Sunteți pe pagina 1din 3

IMPACTUL CONSUMERISMULUI ASUPRA COMPORTAMENTULUI

CONSUMATORULUI
CEBAN VICTORIA
LICENȚĂ, FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL ECONOMIE, MARKETING ȘI TURISM
victoriaceban58@gmail.com

Consumerismul descrie o societate în care o mare parte din oameni îşi fixează cel puţin
parţial obiectivele în viaţă pe acumularea de bunuri ce nu le sunt necesare pentru subzistență sau
nu sunt cerute de normele şi tradiţiile societăţii în care trăiesc. Deşi consumerismul poate apărea
drept ceva normal, el nu este în întregime natural iar cauzele lui trebuie explorate şi explicate, iar
faptul că afectează atât de mult relaţiile umane în perioada modernă îl face cu atât mai interesant
de studiat.
Pentru ca potenţialul consumator să devină cumpărător şi să opteze pentru
produsul/marca promovate prin intermediul mesajelor publicitare, fie că sunt conţinute de
reclame tipărite, clipuri TV, panouri stradale, este necesar ca acestea să fie percepute de
receptori. Mai întâi este nevoie ca să se atragă atenţia asupra acestora şi să trezească interesul
potenţialilor consumatori. Paşii următori care trebuie parcurşi, aşa cum o ilustrează strategiile
publicitare, clasice sau moderne, sunt provocarea dorinţei de achiziţionare, formarea unor opinii
şi atitudini favorabile faţă de produs pentru ca, în cele din urmă, să aibă loc comportamentul de
achiziţionare.
Fenomenul de sinestezie în publicitate. Atunci când este necesar să se transmită
informaţii despre produs care să fie receptate prin intermediul simţului olfactiv sau al celui
gustativ, se apelează de obicei la impulsuri de altă natură, vizuală îndeosebi, în situaţiile când
consumatorul nu poate lua contact direct cu produsul. Acest fenomen se numeşte sinestezie.
Tehnici şi strategii publicitare bazate pe emoţionalitate. Comunicarea publicitară face
apel în tot mai mare măsură la argumente de ordin emoţional, afectiv pentru a influenţa
comportamentul consumatorilor şi mai puţin la raţionalitatea acestora, prin informaţiile
obiective, concrete despre produsele sau serviciile promovate. Se încearcă, astfel, mai degrabă să
se seducă consumatorul decât să fie convins cu argumente de ordin raţional. Conform autorilor
[Petre şi Dragoş Iliescu, Psihologia Reclamei, 2006, 280 p.] utilizarea emoţiilor în publicitate
urmăreşte trei direcţii :
1. pentru a determina anumite atitudini faţă de o marcă sau chiar o întreagă categorie de
produse;

1
2. emoţiile sunt prezentate ca beneficiu distinct care rezultă din utilizarea mărcii sau a
categoriei de produse;
3. sporirea eficacităţii transmiterii mesajului publicitar
Utilizarea unor teme, simboluri sau a altor elemente emoţionale s-a dovedit eficientă
pentru dezvoltarea şi perpetuarea unor reacţii pozitive faţă de marcă, prin crearea unor
sentimente, stări, emoţii pe care consumatorii le asociază cu experienţa mărcilor sau a
produselor. O modalitate utilizată în acest scop este cea de prezentare a materialului emoţional
pentru a determina asocierea directă dintre reacţiile emoţionale ale consumatorilor şi mărci.
Spre exemplu, reclamele la ciocolata Milka fac apel la emoţii şi sentimente resimţite cu
precădere în copilărie, la situaţii ludice, prin intermediul bine cunoscutelor marmote, care sunt
personificate. De asemenea, multe reclame şi clipuri la băuturi răcoritoare prezintă adolescenţi şi
tineri frumoşi, fericiţi, lipsiţi de griji, care nu par să aibă altă dorinţă decât de a consuma
respectivele produse. Mărci cunoscute ca Coca-Cola, Pepsi Cola apelează de mult timp la
asemenea procedee, asociind imaginea lor de marcă cu figurile celebre ale unor sportivi sau
cântăreţi, care transferă, simbolic, trăsăturile şi calităţile lor – tinereţe, sportivitate, talent, forţă,
siguranţă de sine, celebritate - mărcilor şi totodată celor care le utilizează.
Concluzionez că pentru succesul comercial al mărcilor este importantă atitudinea
consumatorilor faţă de înseşi mesajele publicitare care le promovează. Dacă acestea sunt
apreciate ca fiind plăcute, incitante, interesante, originale, atitudinea pozitivă se va răsfrânge
asupra mărcilor şi produselor. Astfel consumatorii sunt influențați psihologic, uneori la nivel
subconștient de către companiile ce își promovează produsele, folosind medote de manipulare ce
țin de emoții positive, culori, mirosuri, muzică. Consumatorii fiind influențați de sentimentul de
dorință a cumpărării produselor de care nu au nevoie, caută și achiziționează bunuri deoarece
aceștea consider că astfel vor fi fericiți.
Bibliografie:
Cărți:
1. CĂTOIU, I., TEODORESCU, N. Comportamentul consumatorului. Bucureşti: Uranus,
2004. 295 p.
2. PETRE şi DRAGOȘ ILIESCU, Psihologia Reclamei. 2006. 280 p.
Surse internet:
1.https://www.academia.edu/38198941/Evolu%C8%9Bia_
%C8%99i_formele_de_manifestare_ale_consumerismului_%C3%AEn_lumea_occidental
%C4%83_pdf
Redomandat

2
Natalia ANTOCI, dr., conf.univ.

S-ar putea să vă placă și