca numele produsului este necunoscut se ataseaza o
eticheta pe care scrie:

“ATENTIE. A NU SE FOLOSI. SUBSTANTA NECUNOSCUTA”.

Inainte de a se identifica continutul recipientului cu substanta necunoscuta,

acesta va fi stocat izolat. Dupa identificarea substantei recipientul va fi etichetat.
Daca nu se poate identifica continutul recipientului se vor lua alte masuri
consultandu-se institutiile de profil.

6.3 Masuri de evitare a riscului

Inlocuirea substantelor – cu substante mai putin periculoase (ex.: white

spirt este adesea inlocuit cu percloroetilena, substanta mai putin periculoasa si
neinflamabila).
Solutii tehnologice:
 Ergonomia echipamentelor poate reduce riscurile. Aceasta se face prin
reducerea manipularii substantelor periculoase si limitarea emisiei de vapori
periculosi. Utilizarea sistemelor de inchidere automata la masinile/utilajele
din spalatorii si curatatorii chimice.
 Ventilarea – masinile moderne, in general au inchidere automata, dar mai
sunt in functiune si masini/utilaje cu inchidere manuala. Exhaustarea
(evacuarea) aerului contaminat si a surselor acestuia limiteaza riscul de
imbolnavire la locul de munca/postul de lucru.

 Depozitarea:
- Suprafetele pe care se depoziteaza substante chimice se semnaleaza
cu afise si vor fi grupate pe categorii;
- Stocurile de substante chimice trebuie sa fie limitate;
- Substantele incompatibile se depoziteaza separat.
 Sistemul de lucru – se va urmari strict succesiunea operatiilor si procedurile
de lucru aferente acestora, asigurandu-se si urmatoarele:
 o Verificarea regulata si intretinerea dispozitivelor de etansare de la usi si a
racordurilor conductelor pentru impiedicarea expunerii excesive la
substante chimice (ex.: percloretilena);
o Evaluarea timpilor tehnologici;
o Precautii suplimentare la efectuarea reparatiilor curente si capitale. Nivelul
de substante chimice utilizat (ex.: percloretilena) nu trebuie sa depaseasca
pe cel normat, in timpul desfasurarii operatiunilor tehnologice;
o Inchiderea recipientelor ce contin substante periculoase imediat dupa
utilizare si depozitarea lor pana la o noua folosire;
o Precizarea si comunicarea lucratorilor a procedurilor pentru solutionarea
deversarilor accidentale pe pardoseala;
o Deplasarea recipientelor cu substante inflamabile de la locul de depozitare
la punctul de lucru si invers numai pe un traseu dinainte stabilit.

6.4 Substantele periculoase si sistemele inchise

In locul in care substante periculoase sunt continute intr-un sistem inchis,

(ex.: tevi sau tubulaturi, proces tehnologic sau recipient in care au loc reactii)
trebuie avertizat lucratorul sau orice alta persoana care poate fi expusa la riscul
indus de substante.
Cea mai buna cale de identificare a substantelor periculoase in sisteme inchise este
acea a etichetarii conductelor si recipientelor respective.

Angajatorul are obligatia de a asigura informarea, instruirea si

supravegherea lucratorilor in procesul de lucru cu substante periculoase.

Angajatorul trebuie sa puna la dispozitia lucratorilor toate informatiile asupra

produsului - substanta chimica periculoasa, cuprinse in fisa produsului, pusa la
dispozitie de catre furnizor.

ATENTIE !!! Nu se vor achizitiona produse neinsotite de fisa produsului

si certificat de calitate.

7. ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE

 Asigurarea echipamentului individual de protectie este o masura de evitare a
riscului in completarea celorlalte masuri.
Echipamentele individuale de protectie indeplinesc urmatoarele cerinte:
- sunt adecvate pentru riscurile pe care le previn, fara a induce ele insile un
risc suplimentar;
- corespund conditiilor existente la locul de munca/postul de lucru;
- sunt adecvate cerintelor ergonomice si starii de sanatate a lucratorului;
- sunt adaptate configuratiei purtatorului;
- sunt distribuite gratuit;
- sunt intretinute, manipulate, depozitate, reparate si inlocuite conform
prevederilor legale;
- sunt achizitionate numai insotite de o fisa de instructiuni in limba romana;
- exista marcajul de conformitate pe produs sau ambalaj;
- utilizatorul echipamentului este instruit conform instructiunilor date de
producator.
Dotarea cu echipamente individuale de protectie specifice trebuie stabilita
pentru fiecare loc de munca/post de lucru prin:
- identificarea factorilor de risc care actioneaza cumulativ;
- stabilirea sortimentului de echipament individual de protectie;
- evaluarea duratei de expunere la risc;
- intocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipamente individuale
de protectie.
In mod obisnuit intr-o spalatorie/curatatorie echipamentul individual trebuie
sa asigure:
- protejarea pielii si a ochilor cand sunt manipulate substante chimice;
- protectia cailor respiratorii cand sunt manipulate produse care produc
praf si vapori care pot fi inhalati. in cazul mastilor este nevoie de diverse
tipuri de cartuse cu filtre pentru fiecare tip de pericol;
- protectia pielii atunci cand mainile sunt cufundate permanent in apa sau
solutii continand detergenti sau alte produse chimice.

8. MEDIUL DE LUCRU

8.1 Zgomotul

Numarul mare de masini, cresterea densitatii masinilor la locul de munca

duce la cresterea riscului expunerii la zgomot excesiv. Expunerea la un nivel ridicat
al zgomotului poate cauza pierderi ale auzului, stari de iritare, greutate in
comunicarea cu ceilalti si reducerea performantelor profesionale ale lucratorilor.
 Nivele ale zgomotului intermitent (ex.: inchiderea preselor), sunt capabile sa
cauzeze un zgomot artificial si pierderea treptata a auzului.
Zgomotul este un sunet nedorit si daunator cauzand stresul si alte efecte
asupra sanatatii: cresterea stresului si a presiunii arteriale, tiuitul in urechi, aparitia
ulcerului stomacal etc.
Zgomotul peste un nivel determinat de 87 dB poate duce la pierderi
temporare sau permanente ale auzului. Acest nivel al zgomotului a fost stabilit prin
HG nr. 493/2006.
Valorile limita de expunere si valorile limita de la care se declanseaza
actiunea angajatorului privind securitatea si protectia sanatatii lucratorilor in raport
cu nivelurile de expunere zilnica la zgomot sunt:
- valori limita de expunere LEx,8h = 87 dB
- valori de expunere superioare de la care se declanseaza actiunea: LEx,8h = 85 dB
- valori de expunere inferioare de la care se declanseaza actiunea: LEx,8h = 80 dB
In situatii pe deplin justificate, in cazul activitatilor in care expunerea zilnica
la zgomot are variatii semnificative de la o zi de lucru la alta, in scopul aplicarii
valorilor limita de expunere si a valorilor limita de la care se declanseaza actiunea
angajatorului privind securitatea si protectia sanatatii lucratorilor, trebuie sa se
foloseasca nivelul de expunere saptamanala la zgomot, in locul nivelului de
expunere zilnica la zgomot, pentru evaluarea nivelurilor de zgomot la care sunt
expusi lucratorii cu conditia ca:
- nivelul saptamanal de expunere la zgomot indicat prin monitorizare
adecvata sa nu depaseasca valoarea limita de expunere de 87 dB;
- sa se ia masuri adecvate pentru reducerea la minimum a riscurilor asociate
cu aceste activitati.

Obligatii ale angajatorului:

- determinarea si evaluarea riscurilor la zgomot;
- evitarea sau reducerea expunerii la zgomot;
- protectia individuala impotriva riscurilor generate de expunerea la
zgomot;
- limitarea expunerii la zgomot;
- informarea si instruirea lucratorilor;
- consultarea si participarea lucratorilor;
- supravegherea sanatatii lucratorilor.

