indruméri pentru predarea religiei John Wesley Taylor V, PhD Vrei ca ora de religie sa fie mai eficienta si mai plicuté? Tat’ cateva strategii pe care ai putea si le incerci: 1, Spune (nu doar citi): Predarea este cel mai eficient& atunci cand vine din inima. Mai inainte de a preda lectia, recapituleaz punctele principale care vor fi abordate si incearca si le retii. Apoi prezinté subiectul cu propriile cuvinte. Rezultatul va fi mult mai interesant pentru elevi, iar efectul asupra viefilor lor, mai de durata. 2. Aseult& (nu vorbi in continuu): Ca profesori, suntem de regula buni vorbitori. ins trebuie sé fim gi buni asculttori. Astfel, atunci cdnd predai ora de religie, comunicarea ta cu studentii trebuie sé fie bilateral. Asa cum tu ai nenumérate ocazii de a-ti impartasi ideile si conceptele, este la fel de important si-ti incurajezi elevii s& isi impartageasc’ propriile experiente, intrebari, preocuptri. Fii deschis la ideile si opiniile lor. Fi un bun ascult&tor. 3. Pune intrebari care si le provoace gAndirea: De multe ori profesorii tind s& puna doar intrebari faptice (de exemplu, Cate zile au marsaluit izraelitii in jurul Ierihonului? Ce s-a intamplat cu sotia lui Jov? Care ucenici au fost martori la schimbarea la fat? Din cAnd in cand, sunt binevenite si cateva intrebari faptice, insi mult mai important este si le punem elevilor intrebari care le vor stimula gandirea profunda. Iaté cateva exemple: © De ce credeti cd Isus $i-a trimis ucenicii doi cate doi? © Care ar fi cdteva cai pe care le-ati putea impartasi si altora dragostea voastra pentru Dumnezeu? © Ce i-afi raspunde cuiva care v-ar oferi o tigart? © Care este primul lucru pe care vreti si-I faceti imediat ce veti ajunge in cer? 4, Discutafi probleme: Ora de religie, mai presus de celelalte, trebuie fEcut’ relevanta pentru viafa elevilor. © modalitate prin care se poate realiza acesta ar fi discutiile deschise despre problemele din viata real, cu care elevii se confrunt zi de zi si care au legatur& cu subiectul pe care-| studiafi. Sau afi putea explora impreund importanta si semnificafia subiectului — aplicatia potentiala, implicatiile si ramificatiile. Ai grija, insa, sh nu monopolizezi discutia, ci incurajeazd-i pe elevi si géndeasci problema in amanuntime si sa-si exprime propriile idei, sentimente si convingeri. 5. Organizati activititi de grup mie: O bun’ modalitate de a-i incuraja pe elevi sa fie activi la ora de religie este planificarea unor activitati la care si Iucreze impreuné, in grupuri de 3-5 elevi. Grupurile vor primi o anumit& sarcina gi un interval de timp (de exemplu, 5 minute pentru a gasi 3 motive pentru care ucenicii ar fi vrut ca Isus sa fie un jmparat paméntesc; 20 de minute pentru a face un tabel cronologic cu vietile patriarhilor de dinainte de potop). In acest rastimp, tu vei circula printre grupuri, oferindu-le 38incurajari, feedback si recunoastere. Dupé finalizarea activitafii, grupurile isi vor expune ideile sau lucrarile inaintea intregii clase. Poate c& ar fi bine s& subliniezi faptul ca aceste activitéti sunt de tip cooperativ, astfel minimizind competitia si rivalitatea nesanatoase. 6. Iustreaza cu exemple: Un concept nou este mai bine infeles atunci cand folosesti exemple i ilustrafii. Mai mult, invatarea insdsi devine mai plicut. Prin urmare, inainte de fiecare lectie gandeste-te la un exemplu care ar putea ilustra ideea pe care doresti s-o expui. Aceste ilustrafii pot fi istorii pe care le-ai auzit sau le-ai citit, incidente istorice sau stiri curente, evenimente din viata ta. Totodat, ocazional, ii poti invita pe elevi si relateze o experienfa personal relevant pentru subiectul prezentat, poate un rispuns la © rugiciune sau o experienfé similar cu cea a personajului biblic studiat. 