Tematica Teorie și Tactică Penitenciară

-examen joi 28 ianuarie ora 8.00-

• LEGEA nr. 254 din 19 iulie 2013

Articolul 30
Dispoziții generale privind regimurile de executare a pedepselor privative de libertate
(1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate cuprind ansamblul de reguli care stau la baza executării pedepselor
privative de libertate.
(2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt bazate pe sistemele progresiv și regresiv, persoanele condamnate
trecând dintr-un regim în altul, în condițiile prevăzute de prezenta lege.
(3) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate asigură respectarea și protejarea vieții, sănătății și demnității
persoanelor condamnate, a drepturilor și libertăților acestora, fără să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoana
condamnată.

Articolul 31
Tipurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate
(1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt, în ordinea descrescătoare a gradului de severitate, următoarele:
a) regimul de maximă siguranță;
b) regimul închis;
c) regimul semideschis;
d) regimul deschis.
(2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate se diferențiază în raport cu gradul de limitare a libertății de mișcare a
persoanelor condamnate, modul de acordare a drepturilor și de desfășurare a activităților, precum și cu condițiile de detenție.

Articolul 32
Comisia pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate
(1) În fiecare penitenciar se constituie o comisie pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor
privative de libertate, alcătuită din: directorul penitenciarului, care este și președintele comisiei, șeful serviciului sau biroului pentru
aplicarea regimurilor și șeful serviciului sau biroului educație ori șeful serviciului sau biroului asistență psihosocială.
(2) Secretariatul comisiei prevăzute la alin. (1) se asigură de către șeful serviciului sau biroului evidență din penitenciarul respectiv.
(3) Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate își desfășoară activitatea, de regulă, o
dată pe săptămână.

Articolul 33
Aplicarea provizorie a regimului de executare
(1) După terminarea perioadei de carantină și observare prevăzute la art. 44, persoanei condamnate căreia nu i s-a stabilit regimul de
executare i se aplică provizoriu regimul de executare corespunzător cuantumului pedepsei pe care o execută, potrivit art. 34 alin. (1),
art. 35 alin. (1), art. 36 alin. (1), art. 37 alin. (1) și art. 38 alin. (1).
(2) În cazul persoanelor inițial arestate preventiv, regimul provizoriu se aplică de la momentul primirii mandatului de executare a
pedepsei, până la prima întrunire a comisiei prevăzute la art. 32.
(3) Aplicarea regimului provizoriu se face în baza deciziei directorului penitenciarului, care este executorie și definitivă.
(4) Regimul de executare stabilit pentru persoanele condamnate și arestate preventiv în altă cauză se suspendă până la încetarea
arestului preventiv. Pe perioada de suspendare se aplică regimul specific arestaților preventiv.

Articolul 34
Regimul de maximă siguranță
(1) Regimul de maximă siguranță se aplică inițial persoanelor condamnate la pedeapsa detențiunii pe viață și persoanelor condamnate
la pedeapsa închisorii mai mare de 13 ani, precum și celor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului.
(2) Criteriile de stabilire și procedura de evaluare a riscului pe care îl prezintă persoana condamnată pentru siguranța penitenciarului
se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) În mod excepțional, natura și modul de săvârșire a infracțiunii, precum și persoana condamnatului pot determina includerea
persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate, în condițiile stabilite prin regulamentul de
aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim de maximă siguranță sunt supuse unor măsuri stricte de pază,
supraveghere și escortare, sunt cazate, de regulă, individual, prestează muncă și desfășoară activități educative, culturale, terapeutice,
de consiliere psihologică și asistență socială, moral-religioase, instruire școlară și formare profesională, în grupuri mici, în spații anume
stabilite în interiorul penitenciarului, sub supraveghere continuă, în condițiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Articolul 35
Categorii de persoane cărora nu li se aplică regimul de maximă siguranță
(1) Regimul de maximă siguranță nu se aplică următoarelor persoane condamnate:
a) care au împlinit vârsta de 65 de ani;
b) femeilor însărcinate sau care au în îngrijire un copil în vârstă de până la un an;
c) persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, precum și celor cu afecțiuni locomotorii grave.
(2) Persoanele condamnate prevăzute la alin. (1) lit. a) execută pedeapsa privativă de libertate în regim închis. Persoanele condamnate
prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) execută pedeapsa privativă de libertate în regim închis, pe perioada cât durează cauza care a impus
neaplicarea regimului de maximă siguranță.
(3) La data încetării cauzei care a determinat neaplicarea regimului de maximă siguranță, situația persoanei condamnate este analizată
în condițiile art. 40.
(4) Prevederile alin. (1) nu se aplică persoanelor condamnate care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului, stabilit ca atare,
potrivit criteriilor și procedurii de evaluare a riscului prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Articolul 36
Regimul închis
(1) Regimul închis se aplică inițial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depășește 13 ani.
(2) În mod excepțional, natura și modul de săvârșire a infracțiunii, persoana condamnatului, precum și comportarea acesteia până la
stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior sau
superior ca grad de severitate, în condițiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim închis sunt cazate, de regulă, în comun, prestează muncă și desfășoară
activități educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială, moral-religioase, instruire școlară și formare
profesională, în grupuri, în interiorul penitenciarului, sub pază și supraveghere, în condițiile stabilite prin regulamentul de aplicare a
prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim închis pot presta munca și pot desfășura activități educative și culturale în
afara penitenciarului, sub pază și supraveghere continuă, cu aprobarea directorului penitenciarului.
(5) Măsurile de siguranță specifice regimului închis se aplică persoanelor condamnate, altele decât cele din regimul de maximă
siguranță, transferate temporar într-un alt penitenciar, pentru prezentarea în fața organelor judiciare.
(6) Măsurile de siguranță specifice regimului închis se aplică deținuților internați în penitenciare-spital și în infirmeria penitenciarului.

Articolul 37
Regimul semideschis
(1) Regimul semideschis se aplică inițial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 3
ani.
(2) În mod excepțional, natura și modul de săvârșire a infracțiunii, persoana condamnatului, precum și comportarea acesteia până la
stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior sau
imediat superior ca grad de severitate, în condițiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim semideschis sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsoțite în zone
prestabilite din interiorul penitenciarului, prestează muncă și desfășoară activități educative, culturale, terapeutice, de consiliere
psihologică și asistență socială, moral-religioase, instruire școlară și formare profesională, sub supraveghere, în grupuri, în spații din
interiorul penitenciarului care rămân deschise în timpul zilei, în condițiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim semideschis pot presta muncă și desfășura activități educative, culturale,
terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială, moral-religioase, instruire școlară și formare profesională, în afara
penitenciarului, sub supraveghere inclusiv electronică, în condițiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Articolul 38
Regimul deschis
(1) Regimul deschis se aplică inițial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de cel mult un an.
(2) În mod excepțional, natura și modul de săvârșire a infracțiunii, persoana condamnatului, precum și comportarea acesteia până la
stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat superior ca grad de
severitate, în condițiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim deschis sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsoțite în zone
prestabilite din interiorul penitenciarului, pot presta munca și pot desfășura activități educative, culturale, terapeutice, de consiliere
psihologică și asistență socială, moral-religioase, instruire școlară și formare profesională, în afara penitenciarului, fără supraveghere,
în condițiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate din regimul deschis sunt analizate în comisia prevăzută la art. 32 numai dacă se impune schimbarea
regimului de executare într-unul superior ca grad de severitate.

Articolul 39
Stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate
(1) Regimul de executare a pedepsei privative de libertate se stabilește de către comisia prevăzută la art. 32 la prima întrunire a
acesteia, după terminarea perioadei de carantină și observare sau după aplicarea regimului provizoriu.
(2) La stabilirea regimului de executare se au în vedere următoarele criterii:
a) durata pedepsei privative de libertate;
b) gradul de risc al persoanei condamnate;
c) antecedentele penale;
d) vârsta și starea de sănătate ale persoanei condamnate;
e) conduita persoanei condamnate, pozitivă sau negativă, inclusiv în perioadele de detenție anterioare;
f) nevoile identificate și abilitățile persoanei condamnate, necesare includerii în programe educaționale, de asistență psihologică și
asistență socială;
g) disponibilitatea persoanei condamnate de a presta muncă și de a participa la activități educative, culturale, terapeutice, de
consiliere psihologică și asistență socială, moral-religioase, instruire școlară și formare profesională.
(3) Decizia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate se comunică persoanei condamnate împreună cu
menționarea căii de atac existente și a termenului de exercitare a acesteia. Împotriva modului de stabilire a regimului de executare,
persoana condamnată poate formula plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 3 zile de la data la
care i s-a comunicat decizia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
(4) Plângerea nu suspendă executarea hotărârii comisiei.
(5) Persoana condamnată poate fi ascultată, la locul de deținere, de judecătorul de supraveghere a privării de libertate.
(6) Judecătorul de supraveghere a privării de libertate soluționează plângerea în termen de 10 zile de la data primirii acesteia și
pronunță, prin încheiere motivată, una dintre următoarele soluții:
a) admite plângerea și dispune modificarea regimului de executare stabilit de comisia prevăzută la art. 32;
b) respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată, tardivă sau inadmisibilă;
c) ia act de retragerea plângerii.
(7) Încheierea judecătorului de supraveghere a privării de libertate se comunică persoanei condamnate și administrației
penitenciarului, în termen de 3 zile de la data pronunțării acesteia.
(8) Încheierea este executorie de la data comunicării către administrația penitenciarului.
(9) Competența de soluționare a plângerii aparține judecătorului de supraveghere a privării de libertate de la penitenciarul a cărui
comisie a stabilit regimul de executare.
(10) Împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, persoana condamnată și administrația penitenciarului
pot formula contestație la judecătoria în a cărei circumscripție se află penitenciarul, în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii.
(11) Contestațiile se depun la judecătorul de supraveghere a privării de libertate care a pronunțat încheierea.
(12) Contestațiile se înaintează judecătoriei, împreună cu dosarul cauzei, în termen de două zile de la primirea acestora.
(13) Contestația nu suspendă executarea încheierii.
(14) Contestația se judecă, în ședință publică, cu citarea persoanei condamnate și a administrației penitenciarului.
(15) Persoana condamnată și administrația penitenciarului pot depune memorii și concluzii scrise.
(16) Persoana condamnată este adusă la judecată doar la solicitarea instanței, în acest caz fiind audiată.
(17) Asistența juridică nu este obligatorie. În cazul în care procurorul și reprezentantul administrației penitenciarului participă la
judecată, aceștia pun concluzii.
(18) Instanța se pronunță prin sentință definitivă, în ședință publică.
(19) Sentința se comunică persoanei condamnate și administrației penitenciarului.

Articolul 43
Primirea persoanelor condamnate
(1) Primirea în penitenciar a persoanelor condamnate se face oricând, pe baza mandatului de executare a pedepsei privative de
libertate, după stabilirea identității acestora. Persoanele condamnate se depun în penitenciarul cel mai apropiat de locul în care
acestea au fost arestate sau deținute, indiferent de profilarea penitenciarului, cu respectarea principiului separației pe sexe și pe
vârste, respectiv majori sau minori.
(2) Persoanele condamnate sunt primite de la organele de executare a mandatului de executare a pedepselor privative de libertate, în
condițiile și cu documentele prevăzute în regulamentul de aplicare a prezentei legi, constituite într-un dosar.
(3) Primirea persoanelor condamnate se face în spații special amenajate, femeile fiind separate de bărbați.
(4) Îndată după primirea în penitenciar, persoana condamnată are dreptul de a încunoștința personal sau de a solicita administrației să
încunoștințeze un membru al familiei sau o altă persoană desemnată de aceasta, despre penitenciarul în care se află.
(5) Administrația penitenciarului are obligația de a aduce la cunoștința persoanei condamnate dispozițiile alin. (4), precum și de a
consemna într-un proces-verbal modul în care s-a realizat încunoștințarea.
(6) Dacă persoana condamnată nu este cetățean român, aceasta are și dreptul de a încunoștința sau de a solicita încunoștințarea
misiunii diplomatice ori a oficiului consular al statului al cărui cetățean este sau, după caz, a unei organizații internaționale umanitare,
dacă nu dorește să beneficieze de asistența autorităților din țara sa de origine ori a reprezentanței organizației internaționale
competente, dacă este refugiat sau, din orice alt motiv, se află sub protecția unei astfel de organizații.
(7) Măsurile ce se dispun la primirea în penitenciar a persoanelor condamnate sunt realizate în următoarea ordine:
a) efectuarea percheziției corporale amănunțite;
b) întocmirea unui inventar al bunurilor personale;
c) efectuarea unui examen clinic general de către personalul de specialitate al penitenciarului, al cărui rezultat este consemnat în fișa
medicală;
d) prelevarea amprentelor, urmând ca aceste date să fie transmise și stocate pe suport hârtie în dosarul individual al persoanei
condamnate și în format electronic în baza de date națională de comparare a amprentelor;
e) fotografierea, în vederea operaționalizării documentelor de evidență;
f) informarea persoanei condamnate cu privire la drepturile, obligațiile și interdicțiile persoanelor condamnate, precum și cu privire la
recompensele care pot fi acordate, abateri și sancțiuni disciplinare care pot fi aplicate;
g) intervievarea, în vederea stabilirii nevoilor imediate ale persoanei condamnate.
(8) În cazul în care persoana condamnată nu vorbește sau nu înțelege limba română ori nu se poate exprima, administrația
penitenciarului dispune măsurile necesare aducerii la cunoștință a informațiilor prevăzute la alin. (4), întocmindu-se un proces-verbal
în acest sens.
(9) În cazul cetățenilor români aparținând minorităților naționale, informarea prevăzută la alin. (4) se poate face în limba lor maternă.
(10) În cazul în care persoana condamnată prezintă dizabilități, administrația penitenciarului dispune măsurile necesare executării, de
către aceasta, a pedepsei, în condiții care să respecte demnitatea umană.

Articolul 44
Perioada de carantină și observare
(1) După primirea în penitenciar, persoanele condamnate se repartizează în secția de carantină și observare, pentru o perioadă de 21
de zile.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) sunt cazate separat pe camere, în funcție de sex și vârstă, precum și de alte cerințe legale, de
ordine interioară sau de siguranță.
(3) În perioada de carantină și observare se desfășoară activități de evaluare și intervenție inițială, se efectuează examene medicale și
se dispun măsuri de informare și documentare, sub pază și supraveghere, în condițiile stabilite prin regulamentul de aplicare a
prezentei legi.

Articolul 45
Transferarea persoanelor condamnate
(1) Transferarea persoanelor condamnate în alt penitenciar, ca urmare a stabilirii provizorii a regimului de executare, se dispune de
către directorul penitenciarului, conform profilării penitenciarelor stabilite prin decizie a directorului general al Administrației
Naționale a Penitenciarelor.
(2) Transferarea persoanelor condamnate în alt penitenciar, ca urmare a stabilirii sau schimbării regimului de executare a pedepselor
privative de libertate sau pentru alte motive întemeiate, se dispune, la propunerea comisiei prevăzute la art. 32 sau la cererea
persoanei condamnate, cu avizul comisiei prevăzute la art. 32, de către directorul general al Administrației Naționale a
Penitenciarelor.
(3) Transferarea persoanelor condamnate în alt penitenciar, dacă este necesară activității unui organ judiciar, se dispune, la solicitarea
organului judiciar, de către directorul penitenciarului iar, în cazul persoanelor condamnate solicitate de mai multe organe judiciare în
aceeași perioadă de timp, transferarea temporară se dispune de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.
(4) Directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor dispune transferarea temporară în situația prevăzută la alin. (3),
ținând cont de următoarele criterii:
a) cauzele penale în care, pentru persoanele condamnate, au fost emise mandate de arestare preventivă;
b) cauzele penale au prioritate față de cauzele civile;
c) instanțele judecătorești au prioritate față de celelalte organe judiciare;
d) gradul de jurisdicție a organului judiciar care instrumentează cauza;
e) netransferarea ar afecta grav urmărirea penală sau judecata.
(5) Cu ocazia primirii citației de către persoana condamnată în cadrul unei proceduri judiciare declanșate de aceasta, în măsura în care
condamnatul contestă inițierea acestui demers judiciar, cererea condamnatului de nerecunoaștere sau de retragere a cererii urmează
a fi transmisă de îndată, prin grija administrației penitenciarului, instanței sau parchetului învestit.
(6) Transferarea deținuților în centrele de reținere și arestare preventivă ce funcționează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne,
necesară activității organelor judiciare, se face cu aprobarea directorului penitenciarului și informarea judecătorului de supraveghere
a privării de libertate. Perioada și motivele de transfer fac parte din adresa scrisă și semnată, după caz, de șefii Inspectoratului General
al Poliției Române, inspectoratelor județene de poliție, directorul general al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București sau
al Direcției Generale Anticorupție, avizată de procuror. La expirarea perioadei, deținutul este depus la penitenciarul de unde a fost
transferat.
(7) Dispozițiile art. 43 alin. (4) și (5) se aplică în mod corespunzător.
(8) Este interzisă transferarea în penitenciare, pentru o perioadă mai mare de 10 zile, a persoanelor care execută măsura educativă a
internării într-un centru educativ sau într-un centru de detenție. Dispozițiile art. 36 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.
(9) Abrogat.
(la 23-12-2019, Alineatul (9) din Articolul 45 , Capitolul IV , Titlul III a fost abrogat de Punctul 1, Articolul II din LEGEA nr. 240 din 19
decembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1028 din 20 decembrie 2019 )

Articolul 46
Transportarea persoanelor condamnate
(1) Transportarea persoanelor condamnate se realizează cu respectarea cerințelor de aerisire și iluminare, precum și a celor privind
siguranța mijloacelor de transport, în condiții care să nu producă acestora suferințe fizice umilitoare.
(2) Atunci când persoanele condamnate sunt transferate într-un penitenciar sau în alte locuri, acestea sunt expuse cât mai puțin
privirii publice.
(3) Cheltuielile de transport sunt suportate de administrația penitenciarului sau de autoritatea care organizează și răspunde pentru
transportarea persoanelor condamnate.
(4) Transportarea persoanelor condamnate de la un penitenciar la altul se face în baza unui grafic aprobat de către directorul general
al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Articolul 47
Modul de executare a pedepselor privative de libertate de categoriile speciale de persoane condamnate
(1) Femeile condamnate execută pedeapsa separat de bărbații condamnați.
(2) Tinerii condamnați execută pedeapsa separat de condamnații cu vârsta mai mare de 21 de ani sau în locuri de deținere speciale.
(3) Administrația Națională a Penitenciarelor dispune măsuri specifice pentru protecția sănătății fizice și psihice a persoanelor cu
dizabilități.