Simptome ale aparitiei deficientelor de auz:

 Ati ridicat vocea la o persoana care era la mai putin de un metru de dvs.;
 Ati avut tiuituri in urechi dupa terminarea programului de lucru;
  V-a spus familia ca aveti tulburari de auz atunci cand ajungeti acasa de la
serviciu;
 Ati marit volumul televizorului, radioului sau al aparatului din masina
dupa o zi de lucru;
 Ati cerut unei persoane sa va repete ceva imediat dupa ce acesta
terminase de spus.

Nivelul zgomotului mai sus de valoarea maxima trebuie controlat prin

introducerea unui program de protejare a auzului la locul de munca, care cuprinde:
 Identificarea riscurilor pentru auz la locul de munca;
 Evaluarea factorilor de risc aferent zgomotelor;
 Dezvoltarea unui program de protectie la zgomot;
 Implementarea masurilor de control;
 Planificarea testelor audiometrice pentru fiecare lucrator, expus in mod
regulat la zgomot excesiv;
 Planificarea instruirilor;
 Consultarea lucratorilor de la toate nivelele.

Cateva sugestii pentru micsorarea nivelului de zgomot:

 folosirea echipamentului individual de protectie a auzului.
 micsorarea nivelului de zgomot al utilajelor prin alegerea masinilor cu
cel mai scazut nivel de zgomot posibil;
 captusirea tavanului, peretilor cu materialele izolatoare;
 montarea utilajelor pe covorase de cauciuc pentru reducerea zgomotelor
si a vibratiilor produse de acestea;
 amplasarea utilajelor/proceselor tehnologice intr-o arie unde vor fi
afectati cat mai putini lucratori (ex.: masinile de presat/calcat);
 rotatia posturilor;
 stabilirea unui program adecvat de intretinere si organizarea unui program
cu cat mai putin zgomot;

Lucratorii vor fi consultati la locurile de munca/posturile de lucru in ceea ce

priveste zonele cu zgomot care le poate afecta securitatea si sanatatea in munca.
Strategia de prevenire si protectie trebuie sa aiba ca scop reducerea
zgomotului si instruirea lucratorilor.

8.2 Ventilatia
 Pentru conditii umede ca si pentru temperaturi ridicate ale aerului si aer
saturat intalnit in incaperile curatatoriilor/spalatoriilor, aerul conditionat este
singura forma de control a calitatii aerului. Sistemul de exhaustare fortata a aerului
creaza conditiile de decontaminare a aerului respirat de operatori si asigura conditii
climatice confortabile.
Sistemul de ventilatie prin exhaustare la locul de munca capteaza aerul
contaminat in apropierea sursei si il evacueaza in afara zonei operatorului. Acest
sistem consta in hota, tubulatura, ventilator, filtru de aer si cos de evacuare. Un
sistem de ventilare exhaustiva este de asemenea utilizat pentru materiale foarte
toxice sau pentru gaze. Orice loc cu sistem de ventilare exhaustiva trebuie sa
respecte cerintale departamentului de mediu.
Cand sistemul de aer conditionat este instalat cu tun de racire sau condensare
a vaporilor, bacteria legionella poate creste in apa sistemului in diferite
circumstante. Bacteria se poate dispersa in atmosfera prin sistemul de aer
conditionat. Oamenii pot inhala bacteria si se pot imbolnavi. Inspectarea regulata a
instalatiei din punct de vedere a bacteriei si verificarea sistemului de aer
conditionat este masura ce trebuie luata.

8.3 Iluminarea

Iluminarea locului de munca asigura lucratorilor facilitatea de a identifica si

recunoaste pericolele, reducerea efortului facut de ochi si adoptarea unor pozitii
corecte ale corpului in procesul muncii. Lumina poate fi un factor important al
securitatii si sanatatii in munca si adesea poate fi omisa de angajati. Angajatorul
trebuie sa ia in considerare iluminarea la locul de munca adoptand urmatorii pasi:
(1) amplasarea locurilor de munca avand in vedere iluminarea;
(2) identificarea si evaluarea oricarei probleme sau dificultati de iluminare;
(3) identificarea si aplicarea solutiilor dupa evaluare.