7. Foloseste materiale vizuale: Elevii retin mai bine lucrurile pe care le si vad, nu doar Je aud, Chiar si Isus a recunoscut acest fapt si adesea a intrebuinfat lectii vizuale — un ban, un crin, un semanator, un smochin, un copilas. Atunci cand predai o lectie, incearc& s& incorporezi si cdteva elemente vizuale, sub forma unei imagini, a unei harfi, a unui obiect (0 piatrd sau o plasi). Sau poti folosi tabla pentru a desena ceva sau pentru a reprezenta relatia dintre diverse concepte. Asadar, gandeste creativ. Vizualizeaza! 8. Regizeazi scenete: Elevii isi pot dezvolta aptitudinile de invatare si isi pot adanci fnfelegerea prin jucarea de roluri. Astfel, tu prezinti o istorie biblic& sau o situatie cotidiana. Apoi distribui rolurile unor elevi, ceilalti urmand si fie observatori. Neavand un scenariu scris, elevii trebuie s& se exprime cu propriile cuvinte si propriile reactii. La final, analizafi punerea in scend, incercdnd sa identificati ideile noi dobandite astfel. 9. Maximizeazi muzica: Imnurile si cAntecele gospel, pe tema studiat&, sunt mijloace puternice pentru imprimarea adevarului lui Dumnezeu in mintea elevilor. Prin urmare, cAntati cat mai des. {ntr-o ocazie, invita-ti elevii sé vorbeasc& despre un cntec special pentru ei. Muzica mai poate fi folosita si la memorizarea versetelor biblice. Aceasta este una din metodele cele mai bune de memorare a Bibliei. Iar daca nu stii un cantec despre un anumit verset important, atunci ai putea incerca sé compui unul! 10. Promoveazi activitatile misionare: Indiferent de tema studiatd, este important ca elevii s se implice in lucrarea misionaré prin marturisire si prin acte de slujire. Propune-le elevilor diverse proiecte misionare, legate de subiectul studiat. Acestea pot fi proiecte simple, cum ar fi ca fiecare elev si giseasc4 un mod de a face pe cineva fericit in acea zi, sau proiecte de durata, cum ar fi infrumusefarea unei zone a oragului. in orice caz, clevii trebuie si prezinte un raport al experientelor avute si lecfiilor invafate in cadrul proiectelor. Mai sunt si multe alte strategii de predare - cum ar fi rezolvarea problemelor, demonstratiile, brainstormingul, studiile de caz - care pot fi foarte folositoare pentru elevi. Ceea ce conteaz este ca tu sd folosesti o diversitate de strategii in procesul de 39predare a orei de religie. Chiar si metoda cea mai interesanté va pierde din eficienta dac& o vei utiliza zi de zi. De aceea este bine s&-ti extinzi repertoriul de strategii de predare. Largeste-ti colectia de instrumente de instruire. in final, vei descoperi c& exist& o strategie mai eficienta decat toate celelalte: propria viata. Modelul este metoda cea mai puternicd. Viata ta, caracterul, faptele, cuvintele tale — toate acestea transmit un mesaj de mare impact, care le vorbeste elevilor despre Dumnezeu mult mai elocvent decét ar putea cuvintele tale. Cum [I poti reprezenta pe Isus? ing&duind Duhului Sau sé-ti umple viata. Apoi vei putea fi cea ce doresti ca elevii ti si devina. Predarea religiei este intr-adevar o chemare inalta, dar Cel care te cheamé te poate face in stare, iar prin harul Su, vei deveni un canal al dragostei Sale. 40Domeniul cognitiv - Taxonomia lui Bloom Cunoasterea Definifie: Reamintirea lucrurilor invatate, prin intermediul evocarii sau recunoasterii. Exemplu: Ce rege a semnat Magna Carta? Cuvinte-cheie: defineste, descrie, cAfi?, identifica, indica, informeaza, eticheteazi, enumara, localizeazi, numeste, arati, aminteste, recunoaste, afirma, spune, ce?, cand?, unde?, care?, cine? Infelegerea Definitie: Arati ci sensul materialului/informatiei a fost inteles Exemplu: Rezuma inir-o propozifie teoria conservarii materiei. Cuvinte-cheie: clarific’, demonstreaz, discuta, estimeaza, explicd, extinde, extrapoleaz, completeazi, infereaz’, prezice, rearanjeazi, reordoneazd, —_reorganizeaza, parafrazeazi, exprima in propriile cuvinte, urmareste, ce ni se spune?, care sunt exceptiile?, ce se intelege prin? | Aplicarea Esenta: Folosirea celor invatate intr-o situatie sau context diferite. Exemplu: Prezinta cel putin trei efecte pe care noua lege a delimitarii zonale le are asupra comunitatii tale, Cuvinte-cheie: aplici, verificé, considera, demonstreai exemplificd, ilustreazA, cum ar...?, indica, planifica, rezolva, spune-ne cum?, testeaza, translateaza, care ar fi cateva exemple?, ce se intampla atunci cand? Analiza Esenta: Descompunerea unui material/informafii in parfi pentru a vedea relatiile dintre ele. Exemplu: Care crezi c& a fost rationamentul din spatele acestei afirmatii: ,,Revolutia Americana a avut un impact mai mare decat oricare alt conflict din istorie”? Cuvinte-cheie: analizeazi, _categoriseste, _clasifica, compara, contrasteaza, diferentiaz, discrimineaza, disec’, distinge, explica, coreleaz, separa, sustine, ce anume vezi implicatii?, care este functia lui, ce relatii? drept motiv al?, ce idei se aplica/nu se aplic’?, ce Sinteza Esenta: Producerea unci solufii folosind gandirea originala. Exemplu: Daca J.P. Kennedy nu ar fi fost asasinat, care ar fi fost cursul Razboiului din Vietnam? Cuvinte-cheie: aranjeazi, combina, construieste, creeaza, deriva, concepe, dezvolta, prezice, formuleaz4 o solutie, cum am putea s8?, cum am putea descoperi?, formuleaz’ ipoteze, infereazi, inventeazi, alcdtuieste, modifica, propune un plan, pune laolalta, revizuieste, sugereaza 4lmodalitatea, sintetizeazi, concepe un mod de a, ce-ar fi?, care este tema subiacenta?, care este concluzia? Evaluare Esenja: judecarea ideilor si problemelor in baza unor criterii stabilit Exemplu: Care din aceste solufii este mai bund? De ce? Cuvinte-cheie: estimeazi, argumenteazi, verificd, alege, critic’, decide, apara, evalueazd, indica, judecd, clasifica, ordoneazd, recomanda, selectioneaza, valideaza, care idei justified concluzia?, ce ar fi cel mai potrivit?, ce ar fi cel mai bine?, ce pare a fi cel mai nimerit?, pentru ce ai opta?, de ce?, ar fi mai bine daca?, ai fi de acord sa...de ce da/de ce nu? 42Creativitatea — mandatul crestin »Orice cirturar care a invatat ce trebuie despre imparatia cerurilor, se aseamana cu un gospodar care scoate din vistieria lui lucruri noi si lucruri vechi.” Matei 13:52 »Este esenfial si se impleteasca noi si variate talente intr-un efort inteligent pentru oameni.” Evangelism, pag. 31. Este nevoie de geniu, de capacitatea de a concepe, a plainui si a lucra armonios.” Evangelism, pag. 95 »,Fiecare faptura omeneascd, creaté dupa chipul lui Dumnezeu, este inzestrati cu 0 putere asemanitoare cu cea a Creatorului - individualitate, putere de a g4ndi si a face. Oamenii in care se dezvolti aceasti putere sunt oameni care poarta responsabilitati, care sunt conducdtori cu initiativa si care au influenta asupra caracterelor. Lucrarea adevaratei educatii este aceea de a dezvolta aceasta putere, de a-i antrena pe tineri si gandeascd ei insisi, nu doar si reflecte gandirea altor oameni. in loc si-si limiteze studiul la ceea ce au spus sau scris alti, studentii sa fie indrumati cdtre izvoarele adevarului, citre vastele cAmpuri din natur& si revelatie, deschise cercetarii. Si contemple marile subiecte ale datoriei si destinului - i mintea lor se va Margi si intari. in locul unor fapturi educate, dar