Articolul 56
Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate
(1) Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate nu poate fi îngrădită decât în limitele și în condițiile prevăzute de Constituție și
lege.
(2) Împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de prezenta lege, luate de către administrația penitenciarului,
persoanele condamnate pot face plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 10 zile de la data când
au luat cunoștință de măsura luată.
(3) Persoana condamnată este ascultată, în mod obligatoriu, la locul de deținere, de judecătorul de supraveghere a privării de
libertate.
(4) În cazul în care persoana condamnată este transferată la un alt penitenciar, judecătorul de supraveghere a privării de libertate
poate asculta persoana în cauză, în condițiile art. 29, sau poate solicita ascultarea acesteia de către judecătorul de supraveghere a
privării de libertate de la noul loc de deținere, care înaintează declarația luată.
(5) Judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate proceda la ascultarea oricărei altei persoane din sistemul penitenciar, în
vederea aflării adevărului.
(6) Judecătorul de supraveghere a privării de libertate soluționează plângerea, prin încheiere motivată, în termen de 15 zile de la
primirea acesteia și pronunță una dintre următoarele soluții:
a) admite plângerea, în tot sau în parte, și dispune anularea sau modificarea măsurii luate de către administrația penitenciarului ori
obligă administrația penitenciarului să ia măsurile legale care se impun;
b) respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată, rămasă fără obiect, tardivă sau inadmisibilă, după caz;
c) ia act de retragerea plângerii.
(7) Încheierea judecătorului de supraveghere a privării de libertate se comunică persoanei condamnate și administrației
penitenciarului, în termen de 3 zile de la data pronunțării acesteia.
(8) Competența de soluționare a plângerii aparține judecătorului de supraveghere a privării de libertate de la penitenciarul care a
dispus măsurile cu privire la exercitarea drepturilor.
(9) Împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, persoana condamnată și administrația penitenciarului pot
formula contestație la judecătoria în a cărei circumscripție se află penitenciarul, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
(10) Contestațiile se depun la judecătorul de supraveghere a privării de libertate care a pronunțat încheierea.
(11) Contestațiile se înaintează judecătoriei, împreună cu dosarul cauzei, în termen de două zile de la primirea acestora.
(12) Dispozițiile art. 39 alin. (14)-(19) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 57
Asigurarea respectării drepturilor persoanelor condamnate
(1) Respectarea drepturilor prevăzute de lege pentru persoanele condamnate este asigurată de judecătorul de supraveghere a privării
de libertate.
(2) Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale, care desfășoară activități în domeniul protecției drepturilor omului, pot vizita
penitenciarele și pot lua contact cu persoanele condamnate, cu acordul directorului general al Administrației Naționale a
Penitenciarelor.
(3) Întrevederile dintre reprezentanții organizațiilor neguvernamentale prevăzute la alin. (2) și persoanele condamnate se desfășoară
în condiții de confidențialitate, sub supraveghere vizuală.

Articolul 58
Libertatea conștiinței, a opiniilor și libertatea credințelor religioase
(1) Libertatea conștiinței și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase ale persoanelor condamnate nu pot fi îngrădite.
(2) Persoanele condamnate au dreptul la libertatea credințelor religioase, fără a aduce atingere libertății credințelor religioase ale
celorlalte persoane condamnate.
(3) Persoanele condamnate pot participa, pe baza liberului consimțământ, la servicii sau întruniri religioase organizate în penitenciare,
pot primi vizite ale reprezentanților cultului respectiv și pot procura și deține publicații cu caracter religios, precum și obiecte de cult.

Articolul 59
Dreptul la informație
(1) Dreptul persoanelor condamnate de a avea acces la informațiile de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Accesul persoanelor condamnate la informațiile de interes public se realizează în condițiile legii.
(3) Administrația Națională a Penitenciarelor și administrația penitenciarului au obligația de a lua toate măsurile necesare pentru
asigurarea aplicării dispozițiilor legale privind liberul acces la informațiile de interes public pentru persoanele condamnate.
(4) Dreptul persoanelor condamnate la informații de interes public este asigurat și prin publicații, emisiuni radiofonice și televizate sau
prin orice alte mijloace autorizate.
(5) Persoanelor condamnate li se va permite să comunice cu mass-media, cu respectarea măsurilor de siguranță din penitenciar și doar
dacă nu există motive întemeiate care să interzică acest lucru din rațiuni ce țin de protecția părții vătămate, a altor persoane
condamnate sau a personalului penitenciarului.

Articolul 60
Dreptul la consultarea documentelor cu caracter personal
(1) Persoana condamnată, apărătorul acesteia sau oricare altă persoană, cu acordul scris al persoanei condamnate, are acces la
dosarul individual.
(2) Persoana condamnată poate obține, la cerere, contra cost, într-un număr de exemplare justificat, fotocopii ale documentelor din
dosarul individual.
(3) Dacă persoanele condamnate nu dispun de mijloacele bănești necesare, cheltuielile prevăzute la alin. (2) sunt suportate de către
administrația locului de deținere.
(4) Sunt considerate persoane fără mijloace bănești persoanele condamnate care nu au sau nu au avut în ultimele 30 de zile sume de
bani disponibile în fișa contabilă nominală sau în contul personal. Sumele cheltuite de administrația penitenciarului pentru exercitarea
dreptului la petiționare sau corespondență se recuperează ulterior de la persoana condamnată din sumele ce le va deține în fișa
contabilă nominală sau în contul personal, în timpul executării pedepsei.
(5) Apărătorul sau oricare altă persoană, cu acordul scris al persoanei condamnate, poate obține, contra cost, o fotocopie a
documentelor din dosarul individual.
(6) Dosarul individual poate fi consultat, cu excepția situațiilor în care acesta este solicitat de organele abilitate potrivit legii, numai cu
acordul persoanei condamnate.
(7) Consultarea documentelor din dosarul individual prevăzut la alin. (1) se face în prezența unei persoane desemnate de directorul
penitenciarului.
(8) Datele cu caracter personal ale persoanelor condamnate sunt confidențiale, potrivit legii.

Articolul 61
Măsuri pentru asigurarea accesului la dispozițiile legale și documentele privind executarea pedepselor
(1) Prevederile Codului penal și ale Codului de procedură penală referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, prezenta
lege, regulamentul de aplicare a dispozițiilor acesteia, ordinele și deciziile emise în temeiul prezentei legi, Legea nr. 544/2001 privind
liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, și Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
193/2008, cu modificările și completările ulterioare, precum și regulamentul de ordine interioară a penitenciarului sunt puse la
dispoziție persoanelor condamnate, în perioada de carantină și observare după primirea în penitenciar.
(2) În cazul în care persoana condamnată nu vorbește sau nu înțelege limba română, nu se poate exprima ori are deficiențe de
comunicare, administrația penitenciarului dispune măsurile necesare aducerii la cunoștință a informațiilor prevăzute la alin. (1), prin
intermediul unei persoane care poate comunica cu persoana condamnată.
(3) Textele prevederilor legale la care se face referire la alin. (1) se pun la dispoziție persoanelor condamnate, în penitenciare, în locuri
accesibile.
(4) În cazul cetățenilor români aparținând minorităților naționale, aducerea la cunoștință a prevederilor menționate la alin. (1) se
poate face în limba lor maternă.

Articolul 62
Asigurarea exercitării dreptului la asistență juridică
(1) Persoanele condamnate beneficiază de spațiul și facilitățile necesare asigurării dreptului la asistență juridică.
(2) Persoanele condamnate pot consulta avocați aleși de acestea, în orice problemă de drept dedusă procedurilor administrative sau
judiciare.
(3) Consultarea cu avocatul, ales sau din oficiu, se face cu respectarea confidențialității vizitei, sub supraveghere vizuală.
 Articolul 63
Dreptul de petiționare și dreptul la corespondență
(1) Dreptul de petiționare și dreptul la corespondență ale persoanelor condamnate sunt garantate.
(2) În sensul prezentei legi, termenul petiție include orice cerere sau sesizare adresată autorităților publice, instituțiilor publice,
organelor judiciare, instanțelor naționale și internaționale.
(3) În scopul prevenirii introducerii în penitenciar, prin intermediul corespondenței și al răspunsurilor la petiții, a drogurilor,
substanțelor toxice, explozibililor sau a altor asemenea obiecte a căror deținere este interzisă, plicurile sunt deschise, fără a fi citite, în
prezența persoanei condamnate.
(4) Corespondența și răspunsurile la petiții au caracter confidențial și nu pot fi reținute decât în limitele și în condițiile prevăzute de
lege.
(5) Corespondența și răspunsurile la petiții pot fi reținute și predate celor în drept dacă există indicii temeinice cu privire la săvârșirea
unei infracțiuni. Persoana condamnată este înștiințată, în scris, cu privire la luarea acestor măsuri. Reținerea și predarea celor în drept
a corespondenței și a răspunsurilor la petiții în acest caz se pot face numai pe baza dispozițiilor emise de către judecătorul de
supraveghere a privării de libertate, prevederile art. 147 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.

Articolul 64
Măsuri pentru asigurarea dreptului de petiționare și a dreptului la corespondență
(1) Pentru asigurarea exercitării dreptului de petiționare și a dreptului la corespondență, directorul penitenciarului are obligația de a
lua măsurile corespunzătoare pentru punerea la dispoziția persoanei condamnate a materialelor necesare, precum și pentru instalarea
de cutii poștale în interiorul penitenciarului.
(2) Petițiile și corespondența sunt colectate de către personalul furnizorului de servicii poștale, căruia i se asigură accesul în interiorul
penitenciarului.
(3) Personalul furnizorului de servicii poștale este însoțit, în interiorul penitenciarului, de o persoană anume desemnată de directorul
penitenciarului.
(4) Răspunsurile la petiții și corespondență, adresate persoanelor condamnate, se predau de îndată destinatarului, sub semnătură.
(5) Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petiționare și a dreptului la corespondență sunt suportate, de regulă, de către
persoanele condamnate. În cazul în care aceste persoane nu dispun de mijloacele bănești necesare, cheltuielile pentru exercitarea
dreptului de petiționare prin cereri și sesizări adresate organelor judiciare, instanțelor sau organizațiilor internaționale a căror
competență este acceptată ori recunoscută de România și cele pentru exercitarea dreptului la corespondență cu familia, apărătorul și
cu organizațiile neguvernamentale care își desfășoară activitatea în domeniul protecției drepturilor omului sunt suportate de către
administrația penitenciarului.
(6) Prevederile art. 60 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 65
Dreptul la convorbiri telefonice
(1) Persoanele condamnate au dreptul să efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice instalate în penitenciare.
Convorbirile telefonice au caracter confidențial.
(la 21-07-2017, Alineatul (1) din Articolul 65 , Capitolul V , Titlul III a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 169 din 14
iulie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 571 din 18 iulie 2017 )
(2) Pentru asigurarea exercitării dreptului la convorbiri telefonice, directorul penitenciarului are obligația de a lua măsurile necesare
pentru instalarea de telefoane publice în interiorul penitenciarului.
(3) Cheltuielile ocazionate de efectuarea convorbirilor telefonice sunt suportate de către persoanele condamnate.
(4) Numărul și durata convorbirilor telefonice se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Articolul 66
Dreptul la comunicări on-line
(1) Pentru anumite categorii de persoane condamnate, se poate facilita comunicarea on-line cu membrii de familie sau alte persoane.
(2) Categoriile de persoane condamnate, numărul și durata comunicărilor on-line, precum și modalitatea de acordare a acestora se
stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Articolul 67
Dreptul la plimbare zilnică
Fiecărei persoane condamnate i se asigură zilnic plimbarea în aer liber timp de minimum o oră, în funcție de regimul de executare a
pedepsei privative de libertate.

Articolul 68
Dreptul de a primi vizite și dreptul de a fi informat cu privire la situațiile familiale deosebite
(1) Persoanele condamnate au dreptul de a primi vizite, în spații special amenajate, sub supravegherea vizuală a personalului
administrației penitenciarului.
(2) Persoanele aflate în vizită sunt supuse controlului specific.
(3) Durata și periodicitatea vizitelor, modul de organizare a acestora, precum și calitatea persoanelor vizitatoare se stabilesc prin
regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate au dreptul de a primi oricând, în condiții de confidențialitate, vizite ale apărătorului.
(5) Persoanele condamnate pot comunica în limba maternă atât între ele, cât și cu persoanele care le vizitează.
(6) Persoanele condamnate sunt informate de către administrația penitenciarului cu privire la boala gravă sau decesul soțului, soției
sau al concubinului, concubinei, precum și al unei rude apropiate, în cel mai scurt timp de la luarea la cunoștință, de către
administrația penitenciarului, despre evenimentul produs.

Articolul 69
Dreptul la vizită intimă
(1) Pot beneficia de vizită intimă persoanele condamnate care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:
a) sunt condamnate definitiv și sunt repartizate într-un regim de executare a pedepselor privative de libertate;
b) încetat efecte juridice;
----------
Lit. b) a alin. (1) al art. 69 și-a încetat efectele juridice ca urmare a admiterii excepției de neconstituționalitate prin DECIZIA CURȚII
CONSTITUȚIONALE nr. 222 din 2 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 380 din 2 iunie 2015.
Notă
Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 222 din 2 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 380 din 2 iunie 2015, s-a admis
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 69 alin. (1) lit. b) și ale art. 110 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 254/2013 privind
executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, constatându-se că
acestea sunt neconstituționale.

Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozițiile
din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele
juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun
de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind
neconstituționale sunt suspendate de drept.

În consecintă, in intervalul 2 iunie 2015 - 17 iulie 2015, dispozitiile art. 69 alin. (1) lit. b din Legea nr. 254/2013 privind executarea
pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, au fost suspendate de drept,
incetandu-si efectele juridice incepand cu data de 18 iulie 2015, intrucat legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor
declarate neconstitutionale.
c) există o relație de căsătorie, dovedită prin copie legalizată a certificatului de căsătorie sau, după caz, o relație de parteneriat
similară relațiilor stabilite între soți;
d) nu au beneficiat, în ultimele 3 luni anterioare solicitării vizitei intime, de permisiunea de ieșire din penitenciar;
e) nu au fost sancționate disciplinar pe o perioadă de 6 luni, anterioară solicitării vizitei intime, sau sancțiunea a fost ridicată;
f) participă activ la programe educaționale, de asistență psihologică și asistență socială ori la muncă.
(2) Persoana condamnată căsătorită poate beneficia de vizită intimă numai cu soțul sau soția.
(3) Pentru acordarea vizitei intime, partenerii trebuie să fi avut o relație similară relațiilor stabilite între soți anterior datei primirii în
penitenciar.
(4) Dovada existenței relației de parteneriat se face prin declarație pe propria răspundere, autentificată de notar.
(5) Directorul penitenciarului poate aproba vizite intime între persoane condamnate, în condițiile prezentului articol.
(6) Numărul, periodicitatea și procedura desfășurării vizitelor intime se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Notă
Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 222 din 2 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 380 din 2 iunie 2015, s-a admis
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 69 alin. (1) lit. b) și ale art. 110 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 254/2013 privind
executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, constatându-se că
acestea sunt neconstituționale.

Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozițiile
din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele
juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun
de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind
neconstituționale sunt suspendate de drept.

În concluzie, începând cu data de 2 iunie 2015, dispozițiile invocate mai sus au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice
în data de 18 iulie 2015, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.