Un nivel initial al iluminarii poate fi departe de pierderile progresive ale

luminii survenite tot timpul.
In tabel sunt date cateva valori informative ale iluminarii la diferite puncte de
lucru in spalatorii si curatatorii.

Puncte de lucru la interior Intensitatea iluminarii  lx 

Uscatorie 80
Spalatorie, sala masini mari 160
Primire, expediere, spalatorie 240
Fiare de calcat si prese 400
Sortare si impachetare 400
 Reconditionare si scoaterea petelor 400

8.4 Arsuri

Multe operaratii in spalatorii/curatatorii impun contactul cu punctele

fierbinti. Arsura mainilor si a partii de sus a bratelor se datoreste manipularii
obiectelor fierbinti, eliberarii emisiilor si contactului direct cu echipamentul
fierbinte. De asemenea acestea pot fi datorate si arderii substantelor periculoase.

Masuri de evitare a arsurilor

Instructiunile de lucru si masurile de asigurare trebuie sa fie luate astfel incat
sa fie eliminat riscul producerii arsurilor, prin:
 controlul automat al utilajelor (preselor);
 izolarea si restrictionarea accesului pe fluxul de productie (ex.: boiler,
prese);
 izolarea termica a partilor accesibile, ale utilajelor, cu temperaturi
ridicate (ex. tevile de evacuare, fiare de calcat, prese etc.);
 sisteme de ventilatie care sa exhausteze gazele produse;
 sisteme de intretinere periodica si service-ul utilajelor;
 informatii, instruiri, verificari si testari ale lucratorilor asupra regulilor
de securitate si sanatate in munca;
 utilizarea manusilor de bumbac atunci cand sunt manipulate si
transportate obiecte calde;
 sistemul de utilizare in securitate a substantelor chimice:
 instalarea unui sistem automat de alimentare cu substantele chimice
lichide;
 proceduri pentru controlul pierderilor de substante chimice;
 dotarea personalului cu echipament individual de protectie;
 dotarea cu dusuri de urgenta si solutii de spalare a ochilor, in zonele
de manipulare a substantelor chimice;
 dotarea cu echipament pentru stingerea incendiilor si afisarea la loc
vizibil a instructiunilor corespunzatoare;
 dotarea cu echipament de prim ajutor si instruirea personalului
desemnat in acordarea primului ajutor.

8.5 Accidente biologice in curatatorii/spalatorii

Cand intr-o curatatorie/spalatorie sunt curatate/spalate articole de la spitale

exista riscul expunerii la un accident biologic (ex.: hepatite, contaminarea cu fluide
provenind din corp prezente in asternuturi). Exista de asemenea riscul altor infectii
ca diareea sau boli ale pielii. Expunerea poate fi rezultatul:
- penetrarii pielii cu un ac;
- manipularea directa a fluidelor din corp;
- stropitul mucoaselor (de ex. ochii) cu laturi sau sprayuri pentru lenjerii;
- inhalarea de aerosoli.
Este dificil de identificat care este articolul potential sursa de infectii, dintr-o
spalatorie. Cel mai indicat este sa se considere fiecare obiect ca o posibila sursa de
infectie si sa se ia in calcul asigurarea la riscul pe care il poate avea.
Alegerea si implementarea celor mai indicate masuri de control minimizeaza
expunerea, acolo unde este cazul.

Stapanirea riscului la expunerea la accidente biologice in

curatatorii/spalatorii - un risc asumat poate fi controlat prin:

Sacii pentru curatatorie/spalatorie

 folosirea celor mai indicati saci pentru colectarea lenjeriei, sistemul
de saci color poate fi utilizat pentru deosebirea rufelor infectate (ex.
rosu pentru rufe contaminate si alb pentru lucruri obisnuite).
 Daca lenjeria este uda din cauza prezentei fluidului biologic aceasta
poate fi plasata de exemplu in saci pentru spalatorie securizati prin
inchiderea in saci impermeabili (din material plastic, preferabil mai
mari, rezistenti, transparenti ).