plipande, institufiile de invatamAnt vor putea trimite in lume barbati indeajuns de puternici pentru a gandi si actiona, barbati care si fie st4pAni ai imprejurarilor, nu robi ai acestora, barbati care au o minte larga, un cuget clar si curajul convingerilor proprii.” — Educatie, pag. 17-18 GAnduri despre creativitate Nu am nici un dar special. Sunt doar un curios pasionat.” Albert Einstein Esenta inventiei nu este procesul, ci scopul... Adesea inventia are loc nu pentru c& omul acela incearca sa fie original, ci pentru cA incearca s& faca ceva dificil.” D. N. Perkins (psiholog) ,Orice copil este un artist. Problema este cum sA rim4na un artist si dupa ce s-a facut om mare.” Pablo Picasso .intotdeauna parintii, bunicii, profesorii m-au incurajat si fiu creativa. Nu-mi mai amintesc cand am inceput sA spun povesti — pe atunci prin desene — dar trebuie sa fi fost foarte mica. A fost ca un instinct pe care pur si simplu lam urmat.” Joyce Carol Oates (scriitoare) Pentru ca un copil s&-si pastreze viu simful lduntric pentru uimire, far vreun ajutor special de la zine, are nevoie de compania cel putin a unui adult cu care il poate impértisi.” Rachel Carson (biolog marin)Indicatorii potentialului creativ Adaptabilitate Spirit de aventura Interese estetice Entuziasm pentru noutate Expresivitate Fixarea de obiective Nivel energetic inalt Curiozitate imens Independent Motivatie launtrica Concentrare intens& Evaluare interna Mobilitate mentala Lucrator in retea Persistenta Spirit jucdus Preferinta pentru complexitate Focus pe probleme incredere in sine Simful umorului Sensibilitate Spontaneitate Toleranta pentru ambiguitate Vast registru de intereseFaze ale creativitatii 1. Pregatirea Agezarea fundafiei. Stréngerea de informatii de fond, date specifice, pareri diverse 2. Concentrarea Absorbirea totala de catre problemi sau situatie. 3. Incubatia Luarea unei pauze, C&utarea de distractii. Intrarea intr-o perioad& de odihna in care intregul proces este preluat de subconstient. 4, Iluminarea Experienta ,AHA!”, in care se ivesc ideile, posibilitatile si raspunsurile. Acum ai marea idee! 5. Evaluarea Testarea aplicabilitatii practice prin trecerea ideii printr-o serie de criterii. Obtinerea feedbackului, verificarea asumpfiilor, modificarea si imbun&tifirea ideii originale, strangerea voturilor de susfinere. 6. Aplicarea Aplicarea inovativé a solufiei. Confruntarea si rezolvarea problemei in mod creativ.Caracteristicile tipului creativ Adaptabilitate. Foloseste materiale si idei obignuite in moduri inedite. (Uneori considerat neconventional.) Spirit de aventura. Dispus s& isi asume riscuri personale pentru a atinge un obiectiv. Accepta esecul ca parte a expeditiei creative. (Uneori considerat un vanator de senzatii tari.) Interese estetice. Da dovada de un puternic atasament fata de estetica personala. (Uneori perceput ca neadaptat, dacd standardele esteticii personale se abat semnificativ de la norma.) Entuziasmat de noutate. Evité modurile tipice de a face ceva, preferfnd si giseasci moduri noi de abordare a unei probleme. (Uneori perceput ca indiferent fataé de conventii.) Expresivitate. Atunci cand vorbeste despre ceva neobignuit se exprima prin cuvinte, imagini sau gesturi elaborate. (Uneori vazut drept exagerat de flamboiant.) Orientat spre obiective precise. {si fixeazA tinte personale inalte si asteapta si vada rezultate de pe urma propriilor eforturi. (Uneori vazut ca exagerat de asertiv si exigent.) Nivel inalt de energie. Consuma mai multa energie decat majoritatea celor de-o varsta. (Uneori vazut ca hiperactiv.) Curiozitate imensi. Are o rezerva nesfarsité de intrebari. (Uneori considerat