Articolul 70
Dreptul de a primi, cumpăra și a deține bunuri
(1) Persoanele condamnate au dreptul de a primi bunuri și de a efectua cumpărături.
(2) Numărul și greutatea pachetelor, categoriile de bunuri care pot fi primite, cumpărate, păstrate și folosite de către persoanele
condamnate, precum și procedura de primire, păstrare și folosire se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate pot primi sume de bani, care se consemnează în fișa contabilă nominală, ce se întocmește la intrarea în
penitenciar.
(4) Cotele din sumele de bani cuvenite persoanelor condamnate pentru munca prestată, sumele primite de la persoane fizice sau
juridice în timpul executării pedepsei și sumele aflate asupra lor la primirea în penitenciar sunt evidențiate în fișa contabilă nominală a
persoanelor condamnate și pot fi folosite pentru:
a) exercitarea dreptului de petiționare, a dreptului la corespondență și a dreptului la convorbiri telefonice;
b) fotocopierea documentelor de interes personal;
c) efectuarea examenului medical prevăzut la art. 72 alin. (4);
d) derularea contractului de asigurare în condițiile art. 87 alin. (2);
e) repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispoziție de administrația penitenciarului;
f) recuperarea cheltuielilor avansate de administrația penitenciarului, în condițiile art. 60 alin. (3), art. 64 alin. (5) și art. 72 alin. (5);
g) cumpărarea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri;
h) plata transportului până la domiciliu, la punerea în libertate;
i) îndeplinirea obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare.

Articolul 71
Dreptul la asistență medicală, tratament și îngrijiri
(1) Dreptul la asistență medicală, tratament și îngrijiri al persoanelor condamnate este garantat, fără discriminare în ceea ce privește
situația lor juridică. Dreptul la asistență medicală include intervenția medicală, asistența medicală primară, asistența medicală de
urgență și asistența medicală de specialitate. Dreptul la îngrijiri include atât îngrijirile de sănătate, cât și îngrijirile terminale.
(2) Asistența medicală, tratamentul și îngrijirile în penitenciare se asigură, cu personal calificat, în mod gratuit, potrivit legii, la cerere
sau ori de câte ori este necesar.
(3) Persoanele condamnate beneficiază în mod gratuit, potrivit legii, de îngrijiri, tratament medical și medicamente.
(4) Serviciile de asistență medicală, tratament, îngrijiri și medicamentele sunt asigurate din Fondul național unic de asigurări sociale de
sănătate, în condițiile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de
sănătate și ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia, din fondurile unităților din sistemul administrației penitenciare,
aprobate cu această destinație, și din alte surse, potrivit legii.
(5) Acordarea asistenței medicale, a tratamentului și a îngrijirilor persoanelor condamnate se face în condițiile regulamentului de
aplicare a prezentei legi.
(6) Persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate poate solicita, contra cost, să fie examinată, la locul de deținere, de un
medic din afara sistemului penitenciar. Constatările medicului din afara sistemului penitenciar se consemnează în dosarul medical al
persoanei condamnate.

Articolul 74
Dreptul la asistență diplomatică
(1) Persoanele condamnate, care au altă cetățenie decât cea română, au dreptul de a se adresa reprezentanțelor diplomatice sau
consulare în România ale statului ai cărui cetățeni sunt și de a fi vizitate de funcționarii acestor reprezentanțe diplomatice sau
consulare, în condiții de confidențialitate, sub supraveghere vizuală.
(2) Administrația penitenciarului are obligația să coopereze cu instituțiile prevăzute la alin. (1) pentru realizarea asistenței diplomatice
a persoanelor condamnate.
(3) Persoanele condamnate, cu statut de refugiați sau apatrizi, precum și persoanele condamnate, care au altă cetățenie decât cea
română, al căror stat nu este reprezentat diplomatic sau consular în România, pot solicita administrației penitenciarului să contacteze
autoritatea internă sau internațională competentă și pot fi vizitate de reprezentanții acesteia, în condiții de confidențialitate, sub
supraveghere vizuală.
(4) Persoanele condamnate, care au altă cetățenie decât cea română, sunt informate, la intrarea în penitenciar, cu privire la
posibilitatea continuării executării pedepsei privative de libertate în statul de cetățenie.
(5) Persoanele condamnate care nu au cetățenie sau au altă cetățenie decât cea română au dreptul de a solicita acordarea unei forme
de protecție în România, în condițiile legii. Cererile de azil depuse de aceste persoane se transmit autorității desemnate pentru
imigrări de către administrația penitenciarului, care va asigura accesul autorităților competente în domeniul azilului, pentru efectuarea
formalităților prevăzute de lege.

Articolul 75
Dreptul la încheierea căsătoriei
(1) Persoanele condamnate au dreptul la încheierea căsătoriei în penitenciar, în condițiile legii. Consimțământul viitorilor soți este luat
de către ofițerul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, din cadrul
primăriei în a cărei rază administrativ-teritorială se găsește penitenciarul.
(2) Administrația penitenciarului are obligația de a asigura condițiile necesare încheierii căsătoriei.
(3) După încheierea căsătoriei, soții pot beneficia de vizită intimă, timp de 48 de ore, cu acordul directorului penitenciarului.
(4) În cazul în care cei doi soți divorțează și se recăsătoresc între ei, prevederile alin. (3) nu se aplică.
(5) În actul de căsătorie, la locul încheierii căsătoriei, se înscrie localitatea în a cărei rază teritorială este situat penitenciarul.
 (6) Persoanele condamnate care execută pedeapsa privativă de libertate în regim semideschis sau deschis pot încheia căsătoria în
localitatea în care domiciliază sau în localitatea în a cărei rază teritorială este situat penitenciarul, cu acordul directorului
penitenciarului, și pot primi, în acest scop, o permisiune de ieșire din penitenciar de până la 5 zile. Consimțământul viitorilor soți este
luat de către ofițerul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, din cadrul
primăriei localității în care se încheie căsătoria.
(7) Permisiunea de ieșire din penitenciar prevăzută la alin. (6) se acordă de către directorul general al Administrației Naționale a
Penitenciarelor, la propunerea comisiei prevăzute la art. 98 alin. (2).

Articolul 76
Dreptul de a vota
(1) Persoanele condamnate își pot exercita dreptul de a vota, dacă acesta nu a fost interzis prin hotărârea de condamnare.
(2) Administrația penitenciarului asigură persoanelor condamnate condițiile necesare exercitării dreptului la vot, potrivit legii.
(3) Șeful serviciului public comunitar de evidență a persoanelor acordă scutire de la plata cheltuielilor de producere și de eliberare a
actelor de identitate, în situația în care persoanele condamnate nu dispun de mijloace financiare.

Articolul 77
Dreptul la odihnă și repausul săptămânal
(1) Persoanelor condamnate li se asigură minimum 7 ore de somn pe zi.
(2) Persoanele condamnate care muncesc au dreptul la repaus săptămânal, potrivit legislației muncii.

Articolul 78
Dreptul la muncă
Persoanelor condamnate li se poate cere să muncească, în raport cu tipul regimului de executare, ținându-se seama de calificarea,
deprinderile și aptitudinile acestora, de vârstă, starea de sănătate, măsurile de siguranță, precum și de programele destinate sprijinirii
formării profesionale a acestora.

Articolul 79
Dreptul la învățământ
Persoanele condamnate pot participa, în funcție de posibilitățile penitenciarului, la cursuri de instruire școlară sau universitare, în
condițiile protocolului de colaborare încheiat cu Ministerul Educației Naționale, ținându-se cont de nevoile prioritare de intervenție
identificate, de starea de sănătate, de tipul regimului de executare și de măsurile de siguranță aplicate.

Articolul 80
Dreptul la hrană, ținută, cazarmament și condiții minime de cazare
Persoanelor condamnate li se asigură dreptul la hrană, ținută, cazarmament și condiții minime de cazare, conform art. 48-50.

• Regulamentul de aplicare a legii 254

ARTICOLUL 4
Scopul executării pedepselor privative de libertate
(1) Executarea pedepselor privative de libertate are drept scop prevenirea săvârșirii altor infracțiuni și asistarea deținuților, în vederea
reintegrării lor sociale.
(2) Executarea pedepselor privative de libertate se face în condiții care să asigure respectul demnității umane, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare (Codul penal), ale Legii nr. 135/2010
privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare (Codul de procedură penală), ale Legii și ale prezentului
regulament.

(3) Executarea pedepselor privative de libertate se organizează în funcție de profilul unității, regimul de executare, vârstă, sex și
nevoile deținuților, astfel încât condițiile de detenție să fie cât mai apropiate de aspectele pozitive ale vieții din exteriorul
penitenciarului.

(4) În vederea atingerii scopului executării pedepselor privative de libertate, administrația locului de deținere cooperează cu instituțiile
publice și organizațiile nonguvernamentale care au ca obiect de activitate prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și reintegrarea în
societate a deținuților.

(5) Formalitățile prevăzute de prezentul regulament ce urmează a fi îndeplinite înainte de exercitarea de către un deținut a unui drept
sau a unei facilități se supun acelor măsuri necesare într-o societate democratică pentru securitatea națională, integritatea teritorială
ori siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății sau a moralei, protecția reputației ori a
drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii
judecătorești.

ARTICOLUL 6
Organizarea și funcționarea penitenciarelor
(1) Penitenciarele sunt conduse de către un director.
(2) Finanțarea penitenciarelor, inclusiv a celor speciale, se asigură din subvenții acordate de la bugetul de stat și din venituri proprii.

(3) Donațiile și sponsorizările din partea persoanelor private de libertate, a membrilor de familie sau aparținătorilor acestora nu sunt
acceptate, cu excepția situațiilor prevăzute de art. 196, art. 199 alin. (4), art. 200 alin. (2) și art. 265.
Puneri în aplicare (1)

(4) Penitenciarele se organizează și se amenajează astfel încât să asigure condițiile necesare aplicării regimurilor de executare a
pedepselor privative de libertate, desfășurării activităților de reintegrare socială și a celor lucrative, cazării, hrănirii, echipării, asigurării
asistenței medicale, igienei individuale și colective, precum și realizării tuturor măsurilor de siguranță în raport cu prevederile legale
aplicabile fiecărei categorii de deținuți.

(5) Activitățile de reintegrare socială, activitățile lucrative, hrănirea, echiparea, asigurarea asistenței medicale, a igienei individuale și
colective, funcționare utilităților, precum și transportul deținuților se pot externaliza de către Administrația Națională a
Penitenciarelor, conform prevederilor legale.

(6) În cadrul penitenciarelor sunt organizate și clar delimitate: sectorul de deținere, sectorul administrativ, sectorul de producție și alte
spații auxiliare. Toate aceste sectoare vor fi adaptate conform prevederilor legale în domeniu, astfel încât să permită accesul
neîngrădit al persoanelor cu dizabilități.

ARTICOLUL 7
Organizarea sectorului de deținere
(1) Sectorul de deținere, în funcție de profilul penitenciarului, are un punct de primire a deținuților, o secție de carantină și observare,
clădiri pentru cazarea acestora, birouri de lucru pentru personal și judecătorul de supraveghere a privării de libertate, spații destinate
sectorului medical, bloc alimentar, săli de mese, baie, spălătorie, frizerie, magazii pentru păstrarea bunurilor personale ale deținuților,
puncte comerciale și puncte de documentare și informare electronică, posturi telefonice, cutii poștale și spații corespunzătoare pentru
efectuarea comunicărilor on-line, precum și un sector de acordare a drepturilor la pachet și vizită, inclusiv vizită intimă.

(2) În sectorul de deținere pot fi amenajate, în funcție de regimul de executare, spații pentru desfășurarea audierii prin
videoconferință, spații pentru activitățile de reintegrare socială, săli de clasă, ateliere pentru formare profesională, bibliotecă, cluburi,
cabinete de psihologie, cabinete de asistență socială, săli de terapie ocupațională, spații pentru practicarea sportului, curți de plimbare
și terenuri pentru desfășurarea activităților în aer liber și locuri de practicare a religiei.

(3) Sectorul de deținere este compartimentat astfel încât să asigure condițiile necesare separării diferitelor categorii de deținuți și
aplicării regimurilor de executare.

ARTICOLUL 8
Organizarea sectorului administrativ
Sectorul administrativ este situat în afara sectorului de deținere și cuprinde birouri de lucru pentru personal și judecătorul de
supraveghere a privării de libertate, spații destinate personalului care asigură paza și intervenția, reintegrarea socială, spații destinate
acordării asistenței medicale a personalului, magazia pentru armament și muniția de serviciu, magazii pentru echipamentul
personalului, depozit pentru mijloacele tehnice, armament și muniție, club, săli de pregătire și instruire, bucătărie și sală de mese
pentru personalul locului de deținere, spații pentru depozitare, precum și utilitățile necesare unei bune funcționări a administrației.

ARTICOLUL 9
Organizarea sectorului de producție
Sectorul de producție este situat, de regulă, în afara celui de deținere și cuprinde ateliere de producție, întreținere și reparații,
depozite, garaj auto, alte clădiri și terenuri necesare formării profesionale a deținuților, precum și desfășurării activităților
administrative.

ARTICOLUL 10
Organizarea spațiilor auxiliare
Spațiile auxiliare sunt situate în afara locului de deținere și cuprind, după caz, locuințe de serviciu, locuințe de intervenție și spații
pentru activități de pregătire, instruire și recreere a personalului, precum și gospodăria agrozootehnică. Spațiile auxiliare pot include și
spații pentru activitățile de reintegrare socială.

ARTICOLUL 11
Secțiile interioare și exterioare din cadrul penitenciarelor
(1) Secțiile interioare cuprind cel puțin camere de cazare, birouri de lucru pentru personal, sală de mese, baie și posturi telefonice,
puncte de documentare și informare electronică, precum și cutii poștale.

(2) În cazul secțiilor exterioare se aplică în mod corespunzător prevederile privind organizarea penitenciarelor.

(3) În vederea folosirii deținuților cărora li se aplică regimul semideschis sau deschis la activități lucrative se pot înființa puncte de
lucru permanente în exteriorul penitenciarului, unde sunt cazați, în spații special amenajate de operatorul economic sau de
administrația penitenciarului. În punctele de lucru permanente se aplică regimul de executare corespunzător deținuților care își
desfășoară activitatea în cadrul acestora. Înființarea punctelor de lucru permanente se face cu aprobarea directorului general al
Administrației Naționale a Penitenciarelor, în condițiile regulamentului prevăzut de art. 15 alin. (3) din Lege.
 ☺

ARTICOLUL 96
Primirea deținuților
În toate locurile de deținere se amenajează spații de primire care să asigure condiții pentru identificarea persoanei și verificarea
documentelor, efectuarea percheziției corporale amănunțite, echipare, efectuarea vizitei medicale sumare, luarea măsurilor igienico-
sanitare, precum și posibilitatea separării până la repartizarea în camerele de deținere.

ARTICOLUL 97
Documentele pe care le conține dosarul individual la primirea în locul de deținere
(1) Deținuții sunt primiți în locurile de deținere în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii sau detențiunii pe viață, în
original sau în forma primită de la instanța de judecată prin fax, poștă electronică ori prin orice mijloc în măsură să permită stabilirea
autenticității, în conformitate cu art. 556 alin. (21) din Codul de procedură penală, semnată, datată și ștampilată de organul de poliție
care îl pune în executare, după stabilirea identității acestora și verificarea valabilității și autenticității documentelor prevăzute după
caz, la alin. (2), (4)-(8). Originalul mandatului de executare a pedepsei închisorii sau detențiunii pe viață se înaintează locului de
deținere într-un termen rezonabil, dar nu mai mult de 20 de zile lucrătoare.

(2) Deținuții sunt primiți cu dosarele individuale întocmite de organele de executare a mandatului de executare a pedepselor privative
de libertate, ce conțin următoarele documente:

a) mandatul de executare a pedepsei privative de libertate, în original sau în forma primită de la instanța de judecată prin fax, poștă
electronică ori prin orice mijloc în măsură să permită stabilirea autenticității, în conformitate cu art. 556 alin. (21) din Codul de
procedură penală, semnată, datată și ștampilată de organul de poliție care îl pune în executare;

b) actul de identitate valabil sau procesul-verbal de stabilire a identității întocmit de organul de executare;

c) copia procesului-verbal privind data și ora la care a fost înmânat deținutului mandatul de executare;

d) adresa de predare a deținutului.

(3) Dacă mandatul de executare conține erori materiale, dar permite identificarea persoanei și stabilirea măsurii dispuse în raport cu
datele de identificare existente în evidențele organelor de poliție și dispozitivul hotărârii instanței de judecată, administrația
penitenciarului primește persoana arătată în mandat, urmând ca organul de poliție ce execută măsura să remită mandatul rectificat
după primirea acestuia de la instanța de judecată.