Stocarea

Curatatoriile/spalatoriile trebuie sa previna contaminarea rufelor curatate de

catre cele murdare sau cu alte substante prezente in curatatorie/spalatorie
(incluzand echipamentele, aerosoli, praf, umezeala si paraziti). Aceasta poate fi
realizata prin:
- Stocarea rufelor curate in locuri curate, uscate, separate de lucrurile murdare,
realizata prin:
 separarea obiectelor curate de cele murdare printr-o bariera fizica;
 acolo unde nu este posibil, utilizarea celei mai indicate bariere (ex.: un
spatiu bariera de cel putin 2 metri intre spatiul de stocare pentru
lucrurile murdare si spatiul de stocare pentru lucruri curate).
- Asigurarea unei ventilatii adecvate care poate minimiza contaminarea aerului
si sa previna contaminarea cu murdarie a ariei curate. In mod ideal fluxul de aer
trebuie sa fie de la suprafata curata catre cea murdara.
 Proceduri de minimizare a riscului
Procedurile de minimizare a riscului la expunerea la accidente biologice
includ:
 procesarea rufelor murdare prin spalare cat mai repede posibil. Ideal
aceasta trebuie sa se petreaca imediat dupa sosirea la curatatorie/spalatorie;
 manipularea cu grija a sacilor continand lenjerie murdara evitand
deteriorarea sacilor si contaminarea aerului;
Nota: a nu se tranti sacii, deoarece prin compresiune pot genera aerosoli.
 umplerea sacului ¾ din capacitate si securizarea lui cu prioritate la
transport;
 limitarea deplasarii lucratorilor dinspre aria de manipulare a lucrurilor
murdare spre aria de procesare a lucrurilor curate;
 atunci cand lucratorul paraseste aria de manipulare a lucrurilor murdare
spre alte arii (ex.: spre cantina sau spre casa) ei trebuie sa fie instruiti:
 sa-si schimbe echipamentul individual de protectie (ex.: sort, manusi);
 sa-si spele mainile inainte de a atinge lucrurile curate;
 interzicerea fumatului si evitarea mancatului si a bautului in zonele
apropiate;
 vaccinarea impotriva hepatitei valabila pentru toti lucratorii expusi la riscul
infectarii cu sange sau fluide din corp;
 dotarea cu cel mai eficient echipament individual de protectie (ex.: manusi,
ecran protector pentru fata, masca pentru ochi) si instructiuni de folosire a
acestuia;
 instruirea responsabililor cu aplicarea masurilor de igiena, specifice celor
care manevreaza lenjeria murdara;
 asiguararea unei curatenii permanente si respectarea programului de acces
in toate zonele;
 furnizarea de informatii si sustinerea de instruiri cu lucratorii si managerii
din curatatorie/spalatorie despre riscul accidentelor biologice.

Transportul

Procedurile in cazul transportului lenjeriei la si de la curatatorie/spalatorie

trebuie sa includa:
 utilizarea tranportoarelor, benelor si altor mijloace de transport;
 transportarea lenjeriei murdare si a lenjeriei curate pe cat este posibil in
mijloace de transport diferite;
 daca transportorul a deplasat lucruri murdare, acesta se va curata inainte
de utilizarea pentru lucruri curate;
  daca se transporta lucruri curate si lucruri murdare in acelasi vehicul,
separarea acestora se va face prin bariere, ar fi indicat sa se faca in
containere inchise, saci sau prin una sau mai multe bariere pentru evitarea
contactului direct intre lucrurile murdare si cele curate.
 cand transportorul foloseste o husa la transportul rufelor murdare, trebuie
utilizata o husa curata pentru transportul rufelor curate.