nepoliticos si impertinent.) Independenta. Prefera s& lucreze gi s& se joace singur decét cu grupul. (Uneori perceput ca retras $i necooperant.) Motivatie liuntrica. Este stimulat de provocarea, placerea si satisfactia muncii in sine. (Uneori vazut ca lipsit de reactie la sistemul exteme al rasplatii si pedepsei.) Concentrare intensa. Se implica atét de mult intr-un proiect cd adesea renunta la celelalte placeri pentru a lucra la el. (Uneori vazut ca inrobit si unilateral.) Forul intern al evaludrii. Personal va examina si va judeca rezultatele propriilor eforturi. (Uneori vazut ca indiferent la parerile celorlalti.) Mobilitate mental. Vadeste disponibilitatea de a adopta noi si neobignuite perspective si abordari asupra problemelor. (Uneori vazut ca refuzand consilierea si sfaturile.) Luerator in retea. Exploateaza talentele si experienta altora. (Uneori vazut ca folosindu-se de alti.) Persistent. Continua sé lucreze la un proiect chiar gi atunci cnd are parte de infrdingeri temporare si rezultate incete. (Uneori vazut ca find incapatanat.) Spirit jucdug. fi face placere s& experimenteze. (Uneori considerat deficitar in ce priveste seriozitatea.) Preferintd pentru complexitate. Capabil si rezolve si si proceseze idei intr-o maniera complex. (Uneori vazut drept unul care complica inutil lucrurile.)Focus pe probleme. Expert in gasirea problemelor. Prezinté o pomnire patimasa spre a defini problema si a explora toate modalitatile de rezolvare posibile. (Uneori vazut drept unul care caut nod in papura.) fncrezdtor in sine. isi recunoaste si capitalizeazd abilititile si talentele personale. (Uneori perceput ca fiind un arogant ,,stie-tot”.) Simtul umorului. Foloseste simful umorului in moduri neobisnuite pentru a rezolva probleme sau a exprima idei. (Uneori vzut drept cinic sau sarcastic.) Sensibilitate. Vadeste un raspuns accentuat la stimuli, uneori incorporand sinestezia. (Uneori perceput ca hiperemotiv.) Integrarea rolurilor sexuale. Evit& stereotipurile privind rolurile sexuale, nu 0 data trecdnd peste liniile traditionale de demarcare sexual. (Uneori vazut(a) drept fitdlau/baietoaica,) Spontaneitate. Dispus sd se angajeze cu promptitudine pe o alt& linie de gandire si/sau actiune. (Uneori considerat capricios.) Toleranta pentru ambiguitate. Dispus sa traiasc& in incompatibilitati si sa le integreze. (Uneori vazut ca fiind ilogic.) Interese diverse. Vadeste afinitate pentru discipline neinrudite. (Uneori considerat ca neavand un focus sau o directie.)Exemple biblice de probleme solutionate in mod creativ Tochebed il ascunde pe Moise intre trestii (Exod 2:3-4) Ghedeon fl pune pe Dumnezeu la incercare prin testul cu lana (Judecatori 6:36-40) Ghedeon pregiteste o strategie de lupta (Judecatori 7:16-20) Ionatan fi da un semnal secret lui David, prin cele trei sigeti (ISamuel 20:20-23) Solomon stabileste cine este mama adevaraté (IRegi 3:16-28) i invita pe imparat si pe Haman la un banchet (Estera 5:4) Estera Patru prieteni coboara un paralitic prin acoperis (Marcu 2:4) femeie siro-fenician’ face referire la firimiturile date c&feilor (Marcu 7:28) Zacheu se urcA intr-un copac ca sé fl vada pe Isus (Luca 19:4) Pavel se referd la altarul unui dumnezeu necunoscut (Fapte 17:23) Nimrod cladeste turnul Babel (Genesa 10:10; 11:4) Rebeca il deghizeaza pe Iacob (Genesa 27:6-17) Rahela sta pe idolii tatailui ei (Genesa 31:34) Fii lui Iacob nimicesc o cetate incapacitata (Genesa 34:13-25) Aaron creeaz& vifelul de aur si povestea lui (Exod 32:2-4,24) Balaam organizeazi o sArbitoare pentru a-i seduce pe izraeliti (Numeri 31:16) 15) Samson incendiaza lanurile cu ajutorul vulpilor (Judecatori 