(4) În situația în care deținutul este depus prin intermediul centrelor de reținere și arestare preventivă, dosarul individual va cuprinde:
mandatul de executare a pedepsei privative de libertate, copia cazierului judiciar, procesul-verbal de introducere în arest, fișa de
cunoaștere individuală, fișa medicală, acte de identitate sau proces-verbal de identificare, fotografie față și profil, fișă dactiloscopică,
adresa de predare a deținutului și, după caz, copia hotărârii de condamnare, dacă a fost comunicată de instanța de judecată organului
de poliție.

(5) Fișa de cunoaștere individuală cuprinde mențiuni privind comportamentul persoanei private de libertate pe perioada deținerii în
centrul de reținere și arestare preventivă, respectiv a arestului la domiciliu, dacă a fost condamnată anterior pentru apartenența la
grupări de criminalitate organizată sau teroriste, dacă a fost dată în urmărire, dacă s-a opus reținerii sau arestării, dacă declară că a
fost consumatoare de droguri sau dacă în cauza în care a fost condamnată s-a sustras arestului la domiciliu sau controlului judiciar.
(6) În situația în care deținutul a fost subiect al arestului la domiciliu, dosarul individual cuprinde: mandatul de executare a pedepsei
privative de libertate în original ori în forma primită de la instanța de judecată prin fax, poștă electronică sau prin orice mijloc în
măsură să permită stabilirea autenticității, în conformitate cu art. 556 alin. (21) din Codul de procedură penală, semnată, datată și
ștampilată de organul de poliție care îl pune în executare, copia cazierului judiciar, fișa de cunoaștere individuală, acte de identitate
sau proces-verbal de identificare, adresa de predare a deținutului și, după caz, copia hotărârii de condamnare, dacă a fost comunicată
de instanța de judecată organului de poliție.

(7) Pentru primirea deținuților în penitenciarele-spital este necesară recomandarea de internare din partea medicului specialist sau o
dispoziție a organului judiciar. În caz de urgență se va proceda la internarea deținutului în cea mai apropiată unitate spitalicească din
rețeaua publică.

(8) Administrația locului de deținere poate respinge motivat primirea deținuților în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile
prevăzute de alin. (1), (2), (4) și (6).
Puneri în aplicare (1)

(9) În cazul în care la primirea în locul de deținere nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de alin. (5), penitenciarul va primi deținutul,
urmând ca documentele care trebuiau să îl însoțească să fie transmise în termen de 20 zile lucrătoare.

ARTICOLUL 98
Înregistrarea primirii
(1) Datele de identitate ale deținutului, anul, luna, ziua și ora primirii, actul în baza căruia s-a făcut primirea și autoritatea care l-a emis
se consemnează în registrul prevăzut de art. 106 alin. (1) lit. a) din Lege.
(2) Personalul care participă la primirea deținuților efectuează operațiunile și întocmește documentele stabilite prin regulamentul
prevăzut de art. 15 alin. (3) din Lege.

(3) În cazul în care deținutul se prezintă la locul de deținere din întreruperea executării pedepsei sau este prins după evadare,
administrația locului de deținere întocmește un proces- verbal, care se depune la dosarul individual al acestuia.

ARTICOLUL 99
Fotografierea, amprentarea și prelevarea de probe biologice
(1) În condițiile legii, deținuții sunt obligați să se supună amprentării, fotografierii și prelevării probelor biologice, în vederea
introducerii profilurilor genetice în sistemul național de date genetice judiciare, cu ocazia primirii în locurile de deținere și ori de câte
ori se dispune de judecătorul de drepturi și libertăți, instanțele de judecată și organele de urmărire penală. În cazul în care se schimbă
fizionomia deținutului pe perioada executării pedepsei, în vederea operaționalizării documentelor de evidență, administrația
penitenciarului ia măsuri de fotografiere a acestuia.

(2) Fotografierea tatuajelor ori semnelor particulare pe care deținuții le au se face cu respectarea intimității celor în cauză.

(3) Refuzul deținuților de a se supune amprentării, fotografierii și prelevării probelor biologice constituie abatere disciplinară gravă.

(4) Procedura realizării activităților prevăzute la alin. (1) și (2) este stabilită în regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.

ARTICOLUL 100
Controlul deținutului și al bagajelor acestuia
(1) La primire, deținuții sunt supuși percheziției corporale amănunțite. Înainte de efectuarea acesteia, deținuții sunt informați cu
privire la bunurile care pot fi păstrate asupra lor, bunurile care sunt interzise și consecințele care decurg din nedeclararea și deținerea
lor în alte condiții decât cele legale și regulamentare.
(2) Bunurile, obiectele de valoare și sumele de bani, în lei sau valută, declarate și ridicate de la deținuți se inventariază, se
consemnează în bonuri de primire în păstrare și se păstrează prin grija administrației locului de deținere sau, la cererea scrisă a
acestora, sunt predate familiei ori depuse la instituții autorizate să le păstreze. Sumele de bani în lei sau valută declarate și ridicate de
la deținuți cu ocazia primirii se consemnează în fișa contabilă nominală și pot fi folosite în condițiile art. 70 alin. (4) din Lege.
Puneri în aplicare (1)

(3) După efectuarea percheziției, bunurile, obiectele de valoare și sumele de bani, în lei sau valută, nedeclarate și deținute în alte
condiții decât cele legale și regulamentare se confiscă, potrivit legii.

(4) Modalitățile de păstrare a bunurilor și obiectelor de valoare prevăzute la alin. (2), precum și de gestionare a sumelor de bani în lei
și în valută prevăzute la alin. (3) sunt stabilite prin ordin al ministrului justiției.
Puneri în aplicare (1)

ARTICOLUL 101
Măsuri igienico-sanitare
(1) La primirea în locurile de deținere, deținuții sunt supuși îmbăierii, vizitei medicale sumare și, după caz, unor măsuri igienico-
sanitare adecvate pentru intrarea în colectivitate, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sănătății.

(2) Cu această ocazie, administrația penitenciarului pune la dispoziția deținutului un set de produse igienico-sanitare, al cărui conținut
este prevăzut prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Refuzul primirii acestuia de către deținut
se consemnează în scris.
Puneri în aplicare (1)

ARTICOLUL 102
Echiparea
Pentru deținuții care nu dispun de ținută civilă personală, aceasta se asigură de administrația locului de deținere, în condițiile ordinului
ministrului justiției prevăzut de art. 49 alin. (3) din Lege.
Puneri în aplicare (2)

ARTICOLUL 103
Confirmarea comunicării despre prezența deținutului în locul de deținere
(1) Conținutul procesului-verbal, în care este consemnată exercitarea dreptului prevăzut la art. 43 alin. (4) din Lege, se aduce la
cunoștința deținutului, sub semnătură, și se depune la dosarul individual.

(2) Procesul-verbal prevăzut la art. 43 alin. (8) din Lege cuprinde mențiuni referitoare la starea de fapt, măsurile ce au fost sau
urmează a fi luate, în vederea exercitării dreptului la încunoștințarea unui membru de familie sau altei persoane despre penitenciarul
în care se află și modul în care a fost exercitat dreptul prevăzut la art. 43 alin. (4) din Lege.

ARTICOLUL 104
Informarea inițială cu privire la drepturi, obligații și interdicții, recompense, abateri și sancțiuni disciplinare
(1) Persoana desemnată de directorul locului de deținere aduce la cunoștința deținuților, sub semnătură, drepturile, obligațiile și
interdicțiile, recompensele care pot fi acordate, abaterile și sancțiunile disciplinare care se pot aplica.

(2) Dovada informării inițiale se consemnează în procesul- verbal, prevăzut la art. 103 alin. (1) sau, după caz, alin. (2).
Puneri în aplicare (1)

ARTICOLUL 105
Intervievarea deținutului
(1) Personalul desemnat de directorul locului de deținere chestionează deținutul cu privire la nevoile imediate legate de starea de
sănătate și siguranța sa personală, pentru luarea măsurilor medicale sau de protecție necesare.

(2) Dovada intervievării se consemnează în procesul-verbal, prevăzut la art. 103 alin. (1) sau, după caz, alin. (2).

ARTICOLUL 106
Evaluarea medicală
În termen de 72 de ore de la primire, medicul locului de deținere efectuează examenul clinic complet, putând fi solicitate investigații
paraclinice, astfel încât, în cel mult 21 de zile, să se stabilească starea de sănătate și cerințele de asistență medicală și de hrană,
precum și aptitudinea de muncă, consemnând constatările în fișa medicală. Mențiunile privind leziunile traumatice observate la
depunere se consemnează în registrul prevăzut la art. 159 alin. (8), iar cele privind aptitudinea de muncă se consemnează și în
documentele operative stabilite prin regulamentul prevăzut de art. 15 alin. (3) din Lege.

ARTICOLUL 107
Perioada de carantină și observare
(1) Perioada de carantină și observare se realizează pentru persoanele primite de la organele de poliție sau venite din întreruperea
executării pedepsei.

(2) În perioada de carantină și observare se studiază comportamentul și personalitatea deținuților, se efectuează examene medicale,
se desfășoară activități de educație sanitară și se evaluează nevoile educaționale, psihologice și sociale, în scopul stabilirii ariilor de
intervenție și asistență.

(3) La finalizarea perioadei de carantină și observare, pentru fiecare deținut, serviciul de educație și asistență psihosocială întocmește
Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică, prin care se precizează activitățile și programele în care acesta
urmează a fi inclus pe perioada deținerii. Acesta se completează și se modifică ori de câte ori este necesar.

(4) În perioada de carantină și observare se desfășoară activități care au ca scop cunoașterea de către deținuți a normelor privind
ordinea, disciplina, conduita, relațiile cu alte persoane și cuprinde activități individuale sau colective desfășurate de administrația
penitenciarului.

(5) În locurile de deținere există spații destinate cazării deținuților prevăzuți la alin. (1), asigurându-se separarea față de ceilalți
deținuți și condițiile necesare pentru desfășurarea activităților prevăzute la alin. (4).

(6) Prevederile prezentului articol nu se aplică deținuților prevăzuți la art. 159 alin. (1) lit. c) -g).

ARTICOLUL 123
Organizațiile nonguvernamentale care desfășoară activități în domeniul drepturilor omului
(1) Reprezentanții organizațiilor nonguvernamentale, care desfășoară activități în domeniul protecției drepturilor omului, pot vizita
penitenciarele și pot lua contact cu deținuții, cu acordul directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor exprimat în
cadrul protocoalelor de colaborare.

(2) Protocoalele de colaborare se încheie pe baza principiilor transparenței și obiectivității, în scopul îmbunătățirii condițiilor de
detenție și a respectării drepturilor deținuților, și cuprinde modalitatea de efectuare a vizitelor, drepturile și obligațiile părților.
(3) Întrevederile dintre reprezentanții organizațiilor nonguvernamentale și deținuți, altele decât cele prevăzute la alin. (1), se
desfășoară în condițiile art. 128 alin. (2) - (5).

ARTICOLUL 124
Libertatea conștiinței, a opiniilor și libertatea credințelor religioase
(1) Administrația Națională a Penitenciarelor, prin unitățile subordonate, permite accesul reprezentanților cultelor și asociațiilor
religioase recunoscute de lege în mediul penitenciar, pentru a răspunde nevoilor de asistență religioasă a deținuților, în condițiile art.
58 din Lege, în baza aprobării scrise a directorului penitenciarului.

(2) Directorul penitenciarului poate dispune interzicerea accesului reprezentanților cultelor sau asociațiilor religioase recunoscute de
lege pentru o perioadă de maximum 6 luni, în condițiile prevăzute la art. 141.

(3) Deținuții pot să își declare pe baza liberului consimțământ confesiunea sau apartenența religioasă la intrarea în locul de deținere și
ulterior pe parcursul executării pedepsei.

(4) Schimbarea confesiunii sau a apartenenței religioase pe parcursul perioadei de detenție este dovedită printr-o declarație pe
propria răspundere și prin actul de confirmare a apartenenței la cultul respectiv.

(5) Reprezentanții cultelor sau asociațiilor religioase care au acces în penitenciar pot distribui deținuților publicații și obiecte religioase,
care pot fi păstrate într-un număr rezonabil. Caracterul rezonabil se stabilește în funcție de numărul și dimensiunea publicațiilor,
cărților și obiectelor religioase aflate în posesia unui deținut, fără afectarea spațiului său de viață sau al celorlalți deținuți, în situația în
care cazarea se face în comun.

(6) Deținuții care participă la activități cu caracter religios sau moral religios pot solicita întrevederi confidențiale cu reprezentanții
cultelor sau asociațiilor religioase recunoscute de lege, în condițiile stabilite de administrația penitenciarului.

(7) Deținuții nu pot fi constrânși să practice vreo religie sau să adopte vreo credință, să participe la reuniuni sau întruniri religioase, să
accepte vizita unui reprezentant al unui cult sau al unei credințe religioase.

(8) În situația în care este vizată o schimbare de religie, deținuților li se permite să participe la întrunirile cultului sau credinței
respective, cu acordul reprezentanților acestora și ținându-se seama de măsurile specifice de siguranță a deținerii, programul zilnic și
numărul deținuților participanți. Deținuții sunt informați că schimbarea religiei este o decizie majoră, care le poate afecta relația cu
membrii de familie, aparținători sau alte persoane.

ARTICOLUL 125
Dreptul la informație
(1) Accesul deținuților la informațiile de interes public se realizează în condițiile art. 59 din Lege.

(2) Prevederile actelor normative prevăzute de art. 61 alin. (1) din Lege sunt puse la dispoziție deținuților, în perioada de carantină și
observare, precum și oricând este necesar pe perioada detenției.

(3) În cazul în care deținutul nu vorbește sau nu înțelege limba română, nu se poate exprima ori are deficiențe de comunicare,
administrația penitenciarului dispune măsurile necesare aducerii la cunoștință a informațiilor cuprinse în actele normative prevăzute
la alin. (2), prin intermediul unei persoane care poate comunica cu deținutul. În cazul cetățenilor români aparținând minorităților
naționale, aducerea la cunoștință se poate face în limba lor maternă.
(4) Actele normative prevăzute la alin. (2) se pun la dispoziția deținuților prin punctele de documentare și informare electronică, mape
de cameră sau prin alte mijloace similare.

(5) Deținuții au acces la publicații, emisiuni radiofonice și televizate, în limita resurselor materiale și financiare disponibile.

(6) Programul de folosire a aparaturii radio-TV și cel de funcționare a studioului radio-TV cu circuit închis sunt aprobate de către
directorul penitenciarului.

ARTICOLUL 126
Comunicarea cu mass-media
(1) Directorul penitenciarului poate aproba întâlniri între reprezentanții mass-media și deținuți, cu acordul scris al acestora, în
condițiile art. 59 alin. (5) din Lege, fără afectarea activităților zilnice și a procesului de reintegrare socială.

(2) Directorul penitenciarului stabilește regulile pentru desfășurarea întâlnirilor care trebuie respectate de deținut și reprezentanții
mass-mediei.

(3) La solicitarea deținutului sau în situația în care nu sunt respectate regulile stabilite potrivit alin. (2), directorul penitenciarului poate
întrerupe întâlnirea cu reprezentanții mass- media.

(4) Întâlnirile cu reprezentanții mass-media nu se calculează în numărul vizitelor la care are dreptul deținutul.

ARTICOLUL 127
Dreptul la consultarea documentelor cu caracter personal
(1) Deținutul, apărătorul acestuia sau oricare altă persoană, cu acordul scris al deținutului, are acces la dosarul individual.

(2) Deținutul poate obține, la cerere, contra cost, într-un număr de exemplare justificat, fotocopii ale documentelor din dosarul
individual.

(3) Dacă deținuții nu au dispus în ultimele 30 de zile de mijloacele bănești necesare, în lei sau valută, care pot fi utilizate pe perioada
executării pedepsei, cheltuielile prevăzute la alin. (2) sunt suportate de către administrația penitenciarului, dispozițiile art. 60 alin. (4)
din Lege aplicându-se în mod corespunzător.

(4) Apărătorul sau oricare altă persoană, cu acordul scris al deținutului, poate obține, contra cost, o fotocopie a documentelor din
dosarul individual.

(5) Organele abilitate potrivit legii au acces la dosarul individual fără acordul deținutului.

(6) Consultarea dosarului individual se face în prezența unei persoane desemnate de directorul penitenciarului.

(7) În situația în care este necesară anonimizarea datelor personale ale unor terțe persoane, se remit fotocopii modificate deținutului,
apărătorului acestuia sau altei persoane.

ARTICOLUL 128
Asigurarea exercitării dreptului la asistență juridică
(1) Deținuții pot fi vizitați de apărătorii lor, în baza împuternicirii avocațiale și a documentului avizat care atestă calitatea de avocat, în
condițiile art. 62 din Lege și ale art. 143.

(2) Întrevederile cu apărătorii sunt confidențiale și se desfășoară sub supraveghere, în spații special amenajate, prevăzute cu
dispozitive de separare care să limiteze contactul fizic, dar care să permită transmiterea de înscrisuri. Supravegherea poate fi numai
vizuală, nefiind permisă ascultarea conversației purtate de deținut cu apărătorul său.