Spalarea/Dezinsectia

Toate rufele cu risc de a provoca accidente biologice vor face obiectul

procesului de dezinsectie. Dezinsectia termala si chimica va fi facuta in cadrul
sistemului, aceasta incluzand:
 dezinsectia (temperatura ridicata) in programul masinii de spalat;
 dotarea masinii cu termometru pentru inregistrarea temperaturii la
incarcare;
 asigurarea nivelului de temperatura (70-850C) si o perioada suficient de
lunga de dezinsectie termala pentru rufele murdare; variatia temperaturii
poate varia timpul de dezinsectie;
 utilizarea racordului inchis pentru evacuarea apei din masina de spalat in
sistemul de evacuare; cand masina de spalat evacueaza apa intr-un bazin
colector deschis, acesta trebuie sa fie acoperit pentru a impiedica
imprastierea aerosolilor in momentul evacuarii apei din masina.

8.6 Boilerele

Defectiunile unui boiler presurizat poate avea consecinte grave. Inspectiile

periodice de intretinere trebuie sa reduca riscurile. (Verificarea boilerelor se face
numai de catre ISCIR).

Ce este de facut ?
 dezvoltarea unui sistem managerial pentru operatiile sigure, inspectarea si
intretinerea tuturor boilerelor;
 specificarea intervalului maxim intre inspectiile interne si cele externe;
 dezvoltarea unei proceduri care sa fie urmata in timpul inspectiei
boilerelor;
 trasarea cerintelor referitoare la performante pentru inspectiile periodice;
 pastrarea inregistrarilor si a documentatiei referitoare la interventiile
facute asupra boilerului;
 urmarirea recomandarilor furnizorului/fabricantului echipamentului;
  testarea periodica a echipamentului cu etaloane si aparate de masura si
control;
 inspectarea starii valvelor de presurizare, pompelor;
 analizarea calitatii apei si a metodei de tratare;
 verificarea duzei si a sistemului de alimentare cu carburant;
 asigurarea ca manualul de utilizare contine:
- procedurile de pornire, functionare si oprire;
- alimentarea cu apa;
- cota minima si cota maxima a apei;
- procedurile de urgenta.
 curatarea arzatoarelor cu pacura – daca se utilizeaza acest combustibil
(pe boilere se depune suplimentar funingine). Funinginea si plumbul
evacuate accidental in spatiul de munca prezinta un mare risc. Plumbul
poate fi absorbit in corp prin inhalare si ingestie, in special in locurile in
care se fumeaza, se mananca ori se consuma lichide. Praful este dus acasa
prin haine si pe corp si poate fi transmis si membrilor familiei. Inhalarea,
ingestia sau contactul prelungit cu pielea a funinginei poate cauza cancer
al cailor respiratorii sau cancer al pielii dupa multi ani de expunere
intensa.
 instruirea lucratorilor pentru un eventual pericol cu prezentarea
masurilor care se pot lua pentru prevenirea exploziilor.
 Asigurarea ca instructiunile specifice de lucru includ:
 date despre tehnologia de curatare a obiectelor acoperite cu praf;
 utilizarea aspiratiei prin vacuum pentru eliminarea pierderilor de funingine
sau zgura;
 curatarea de funingine sau zgura cat de des este posibil;
 evitarea contaminarii ariei de lucru;
 curatarea completa a suprafetei boilerului pentru inlaturarea completa a
oricarei urme de funingine sau zgura;
 spalarea echipamentului utilizat in procesul de curatare;
 interzicerea mancatului, a consumului de bauturi si a fumatului in timpul
procesului de productie;
 schimbarea si spalarea tuturor hainelor inainte de reutilizare si pastrarea intr-
o punga de plastic inchisa pana la urmatoarea utilizare;
 spalarea completa a corpului inclusiv spalarea unghiilor cu o periuta;
 monitorizarea medicala completa in cazul in care funinginea sau zgura
contine cantitati mari de plumb.
 Departamentul de mediu urmareste in permanenta controlul poluarii
aerului (acolo unde este obligatorie aceasta structura organizatorica).
 8.7 Echipamentul electric

Accidentele datorate echipamentului electric sunt de obicei cauzate de:

