Curtea Constituțională poate să-și schimbe jurisprudența proprie prin două metode principale:

1. Decizia CCR: Curtea Constituțională poate adopta o decizie prin care să revizuiască
jurisprudența sa anterioară. Această decizie poate fi luată în urma unor noi argumente
juridice sau a unei schimbări a circumstanțelor sociale, politice sau economice. Această
metodă este utilizată de obicei atunci când jurisprudența anterioară a Curții nu mai este
adecvată pentru a face față noilor provocări sau nevoi.
2. Abordarea progresivă: Curtea Constituțională poate să-și schimbe jurisprudența prin
adoptarea unei abordări progresive. Această metodă implică interpretarea constituției și a
legii într-un mod mai larg și mai dinamic, astfel încât să țină seama de evoluțiile sociale
și politice. Această abordare este utilizată de obicei atunci când Curtea se confruntă cu
probleme complexe, care nu pot fi rezolvate în mod clar prin aplicarea jurisprudenței
existente.

Este important de menționat că, în ambele cazuri, Curtea Constituțională trebuie să se asigure că
schimbarea jurisprudenței este compatibilă cu Constituția și cu principiile juridice fundamentale,
precum și să ofere argumente juridice solide și coerente pentru decizia sa. De asemenea, trebuie
să țină seama de impactul social și politic al deciziei sale și să se asigure că acesta este
compatibil cu valorile democratice și cu statul de drept.

1. Decizia nr. 485 din 12 octombrie 2017 privind excepția de neconstituționalitate a art. 336
din Codul de procedură penală: În această decizie, Curtea și-a schimbat jurisprudența
anterioară cu privire la admiterea interceptărilor telefonice ca probe în procesele penale.
Anterior, Curtea considera că acestea puteau fi folosite doar în cazuri excepționale, însă
în această decizie, Curtea a admis utilizarea interceptărilor telefonice ca probe în
procesele penale, în anumite condiții și cu respectarea drepturilor fundamentale ale
persoanelor implicate. Această decizie a permis o mai mare eficiență a sistemului judiciar
în lupta împotriva infracționalității și a reafirmat rolul Curții Constituționale în
interpretarea și aplicarea Constituției.
2. Hotărârea nr. 440 din 2 iulie 2009 privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 9 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale: În
această hotărâre, Curtea a schimbat jurisprudența sa anterioară cu privire la procedura de
soluționare a excepțiilor de neconstituționalitate. Anterior, Curtea considera că doar
instanțele judecătorești puteau ridica excepția de neconstituționalitate, însă în această
hotărâre, Curtea a decis că excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată și de părțile
interesate în litigiul respectiv, nu doar de instanțele judecătorești. Această decizie a
permis o mai mare accesibilitate a procedurii de soluționare a excepțiilor de
neconstituționalitate și a întărit rolul Curții Constituționale în garantarea respectării
Constituției.
3. Hotărârea nr. 682 din 25 septembrie 2018 privind controlul constituționalității Legii
pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii: În această hotărâre,
Curtea și-a schimbat jurisprudența anterioară cu privire la limitarea dreptului la grevă.
Anterior, Curtea considera că exercitarea dreptului la grevă putea fi limitată doar în
cazuri foarte restrânse și numai prin lege organică, însă în această hotărâre, Curtea a
admis posibilitatea limitării acestui drept prin legea ordinara, în anumite condiții. Această
decizie a permis un echilibru mai bun între dreptul la grevă și alte drepturi fundamentale,
 cum ar fi dreptul la proprietate și dreptul la libera circulație, și a clarificat normele
aplicabile în această materie.
4. Decizia nr. 301 din 27 mai 2014 privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 16 alin. (3) din Legea nr. 61/1991 privind ordinea și disciplina în cadrul armatei
române: În această decizie, Curtea și-a schimbat jurisprudența anterioară cu privire la
dreptul militarilor de a-și exprima opiniile politice. Anterior, Curtea considera că militarii
nu au dreptul la libera exprimare, însă în această decizie, Curtea a afirmat că militarii au
dreptul la libera exprimare, cu excepția cazurilor în care aceasta poate afecta disciplina și
ordinea în cadrul armatei.
5. Decizia nr. 344 din 17 mai 2016 privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 74 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii: În această decizie, Curtea și-a
schimbat jurisprudența anterioară cu privire la concedierea disciplinară a salariaților.
Anterior, Curtea considera că o singură abatere disciplinară este suficientă pentru a
justifica concedierea salariatului, însă în această decizie, Curtea a stabilit că sunt necesare
mai multe abateri disciplinare pentru a justifica concedierea disciplinară a salariatului.
6. Decizia nr. 7 din 17 ianuarie 2017 privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 23 alin. (4) și art. 25 alin. (1) din Legea nr. 682/2002 privind înființarea, organizarea
și funcționarea Ministerului Public: În această decizie, Curtea și-a schimbat jurisprudența
anterioară cu privire la controlul judiciar al actelor procurorilor. Anterior, Curtea
considera că actele procurorilor nu pot fi supuse controlului judiciar, însă în această
decizie, Curtea a afirmat că actele procurorilor pot fi supuse controlului judiciar în
anumite condiții, pentru a asigura respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
persoanelor.