(3) Vizita cu apărătorul se acordă în afara drepturilor reglementate prin art. 142, dar se consemnează în documentele de evidență de
la sectorul vizită din cadrul penitenciarului și în modulul corespunzător din aplicația informatizată de gestiune a datelor despre
deținuți.
(4) Amenajarea și dotarea spațiilor destinate vizitei apărătorului se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.

(5) Prevederile art. 141 alin. (1), (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.

(6) Deținuții pot fi vizitați de notari publici, executori judecătorești, mediatori autorizați ori de alte persoane cu atribuții oficiale, în
timpul programului de lucru al sectorului vizită din cadrul penitenciarului, în condițiile prevăzute de alin. (1)-(5).

ARTICOLUL 129
Dreptul de petiționare
(1) În baza dreptului de petiționare, pentru apărarea unor drepturi sau interese, deținuții pot să adreseze cereri, reclamații și sesizări
către orice persoană autorizată, instituție, organizație guvernamentală, nonguvernamentală, locală, centrală, națională sau
internațională, în condițiile art. 63 și 64 din Lege.
(2) Deținuții sunt informați cu privire la condițiile de exercitare a dreptului de petiționare, de îndată ce sunt primiți în locurile de
deținere și pe toată perioada executării pedepsei, de către personalul administrației ori alte persoane autorizate.

(3) Deținuții au posibilitatea de a se adresa direct, în scris sau verbal, judecătorului de supraveghere a privării de libertate, directorului
penitenciarului ori persoanelor desemnate de acesta din urmă.

(4) Deținuților li se asigură posibilitatea de a fi ascultați de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, inspectori sau alți
reprezentanți autorizați, la solicitarea acestora, fără prezența personalului locului de deținere.

(5) La cerere, deținuții pot fi audiați de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, conform programului stabilit de acesta,
precum și săptămânal, de directorul locului de deținere.

ARTICOLUL 130
Dreptul la corespondență
(1) Deținuții au dreptul de a trimite și de a primi corespondență.

(2) Dreptul la corespondență este nelimitat.

(3) Trimiterile poștale, altele decât cele simple, se expediază de către administrația penitenciarului, la cererea deținutului.

(4) Corespondența primită de către deținuți este supusă controlului antiterorist și de specialitate.

(5) În scopul prevenirii introducerii în penitenciar, prin intermediul corespondenței, a drogurilor, substanțelor toxice, explozibililor sau
altor asemenea obiecte a căror deținere este interzisă, corespondența se deschide, fără a fi citită, în prezența deținutului.

ARTICOLUL 131
Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petiționare și a dreptului la corespondență
(1) Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petiționare și a dreptului la corespondență sunt suportate de deținutul care
exercită acest drept.

(2) Dacă deținuții nu au dispus în ultimele 30 de zile de mijloacele bănești necesare, în lei sau valută, care pot fi utilizate pe perioada
executării pedepsei, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petiționare și a dreptului la corespondență, în regim simplu, sunt
suportate de către administrația locului de deținere, în conformitate cu dispozițiile art. 64 alin. (5) din Lege.
Jurisprudență

(3) Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petiționare și a dreptului la corespondență, prin trimiteri poștale în alt regim
decât cel simplu, sunt suportate în totalitate de către deținuți.
Jurisprudență

ARTICOLUL 132
Distribuirea și evidența materialelor destinate exercitării dreptului de petiționare și a dreptului la corespondență
Puneri în aplicare (1)
Procedura de distribuire a materialelor destinate exercitării dreptului de petiționare și a dreptului la corespondență se aprobă prin
decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

ARTICOLUL 133
Dreptul la convorbiri telefonice
Puneri în aplicare (1)
(1) Deținuții au dreptul de a efectua, pe cheltuiala lor, convorbiri telefonice de la telefoanele instalate în incinta sectorului de deținere,
cu cel mult 10 persoane din exteriorul penitenciarului, atât din țară, cât și din străinătate. Persoanele ce pot fi contactate de către
deținuți sunt cele prevăzute la art. 2 lit. m), avocatul, notarul public, executorul judecătoresc, mediatorul autorizat ori de altă
persoană cu atribuții oficiale, precum și de reprezentantul diplomatic, în cazul deținuților de cetățenie străină.
Jurisprudență
(2) Numele și numărul de telefon al persoanelor prevăzute la alin. (1) se indică în cererea scrisă a deținutului, care se supune spre
aprobare directorului penitenciarului.

(3) În funcție de regimul de executare în care sunt incluși, deținuții pot efectua convorbiri telefonice, după cum urmează:

a) zilnic, deținuții cărora li se aplică regimul de executare deschis, semideschis și închis, precum și cei cărora nu li s-a stabilit încă
regimul de executare, 10 apeluri telefonice, cu durata maximă cumulată de 60 de minute;

b) zilnic, deținuții cărora li se aplică regimul de maximă siguranță, precum și cei care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului, 3
apeluri telefonice cu durata maximă cumulată de 30 de minute.

(4) Procedura de selecție a operatorilor serviciilor de telefonie necesare exercitării dreptului deținuților la convorbiri telefonice,
categoriile de servicii de telefonie și condițiile de furnizare a acestora se reglementează prin decizie a directorului general al
Administrației Naționale a Penitenciarelor.

ARTICOLUL 134
Dreptul la comunicări on-line
Modificări (1)
(1) În vederea menținerii unei legături constante și a creșterii șanselor de îmbunătățire a relațiilor cu mediul de suport al deținuților cu
grad ridicat de vulnerabilizare sau identificați cu nevoi speciale se poate acorda dreptul la comunicări on-line, pe baza unei programări
prealabile.

(2) Categoriile de deținuți care pot beneficia de comunicări on-line, din cauza distanței mari de la domiciliu la penitenciar sau a altor
motive justificate și care nu sunt vizitați de membrii de familie, aparținători sau alte persoane, sunt:

a) deținuții care au o bună comportare, participă activ la programele și activitățile educative, de asistență psihologică și asistență
socială recomandate în Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică ori la activități lucrative;

b) tinerii din penitenciarele pentru tineri;

c) femeile din penitenciarele sau secțiile de femei;

d) deținuții internați în penitenciarele-spital.

(3) Comunicările on-line sunt condiționate de concluziile sau recomandările evaluării sociale, consemnate în Dosarul de educație și
asistență psihosocială.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (2), pot efectua comunicări on-line și deținuții ai căror membri de familie, aparținători sau alte
persoane se află în situații de catastrofe, calamități, boală gravă, deces sau în alte cazuri temeinic justificate.

☺
ARTICOLUL 136
Modalitatea de acordare a dreptului la comunicări on-line
(1) Deținuții beneficiază de dreptul la comunicări on-line în baza aprobării directorului, la propunerea asistentului social sau a altui
reprezentant al sectorului reintegrare socială cu responsabilități similare sau la cererea deținutului însoțită de un referat întocmit de
asistentul social sau a altui reprezentant al sectorului reintegrare socială cu responsabilități similare.

(2) Prin aprobarea dată, directorul penitenciarului stabilește termenul la care va fi realizată o nouă analiză a situației deținutului, care
nu poate fi mai mare de un 1 an. În cazul prevăzut la art. 134 alin. (4) stabilește periodicitatea comunicării on-line.

(3) Directorul penitenciarului poate anula aprobarea dacă situația deținutului se îmbunătățește din perspectiva relațiilor cu mediul de
suport.

(4) Pentru efectuarea comunicărilor on-line, deținutul transferat într-un alt penitenciar are nevoie de o nouă aprobare.
(5) Directorul penitenciarului stabilește zilele și intervalele orare în care au loc comunicările on-line.

(6) Comunicările on-line au caracter confidențial.

(7) Administrația penitenciarului ține evidența acordării dreptului la comunicări on-line.

(5) Deținuții aflați în situațiile de la alin. (2) pot comunica on- line de 4 ori pe lună. Durata comunicării on-line este de până la 30 de
minute, iar, pentru deținuții aflați în una din situațiile prevăzute la alin. (4) pe întinderea evenimentelor, durata este de până la 1 oră
zilnic.

(6) Directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor poate aproba comunicări on-line între deținuții din locuri de
deținere diferite, în condițiile prevăzute la alin. (1) și (5) și art. 136 alin. (2).

ARTICOLUL 137
Dreptul la plimbare zilnică
(1) Prin durata plimbării zilnice se înțelege timpul petrecut în curțile de plimbare sau alte spații amenajate de către deținutul care
poate să desfășoare această activitate.

(2) Deținuților din regimul de maximă siguranță și închis li se asigură plimbarea în aer liber în condițiile art. 58 și 69.

(3) Deținuților din regimul semideschis și deschis li se asigură accesul la curțile de plimbare, pe perioada în care ușile camerelor sunt
deschise, conform programului aprobat de directorul penitenciarului.

(4) Pe timpul transferului deținuților de la un penitenciar la altul, deținuții beneficiază de timp pentru fumat și necesități fiziologice și
medicale în penitenciarele de tranzit, stabilite prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

ARTICOLUL 138
Organizarea acordării dreptului la vizită
Modificări (1), Puneri în aplicare (2)
(1) Pentru menținerea legăturii cu familia și pentru realizarea contactului cu diverse persoane și organizații, administrația
penitenciarului asigură posibilitatea vizitării deținuților.

(2) Deținuții au dreptul să primească vizite în spații amenajate, potrivit regulamentului prevăzut de art. 15 alin. (3) din Lege, sub
supravegherea vizuală a personalului penitenciarului, directă sau prin intermediul sistemelor electronice.

(3) Deținuții pot fi vizitați de membrii de familie sau aparținători.

(4) Cu consimțământul deținutului, acesta poate fi vizitat și de alte persoane, cu aprobarea scrisă a directorului locului de deținere.

(5) Administrația locului de deținere este obligată să asigure un program zilnic de 12 ore pentru exercitarea dreptului la vizită de către
deținuți.

(6) Acordarea dreptului la vizită pentru deținuți se efectuează pe baza unei programări prealabile. Programarea se face înainte de data
prezentării în vederea acordării vizitei.

(7) Solicitarea programării se face telefonic, prin e-mail sau direct la sediul penitenciarului, în timpul programului de lucru al sectorului
de acordare a drepturilor la pachet și vizită.

(8) Procedura de lucru în ceea ce privește programarea prealabilă a vizitei se stabilește prin decizie a directorului general al
Administrației Naționale a Penitenciarelor.

ARTICOLUL 139
Modalitatea de acordare a vizitei
(1) În funcție de regimul de executare a pedepsei privative de libertate și de conduita adoptată pe timpul detenției, deținuții pot primi
vizite, astfel:
a) cu dispozitive de separare, tip cabină;

b) fără dispozitive de separare.

(2) Vizita cu dispozitive de separare se acordă deținuților cărora li se aplică regimul de maximă siguranță sau regimul închis și
deținuților condamnați cărora nu li s-a stabilit regimul de executare.
(3) Vizita fără dispozitive de separare se acordă deținuților cărora li se aplică regimul semideschis și deschis.

(4) În mod excepțional, vizita fără dispozitive de separare se poate acorda și deținuților pentru care nu s-a stabilit regimul de executare
a pedepsei, celor cărora li se aplică regimul de maximă siguranță ori regimul închis, cu aprobarea directorului penitenciarului, în
următoarele condiții:
Jurisprudență

a) pentru stimularea celor care au o conduită corespunzătoare, participă activ la activitățile lucrative, educative, de asistență
psihologică și asistență socială și îndeplinesc obiectivele stabilite în Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și
terapeutică și pentru stimularea deținuților care au contribuit la prevenirea unor situații de risc confirmate;
Jurisprudență

b) cu ocazia unor evenimente deosebite, zi de naștere, căsătorie, nașterea unui copil, decesul unui membru de familie;

c) la solicitarea membrilor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante,
respectiv Subcomitetului pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor ori Tratamentelor Inumane sau Degradante din cadrul Organizației
Națiunilor Unite, cu ocazia vizitelor întreprinse de aceștia în penitenciare.

(5) Directorul penitenciarului poate dispune ca vizitele deținuților cărora li se aplică regimul semideschis sau regimul deschis să aibă
loc în spații prevăzute cu dispozitive de separare, în situația în care:

a) există informații cu privire la posibilitatea producerii unui eveniment negativ;

b) vizitatorul sau deținutul solicită acest lucru;

c) împotriva deținuților s-a declanșat procedura disciplinară sau au fost sancționați disciplinar în ultimele 6 luni pentru introducere,
comercializare ori deținere de droguri, medicamente fără prescripție medicală sau obiecte interzise, pentru exercitarea de violențe ori
pentru abateri disciplinare comise în cadrul sectorului de acordare a drepturilor la pachet și vizită.

(6) Directorul penitenciarului poate aproba, în condițiile alin. (4) lit. a) și b), vizite între deținuți, indiferent de regimul de executare, în
sectorul de acordare a drepturilor la pachet și vizită din cadrul penitenciarului, după cum urmează:

a) cu dispozitive de separare, în situația în care unul dintre deținuți este în situația prevăzută la alin. (2);

b) fără dispozitiv de separare, în situația în care toți deținuții se află în situația prevăzută la alin. (3).

(7) Directorul penitenciarului cu rol de coordonare zonală facilitează desfășurarea vizitelor între deținuții din locuri de deținere diferite
aflate în aceeași zonă geografică, prevederile alin. (6) aplicându-se în mod corespunzător.

(8) Durata vizitei este de la 30 de minute până la două ore, în funcție de numărul solicitărilor de acordare a vizitelor și de spațiile
existente.

(9) Deținuții pot beneficia în cursul unei zile de o singură vizită.

(10) Persoanele vizitatoare nu pot vizita simultan doi sau mai mulți deținuți. Prin excepție, doi sau mai mulți deținuți, soț sau soție ori
rude până la gradul al II-lea, pot fi vizitați simultan de soț sau soție ori rude până la gradul al II-lea, prevederile alin. (6) aplicându-se în
mod corespunzător.

(11) Numărul de persoane care pot vizita simultan unul sau mai mulți deținuți poate fi limitat prin decizia motivată a directorului
penitenciarului, în cazul în care nu sunt condiții pentru desfășurarea normală a vizitei. Copiii în vârstă de până la 14 ani pot vizita
deținuții numai însoțiți de o persoană majoră.
(12) Deținuții cetățeni străini sau apatrizi pot fi vizitați în aceleași condiții ca și persoanele cu cetățenie română.
(13) Deținuții pot comunica în limba maternă atât între ei, cât și cu persoanele care le vizitează.

(14) Despre efectuarea vizitei se fac mențiuni în documentele de evidență ale deținutului și în aplicația informatizată de gestiune a
datelor despre deținuți.

☺
ARTICOLUL 141
Refuzul acordării vizitei și întreruperea vizitei
Puneri în aplicare (1)
(1) Directorul penitenciarului poate refuza, prin decizie motivată, efectuarea vizitei solicitate, în următoarele situații:

a) au fost descoperite armament, muniție, substanțe halucinogene, droguri, medicamente ori alte obiecte interzise asupra
vizitatorilor, pe care nu le-au declarat înainte de începerea controlului;

b) vizitatorii pot avea o influență negativă asupra comportamentului deținuților;

c) vizitatorii se află în stare de ebrietate;

d) există date și informații potrivit cărora vizitatorii ar putea periclita siguranța, ordinea și disciplina în locul de deținere;

e) vizitatorii nu se supun controlului de specialitate.

(2) În caz de refuz de efectuare a vizitei, prin decizia prevăzută la alin. (1) se stabilește perioada în care vizitatorilor nu li se permite
accesul la vizită, care nu poate fi mai mare de 6 luni. Decizia se comunică în scris persoanei în cauză, cu precizarea motivului și a
perioadei stabilite.

(3) În cazul în care asupra vizitatorilor se descoperă bunuri a căror deținere este interzisă de lege oricărui cetățean, sunt informate
organele competente sau, după caz, se face aplicarea art. 186 din Lege. Dispozițiile art. 19 și 20 se aplică în mod corespunzător.

(4) Nerespectarea regulilor privind desfășurarea vizitei atrage încetarea acesteia, cu aprobarea directorului penitenciarului. Motivele
încetării vizitei se consemnează într-un registru în care se menționează data și ora producerii incidentului, o scurtă descriere a acestuia
și persoanele implicate.

(5) În condițiile alin. (4), vizita se înregistrează ca fiind efectuată.

ARTICOLUL 143
Efectuarea controlului antiterorist și de specialitate
(1) Persoanele sosite la vizită sunt obligate să își dovedească calitatea, precum și identitatea cu cartea sau buletinul de identitate,
cartea de identitate provizorie, cu pașaportul sau cu orice alt act cu fotografie, emis de o autoritate a statului ai cărui cetățeni sau
rezidenți sunt.

(2) În cazul în care nu se poate dovedi relația de rudenie, potrivit art. 138 alin. (3), sau nu poate fi efectuată o verificare
corespunzătoare privind identitatea solicitantului, vizita nu se acordă.

