Minunea

De R.J. Palacio

„Minunea” este numele unui roman al cărui autoare este

R.J. Palacio, o scriitoare americană de origine
columbiană, distinsă cu numeroase premii pentru munca
depusă în domeniul literaturii.
August Pullman, protagonistul operei, este un băiat de
zece ani care a avut ghinionul de a se naşte cu o teribilă
diformitate facială. El trăiește în Manhattan împreună cu
părinții și sora lui mai mare, Olivia („Via”). Acesta este
protejat de către părinţi şi de către sora lui Olivia de
insultele pe care oamenii i le adresează, pregătindu-l în
particular acasă până la clasa a V-a. Când el merge să
vadă şcoala pentru prima dată, îl întâlneşte pe directorul
Tushman şi pe trei dintre viitorii săi colegi: Julian,
Charlotte şi Jack, care fuseseră chemaţi să-i prezinte
şcoala.

Când August începe turul alături de ei, fiecare îşi

dezvăluie adevărata personalitate. Deşi Julian este cel
mai politicos cu oamenii mari şi lasă o impresie de înger,
el îi spune multe lucruri urâte lui August, dar Charlotte şi
Jack îi sar în apărare.

La începutul anului şcolar, August este privit de toţi copii

din şcoală cu uimire şi uneori chiar cu dezgust. După mai
mult timp a venit și Helloween -ul, singura sărbătoare în
care August se simţea ca un copil normal. La şcoală nu a
fost recunoscut de nimeni. Un băiat cu acelaşi costum ca
al lui chiar a bătut palma cu el. Ajuns în clasă am văzut că
doi dintre băieții vorbeau despre el iar Jack, unul dintre
singurii copii ce vorbeau cu el. Fiind suparat, si vrand să
plece, a inventat pretextul că îl doare burta. Când a ajuns
acasă, nu a mai vrut nici măcar să meargă la colindat,
activitatea sa preferată, ceea ce mamei sale i s-a părut
foarte ciudat.

În ciuda greutăţilor întâmpinate, convins de sora lui,

August a revenit la şcoală.
Acesta se supara pe el , iar Jack nu stia motivul. Intr-un
final totusi isi da seama de cea facut. Si si-a cerut scuze
fata de prietenul sau.
Pe parcursul anului, el a reuşit să îşi facă alţi prieteni care
l-au înţeles mai bine şi l-au ajutat atunci când a avut
nevoie. La finalul anului, după multe alte peripeţii, a
primit şi un premiu care de obicei se acorda unor elevi
merituoşi pentru organizarea de activităţii în afara şcolii.
În acel moment el a realizat că celorlalţi le pasă de el şi că
este foarte plăcut să fie alături de ei.