- nesiguranta echipamentului;
- instalarea improprie a acestuia;
- nerespectarea instructiunilor de lucru;
- combinarea tuturor acestora.
In spalatoriile si curatatoriile industriale, pentru asigurarea utilizarii in
siguranta din punct de vedere electric, este necesar sa fie urmate procedurile:
o inspectarea regulata, incluzand testarea si verificarea etichetelor,
poansoanelor;
o inspectarea echipamentului electric care poate da nastere la evenimente
din cauza deteriorarii naturale, intretinerii neadecvate, reglaje gresite,
modificari, lichide, praf si insecte care pot dauna echipamentului,
inexistenta etichetelor pentru corecta folosire;
o cunoasterea si aplicarea planului de actiune in caz de urgenta;
o intretinerea echipamentului electric;
o inregistrarea si investigarea defectelor;
o instruirea lucratorilor in caz de pericol.
Situatiile specifice in curatatoriile chimice care au nevoie de o atentie
speciala:
o conditiile de umiditate/umezeala – este un pericol sa utilizezi
electricitatea langa sursele de umiditate si in conditii de umezeala.
Instalatia trebuie sa respecte cerintele speciale pentru conditii de
umiditate/umezeala;
o izolarea intrerupatoarelor – echipamentul electric trebuie sa aiba un
intrerupator izolat astfel incat intretinerea si repararea sa poata sa fie
facuta in siguranta; procedurile de instalare corecta pot fi urmate adesea
cu cunostinte minime;
o curatarea pardoselilor folosind numai echipamente de curatare cu vacuum
(prin absorbtia lichidelor de curatare).

Cauze care maresc riscul de accidentare:

- utilizarea echipamentelor defecte;
- utilizarea instalatiilor improvizate la alimentarea echipamentelor;
- nerespectarea instructiunilor de utilizare a echipamentelor.

8.8 Depozitarea substantelor chimice

Depozitarea substantelor chimice, detergenti, substante de inalbire, de scoatere a petelor,
dezinfectante si cele folosite la igienizarea locurilor de munca se va face pe categorii, in
locuri special amenajate, ventilate, accesul fiind permis numai lucratorilor instruiti in
manipularea acestora.

8.9 Organizarea

Misiunea unei spalatorii/curatatorii este de a produce rufe (lenjerie) curate.

O posibila schema de organizare a unei spalatorii/curatatorii este urmatoarea:

Stocare lenjerie
murdara
Sas de
decontaminare
Spalatorie Perete cu inchidere etansa

Zona curata

Expeditie

Fluxul tehnologic al spalarii lenjeriei trabuie analizat de la lenjeria murdara

si contaminata prezenta in camera de spalare pana la returul acesteia in stare curata.
O cauza de recontaminare a lenjeriei curate o reprezinta lenjeria murdara,
neseparata de cea curata – bacteriile fiind transmise prin aer, maini sau prin contact
direct. Obligatoriu trebuie separata spalatoria de zona curata printr-o bariera
aseptica (pereti cu inchidere etansa, un sas cu chiuveta, halat curat, covoare
impregnate cu solutii dezinfectante).
Bariera aseptica impune organizarea lucrului in spalatorii inca de la primirea
rufelor murdare, aceasta fiind garantia unei munci cu un rezultat final de calitate si
o productivitate ridicata.
Spalarea este etapa cea mai importanta in procesul dezinfectiei. Principalii
parametrii, umiditatea, temperatura si marimea sarjei, trebuie sa respecte
tehnologia fiind controlati in permanenta pentru a obtine curatarea microbiologica a
lenjeriei.
 Datorita cresterii temperaturii necesare la uscarea si la calcatul lenjeriei
(80 C - 1800C) un timp suficient de lung, decontaminarea termica se face eficient,
0

la sfarsitul procesului, lenjeria trebuie sa fie perfect uscata.

ACTIVITATEA DE SPALARE

Etapele fluxului tehnologic:

1. primire obiecte murdare;
1. sortare, marcare, format sarje;
2. detasat pete
3. inmuiere, spalare, apretare;
4. stoarcere;
5. uscare;
6. calcare;
7. control, retus;
8. depozitare;
9. expeditie obiecte curate.