(3) În scopul prevenirii introducerii în penitenciar de armament, muniție ori substanțe stupefiante, toxice sau explozive, precum și a
altor bunuri și obiecte interzise a se afla în posesia deținuților, vizitatorii sunt supuși, în mod obligatoriu, controlului antiterorist ori de
specialitate, prin observare, palpare, control corporal sau utilizarea unor echipamente tehnice fixe ori portabile de detectare, inclusiv
prin folosirea unităților canine, prevederile art. 17 aplicându-se în mod corespunzător.

(4) Înainte de efectuarea controlului antiterorist și de specialitate, persoanele vizitatoare sunt informate, prin afișare în locuri
accesibile acestora, cu privire la bunurile și obiecte care cad sub incidența art. 185 și 186 din Lege, precum și la bunurile și obiectele
permise a se afla în posesia deținuților.
(5) Bunurile și obiectele interzise, nedeclarate, descoperite cu prilejul controlului asupra persoanelor vizitatoare și bagajelor ori
pachetelor acestora, se ridică și se conservă, întocmindu-se un proces-verbal în acest sens. În cazul bunurilor a căror deținere este
interzisă prin lege oricărui cetățean, a celor care sunt prevăzute de art. 185 din Lege sau față de care există suspiciunea că au legătură
cu săvârșirea unor infracțiuni, administrația penitenciarului anunță de îndată organele de cercetare penală.

(6) Deținutul este supus măsurilor de control atât înainte de acordarea vizitei, cât și după efectuarea acesteia, în condițiile prevăzute
de art. 18, după cum urmează:

a) percheziție corporală sumară, pentru vizita cu dispozitiv de separare;

b) percheziție corporală amănunțită, pentru vizita fără dispozitiv de separare;

c) alte măsuri de control necesare pentru asigurarea securității în penitenciare.

(7) Refuzul acceptării măsurilor de control din partea vizitatorilor deținuților conduce la neacordarea vizitei.

ARTICOLUL 144
Dreptul de a fi informat cu privire la situațiile familiale deosebite
(1) Deținuții sunt informați de către administrația penitenciarului cu privire la boala gravă sau decesul unui membru de familie,
aparținător sau o altă persoană, în cel mai scurt timp de la luarea la cunoștință, despre evenimentul produs.
(2) Deținuții sunt consiliați psihologic, în situația în care li se aduce la cunoștință unul din evenimentele prevăzute la alin. (1).

(3) Administrația penitenciarului solicită deținutului datele de contact ale unui membru de familie, aparținător sau a unei alte
persoane, pentru a fi încunoștințate despre deteriorarea stării sale de sănătate în penitenciar.

ARTICOLUL 145
Dreptul la vizită intimă
Modificări (1)
(1) Pot beneficia de vizită intimă persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:

a) sunt condamnate definitiv și sunt repartizate într-un regim de executare a pedepselor privative de libertate, respectiv sunt arestate
preventiv în cursul judecății;
Jurisprudență

b) există o relație de căsătorie, dovedită prin copie legalizată a certificatului de căsătorie sau, după caz, o relație de parteneriat
similară relațiilor stabilite între soți;

c) nu au beneficiat de permisiunea de ieșire din penitenciar în ultimele 3 luni anterioare solicitării vizitei intime, în cazul persoanelor
condamnate;

d) nu au fost sancționate disciplinar pe o perioadă de 6 luni, anterioară solicitării vizitei intime, sau sancțiunea a fost ridicată în cazul
persoanelor condamnate, iar în cazul persoanelor arestate preventiv în cursul judecății în ultimele 30 de zile anterioare solicitării;

e) participă activ la activități și programe educaționale, de asistență psihologică și asistență socială ori la muncă.

(2) Deținuții au dreptul la vizită intimă cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 69 alin. (2) - (5) din Lege.

(3) În cazul în care între momentul aprobării cererii și cel al acordării dreptului deținutul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de
alin. (1), vizita intimă nu se acordă.

(4) Evaluarea participării active la activitățile și programele educative, de asistență psihologică și asistență socială ori la muncă se face
ținându-se seama de îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

a) includerea într-un program de reintegrare socială sau participarea la activități lucrative;

b) realizarea obiectivelor stabilite prin programe sau a sarcinilor de lucru.

(5) În cazul în care persoana, din motive neimputabile acesteia, nu mai participă la activitățile și programele educative, de asistență
psihologică și asistență socială ori la muncă, verificarea îndeplinirii criteriului prevăzut la art. 69 alin. (1) lit. f) din Lege se realizează
prin analiza perioadelor de activitate cu cele de inactivitate, în cuprinsul celor 3 luni, respectiv 30 de zile de dinaintea formulării
cererii.

☺
ARTICOLUL 148
Greutatea, numărul pachetelor și categoriile de bunuri ce pot fi primite, cumpărate, păstrate și folosite de persoanele aflate în
executarea pedepselor privative de libertate
Reviste (1)
(1) Deținuții au dreptul de a primi, cumpăra, păstra și de a folosi pe perioada detenției bunuri de natura celor prevăzute în anexa nr. 1.

(2) Modalitatea de intrare în posesia fiecăruia dintre bunurile care pot fi păstrate și folosite este prevăzută în anexa nr. 1.

(3) Deținuților le sunt interzise primirea, cumpărarea, deținerea și portul bunurilor și obiectelor din metale prețioase și pietre
prețioase.

(4) Deținuții au dreptul de a primi, lunar, un pachet cu produse alimentare în greutate de maximum 10 kg, la care se poate adăuga o
cantitate de maximum 6 kg de fructe și legume.

(5) Pachetele prevăzute la alin. (4), precum și bunurile și obiectele prevăzute în anexa nr. 1 se primesc cu ocazia efectuării vizitelor.

(6) Primirea, folosirea și păstrarea bunurilor, inclusiv a celor alimentare, se fac cu respectarea regulilor de igienă și a măsurilor de
siguranță impuse de administrația penitenciarului.

(7) Bunurile și obiectele prevăzute în anexa nr. 1, precum și produsele prevăzute la alin. (4) sunt supuse, în prezența deținuților,
controlului specific executat de personalul anume desemnat de către directorul locului de deținere.

(8) Deținuților le este interzisă:

a) primirea de produse alimentare care, în vederea consumului, necesită încălzire, coacere, fierbere sau alte tratamente termice;

b) cumpărarea de produse alimentare ușor alterabile ori care, în vederea consumului, necesită încălzire, coacere, fierbere sau alte
tratamente termice, cu excepția cafelei, ceaiului, laptelui și a supelor instant;

c) primirea și cumpărarea de lămâi și derivate ale acestora.

(9) Bunurile, obiectele, produsele alimentare și fructele a căror primire nu este permisă se restituie imediat persoanei care le-a adus,
cu excepția bunurilor a căror deținere este interzisă de lege oricărui cetățean, care sunt reținute în vederea predării organului de
urmărire penală competent.

(10) Se interzice primirea bunurilor, obiectelor și produselor prevăzute de anexa nr. 3, precum și a celor a căror manipulare implică risc
de deteriorare.

(11) Mențiuni despre greutatea, numărul pachetelor și categoriile de bunuri primite, cumpărate, păstrate și folosite de persoanele
aflate în executarea pedepselor privative de libertate se fac în documentele de evidență de la sectorul vizită și în modulul
corespunzător al aplicației informatizate de gestiune a datelor.

ARTICOLUL 149
Primirea sumelor de bani
(1) Sumele de bani, în lei și valută, se primesc de la membrii de familie, aparținători sau alte persoane prin mandat poștal ori prin
depunere directă la sectorul de acordare a drepturilor la pachet și vizită, se consemnează în fișa contabilă nominală și pot fi folosite
conform prevederilor art. 70 alin. (4) din Lege.
Puneri în aplicare (1)

(2) Sumele de bani introduse în penitenciar, în lei sau valută, pe alte căi decât cele prevăzute la alin. (1), precum și cele găsite asupra
deținuților cu ocazia perchezițiilor se confiscă și se fac venit la bugetul de stat.

(3) Pentru motive temeinic justificate, deținuții pot transfera sume de bani, în lei sau valută, membrilor de familie, conform art. 70
alin. (4) lit. g) din Lege, inclusiv celor aflați în executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate, cu aprobarea directorului
penitenciarului.

(4) Cererile deținuților care presupun cheltuirea anumitor sume de bani în lei sau valută sunt urmate imediat de indisponibilizarea
sumei de bani necesare plății serviciului inclus, după aprobarea acestora.

ARTICOLUL 150
Primirea medicamentelor
(1) Deținuții pot primi medicamente numai la recomandarea unui medic specialist/primar curant, cu acordul medicului unității, în baza
unei prescripții medicale sau/și a unei scrisori medicale, care însoțește medicamentele primite.

(2) Medicamentele trebuie să fie prevăzute în Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman, aprobat de Agenția Națională
a Medicamentului, și să aibă cel puțin 6 luni până la expirarea termenului de valabilitate.

(3) Medicamentele primite sunt înregistrate la cabinetul medical și se gestionează separat.

(4) Condițiile de achiziționare a medicamentelor de către deținuți și de primire a acestora de la membrii de familie se stabilesc prin
ordin comun al ministrului sănătății și ministrului justiției, respectiv prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor
interne.
Puneri în aplicare (1)

ARTICOLUL 151
Exercitarea dreptului de a efectua cumpărături
(1) Deținuții au dreptul de a cumpăra săptămânal de la punctele comerciale din incinta penitenciarului, în limita a 3/4 din valoarea
salariului minim brut pe economie, alimente, fructe, legume, apă minerală, băuturi răcoritoare, țigări și alte bunuri de natura celor
permise să fie primite, potrivit anexei nr. 1. Materialele necesare exercitării drepturilor de petiționare, la corespondență și la
convorbiri telefonice pot fi cumpărate de la punctele comerciale din incinta penitenciarului fără a afecta limita de 3/4 din valoarea
salariului minim brut pe economie.
(2) În situația în care nu se poate asigura funcționarea unui punct comercial în incinta penitenciarului, cumpărăturile pot fi făcute din
afara acestuia de către personalul desemnat, în baza cererii deținuților și a ofertelor puse la dispoziție de către operatorii economici,
cu respectarea prevederilor alin. (1).

(3) Prețurile practicate în cadrul punctelor comerciale din incinta penitenciarului nu pot fi mai mari decât media prețurilor practicate
de magazine similare de pe piața locală. Atât modul de calcul și de respectare a mediei prețurilor în cadrul punctelor comerciale din
incinta penitenciarului, cât și procedura privind închirierea spațiilor din sistemul administrației penitenciare se reglementează prin
decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Puneri în aplicare (2)

(4) Activitatea punctului comercial din incinta penitenciarului poate fi controlată de autoritățile competente.

(5) Medicul curant poate restricționa cumpărarea de către deținuții bolnavi a unor alimente contraindicate în afecțiunile de care
suferă ori a produselor din tutun.

(6) În situația achiziționării unor bunuri de folosință îndelungată, permise a fi păstrate sau folosite pe perioada detenției, directorul
penitenciarului poate aproba folosirea unei sume mai mari decât cea prevăzută de alin. (1), fără a afecta cuantumul săptămânal al
sumelor din care deținuții pot efectua cumpărături.
(7) Pentru bunurile prevăzute la alin. (6), precum și pentru articolele de îmbrăcăminte, încălțăminte și cazarmament se întocmește bon
de primire în păstrare.
Puneri în aplicare (1)

ARTICOLUL 153
Acordarea asistenței medicale primare
(1) La nivelul fiecărui penitenciar, serviciile de asistență medicală primară sunt acordate de către medici de specialitate, din care cel
puțin unul de medicină generală sau medicină de familie, precum și de un număr minim de cadre medii sanitare pentru asigurarea
continuității asistenței medicale. Servicii de asistență medicală pot fi acordate și de către asistenții medicali, la recomandarea
medicului, în limita competențelor profesionale.

(2) În penitenciarele unde își desfășoară activitatea cel puțin 2 medici, indiferent de specialitatea acestora, acordarea asistenței
medicale se asigură în program alternativ, dimineața și după-amiaza.

(3) Deținuților li se acordă servicii de asistență medicală primară la cererea acestora, la recomandarea medicului, în baza unei
programări, precum și ori decât ori este necesar.

(4) Deținuții cu afecțiuni medicale cronice sunt luați în evidența cabinetului medical, asigurându-li-se tratamentul și regimul alimentar
corespunzător.

(5) Serviciul sau biroul evidență deținuți din cadrul penitenciarului comunică, în scris, cabinetului medical datele de identitate ale
deținutului față de care instanța a dispus măsura obligării la tratament medical.

☺
ARTICOLUL 167
Dreptul la asistență diplomatică
(1) Administrația penitenciarului informează deținuții de cetățenie străină despre posibilitatea de a lua legătura cu reprezentanții
diplomatici și îi sprijină în vederea contactării acestora, în conformitate cu prevederile art. 74 din Lege.

(2) Deținuții de cetățenie străină, precum și apatrizii pot fi vizitați, cu informarea directorului penitenciarului, de către funcționari ai
reprezentanțelor diplomatice sau consulare, care le reprezintă interesele.

(3) Administrația penitenciarului ține evidența cazurilor în care deținuții de cetățenie străină sau apatrizi au renunțat la dreptul lor de
a lua legătura cu reprezentanții diplomatici și de a fi vizitați de aceștia.

(4) Vizitele se desfășoară în timpul zilei, în condițiile prevăzute la art. 128 alin. (2) - (5).

ARTICOLUL 168
Dreptul la încheierea căsătoriei
(1) Căsătoria persoanei condamnate definitiv, respectiv arestată preventiv aflată în cursul judecății se realizează în condițiile art. 75
din Lege.
(2) În cazul în care viitorii soți nu se găsesc în același loc de deținere, Administrația Națională a Penitenciarelor, la solicitarea scrisă a
acestora și cu avizul comisiei prevăzute de art. 32 din Lege, ia măsuri de transferare, astfel încât aceștia să se afle în același loc de
deținere pe timpul necesar încheierii căsătoriei.

(3) Analizele medicale necesare încheierii căsătoriei între persoane de sex diferit, condamnate definitiv, respectiv arestate preventiv
aflate în cursul judecății se realizează prin grija administrației penitenciarului, cheltuielile fiind suportate de solicitanți.
(4) La încheierea căsătoriei pot participa, cu aprobarea directorului penitenciarului, un număr de maximum 10 persoane, inclusiv
deținuți, apropiate viitorilor soți.

(5) După încheierea căsătoriei și aprobarea vizitei intime de 48 de ore, directorul penitenciarului poate aproba ca soții să primească un
pachet cu alimente în greutate de până la 10 kg, la care se poate adăuga o cantitate de maximum 6 kg de fructe și legume, dacă nu
există posibilitatea acordării permisiunii ieșirii din locul de deținere. În acest caz, pachetul suplimentar nu va afecta dreptul prevăzut la
art. 148 alin. (4).

ARTICOLUL 169
Dreptul de a vota
(1) Administrația penitenciarului, în colaborare cu birourile electorale și serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor,
asigură condițiile necesare exercitării dreptului de a vota deținuților cărora nu le-a fost interzis prin hotărârea de condamnare acest
drept, potrivit legii.

(2) Administrația penitenciarului ține evidența cazurilor în care deținuții au renunțat la dreptul de a vota.

ARTICOLUL 170
Dreptul la odihnă și repausul săptămânal
(1) Deținuților li se asigură minimum 7 ore de somn pe zi.

(2) Deținuții care muncesc au dreptul la repaus săptămânal, potrivit legislației muncii.

(3) Zilele de sărbători legale sunt considerate zile de repaus.

ARTICOLUL 171
Dreptul la muncă
Dreptul la muncă al deținuților se exercită în conformitate cu art. 78 din Lege și art. 173-186.

ARTICOLUL 172
Dreptul la învățământ
Dreptul la învățământ al deținuților se exercită în conformitate cu art. 79 din Lege și art. 191-195.

ARTICOLUL 227
Dosarul individual al deținutului
(1) Dosarul individual al deținutului, prevăzut la art. 105 din Lege, conține documentele și informațiile cu privire la situația sa juridică,
medicală, demersurile de reintegrare socială, conduita adoptată pe toată perioada deținerii, inclusiv cele privind existența unor
abateri și sancțiuni disciplinare și la cererile adresate administrației penitenciarului, formulate în perioada detenției.

(2) Dosarul individual însoțește deținutul până la punerea sa în libertate.

Admis recurs în interesul legii (1), Jurisprudență

(3) Dosarul individual este confidențial și se păstrează în deplină siguranță, fiind accesibil personalului desemnat de directorul
penitenciarului, precum și persoanelor și organelor autorizate conform legii.

ARTICOLUL 228
Gestionarea dosarului individual
(1) Dosarul individual al deținutului este compus din 5 părți distincte, gestionate la nivelul fiecărui penitenciar, după cum urmează:
 a) documentarul penal, gestionat de către serviciul sau biroul evidență deținuți;
b) fișa medicală, gestionată de către serviciul medical;

c) dosarul de educație și asistență psihosocială, gestionat de către sectorul reintegrare socială;

d) dosarul privind cererile formulate de deținut, a căror competență de soluționare aparține administrației penitenciarului, gestionat
de către șeful secției de deținere unde este cazat deținutul;

e) dosarul disciplinar, gestionat de către persoana desemnată de director ca secretar al comisiei de disciplină.