15:4-5) Gabaonitii prezint& painea mucegaitd (Iosua 9: Iuda fl tradeaza pe Isus cu un sarut (Matei 26:48) Petru jura c& nu-L cunoaste pe Isus (Matei 26:69-74)Fundamentul biblic pentru o gandire critica Invitatia lui Dumnezeu la a gndi critic > Veniti totusi si ne judecim, zice Domnul. [Isa. 1:18] Hristos incurajeazi gandirea critic& > Ce credeti? Daca un om are o suta de oi si se ritaceste una din ele, nu lasa el pe cele nowazeci si noua pe munti si se duce s& caute pe cea ratacita? [Mat. 18:12] > Ce credefi? Un om avea doi feciori; gi s-a dus la cel dintai gi i-a zis: ,Fiule, du-te ast&zi de lucreaz& in via mea...” [Mat. 21:28] > Ce credeti voi despre Hristos? Al cui fiu este? Al lui David”, I-au raspuns ei. Si Isus le-a zis: Cum atunci David, fiind insuflat de Duhul, fl numeste Domn, Deci, dac& David {J numeste Domn, cum este El fiul lui? [Mat. 22:42-45] > ,,Credeti voi,” le-a rspuns Isus, ,,c& acesti Galileeni au fost mai pAcatosi decat toti ceilalti Galileeni, pentru ca au patit astfel? ... Sau acei optsprezece insi, peste care a czut turnul din Siloam si i-a omorat, credeti c& au fost mai pacatosi decat toti ceilalti oameni care locuiau in Terusalim? [Luca 13:2-4] © Dupa ce au plecat trimisii lui Ioan, Isus a inceput si spund noroadelor despre Ioan: ,,Ce ati iegit si vedeti in pustie? O trestie clatinaté de vant? Atunci ce ati iesit s& vedeti? Un om imbracat in haine moi? Iata cd cei ce poarti haine moi sicei ce tréiesc in desfatari sunt in casele imparatilor. Atunci ce ati iegit si vedeti? Un proroc? Da, va spun, si mai mult decat un proroc.” [Luca 7:24-26] > Doi ucenici se duceau Ja un sat, numit Emaus...Pe céind vorbeau ei si se intrebau, Isus S-a apropiat si mergea pe drum impreuna cu ei. [Luca 24:15] Exemplul lui Pavel de gandire critica Tesalonic: Pavel, dup obiceiul séu, a intrat in sinagoga. Trei zile de Sabat a vorbit [reasoned] cu ei din Scripturi. [Fapte 17:2] > Corint: Pavel vorbea [reasoned] in sinagoga in fiecare zi de Sabat si indupleca pe iudei si pe greci. [Fapte 18:4] > Efes: A intrat in sinagoga gi a stat de vorba [reasoned] cu iudeii 2 Dar pe cAnd vorbea [reasoned] Pavel despre neprihiinire, despre infranare si despre judecata viitoare, Felix, ingrozit.... [Fapte 24:25] Crestinii indemnafi sa gandeasca critic 2 Fiti intotdeauna gata sa rispundeti oricui va cere socoteala de nidejdea care este in voi, dar cu bléndete si teama. [1Pet. 3:15]Coruperea gandirii critice Cazul Ini Nebucadnetar > {mparatul a lat cuvantul gi a zis: ,Oare nu este acesta Babilonul cel mare, pe care mi l-am zidit eu, ca loc de sedere imp&rateasc&, prin puterea bogitiei mele si spre slava marefiei mele? Nu se sfrsise inc& vorba aceasta a imparatului si un glas s-a pogorat din cer gi a zis: ,,...i s-a luat impartial”... Dup& trecerea vremii sorocite, eu, Nebucadnetar, am ridicat ochii spre cer si mi-a venit iarasi mintea la loc. Am binecuvantat pe Cel Prea {nalt si slavit pe Cel ce traieste vesnic...in vremea aceea, mi-a venit mintea [reason] inapoi...Acum, eu, Nebucadnefar, laud, inal si slavese pe Imparatul cerurilor, c&ci toate lucréirile Lui sunt adevarate, toate caile Lui sunt drepte gi E] poate si smereasca pe cei ce umbla cu mandrie.” (Dan, 4:30-37] Cazul ucenicilor lui Hristos D Apoi le-a venit in géind si stie care dintre ei ar fi cel mai mare. [9:46] Cazul lui Lucifer D Tis-a ingamfat inima din pricina frumusefii tale, fi-ai stricat infelepciunea cu stralucirea ta. [Ez. 28:17] indemnul lui Pavel > Prin harul care mi-a fost dat eu spun fiecaruia dintre voi sd nu aib& despre sine © parere mai inalt& decat se cuvine; ci s4 aib& simtiri cumpatate despre sine [sa gindeascd cumpatat]. [Rom. 12:3]