Structura tipurilor de dotari necesare pentru spalare:

 masa sortare;
 masina spalat/stors rufe;
 masina de uscat rufe;
 calandru calcat rufe plate;
 masa alimentare calandru;
 masa calcat lenjerie;
 presa calcat rufe;
 grup prese calcat camasi:
- presa calcat corp;
- presa calcat guler si mansete;
- presa calcat maneci;
 fier calcat;
 manechin pentru calcat;
 masina marcat lenjerie;
 carucior transport rufe ude;
 carucior rastel rufe calcate;
 generator de abur;
 masa sortare-cantarire sarja;
 cantar;
 carucior rastel depozitare rufe curate.
 Anexe:
- depozit de obiecte murdare;
- depozit de obiecte curate;
- depozit materiale.

ACTIVITATEA DE CURATAT

Etapele fluxului tehnologic:

1. primire obiecte murdare;
2. sortare, marcare, format sarje;
3. curatat pete;
4. curatat chimic;
5. uscare;
6. calcare;
7. control, retus;
8. depozitare;
9. expeditie obiecte curate.

Structura tipurilor de dotari necesare pentru curatare chimica:

 masa sortare;
 masina curatat chimic;
 masa detasat pete;
 manechin universal;
 presa haine;
 presa pantaloni;
 carucior transport haine;
 carucior rastel depozitare haine curate;
 masina periat haine;
 generator de abur.
Anexe:
- depozit de obiecte murdare;
- depozit de obiecte curate;
- depozit materiale.

Dupa tratamentul complet al obiectelor murdare, incepand cu receptionarea

obiectului pana la expedierea sa, acestea trebuie sa fie intr-o stare identica cu cea
originala, in cele mai bune conditii de calitate, igiena si in cel mai scurt timp.
Cele mai multe raniri, accidente ori imbolnaviri profesionale la locul de
munca/postul de lucru sunt rezultatul slabei organizari.
 Alte locuri de munca/posturi de lucru cu risc sunt culoarele de trecere ale
lucratorilor, spatiile de servit masa, vestiare si punctele de intrare si iesire. Buna
organizare este o obligatie permanenta a tuturor.
In timpul procesului de munca lucratorii sunt expusi la riscuri atunci cand:
- curata podelele;
- curata utilajele si conductele care transporta fluide;
- transporta, muta colete/saci;

10. BIBLIOGRAFIE

 Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 publicata in M.O. nr.

646/26.07.2006

 Hotararea de Guvern nr. 1425/11.10.2006 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca
nr. 319/2006 publicata in M.O. nr. 882/30.10.2006

 Hotararea de Guvern nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de

securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta
riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare publicata in M.O.
nr. 713/21.08.2006

 Hotararea de Guvern nr. 493/2006 privind cerinte minime de securitate si

sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot
publicata in M.O. nr. 80/03.05.2006

PRECIZARE:

- Ghidul nu este parte a cadrului legislativ, reprezinta un instrument de

asistenta concreta si sistematizata a celor implicati in procesul de organizare,
conducere si executie a activitatilor in domeniul serviciilor de spalatorie si
curatatorie chimica din cooperatia mestesugareasca, in vederea identificarii
obligatiilor in ceea ce priveste asigurarea securitatii si sanatatii in munca.
- Se recomanda completarea informatiilor cuprinse in ghid prin studierea
reglementarilor mentionate in Bibliografia anexata acestuia.

ANEXA NR. 1

Flux Tehnologic - SPALATORIE

Primire

Sortare – Marcare – Formare

Detasare pete

Spalare

Stoarcere

Uscare
 Calcare

Calandru Presa Manechin

Control –

Depozitare

Expeditie

ANEXA NR. 2

Flux Tehnologic - CURATATORIE CHIMICA

Primire

Sortare – Marcare – Formare

Curatat pete

Curatat chimic
 Uscare

Calcare

Control –

Depozitare

Expeditie