(2) La primirea deținutului în penitenciar, serviciul sau biroul evidență transmite personalului desemnat din cadrul sectorului
reintegrare socială secretarului comisiei de disciplină și șefului secției, o fișă opis, care se include în partea interioară a coperții fiecărei
părți componente și în care se înscriu toate documentele clasate în ordine cronologică.

(3) Predarea-primirea părților componente ale dosarului individual se face în baza unei condici, după verificarea existenței tuturor
documentelor constitutive.
Puneri în aplicare (1)

(4) Prin ordinul prevăzut la art. 229 alin. (3) se stabilesc categoriile de documente care se păstrează în fiecare parte componentă a
dosarului individual și activitățile pentru punerea la dispoziție a acestuia, persoanelor și instituțiilor prevăzute de Lege și de prezentul
regulament.

(5) Tarifele pentru serviciile de fotocopiere a documentelor aflate în dosarul individual se stabilesc prin decizie a directorului general al
Administrației Naționale a Penitenciarelor.

• H.G. 756 din 12 octombrie 2016

Articolul 6
(1) În realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, Administrația Națională a Penitenciarelor exercită următoarele atribuții:
a) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitățile referitoare la modul de executare a pedepselor și măsurilor
privative de libertate în unitățile din subordinea sa, pronunțate de instanțele judecătorești, în conformitate cu legislația în vigoare;

b) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă asigurarea pazei, escortării, însoțirii și supravegherii deținuților,
persoanelor internate și arestate preventiv din unitățile din subordinea sa;

c) elaborează strategia de aplicare a regimului de executare a pedepselor și măsurilor privative de libertate, urmărește transpunerea ei
în practică, potrivit principiilor privind respectarea demnității umane, exercitarea drepturilor de către deținuți, persoane internate și
arestate preventiv din unitățile din subordinea sa, interzicerea supunerii la tortură, la tratamente inumane sau degradante ori la alte
rele tratamente, precum și interzicerea discriminării;

d) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitatea de evidență nominală și statistică a deținuților, persoanelor
internate și arestate preventiv din unitățile din subordinea sa;

e) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă folosirea la muncă a deținuților, persoanelor internate și arestate
preventiv din unitățile din subordinea sa;

f) controlează și ia măsuri pentru executarea misiunilor de pază și escortare a deținuților, persoanelor internate și arestate preventiv
din unitățile din subordinea sa, la prezentarea acestora în fața instanțelor de judecată, organelor de urmărire penală, precum și în
cazul transferului în alte locuri de deținere;

g) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitățile desfășurate, potrivit legii, de

unitățile subordonate privind preluarea sau predarea la punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internațional, în
baza deciziilor emise de autoritățile judiciare române, a persoanelor escortate din străinătate pe numele cărora au fost emise
mandate de executare a pedepsei privative de libertate ori hotărâri de internare în centre educative sau de detenție, ori a celor care
urmează să fie escortate în străinătate;

h) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitățile de intervenție în situația producerii de incidente critice și
operaționale în unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor;

i) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitățile privind asigurarea dreptului la asistență medicală al
deținuților, persoanelor internate și arestate preventiv din unitățile din subordinea sa și al personalului din sistemul administrației
penitenciare;

j) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitățile educative, de asistență psihologică și asistență socială,
desfășurate cu deținuții, persoanele internate și arestate preventiv din unitățile din subordinea sa și stabilește strategia și modalitățile
de realizare a acestora;

k) asigură cadrul organizatoric și îndrumă activitățile de învățământ, precum și activitățile de formare profesională a deținuților,
persoanelor internate și arestate preventiv din unitățile din subordinea sa;

l) planifică, organizează și coordonează activitățile destinate înzestrării, dotării și asigurării cu bunuri și mijloace materiale, în funcție
de obiectivele sistemului administrației penitenciare, prioritățile și resursele materiale și financiare avute la dispoziție;

m) elaborează programe anuale și de perspectivă pentru investiții și reparații capitale pentru sistemul administrației penitenciare,
inclusiv pentru locuințele de serviciu și intervenție;

n) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitatea financiar-contabilă și de logistică din Administrația
Națională a Penitenciarelor și unitățile din subordinea sa;

o) elaborează și fundamentează proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților
subordonate, pe care îl propune spre avizare ministrului justiției, și asigură executarea bugetului în condițiile legii;

p) asigură administrarea patrimoniului potrivit dispozițiilor legale, organizează și asigură alocarea, mișcarea, evidența și controlul
mijloacelor și echipamentelor din dotare;

q) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitatea de management a resurselor umane la nivelul sistemului
administrației penitenciare;

r) organizează, coordonează, evaluează, îndrumă și controlează activitățile de formare profesională a personalului din sistemul
administrației penitenciare desfășurate de unitățile subordonate, centre de formare profesională proprii sau de către furnizorii de
formare profesională, precum și activitățile de învățământ desfășurate de instituțiile de învățământ proprii;

s) colaborează, în domeniul formării profesionale a personalului din sistemul administrației penitenciare, cu unitățile sau centrele de
formare profesională ale instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și cu instituțiile de
învățământ colaboratoare care pregătesc personal pentru sistemul administrației penitenciare;

ș) organizează, coordonează, evaluează, îndrumă și desfășoară activitățile de evaluare și asistență psihologică pentru personal, precum
și activitățile de psihologie organizațională;

t) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitățile de menținere a capacității de luptă și de întocmire a
documentelor de mobilizare pentru trecerea Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților din subordinea sa de la starea de
pace la starea de mobilizare sau de război;

ț) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitățile referitoare la protecția informațiilor clasificate;

u) elaborează studii, cercetări și analize privind aspecte specifice sistemului administrației penitenciare, editează buletine informative
și publicații de specialitate;

v) întocmește proiecte de acte normative din sfera de activitate a Administrației Naționale a Penitenciarelor și a unităților din
subordinea sa;
 w) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitățile de relații publice, de soluționare a petițiilor în
Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile din subordinea sa;

x) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitatea din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor,
asigură un sistem informatic unitar, care să permită prelucrarea datelor, realizarea, implementarea și exploatarea aplicațiilor
informatice pentru Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile din subordinea sa;

y) reprezintă în fața instanțelor judecătorești și a altor organe de jurisdicție interesele Administrației Naționale a Penitenciarelor și
coordonează această activitate la nivelul unităților din subordinea sa;

z) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitățile desfășurate de unitățile subordonate, potrivit legii, în
scopul prevenirii criminalității și terorismului în mediul penitenciar;

aa) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitățile efectuate de către Baza de aprovizionare, gospodărire și
reparații pentru asigurarea bunurilor, produselor și serviciilor necesare îndeplinirii activităților specifice Ministerului Justiției,
Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților din subordinea sa;

bb) organizează și asigură, în condițiile legii, exercitarea activităților de audit public intern la nivelul Administrației Naționale a
Penitenciarelor și al unităților din subordinea sa;

cc) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitatea de management al situațiilor de urgență la nivelul
Administrației Naționale a Penitenciarelor și al unităților din subordinea sa;

dd) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitatea de securitate și sănătate în muncă, precum și activitatea
de protecția mediului în sistemul administrației penitenciare;

ee) desfășoară, potrivit prevederilor legale, activități de inspecție în toate domeniile de activitate, la nivelul Administrației Naționale a
Penitenciarelor și unităților din subordinea sa;

ff) organizează activitatea de inspecția muncii pentru sistemul administrației penitenciare;

gg) asigură condițiile de odihnă, tratament și de recuperare a stării de sănătate a personalului din sistemul administrației penitenciare,
precum și gestionarea bazei materiale aflate în administrare, formată din centre de odihnă, de tratament și alte dotări destinate
acestui scop;

hh) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă accesarea și implementarea proiectelor finanțate din fonduri
externe;

ii) cooperează cu structuri similare din alte state, precum și cu instituții și organisme naționale și internaționale, acordă consultanță de
specialitate și prestează servicii în domeniile de competență.

jj) participă, prin personalul sanitar-veterinar aflat în unitățile din subordine, la realizarea supravegherii sanitar-veterinare pentru
prevenirea și controlul bolilor majore ale animalelor și pentru asigurarea salubrității produselor și subproduselor de origine animală.
(la 26-11-2016, Alineatul (1) din Articolul 6 , Capitolul I a fost completat de Articolul II din HOTĂRÂREA nr. 830 din 9 noiembrie 2016,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 920 din 16 noiembrie 2016 )
(2) În realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, Administrația Națională a Penitenciarelor îndeplinește orice alte atribuții
prevăzute de lege.
(3) Relația cu instituțiile de învățământ colaboratoare din afara sistemului penitenciar, care pregătesc personal pentru sistemul
administrației penitenciare, se reglementează prin protocol încheiat la nivel de minister, care va cuprinde și aspecte legate de
posibilitatea alocării, din partea Administrației Naționale a Penitenciarelor și a unităților subordonate, a unor resurse materiale și
umane, pentru desfășurarea în bune condiții a procesului de învățământ.

• Regulamentul privind siguranța locurilor de deținere

 ORDIN nr. 4.800/C din 27 noiembrie 2018

Organizarea primirii persoanelor private de libertate

ART. 37
Activitatea de primire a persoanelor private de libertate în locurile de deţinere se
organizează în spaţii anume destinate care să permită realizarea tuturor activităţilor
necesare.

ART. 38
(1) Spaţiul destinat primirii persoanelor private de libertate, denumit punct de primire,
trebuie să cuprindă:
a) spaţii de aşteptare pentru persoanele private de libertate, cu acces la grup sanitar şi
apă potabilă;
b) un spaţiu pentru identificarea persoanelor private de libertate şi verificarea
documentelor;
c) un spaţiu pentru fotografierea şi amprentarea persoanelor private de libertate;
d) un spaţiu pentru îmbăierea persoanelor private de libertate;
e) un spaţiu pentru percheziţionarea persoanelor private de libertate şi controlul
bagajelor acestora;
f) un spaţiu pentru efectuarea vizitei medicale sumare şi prelevarea de probe biologice;
g) spaţii pentru echipare;
h) birouri şi spaţii de depozitare;
i) frizerie;
j) cameră pentru deparazitarea bagajelor personale.
(2) Punctul de primire persoane private de libertate se amenajează şi se dotează cu
mobilierul şi echipamentele necesare bunei desfăşurări a activităţii de primire a
persoanelor private de libertate, conform anexei nr. 12.

ART. 39
Primirea persoanelor private de libertate se asigură cu personal instruit, în număr
suficient pentru identificarea şi înregistrarea acestora, pentru realizarea activităţilor
prevăzute la art. 40 - 47 din prezentul Regulament.

CAPITOLUL II
Activităţi ocazionate de primirea persoanelor private de libertate în locurile de
deţinere
ART. 40
(1) Verificarea legalităţii primirii de la organele de poliţie a persoanelor private de
libertate se efectuează în conformitate cu prevederile ordinului ministrului justiţiei referitor
la evidenţa nominală şi statistică determinată de punerea în executare a pedepselor şi
măsurilor privative de libertate în locurile de deţinere din subordinea Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor.
(2) Activitatea prevăzută la alin. (1) se realizează de către personalul din cadrul
sectoarelor implicate, prin verificarea documentelor prevăzute la art. 97 din Regulamentul
de aplicare a Legii, sub aspectul valabilităţii, autenticităţii, corectitudinii şi realităţii datelor
înscrise în cuprinsul acestora.

ART. 41
(1) În cazul în care se constată că nu există impedimente la primire, mandatul de
executare a pedepsei închisorii, mandatul de arestare preventivă sau hotărârea
judecătorească prin care s-a dispus măsura educativă a internării într-un centru de
detenţie sau educativ, care constituie temeiul primirii persoanei private de libertate, este
înregistrat la secretariat sau, în afara orelor de program, la dispeceratul locului de
deţinere.
(2) Ulterior, şeful serviciului/biroului evidenţa şi organizarea muncii, personal medical şi
şeful de tură, în timpul orelor de program întocmesc un proces-verbal, în care se fac
menţiuni cu privire la identitatea persoanei private de libertate, actele legale de deţinere,
durata pedepsei, infracţiunea comisă, sumele de bani şi obiectele de valoare găsite
asupra acesteia, starea sănătăţii, precum şi alte date de interes. În afara orelor de
program procesul-verbal este întocmit şi semnat de şeful de tură şi reprezentantul
sectorului medical.
(3) În situaţia refuzului de primire în locul de deţinere se întocmeşte un proces-verbal de
către şeful serviciului/biroului evidenţa şi organizarea muncii, reprezentantul sectorului
medical şi şeful de tură, în timpul orelor de program în care sunt consemnate motivele ce
au determinat refuzul. În afara orelor de program procesul-verbal este întocmit şi semnat
de şeful de tură şi personalul medical.
(4) Modelul proceselor-verbale prevăzute la alin. (2) şi (3) sunt stabilite prin decizia
directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

ART. 42
(1) Cu ocazia primirii se au în vedere prevederile art. 43 din Lege şi prevederile art. 96 -
105 din Regulamentul de aplicare a Legii.
(2) Cu ocazia primirii persoanelor private de libertate se desfăşoară următoarele
activităţi, sub coordonarea şefului de tură:
a) verificarea identităţii persoanei private de libertate se realizează prin confruntarea
datelor declarate de aceasta cu cele cuprinse în documentul de identitate sau procesulverbal de identificare ori fişa tip de evidenţă a
persoanelor şi în celelalte documente din
dosarul întocmit de organele de poliţie, precum şi prin verificarea semnalmentelor,
tatuajelor, semnelor particulare şi a corespondenţei acestora cu fizionomia persoanei
primite;
b) verificarea valabilităţii, autenticităţii, corectitudinii şi realităţii documentelor se
realizează de către şeful serviciului evidenţă şi organizarea muncii, în timpul orelor de
program şi şeful de tură în afara orelor de program;
c) efectuarea vizitei medicale sumare se realizează de către personalul medical;
d) efectuarea fotografierii faţă-profil, cu mijloace tehnice corespunzătoare, astfel încât
fotografiile să fie clare, luminoase, la o dimensiune de 3
/4 cm cu bandă albă de 7 mm în
partea de jos pe suport de hârtie;
e) efectuarea amprentării şi completarea fişei dactiloscopice prin preluarea tuturor
impresiunilor papilare şi impresiunii palmare, la primire, respectiv prin preluarea
impresiunilor papilare ale degetelor arătătoare, la punerea în libertate;
f) prelevarea de probe biologice, pentru persoanele condamnate pentru care s-a dispus
astfel prin hotărârea definitivă de condamnare, de către personalul medical, utilizând kituri
anume destinate;
g) fotografierea tatuajelor ori a semnelor particulare;
h) completarea coperţii documentarului penal;
i) efectuarea percheziţiei corporale amănunţite;
j) asigurarea îmbăierii şi a unor măsuri igienico-sanitare adecvate pentru intrarea în
colectivitate;
k) completarea fişei individuale de cazare şi a fişei de evidenţă a sancţiunilor
disciplinare, recompenselor şi drepturilor acordate;
l) reţinerea şi înregistrarea sumelor de bani şi a bunurilor şi obiectelor de valoare;
m) depunerea surplusului de bagaje la magazie.

ART. 43
(1) Înregistrarea persoanelor private de libertate şi aducerea la cunoştinţa acestora a
informaţiilor şi documentelor prevăzute de reglementările legale se efectuează de către
şeful de tură şi implică desfăşurarea următoarelor activităţi:
a) informarea persoanei private de libertate cu privire la dreptul acesteia de a
încunoştinţa sau de a solicita administraţiei locului de deţinere să încunoştinţeze un
membru al familiei sau o altă persoană desemnată de aceasta, despre locul de deţinere în
care se află, şi consemnarea modalităţii de realizare a acestei activităţi în procesul-verbal
prevăzut de art. 43 din Lege;
b) consemnarea primirii în registrul de evidenţă a primirii persoanelor condamnate, în
registrul de evidenţă a primirii persoanelor arestate preventiv sau, după caz, în cel de
evidenţă a primirii persoanelor sancţionate cu o măsură educativă;
c) aducerea la cunoştinţa persoanelor private de libertate, sub semnătură, a drepturilor,
obligaţiilor şi interdicţiilor pe care le au, a recompenselor care pot fi acordate şi sancţiunilor
disciplinare care pot fi aplicate, precum şi a faptelor ce constituie abateri disciplinare;
d) aducerea la cunoştinţa persoanelor private de libertate, sub semnătură, a posibilităţii
administraţiei locului de deţinere de folosire a mijloacelor de constrângere şi imobilizare în
situaţia în care aceştia nu se supun ordinelor.
(2) În cazul în care persoana privată de libertate nu înţelege sau nu se poate exprima,
aducerea la cunoştinţă se realizează prin interpreţi, inclusiv din rândul persoanelor private
de libertate care pot transmite informaţiile necesare, prin exprimarea limbajului mimicogestual sau a limbajului specific persoanei cu
surditate sau cecitate.
(3) Persoanelor care nu vorbesc sau nu înţeleg limba română ori nu se pot exprima li se
înmânează un document care să cuprindă informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), c), d),
redactat în limba pe care o cunosc sau într-o limbă de circulaţie internaţională.
(4) Activităţile prevăzute la alin. (1) - (3) se consemnează într-un proces-verbal semnat
de către persoana privată de libertate, care se depune la documentarul penal al acesteia.

