Elemente de istorie

si traditii rrome
 Elemente de istoria rromilor

 La 8 aprilie se sărbătoreşte Ziua

Internaţională a Rromilor.
 La Congresul Mondial al Rromilor,
desfăşurat la Londra, în anul 1971, s-a luat
decizia ca ziua de 8 aprilie să devină Ziua
Internaţională a Rromilor din întreaga lume.
Tot atunci a fost adoptat, ca imn
internaţional al rromilor, cântecul "Gelem,
gelem", de cântăreaţa şi actriţa Olivera
Vuco, în cunoscutul film iugoslav "Am
întâlnit şi ţigani fericiţi", peliculă ce datează
din 1967.
 Identitate formala

 De asemenea, a fost adoptat şi steagul

internaţional al rromilor, având
jumătatea de jos verde, simbol al
câmpurilor înverzite, şi jumătatea de sus
albastră, simbol al cerului senin, iar la
mijloc o roată, simbolizând, pe de o
parte, soarta, roata succesiunii vieţilor,
iar pe de altă parte nomadismul, în
relaţie cu spaţiul originar al Indiei.
Elemente de istoria rromilor

Două decenii mai târziu, la Congresul

Mondial al Rromilor din aprilie 1990,
Comisia Lingvistică a Uniunii
Internaţionale a Rromilor a oficializat
alfabetul internaţional standardizat al
limbii rromani, decizia fiind semnată
de 17 specialişti în domeniu, din
diferite ţări, în prezenţa unui
observator al UNESCO.
8 aprilie Ziua Internationala a
Rromilor
În anul 2002, de 8 aprilie, s-a sărbătorit
jubileul milenar, reprezentând 1000 de ani
de atestare a rromilor în Europa. Cu acest
prilej unic, în numeroase ţări de pe toate
continentele s-a desfăşurat Ceremonia
Râului. Lumânări aprinse şi flori au fost
aruncate pe ape, în memoria strămoşilor
rromi care şi-au început, acum un mileniu,
drumul către Europa, apoi către cele două
Americi şi mai departe.
 Sarbatoarea etniei
romilor din Romania

 În anul 2006, Parlamentul

României a adoptat Legea
nr. 66/2006, publicata în
Monitorul Oficial, Partea1 nr.
276 din 28.03.2006, pentru
consacrarea zilei de 8 aprilie
ca "Sarbatoarea etniei
romilor din România".
Primele aparitii ale rromilor
in tarile europene
 1378 - prima atestare documentara a
rromilor pe teritoriul Bulgariei :,,bordeiele
egiptenilor”
 In spatiul nord-dunarean, prima atestare
documentara a rromilor dateaza din anul
1385, cand domnitorul Tarii Romanesti, Dan
I, daruieste manastirii Tismana posesiunile
care apartinusera mai intai manastirii
Vodita, intre aceste bunuri mobile si imobile
se aflau si 40 de salase de ,,atigani”.
 Rrom – Tigan?

 Tiganii: rromii au primit numele

de ,,athinganoi”, denumire atribuita
initial unei secte eretice prezente in
Imperiul Bizantin in secolul al XI-lea,
care insemna ,,de neatins”(nu se
recomanda contactul cu ei). Este
posibil ca prin modul lor de vietuire
aparte si prin neamestecul cu alte
comunitati, rromii sa se fi asemanat
cu adeptii acelei secte religioase si, ca
urmare sa fi primit aceeasi denumire
din partea populatiei bizantine.
 Rrom – Tigan?

 Rromii: termenul ,,rrom” provine

din cuvantul pankrit ,,dom”, care
inseamna ,,om” .
 Rromii folosesc cuvantul rrom
pentru confirmarea etniei, unii
prefera sa fie numiti ,,tigani” de
catre majoritari.
 Dialectele Limbii Rromani

 dialectul caldararesc - rromii

caldarari traiesc pe intreg
teritoriul tarii ; cei mai multi
se intalnesc in imprejurimile
Sibiului;

 dialectul ursaresc - rromii

ursari traiesc in cateva judete
situate la granita cu Bulgaria
Dialectele Limbii Rromani
 dialectul spoitoresc - rromii
spoitori sunt prezenti in
orasele nord-dunarene

 dialectul carpatic - rromii

carpatici traiesc in Maramures
si vestul Transilvaniei
 Neamurile de rromi/Meserii
traditionale