ART. 44
(1) Percheziţia persoanelor private de libertate şi controlul bagajelor se realizează sub
coordonarea şefului de tură.
(2) Şeful de tură, înainte de efectuarea percheziţiei, aduce la cunoştinţa persoanelor
private de libertate bunurile permise a fi păstrate, bunurile care sunt interzise şi
consecinţele care decurg din nedeclararea şi păstrarea lor în ascuns.
(3) Cu ocazia primirii în locul de deţinere asupra persoanelor private de libertate se
efectuează percheziţie corporală amănunţită, conform prevederilor art. 300 - 304 din
prezentul Regulament.
(4) Bunurile şi obiectele de valoare declarate şi ridicate de la persoanele private de
liberate se inventariază, se consemnează în bonul de primire în păstrare şi se păstrează
prin grija administraţiei locului de deţinere sau, la cererea scrisă a acestora, sunt predate
familiei ori depuse la instituţii autorizate să le păstreze. Sumele de bani în lei sau valută
declarate şi ridicate de la persoanele private de libertate cu ocazia primirii se
consemnează în borderoul de încasare şi fişa contabilă nominală şi sunt folosite în
condiţiile Legii.
(5) Pentru obiectele de valoare, pentru aparatura radio-TV şi echipamentele informatice,
pentru medicamente şi dispozitive medicale, se emit, separat, bonuri de primire în
păstrare.
(6) Bonul de primire în păstrare se întocmeşte în 3 exemplare şi se semnează de
primitor, gestionar şi persoana privată de libertate, fiecare păstrând câte un exemplar.
(7) Bunurile aflate asupra persoanelor private de libertate, a căror cantitate depăşeşte
limita drepturilor legale sau care, prin natura lor, nu pot fi păstrate de acestea pe timpul
detenţiei, sunt depuse în păstrare la magazia locului de deţinere pe bază de bon de
primire în păstrare şi se restituie posesorilor la punerea în libertate sau, dacă există
posibilitatea şi acordul persoanelor private de libertate, se predau familiilor acestora sau
altor persoane.
(8) În bonul de primire în păstrare se înscriu şi bunurile lăsate în folosinţa persoanelor
private de libertate. Pentru toate bunurile înscrise în bonul de primire în păstrare se
menţionează denumirea lor exactă, cantitatea, starea şi caracteristicile specifice.
 (9) Seria, numărul bonului de primire în păstrare şi bunurile aflate asupra persoanelor
private de libertate cu ocazia primirii în locul de deţinere, cele primite sau achiziţionate pe
perioada detenţiei se înscriu şi în aplicaţia informatizată de evidenţă, în modulul special
destinat.
(10) Banii, valorile şi înscrisurile de valoare aflate asupra persoanelor private de
libertate nou primite se păstrează la casieria locului de deţinere.

ART. 45
Fotografierea şi amprentarea persoanelor private de libertate, precum şi completarea
documentelor specifice locului de deţinere se realizează sub coordonarea şefului de tură,
de către personalul desemnat de directorul unităţii.

ART. 46
(1) Asigurarea măsurilor de igienă stabilite de medic/personalul medical se realizează
sub coordonarea şefului de tură.
(2) Cu ocazia primirii în locurile de deţinere persoanele private de libertate sunt supuse
îmbăierii şi, după caz, măsurilor de tuns şi deparazitare.
(3) Persoanelor private de libertate care nu dispun de ţinută proprie, în stare bună sau
adecvată sezonului, şi nici de mijloace financiare suficiente li se asigură ţinută civilă prin
grija administraţiei locului de deţinere.
(4) Cu ocazia primirii în locul de deţinere, fiecare persoană privată de libertate primeşte,
pe bază de semnătură, cazarmamentul şi lenjeria de pat necesare, obiectele de veselă pe
care le predă la expirarea perioadei de carantină, precum şi un set de produse igienicosanitare.

ART. 47
(1) Şeful secţiei de deţinere sau şeful de tură în afara orelor de program ia măsuri de
repartizare a persoanelor private de libertate, în camerele de carantină şi observare,
ţinând seama de sexul, vârsta şi categoria acestora.
(2) Şeful de tură este obligat să anunţe imediat conducerea locului de deţinere despre
orice situaţie deosebită, ivită cu ocazia primirii persoanelor private de libertate în locul de
deţinere.
(3) În termen de maxim 2 zile lucrătoare de la înregistrarea persoanei private de
libertate în sistemul informatic de evidenţă se va înmâna acesteia un card individual de
identificare, conform modelului din anexa nr. 13

• COD PENAL

Limitele răspunderii penale

Art. 113
(1) Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal.
(2) Minorul care are vârsta între 14 și 16 ani răspunde penal numai dacă se dovedește că a săvârșit fapta cu discernământ.
(3) Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal potrivit legii.

Consecințele răspunderii penale

Art. 114
(1) Față de minorul care, la data săvârșirii infracțiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani se ia o măsură educativă neprivativă de
libertate.
(2) Față de minorul prevăzut în alin. (1) se poate lua o măsură educativă privativă de libertate în următoarele cazuri:
 a) dacă a mai săvârșit o infracțiune, pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început
înainte de comiterea infracțiunii pentru care este judecat;
b) atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detențiunea pe
viață.

Măsurile educative
Art. 115
(1) Măsurile educative sunt neprivative de libertate sau privative de libertate.
1. Măsurile educative neprivative de libertate sunt:
a) stagiul de formare civică;
b) supravegherea;
c) consemnarea la sfârșit de săptămână;
d) asistarea zilnică.
2. Măsurile educative privative de libertate sunt:
a) internarea într-un centru educativ;
b) internarea într-un centru de detenție.
(2) Alegerea măsurii educative care urmează să fie luată față de minor se face, în condițiile art. 114, potrivit criteriilor prevăzute în art.
74.

Referatul de evaluare
Art. 116
(1) În vederea efectuării evaluării minorului, potrivit criteriilor prevăzute în art. 74, instanța va solicita serviciului de probațiune
întocmirea unui referat care va cuprinde și propuneri motivate referitoare la natura și durata programelor de reintegrare socială pe
care minorul ar trebui să le urmeze, precum și la alte obligații ce pot fi impuse acestuia de către instanță.
(2) Referatul de evaluare privind respectarea condițiilor de executare a măsurii educative sau a obligațiilor impuse se întocmește în
toate cazurile în care instanța dispune asupra măsurilor educative ori asupra modificării sau încetării executării obligațiilor impuse,
precum și la terminarea executării măsurii educative.

Stagiul de formare civică

Art. 117
(1) Măsura educativă a stagiului de formare civică constă în obligația minorului de a participa la un program cu o durată de cel mult 4
luni, pentru a-l ajuta să înțeleagă consecințele legale și sociale la care se expune în cazul săvârșirii de infracțiuni și pentru a-l
responsabiliza cu privire la comportamentul său viitor.
(2) Organizarea, asigurarea participării și supravegherea minorului, pe durata cursului de formare civică, se fac sub coordonarea
serviciului de probațiune, fără a afecta programul școlar sau profesional al minorului.

Supravegherea
Art. 118. - Măsura educativă a supravegherii constă în controlarea și îndrumarea minorului în cadrul programului său zilnic, pe o
durată cuprinsă între două și 6 luni, sub coordonarea serviciului de probațiune, pentru a asigura participarea la cursuri școlare sau de
formare profesională și prevenirea desfășurării unor activități sau intrarea în legătură cu anumite persoane care ar putea afecta
procesul de îndreptare a acestuia.
Consemnarea la sfârșit de săptămână

Art. 119
(1) Măsura educativă a consemnării la sfârșit de săptămână constă în obligația minorului de a nu părăsi locuința în zilele de sâmbătă și
duminică, pe o durată cuprinsă între 4 și 12 săptămâni, afară de cazul în care, în această perioadă, are obligația de a participa la
anumite programe ori de a desfășura anumite activități impuse de instanță.
(2) Supravegherea se face sub coordonarea serviciului de probațiune.

Asistarea zilnică
Art. 120
 (1) Măsura educativă a asistării zilnice constă în obligația minorului de a respecta un program stabilit de serviciul de probațiune, care
conține orarul și condițiile de desfășurare a activităților, precum și interdicțiile impuse minorului.
(2) Măsura educativă a asistării zilnice se ia pe o durată cuprinsă între 3 și 6 luni, iar supravegherea se face sub coordonarea
serviciului de probațiune.

Obligații ce pot fi impuse minorului

Art. 121
(1) Pe durata executării măsurilor educative neprivative de libertate, instanța poate impune minorului una sau mai multe dintre
următoarele obligații:
a) să urmeze un curs de pregătire școlară sau formare profesională;
b) să nu depășească, fără acordul serviciului de probațiune, limita teritorială stabilită de instanță;
c) să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanță;
d) să nu se apropie și să nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu participanții la săvârșirea infracțiunii ori cu
alte persoane stabilite de instanță;
e) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta;
f) să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală.
(2) Când stabilește obligația prevăzută în alin. (1) lit. d), instanța individualizează, în concret, conținutul acestei obligații, ținând seama
de împrejurările cauzei.
(3) Supravegherea executării obligațiilor impuse de instanță se face sub coordonarea serviciului de probațiune.
(4) Pe durata executării măsurii educative neprivative de libertate, serviciul de probațiune are obligația să sesizeze instanța, dacă:
a) au intervenit motive care justifică fie modificarea obligațiilor impuse de instanță, fie încetarea executării unora dintre acestea;
b) persoana supravegheată nu respectă condițiile de executare a măsurii educative sau nu execută, în condițiile stabilite, obligațiile
ce îi revin.

Modificarea sau încetarea obligațiilor

Art. 122
(1) Dacă, pe parcursul supravegherii, au intervenit motive care justifică fie impunerea unor noi obligații, fie sporirea sau diminuarea
condițiilor de executare a celor existente, instanța dispune modificarea obligațiilor în mod corespunzător, pentru a asigura persoanei
supravegheate șanse mai mari de îndreptare.
(2) Instanța dispune încetarea executării unora dintre obligațiile pe care le-a impus, când apreciază că menținerea acestora nu mai
este necesară.

Prelungirea sau înlocuirea măsurilor educative neprivative de libertate

Art. 123
(1) Dacă minorul nu respectă, cu rea-credință, condițiile de executare a măsurii educative sau a obligațiilor impuse, instanța dispune:
a) prelungirea măsurii educative, fără a putea depăși maximul prevăzut de lege pentru aceasta;
b) înlocuirea măsurii luate cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă;
c) înlocuirea măsurii luate cu internarea într-un centru educativ, în cazul în care, inițial, s-a luat măsura educativă neprivativă de
libertate cea mai severă, pe durata sa maximă.
(2) În cazurile prevăzute în alin. (1) lit. a) și lit. b), dacă nici de această dată nu sunt respectate condițiile de executare a măsurii
educative sau a obligațiilor impuse, instanța înlocuiește măsura educativă neprivativă de libertate cu măsura internării într-un centru
educativ.
(3) Dacă minorul aflat în executarea unei măsuri educative neprivative de libertate săvârșește o nouă infracțiune sau este judecat
pentru o infracțiune concurentă săvârșită anterior, instanța dispune:
a) prelungirea măsurii educative luate inițial, fără a putea depăși maximul prevăzut de lege pentru aceasta;
b) înlocuirea măsurii luate inițial cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă;
c) înlocuirea măsurii luate inițial cu o măsură educativă privativă de libertate.
(4) În cazurile prevăzute în alin. (1) lit. a) și lit. b), precum și în alin. (3) lit. a) și lit. b), instanța poate impune noi obligații în sarcina
minorului ori sporește condițiile de executare a celor existente.

Internarea într-un centru educativ

Art. 124
 (1) Măsura educativă a internării într-un centru educativ constă în internarea minorului într-o instituție specializată în recuperarea
minorilor, unde va urma un program de pregătire școlară și formare profesională potrivit aptitudinilor sale, precum și programe de
reintegrare socială.
(2) Internarea se dispune pe o perioadă cuprinsă între unu și 3 ani.
(3) Dacă în perioada internării minorul săvârșește o nouă infracțiune sau este judecat pentru o infracțiune concurentă săvârșită
anterior, instanța poate menține măsura internării într-un centru educativ, prelungind durata acesteia, fără a depăși maximul prevăzut
de lege, sau o poate înlocui cu măsura internării într-un centru de detenție.
(4) În cazul în care pe durata internării minorul a dovedit interes constant pentru însușirea cunoștințelor școlare și profesionale și a
făcut progrese evidente în vederea reintegrării sociale, după executarea a cel puțin jumătate din durata internării, instanța poate
dispune:
a) înlocuirea internării cu măsura educativă a asistării zilnice pe o perioadă egală cu durata internării neexecutate, dar nu mai mult
de 6 luni, dacă persoana internată nu a împlinit vârsta de 18 ani;
b) liberarea din centrul educativ, dacă persoana internată a împlinit vârsta de 18 ani.
(5) Odată cu înlocuirea sau liberarea instanța impune respectarea uneia sau mai multora dintre obligațiile prevăzute în art. 121 până
la împlinirea duratei măsurii internării.
(6) Dacă minorul nu respectă, cu rea-credință, condițiile de executare a măsurii asistării zilnice sau obligațiile impuse, instanța revine
asupra înlocuirii sau liberării și dispune executarea restului rămas neexecutat din durata măsurii internării într-un centru educativ.
(7) În cazul săvârșirii, până la împlinirea duratei internării, a unei noi infracțiuni de către o persoană care nu a împlinit vârsta de 18
ani și față de care s-a dispus înlocuirea măsurii internării într-un centru educativ cu măsura asistării zilnice, instanța revine asupra
înlocuirii și dispune:
a) executarea restului rămas din durata măsurii internării inițiale, cu posibilitatea prelungirii duratei acesteia până la maximul
prevăzut de lege;
b) internarea într-un centru de detenție.

Internarea într-un centru de detenție

Art. 125
(1) Măsura educativă a internării într-un centru de detenție constă în internarea minorului într-o instituție specializată în recuperarea
minorilor, cu regim de pază și supraveghere, unde va urma programe intensive de reintegrare socială, precum și programe de
pregătire școlară și formare profesională potrivit aptitudinilor sale.
(2) Internarea se dispune pe o perioadă cuprinsă între 2 și 5 ani, afară de cazul în care pedeapsa prevăzută de lege pentru
infracțiunea săvârșită este închisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detențiunea pe viață, când internarea se ia pe o perioadă
cuprinsă între 5 și 15 ani.
(3) Dacă în perioada internării minorul săvârșește o nouă infracțiune sau este judecat pentru o infracțiune concurentă săvârșită
anterior, instanța prelungește măsura internării, fără a depăși maximul prevăzut în alin. (2), determinat în raport cu pedeapsa cea mai
grea dintre cele prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite. Din durata măsurii educative se scade perioada executată până la
data hotărârii.
(4) În cazul în care pe durata internării minorul a dovedit interes constant pentru însușirea cunoștințelor școlare și profesionale și a
făcut progrese evidente în vederea reintegrării sociale, după executarea a cel puțin jumătate din durata internării, instanța poate
dispune:
a) înlocuirea internării cu măsura educativă a asistării zilnice pe o perioadă egală cu durata internării neexecutate, dar nu mai mult
de 6 luni, dacă persoana internată nu a împlinit vârsta de 18 ani;
b) liberarea din centrul de detenție, dacă persoana internată a împlinit vârsta de 18 ani.
(5) Odată cu înlocuirea sau liberarea, instanța impune respectarea uneia sau mai multora dintre obligațiile prevăzute în art. 121,
până la împlinirea duratei măsurii internării.
(6) Dacă minorul nu respectă, cu rea-credință, condițiile de executare a măsurii asistării zilnice sau obligațiile impuse, instanța revine
asupra înlocuirii sau liberării și dispune executarea restului rămas neexecutat din durata măsurii internării într-un centru de detenție.
(7) În cazul săvârșirii, până la împlinirea duratei internării, a unei noi infracțiuni de către o persoană care nu a împlinit vârsta de 18
ani și față de care s-a dispus înlocuirea măsurii internării într-un centru de detenție cu măsura asistării zilnice, instanța revine asupra
înlocuirii și dispune:
a) executarea restului rămas din durata măsurii internării într-un centru de detenție;
b) prelungirea duratei acestei internări în condițiile prevăzute în alin. (3).

Schimbarea regimului de executare

Art. 126.
Dacă în cursul executării unei măsuri educative privative de libertate persoana internată, care a împlinit vârsta de 18 ani, are un
comportament prin care influențează negativ sau împiedică procesul de recuperare și reintegrare a celorlalte persoane internate,
instanța poate dispune continuarea executării măsurii educative într-un penitenciar.