In cultura traditionala a rromilor,

notiunea de neam nu se refera
la inrudirea de sange, ci la
gruparea rromilor dupa
urmatoarele elemente comune:
meseria traditionala, structurile
de organizare sociala, obiceiurile
de familie si sarbatorile
calendaristice.
 Neamurile de rromi/Meserii
traditionale
- boldenii/florarii:
pe vremuri se ocupau
cu confectionarea florilor
artificiale pentru coroane,
coronite, jerbe, iar astazi
vand flori;
 - richinarii/ursarii: pe vremuri se ocupau
cu ,,umblatul” cu ursul, apoi, prin
,,reconversie profesionala”, au devenit
fierari, pieptanari, ciurari si lautari;
 Neamurile de rromi/Meserii
traditionale
- gaborii: rromi unguri care se ocupa cu
tinichigeria, dar astazi fac sicomert
ambulant cu covoare, cuverturi, obiecte
casnice;

- lovarii: rromi unguri care se ocupa cu

geambasia/negustoria de cai;
 - xoraxane/turci: rromi turci musulmani,
profund influentati de limba turca, asezati
mai ales in Dobrogea (Babadag, Tulcea,
Isaccea, Casimcea);
 Neamurile de rromi/Meserii
traditionale

-xanotoria/spoitorii: pe vremuri se ocupau

cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal;

- rudarii: rromi care si-au pierdut

limba materna si cultura rromani
traditionala si se ocupa cu prelucrarea
lemnului;
 - fierarii: se ocupau cu prelucrarea

fierului
 Neamurile de rromi/Meserii
traditionale
- lautarii: muzicieni,
mai ales instrumentisti;
cunoscuti pentru
virtuozitate si talent in
interpretare. Această
meserie se transmite din
tată în fiu; se practică în
grup, cu banda, în taraf,
mai nou, cu formaţia;
are drept ocazii nunţile,
petrecerile, târgurile;
 Neamurile de rromi/Meserii
traditionale
-
rupunarii/argintarii:
prelucreaza bijuterii
din aur si argint, sunt
renumiti pentru
bijuteriile in filigran;
 se ocupa cu
prelucrarea argintului
si a aurului.
 Neamurile de rromi/Meserii
traditionale
 Dintre neamurile inca
existente il amintim pe cel
al caldararilor, care au ca
principal material de lucru
tabla de arama pe care o
utilizeaza la confectionarea
caldarilor, tigailor, oalelor,
sfesnicelor, etc. Acesta
este neamul care a pastrat
cel mai bine limba, portul,
obiceiurile, traditiile, modul
de viata romanes.
 Meserii traditionale

- caramidarii:
framanta lut si
prelucreaza
caramizile
necesare
constructiilor
caselor.
 Pur si impur

 Un numar destul de ridicat de reguli

se refera la corpul uman, pornindu-
se de la ideea ca trupul uman este
divizat in doua parti: de la brau in
sus - partea superioara pura, iar de
la brau in jos - partea inferioara
impura;
 Pur si impur

 Partea de jos a corpului trebuie sa

fie in permanenta acoperita, atat la
femei, cat si la barbati;
 Femeile rrome traditionale poarta
fuste lungi, niciodata pantaloni sau
fuste scurte;
 Barbatii rromi poarta pantaloni
lungi, niciodata scurti, genunchii
fiind considerati cele mai indecente
parti ale trupului uman.
 Pur si impur

 Camasile si bluzele se spala separat

de fuste si de pantaloni, in vase
diferite speciale pentru fiecare
componenta a imbracamintii,
superioara sau inferioara.
Portul traditional al rromilor

 Rromii caldarari
reprezinta unul din
cele mai traditionaliste
neamuri de rromi. In
comunitatile
traditionale, femeile
poarta fuste lungi si
colorate, salbe de aur
la gat si monede in par.
Portul traditional al rromilor

 Simbol al norocului, rosul este

culoarea preferata in portul
traditional al femeilor rome.
 Femeile rome si-au conservat un stil
propriu: doar cele casatorite au
obligatia de a purta batic.
 Portul traditional al rromilor

 Rromii
traditionali
poarta palarii si
mustati lungi si
intotdeauna
camasa
deasupra
pantalonilor.
 Familia la rromi

 Familia roma nu se reduce doar la

parinti, copii si bunici, asa cum se
intampla la alte grupuri etnice din
Romania, ci este extinsa, relatiile
dintre rude indepartate fiind foarte
stranse.
 Familia la rromi

 In comunitatile
traditionale,
familia este o
valoare
fundamentala iar
copiii sunt
considerati
bogatia
comunitatii;
 Dreptatea la rromi

 In perioada de robie, rromii nu aveau

acces la justitie. Din acest motiv,
unele bresle ale rromilor si-au creat
propriul sistem de dreptate – romano
kris sau ceacimos romano.
 Batranul grupului devenea si cel care
facea dreptate, in functie de cutumele
sociale si normele prestabilite in
cadrul comunitatii.
Personalitati de etnie roma

 Anton Pann, Ion Budai Deleanu,

Stefan Banica, Johnny Raducanu,
Damian Draghici, Marius Mihalache,
Madalin Voicu, Nelu Ploiesteanu,
Farimita Lambru, Banel Nicolita,
Nicolae Gheorghe, Vasile Burtea,
Nicolae Paun, Delia Grigore, Florin
Cioaba, Maria Ionescu, Vasile Ionescu,
Letitia Mark, Luminita Cioaba, s.a.
 Alte personalităţi ale
rromilor de pretutindeni
 Îndiferite lucrări, sunt menţionaţi şi
alţi rromi faimoşi, ca: actriţele Rita
Hayworth şi Ava Gardner, actorii
Michael Caine şi Bob Hoskins,
sportivul Eric Cantona, Jean –
Baptiste Reinhardt „Django” –
interpret de jazz, dansatorul şi
coregraful Joaquin Cortes, Gipsy
Kings ş.a.
 Rromii in actualitate
 Excluderea socială, discriminarea rasială si
lipsa de interes a statului de a adopta politici
proactive alcătuiesc rădăcinile etnicizării
sărăciei. Una dintre consecinţele discriminării
este aceea că, din punct de vedere
economico-social, comunitatea rromă este cea
mai defavorizată din România. Cotele înalte
ale sărăciei şi nivelul scăzut al accesului la
piaţa muncii induc familiilor de rromi
dependenţa de protecţia socială, care însă
este departe de a le asigura un trai decent.
Politici publice adresate rromilor

 Primul mare pas în această direcţie a

fost adoptarea, la 25 aprilie 2001, a
H.G. 430 – Strategia de îmbunătăţire a
situaţiei romilor, modificata ulterior
prin H.G. 522/2006;
 În anul 2004, a luat fiinţă Agenţia
Naţională pentru Romi (ANR), organ de
specialitate al administraţiei publice
centrale, cu personalitate juridică.
Politici publice adresate rromilor
 Deceniul Incluziunii Romilor este un
program internaţional pe 10 ani (2005 –
2015), destinat rromilor, iniţiat de către
Institutul pentru o Societate Deschisă şi
Banca Mondială si are în vedere
reducerea sărăciei şi excluderii sociale a
romilor.
 Domeniile de interes ale Deceniului
includ: educaţia, munca, sănătatea şi
locuirea.
 In loc de încheiere
 Rromii au venit în Europa ca o
naţiune unită prin limbă, cultura şi
origine, dar în grupuri mici şi
răspândite pe o arie mare. Prin
urmare, rromilor le-au lipsit
mijloacele prin care alte populaţii îşi
apără interesele. Ei nu au avut
putere politică sau militară, o
religie a lor sau un teritoriu cu care
să se identifice.
Cunoaşte-i înainte sa-i judeci!

“Vremea ţiganilor pe
drumuri tot mereu
Demult s-a dus,
Eu insa-i vad
Vioi
Puternici, limpezi
cum e apa”

Bronislava Warmiak Wajs -

Papusza